MEMORIILE LUI HADRIAN nchipuie-ti, cititorule, ca esti "dragul eu Marcus" si ca toc ai ai pri it o lunga scrisoare de despartire de la paratul Hadrian,

, ur asul lui !raian" A #ost un conducator $un, a re#acut econo ia i periului si, ai ales, a reusit sa entina pacea lu ii" %e onedele $atute n ti pul do niei lui scrie Hu anitas, &elicitas, Li$crtas" Acu - snte catre anul '() - e $olna* si spune ca a a+uns la *rsta la care pentru #iecare o *iata nsea na o n#rngere acceptata" El, n*ingatorul, po*esteste n lunga lui scrisoare istoria acestei inti e n#rngeri" i au,i *ocea egala" l ad iri pentru ca nu se lauda si nu se plnge" !e ntre$i din ce su$stanta snt cu*intele lui daca nasc oa eni n carne si oase din ce #ilo,o#ie snt #acute sentintele lui de au atta caldura si din ce aterie si reconstituie trecutul de are atta pre,ent" -hiar daca traiesti repede, citeste ncet con#esiunea lui Hadrian, ,a$o*este pe #iecare pagina" .ei descoperi co ori" MAR/LERI!E 0OUR-ENAR 1'23(-l2)45, scriitoare de nationalitate #rance,a si a ericana, pri a #e eie aleasa n Acade ia &rance,a 1'2)35" %o*estiri orientale si Ale6is sau tratat despre lupta ,adarnica snt alte titluri apartinnd aceleiasi scriitoare, aparute n colectia "-artea de pe noptiera"" 0OUR-ENAR, MAR/UERI!E Me oriile lui HadrianMarguerite Hu anitas, 733' Ani ula *agula, $landula, Hospes co es8ue corporis, 9uae nune a$i$is in loca %allidula, rigida, nudula, Nec, ut soles, da$is iocos""" %" Aelius HADRIANU:, I p" :u#let ic, su#let $lud si calator, !o*aras al trupului *ei ai #i +ucaus precu o$isnuiai odinioara""" Ani ula *agula $lc dula Dragul eu Marcus, eu care Ie-a ga,duit, .ei co$ori pe eleagurile Li*ide, aspre, pustii, Unde nu

n di ineata aceasta a co$ort la edicul eu Her- ogenes a$ia rentors la .ila dupa o calatorie destul de lunga prin Asia" %entru ca e6a enul edical tre$uie sa ai$a loc pe ne ncate, ne-a dat ntlnire n pri ele ore ale di inetii" M-a ntins pe un pat dupa ce scosese de pe ine antaua si tunica" !e scutesc de detaliile ce ti se *or parea deopotri*a de neplacute ca si ie nsu i, precu si de descrierea trupului unui o naintat n *rsta, care *a uri de hidropi,ie la ini a" Iti spun nu ai ca a tusit, a respirat si i-

a tinut rasu#larea dupa cu cerea Her ogenes, alar at, n ciuda stapnirii de sine, de rapida naintare a $olii si gata sa n*ino*ateasca pe tnarul Iollas care -a ngri+it n lipsa lui" n #ata edicului e greu sa ra i parat si e tot att de greu sa-ti pastre,i calitatea de o " Ochiul practicianului nu .edea n ine dect o nsu are de u ori, +alnic a estec de li #a si snge" %entru pri a oara n aceasta di ineata -a gndit ca trupul, credincios to*aras, prieten ai de nade+de si ai $ine cunoscut ie dect su#letu- i, nu este dect un onstru pre#acut care n cele din ur a si *a de*ora stapnul" %ace""" i iu$esc corpul; -a slu+it $ine si n toate #elurile, asa ca nu-i precupetesc ngri+irile necesare" Dar nu a ai $i,ui, cu Her ogenes nca pretinde ca o #ace, pe nsusirile iraculoase ale plantelor, pe anu ele do,a+ de saruri inerale pe care s-a dus sa-l caute n Orient" Desi #oarte inteligent, o ul acesta i-a de$itat *agi #or ule enite sa a n-gie, prea $anale nsa pentru a ai a agi pe cine*a; stie