Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Hermann Hesse-Lupul de Stepa

Hermann Hesse-Lupul de Stepa

Ratings: (0)|Views: 27 |Likes:
Published by Loredana Costea
Hermann Hesse-Lupul de Stepa
Hermann Hesse-Lupul de Stepa

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Loredana Costea on Jan 26, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/26/2014

pdf

text

original

 
Hermann Hesse
 LUPUL DE STEPĂ
 CUPRINS:
 Cuvânt înainte al editorului. Însemnările lui Harry Haller. Tratat despre lupul de stepă. Cuvânt înainte al editorului. Cartea de a!ă "uprinde însemnările unui om pe "are l#am numit$ după o e%presie olosită în mai multe rânduri "&iar de el însu'i$ (lup de stepă). Nu vreau să mai stărui asupra ne"esită!ii unui "uvânt înainte la manus"risul său* în "eea "e mă prive'te$ în ori"e "a+ simt nevoia să adau, "elor s"rise de lupul de stepă alte "âteva pa,ini în "are voi în"er"a să a'tern o  parte din amintirile mele în le,ătură "u el. -tiu pu!ine lu"ruri despre el* mai "u seamă tre"utul 'i ori,inea lui mi#au rămas ne"unos"ute. Treuie să mărturises" însă "ă personalitatea lui m#a impresionat puterni"$ stârnindu#mi "&iar simpatia. /upul de stepă era un ărat de aproape "in"i+e"i de ani "are$ într#o ună +i$ a"um "â!iva ani$ s#a pre+entat în "asa mătu'ii mele$ interesându#se de o "ameră moilată. 0 în"&iriat mansarda 'i mi"ul dormitor "are se ala alături 'i a revenit după "âteva +ile "u două ,eamantane 'i un "uăr mare "u "ăr!i$ lo"uind apoi la noi timp de nouă sau +e"e luni. Trăia oarte lini'tit 'i retras$ în"ât sunt si,ur "ă n#am i ă"ut "uno'tin!ă ni"iodată da"ă ve"inătatea dormitoarelor noastre nu ne#ar i prile1uit$ în mod întâmplător$ "âteva întâlniri pe s"ară 'i pe "oridor$ "ă"i omul a"esta nu era "âtu'i de pu!in so"iail$ a "&iar era un ursu+ "um nu#mi mai usese dat să văd până atun"i$ era într#adevăr un lup de stepă$ a'a "um î'i spunea el uneori$ o iin!ă străină$ sălati"ă 'i$ pe deasupra$ sioasă$ "&iar oarte sioasă$ venită dintr#o lume dierită de a"eea în "are trăiam eu. 2ar în "e sin,urătate e%tremă se retrăsese datorită irii 'i destinului său$ iind "on'tient "ă asta îi era soarta$ am putut să alu$ de apt$ aia din însemnările "are ne#au rămas de la el* într#o anumită măsură l#am "unos"ut însă mai înainte$ din s"urtele noastre întâlniri 'i dis"u!ii$ 'i ,ăses" "ă ima,inea pe "are mi#am ă"ut#o despre el din însemnările sale "orespunde în esen!ă "u ima,inea$ ire'te mai palidă 'i mai la"unară$ re+ultată din "onta"tul meu personal "u el. 2in întâmplare eram de a!ă în momentul în "are lupul de stepă pă'ise pentru prima oară în "asa noastră$ devenind "&iria'ul mătu'ii mele. 0 sosit pe la prân+$ aruriile nu useseră strânse în"ă de pe masă$ iar eu mai aveam o 1umătate de oră lieră până "ând urma să mă întor" la irou. N#am să uit impresia stranie 'i oarte "ontradi"torie pe "are mi#a produs#o la prima noastră întâlnire. Intrase pe u'a "u ,eamlâ"$ după "are trăsese de "lopo!el$ iar mătu'a îl întrease$ în antreul semiîntune"os$ "e dore'te. 3l însă$ lupul de stepă$ î'i ridi"ase "apul a,er$ "u  părul tuns s"urt$ adulme"ând "u nările nervoase 'i spuse$ înainte de a#i răspunde sau de a se re"omanda: 4 5$ "e rumos miroase ai"i6
 
