Fiziologie Umana Ed II - Haulica

1, HAULICA ' FIZIOLOGIE UMANA edifia a Ha Colaboratort: D. D. BRANISTEANU, G. PETRESCU, V. RUSU, ©, NEAMTU, FL, TOPOLICEANU, ZENAIDA PETRESCU, SIMONA SLATINEANU, ANA STRATONE, E. CARASEVICI, DANIELA BOISTEANU, 0. BALTATU hi EDITURA MEDICALA Bucuresti, 2002Coperia de: ADRIAN CONSTANTINESCU sfoste dreptulle eiloiale apart to excusvtte Batak mesicale, Publicatia este marc tnregistrati_ a Edituril bedleate, tind pro tejacd integral de legisiatin Smtarna. ql interastionala, Oriee walortienre 2 continual jm afara limitelor aeettor legl dia permistini eeitorlor Gute interaisd gt pasiia de pedeapes, Acest jusru este valabil ponies orice reproducere’— integrala' sau parjala, indiferent de mijicace (oie Uplicar, weadueerh, mlcretiimaey, twanscrier| pe dischete eta)" Redactor de carte: de, IRINA BELOW ‘Temnoredactor: PRIMAVERA CIMPEANU Secretar redacle: MARIA NEAMT Corectort: CORINA GHINOIU, BERNADETA TRYBALSKE ISBN 973-39-0267-5 CUVANT INAINTE LA EDITIA 1 Motto: Dacd 4 fi tinut ca opera mea s8 fie perfects, aceastt carte ear fi npaeut leiadats Tal Tung (see. x111) idnvojat enines) Incercarea de a oferi o imagine do ansamblu asupra cunostingetor actuate din domeniut vast al fiziologie! umane fn spatiul lmitat ad un singur colum, asemenca celui elaborat de colectivul nostru, reprezintd, in contititle marilor progrese ale stilntelor fisiologice contemporane, 0 tentutivd mai mndt decdt cutezatoare, In prevent, eind functiile diverselor fesuturi si organe sunt inter= pretate orin prisma particularitatilor biochimice si wltrastructurale sub- celutare, asa cum afirma profesorul George E. Palade fntr-una din re~ centele sale expuneri (,Functions must be understood in term of struc tures ant structures must be understood in term of chemistry), fiziologia, €a cisciplina interpretativa de baza a tnvatdmantului medical, bene- Jiclasd din plin de numeroasele achtzitii cognitive si aplicative ale bio- fiziclt, biochimici, histochimiei, biologiei celutere si altor discipline de granité, Este cazut numeroaselor reconsiderdri si intregiri substantiate aduse principatetor notluni da fisiologic eelvlar’, eardio-vasewlard, pul- monari, digestiva, renald, nervoast sau endocrind. Ca exemplu pot fi mienfloncte fie datele ojerite de biofizica gi biochimie referitoare ta rolut receptoriior membranari, veritabili traduetori de informatii. neuro-umo- rale gencratoare de raspuncuri speeifice celulare, cu participarea mesagerilor secunzi de tipul AMP ciclic, GMP ciclic, inositol fosfatului st diacit- glicerotu'ui, fie cercetirle de neuro-endocrinologie privind prezenta si functitle hormonitor’ locali seeretati de tubul digestiv, rinichi, cord, ereter sé alte fesuturé si organe. Numdrul de necuprins al unor astfel de sehisitt face tot mai dificild selectarea, integrarea $1 prezentarea wnitarié @ proceselor himice si biologice care stau la baza funcfiitor so- mato-vegetative si neuro-psitice normale. De aici, imposibilitatea de a a4 CUVANT INAINTE le prezenta in mod corespunzator si inegalitatea, insuficienta sau chiar ipsa multora din cunogtinjele noi de fiziologie generala 9i speciald in materialul elaborat de noi Constienti ca exigentele crescinde ale marelui public medical $i studentilor in medicina nu vor fi decat partial satisficute, membrii co- lectivulué nostra vor fi recunoscatori tuturor celor ce vor face sugestii de imbundtatire a materialului prezentat in edisia de fati. _Totodate, aducem calde multumiri conducerit Editurii Medicale, ser- viciului tehnic si redactorului de carte pentru spriginul acordat cu ing duinfd $1 intelegere colegial, Dr, I. Haulies CUVANT INAINTE LA EDIJIA A I-A Frefatam editia anteriaar ew recunoasterea ineapacitatit noastre de a cuprinde si prezenta satisféedtor, in spafiul Wmitat al unui singur vo~ um, atat nofiunile de bazd ale fiziologie, edt si achivipitle cognitive mat noi ale acestei vaste discipline funtionale integrative. Constienfi de tipsurile primet edift, tncercém tndepartarea nora dintre acestea si intregirea datetor clasice de fiziologie umand cu o parte din canostintele acumulate tn ultimele decenit, In timp ce uncle capitole au fost doar revdzute, altele sunt integral refécute, Este caztt atét al ‘eapitclelor consacrate datelor de fisiologie general, aptirare imunitard, respiratie si locomotie, edt si al subcapitolelor de fiziologie a peti, com pilériei sf hormonilor localt, Avdnd in vedere cresterea duratei medit de viaté st ponderea cresednda a wirstnicilor, in tnchelere s-a introdus un capital referitor ta particulartatile functionate ale senescentei fisilogice. In speranfa cd necesitifle de informare si instruire in domeniul fi- iologiei umane ale marelui public medical gi studenfilor in medicind tor f: intr-o mai mare misurd satisfacute, membrit colectioului nostra arteapta cu interes sugestit de tmbundtdfire a materialului prezentat in noua editie, Dr. I. HaulicdCUPRINS FIZIOLOGIE GENEALA SI CELULARA (I. Haulics, D. D. Branistean, E, Caraseviei) Cuvéat tnainte In editin 1 ao Cuvtnt inainte 12 eltiia a tha... Cuprins cece Date fatroduetive 1, Organizarea structural fanctlonalé a moteried vit LL. Comporitia chimies a materieh vit vd Elereenteleehimice cin trvctura’ matériet ih 12 Combinafite organtce si anorganie in. materia Luby" Subsantce orpanice LIZZ Substantele noraanice 2, Organizares structuralé. a eelaloi auNutet aoe 22, anien citoptasmatied 1S {21 Ribozer aa 2 fetical endoparinaté 223 Aparatut ‘Gog. 23 Thea OP LDL ABS atocondeite |! A Q26 Perosizerit | B23 Aparatut Tocomstor Star 1B. Oganitele eatulare.spectice 228 Tncusiuniie calulere 2, Membrana eelulerh (plaemaiema) 2SL Tipurt de blomembrane 31 retire ior 282. Compeaitia eimied st stricturn mates 15. Schimeurie’ ce" siestanje. prin ‘membrencie ee somolecular’ pasty. Canale fonice’ 2351 Dranspor “rl 221 Sisteme de wansport set 234i slea mombraneier celulare sneintra YE Rojul membrane! eeiuiare in transterui de informatie > > 2351. Mesoger polssari (mesogert 1) 2352 Receptorit eelutact 52, Sistem) mestyeriior ‘secufal si proicin ikinascte specitice Eid. Terminszea sellnil mesagerilar seounti — protein fosfatazelé 3, Proprstilile fandamentole ale malerict vit BLEsctabiltates Bi, Basele lesto-cimice ate eke S12, Parametid exenatilitat utitajit “neuromaie BULL Grigines potentalulul de repauscupriNs 113, RAspunsul toca. oe HA, Bowentiat de acthing. Teoria fonied 6, Acomodarea si panta limita ULE. Desettearea fepetativa. Automatismul BALLS. Pectorit oe send exctabiltatea 22, condgeubiltatea | eo ‘321 Conducerce ta ibrte’ narvosse‘anicliniee 332 Gonducerea in fibrele nervosre mielinieats 523, Viteca de conducere a Influxulul nerves 7 524 Potentialol de-acliune compus. Electronervograia | | 425 Fenomene metabolice ce insotese. conduserea tn fbr servoass) 428, Oboweain nervoses, Inhibifia Vedeneia 23, Transmiveren sinaptich IEE Caracterle mortoogie’ aie ‘sthapscior cy iedesinilere “hime SBE Glace fansite aie sinabtie co Earsaiee chica 333. Tipuri de sinapse ou transiotore ehimica. | 334, Biapele fundamentale ale seansiiter singpsicc ‘aA ntediatoritchimiel (date generale) 9a) Accel ‘BEL Diseioutic in’ ofginisis™ S12" Sintesa ore S413 Inactivare "3 : BALL Receptorit colincrgies : + 342, Catecolamincie : S424 Distrbutle tn’ ofgsntim’ | | 3422. Sinteed ‘st Inacivare d 3423, Receptocit adrenergich 35, modaitiile raspunsulul neuronat posistiaptlé BE, Pibra. musculard soheletied ‘381. Date_anatome-fisiologice privind’ ofgeniiarea Beil, Sarcoma 43612, Miotitiiele — mtodtmenieté goods gi stsitr] BBLS. Reteulul sarcoplarmatic 5s SOLE Sercoplacma st alte onganite esiularé: > > 362 Comporila chimes ql orpanizares, molewulacd atulul contracts Se é Se21 acting. 3822 Acting 12D Lt 3628 Tropomfoaina’ | LL : L624 Troponina | i 3825 Ale proteine ‘ald dteleturis Gontractte 203, Mecanieml blochimic al contractiel museulars. Erpele deitangdril 31 pealsae contractlel S31. Iniflerea potentiatuiul de ‘ecjiune’ | _ 3832, Coplarea excliajiecontractie 45839, Desiaqurates ciciled a plissel fllsmontsto® ds Stina 3534 Relaxarea musculara’ 37, Fibra muscularé neleda Lt BP, Generalitat. Clasticare | T Ssdd Mupeh’neterh visceral >| 3742, Mugen newest muitianitasl 372, Modells? de excite a mugchiior rete ‘TrBL Mecanisme’ memiransre Sepolaeizante 31221 Mecaniame hormonale, cit an, Mecaniamul. contractile. ibe jase’ r 3231 Organtzarea aparatulul contract A 2132. Coplareaexcitatincontractie im mugehtal, tote 3133, Mecaniamal giban ia contectia museniscsi neted Ls, Moditicarte excitasiiatii im cursul Gorenftaiulat “ae detiune 5 Poscsre Broteineior aa cuprins 4, Sisteme de reglare gl control 1a nivel celular cae 4 put de replare a conte Controlul genetic #1 blochime’eddular © SLL 1S 4L1R. Caracteritsie sstemeloe de control Bloldklé | 5 5. Medial intern Rogedoces : SAApa tn organism ee ‘Salt Repariifla apelin’ otgdniim’ S12 Depiasarea pel in erganism | a S14 Bohiforat hidrie an organisiaulul | Sie Perturtant ale echitibrumt hase So. 1111 EI aiasurarea aisibutier apet tn organism’ | 52, Singcle pea Keats Functite’ singetit ” ° | eee 522 Proptietaile filce-chimice alé £282. Date fUnetionale priving hematopoléea : 2258 Sintera bemogloblnel sw ee we S254. Clruital flerulal tn, organisa’ | ei EDES Feotor! cu rol catalitic in sinteca heindptdbine) <¢ EBSA Funsile membranet eritostiare si ate erirociistul ELST Degetdarea eriurocitelor, Hemollaa fziclogi@a «| 5256 Grupee sanguine. Transfuzia irae Ea BRIGD pao os on S261 Granulosicie : $202! Funclise eranutecfielor’ neuiroite $i ‘eonnotive’ 2 $260, Ponetile granulocitelor azote (mastoctey . | | E26 Complenall monocite-macrofsge Ons ne = san Linfodiele en es nse = : 28 tuniestes | boo SzbL Tmunitatea “epecitics gi nespeditica’ (|) 11 1 S282, Componenteia sistemulus Tmun nespecitié 1. 2 1S £203. Antgene 1 imunogenitate ee eee SS S288 Anticrpn” ae 3288 Celulele implizaie in’ réspluntul tindn ‘specific’ S20. Eipuni de unitate umomaie dups modal de insiolare sag Romboatle perc £252. Conguiarea sengelal : Lt SEs Pulburanie hemoreszet notmaté | > 3 S284 Explorarca hemostavei i fiurinclizey’ | 1) 1. | FIZIOLOGIE SPECIALA 6, Fizblogia aparatulul cardio-vascular (1, Haulieg, DD, Brénigteans G4, Partewlariitile morfo-funetionale ale ines. . ‘Sid. Cordul organ endocrin 7 ea. Proprieesile mugeniulel cardiac’ |. | ‘2, Exciiabiltaes (functla, batoteopa) pea 622 Aurematiomel ee | aa Bs10 CUPRINS: 28 mma, amdla eronatronty 2» oe Goa Gonduetibiltstea (tunctia drone aoe ‘ G58, Contractates. neta. inoieops) eae Gao Garacterstile eontractioh muschiubal ‘ards | 1 T 628 Tonietatea (lunelia ‘tonoiropa) = i ‘ (63, Manifestirle activitiileardlace a cee @31 Fenomoncie mecanlee —~ revolutia caraiaed ~ L i 6221 Fenomenele acustlce 4p cursul revolufiel cardiace : 833, Fenomenele volumetrice in cursul revolufel eardiace 1 1 | 64, Consceinfale functionale ale setivitatt cardiace swe 2. ss + ‘gat Presiomile nfcacavitare én cGesul revalflel ‘cardiace | | 642. Debitul cardiee SHoswuooooT : 843, Lucrul ecanie al toimit : 65, Fencmenele electrice ale activthlii eardlace, Elcettocardlograma (ECG) ‘981, Prineptai clectrorardlogzatie pre arr 882. Elocrogoneza st movfologia undolcr’ BCG | (524, Protectia vectorilor complexulul de sittiare ‘ventrlers tn ‘iterite denvatt ae 6522 Axa elected af hint oe : 6528 Varlalll fetlogice ale BEG) LLL DL : 8524 Modlfietrl_patolagice ‘ale ECG) A 653, Vectocardiografin st lectrocerdionratia endoSaviniea’ | 66, Replarce neuro-umoralé a activist cardiace ws ss Sv ‘gta Mecanieme inteinsecl pea ee 62, Mecanisme extrinsecl feuro‘zciiexe’ | Pestle Ge24.Interaqtunt simpatice-parasimpatice ‘cul rot" ti ‘mddtlaed fsctiritti corde arth ce ee rae eae ea 653, Mecanisme exteinve| morte VL DT , Fiiologla sistomului vascular (I. Haulled) ee ‘TA. Partculartatl morfo-functionale ale sistemului vascular] 1)! 72, Propretitile fieiologice ale sistemutul vascular... 2. Sv tc 1B. Cleculatia acteriand See 31 Memodinamica vaiuiors “121. 2211 aa 182. Presiunea teria : Taz. Pactorit determinant’ ai prebinid aréeiate 2 | 1332 Merode de determinare a presiuntl srteriale | 5 7323, Tipury de presiune. arteriaia ‘ aoe FS2E Manttestiet perterice ale, prestonit Seterate 7328 Varalille prestunll arteriale sss ss * oa 793, Revlareapresiuntt ateriaie =, <1 ae T3a1 Reglarea penwoast sD L 1332 Reglarea umorala : A 1335, Inegraree Feachiior hefvoasé 41 orate 14, Circulaia capllara pee ee : ‘74a Particuaritatt soito-tuncfionale a1é capitareior” | 442 Reglavea elreulajit eapllare ss wens Tazt Regiarea nerveasa ss 22 It 7422. Reglarea umorela 2]! 7 a : 15. Chreulaia. wenoass Toa, Pavtilaragi moriotuncfionale ald sistémutdi Yoho : 752! Funetille venelor pee £8 Factor twtoarcerll Yesosse’ 2 TTL oS ZB Presiines venow : : ESS Reglarea cleulatics Gosodse oe FRG Timpol de eiselatle piiiic: 126, Circuatia tint curr 77, Partculartalt circulator reglonale . ‘TEL. Chevlatin corenariand, 772 Cheulatia ercurals 743. Gircuatia suusculaturlt ‘schei 8. Figotogia aparatulul respirator (1, Haulled, Simona Sistineanw, Daniela Baiaesu) ee sear 41, Respratia‘plsionara "| Lt 82, Paricuariatl rorfofonclonaie ‘ale aparatuul resprsior ai Satenol. de’ contucte serene ee ee 222 Hire fence lamina 223, Veserizatia. puamenatd 204 Vesculereatia nueva 2252 Vassuliztia functional 8235 Crcaatia metal pultonsa (24 inertia plaminutal © a3, Mecanien ventilatieh paisonare ‘ea migra ealit Torsclce £32 Mitre plamdnuluy 235, Pew P : : ERE Brose mifedti’sitcindtal fordoo-pitmona Bagi. Recistonta puimonara £95 Travail vemulstor E38 Gteta "Velum-prestune putinohata” E26 Histeresspuimonard ee. 83.62, Stractancal putmonar > 04, Nentaiapulmoncr ‘ah Metodo Ge studia ‘a’ vindstich puimendre £42 Volume i. capachatt Terpirioni fs Schimiurle garoale ia nwvel aiveclo-esplar < | (G1. Peter Gre innuenfoass trastersh alveolscip ES Teanserul gation neopiatont prin memorond eveois spilard Gszi transient onigenaiuh sss ss ee eee ee 522 Tranaferal tlowialul 6 cirbon £528, Ditasunea “gsoslor inerte G24 Rransferal Apel al cites ‘sui ‘pin’ eniania 8513, Reservele de O, ale organisinulul ‘| 452. "Teansportul sanguin’ al boxidulul te cicton 2 1 Gazi Forma. dicavats ‘8 CO, 2582 Rerea comtinath a Coy 8625, Curba do dsociere & CO, sanguin 87. Respiraia Usulara “, aia. Brapele resp 122! Daurea gazeion respirator 88, Reglares respieetici Swe. 1S GAL Regtorea nervoasa” 282 Regares “umstaia 1 t fia2i contcolul chemoreceptor ‘contrat 8822, Coniralel chemoreceptor pesieric tg huaite sexe care aicctenra,respleatia 154 Contolul veluntar al espirstiel + 9, Regiacen brontomoteiciatl sss S aba Regieres nervous. 