ct urasc acest gen de i postura; a practicat oare cine*a :u#let ic, su#let $lnd si calator" edicina *re e de ai $ine de trei,eci de ani #ara a a*ea ce sa-si reprose,e< l iert pe $unul slu+itor pentru ncercarea de a- i ascunde oartea" Her ogenes este un sa*ant; este chiar un ntelept; pro$itatea lui este cu ult superioara celei a unui oarecare edic de curte" .a #i sa #iu cel ai ngri+it dintre toti $olna*ii" Dar ni eni nu poate depasi li itele #irii; picioarele u #late nu a ai tin n ti pul lungilor cere onii ro ane; a su#oc; a si sai,eci de ani" Nu te te e= nu snt nca att de sla$it spre a a lasa $n-tuit de i aginatia #ricii, aproape tot asa de a$surda ca si cea a sperantei si nendoielnic nca si ai peni$ila" Daca ar #i sa a autoa agesc, as pre#era, din toate, calea ncrederii; nici n-as pierde prea ult si as su#eri ai putin" :#r-situl apropiat nu este neaparat si i ediat; a ai culc nca n #iecare noapte cu speranta de a apuca di ineata" Inlaun-trul li itelor de netrecut de care a$ia ti *or$ea , i pot apara po,itia pas cu pas si chiar redo$ndi cte*a degete din terenul pierdut" -u toate astea a a+uns la *rsta la care pentru #iecare o *iata nsea na o n#rngere acceptata" :a spun ca ,ilele- i snt nu arate nu nsea na ni ic; din-totdeauna a #ost ast#el; pentru toti e la #el" Incertitudinea locului, a o entului, a odului, care ne piedica sa ,ari li pede telul catre care nainta #ara ncetare, de*ine pentru ine tot ai ica pe asura ce naintea,a $oala ea necrutatoare" Oricine poate uri su$it, dar $olna*ul stie ca nu *a ai #i n *iata peste ,ece ani" Latitudinea e,itarii ele nu ai poate cuprinde ani, ci doar luni" sansele de a s#rsi printr-o lo*itura de pu nal n ini a sau ca,nd de pe cal de*in tot ai putine; ciu a pare i pro$a$ila; lepra sau cancerul se *adesc de#initi* e6cluse" Nu ai poate #i *or$a de riscul de a cadea pe granita su$ securea caledoniana sau strapuns de o sageata parta; #urtunile n-au stiut sa pro#ite de oca,iile ce li le-a o#erit, iar ghicitorul care i-a pre,is ca nu a *oi neca pare sa #i a*ut dreptate" .oi uri la !i$ur, la Ro a sau cel ult la Neapolis; un acces de su#ocatie i *a pune capat ,ilelor" .oi s#rsi la a ,ecea cri,a sau la a suta< Aici sta ntre$area" Aido a calatorului care na*ighea,a printre insulele Arhipelagului si *ede catre seara ridicndu-se $oarea lu inoasa, descoperind ncetul cu ncetul linia tar ului, eu ncep sa- i ntre,aresc conturul ortii" De+a anu ite sectoare din *iata sea ana cu salile de,a#ectate ale unui palat prea are pe care proprietarul saracit renunta sa-l ai ocupe n ntregi e" Nu ai erg la *natoare= de-as #i doar eu sa le tul$ur ru egatul si +ocurile, capriorii din untii Etruriei s-ar putea ,$engui n pace" A a*ut dintotdeauna cu Diana padurilor legaturile schi $atoare si pasionate ale unui o cu o$iectul dragostei

