RUMUS-RUMUS FISIKA junior (sortate dup? SKL 2008) Clasa NUME / NU NU 1 RUMUS Massa, de tip ? =:: SIMBOLUL ? = masa de mas? m = v = volume UNITATE (SI) Kg/m3 kg m3 INFORMATII IMPORTANTE 1 g/cm3 = 1000 Kg/m3 1 Kg/m3 = 0,001 g/cm3 Design by Denny © 2008 SMPK 4 CPC-ul PENABUR V m 2 Long solide de expansiune ? = ? ? o.??. T ? ? t = O + ? ? ? ? ? cre?tere de lung? = o = lungimea initiala coeficien?ii ? = muai solide Schimb?rile de temperatur? ?T = t = ? lung sfâr?itul 3 Kalor M M / oc / sau C sunt o C Aceast? sec?iune special? ? ? ? ?i o-metru nu ar trebui s? fie furnizate în unitate de ambele în acela?i exemplu cm a. Kalor de a interna?ionale de temperatura obiecte m.c.?T Q = b. Kalor pentru a schimba proprietate realizarea Q = m.L c. De baz? Negre m1.c1. (T1-TC) = m2.c2. (TC-T2) Q = m = masa kalor c = kalor de tip L = kalor latent? (kalor abur, kalor rou?, congelate kalor, kalor dizolvat) Un Joule kg / KgoC J / kg 1 calorie = 4.2 Joule Joule 1 = o, 24 de calorii d. Instrumentul de P.t = m.c.?T 4 Du-te direct circula?ie regularitatea s = v.t P = putere radiator t = momentul de temperatura interna?ionale s = distan?a de vitez? v = t = momentul watt secunde F m / s e T1> T2 (Lucruri pe care au pus mai multe temperatura în segmentul de stânga) 1 km / or? = 1 xm / s 1 m / s = 1 x 5 18 18 m / s 5 5 6 Du-te direct uniforme de circula?ie a fost schimbat? VT = VO + la Vt2 = vo2 + 2as vot + S = (1 / 2) a.t2 Stil F = ma = Greutate w m.g VO = viteza de vitez? ini?ial? VT = sfarsit de accelerare = momentul t = s = F = distanta de stil = m = masa un mare accelerare w = g = accelera?ie, datorit? gravitatea presiune p = F = = Un stil larg locuibil? ? = masa de lichid g P = = accelerare datorit? gravitatea adâncime de lichid în stil de F1 = F2 = 1 t?iat în stil sec?iunea 2 pct. = A1 Zona 1 m/sm/sm/s2 secunde Newton m m/s2 kg N m/s2 Pascal (PA) N m2 Kg/m3 m/s2 M M NN Pentru o decelerare a fost negativ 7 El, de presiune Cantitatea de mas? întotdeauna r?mâne, totu?i, în func?ie de greutate, din cauza gravitatea accelerare, în care obiectul este pagina 1 Pa = 1 N/m2 F p = a 8 presiune lichid-l p = ?. g. h Sistem hidraulic Sistem hidraulic aplicat la ma?in?, astfel încât ma?ina ridica o sarcin? grea poate fi ridicat? 1   F1 F 2 = A1 A2 Plutitor stil / stil de la început de la F A = Wu - W f Spa?iul A2 = FA = 2 t?iate în partea de sus a Wu stil = evaluat în func?ie de obiecte grele în aer WF = grele în obiecte de lichide V = volumul de lichid mutat de presiune P = V = Volumul de gaz în mas? m = g = accelera?ie, datorit? gravitatea h = în?l?ime viteza v = Bancomat m3 kg m/s2 mm / s NNN cu un stil mai mic? unitate trebuie s? fie aceea?i ca la A1 ?i A2 unitate de F1 trebuie s? fie acelea?i ca ?i F2 ?.Vg grele este un lichid care a mutat dicelupkan obiect atunci când obiectul într-un lichid la temperatura de gaz este considerat? permanent? La nuci de cocos care se încadreaz? de la arbori, fructe experien?? modific?ri în form? de energie în poten?ialul de energie de la kinetik de energie a aborda / roat? de sistem, suma de KM este determinat? de o mul?ime de frânghie care, de regul?, s? poarte povara sau de acela?i num?r de sistem de troliu în pagin?. FA = ?.V.g 9 10 De presiune a gazelor în spa?iu închis P1.V1 = P2.V2 poten?ial de energie Ep mgh = Energie Kinetik Ek = 1 mv2 2 11 Simplu pârghie de aeronave W. ? ? w = F. M mecanice avantaj KM de pârghie = F = m ? ? M M w w w e F = h Roat? de KM = w = F = sarcin? grea stil / w = putere ? ? bra?ul sarcina F = bra?ul de putere, mecanic avantaj KM = s = lung în pant? domeniu h = în?l?ime din suprafa?a de teren în pant? N N M M M M Domeniul de KM de Italic = 12 Vibra?ii n 1 = t f = T 1 T = t f = n V = ? valuri. Beep f d = 13 f = frecven?a de vibra?ii / T = val perioad? de vibra?ii / n = num?rul de valuri de vibra?ii / v = val de repede se târî val ? = lungimea (a) val d = v = adâncime de aglomera?ia de repede sunet valuri t = momentul Lapse între sunet (sau sonar) a trimis pentru a fi auzit / primit înapoi concentra distanta f = R = reflec?ie degete kelengkungan oglinda I = distanta de obiecte in fata oglinzii = distanta de la umbra din oglinda, Max = Ho umbra de mare de mare obiect de magnificare = M = Hertz secunde m / s m Hertz = 1/sekon v.t 2 