11 1S tsa Reglarea ‘mora 2222012 ‘estoy eee een fa reansporte sangein af gisdod fespiratinl 222221! ‘Wea. Fransportul sanguin al oxigenulul 2) 222 1 Bie} Forma selubiia a O, pa B12 Forma combinatd 3" Oy eeaaees:12 CUPRINS: cuprins 13 ‘410, Funee nerespeatoril ale plamlnulul : oe 0A, Melabolsmal pidie ee eee “lor Pula amttongea MAME Ss: Tout Reparlia ¢ transport ipidetor 2 DDD ae Hoo Funetin meiaboties | * an odd, Mtablizaten wighcerideter gf Toriares AB > 18 HH0a: Funct scctor at’ pisndniat | os aeabelami potter ss sees Sle ie aut Renate ieleant plonare << 10s. Metbotamal Baza sy | ee 88 412 Fonda en ee ee login sparatalel excrelor¢L.Halich G. Peres, Zenaida Petrescu) 682 2, Fibotogia aparatulut digestiy (I, Maule, C, Neary ae pee ee ere ar M14, Dae de morfolgle fancionalé a rinichiull .. =. S44 2 Allmentatia a oe ATR ag cae a ordainiiad 2 ink Vatetlerieta pinch se = : ae capitan Oo ae THE tevata sitio an PiLinii se aa Baicogia algmtiel 1 : Ng Mecapamal de formare a ured 2111111 ra oitbeewe teens LL LLL Lit 34° Fares guaeraiara : oan & Batt Setefa aalvaed Hag. puncune whulare S| Piiiit SEL Fenotendle Woseantee te’ dgdsiat’ wine igi} Mecaniennd irahujortuase tabula’ carats 2111S sty ateate : 5 HEZ2 Meconismcle Se'die'g comentare’s'unnel © 1) 16 221% Desist 112, Pariiparea inihoal In mentineren echlfortut selde-bazle | | 618 S213: SeSetin ag mostites Scag” Tigi Stara uaa lGnulal de hideogen ss & S12 Recarea eslothel 2 HEE Resoureia de biccbonat ta niveultebihud, ee oop Digedis gestae Had: Satemur amgon fost deodioostermonovodte on Spa Secrcia gostrics” | | LS UBd Seca deamonge st ee ee se as S222 Rogiaten ose. gaitie™ TGS ESSN Thcicn initio’ an cele celina So? S224 Eeplraea cue "geiiee <1 | ‘ota nin S384 souls ents © . Funein endocing Finiciuius : Doge ee eee Jn pune dorng 4 bh V2 TSS a $226, Spiraea olay ane” | THEE Eee epoitna Lhe 9.23. Digestia intestinala is ILA, Fastola vasodilator “renal Gmeaiuinay 21 88 Sagh Secret panereitica” TUG Eitcrres de nsine kiinefommatoae 0201111 aa 2280 Reaves secrete pancreatie - 115, Aspect piv mnginereaesilibrotol glcmérlo tubular on 2 Se SE TaRiEStedakne ido 'care Irvin frog foil wmeraiotu’ 525 Reglarea secrofiet ql motltil vite -etiuil “nervoase “l' umorsie’ ci indeaitsimin “presiune-na! $236. ESBraren were abou lice 185 Inert “a sins sit “pe e 3235 Soteeia “Incstnuiut uote ae Peers etree 233% Rewlfen soste incerta ‘avbnre” | sis.userstsnihion "1 on 2239: Motitates intesinulatsubtie “s TL, Reglaren tunel cendte or S230, Neglares™ modtanintestnase | | AP aeatieie nenosse de oGelare a tinge fenté ¢ 1S S231: Scbehe gl"motitteninesintal'efos Ad Mecantamels hoemonaie de roglare © functiel renele oo S230 Acivttel tucteriand' internals. 118 Bxplorsrea funetilor intial ‘8 82318 Becaga | Sean’ en * Risin tee de explorare’ a ‘ubefiior niefubul et sat’Reea eget. : : PAD Mecods dincte de'esplorare'a' ¢anclor ntti te 825, Fenormonele “chine ‘sie “ablorgiel| ¢ M9.Firoloie cil tinge ves ene es + om £282, Digests “W “hoortfie “proteineior” AIAG, Fialolozla vezieli urinare, “Mictiunea : ne S208 Digest pumrtia. pietttor” WUOIRRASt Ree Sli’ SL 3 S224 ABoneid iainetor Oo 12, Fabiogla pte. Zeneda Petes, 1. Mallet) : nm 2386 Abertte ainetieer ns 124, Funsia de protect : ma 223% Abwrbtla saruclor” biliste’ * | : Haat Prose de Wersiiniadre’ 2122S i S288: Aborstia,¢ exces prin. colan RUE Melanagenera @ S288 Akg clad tsate aie ereamsmtul TELE Progustrea fancsdlot(pazui gl ngitiey <>: ® sonesat interac - iat Para oes By ss Metta Irmo 4 eegee (Haul) ih Bing es aa oy 104, Puneiile metavolice ale feats. 122, Fane de secrete gl exsfetie a pili : ue 10d Ress eneegagene céluares ss 21! Tet aca’ ae 15: Hetatesina icrosarsmnauin” B22 Scere sudorata |” i oi cals de eatatalaae' a luccil 5 Bane ‘ : en cues a ah : 329. Functia senorita: a pic : a 10.3.3. Gtuconeogeneza pie lee 124 Punclia de aparare a pielii 7cg (CUPRINS 125, Rotul piel tm meatinerea homeastesiel erganiemulss . . 4 5 70 B21. Rolul pielil'sn homeestanla hidrich vee DD a 125521 Rolul ple sm regiarea berodinamicd ea 1283, Rolul plclt ‘ta Homeostazia hormonala Pilliil m 126 Pancia imimologica @ plelll ys ss ao Lo 127, Pinetia de. penetabilltate 9 piel | : cei) 19, Fisiologia glandelor endocrine (1, Haulls8) 2... . oor 381, Hlpotien . og Dio WSL Date morfo-iunetionalé generate) 1 21) pedal 1212 Punetile hipofizel . & 1 3813, Hormonit adenohipotiaar’ si coniratul, hipotelamnc ah le ISL Hormontl hiptzgvaph Npotlamiel vs ess ees SHB 13432 Hormonal de ergere sees Slt we 18133. Hormonal adrenocorticotrop” 22D Dl) me 13134 Hormonal tirestrop se. 222 DID tae AB138 Hormontt gonadotrop "22222 L lll Be 12136 Prolactin cee ees ea 42137. Hormonul melanotrod | 2) 2 Tl ae 3514 Hermonilretrohipetian’ | | em TELAI. Hormonal enudiaretie™ |) | DED LD fms Hass Octiccna a gopsieee ee ee ee 332 Suprarensicle | eee) 122.1, Hermon coftcosipfarenats” peer im I9ZiT Blosinteza. ql tstabollzares hérmonilr° cariedsvprarenais | 12 IB2LE Hormont glucocorticoid css nts sree ee en 2 TE H2Ud Hormoni iuneroorieoms” 22222 PIT 1S Be 1024 Hormenit sexo! 5 Seam 19322, Hormenit eel Lt Bea ta 1B221. Blosiniecs, aclunile sl metabellzerea"hormonllér Mmedutesu! proven sey ee nest tt ttre tee 12 333, Gonsdele eee ee ee 199. Gonadele ‘feminine © | | pees Vgid. Clelua ovarian endomeivial si menstiuata | 21112) Be 12212. Reglarea secrefiel ovariene ee ss 2 Ll 4Q3NR Puberitea yee DDD ll ae 38314 Menopaua "22222222 DIDD DDI) Be 1932, Gonadele masculing 72S DDD DDD t me WEL Punctia exocring a iesileuiios ©2111 l le 4393221 Funcjla endoctina‘a testeuielor 2222) 2D) 18 134 Droge oer eis sel GBLL Blesinteza’ hormnontior’ Uofaiént | Piiiiiil gm IS4z Acjlunite blotogice ale ‘hormontior wrelaient 21111 D ae i323 Renlares ecereties Normoniior'Ureidlen! 10 195, Pancreasul endocrine eee eee ees BD is taal pee eee ee eter a0 W521 Glucagon PP bibiiiit ae 5-9 Socustoeiret eee eae eee Reet sl 1934 Polipeptidul pandieids “2000202 D Dill om 1938, Reglares glucose! sanguine 2122222202250 a 326, Paratireigete Ree etl Yee. Distributia joniior de tafeld si fostor 22D DDD DL DD eae 1952. Hormonul paratiroidian @TH) eS LLL Il ae 1.6 Colorentna ae e Breeder ce eet eet) 2] a7. Epltia eel ABE, Partteularitat] mortounctionsie’ 2 Ll ae 13391 Hormonit epifari sw 2D as atin ee TLL tit ae cuPRINS 414, Mormonit loci (1, Haulicé, C. Neamt) eae Al. Menoaminele biosene . Been M2 Hormenli local peptidied | | | Seer ¥'g21. Sistemul renina-angiotensina eee +122" Sistemul Kintsogenazeskinine oe 12% Hormonts gastrointestinal Bae oe +H2E Oploitie Ensozene aa ae ONZE Susana Pes LL "TEs Newrotensina TERT Foctorul natriurcite’ atrial” | Ma Hormonll tosatl ipl vt Pt 45, Fitologia reproducesil, naylerit gl dezvoltiril meonalate (I, Haulicé, Ana Strate) eee eee eee ssa cre at ‘ 351, Comportamentut sexual | |, : A665 oe 192. Pardeutariatl tonctionale aie perioasei de gestae |||.) W241. Rolurle placentel sy ee 3822 Lichidul amntotle. : ISDS, Rispunsel ersanieml ‘matern’ Sh pailoada gesiatiet | 4193, PartieuariMiti functionale ale perioadel feiale si neonatale. | | asa Nagterea i G30 At Factori de declanyare si thtretinere a travatiotil 1842 Bfodifeart le fluulul sanguin uterorplacentar st ald placentel fh travails 43. Saleen’ ee “aivetor’pinimétel fueainia’ 16 ft" cmp rater aoe isd Adaptaél Endocrine ‘ta eixcind @ iesvait | DT ELS: Adapugel restatotlce th sarcing gl travaita |) 7 WSA8. Adaptéel placentare tm sarcina gi travallu |). 1 LL HAT, Durerea th timpal wavallufu’ Sse, |) DL ws Lateline eer 416, Partcularltitt faneflonate ale copiiriel (I, Haulies, Ana Stratone) . . Wet, Ferionda de nowendscut 6 162 Sugarul $f copie 41, Fiiologia senescenfol (. HaulieS, O. Balin) oe ae AA Date generate te W72_Aspecte coluiare’ aie “smbitréninit © | | | : I “rate Teor privind tmsateanivea biologiod 211) 2 DS and. Mouiticisl confe-mationale eee VA Moaificnt functionale 1a nivelul diverselor fesuturd gf organe | | | 438, Fiiologia aparatutal Locomotor (, Haulies, Fl. Topolicesn) . . . ae, szigearen, postuca oi dozvoltorea Sunctiey locamoterit |). . 182 Elemente de merforfniologie oesd ss ee ee 2.24, Osul ca tes: ol material eee W211 Componentes celuiars |S) TLL tt 18212 Mavises "extraceiulans 38213, Barels torforisiologise ale” formas, ereyferds $i abv‘ fstemului oss ee 13.22. Osul ca o>sen fenefionsl | | Be TAzza, Caraccenadelatrucwurcifuncyionte’ ©. LLL LL 1824 Fubetive sistem 06 ey ee ee Sd ar ait 2 283 ea 0 S04 808 on a2 2 oa a5 a5 316 oa oat oat oat eo 29 9336 corms curans n 189, Blenente de morofroore etatrs a 2044, Trangnitrea sngtick — Genera wee ee 88 scterls x v 960 "20241. Mediatorl chimicl in transmiterea’ sinapticd - 1921 dean Gyceril overcoat ewe a ete caer ie ie 18d Arica ener inlets ein Ey ae ee aja sagt: ie BALE Rutl Beotoreduite a pestgladiicer aj |. 2. tee to, Bomente de morfedsolose neuromuscular Hat, Fh, Topsvean) 95 EES eS esaiery * Provetendin oie 191, Arhltecture histofisologics a musculauril striate... . 7 908 ee es oid pest de fine muscalre : 2 sian ere ee ae 3 192. Proprietayie fibre! musculare 808 203 Bropricatile generale se recepioriion | 1032 ‘ear Pertti ql polartaie die : os EAE, Loita al iire' spel Ia nivel eipntoe sr: gad Berson : 8 Taigeieneras were 2 fee 1a Be ony genirred axcnial s ieee coo HEEL EERE See Cai siuciack wid: BAL RMEL JMlegricce sailor simitvoseiaote’ | 2 11 ot was Sgt en Te 2 204, setae’ enero So aes eae ae nil icine 2S SB MMAR PEE acini ‘ninaind 2 EL Sore eee aid os heel kre octal ne eee Sete corse: Bed source 3 SMALL Pranttersiformaior pe clin stems cords Pore orem nerny saaae ecg 3 mentee dodaiodectial * 2 1924 Bletnatee aeaeen BLALS, Suey nore pe elena einen iia tea, | 2 ot al gua Sree cue we gt Shen’ nize, 2 208 SenitiatesIncrovetva ae Wane ou diel, St we semua. promiecpiva ae 13, afoeuatare ett In rv nize reels | | oe eee coe yeh Oreaszaree macrocopid a mosis scee oot BEL GREG AMM, price lassie’ © | 1932, Ipecaa urn oes BSL Stat Wioponl Ge teoehceni Enehid = Baer eee eer Ere ag 3 tony Pautrt enetometinciondte SS wag parcedrtalt sie source! scien’ orn | 3h Se ee re aed noe Seat ee oe 28 Auliatrat acute se 18334. Oboe momusea’ 221 | = Say See eae meme 194g aed musetar es Shas suciat ob Grates oS * 1 oe TL SL: a Ba goeess doce Wael Comm oe cose = Bab coerce nian Sotee | IELEE Pormmren ltetes compuiir fst crore a Soe Get wees sea cd wisietioee mack aia Bee Rak etme : : vedanta ma umand™ 2 22 Ls a fala piel Rcdaeeg ‘nan mecsime grea aie gota | CULL ae vost ater E bint OL ea MERIT, Gi nine‘ sata pi : : cu See ow Tonk, Pargataray, merfetinctcnsie’ | raz, Petia ono vipead | | SOLED ae ‘Sel Zanu ster "ahelsnoil da * IES Neetu poate ate foto Fro S814, Siren Serna a eT (oat, Notlunlgeneveie de-dinamich cinematic focomotsla >. Lona 2 diecanismtl. foteeceptiet cance catia me arate eed 3092, Mecaniamul, fotoreseptiet lola sstemull nervos i, Haul, G. Petrescu, FL, Topteans Bas Vere ollealr ERR Seema neroe Malek, @ Peaca, Pe meee 2308 Siab formals SLL LS fou, Orginscia fpeionas a semi vero) | os, int BE melamemomtie, oS : Sth Sucstiesmaiwpsonctaie ns ol ioe zon, Anleatoral gusta. SS | ee eee eeeee Shieh Pasteulatay sacs | : 203, Bengt de Mnericege' newer CooL Dl ine Soe ee ca” : wont Mecsas, Montes nesromas Sl Eid anemia msane ene | ee BAG cote unio Senet : Piiiii i BB oiss Stasi guumea OL 2 = Fusotorte wnang18 cupams cUPRINS 19 20304, Adeptaren guatvd an oma, struts neuroaneemice ae dure ov se ee ss HR S31uh praca aaa : nh ; uisek Siena sigan snpratate reseed << SLL Yh toil, Anaztorl aac ; D2 ins BUES dtedres arctaciag wares 212222 HE ariclona strcutte Dols 2 Medien ianeveanaia © du? 2s BSH Riimsaeea tection soci pil ans 20113 Sositares dren ae it i, Senaatia iis 2 he Bure Neuroccims ture aed SUE Aduparea sev ar BOA, Atpete pertctlare ae coparianasul 16 dard Dee SOLIS RSplorarea fence ote tie Siva iipenigaiie gate sinaroswe Hie 2k oda, Puneile motor ale stenull nares hn 018 Futile newoose speroae nes wes 2s is Sak Zone at ent el : ar 20104, Conall eee Be hint cheSaat wate Soin ‘Dea Bert antonodwiaigee’ 210202222122 ile SDHEL2 Fermatiunl rtf sitcorcite he 20183, senor ee Dili ila BULG Micwa ona ees onl tg Tig Pips a siehote! > ¢ ” fii BS 101 Cereseia Berea es ISS Lacnltea rocoto seria’ de Tndmarare’ nH oie Cilie motor de'winjutné | |! 