sale= adolescent #iind, *natoarea de istreti i-a o#erit ntia oca,ie de a da piept cu puterea si cu pri e+dia; a daruia acesteia cu #urie; e6cesele ele l-au #acut pe !raian sa a ustre cu aspri e" Hranirea, ntr-un lu inis din :pania, a clinilor cu aruntaiele *inarului a constituit cea ai *eche e6perienta a ea n ce pri*este oartea, cura+ul, ila #ata de #iinte si placerea tragica de a le *edea su#erind" De*enit $ar$at, *natoarea a odihnea de attea lupte secrete cu ad*ersari rnd pe rnd prea ra#inati sau prea o$tu,i, prea sla$i sau prea puternici pentru ine" Lupta dreapta ntre inteligenta o eneasca si chi$,uinta sal$aticiunilor a*ea o stranie ase anare cu capcanele ntinse de oa eni oa enilor" A+uns parat, *natorile din !oscana i-au #olosit spre a cntari cura+ul sau posi$ilitatile naltilor #unctionari= acolo a ndepartat sau a ales nenu arati de nitari" Mai tr,iu, n >itinia, n -apadocia, din arile *natori cu gonaci a #acut un prete6t de sar$atoare, un triu # autu nal prin padurile Asiei" nsa to*arasul ulti elor ele *natori a urit tnar si gustul pentru atare placeri *iolente i-a sca,ut ult de la plecarea lui" -hiar aici, la !i$ur, #ornaitul $rusc al unui cer$ pe su$ #run,is este de a+uns spre a #ace sa tresara n ine un instinct ai *echi dect toate celelalte si gratie caruia a si t tot att de $ine ghepard ca si parat" -ine stie< %oate a crutat ct a putut sngele o enesc toc ai #iindca l-a *arsat din $elsug pe cel al ani alelor pe care, uneori, le pre#era n adncul eu oa enilor" Oricu , a intirea sal$aticiunilor a cutreiera ai ult si cu greu a a$tin sa nu a las antrenat n nes#rsite po*esti de *natoare ce ar pune la ncercare ra$darea in*itatilor ei la cina" Desigur, e*ocarea ,ilei adoptiunii ele a u ple de ncntare, nsa nici cea a leilor ucisi n Mauritania nu e ai putin e otionanta" Renuntarea la calarie e un sacri#iciu si ai dureros= *inarul nu e dect un ad*ersar, dar calul era un prieten" Daca i-ar #i #ost ngaduita alegerea propriei conditii, as #i optat pentru cea a centaurului" Raporturile dintre >oristene si ine erau de o preci,ie ate atica= a asculta nu ca pe un stapn, ci ca pe nsusi creierul lui" O$tinut-a *reodata de la un o att< %entru cel ce o e6ercita, ast#el de autoritate totala co porta, ca oricare alta, riscul de a gresi, dar placerea de a ncerca i posi$ilul ct pri*este saltul peste o$stacol era prea are spre a regreta un u ar scrntit sau o coasta rupta" -alul eu nlocuise sutele de notiuni pri*itoare la titlu, #unctie si nu e care co plica relatiile dintre oa eni prin si pla cunoastere e6acta a greutatii ele ca o " Mergea la parte egala n a*nturile ce le lua ; stia ntoc ai si poate nca ai $ine ca ine punctul n care *ointa- i ntrecea putinta" %e ur asul lui >oristene l scutesc de po*ara $olna*ului cu uschi neputinciosi, prea sla$it spre a-i ai sari singur n spate" Aghiotantul eu -eler l calareste acu pe dru ul spre %raeneste; n ce pri*este galopul, ulti ea e6perientelor ele de altadata i ngaduie sa partasesc deopotri*a placerea calaretului si a calului, sa- i dau sea a de sen,atiile celui a*ntat n goana ne$uneasca ntr-o ,i cu soare si *nt" -nd -eler sare de pe cal, eu nsu i ating o data cu el pa ntul" !ot asa si cu notul= a renuntat acu , dar ai particip nca la des#atarea notatorului ngiat de apa" :a alerg, chiar pe distanta cea ai scurta, i-ar #i asta,i i posi$il ca si unei grele statui, unui -e,ar de piatra; i a intesc nsa de alergaturile copilariei pe colinele uscate ale :paniei, de +ocul +ucat cu ine nsu i pna la li itele epui,arii, constient de #aptul ca ini a tnara si pla nii sanatosi *or re#ace echili$rul" Despre cel ai nense nat atlet ce se antrenea,a n cursa pe stadion, a o cunoastere pe care inteligenta singura nu i-ar #i putut-o da" Ast#el, din #iecare arta practicata la *re ea ei trag se*a stiintei care acar n parte co pensea,a placerile pierdute" -redea , si ai cred n ceasurile ele $une ca n