 Spusese asta +âmind$ iar una mea mătu'ă +âmise 'i ea$ în vreme "e eu ,ăseam modul lui de a spune ună +iua era mai de,raă "ara,&ios$ în"ât mi#a ost pe lo" antipati". 4 3i ine$ +ise el$ am venit pentru "amera pe "are vre!i o în"&iria!i. 0ia "ând ur"arăm to!i trei s"ara spre mansardă am reu'it să#l prives" mai îndeaproape.  Nu era înalt de statură$ însă mer,ea 'i î'i !inea "apul "a un om înalt$ purta un palton modern$ "omod$ iind îmră"at$ de altel$ "ore"t 'i totu'i "am ne,li1ent* era proaspăt ărierit$ iar părul lui tuns oarte s"urt în"ărun!ise pe alo"uri. 7ersul său nu#mi plă"u la în"eput delo"$ "ă"i lăsa o impresie de ooseală 'i ne&otărâre$ iar asta nu se potrivea ni"i "u proilul său dur$ ine "onturat$ ni"i "u tonul 'i elul său temperamental de a vori. 0ia mai târ+iu am ă,at de seamă 'i am alat "ă era olnav$ "eea "e îl ă"ea să mear,ă anevoios. Cu un +âmet aparte$ "are mi#a ost la el de antipati"$ "er"eta s"ara$ pere!ii$ erestrele 'i dulapurile înalte 'i ve"&i alate în "asa s"ării* toate păreau să#i pla"ă$ dar îi păreau totodată 'i "am "ara,&ioase. În ,eneral$ omul a"esta î!i lăsa impresia "ă vine dintr#o lume ne"unos"ută$ poate din ni'te !ări de din"olo de o"ean$ în"ât "onsidera "ă tot "eea "e vedea ai"i la noi era dră,u!$ dar$ în a"ela'i timp$ 'i întru "âtva "ara,&ios. 2e altel$ treuie să spun "ă era politi"os$ "&iar prietenos$ a""eptase de îndată totul ără ni"i o oie"!ie$ 'i "asa$ 'i "amera$ 'i "&iria$ 'i "ostul mi"ului de1un$ 'i$ "u toate a"estea$ în  prea1ma a"estui om domnea o atmoseră distantă 'i$ "um mi se păru mie$ neireas"ă sau ostilă. În"&irie "amera$ apoi în"&irie 'i dormitorul$ "eru inorma!ii în le,ătură "u în"ăl+irea$ "u apa$ "u servi"iile 'i "u re,ulile "asei$ as"ultă totul atent 'i amail$ le a""eptă pe toate$ oeri pe lo" un avans pentru "&irie$ 'i "u toate a"estea dădea impresia "ă nu prea punea sulet$ "ă tot "eea "e ă"ea a"um i se părea "ara,&ios$ lipsit de serio+itate$ de par"ă era o "iudă!enie să în"&irie+i o "ameră 'i să vore'ti nem!e'te "u "ineva$ el iind$ de apt$ preo"upat în sinea lui de ni'te lu"ruri "u totul dierite. Cam a"easta era impresia mea 'i ea n#ar i ost ună delo"$ da"ă alte detalii n#ar i "ontra+is#o 'i nu m#ar i determinat să mi#o "ore"te+ în multe privin!e. În spe"ial "&ipul a"estui om îmi plă"use de la un în"eput* îmi plă"use în "iuda unei anumite e%presii de re+ervă distantă$ era un "&ip poate întru "âtva deoseit 'i trist$ însă trea+$ ântuit de ,ânduri$ modelat de suerin!