2b Bisa. Baste fiber ie menses © METS CD SD a HOME: Mecsolome moto cortcole © 222222122 20103, Proceal de tne ones eS 2048, Pnotgin aistemulad nerves wegen’ ||) 1 2222.) Se ies Metal We agiee 2 LLL ltt) a 204M, Parisi mrfostuetonale Fr BMG Intalgele we ee eee 2 Be ial Geanpontnls wept ineabieaata is Bus Gif litt iiiiiis Li ike BILE Components vegetsea extaneveasials © > He Bwe Vere ILI LILI iliimiiiiit ie 25019, Dusan inert vegetative werent Het Bout Atenas “TTI t tril iit ike soi snumivren atari th Snel nerves weezy ug ois Asiviaten Doskececk's hare areas |) 221221 Loaner siuai Meat cing : Lit Bes eee ar ea S192 Meslatie sgrenetgien" | | Lae fligren eitronetalegainl : BU2E Metal opaminergea | Ss ue SE bormiite Soares ad Seka a BBiN24 Ale staple editcare ee hs ie li ae ea cea See eee isin vidal’ ¢ * | ES tou Licht elsorabdlan see ee te Se as BEE Sse Sepia’ noneadrenerls nan-indzce . ooeitgestie meme cornet Beat eae eo sue nooo Ta) SsioGi Kalu ingeaiy'M stomtial esos veebwity SS 1) aut Homecsusle sl adaplae vss see sles a oud, Medal de fundionate 4 ested nerves Dot neo 212 Blormictaten es SL DIDDDD DD ne ki, Acivistes tend ss Elli ili tap ‘fh Caractere genera ate ural bonis 21122122 ame ist Arec chee Soil. SEE Gronfitaaeta Gana politi 2 ie TALL. Prope tindanentie’ ai ‘either 2S HEE SOIR a padi se wniniot 2221 1S laa soba iteiatee soratee mettle SEDI Tia Reval tablets 9 pate se vb a Sieg Refeweie ‘meiulare monosngptles | 1 hss eatura corporal medial amblant «vv vv 1 ss Bila Redleele meisiore poieopice | <2 LLL. 2 se gL Beton erie eee a sodta.Reliecie vege mcaasee SS | 2th . EAE: Retaren compere” PDDDDiDD a BOLE Retest tala pease i 2126, ation do spore ena eluit g'eigond | 121 221 1 Br EOAed Retlenele grotiberaniie © 111022221 I Dt. ie DA Hlesoe faiiopee se altiadn Ss sss sy Ss 2 Blke, Reese Eeencalee PLLDDDp oD. ik SLi Biecele exponent ante. 2222121! 2 tae 18, Summ gveatea Litiiiiiilitt ma BLL Bites etfunertetonse 2 | pipi S iBT Blpele de desajrore a wart de som © 22222 2S ae ig baceacunte ae detgiermrepatind 2221 Daan SUD Rie feitbale te males SL! TEL Dole inte asapra atmoateret use’ | 21 LL DS ia BO1E3: Necanome oe producmte esomml | 2 3Bte SLED Rrstacne‘Hetanga ne Sicsiel de'sumeatGra’ CLD Le EGE USanste pedchimie inpne nash fede 1) HBS BK, gece tallest Sopstloic nena im oimenaued | | 10 : a : wits Hie BLED Atmostera acala in eating vpalld ss + = + + 1D Hse: Sian. of vise A Ditiaar 21S32 Stedbcomle smaspatial yess = 12.22 BB 25338, porohlale® Mllirals Sues viel Whoiat © 1 1 ahh Saat crete case eS een sdb Replrea comporamentl aliments ee eee tose S12 HIER Stes do inpondeastice PEDiLiiiiams {Oud Meson ce acu durath al eg oti alimeniar + ¢ 1218 tg Mlalogla medlutt perro wee 22 fame ‘idagds site siscanisma registeave ale cemostamentulut sicmentar 21a. Suen ersia in incinte rigide | | | DIDI DID lane goded. siersniemst ae Kinga dima at eogissdl spomtulul almen: i uaa cscrmcaeeenieeaat eames ino 20203. Reglarea ingestied de Tichide . rn re) ‘2153 Efeciele hipertarismulul #1 gazelor la presiune érescité asupra han, Bushs neweoctsfotege sle duserit pill 1 raantsrrufal Perce cee yen Shand. Dun & ester Sees ete ea ual aia Probiemete senate ale iwercie? 22D DDD 1 Ds20 cUPRINS 2165, Problema decompresii on ELSE. Aitematve 1 metoae de Istervctie submirind | 214, Elements de finiologie a efortuit ss ess 2171 Particularithti ale cont 2172, Tipunt de efoct Sine 2175. Chelulslile energetice’ ta BLS Surse energetive In efoct BUTS, Reac(ilfzlotoat ‘meter ‘ean’ BLE. Constanta sanguine tn efor BLIPE Termoreglarea. in timpat efoctulul 2178, Ovoneald — refacere Bibiiografie selected... index aifabetie wa 128 im Frey 100 a iz i336 130 na . 138 - ier DATE INTRODUCTIVE privind definitia si evolutia fiziologiel tn ue i pt oar REPEL ESS uae Fiziclogia, ca stiintd a functillor materiel vii, se ocupi cu studiul ‘proveseler $i constantelor normale ale structuritor biotogice superior or~ ‘ganizate, Incepdnd cu celula gi agregatele celulare din diversele tesuturi Si organe $l sfarsind cu organismul uman, entitatea biologied cea mai evoluata. Termenul de fisiologie este de origine greacd (physis=principin di- tator de viafd; logos=stiinfé) si a fost introdus in medicind de catre Fer- fuel (1542) pentru a sublinta latwa explicativd a practicti medicale. Im- pundndu-se din nevoia cunoasterii funcfitlor normale ale organismelor Thi ca termen de referinta a diverselor start patologice, cunogstingele fi- Flologice au stat dintotdeauna la baza atdt a medicine’ curative, adt gi a celei preventive, Denumita si anatoneia in miscare saw anticamera pa- fologiet, fisiologia @ abordat de ta inceput nu numai modul cum se des- fésoard procesele vitale, ci si factorit care Ie determina $i mecanismele lor de tniretinere. Pe ce altd parte, multe din problemele patologici medicale neputdnd fi studiate decdt prin intermediut cercetarilor experimentale, fiziologia a Intregit snvestigatiile clinice cu experimente pe animale de taborator. In felul ceesta, medicina, ca stiinga a vietit si suferintei wmane, a benefi- ‘iat tot mal substantial de pe urma cunostinfelor oferite de stiingete Fiologice Dact obiectul fisiologici a fost clar conturat inca de la incopu~ trite sa'e, evolutia ccesteia a fost lentd si anevoioasa din cauza concep filler filozofice dominante si a lipsel de metode si tehnici adecvate. Dr faceca, ineeputurile fisiologiei se plerd in negura vremurilor, confundar.~ ‘du-se’ cu ale practicti medicale, Dupi o prima etapa naturalist-filozofice, inauguraté de Hipocrat din Cos (see. V. fe-n,), a urmat etapa anatomica, dominaté de scoala galenica (Galenus, sec. I e.n.) din Roma, @ edrei ori- fontare structuralistd se sfargeste abia in epoca Renasterii, cit uncle anc~ logit 4 ipoteze mecaniciste, Asemindnd omul cu o ‘magind, inima cu 0 pompa rinichiul cu un filtru, aceasté nowd etapi materialist-mecani- Cista incied la corcetiri pe animale vii, pundndu-se bazele medicinet ex- perimeniale si fiziologied stlingifice, La’ réndul lor, progresele tehnice din2 DATE INTRODUCTIVE, secotele ai XVH-tea si al XVII-tea creewzd tendinfa fireascd ta aplicare 4 datelor 2e fizied si chimie ta procescte vitale, W, Harvey face prima descricre corect’ a cireulatiei in tuerarea: Exercitatio de motu cordis et sangulnis (1628), Malpighi (1661) descrie, ta seurt timp dupa inventarea micrascopulué de citre Anton Locwenboeck, Circulafic capilard ea punet de legiturl intro artere gi vene, iar Haller (2727) méesoard presiunea si volumul sanguin, stabilind roll rezistentet periferice in producerea variatiilor tensionale. Secatul al XVill-lea este Gominat ce altfel de aforismul lui Haller, dupa care anatomia face de- Sscrieres crganelor $i fiziclogia explicd functiile lor. Paracelsus propune ‘extinderea fenomenelor chimice la procesele vitale, iar Lavoisier, desco- perind ci respiratia asiguré ozidatiite tisulare, aratt cl la baza viefit ne ‘tau fencmene supranaturale, ci procese metabolice, Organismul nit mat este conceput ca o ples mecanicd, ei ca un laborator chimic. Se pun astfel bazele cwenturid Bioenergetice In fiziolagie, care va cunoaste un mare avant in secolul urmator, odatd cu introducerea unor tehnict fizico-cl mice din ce tm ce mai perfectionate in arsenalul metodologic al cercetd- Tilor biersedicale. Conform acestei noi conceptit, toate manifestarile tale se reslizeazd pe seama consumultd de substanfe nutritive din mediut inconjuré:or, cu participarea oxigenului ca factor indispensabil de com bustie. Farsiel cu datele de chimie fiziologicd, se impun cercetarile de fi- siotogie ¢ sistemului neuro-muscular, efectuate de Galvani, Du Bois Rey- mond, Helmholtz, Miller, von Brilcke etc. Intre timp, Fluorens (1803) descoperé centrit respiratori bulbari, iar Secenov (1858) Gescrie reflexele crelerul=i, Un aport deosebit a fost adus de Cl. Bernard prin descoperi~ trea nerctior vasomotor, a funcfillor glicogenolitice ale ficatului si con stanfei riediulué intern, Opera sa de conceptie — ,.ntroducere tn studiud ‘medicinet experimentale (1885) — a influentat ‘profund evolutia ulte~ ologiei, deschizdnd calea cercetirilor care au dus la descope- iclor endocrine de catre Brown Séquard (1890) $i ta formularea coneeprtsl actual de Romeostazie (Cannon, 1932). Din portoul Nae cor. liner osmotiea este direct ervportionalé cu temperatura me: ide particule rezultate din disocieres solventului si cu volurmul, conform relaticis care; Pax presivnes osmoticay n—numsrul de particule solvite: R= Constante universald a gazelor; T— temperatura absoluta; V— volume. Com in organisin Teste constantd, rezultd oi presiunea osmoticd va i proportionala cu numGrvl de particule din solutie Fe unitatea de volwtn ‘Apa traverseaza Tapid membrens prin solutll de continuitate (ex~ ale), legate probabil de unele proteine incluse In strctul bilipidic. Aceste a ESn onGanizal STRUCTURALA A CELULEL canale pot avea fie diame:re foarte reduse, fie diametre mai mari, dar evo stare de organizare a cpsi ce exclude solvent © alia posibilitate a srei de traversare este reprezentat§ de difuziunea simple, individuals si independent de orice solvit, prin care flecare molecula de api penetresz% faz lipldied membranara, Difuziunea simpli: viteza cu eare 0 particula. pos brana celulard (viteza de di grosimea membranel (tm) fuziune al substanjel resp e difuza prin mem- fuziune=— Ps) este invers prozorjional cu Girect proportionala eu coeficientul de di- La rindul sty, coetcientul de difulune ste direct proportional eu: temperatura (09), solubilisien substan in redile averse, preuatea rmoleculara, conigiratiaspatisd a molecule (moleciele eseete se Goplasead’ cu dileultatey natura sbstantel Tegiturl oo mmadiul pirdsit, saren de hodeatare ele: Intervenfa graduiel de soubi te tiie: Ht) "sss ce traverse mer primate valoaten coefictovvlul de party (i), represen la echilibru_dintre concen:ratti Pree cf aflal 19 cantac Unele nercotice liposo! cooficientult de parta} fav Difusisinea simpld ce restizenz’ datoriss centratie s2u electrice, Inegallsaiea de cance: aus compartimente (C, sl C) genereszi o energie de concentrate (E) conform rex patrund cu ugurin{é in abil traversarti s Aceastd energie propuiseaz’ moleculele de solvit dinsp-e compa mentul cu concentratle mare spre cel eu concentratle ioasd. In mod similar, gradientul electric (diferenta de porential determi- ata de repartifia inegald a unor particule incdrcate— Eq) genereaza 0 energie electrics (E,) conform relatie En2FEm si P = numérul lui Feradsy (96500 cou- in care Z — numarul atomic roms) Cele dows energli sumate (E+E) reprezinta 0 energie potentiala, emumita i respective, La echilibre, potentialele electro-chimice ale color dows compariimente (‘23 fracelular) stint egele. Aceast4 relafie creeaz’ posibil librului in coadipile unel diferente de concen:ratie compensa! itor de o diferenta de pate MEMBRANA CELULARA (PLASMALEMAY za Fly, 26, Nodelele 9 cou ie teneportcet n= 8. SSue Se tot cs TRANS cs Teas ak Ae Te com tons . lee aes) can nnn nnnReeR eee Salva eae este 0 forma de transport pasiy care, utillz?nd ransporiori specific, beneficlazi de © viteza de transfer transmemi “4 mult crescuta fata de difuziumea simpla, In care coeficientul de ‘bstantelor Ridrosolubile separate este nefavorabil. Prezenta ri specified in structura membranel aduce valorile trans- Fasiv unidirectional in limite functional necesare. Cinetica acus~ ts tip de transport este prezentatd {n figura alaturata (fig. 26). Molecula de srarspottat se fixeaza pe exiremitatea ,cis* a protelnel, apol urmeaza ide transport proprit-ais, In eare prin tesuturi repetate se produce serea glucozel din interiorul transportorului spre fata opusi (,trans"), ‘ste eliberata in mediu. In cazul in care concentratia glucozei de fe ,trans" este redusA, transportorul neincArcat revine la fata cis penutu fixarea unel nol molecule, Modelele acceptate In prezent pentra frensporterl sugereazd existenta unei struciuri canaliculare. ‘entratransportul, sau schimbul medist de transportori, este 0 al- temativa 1a mecanismul difvaiunii facilitate. In dinamica procesului lip sere ctapa do revenire a transportorulul descarcat de pe fata ,trans* pe feta set. Cu alfecuvinte sunt implica transporion ite structars bu ge poste modifica roversibil decit in condityi de Inadrcare (vez fig 26 B),"Din eceasta categorie fac parte 0 serie de proteine-transportcr}, com at fil proteina ,benzii 3° eritrocitare (schimbatorul de Cl-/COs), wbitoral de Na*/Ca si cel de Na*/H*, pentru a nu vorbi dectt re cele mai cunoscute (fig. 27), Izolarea, clonarea si secvenarea aces ‘ in evident o serie de caracteristici co- transportori (vezi fig, 25), In cazul proteinel ,benzii 3 ile efectuste su evidenfiat urmatoarele: (1) in capilare si fuzeszi in interioral hematiel, unde este convertit de ed in HCO, care apoi este schimbat prin contratranszor\ ‘vel pulmonar, intregul proces se invers CO, care cifuzeaza spre alvecle. (2) Transportul este . de schimb CO;H-/CI" find de 1:1. 6) 5u OPGANIZAREA STRUCTURALA A CELULEL A Schinbitout de wat ott it dupa Berne. wh Levy. 1992). Sthimbitorul Raviee’e, Bs Senieaba- fort Nase. Cy Sehimnbatora! ania. CooH Ext. iat, 2 wi canlsmul implicat este cel de ,{lgnituri* repetate (.squita") sb este complet pasiy, facinds-se pentru"HCOs in sensu. gradientulet de concen: tratie. Niel semmificatta fonejionala. a celorialti sehimbatert nu este de peglijat. Schimabitcrul de Na-/Ca'™ este deosebit de important in mem= Dranele neuraie si miceardice. El este implicat slat in mentinerea tunel coneenicalit sclaute Ca?" cioplasmatie Iber, In condi de repaus, et Sho eorsul slimuldr la realieares nor paitourl de Cat™ impoctante Pentru declangarea activid{iicelulare. Stolehiometra,acestul anspor fer pentru Ca"/Xav este do 138, ol find, probabil 9 electrogenic (Gencreazh diferente de potential) fn fine, un al tellea trensportor cu- Foscut este schimsstoral eectroneutra de Net/i*. Aces sistem antiport cote bela, ‘coniabuind ta tenfineren pH intrecellar cura fritic in procese cum ar fi: proliferaren 4 ciferenlerea cellar 1 sen- Sbllfates Ia horments alent * Zollibrul Donan este o forma de difuelune slempla care se produce atunci cind de o parte a membranci exist un ion impermeant. © astfel de situatie apare [= easul clulet rerabrand este Impermeabla Pontru dnionit organi (A-) de di 1 (proteine) din interior, far este permeaiié paniru cation (R-) si anion anorgenich (CI"), in fest mod, starea de\echilfbra se va realiza in condifile end exces de a (BRAN A CELULARA (PLASMA Ay 18 K+ pe fata interna (unde se aflé $1 A7) si ale unui exces de Ci pe fata extend Aceastd distributie se realizeaza astfel Incit raporturile cencen- {rafillor in cele doud medli sunt egale: Kr sau KP xCly Kz xCly Fortele de difuziune astfel generate sunt compensate pentru fiecare specie jonica prin forte electro-motrice dirijate in sens invers (vezi si datele referitoare la geneza potentialului de repsus). 