acest chip e posi$il sa #ii partas al e6istentei tuturor= si patie ce constituie genul de ne urire cel ai putin supus re*ocarilor" Au e6istat clipe cnd atare co prehensiune se straduia sa depaseasca o enescul, trecnd de la notator la *alul nsusi" Aici nsa, ni ic e6act ne airele*ndu- i-se cunoasterii, intru n lu ea eta or#o,elor *isului" A nca ult este un *iciu ro an, dar eu a #ost cu *oluptate so$ru" Her ogenes n-a a*ut ni ic de schi $at regi ului ali entar n a#ara, poate, de a- i te pera acea nera$dare ce a #acea sa de*ore, indi#erent unde sau la ce ora pri ul #el adus, ca si cu as #i *rut sa pun dintr-o data capat nde nurilor #oa ei" Este de la sine nteles ca $ogatul care a cunoscut doar lipsurile autoi puse sau a #acut te porar #oa e, ca incident ai ult sau ai putin e6citant al ra,$oiului sau calatoriei, n-are nici un drept sa se laude cu a$stinenta" /hi#tuiala n ,ilele de sar$atoare a #ost dintotdeauna a $itia, $ucuria si orgoliul nnascut al saraci ii" i placeau aro ele carnurilor #ripte, sunetul oalelor ra,uite la prn,urile #esti*e ale ar atei si $anchetele din ta$ere 1sau ceea ce ntr-o ta$ara se nu este $anchet5 care a*eau sa #ie, asa cu ntotdeauna tre$uie sa #ie, o *esela si nepretentioasa rasplata a pri*atiunilor din ,ilele de lucru" :uporta destul de $ine si irosul de pra+eala din pietele pu$lice n ti pul :aturnaliilor" &estinurile Ro ei i pro*ocau nsa atta repulsie si plictiseala nct i spunea , spre a a consola, atunci cnd de cte*a ori cre,use ca *oi pieri n cursul *reunei recunoasteri sau e6peditii ilitare, ca cel putin nu *oi ai participa la *reo cina" Nu a +udeca gresit, lundu- a drept un rese nat de rnd= o operatie care are loc de doua sau de trei ori pe ,i si al carei scop este ali entarea *ietii erita, desigur, toata gri+a noastra" A nca un #ruct nsea na a introduce n tine un o$iect #ru os, *iu, straniu, hranit si o$laduit de glie ca si noi; nsea na sa plinesti o +ert#a prin care noi nsine ne pre#era lucrurilor" Ori de cte ori usca din pinea soldateasca a ca,ar ilor a inuna ca aceasta coptura asi*a si rudi entara stia sa se trans#or e n snge, n caldura, poate n cura+" Ah, de ce su#letul eu nu are, n ,ilele lui cele ai $une, putinta de asi ilare a trupului< La Ro a i s-a nt plat sa cuget, n cursul lungilor ospete o#iciale, la o$rsiile relati* recente ale lu6ului nostru, la acel popor de tarani chi$,uiti si de soldati austeri, saturati cu usturoi si or,, dintr-o data ta*aliti, gratie cuceririlor, prin cuhnile Asiei si n#ulecnd, cuprinsi de laco ie n $adarania lor taraneasca, #eluri de $ucate co plicate" Ro anii nostri se ndoapa cu presuri, se-neaca cu sosuri, se otra*esc cu irodenii" Apicius se #alea cu arta alternarii ncarurilor, cu suita de #eluri picante sau dulci, grele sau usoare ce alcatuiau sa*anta des#asurare a $anchetelor reco andate de el cititorilor; treaca- earga nca daca #iecare ?ncare ar #i #ost