ă 'i spirituali+at. În aară de a"easta$ mă mai îmunară 'i polite!ea 'i amailitatea lui lipsite de ori"e undă de aro,an!ă$ "&iar da"ă păreau să#l "oste un oare"are eort 8 dimpotrivă$ emanau o duio'ie "e adu"ea "u o ru,ă mo"nită$ apt pe "are mi l#am e%pli"at aia mai târ+iu 'i "are m#a "â'ti,at de îndată întru "âtva de partea lui. Înainte de a se i terminat vi+itarea "elor două "amere 'i înainte de "ontinuarea dis"u!iei$  pau+a mea de prân+ se sâr'ise$ a'a în"ât a treuit să mă du" la irou. 7i#am luat rămas#un$ lăsându#l în "ompania mătu'ii mele. Seara$ "ând m#am întors a"asă$ mătu'a mi#a spus "ă străinul în"&iriase "amerele$ urmând să se mute în +ilele următoare$ dar î'i e%primase dorin!a "a sosirea lui să nu ie anun!ată la poli!ie$ deoare"e ormalită!ile 'i a'teptatul pe a"olo ar i de nesuportat pentru un om olnăvi"ios "a el. Îmi amintes" oarte ine "ă am ost surprins să aud a'a "eva 'i "ă am averti+at#o pe mătu'a mea "a nu "umva să a""epte o asemenea "ondi!ie. 7i se  părea "ă teama lui a!ă de autorită!i se potrivea mult prea ine "u aura de ne"unos"ut 'i de "iudă!enie "are îl în"on1ura$ pentru a nu#mi tre+i suspi"iunea. I#am e%pli"at mătu'ii "ă nu treuie să a""epte su ni"i o ormă ru,ămintea 'i a'a destul de "iudată a unui om total ne"unos"ut$ "ă"i îndeplinirea ei ar putea avea unele "onse"in!e neplă"ute pentru ea. 0 treuit însă să "onstat "ă mătu'a în"uviin!ase de1a să#i îndeplineas"ă dorin!a 'i "ă$ în ,eneral$ era as"inată de a"est străin "are o în"ântase* "ă"i ni"iodată nu primise "&iria'i ără să i stailit "u ei dinainte un raport anume de natură umană$ rela!ii ami"ale de mătu'ă sau mai de,raă de mamă$ lu"ru de "are$ de altel$ au 'tiut să proite din plin unii dintre o'tii "&iria'i. 7i#am men!inut re+ervele a!ă de noul "&iria' 'i în timpul primelor săptămâni$ vreme în "are mătu'a mea îi lua apărarea de ie"are dată "u multă "ăldură. Cum "&estiunea evitării autorită!ilor poli!iene'ti nu îmi era pe pla"$ am vrut mă"ar alu "e 'tia mătu'a despre a"est străin$ despre provenien!a 'i inten!iile sale. Iar ea 'tia de1a unele lu"ruri "u toate "ă$ după "e ple"asem la prân+$ nu mai stătuse ni"i el de"ât oarte pu!in. Îi
 