m m / s secunde Aceast? formul? poate fi utilizat? pentru a m?sura adâncimea apei, de profunzime sau de pestera. f concav oglinda (+) f convexe oglinda (-) de (+) = bayangannyat un Si (-) = virtuale umbra M> 1 golfurile extinse, F = 1 golfurile acela?i 14 Lumina reflec?ie curbe (convexe si concave) 1 R 2 1 1 1 + I = f Dac? Max Dac? F = f = = Deci, Ho cm cm cm cm cm cm - (DCI) 2   A stabili natura umbra de mirror-concav Naveta spa?ial? a + = 5 Bay În oglinda concav: Ruan Bend o g I II III dreapta pe dreapta în R Camera Bayanga f n II, III, IV, chiar în R f natura dreptul de la umbra M mare <1 golfurile Shadow zooms format convexe oglind? fi întotdeauna: virtuale, verticale, zooms III, IV, R F II Am O virtuale, verticale, extins? în mod semnificativ, invers, extins? în mod semnificativ, invers, zooms real, invers, nu este acela?i format umbra dioptri Lens (convexe si concave) P = putere a cristalinului f = distan?a lentil? se concentreze pe lentile convexe: O g Ruan o Bend-F2 F2 - 2F2 2F2 drept în F2 Space Bayanga n în partea din fa?? a cristalinului în dreptul 2F1 2F1 natura Shade 1 f 1 1 1 + I = f Dac? Max Dac? F = P = = Deci, Ho (fata) (înapoi) 2F2 F2 O F1 2F1 virtuale, verticale, extins? în mod semnificativ, invers, extins? în mod semnificativ, invers, cu mare -- Pentru a g?si for?a de a lentilelor, distan?a în metri trebuie s? se concentreze asupra f lentilele convexe (+) f concav cristalinului (-) de (+) = bayangannyat un Si (-) = virtuale umbra M> 1 golfurile extinse, F = 1 aceea?i mare golfurile F <1 Shadow zooms golfurile format concav cristalinului fi întotdeauna: virtuale, verticale, okuler cristalinului zooms cristalin este situat? aproape de ochi de observator obiectiv lentil? este situat? aproape de obiectul observat 15 Echipament optic a. Lup? Ma 25cm 1 = 25cm M t f = f b. M = microscop fob fok x 16 electricitate static? Ma = magnificare la ochi berakomodasi Mt = maxim de magnificare de la ochi nu este berakomodasi / f = relaxare lup? s? se concentreze F = = fob de m?rire a lentilelor cu microscop obiectiv s? se concentreze fok = concentra cristalinului okuler F = stil Coulomb k = constant? Coulomb electrica Q = d = distan?a între Am înc?rc?tur? conductance = momentul t = V = W = poten?ial de energie diferite de energie electric? Q = R = ? = bariere electrice de tipuri de obstacole - (Times) - (ori) - (Times) cm cm k. am Q1Q2 D2 Q = F = t 17 Dinamic de Energie N Nm2/c2 Coulomb m amperi secunde V = W Q Legea V = I.R Coulomb barier? expeditorului Joule Coulomb volti ohmi (?) ?m 3   R = ? ? A ? = lungimea de sârm? Un expeditor = Aria de t?iat expeditorului m m 2 Seria R serie Rt = R1 + R2 +....+ RN R Paralel Retea 1 1 1 1 = + + .... Rt R1 + R2 RN Paralel serie const? din 2 rezistive XR2 Rt R1 = R1 + R2 Legea Kirchoff 1 = ? ? intr? am s? plec cu o serie de obstacole de energie electric? în a. Acumulator Seria amper I = curen?i puternici Volt ohm ohm I = I = b. Paralel bateria n.? n.r E R + R + R n n = num?rul de elemente de E = GGL (motiv de putere ?i energie electric?) r = obstacole în surs? de tensiune R = total de obstacole externe GGL diferite este o baterie care se calculeaz? poten?ialul de serie, atunci când se deschide, sau diferite poten?ial original bateria 18 De energie ?i de energie electric? de putere a. Energie Electricitate Q.V W = W = V.I.t W = W = I2Rt Nu V2 R W = Energie Electricitate Electricitate con?in Q = V = tensiune / I = diferite poten?ial puternic flux de energie electric? de energie electric? P = t = momentul Joule Coulomb amperi volti watt secunde Am de calorii - 4.2 Joule I A = 0.24 kal b. Electricitate V.I P = P = I2R V2 R W P = t P = 19 Stiluri de Lorentz F = B.i. ? Transformator F = B = Lorentz Stil câmpuri magnetice puternice i = puternic flux de energie electric?, ? = lungimea de sârm? VP = tensiune primar? / Vs = teg intr?ri. Secundar / ie?ire Ip = Debitul primar / Debit = de intrare este de secundar / ie?ire Np = num?rul de primar de lichidare ns = Numar de bobinaj secundar Tesla M N O V A V A A A 20 Np = vp vp este ns vs vs ip = 4   Este ns np Ip = Transformator de eficien?? Produc?ia de energie a fost de wp = = = Ps intr?ri resurselor energetice Pp = iesire de intrare Watts Watts A fost x100% WP Ps = ? x100 Pp% ? = 5