Demonstraie c un text literar este basm popular (planul compunerii)

Meditaii on-line la limba romn # Teste pentru admiterea la facultate Redacteaz o compunere de 10-15 rnduri n care s motivezi c o oper literar dintre cele studiate de tine la coal este un basm. n compunerea ta trebuie: s defineti basmul; s demonstrezi c textul studiat are caracteristicile prezente n definiia general a basmului; s ai un coninut adecvat tipului de text i cerinei formulate; s te nscrii n limitele de spaiu indicate.
Not Vei primi puncte pentru redactarea ntregii lucrri: unitatea compoziiei; coerena textului; registrul de comunicare, stilul i vocabularul adecvate coninutului; ortografia; punctuaia; aezarea corect a textului n pagin, lizibilitatea.

Defini tie:
Basmul este o naraiiune populara n proz de mare ntindere i cu multe personaje care au cel mai adesea forte supranaturale, u n e l e reprezentnd binele i altele raul. Tema basmului este lupta dintre bine i rau ( B i n e l e s e n f r u n t a c u r a u l ) Actiunea este simpla, Personajele sunt numeroase Personajele au nsuiri supranaturale i reprezinta lupta dintre bine si rau Apar obiecte miraculoase, substante miraculoase, ajutoarele care l ajutA pe personajul pozitiv, fiinte supranaturale, animale fabuloase Elementele reale se mpletesc cu elementele fantastice Actiunea se desfoar att n lumea noastra, ct i pe tarmul c e l a l a l t Timpul i spaitul sunt imaginare , neprecizate Finalul basmului este de obicei fericit. Creatie de dimensiuni mari Apar motive specifice basmului: motivul promisiunii, motivul ncalcarii promisiunii, motivul drumului, motivul luptei, motivul animalelor , motivul obstacolelor, motivul victoriei Apar formule specifice basmului: 1 init iale : anunta intrarea n lumea fantastica A fost odata ca niciodata, 2 mediane : e s t e s e m n a l a t a c o n t i n u a r e a a c t i u n i i C a c u v n t u l d i n poveste nainte mult mai este, cale lunga sa le-ajunga, i se l u p t a r a z i d e v a r a p n a - n s e a r a 3. finale : s c o a t e a s c u l t a t o r i i d i n l u m e a f a n t a s t i c a T r e c u i i e u p e acolo i statui de ma veselii la nunta, de unde luai o b u c a t a d e batoc, -un picior de iepure chiop, i ncalecai p -o ea, i vo spusei dumneavoastr aa ) Apar cifre magice : 3, 7 Finalul este fericit

PLANUL COMPUNERII I.INTRODUCERE Definiia basmului popular

COMPUNEREA Basmul popular este o naraiune popular, de mare ntindere, n care se nfrunt personaje reprezentnd binele i rul, aciunea terminndu-se ntotdeauna cu triumful binelui. Universul basmului este marcat de prezena supranaturalului. Basmul are formule specifice iniiale, mediane i finale. Mesajul basmului este optimist i are valene educative. Prslea cel voinic... este basm popular, deoarece are toate trsturile acestui tip de text. n primul rnd, este creaie popular, pentru c are caracter ........................... .................................................. n al doilea rnd, este creaie epic (naraiune). Are aciune, personaje, narator. Aciunea se petrece ....................................................... ....................................................Personajele .................................................... Naratorul ............................................... ........................................................... n al treilea rnd, Prslea ... este basm, pentru c binele nvinge rul. .................... n al patrulea rnd, lumea lui Prslea este marcat de prezena supranaturalului. ........... ................................................. .......................................... n al patrulea rnd, Prslea... conine formule ................................................ ................................................ ........................................ n al cincilea rnd, Prslea ... este basm, deoarece conine un mesaj..................... n concluzie, .................................

II. CUPRINS Argumentarea apartenenei textului "Prslea.../ alt basm studiat" la specia basmului a) creaie popular: - oral; - anonim; - colectiv. b) aparine genului epic (este naraiune) : - aciune : rezumat + momentele subiectului; - personajele: - reprezint binele i rul; - au fore supranaturale; - narator c) binele nvinge rul demonstraie d) prezena supranaturalului: - timpul i spaiul fabuloase; - obiecte magice; - fiine supranaturale; - cifre magice; e) formule specifice: - iniiale; - mediane; - finale. f) mesajul basmului: - cultiva optimismul; - are valene educative. III. NCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului

Principala caracteristica

Basmul cult vs basmul popular Basmul reprezinta o specie epica in proza sau, mai rar in versuri, de mare intindere, cu o raspandire mondiala, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice, personajele, cele mai multe fabuloase (zane, capcauni, zmei) fiind purtatoare ale unor valori simbolice - binele si raul in diversele lor ipostaze (conflictul se incheie,de obicei, prin victoria fortelor binelui). "Basmul este un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica lui este ca nu sunt numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animale... Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici, nu avem de a face cu un basm." (George Calinescu) Desi prezent initial doar in epica populara,basmul a patruns si in literatura culta la inceputul secolului al XIX-lea (perioada de afirmare a esteticii romantice), prin culegerea aparuta in anul 1812, a fratilor Wilhelm si Jacob Grimm," Basme pentru copii si familie". Principala caracteristica a basmului popular o constituie stereotipia . Astfel, personajele(eroi, donatori, si ajutoare), aparent diferite, prezinta anumite caracteristici fundamentale,constante,conturate cu precizie de catre actiune, a carei desfasurare, de asemenea, se incadreaza intr-un tipar: eroul pleaca la drum pentru a-si indeplini scopul, se confrunta cu raufacatorii si reuseste in cele din urma sa isi indeplineasca misiunea, avand alaturi ajutoarele si donatorii.Contributia este reprezentata de modalitatea prin care povestitorul popular reuseste sa asambleze anumite secvente prestabilite si sa le combine pentru a da coerenta povestirii. Apartinand folclorului, basmul popular are caracteristici specifice: caracter oral (informatia cuprinsa in el putand fi transmisa prin viu grai, de unde si oralitatea ca trasatura definitorie a acestei specii), caracter anonim (intucat nu detinem informatii cu privire la autorul sau), caracter colectiv (variante, colportare,improvizatie- sufera anumite modificarii in transmiterea sa pe cale orala),caracter sincretic(exista o asociere a produsului folcloric cu alte sisteme de limbaj:coregrafie, gesturi), caracter traditional (ca urmare a izvoarelor de inspiratie apartinand folclorului).Actiunea este liniara, structurata pe momentele subiectului, conform unui sablon, impletind elementele reale cu cele fantastice, timpul nu este precizat ( folosindu-se adverbe de timp precum: "odata", "demult", "candva"), iar spatiul este vast si se desfasoara pe doua taramuri: unul real si altul fantastic, fabulos. Exista formule specifice basmului: initiale, care introduc ascultatorii/ cititorii in lumea fantastica a basmelor, intr-un spatiu si timp nedeterminate, realizandu-se o pendulare intre real si ireal, fapt care reprezinta chiar definitia fantasticului in conceptia lui Tzvetan Todorov ("a fost odata ca niciodata", "Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori");mediane, care mentin atentia ascultatorilor, sporind totodata suspansul, indispensabil in conturarea dinamismului actiunii ("merse ce merse", "se luptara zi de vara pana-n

seara");finale, care readuc ascultatorii la realitate si evidentiaza nomadismul celui ce povesteste ("incalacai pe-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa").Finalul este unul optimist, avand o valoare educativa. Ca alcatuire, basmul cult, in ciuda faptului ca este o creatie originala, nu se indeparteaza esential de modelul canonic precizat anterior.Asadar, basmul de factura culta are o structura identica precedentului, cuprinzand situatia initiala de echilibru, partea pregatitoare, punctul de incordare al intrigii, aparitia donatorilor si a ajutoarelor, desfasurerea actiunii propriu-zise si, binenteles, epilogul (deznodamantul).Deosebirea consta in procedeul original al fiecarui scriitor de a prelucra materialul pe care il are la dispazitie, punandu-si amprenta asupra operei literare, care devine astfel o creatie hibridizata in urma influentei folclorice.De asemenea, sre deosebire de basmul popular in care eroul intruchipeaza idealul de cinste, dreptate si adevar, constituind o imagine a binelui, iar autorul anonim pune in concordanta frumusetea morala cu cea fizica, la care se adauga impletirea insusirilor omenesti cu cele supranaturale ( forta impresionanta, fiind capabil sa se lupte cu balauri si zmei si sa-i infranga, capacitatea de a se metamorfoza), basmul cult, al carui autor este cunoscut, infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou, prin intermediul alutoarelor si al donatorilor care, inzestrati cu puteri fabuloase, il sprijina in indeplinirea scopului propus. Basme populare: "Praslea cel voinic si merele de aur", "Greuceanu", "Aleodor Imparat". Basme culte: "Fat-Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu, "Povestea lui Harap-alb" de Ion Creanga. "Povestea lui Harap-alb" ca Bildungs roman Fara a nesocoti canoanele speciei literare pe care o abordeaza, si acest basm al lui Ion Creanga pastreza formulele stereotipe care jaloneaza, in plan formal, derularea epicului, facilitand relatia narator-ascultator (cititor),si subliniind, elegant si atent, momentele narative de exceptie.Capodopera talentatului humulestean este, cu toate acestea, o creatie originala, si George Calinescu il considera un autor "genial, basmele lui sunt autentice si trebuie sa fie luate in considerare in studiile filosofice" ("Estetica basmului"). Caracterul de Bildungsroman (naratiune a formarii unui tanar) al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat de altfel in trecerea probelor) si modificarea radicala a statutului social al protagonistului ce se realizeaza, in mod evident, gradual, cuprinzand mai multe etape care il ajuta in tendinta eroului de desavarsire spirituala: dintotdeauna traseul exterior a fost considerat cel mai adecvat vehicul si suport pentru evolutia interioara, iar incercarile, dificultatile si obstacolele pe care personajul le intampina nu reprezinta decat niste trepte ale traseului abrupt in drumul de la imaturitate la maturitate prin acumularea unei experiente vaste.