spusese "ă inten!ionea+ă să rămână "âteva luni în ora'ul nostru$ să re"vente+e iliote"ile 'i să vadă vesti,iile anti"e ale ora'ului. 2e apt$ mătu'ii nu#i "onvenea delo" perioada s"urtă pe "are el voia să o petrea"ă în "alitate de "&iria'$ dar se pare "ă o "â'ti,ase de1a de partea sa$ în "iuda elului "am straniu în "are se pre+entase. Pe s"urt$ "amerele useseră în"&iriate$ a'a "ă oie"!iile mele erau tardive. 4 2e "e#o i spus la noi miroase a'a de rumos9 0m întreat eu. -i#atun"i mătu'a$ "are uneori avea o intui!ie destul de e%a"tă îmi +ise: 4 -tiu oarte ine de "e. 0i"i la noi miroase a "ură!enie 'i#a ordine$ 'i#a trai un 'i "uviin"ios$ 'i asta i#a plă"ut. 0rată de par"ă s#ar i de+oi'nuit de un astel de trai 'i i#ar du"e dorul. 4 3i 'i$ n#are de"ât$ îmi spusei eu. 2ar da"ă nu e oi'nuit "u un trai ordonat 'i "uviin"ios$ "e#o să ne a"em "u el9 Ce#ai să a"i da"ă nu e deprins să păstre+e "ură!enia$ da"ă î!i a"e mi+erie peste tot$ sau da"ă vine eat a"asă noaptea târ+iu9 4 5 vedem noi$ +ise ea râ+ând$ a'a eu n#am avut "e mai spun. -i într#adevăr$ temerile mele s#au dovedit a i neîntemeiate. C&iria'ul nu ne#a deran1at 'i nu ne#a produs ni"i un el de pa,ue$ "u toate "ă nu du"ea deel o via!ă ordonată 'i re+onailă$ iar noi ne mai amintim de el 'i astă+i "u plă"ere. Înlăuntrul nostru$ în suletul nostru însă$ omul a"esta ne#a tulurat 'i ne#a răvă'it oarte mult pe amândoi$ pe mine 'i pe mătu'a mea$ 'i$ "a să iu drept$ nu am reu'it ni"i a"um să#l în!ele, prea ine. Uneori îl vise+ noaptea$ iar simplul apt "ă e%istă un astel de om$ o asemenea ăptură$ îmi dă un sentiment de "onu+ie$ nelini'tindu#mă$ "u toate "ă$ până la urmă$ l#am îndră,it. /a "âteva +ile după a"eea$ un "ăru!a' aduse lu"rurile străinului$ al "ărui nume era Harry Haller. Un ,eamantan din piele oarte rumos mi#a ă"ut o ună impresie$ în vreme "e un altul$ mare 'i plat$ de voia1$ mărturisea despre "ălătoriile pe "are se pare "ă le ă"use$ "ă"i$ în ori"e "a+$ pe el erau lipite eti"&ete în,ălenite ale irmelor &oteliere 'i ale so"ietă!ilor de transporturi din dierite !ări$ printre "are 'i unele de din"olo de o"ean. 0poi î'i ă"u el însu'i apari!ia 'i astel în"epu perioada în "are l#am "unos"ut în"etul "u în"etul pe a"est om straniu. Ini!ial n#am întreprins nimi" în a"est s"op. Cu toate "ă$ în"ă din  prima "lipă în "are l#am vă+ut$ Haller îmi tre+ise interesul$ în primele săptămâni nu am ă"ut ni"i un pas "a să#l întâlnes" sau să intru în voră "u el. Treuie$ în s"&im$ să re"unos" "ă$ de apt$ în"ă de la un în"eput l#am !inut pe omul a"esta oare"um su oserva!ie$ intrând "&iar$ atun"i "ând lipsea$ în "amera lui 'i ă"ând#o pu!in pe spionul$ pur 'i simplu din "urio+itate. 2espre elul "um arăta lupul de stepă am dat de1a "âteva detalii. În"ă de la prima vedere î!i ă"ea$ ără îndoială$ impresia unui om de seamă$ a unui om rar 'i neoi'nuit de talentat* avea un "&ip spirituali+at$ iar mi'"ările deoseit de deli"ate 'i vioaie ale "&ipului său o,lindeau o via!ă suleteas"ă interesantă$ e%trem de urtunoasă$ plină de o uimitoare deli"ate!e 'i sensiilitate. Când stăteai de voră "u el$ iar el 8 lu"ru rar de altel 8 depă'ea limitele "onven!ionalului$ rostind de a"olo$ din depărtarea unde se ala$ "uvinte personale$ proprii$ atun"i eram nevoit să re"unos" "ă era net superior "elor de teapa noastră$ "ă"i ,ândise mai mult la via!a lui de"ât "eilal!i oameni$ posedând în domeniul spiritual a"ea pre"i+ie ve"ină "u ră"eala$ a"ea si,uran!ă a ,ândirii 'i a"ele "uno'tin!e pe "are nu le posedă de"ât oamenii "u adevărat  pătrun'i de spirit$ lipsi!i de ori"e ami!ii$ de ori"e nă+uin!ă de a strălu"i sau de a "onvin,e neapărat pe "eilal!i sau de a avea dreptate întotdeauna. 2in ultima perioadă a 'ederii sale în mi1lo"ul nostru îmi amintes" de o remar"ă a lui "are$ în ond$ ni"i mă"ar nu usese o remar"ă$ pentru "ă totul se re+umase la o sin,ură privire. /a un moment dat se anun!ase "ă un vestit iloso al istoriei 'i "riti" de artă$ un om "u un renume de talie europeană$ va !ine o "onerin!ă într#un amiteatru$ iar eu am reu'it să#l "onvin,  pe lupul de stepă să mer,em să audiem "onerin!a$ "u toate "ă el n#avea "&e de a'a "eva. Ne#am dus$ de"i$ împreună$ a'e+ându#ne unul lân,ă altul. În momentul în "are oratorul se ur"ă la triună$ în"epându#'i dis"ursul$ mul!i dintre as"ultătorii "are se a'teptaseră la un soi de proet se

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->