2.3.8.2, Sisteme de transport activ ‘Transportul transmembranar al unor substanfe impotriva gradientelor fizice, precum si mentinerea unor inegalitati de concentratie ionicé (de exemplu, pentru sodiu si potasiu) nu pot fi explicate decat daca se fa In considerare existenta unor mecanisme de transport activ (,pomipe")- Aceste mecanisme, care se reslizeazA cu consum de energie metabclica, [pot intarveni fie accelerand deplasarea de-a lungul unui gradient, fie di- minuard sau chiar supriménd efectul gradientelor electro-chimice, In functie de modul in care se realizeaza si se utilizenzd energia ne- cesati, transporturile active pot fi de dova tipuri: transportul activ primar si transportul activ secunder (cotransportul clectrogen). Transportul activ primar se caracterizeszi prin fsptul c& utilizeazt direct ATP in vederea transporiului, care este realizat cul ajutorul unor ATPaz2 specitice fleciret specii ionice sau molecule transportate. Este din nou vorba despre structuri moleculare proteice cu zone hidrofobe feare traverseazi membrana. Hidrolizind ATP, aceste structuti elibereazi fenergiz necesard unor transconformari generate prin fesforilare. Trans- conformérile mobilizeaza substratul spre fata opusa a membranel. Aici pprocestl se inverseazi prin defosforilare, urmata de trecerea ciclicd intro a dous configuratie, apté s& asigure transportul altui substrat in sens invers. Cea mal bine cunoscuti dintre ATPazele de transport este Na*/K*~ ATPaza format diatr-o subunitate ,cotalitiok" — alfa (Mir: 100.000 dat. toni) — si o subunitate glicoproteica’— beta (Mr: 90 000 daltoni) (fig. 20) Operdnd la capacitate maxima, aceasta Na*/K*-ATPazd transports trei oni de Na* spre exterior si doi ioni de K* spre interior rentru fiecare moteculd de ATP hidrolizata. Fosforilarea si defosforilarea clelicd a pro~ teinel o determina si oscileze intre dowd conformatii alternative {peristal- tick moleculara). In configuratia El situsurile ionice au afinitate mare pentru Nat gi sunt orientate spre citoplasma, in timp ce in configuratia E2 accleasi situsuri favorizeasa legarea K* sf se orlenteazS spre lichidul ‘extracelslar, O deserlere slmplificatd a frocesului este prezentata in fic gura elacuratA (lig. 29). Conformerul El are afinitate mare pentru Na intracelular, pentru ‘Bg? si ATP. Cind acosti trel Liganal sunt fixoti, proteina este fosforilata Ja nivelul unui reziduu aspariat din apropieret situsului de fixare a ATP, In acest timp, situsul de fixare pentru Nat6 ORGANIZAREA STRUCTURALA A CBLULET SUSUNITATER = SUBUNTATEA Fig. 28, Ocientorea intramembeanard 9 Nav/K+-ATPaceh Subunitatea. alfa are’ pairu_situsuct cu afinitate pest Noo Uih + Gt cunbaing (0); ATP.) gi tm situs Ge fos forilafe (i Subunitatea ace (astopt.seymente transine anare, Subian tates beta tre bn sinaus sermont teansmem= bbeanar’ ql trel puncto. ctv patent! de-ellcozilare (CHO) Titgate pe exiremitatea earbositerminala extend, sufera un fenomen de ,ocluaiet (devine inaccosibll dinspre ambele fete ‘ale membranei). Se consider ca in ecest moment ATPaza suferé ot iransformare ce face situsurile ionice accestbile dinspre fata extern a membranel, scizindu-le totodata afinitatea pentru Na‘. Ca urmare, ionit de Sa" diseciazd in mediul extracelular 1 proteina trece intr-o' noud stare conformationali: E2—P. Configuratia E2—P are o afinitate erescuta pentra. K* pe fata extracelulard, fixand la acest nivel 2K*. Legarea Kt Getermina disoclerea legituril acil — fosfat si, din now, situsurile pentra KK? tree in forma ocluzata, devenind inaceesibile. Fixares'unei noi molecule de ATP pe B2—K* determina trecerea In forma El si ionii de K* diso- mp zoevn tern: % ot Gm cere) Ke ae : welege J teag-Aaing ig, 29, Mecanismst de a: santa tana a NAt/K4-ATPaze (repre +S emplitcat), | cere Go Leis, we Soy ciazi pe feta endoplasmic3, procesu repetandu-se ritmic (peristaltic mo- ecular). Desi mecanism=le detaliate ale transportulul activ primar ri- rman doar aarflal cunoscuse, s-aul deseris pind fn prezent numeroase ATP- aze de transport transmembranar ee joaca un rel central in activitiile Celulare deserise pe intzeaga scar a organismelor vii. Aceste enzime ‘apartin unula dintre cela trel tipurl de ATPaze cunoscute: P, V sau F (rabelul VII si fig. 30, 31). TABELUL Vit Cele trek eiase de ATPaze transportoare de Toni feat dupa Berne si Levy, 1992) re | i | om Organina Memorex > | crate nferoare | Plsmaiems a E,eali, S. faecalis ‘Membrana interna Bhs eal, | Pest R, satsopjasmatio Hseaeie as 7 Yeaste Ho | REESE nec. | Fetes Es : Engel E 5 Eee ue : Gran eeoare Ee Gans seach, ne Ser SS oy ‘Sn P| | me | peste emorana intern ee ee Ez 2 Giese ‘Traneportul activ secundar sau cotransportul electrogen se realizear cu ajutorul unor transportorl care permit fixarea simultani a doud specii diferite de molecule, transportindurle in acecasi directie {cotranspost sau Sinport), Fixarea simulzsxa repr de bazd a acestui meca- ism, Cu exceptia unor sisteme gisite in celulele drojdiei de bere, toji cotransportoril utilizeaz3, in calitate de al doilea ion, ionul de 'Na*. ‘Toate celulele prezinté ~n gradient mare de concentratie a Na* dirijat gpre Intericr, ca crmers a activiti{il permanente a Na*/K*-ATPazci, Jn eonseciny®, fonii de ‘2 tind sa ifuzeze permanent spre interiorul celulsi. FH <2 alti ionl pe cotransporter, lonil de Na* se de- plaseazt 3 ‘celulel, in timp ce fonul cdtransportat este ade-6 ORGANIZAREA STRUCTURALA 4 CBLULET SHTUS OE FOSFORILARE Breer ea ty pire # NUCLEOTIOELOR 4 Fuss : tat wee 31 YO tae Te Saal, TO iy ve schemitics a structurt secsiodare @ ATPazel de C3! in BS. EMBRANA CELULARA (PLASMALEMA) 39 sea ,pompat# Impotriva unul gradient de concentratie. Energia rezulta din gradientul de Na", consecinfa indepartata a consumulu! de ATP. Exisia umeroase sisteme de cotransport, dintre care cdteva sunt pre zentate in tabelul aliturat (tabelul VII). TABELUL vir ‘CAtova sateme de cotransport prezente in celulele de mamifere ‘completat cups Best $1 Taylor, 1992) ‘ont [etc aminoest | ate Natighucoza ‘Nat /alaniné | Natactat Nasfesiactsa | Navigcina Naticlat Xatiterina Nasvesrat Nat eisteina Navitolat ‘Ass cum se poate observa, cotransportul Nat-cuplat poate asigura introduserea a nlimerosl compusi in interlorul celulet impotriva gradientelor de concentratie. Acest tip de cotransport poate fi electroneutru (and numérel sarcinilor de semn opus este egal, dar poste deveni elec {rogen, determinind modificari de potential transmembranar, cind apar asimetel. De exemplu, in caaul cotransportulul de Na*/glucozs, la fiecare moleculé de gluco’ transportata impotriva gradientulut de concentratie spre inierior, mediului intracelular ii este addugata 0 sarcina poritiv fentard, generind starea de dezechilibru clectro-chimie, denumita sporterul implicat a fost clonat si structurile sale ‘a secundard sunt cunoscute (vezi fig. 25). Sisiemele de macrotransfer vor fi discutate la capitolul de fiziologle celuletor albe (fagocltoza) 1 la mecanismele schimburilor transcapilare (transci:oza). 234, DINAMICA MEMBRANBLOR CELULARE Gradul ridicat de fluiditate a membranelor celulare, variabilitates legiturslor ce se stabilesc Intre diversele sale componente permit atat fealizarea nor deplasirl ale acestor componente, edt si miscari ale membranei -n intregime, ‘Deplasarea unor componente membranare este adesea legatd de starea functionald a celulel sau a unor compartimente celulare. In aceasta cate- gorle a= putea intra, de exemplu, activitatea transportorilor, inchiderea sau deschiderea ner canale spectfice, deplasarea Iaterala si conglome- Terea nor proteine receptoare ele, aAcesie migcdri sunt controlate biochimie prin vatiafii de flviditate ale membranei, fosforilari, modificarea (Contfa:tia) elementelor citoscheletice. Numeroase proteine’ membranare80 ORGANTZAREA STRUCTURALA A CELULET sufera adevirate cleluri care, incepind cu sinteza Ia nivel de citoplasma, Continua ca inserfia in membrana in vederea Indeplinirii rolulul fune~ onal issu structural, urmatd de reineluderea in clioplasma s1 degradare, jo membranelor celulare sunt implicate in fenomenele de (endociiczs, exocitezs), fenomenul de efervescen{i 51 loco- 2 cstego fac parte: fagocitoza, functie caracteristict leueori:eler gi macrolazsior (vezi éapitolil respectiy), dar st altor specli celvlare; museropinociters, in care membrana emite 6 lama ectoplasmicd ‘zi 0 invag! 22e tubuliferma ce permite captarea unel picaturl in care prin inveginarea membrenei se reali- ngulare formesza microvacuole 2 sag) din celule se realizeaz’ prin exocitoza con- tinud (Indus de stimuli, mal frecventa). Prin lele sau veaiculele de stcretle (celule exo si endocrine), produsii ¢2 catabolism, mediatorul confinut in vezicuiele Procesul este, de obicei, eziciu-derendent. fe de efervescenfa consizu In emiterea unor proeminente bu- toase (S: 2—10 um), ce=2 persista 20—60 s si apar in zonele in care pre~ slune2 esmotied Inttacetlard este soizuta. ‘Se observa, de exemplu, in ceursul mitozel. BMisearile de locomorie se resllzeazi prin psoudopode (vezi capitolul eo fizolecis leveceitasz; si membrane ondulante (expansiunl) fine sub 225, ROLUL MEMBRANE! CELULARE IN TRANSFERUL DE INFORMATIE Ceiuiele din orgarism emits! primese informatii care le modificé sctivitatea, Cand celtls emititoare de Informatie este la distanta, trans- misia se efectucazi princz-un hormon, In cazul Jn care celulele sunt ald- turate, informatiile se :ransmit prin’ sisteme de cuplaj celular. Princi palele'sipurl de jonctivni celulare sunt urmatoarele: (1) jenctiuni de tip eceludens (zone compac:s, ermetice); (2) jonctiuni de tip gap (zone des- chise, ca comuniciri inczrcelulare de tip canalicular); (3) fonctiuni de tip adherens (Intre cele doz: membrane exist septuri sau fibre transverssle ce strcbat spatiul interce.vlar de 1—20 nm). i ‘era cunostinfelor cu privire la mecanismele moleculare ale reglarii le in numeroase sisteme, organe si fesuturl s-a modificat con- in ultimil ani, Cum aceste mecanisme sunt reprezeniate in pri transformarea informatiel exiracelulare intr-o actiune celulara ‘evenimentul molecular declangator si fie loca ediu-celulé, adica in membranele celulare 0 ccelulare In vederea unor actiunt subordonate iv se reslizeaza, in imensa majeriiate a cazu- oF semnale chimice, Aceste semnale sunt repre- 2.9.5.2. Mesagerl primari (mesages ea activ it. scop adi sin intermediul tilor, ¢ MEMBRANA CELULARA (PLASMALESA) al zentate Je substante care, produso de anumite celule mai mult seu mal pufin speciatizate, ajung’ in mediul exteacelular, d2 unde fel exercis ac{iunea asupra aller grupuri celulare. Din aceasta earegorie de svbstante fae parte: hormonié clasic! (hipofizari, tiroidieni etc), produsi de enumite forgane endocrine specializate si care, intrand in cireulatia generals, pot actiona la distanfe mari; neuromediatorii (acetileclina, noradrenalina, dopamina etc), care se elibereazi 1a nivelul sinapselor,” asigurénd 1 transmiterea influxului nerves; hormonit locali (histemin’, plasmakinin: factori de crestere etc) care, eliberafi in numeroase fesuturi, actioneaz’ predominant local, asigurdnd homeostazia sau reactia tesutului si orga- hnulut respectiv. Aceastii nomenclaturd a substantelor biologie active ct rol regulator extracelular a inceput in ultimii ani si-si plardé tot mat mult sennificalia. Unele substante considerate a fi exclusly hormoni Jocali s-zu dovedit a fi si neuromedlator! Importanfi (serotonina, histamina). Hormonil clasic! s-au demonstrat a avea si rolurl specializate de neuro- transmifitori sinaptici (insulina, adrenalina). In numeroase sinapse se elibereazi simultan dow sau chiar mel multe substange active, din care unele, pe langé rolul local, exercita si reluri generale. S-a des tun adevarat sistem endocrin diftz (APUD), format cin celule de origin reurald, dispersate practic in tot organismul, capabile #8 secrete un mar. numér de substenfe cu rol in activitates a humeroase fesuturi si organ (tub dig:stiy, sistem nervos central i periferic ete). Datorita acestui fap: ype masurd c¢ delimitarile se sterg, existé astazi tendista de a reuni aces: substanfe biologic active in nofitnea comuna de fectori hormonali saa de hormoni, in sensul general al cuvantului, Ansarblul acestor facteri constitue sistemul messgerilor primari (mesageri 1) (ig. 32). 