ser*ita separat, nghitita pe sto acul gol, sa*ant degustata de catre gur et cu papilele intacte" O#erite nsa gra ada, n i+locul unei a$undente $anale si cotidiene, ele produc n gura si sto acul consu atorului o cu plita con#u,ie n care irosurile, sa*orile si su$stantele si pierd *aloarea proprie si ncntatoarea lor identitate" >ietul Lucius se a u,a pe *re uri, pregatindu- i $ucate rare; pateurile lui de #a,an, cu do,a+ anu e de +a $on si irodenii erau do*ada unei arte tot att de precise ca cea a u,icianului sau a pictorului; pre#era totusi carnea si pla a #ru oasei pasari" /recia se pricepea ai $ine la ale gurii= *inul ei rasinos, pinea ei parca tintuita cu susan, pestii ei perpeliti pe gratar la alul arii, nnegriti de #oc pe alocuri si ase,onati ici si colo de scrtitul ntre dinti al

cte unui #ir de nisip potoleau o po#ta pura, #ara sa co plice prea ult cea ai si pla dintre $ucuriile noastre" n ta*ernele din Egina sau din &aleron a gustat $ucate att de proaspete nct ra neau du ne,eieste de curate n ciuda degetelor urdare ale $aiatului care le pregatea; portii ici dar ndestulatoare parnd a contine n concentratie a6i a esenta nsasi a ne uririi" si carnea #ripta seara, dupa *natoare, a*ea aceeasi calitate tainica a intind de ndepartatele origini sal$atice ale raselor u ane" .inul ne initia,a n isterele *ulcanice ale pa ntului, n secretul $ogatiilor inerale ascunse= o cupa de *in de :a os $auta la a ia,a n plin soare sau, di potri*a, sor$ita ntr-o seara de iarna dupa o o$oseala care te #ace sa-i si ti i ediat calda alunecare n sto ac, dispersiunea ei i placa$ila si ar,atoare prin artere este o sen,atie aproape sacra, uneori prea puternica pentru capul o enesc, sen,atie ce nu i se pare tot att de pura cnd parasesc pi*nitele nu erotate ale Ro ei, caci pedanteria arilor cunoscatori de recolte a scoate din ra$dari" -u nca si ai adnca pietate, apa $auta din pal a sau chiar de la i,*or #ace sa se scurga n noi sarea secreta pa ntului si ploaia ca,uta din cer" Dar apa nsasi este un deliciu de care $olna*ul care snt tre$uie acu sa nu a$u,e,e" -e-are a #ace= n agonie chiar, a estecata cu a araciunea ulti elor edica ente, a *oi stradui sa-i si t pe $u,e proaspata-i puritate" A$tinerea de la carne a e6peri entat-o pentru scurta *re e n scolile de #ilo,o#ie unde se cade sa ncerci o data pentru totdeauna #iecare #el de conduita; ai tr,iu, n Asia, i-a *a,ut pe gi noso#istii indieni ntorcndu-si pri*irea de la ieii #ripti si de la pulpele de ga,ela ser*ite n cortul lui Osroes" Aceasta practica pe care tinereasca ta austeritate o gaseste pe asura ei necesita nsa preocupari si ai co plicate dect chiar laco ia; ea ne separa prea ult de restul oa enilor n #unctia aproape ereu pu$lica pe care hrana o $raca si de care cel ai adesea prietenia si #astul snt insepara$ile" %re#er sa a hranesc toata *iata cu gste ndopate si $i$ilici dect sa #iu acu,at de #iecare data de catre co esenii ei de parada de ascetis " si-asa cu ulta greutate, gratie ctor*a #ructe uscate si continutului ndelung degustat al unei cupe, a putut uneori ascunde in*itatilor ca ncarurile so#isticate reali,ate de se#ii ei $ucatari erau destinate ai degra$a lor dect ie sau ca propria- i