23.5.2, Receptorii celulari Mecageriiprimari au fn comun faptul c&, in vederea realizirit ace tiunil specifice, trebuie si fie recunoseutl si £4 interactioneze co receptori spocifict din membrana sau interiorul (citoplasma, nucleu) eelulei- tintd. Receptorii celulari sunt agregate macromoleculare (predominant proteicel, avand proprietatea de a capta, amplifica si modula informatis ‘Sdusd d? mesageral primar cu care se cupleazi sterecspecific. Modificarea indust determina transmiterea mesajulvi citre uncle sisteme intracelu- Tare (mesegerii secunzi) care determina raspunsul Proteincle-receptor su in structura lor cel putin dows domenti im- portante: un situs de recuncastere si legare a mesagerulut primar (reactie Primard) si un al doilea situs de activitate, prin cere receptorul activet determina intrarea in acjiune @ lantului de transmitere a mesajului primit (reactie secundara. In afara interactiunil cu receptorii, hormonil se pot lega si de alte substante (de cbicel, proteine), fara a declanga react sccundare. Aces! componente hormon-specifice sunt denumile acceptori si reprezini fa tori de degradare sau de transport al hormoniler, 6 — Peiobate82 ORGANIZAREA STRUCTURALA A CELULET we secefTor ae we ON TRAOUCTOR Cee wae : a lac, se “ cote, Poe, ane Puc, PLAg, lon ey jar Enzima’ sow female tonice | GHPK anal tonic active PK Reprezentare Telor ex remstica a erscadel de transmitore intracelulard a semna- ‘lula (modibcat dupa Beene st Lavy, 2922). In timp ce in erganism Uganzii naturali ai receptorilor (agonistiy daelangea2i att reactia primara, cat si pe cea secundard, cercetarile farmacologice permit sinteza unor substanfe care, desi sunt recunoscute de receptori ca declansind reactia primard, nu determina reactiile secun- Gare de réspuns celulsr. Aceste substante, care Impiedica accesul ago- nistilor Ia reeeptori, reprezint& antagonisti competitivi, sau agenti blo- canti, Intre cele dou’ extreme, agonistii si antagonist, existd un spectru Tatg de agonist sl antagonisti partiall ce declangesza réspunsuri de intensitate scizuta, Din cole menticnate rezult4 c8 in transferul celuler de informatie se pot distinge 0 serie de ctape ce difera in functie de particularitatite structural-functionale ale sistemulul receptor implicat: 12) Reaelia mesager I-receptor (rzactia primar) consta in recunoas~ terea si cuplarea stereospecificd a hormonului pe situsul specific de pe receptor. Moleculele de mesageri secunzi (I) se comporta ca ,efectori allesterici” care, fixinds-se fe molecula de ,proteind allosterici ce sunt metabolizafi, el determind 0 modifi- ‘e 5i, prin urmare, a functiei 1a extremitates fol activalé. Desi cinetica interactiunil care a configuratiei ‘ertie lel, care este MEMBRANA CELULARA (PLASMALENA) 83 H—R este complex, ca poste fi reprezentata in general ca 0 roactie bimoleculard, reversibila Henn + Receptor 2 Mormon oe Oy+IR] SER] Intercfinea THR prespun Snteracunt Mirofbe, pont de H- tore en Gor Watls 8 pon saline find nea excune legit cov ISHS, Din sett moths empl WR seasgelea cu Sun be Sng cee formes Inregel ooces posts opus & © aceredo Cire rth c ©conttnts de diaciere (Sam f) de 10-%-10- mol, expla pente-o maze afitae ce permite Tecuncatrea de clire {Slaper a uhor coments normenale de simu nano pengramelor Sits de Iegure dope seapor demonareasa o”mare specficate tl tate, cr dpa th merente In core meaagerl rina ser oo- Sic ttrttrle rnin preter’ sot erupt hidroxt pe un heamen Moroif su nocivea ool singer amined ntragn peso prot Bes ltare nestor cepresito eiate olrulrd dines Carsten emane treble unsecure Protlele ree Sint e egioe te fovnoatere legac a hormonal de ocd expiss cerita elu 0 sogune hare care sncoreass fecepzorl in Sati piel plosotenes ny tn ne, mata de atta cee Inte Slama fe‘ob ale vibe messiarany ste cameron cele Heerlodl gat de eSitl givens presind o stuctrd sobuniera cella folipide aus ct mediy amembranar pero a evet ec “Hote Bioopea Sat ident cous Urcr genesle de structed pe Tru ncoptsnl membranes #rimal ip conta din supte feist hsrofobe Cine inate membrane, Bacele sopeniele are logs tne le SSSineniele trentmerraaceferpeass denial de fare a ieendull ietlnp ce bale prfinde ctopstmotie nt impeate n copltes i Glace’ atest Rstcurs ee cavactrtot teteionior cobopsiie, elnsgc top By arene de tip cla 1 eta 9 canaller inte fecesorcontlte ig 3) Al Glee sp strdturl gle format ten Sage umn ardogicanre cre fogs Gestentel extracel do {Ee a mctgerlul 1's domesil cot “ematic ee confine freovent 9 Elfvtte comfvaic ines Din ‘cee catecrle Tue pare Tee>- tanh pest naling, Hacer do creteretneteihe GES), Eater te acon epdarmic (GH, ‘acer de eretere deat in plocate (PDGF) 5.2. (fig. 34). ‘ " » Feedpil se cargeterinass print-o nobitate dase in panel membrane din nr fac prt ay pot conglomera fornd eae de tenalitte asi fenirmsigeal car Gti de exampl, ehence tees in eaol eae evi iccotel) sa te Fou rap Ghtue pe spats cele tune caste 8¢ mresatr primar ipane (en de excmpis ifsiones receponioe cll Forget ge up in tol ipenenbitiy de Generar.» bre ors Receptor activat °o000200000002930%, coonocdacbSacaates Too Fig. 33, Sodelul structural at receptorulul beta adzener: fe uman gpartinand fam-bel de receptor! cuplofl cu pre Eine G. Dintee caracteriseile comune familie, ev pot Gave mera exteemftotea ‘Netermunals externd, eu muttece situ. Stride: glicallare (CHO): 7 alfehelixurl transmombsanare ©. busla “Tunga snttacelulara ‘coneclind segmentele 9 at extremitstea C-lerminala intern eu situsurl Ge foto: {Sering, treonind) impiiace in desensbiizare. Seemencal = poled un rol M recunossterea agonigilor, segatentul 3 interacionsasi ea provsina G. culare striste scheletice). Aceasté mobilitate este probabil legat si de ‘vitatea unor elemento apartindnd citcrcheletului, ancorate In membrana eelulard. Se estimeaza cA pe suprafata unei celule-tintd exist aproximativ 10.10" receptori. Aceste structuri suferd un permanent turnover. Re ceptorul insulinic, de exemplu, are un timp de Injumatatire de aproximativ 7 ore, Dupa sintezd, receptorii nou-produsi se inserd difuz in membrana celulard. Dup4 fixares hormonulut specific, ei conglomereaz, mai ales 1a nivelui invaginatiilor_membranare, flind’ ulterior internali- za{l prin endocitoz’ adsorbtiva. In interiorul ‘acid al zcestor vezicule, complexul H-R se disoclazi, proteina receptoare recicleazi la nivelul brane}, in timp ce vezicula confinénd ligandul fvzioneazi eu Iizo- zomi. Accesti varianta de reciciare este utilizata in cszul receptorilor care livreszi cclulei substante nutritive (de exemplu, receptcrii pentru MEMPRANA CELULARA (PLASMALEMA) 85, transferind si receptorii pentru lpoproteine de densitate scézutd| — LDL — care transporta colesterol) (fig. 35). Alt receptori (insulina, EGF ete.) ra- ‘min impreund cu ligandul in vezicula de endocitoza, fiind degradati sub sctitunea enzimeler lizozomale, Uncori, posibil ia eazul insulinel, ligandul hormona! este eliberat in citoplasma $1 declanseazd reactii intracelulare. Faptul ei formarea complexulul H-R la suprafata celulei este urmata de internalizare constituie © modalitate important de reglare a numa- Fului de receptori disponibili prin concentratia hormonului specific. De cate orf cella este expusi la concentratii excesive de hormon pe durate semnificetive, apare fenomenul de ,down-regulation™ al receptorilor spe~ Fig, 34 Structwra diterite- | Jot, sutctie de acceptor] proteinctiorin “Kinasicl {imediical dupa Bere st avy, 198, Subelesee stad’ doment exteacelus fics Boge in eaten in timp ce stbelnele Hae Eu" 'domeni|" entracelatare munogiobulinee. Dom Ie protein Kinazie shai conaereate, Gs [sts {Sire “easbot tein. PLASHALDU intracelulare sunt situs onc Baal tee ie Hisaa foeringd (Sra "Etlona Secon wate Aiialiclte ne gee ries wonine Fe te ele mcr rimaleg Renita ator Tat dle Rachie oSe, aa 3 Sept paper | crestere fibroblastic, ew a sieed preteiez{EA STRUCTURALA A CELTLEL 86 ons: “aarea™ 1a. acilunea ristengei din Gabe Pisrarea repetata de mon tity) mand snene similare apar Gy tiroxina mareste a simpaticotonia ce ntrafiel catecolami= ori par a constful ‘ronsmiter zesajelor din medi ptorlor zezisu ligandal specif prezeta 0 coope= fates pe mari ce ocupanta Erin ig nivel senbranar pos reduce "B canul reeeptorlor davorss sotimulir de Si ses achhumes ner t= funda de beter Spare ia eursul Grestex: eler_eiculante, Dest = sortant eeme soctlar, medi intersine mal rar. De Tativicate negalva, core Insist cree, ans dfirssscen recep Ear) TUerOESe Caz: alsten t= Se. cregeren mbranari depiseste maxim, la ligendul ‘populatil de Sstemului la v p, esigure sratiel raspunsulul v4 a reacticl ¢ la raspensul celaler de localizarea recep "2 pot fi de cel pulin Reacfia secunds: jeclangarea, © ‘mesagerulul Tc tranzitia , ageritia fie at si contractia reactit lente IL acti) al molecu- joagiere (subunita- activ 6 usului de reeunosstere) stu, intrerea 2 efector © se astizl MENER.INA CELULARA (PLASMALEMA) 87 REACT LENTE ecru, rosette Fig. 58. Penacsisle tipurh de reach hormon—reeeptor 1a ‘vel celular, canal fonic membraner care, odat deschis, determina fluxuri ionice cu varlate consec:nte, fie © enzima membranara sau submembranara, Acti- varea acestor efector! determina producerea sl lansarea in citoplasna 8 unor semnale chimice care reprezinté sistemul mesagerilor secunzi jesageri If), Tinta actunii acestor semnale este reprezentata de efectori celular — ‘enzime din categoria protein Kinazelor specifice. Procesele Ge fosforilare croteicd induse de protein Kinaze determina ttansconfor- marea si modificarea functiei anumiter proteine specifice. Aceste modi- fieiri reprezintd substratal direct al raspunsului celular specific la inea mesagerului primar. Procesul este reversibil, fn sensul c pro~ inele pot reveni 14 starea defosforilata de repaus ‘sub actiunea un sistem de fosfstaze intracelulare care oprese raspunsul celular. Aceasta cascadi de eveainente biochimlce rapide este Ienplleuta in declaugarea rari majoritéti a functillor celulare si va fi detaliatd mai jos. Exista situatia in care activarea protein kinazelor specifice se poate realiza si irect, {ard participarea vreunui mesager Il. Este vorba de o familie de receptori cu o activitate protein-tirozin kinazica intrinsecd. Enzima, irect de receptor, este situal pe fata interna a membranci, determinind efscte biclogice legate probabit de cresterea celulard, en~ zima find implicats in twansformarea ARN viral tumoral gl activatd de de crestere produsi de {umori, Din aceasta categorie insulind, IGF, PDGF 3{ factorul macrofagic de Pe ldhgd acest mod de actitine, receptorii men- onati pot utiliza si mesageri secunzi;88 ORGANIZAREA STRUCTURALA A CELULEL NH eo COOH Sejnent™ 2OW porno sisurogen_Uzend Ugend77? receptor oLucoconticoio RECEPTOR MINERALOWORTICOLO recePtOR ESTRADIOLIC RECEPTOR TIRDIOIAN RECEPTOR PENTRU ACIO.RETINOK RECEPTOR PROSESTERONIC (lepured RECEPTOR THROIDIAN CEREBRAL (pobotend Fig, $7, Structure receptoriier pentru hormoni steroiti (modifleat dups ‘Taylor, 1000). — reacfit tardive (de ordinul orelor) apar in cazul_activarii_unor recoptorl intracelulari de etre hormeni Hposolubili ce pot traversa domeniul plasmslemei. Astfel de mesageri secunzi sunt hormonii steroizi i tlroidient, Receptorii pentru acesti hormoni formeazA o familie genics extinsi, care include receptorii cu specificitate si afinitate pentru fiecare Gintre humeroasele clase de hormoni steroizi, receptorli pentru hormnonli firoidieni, vitamina D si acidul retinoic. Structurile acestor receptori sunt finalt conservate, prezentand un: domeni central ADN-ligand si continand aga-zisele ydegete* zinc-specifice, caracteristice proteinelor regla~ toare care se leaga de ADN, Sizusul pentru hormon este localizat la exire. mitatea C, in lump ce extremitatea N’, cu strocturd variabilé, poate fi recunoscuta de anticorpl (fig. 37), Hormonli stereizi, difuzind prin plas- malemé, se fixeazi pe recep:oril specific! care se activeaza, cipitind 0 noua configuratie ce le permite si pitrunda in nucleu $1 sso fixeze pe cromatini Ia nivelul secventelor specifice ale ADN. Aceste secvente, ele~ Mente ale raspunsului hormonal, sunt amplificatori care, flxand pivieiue pe anumite situsuri, regleazi transeriptia unor gene specifice. In acest mod, familia receptorilor hermonilor sterolzi intrd in merea clasi @ fac- torllor transeriptionali ce controleaza expresia genicd, actionand la nivelut ARN-polimerazelor si modificind astfel producerea de ARNmn specific, in functie de necesitatile ce au generat mesajul extracelular. In cazil receptorilor pentru hormont tiroidieni, loealizares acestora este nuclear’, fiind fixati pe cromatina. Au afiaitate maxim’ pentru trifedtiro a (T.), forma cea mal activa metabolic dintre hormonit tiroidieni istemul proteinelor G: proteinele GTP-cependente se caracter zeazii prin capacitatea de a s2 activa prin legarea GTP (guanozin tries fat), pe care il hidrolizeaza cu formare de GDP, caracteristic formel inac~ tive. Aceste proteine reprezintd un fel de comutatoare moleculare cu MEMBRANA CELULARA (PLASMALEMA) 89 rol in reglatea unui mare numir de procese intracclulare. Ele se carac- terzzazi, In general, prin prezenta unui situs de legare pentru guanil- jeotide si, a unel activititi GTPazice intrinseci, Sunt cunoscute astézi clate de proteine G: proteinele G heterotrimerice gi proteinele G (cu greutate moleculara redusi). Proteinele G heterotrimerice sunt formate din trei subunititi (2) 0 subunitate alfa, de cca 40—45 000 daltoni; (2) 0 subunitate beta, de ‘cca 17 000 daltoni si (@) 0 subunitate gamma, de 8—10 000 daltoni. Se’cunose astizl cel putin 16 gene diferite care codificé subunitatea alfa, 4 gene periru beta si 6 gene pentru subunitatea gamma. Funetia si specifici~ tates vnei proteine G sunt de obicei conferite de subunitatea alfa, in timp ce subunitatile beta si gamma sunt interschimbabile. Tabelul alé~ vurat (labelul IX) prezintd cele mai bine studiate proteine G pand la ora actual, precum $i cile de transductie in care sunt implicate. TABELUL De Priacipalele clase de proteine G hetorotrimerice ‘eomplecat dust Bourne st colab, 198) Protea G | Receptor entra Bfectort Mesezor tt Gs Adzenalins Adeniiat citaaa | cAMP Eisaminiy ucngon, ACTH, ER.ESH, TRH | Conate de ca’ — | antiax de Care Gis, Gia, Gia Lin cant? | 1B, DAG, Catt} Einsina site pep- | Fosfotipaza A, | pllserare de arable ie donat