curio,itate pentru aceste #eluri s#rsea naintea alei lor" %rincipelui i lipseste n acest ca, li$ertatea de care dispune #ilo,o#ul= el nu-si poate per ite sa se deose$easca de cei din +ur n ai ulte pri*inte deodata, iar ,eii stiu ca #elurile deose$irilor erau chiar prea nu eroase, desi i #acea ilu,ii ca ulte din ele ar #i ra as neo$ser*ate" In ce pri*este scrupulele religioase ale gi noso#istului, de,gustul sau n #ata carnurilor sngernde, as #i #ost ult ai ntelegator daca nu i se nt pla sa- i pun ntre$area= prin ce se deose$este n esenta su#erinta ier$ii taiate de cea a $er$ecilor n+unghiati si daca nu cu *a sdr$a ce ne ncearca la *ederea ani alelor ucise nu tine e6clusi* de #aptul ca sensi$ilitatea noastra apartine aceluiasi regn< Dar n unele o ente ale *ietii, n perioadele de post ritual, de pilda, sau n cursul initierilor religioase, a cunoscut att a*anta+ele ct si pri e+diile pentru su#let ale di#eritelor #or e de a$stinenta, chiar de inanitie *oluntara= starile acelea *ecine a etelii cnd corpul, usurat n parte, intra ntr-o lu e pentru care nu-i #acut si care pre#igurea,a ,$aterile reci ale ortii" n alte oca,ii, alte e6periente i-au ngaduit sa +ongle, cu ideea sinuciderii treptate, cu oartea prin inanitie la care au recurs unii #ilo,o#i, un #el de e6ces ali entar in*ers ce erge pna la epui,area su$stantei u ane" Mi-a displacut nsa dintotdeauna sa ader #ara re,er*e la

un siste , caci n-as #i *rut ca *reun scrupul sa- i inter,ica dreptul de a sau daca ast#el de hrana ar #i #ost singura accesi$ila"

a ghi#tui cu crnataraie, daca din nt pla-re as #i a*ut po#ta

-inicii si oralistii snt de acord n a socoti *oluptatile dragostei printre placerile ,ise grosolane, ntre cea a $autului si satis#actia ncarii, declarndu-le de alt#el, con*insi ca ne pute lipsi de ele, ai putin necesare dect ulti ele" De la oralist a astept la orice, a ir nsa ca cinicul se-nsala" :a ad ite ca si unora si altora le e #rica de de onii acestor *oluptati, #ie pentru ca li se opun, #ie pentru ca li se lasa prada; ei se straduiesc sa-si a pute,e placerea si ncearca sa-i distruga puterea aproape teri$ila su$ i periul careia se pra$usesc, precu si strania ei taina n care se si t pierduti" De identi#icarea dragostei cu placerile pur trupesti 1presupunnd ca acestea e6ista5 -as con*inge n ,iua n care *oi *edea un gur and plngndu-si deliciul n #ata ncarii sale pre#erate ca un ndragostit pe un u ar tnar" Dintre toate +ocurile, cel al dragostei este singurul care risca sa ne tul$ure su#letul si tot singurul n care +udecatorul se lasa n od o$ligatoriu prada #rene,iei corpului" Nu e neaparat necesar ca $autorul sa se a$ata de la calea ratiunii, cel ce iu$este nsa, si o ur ea,a, nu-si asculta pna la capat ,eul" A$stinenta sau e6cesul nu pri*esc de alt#el dect doar pe o ca indi*id, e6ceptie #acnd Diogene ale carui li ite autoi puse precu si natura renuntarilor lui cu inti se de#inesc prin ele nsele= orice pornire sen,uala ne situea,a n pre,enta Altuia, ne i plica n e6igentele si ser*itutile nclinatiei #ata de o anu ita #iinta" Nu cunosc *reo alta pre+urare n care o ul sa-si dea pe #ata alcatuirea inti a pentru oti*e ai si ple si ai ine*ita$ile, n care #aptura aleasa ar #i ai precis cntarita ct pri*este greutatea ei n placeri, n care a atorul de ade*aruri ar a*ea ai nu eroase oca,ii sa +udece creatura u ana n toata goliciunea ei" %ornindu-se de la despuierea ce egalea,a pe cea a ortii, de la u ilinta care ntrece pe cea a n#rngerii si a rugii, snt ui it de #iecare data cnd *ad #or ndu-se din nou co plicatele re#u,uri, responsa$ilitati, contri$utii, +alnicele arturisiri, su$redele inciuni, co pro isurile pline de pasiune ntre placerile ele si cele ale Altuia, tot attea legaturi i posi$il de rupt si totusi att de repede des#acute" @ocul acesta isterios care ncepe cu dragostea pentru corp si a+unge la cea pentru #iinta i s-a parut destul de #ru os nct sa erite sa-i dedic o parte din *iata" -u*intele nsala caci cel de placere acopera realitati contradictorii; el cuprinde deopotri*a notiunile de caldura, de tandrete de inti itate a trupurilor, dar si pe cele de *iolenta, de lupta si strigat" Mica #ra,a o$scena a lui %o-seidonios despre #recarea a doua $ucati de carne pe care te-a *a,ut copiind-o n caietele tale de scolar cu srguin-ta unui copil cu inte de#ineste tot att de ult #eno enul dragostei ca si coarda, atinsa cu degetul, iracolul sunetelor" Nu *oluptatea este ast#el insultata, ci carnea, acest instru ent de uschi, de snge, de epider a, acest nor rosu al carui #ulger e su#letul" Marturisesc ca ratiunea ra- ne stupe#iata n #ata iracolului nsusi al dragostei, n #ata ciudatei o$sesii ca nsasi carnea de care ne pasa att de putin cnd e *or$a de corpul nostru pe care ne preocupa doar sa-l spala , sa-l hrani si, daca e posi$il, sa nu-l lasa sa su#ere, ne poate inspira pasiunea attor ngieri pur si si plu pentru ca este nsu#letita de o indi*idualitate di#erita de a noastra si #iindca poseda anu ite trasaturi ale #ru usetii despre care, de alt#el, +udecatorii cei ai co petenti nu se pot pune de acord" In acest ca, logica o eneasca ra ne, ca si

n pri*inta re*elatiilor Misterelor, cu inte pe tar " Ast#el traditia populara nu s-a nselat pri*ind dintotdeauna dragostea ca pe o #or a de initiere, unul din punctele de ntlnire a tainei cu sacrul" E6perienta sen,uala se asea ana si ea Misterelor ntruct pri ul contact lasa neinitiatului i presia unui ritual ai ult sau ai putin n#ricosator, teri$il de ndepartat de #unctiile o$isnuite ale so nului, $autului si ncatului, totodata oti* de luare n derdere, de rusine sau de spai a" Aido a dansului Menadelor sau delirului -orA$antilor, dragostea ne poarta catre o lu e deose$ita n care altadata nu pute a+unge, tar unde ne rataci i ediat ce arderea se stinge sau placerea se ter ina" intuit pe trupul iu$it ca un cruci#icat pe cruce, a a#lat secrete ale *ietii ce se sterg de+a din a intire ca ur are a aceleiasi legi con#or careia con*alescentul o data nsanatosit nu se ai identi#ica nicicu cu tainicele ade*aruri ale $olii, pri,onierul eli$erat da uitarii tortura sau triu #atorul de, eticit, gloria" %e *re uri *isa sa ntoc esc un siste al cunoasterii o ului nte eiat pe erotica, o teorie a contactului n care isterul si de nitatea celuilalt ar constitui pentru eul eu toc ai punctul de spri+in al unei alte lu i" n cadrul acestei #ilo,o#ii, *oluptatea ar #i o #or a ai