Consie de K+ Polarizace-mem= Goi Suustange odorante | Adenitat aclaxd | cAMP $ (ovfactiey Foro cGMP | (vedere) rans: y Gr2 = exnuri sere fosfor «Gy rash eoloratey Go denozing ig) | Adenitat elelaza | cAMP (2 cp 7 Fosfolipaxa C 1 # DA90. ORGANIZAREA STRUCTURALA A CELULEL Proteincle G heterotrimetrice functionezz’ ca intermediari intre re~ ceptorii membranari pentru peste 100 de mesageri I si procesele Intra celulare controlate de scestia. In repaus, proteina G se aflé in stare hetero jrimericd, subunitetea alfa continand GDP in situsul pentru nucleotid: In momentul formérii complexulvi hermon-receptor, acesta interact. eazi cu subunitatea alfa, care isi schimba configuratia, marindu-sh afinitates pentru GTP si reducandu-si afinitatea pentru GDP, ca si ces pentru subunititile beta-gamma, Ca'urmare, subunitatea alfa activata cedeiz GDP inlocuinds-1 cu GFP si disociaz de subunitiile beta~ gamma. Dimerul desprins poate si el exercita unele dintre efectele in cluse in rispunsul receptor-mediat. Subunititile beta-gamma se pot fixa la nivelul alter subunitati alfa aflate in mediul membranar, blo- ‘candu-le, ctu consecinte functionale evidente. Concomitent cu modificdrile de afinitate sus-mentionate, in struc- aura monemerului G-alfa are loc $i activarea GTPazel. Acest proces este Tent, astfe! Inedt permite monomerului activ s& pund in actiune efectorut sistemulci (canal fenie s2u enzima) inainte de hidroliza completa a GTP $i wecerce in forma insctiva, continind ADP cu care se inchide cic tig. 32), Froicitete @ miei reprezinti a doua clas de proteine GTP-depent lular, Sunt earacterizate prin Mr redus (20—35 000 dalteniy ‘mondmetica, Activate prin inlocuirea GDP cu GTP, ele nut Sunt implicate in medierea unor semnale extracelulare, ci in procesele de control intracelutar (elongerea lanfuriler polipeptidice in sinteza pro- proliferarea si iferentlerea celulard, transformarea neoplazica, sransportul vezieulsr in:re organite, exocitoza), Fig, 23, Cited proteine!or G traductoare MEMBRANA CELULARA (PLASMALEMA) a 295. Sistemul mesagerilor secunzi si protein Kinazele specifice Informatia biologics continutd in complexul hormon-receptor este ‘wansmisd intracelular prin semnale intracelulare, asa-zisii_mesageri secunzi (mesageri 11), Conceptul existentei sistemului de mesageri se- cunal, care a Tevolufionat Injelegerea mecanismelor de control celular, 2 fost emis de Sutherland dupa descoperirea cAMP, in 1957 (Sutherland $i Rall, 1998). Principalii mediatori intraceluleri al actiunil mesageriior primari sunt: ionii de Ca**, nucleotidele ciclice (CAMP si cGMP), deri- Natli de fosfatidilinozitol mémbranar (IP, si DAG). In afara acestor trei clase, mal exist numerosi candidati pentru functia de mesager II (deri- vatii’d» acid arahidonic, NO, transmetilarile, unele fluxuri ionice de Ke ete. a) Mecanismul general de acfiune al mesagerilor secunzi. Odati for- mati in mediul intracelular, mesagerii If se cupleazA cu receptori spe— cifici intracelulari, declanstnd reac\ii de activare prin transconformare a unor proteine intracelulare. Acesie reactii pot fi: (1) imediate, de ordinul mlsecundelor, cum ar fi, de exemplu, in cazul Ca¥, cuplarea cu troponina C (Tn0)' din care rézulta activarca ATPazel acto-miozinice si eclangarea mecanismului glisant al contractiel musculare; (2) lente, de ordinul secundelor-minuteler, care asigura o amplificare considerabila fa raspunsulul si, in esenf3, constsu din cuplarea activatoare cu protein Kinaze (PK) in:tacelulare si declansarea.unor reac{it de fosforilare a roteinslor specifice eare asigurd raspunsul celular. '») Ionii de Ca** in ealitate de mesageri IL. In conditii de repaus celu- Jar, coreentratia Ca‘ liber citoplasmatic [Ca®*], este mentinutd la valort sub 10-7 mol/L. Aceasti concentratie redusi este rezultatul echilibrului ce se siabilesie Intre Influxul de Ca? si efluxul siu. Influxurile de Ca pot provent fle din exteriorul celulel, fie din depozitele intracelulare Ge Ca’ legat. Influxurile de Cat* din exterior se realizeaza prin canalele de Ca de tip I, (Laleck), voltsj-dependente si dihidropiridin-modu- ate, Inq, activate mecanic (stretch activated), voltaj-dependente si re- coploroperate fie direct, prin mesageri 1, fie prin proteine G din com~ lexul receptor sau de aiff masageri secunzi (cAMP, cGMP, IP). Influxul Ge Cat liber poate proveni si din depozitele intracelulare reprezentate de mitocondrit sau de reticultl endo(sarco)plasmatic. Si aceste efluxuri rot fi receptar-operate (IP) sau vollaj-dependente (reticulul sarcoplasmatic). Tendintele de crestere a concentratiei de Cat* liber citoplasmatic prin mecanismele enumerate sunt compensate Jn repaus de efluxuri echi- Walente realiza‘e fie spre exterior (compa ATPazica de Ca'* receptor-ope- rata si modulaté de alti mesageri II sl sistemul antiport 2—3 Na*/1 Ca®*, mentionat anterior), £ deporte (recaptare prin ATPaze de Ca"+) Acivarea celulard fle . potentialelor de actiune (PA). fie sub actiunca cuplarfi unui mesager 1 cu receptorl specific: stimule=z4 semnificativ influxul sl mobilizarea Ca? din depozite, Cand aceasta crestere cepiseste valoarex prog de 10~> moljl, apare raspunsul celular92 ORGANIZAREA STRUCTURALA A CELULEL declangat de Ca°*, in calitate de mesager Mt c oe Lizall 41 de ealea urmata, rispunsurile in Car acoverd 0 pla extras ordingr de lrg te ioptinains = C8" SEPT © PAH exe: erg uplarea ca TAC, declangénd aetivitatea unor actosmiozin Kinaze, Sete, comutatorul moiccular ‘al contractiel museulace, Una receplar racelular de Ca'*, de o covérsitaare importangi: functionalé, este ale modulina. Aceasta proteina ubleuitara, descoperita in’ urna’ eu doud Gecenil de Cheung si colab,, poate deveni activarprixcuplarea eu 1-4 font Ge Cat, Gradul de ocupare determina aciltnen tpectica a proteineh + cared structura este slimiaea co cena Tat Tee tee attain formationala rezultata in urma cuplarit en Cae" aeestd protelnd topes Pee Peake Modifica activitatea a numcroase enzime celulare, cunt ar fi ciclic nucleotid fosfodiesteraza (care de radeaza cAMP si CGMP), guani- Ciclaza (formatoare de cGMP), adenilae ereloca Gh Jat eluze (ormatoar IP), wdenilat ciclaza (formetoare de cAMP), § fstegoria larg’ a protein ‘kinazelor Ca?*-calmo™ dulin-dependente (€a'*-CanPK) Ae 8 a ated (Ce*-CoMPK) prezentate in tabelulalaturat (a> TAPELUL x Familia protein Kinazclor | Cat-calmndutinetependente si actiunile implicate lemoaiciae dina Beene these ant 5 i oe Sustrue | Actinni er wee [cooabe [epg mut ays cevcampsn | snaps: | as aso apa | sinmaren singe eG ee | eet te Gtieogen sintiza MAP.2 Tirozina Glicogenogenexi Ceesterea_dezasam- ‘blae mierotub Titer ccate-camppcit — | Pactorut de en: : ‘neg ue Sintea8 de proteine ee He de subliniat foptel cd, prin efectele de aciivare a altor mesa geri Il, complexul Ca®*-CuM checian sone i 5 ‘eta pesibilitatea interac{lunii moduls- teare @ doud sau mai multe lini de stnsaulizare intracelulare receptor MEMBRANA CELULARA (PLASMALEMA) Aderutat per delord shinclster Inhitie Agent WSirenalindh ag a ae sheets Talcsveneting) Receptor Receptor sinlater hbo es “as, “en, Fig. 58. Activarea gl inhbsrea adeniJat ciclagel prin proteinele ‘waduetoare G'tmodifiest dupa Berne si Levy, 1982), activare, cu consecinte adesea surprinzdtoare asupra réspunsulul totali- zator final (,receptor cross-talk“), ©) Nucleotidele ciclice (CAMP si cGMP), Apar in situatiile n care receptorul specific activat de mesagerul primar este cuplat printr-o subunitate traductoare (proteina G) de un efector enzimatic capabil si catall- zeze formarea de cAMP din ATP (adenilat ciclaza) si, respectiv, de CGMP din GTP (guanilat ciclsza), Varlatille de concentratie ale cAMP, rezultste prin cuplarea adenilat ciclszel cu subunitatea traduetoare acti vatoare (G-alfa 5) sau Inhibitcare (G-alfa i) (fig. 38), igi exercita efectele prin intermediul unor protein kinaze specifice (protein kinazele A cAMP- dorendente — PKA). PKA este format din patru subunitafi: doua subunitafi reglatoare §1 dou subunitafi catalitice, Dacé subunitatile catalitice sunt de obicel aceleasi in diferite tipuri celulare, subunstatile reglatoare diferi adesea considerabil. Prezenta subunitatii inhib’ activitatea enzimatied a complexulwi, La concentratil micromolare de cAMP, flecare subuntate reglatoare leaga doud molecule de mesager It (CAMP), modl- ficdnds-si configuratia si plerzindu-si afinitatea pentru subunitatea cata- tied (PKA) care se desprinde, devenind activa (fig. 40). Protein ki- raza (PKA) activa utilizeazi ATP pentru a fosforila proteinele-tintd prin transferul gamma-fosfatului de pe ATP pe reziduuri de serina sau treo- rind, Ce si in cazul altor tipuri de PK, PKA coatine un mlez eatalitic (cu ‘9 Inalia Omologie aminoacidica pentri’ intreaga familie), format dintr-un Job mai mio, confinand situsul pentru ATP, sl un al doilea lob, mal mare, continind situsul peptidic. In afara acestul miez, PKA mai contine do” meni reglatoare care diferentiaza diversele tipuri si subtipuri. Acflunea CAMP este incheiata prin degradarea sa in §'-AMP sub actiunea fosfo- diesterazelor (PDE) prezente in sister, Concentratiile de 3’5/-cAMP intracclular pot fi reglate si prin modificarea acestei activitat! enzima. tice. De exemplu, metilxantinele exercita efecte utile terapeutic prin scumulitile de cAMP rezultate ca urmare a blocirii PDE. Cresterile concentratiei celulare de cGMP in celule stimulate de alti mesagerl primarl (ecltocing, hormonul atrial natriuretic, agen{i coliner- gici muscarinicl etc.) sunt’ urmarea intrérii in acfiuneé a unui sistemot ORGANIZAREA STRUCTURALA A CELULEL ¢ Fig, 40, Mecanismele de FosrooiesTeRAZy acliune ate cASIP, cAMP oe 54am? POE + =o Boe a INACTIVE ACTIVE ka ate ADP: Nw PROTEIN proven, < ——— DEFOSFORILATA FOSFORILATE FOSFATAZK, metabolic similar, format din guanilet ciclazd (GC), protein kinaze cGMP-dependente (PKG) si fosfodiesteraze. In functionarea si caracteris- ficile acestul sisiem existé ined 2one neclere, De exemplu, guanilat ciclaza exista In doud forme: una solubild intrecitoplasmatica (prima cunoscu!s) 1a doua particulata ((ixatd pe membrane). Activares acestor enzime pare a se realiza in unele cazuri prin acumularea de peroxizi rezultati din degradarea avansati a unor fesfoligide membranare in urma interactiunil HR. 6) Derivatit de fosfatidilinozitol (PI) membranar. Numerost hormoni transmit celulclor informstia cbntinutd prin intermediul uner receptori care regleazi ciclul PI. Si in acest caz, ca si In cazul AC, hormonul cuplat eu receptorull specific Isi exercité actiunea printr-o enzima-cheie, fosto- lipaza C (PLC) membranara. PLC este activaté de H.R prin intermediul uncr proteine G traductoare (Gp) si are ca substrat fosfatidilinozitol 4.S-festatul (PIP2), rezultat din fosforllarea succesiva a PI membranar prin stadia) intermediar de fosfatidilingzitel 4 fosfat (PIP), Actionand. ‘asupra PIP;, PLC activat determina formarea a dot mesageri II: inozitol Ta Setrlfostatul (IP) st diaellglicerolul (DAG). TP, detunina uobiliza- rea Cat din depoaite, fixindu-se pe receptor specifici din structura canaleior de Ca!* alg membranelor RE (si sarcoplasmatic), pe care le deschide. La aceasta crestere a concentrajiei Ca** contribuie si actiunea ectivatoare a IP, asupra Influxulul canalicular de Ca?* transplasmalemal, Acessté ultima actiune ar putea fi exercizata eventual prin intermediul tunei metabolit fosforilet al 1P,: inozitol tetrakifosfatul (IP,). Metaboli- zarea ulterioard implica procese de fosforilare cu eliberare de inezitel, care reintrd In structura membranei pentru a reface PI. Al doilea mesager secund rezultat din actiunea PLC hormon-activate este diacilglice- rolul (DAG), care activeazi o protein kinsz’ specifics: protein kinsza C (PKC). Cea mai bine cunoseuta cale de activare a PKC ar fi urmatoarea: SBRANA CELULARA (PLASMALEMA} 95 GAiebt Se scct ot TRNEREL eect eae | emer eesires in cel.ta nestimulatd, PKC se afld in stare inactiva in citoplasma. Creste~ rea cencentratiel Ca? (prin IP, sau alte semnale: ,cross talk") determin’ ancorerea enzimei de fosfatidil serini membranara, facind-o accesil EAG, care o activesza (0g. 40) gi RU se cunose decit partial proteinele ce constituie substratul PKG, rdméne cert faptul efi enzima indeplineste rolurl vitale. Unii exenti lipofili inductori ai cresterii tumerale (mai ales ferbol esterii) isi exer- citd actiunea primard prin aetivarea prelungita a PKC, care stimules: Giviziuniea cellera si transformarea celulelor normale ‘eu crestere con trolata in celule tumorale cu erestere haoticd, S-au deseris pind in pro- zent sapte subtipuri de PKC cu structuri diferite (fig. 42) Datele existente pun in evidenga existenfa unor subtipurl de PKC legate de membrana care nu necesita interventia Ca®*, Alte subtipuri pot fi activate de acidul arahidonic si de citre lizofosfolipide. Este posibil, prin urmare, ca activarea PKC si nu se realizeze numai prin termedin} activatii receptor-dependente a PLC, cl si prin intermeciul fosfolipazel A, receptor-activate, care sti si la originea formarll de produst activi lipldici (prostaglandine, Jeucotriene, prostacieline ete), ce /—OOHENIU REGULATER_ OOMENIU PROTEIN KIVAZIC Situs pentey AT ol Cee cre ceca easy vs ines ‘ariabile96 CRGANIZAREA STRUCTURALA A CELULEE ‘ar putea astfel aves si rol de mesageri secunzi In activarea PKC, a PKG (cezi maf sus) si, eventual, 3 altor sisteme de control celular. Sfingozina Jind! sia unor glicestingolipide ar putea, in ca- patural al PKC, sa completeze un sistem dual de con- tral al acesteia, ©) Tirozin kinaele, De; ‘a proceselor cel ultimit ani, Enzi: variatj, care cone in patru subelase mentionate, reprezintaocale de modulare ce comstituie objectul unel preocupari sustinute in cestet categorii sunt cuplate direct cu receptor! ‘tule superfamilia receptorilor tirozin kinaziei_grupati inoscute (vezi si fig. 34). Subclasele T si II au un dorieniu extracellar bogat ‘m resturi cistelnice repetate, in timp ce ssubclasele III 91 IV grezinta 12 acelagi domeniu o structurd de tip imuno- gisbulinie (bucle), Dimerizanea prezenta in subclasa II reprezentata de Feceptorll Ta insulin mirasze afinitatea si activitatea tirozin kinaze, Legarea mesageriist primar determicd 9 moditieare conformationalé lor monomer, lex (autcfosforilare). Aceste resturi-substrat sunt de -glunea Se inserfie 2 enzimei (clasele III si IV) sau ‘Autofosforilarea méreste activitatea 'al_acestord cu fosfori- jetura receptoare (serina sat treonina) sub 2 (PKC) poate diminua activitatea Urozin tivitate tirozin kinazicd pot, in momen- tivitith celulare (influx de Cat*, , stimulsrea transportului de glucide si ‘a degradirii PI membranar), Tesirea de Jeaca un rol central in transformarea tu : tipuri de celule, mutatiile la nivelul receptorilor pot = ‘lat tirorin kinazele, chiar In absenja fac- r de crest Je tumorale secrets ‘un factor de crestere iprgexprind resptordt Specific eu activititl anormal erescute ale obicei localizate extremitatea tisozin Kinazel, ps merald a celuk 2.8.4, Terminarea acyiunil mesagerilor secunzs — protein fosfatazele jsf celaiei prin mesager suferd o amplificare suo- imatice ale liniel de semnalizare activate R. O primi amplificare important este se, prin cate semnelul transpor- fin formarea unui numir con A doua ampli MMEMBRANA CELULARA (PLASMALEMA) a7 fosfoliza indusii de protein fosfatazole specifice. Aceste sisteme enzi- matics, care reprezinta cel de al dollea bra al balantel echilibrulul ce- Yular, au focalizat eforturi de cercetare deosebite in ultimii an}. S-au desctis, In paralel cu protein kinazele cunoscute, dowd sisteme de pro tein fsfataze (PP): serin-treonin protein fosfatazele si tirozin fosta- tazele. ') Serin-treonin protein fosfatazele reprezinta.o familie larga de molecule legate structural, ce pot fi clasificate in doua tipuri principale (PP-1 si PP-2), in functie de subunitatea fosforilaz kinazel pe care 0 de~ fosforleazi, PP-1 actioneaza preferential pe subunitatea beta, iar PP=2 defosforileazk subunitatca alfa. PP-2 a fost subclasificata in PP-2A, -B si -C in funejle de cation-dependenta lor absoluta, PP-2A nu necesita ationi pentru activare, in timp ce PP-2B necesitd in mod absolut CeF*-CaM, iar PP-2C ‘hu poate fi activata decdt in prezenta Mg?*. PP-1 citosolie este relativ inactiv dar, legandu-se prin structuri pept: Gice ce recunoastere de incluzlunile de glicogen, reticulul sarcoplasmatic i miofibrile, poate fi activat, manifestind o specificitate deosebita In Brovese legate de aceste structiuri, PP-2 sunt active in citosol, ‘Activitatea PP-1 este reglata de doud proteine inhibitoare endogenc (-1 1 1-2), F-1 devine eficace abia dupa fosforilarea sa de edtre PKA (ua alt fenomcn de cross-talk"). Acost inhibitor, odata activa, leega PP-1, desprinzindu-1'de pe structurile pe care este fixat, Odatd trecut in eifetol, PP-1 devine inactiv. ’) Protein-tirozin fosjatazele (PTP), mai putin cunoscute, nu sunt structural omolosge cu PP-1 si -2 (spre deosebire de PK, care au un Precursor comun si omologie avansata). In timp ce unele’ PTPaze de Simensiunt miel sunt eltosolice (PTPaza-18 si PTPaca limfocitelor 1), altele sunt proteine membranare mari, integrale, cu o structura ce st gereard existenfa unor receptor! extracelulari cw ligenzi ined neidentif ati. Este cazul PTPazel CD45 (antigen leucecitar comun, implicat in protescle Smunititii celulare) sau al PIPLAR (proteina legati de anti- enul lewcocitar comun), care are o structurd asemanatoare cu N-CAM (molecula de adeziune a celulelor neurale), importanta in dezvoltarea sistemulul nervos.| | | 3, PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MATERIEL VII 3.1, EXCITABILITATEA Organismele vil prezinti tret proprietafi fundamentale: excitabilitatea, metabolismul sf reproducerea, Dac metabolismul 31 reproducerea sunt, in general, atributul altor ramuri ale stiinfelor fundamentale, ex- citabitetea este’ domeniul exclusiv al gtiintelor fiziologice. Exeltabilitatea este proprietatea materiel vil de a reactiona prin manifestarispecifice (contractie, secretie, elaborarea influxului nervos etc) la actiunea unor stimuli (variatii energetice calitativ-cantitative) in mediul ambiant, ‘Aceasti proprietate, comuni tuturor structurilor vil, este esentiala si complet dezvoltati in cazul celulelor nervoase si musculare. Starea de repaus celular este earacterizata prin stabilirea unut echi- bru metabolic tradat, in ultima instant, de echilibrul de Incareare clecttie’ @ celor doua fefe membranare. Variatii energetice exterioare (uneori gi interne), actiondnd asupra celulei vil, determina perturbares cechilibrului respectiv, declangind astfel un lant de procese fizico-chimice intracitoplasmatice, a clror consecint4 este raspunsul specific ce~ lular, starea de excitabilitate. rice agent din mediul ambiant capabil sa determine reactie de rispins din partea unei structuri vii poarti numele de excitant. le lor, excitantii se clasificd in excitanti generali si excitanti specifici, Excitantll generali sunt reprezentati de ‘orice vatiatie energetics capabilA sf determine rispuns din partea celu~ Telor vil, indiferent de particularititile lor morfo-functionale. Din aceasta eategorie fac parte excitantil artificial! care, in functie de natura lor, pot fl: fist (mecanici, termici, electricl, radiatii etc.) sau chimici (acizi, baze, sirurl ete), In laborator se utilizeaza ca excitant curentul electric, Sntrucit prezintd o serie de avantaje: produce moditicari reversibile, ‘aga Inet poate fi repetat cu ugurint’; poate fi aplicat o anumiti duraté ar, in acelasi timp, se poate stabili exact momentul apliedrii. Un exer plu de exeitant fiziologic specific este influxul nervos pentru fibrs musculara. Daci excitabilitatea unel eelule este in functie de intensitatea pro- cesclor metzbolice intracitoplasmatice, materializarea el, reclama 0 serie v100 PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MATERIE Vit de conditii si din partea stimulutul, cunoseute sub numele de legile ge~ nerale ale excitabilititii 4) apariia reactiel de raspuns din partea unui fesut via, Ja stimu. late, se produce mumel in cazul in care exeitantul are o anumita inten sitate ~ intensitatea prag sau iminard, by stimularea subliminara produce moilficiri membranare locale gare Pot genera starea de excitatfe In cazul in care se repeti la scurte intervale de tiny ©) cresterea intensita;ii stimulului este urmaté In eadral anumitor structuri de o amplificare proportional a reactiel de raspuns, pana la © manifestare maxima — reacjie maximalé. Dupi acest moment, oricit ar eroste intensitatea excitantulul, reactia de rispuns nul se mal modifica 4) raspunsul celular apare dupii un anumit interval de timp din momentul actiunli exeitantului, Acest interval poarta numele de perioada de latent sau timp de latent si este necesar producerii modificarilor fiaieo-chimice intrecitoplasmatice capabile s4 tradued stimulil in reactie de raspuns; ¢) excitantul trebule si actioneze cu o anumitd bruschele $1 54 per- siste 0 durata minima de timp pentru a produce stimularea celulel; f) procesul de stimulare produce modificdri de _excitabilitate °fn structure vie, aga inedt aceasta se va comporta diferit in condifiile unui ‘nou impact cli Varialii energetice din mediul Inconjuritor, ‘Monifeszarile primare ale acfiu ii agent excitant sunt loca lizate a nivelul interfefei celuld-mediu, adicd 1a_nivelul. membrane] celulare. Ozice modificare indued la nivelul membrane! celvlare determind modificari de bilitate, urmate de schimburl lonice ce alte- reazi repartitia sarcinflor clectrige Intre medi extra- ql cel intra celular. In cost mod, membrana jese din starea de echilibru earacteris- fled repausuiui si devine sediul unor modificari de potential electro chimic ceracteristice starii de activitate. In fune{ie de intensitatea si capacitatea de propagare a acestor moificiri, se pot deosebl douk categorli de membrane calulare: Membrancle zise ,inexcitabitet, in care modificirile de pemeabili- tate, fluxurite ionice sunt reduse ¢a amplitudine gl nu se propaga (de exemplu, mombrana celulelos hepallee, conjunctive, osoase ete), in ast fel de membrane nu spar potentiale de acfiune, desi modificirile de fonfed continua si fie principala’ modalitate de declan asului celular specific, le excitabile propriu-cise, tn care modificirile de permea- Getermind vériatii importente de potential electro-chimic, ‘opaga sub denumirea de potentiale de actiune, In cazul acestor merbrane (din neuroni i fibrele musculare), expresia cea mai evidenta si simplu de urmarit a excltirii este manifestarea electried, In studiul gi invelegerea functiei acestor fesuturi, tehnicile electro-fiziologice ‘ocupa un loc de prim ordin (Sg. 43), EXCITABILITATEA! “ 102. 4, Uncle metoze I vtiiologle denver: A ee figere 9s exelabsled fe A Starlet. a Torepistrarea rissa otentialulah de. scurtelr= SSE hetest Guitare, Be Teiniea nro gistrert cu mleroclectros fntsacentar, C: Invostsina- zes_potenflatulut de mem rang in" svoni - piganth By Prigelptattnvegierdel feszaceilere prin tehnica ntseruper cu suerosa ss ger buerove gap, ai ‘ap. Cc. Le] nem Usecresh) 0, os saan A Keo neien eal wee 3.13, BAZELE ELECTRO-CINMICE ALE EXCITADILITATH NEURONALE Particularititile structurale si metabolice ale neuronului si prelungi~ riler sale sunt subordonate functiei sale fundamentale de a prelua si transmite mesaje, asigurdnd reactia adaptativa integrat’ a organismului a condifiile mediului inconjuritor. Datorits acestui fapt, se consider’ ca excitabilltatea si conductibilitatea sunt principalele’ caracteristici funcfionale neuronsle. Ambele sunt, in esenti, proprietati si modurl de ‘puns ale membranei celulare neuronale, care raspunde prin modifi- de permeabilitate si fenomene clectro-chimice la ‘stimulil din mediu, 8.1.1.1 Originea potentialulut de repaus Bornstein (1902) si Nernst (1908) sunt cel care au emis jpoteza cd potentialul de repaus al membranei rezulta din fenomenele electro-chimice ce asigura sterea de echilitru jonic la nivelul acestel formayiuni cu permesbilitate sclectiva. Cu alte cuvinte, potenticlul de repaus al membranei este generat de diferenscle de concentratle onic dintre cele doua medi, intra~ gl extracelular, in conditille in eare fluxul net al fonilor ce fraverseazi membrana ‘in ambele sensuri este egal ev zero, realizandu-se starea de echilibru.102 PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MATERIEI V1 ig. 4, Relive, Donnan. bE dou ‘lott separate printe-o.membeand’semi- Permeablla (0), P, ation impermeant, GEM ees, “anion! at respect cation [permeantl, A starea inifiais Be Cle tr Nerseaza. pein ‘gradient de concentrate, A Gi'se realiaensd 0. dlleenfa de incdeeare = ‘Seetrica, Ds forks ciestrostatich determina 8. o flowul de sang contear al R40 Cr co Er upar diferente de concentrate, Ps apa" d fe sfarea de eebiubry (Donnan) lind fue Hea fet ge, sibatenie Guest, nuh nce este dou compartimente exist d= ¢ 6 @ ferent de concetrli gh incireare cle eae restos, Fo] ge | GSS) Ee ae HO, Se stie 8 repartitia tonilor intre dowd compartimente separate de o membrana selec. permenbili esto dictata de foriele ce difusiune si Golo electrostatice, Cind fortele de difusiune tind sa. egaleze fortele clectrostatice opuse ca sens, se ajunge la o stare de echilibra, cunoseuta fi'sub numele de echilibra’ Donan, In conditile echilbruiui, cele dota fuxuci de oni, cel generat de forfele de difuziune qi cel generat. de forjele clectrostatice, sunt egale gi de sens contrar, migcarea neta 0 foni- Jor fiind egala cu zefo (ig. #4). ‘Staroa de echilibra tienfionati poate fi exprimati prin legea Nernst, ce permite aflarea diferentel de potential generate ce Fepartiia In eehi- itbrw a unel speeil lonice date (F*"), Forjete clecirosatice sunt reprezentate de iucrui mecanie ce trcbuie dlopus pentru traversarea membranci de citre ional respeciv impottiva diferentei de potential existonte pectiy Emote Ww. xEXP in care W este lucrul mecanic; Z=valenta ionulul; tential si F==sarcina (96.000 coulombi). In mod similar, forjele de difusiune pot fi exprimate prin Iucrul mecanic ce trebule depus pentru traverssrea membranei de etre acelasi on impotriva diferentel de concentratie: WeRx Tx log, HL (2) oO ‘ EXCITABILITATEA 303 in care R este constanta universalii a gazclor; Ta=temperatura absolutil; Joge=logaritmul natural; (I*'-)y si (1*"),sconcentratla sonului i dit intra- sl, respeetiv, extracelular. Laechilibru, cind cele doua forfe sunt egale: axextaaxt ig, a oo de unde: on, wry, Relafia (@)_ este cunoseuti gi sub denumires de legea tui Nernst st aratd ca repartifia la echilibra a unui jon pe cele dou’ fete ale membra- hel celulare determina un potential de repaus. Deoarece la 37° sin cazul ionilor monovalenti we BE ty Ext ge lee @) 6 rezultt ci valoarea acestui potential depinde de diferenta, de concen frajie fonied intre cele dowd medii, astlel incat, trecind de la loge 1a Togso: E=61 log o are Referindu-ge le o singura specie ionicl, ecuatia Nernst furnizeazi valogt pentru aterenta Ge potenfial realizaté de un fon (potentialul de CMIES Gencraliatna aceasta ecuati, Goldman-Hodghin gi Katz au SRE ok potenfalul de repaus transmembranar poate fl considerat co HG me potentitelor de echilibra pentru prineipalele speci ionice Efinte In mesful extra. si respectiv intrecelular (Na*, K", CI"), fm func- fevde permesbiitatea membranel pentru fecare tip de fon! RE jog Pal Dot Pal Sah Pe, Ban BE tog PetscbstPuttarht Paley Pes ea esc -Hodgkt in care Bq este potentialul transmembranar, Px, Pae si Pea reprezinta permeabilitatile membranei pentru ionii in cauzd, ‘ar restul simbolurilor fu semnificatiile deja expuse. Utilizand relafiile de mai sus gi cunoscdnd concentratiile ionice, s-att putut ealctla potentialele de echilibra pentru fiecare specie ionied, Re- {ultatsle sunt prezentate in tabelul XI ‘Se poate observa ci doar in cazul clorulut o ate, i, mai ales, a} potasiu- lui patentislele de echilibra sunt apropiate de valorile misurate cu microslectrozi ale potentialului transmembranar (B,). Potentialul de echiliaru al sodiuhal este de sens contrar. Din cele de mai sus (vezi ecuatia Goldman), rezultA ei participarea unui fon Ja geneza polenflalulul transmembranar (Eq) depinde nu numas04 PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MATERIE VIE TABELUL Xt Concentrate ionice sé potentatele de echillbra membranar Concentrate FANT Potential de researc | Taiacelvior | Esiraevnie | eealtbru By env) Gor + 19 Potasiu 13 4 = Soin B “8 $60 mv de repartitia sa, ci gl de permeabilitatea membrazsra de care beneficiaza. Cu cat ‘permeabilitates este mal redusi, cu atét participarea sa la geneza potentialului transmembranar scade, iar potentielul sau de echilibra are valori mal reduse, De alel concluzia c#, in conditii de repaus, permeabilitatea membrane! ‘fata de Na* este przctic mull, In timp ce ermeabilitatea fata de K* ¢} Ci~ atinge valori fosrie mari, Faptul ci interforul celulel confine anioni mari, nepermeanti, ce atrag si fixeazd K*, a dus la concluzia cd in miembranar de repaus repartitia K* este fenom: repartifia CI~ este un fenomen secundar, det: polarizarea prealabild a mombranel, Astfel se explicd de ce potentiaiele misurate sunt mai apropiate de valerile de echilibru caleuiste pentra K+. Impermeabilitatea de repaus a membranelor excitabils la ionii_ de Nat a primit numeroase expllcatii, ce pot “i recumste dupi cum urmenzit: = fonit de Nat cu hidrofilie accentuaté qu un dlameiru mai mare dectt eat de K*, ceca ce le reduce mult posibilitztea de permeatie prin nporli® membranei: ‘= -numarul canalelor specifice: pentru Nat la nivelul membranei in repaus este mult mat mic decit cel al canalelor specifice pentru K+; ‘— zonele prin care Na* poate traversa membrana sunt blocate in repaus de bariercle de permesbilitate ce se desczid In momentul stimu- facil (vezi mai sus); = fluxul transmembranar de Nat existd gf in repaus (dest de 29—25 de ori mai redus decit cel pentru K+). Acest flux poate fi total contracarat de pomipa de Na'/K', care aslyurd evecdaies permanent a fonilor de Na* pe misurd ce pitrind In interiorul celulei. ‘Asigurdnd anularea influxului de Nat se pot de Na‘/K* joacd un rol de factor electtoge: potentiatulul de membrand la valorile de repats. Coneluzii. Rezumind datele expuse cui privic: la originca potentia~ tului de repaus transmembranar, se poate afirma ci acest potenjial este generat de inogalitatea de coneentratie ionica dizire mediui intracelular cel extracelular, flind un fenomen electro-chit inegalitate de concentratie este mentinut’ prin: — factori pasivi (permeabilitate selectiva, echilibrul Donnan); = Jactori activ# (transportul activ de Na*/K*} EXCITABILITATEA 105, ig. 45. Schema sintetica a Aluxuriler de naman Gifizlane side transport activ de sis rice ftipetena pin membranse ie tara” e NERS” Ectllibra, Be vertlealas ciferenga de po fontial eiectrochimic crsata de teecel ie fonice. Punctats migeirisfetive. tn eit ee Hluxurite de dituzune, este: propa Ac{iunea acestor factori este rezumatd in figura aldturata, ce pre- zinta fluxurile transmembranare ective si pasive, precum si consecinta: lor electro-chimics (fg. 45) 3.1.1.2, Parometrit excitabilitagit Progul de excitatie: eplicarea unui stimul slab nu determin’ aparitia potentialslui de actiune, ci doar 2 unui raspuns local ce se manifesta ca © depolarizare limitata 1s 0 portfune a membrane, Pe masura ce intensitatea stimulului creste, depolerizsrea se accentueaza, Abia jn momentul in care stimulul determing cepolarizarea cu valori de 10—15 mV. apare potentialul de actiune, ce se propaga neschimbat (nedecremential), cu vitezé finiti dea Iungul membranci nervoase, Oriee erestere ulte~ rioard a stimulului nu determina cresteri ale rispunsulut (legea ,tot sou nnimic), {ntensitatea stimulirii ce determina depolarizarea locala ‘a membranei pind la valori 12 care se declanseaz’ potentialul de actiune oartd numele de prag ds excitatie ig. 46). Dupi intensitatea lor, stimuli se impart in subliminari, liminari (prag) si supraliminarr Relafia.intensitat exeitatie variaza In f minarea sa este nece realiza in conditille sti rizafl prin amplitudine jurata (recbaz, cronaxie): valoarea pragului de ‘ie de tipal si starea structurii nervoase, Deter- rd in vederea stabilisii oxeitabilitatil si ae posto ‘rice cu stimull rectangulari, caracte- surat in mV sau mAmp) si durati, Potential ta ecjure spins iseal Fig, 46, Feagul de exctaie i doctensarea potenti fului “de, sehione, Smet. Sumi issyen Gepotariae Toes progzestveresknde," Depapirea Dregull cetermind lenszrea polenislai de sete,106 PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MATERIET VIE Fig, 47, Curba jntonsitate—durata a. stimutulul prtg. CuCedt stimulul este mal intens, cu std Botengialul membranel atinge mal repede va Toarea Prag. Intensttatea inutulit Cronaue Cu cAt istensitatea stimululul este mai mare, cu atit timpul necesar pentru atingerea pragului de excitatie este mai scurt. Aceastd relatie este exprimeti de hiperbola din figura alaturata (fig. 47). Intrucit determinarea exact a intensitatii prag este dificils, avand in vedere panta redusi a curbel la acest nivel, sa propus definirea excitabilitafii prin durata necesara aplicarii unui stimul de Intensitate mare in vecerea atingerii pragului de exeltatie. In acest mod se ating niveluri ale curbel in care panta este maxima si determindrile devin precise. Principiul metodel a fost dezvoltat de Lapicque (1903) si se bazeaza pe utilizarca urmitoarelor marimi: — reobaza: cea mal micd intensitate de curent ce produce excitatie inte-un timp nedefinit; — timp util principal: col mai scurt interval In care un curent de intensitatea reobazel atinge pragul de excitati «= eronazia: timpul util minim in care un curent rectangular de intensitate egald cu dublul reobazei determina excitatic. . Detallile tehnice i interpretative ale metodei vor fi dezvoitate tn cadrul alter capitole, Metoda are o valoare deosebit, mai ales atunci cand se urmireste determinarea excitabilitatii neuro-musculare pe baza faparitiel contractiel musculare prag. Cum determinarea acestui prag este Gificila gf adevea gublectiva, este lesne de in(eles de ce ulilizarea cronaxi- reriel eprezntd 0 imporiantd postbilitate de apreciere @ excitabitai sistemulul Actiunea polars a curentulut galvanie: ofectete aplicérit curentului continuu la rivelul unel fibre nervoase depind de polaritatea electrodi Tut in cauzd. La nivelul catodului, printr-un mecenism similar, se vor acumula sarcinl negative ce vor determina o crestere a diferentel de potential (hiperpolarizare), Aceste modificiri de poleritate ale curentu- Jui aplicat atl importenta electro-ficioloricd deoseh:ta, ‘Se stic ci potentialul de actiune spare ori de cate ofi stimulul este capabil si décolarizeze membrana Ja valoaroa pragului de excitatie (de exemplu, de ia —70 mV, la —10, —15 mY), Depolarizarea determinata de catod aprsple potentialul de membrani de valoarea prag. Intensita- tea stimuli necesare pentru a atinge pragul va fi, prin urmare, re- EXCITABILITATEA 107 Fig, ¢&, Proprietijite clectrice ale fitrel yp arvoas, a: Dispositiy. experimental entry evidnieres“propiedion de ex iu fl mervoase’ gigante. (5, diss pouttlv'de stimulare, ay b st mleroclee- fF Eezl ae ‘moditicast ate HE Ba, mofifare {| ogistrata varlaiel de poten 4 trai posit ale microelectroailor, C: Cir- 8. eb uitul dementar ‘ce yepresinta caractertl H Snregisbark, Di Cyfeuital echivalent ce i Popol propiestie de ely ae wh tie Eire rete igus Ge sea membrane, Re, Fessenta citer c. {ff Berens ae ereran a ect embrenei; Cm, capacitatea membranet): Espromevren clestotonst desrimentials tts = dus si excitabilitatea zonei in cauzd va creste. Astfel se explick de ce in cazul stimuléril electrice cu curent galvanic se considera ea electrod stimulztor, la inchideres circuitului, catodul. In eazul deschiderii cireui- tului, datorita inversarii de flux, situatia se inverseaza, Medificirile de excitebilitate ce aut loc Intr-un nerv sau intr-o fibra nervoati traversaté de un curent subliminar sunt deserise sub denumirea de electrotonus. La nivelul catodulul, setderea excltabilltait se nu- meste catelectrotonus, in timp ce hiperexcitabilitatea determinata de enod este etnoseuta sub denumirea de anelectrotonus. Avind in vedere cd ropagarea electrotonici a curentului subliminar se face decremential, atelecirotonusul si anelectrotonusul sead pe masurd ce ne indepartam de electrodul de stimulare (fig, 48). Faotul cd cele doud fenomene nu au aspect in oglind’ se explica "in proprictitile de redresor ale membranei neuronale, Rezisten{a aces- fei structuri este mult mai mied pentru curentul de ,iesire” ce apare la nivelul catodului, decdt pentru eurentul de ,intrare*'ce apare la nivelul anodulai si in préajma sa tenokSzomenele de electotenus si de conducore electrotonie& represinta fenomee pasive ce rezults din proptietatile fizice ale membranel, Cu- hoayteres Tar este Amportanth to interpretarea.unor situatl, alelogice real, Potentialele de actiune sau depolarizarile locale ce apar in cursul activitifi neuronale cunose un anumit grad de propagare electrotonic’, a nivelul structurl! tn cauza sau al structurilor din vecinatate, determi- nénd astfel stéri de electrotonus cu modificdrile de excitabilitate cores punzatoare.108 PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MATERIEL VIE 3.1.1.8. Raspunsul local In cursul aplicarii unor stimuli subliminari depolarizanti (catod), in fara modificiril pasive a potentislului de membrand si suprapunén- du-se acestela, apare si o depolarizere activi a membranel, Aceasti depolarizare este de amplitudine redusa gi se propaga pasiv pe distante foarte reduse, de unde si denumirea de réspuns local. Anticipand, apa- Filia acestui rispuns se explicd prin faptul c& stimulul subliminar de~ polarizant realizeazd o permeabilizare parjiala a membranei pentra fsaif de sodlu. Patrunderea acestor ioni determina raspunsul local, ce 52 menfine un scurt interval si dup’ incetarea acfiunii stimululul depo- Ierizant. Réspunsul local poate fi considerat un eaz particular al pot alulul de actiune. Ta ambele cazurl, mecanismul generator este pt Saeabilizarea Ia sodiu @ membranei, cu deosebire ci, in cazul potentialului de actiune, permeabilizarea este totald. In tabelul XII sunt comparate exracteristicile color doug moduri de raspuns. TABELUL XI Carecoristcilo rfspunsulal Local comparctiv cu cela ale potestisilui de actine | Raspune toca Potenet de actane | . Limiae supratininar ‘Sav "New ete, oeald, dodrementiaté (ele | ta distant, nedecsementiala tronics) fasta) Azplitudine Proportional eu stimtul | constants. 1a erica stimet Heard ‘Gaspune grad) Supralirinar Raspunsul loca! se caracterizeazi prin fenomenul de sumatle tem- paral sl spatlald (lg. 49) Aplicarea unor stimuli subliminari cu frecventa mare (la intervele rie) determina, prin suprapuneres depolarizirilor succesive, raspuns) exploziv reprezentat de potentialul de actiune, Acelasi efect se obj 2:8 se aplici simultan stimuli subliminari in puncte foarte aproplate '2 membrane! (sumstie spatial), In ambele cazuri, facand abstractle de TH co vor fi reluste mai jos, fenomenul se explicd astfel: orize stimu jlarizant determing un réspuns In masura fn care este capabll da un numar de canale de sodiu in membrana neurona’a. ‘spafiu a deschiderli acestor canale perm! in porfiunea stimulat, permeabilizerea es tocala gl se declangeaza potenfialul de actiune. EXCITABILITATEA 109 miLivorge Tithe oa Owe sive we MILISECUNDE. wieisecunpe Fig, @, A: Sumatie spatiald — deccirearea simmultané 4 4 1 8 sinepse do po soe prafale unul ‘neuron ‘determing PPSE progreniv erescinte Sumarca’ deecheesrit silting’ 16 sinapse determina aparifia anal potential. de acilunes Dé Sunsari iemporé — creyterea frecveniel raspunaurilor losale (PSE) Cetersind. pris ‘are atingerea ‘pragulul de excliaie ql declangarea otentalelor de aftione’ 34.1.4, Potenfialul de actiune. Teoria ionic Alngerea pregului de exctatie determina declangarea ned fenomen remibranar exploriy, a cara) expresie clecrich este poleniai deer lune. Tnvepistrarea Gtalats, aga cum var descreh at fon, a0 Sesh- Zesel ou microelectroa (metods unipotent) ta hivelal stucteel sereerce clementare oat (aaron au, fet even), ©. repesntare, pil a potmlalulal de actune tnvexitrat tata bea mervoend este presese ‘alitn tigura de mat fs (lg 30, tonal ele Fe Cercetzrile realizate de’ Hodgkin, Huxley si Katz pe axont gignnt! 4g mouse reecaniaor once ‘p stata Yee aeevesl de nomene eletrite (leora fonict a poteatialuul de aefiand), Fesonenele s-ar desfagura in ordine astfel: ames ee mene —"'pertonda de tatenfa: represintS intervalul de timp éintre mo- venta, ‘timulési st Inceputl potenfiaulul Ge acfune, fee o dures poTENAL of acfiuxe to HEWaRANK Forewiat De andgxty a £2332 conoucran fof fest) Fig 30. Mosstisaren _consuustantetor pentru Now si 24" in esssul potent ean tut de Bese, witisecuNoe

Fiziologie Umana Ed II - Haulica

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Fiziologie Umana Ed II - Haulica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like