co pleta dar si ai speciali,ata n ce pri*este apropierea de Altul, nca o tehnica pusa n slu+$a cunoasterii a ceea ce nu snte noi cei pururi ,a*oriti n sine" n contactele cele ai lipsite de sen,ualitate, e otia ia nastere sau s#rsit tot prin atingere= na nitel de,gustatoare a $atrnei care- i ntinde o +al$a, #runtea +ila*a a tatalui eu n agonie, plaga spalata a unui ranit" -hiar relatiile cele ai intelectuale sau cele ai neutre se sta$ilesc prin inter ediul acestui siste de se nale al corpului; pri*irea su$it du irita a tri$unului caruia n di ineata unei $atalii i se e6plica o anu e ane*ra, salutul i personal al unui su$altern ntepenit, la trecerea noastra, n po,itie de drepti, prietenoasa aruncatura de ochi a scla*ului cnd i ultu esc pentru ta*a adusa sau e6presia apreciati*a a unui *echi prieten n #ata ca eei grecesti pri ite n dar" -ele ai nei portante si ai super#iciale dintre con 'B('B$''48 tacte cu a+oritatea #iintelor ne satis#ac dorinta sau chiar o ntrec" Dar ct de insistente si nu eroase de*in ele n +urul #aptuirii unice, pna cnd o presoara n ntregi e; ct de ncarcata de se ni#icatii rascolitoare, aido a trasaturilor unui chip, ne apare #iecare portiune a corpului; cu ne o$sedea,a ca o u,ica si ne #ra nta ca o pro$le a o singura #iinta, n loc sa ne inspire cel ult nie, placere sau plictis; cu trece ea de la peri#erie n centrul uni*ersului nostru, de*enindu-ne ai necesara dect noi nsine, iar atunci are loc ui itoarea inune n care *ad ai degra$a o napadire a carnii de catre spirit dect un si plu capriciu al carnii" Atare pareri despre dragoste -ar #i putut duce catre o e6istenta de seducator" De n-a trait-o, nsea na nendoielnic ca a #acut altce*a, daca nu ce*a ai $un" n lipsa geniului, ast#el de e6istenta necesita precautii si chiar stratage e pentru care a si tea putin dotat" -ursele ntinse, ereu aceleasi, rutina arginita la *esnice apropieri si li itata prin chiar actul posesiunii au s#rsit prin a a de,gusta" !ehnica seducatorului ire,isti$il presupune, spre a trece de la o #iinta la alta, o anu ita usurinta, o indi#erenta #ata de oa eni ce nu- i sta n #ire= oricu , a #ost parasit ai ult dect a parasit; n-a nteles niciodata cu te poti satura de cine*a"

Dorinta de a socoti cu preci,ie $ogatiile aduse de #iecare noua dragoste, de a o pri*i schi $ndu-se, de a o pri*i $atrnind, poate, nu se prea potri*este cu nu arul are al cuceririlor" %e *re uri credea ca putina ea *ocatie pentru #ru usete i-ar tine loc de *irtute, -ar i uni,a #ata de ispitele prea grosiere" Ma nsela nsa" Iu$itorul de #ru usete s#rseste prin a o gasi peste tot, ca pe #ilonul de aur n straturile cele ai sterile, prin a si ti, nuind aceste capodopere #rag entare, ntinate sau sparte, placerea a atorului aniac co-lectionnd olarie o$isnuita de lut nears" %entru o ul de gust, un serios o$stacol este po,itia de #runte n tre$urile pu$lice, cu toate riscurile lingusirii si inciunii pe care puterea aproape a$soluta le i plica" Ideea ca un o , ct de nense nat, se pre#ace #ata de ine a #ace n stare sa-l plng, sa-l dispretuiesc sau sa-l urasc" A su#erit de ast#el de nea+unsuri ale sortii ca un sarac de ale saraciei sale" Un pas ai ult si as #i #ost gata sa accept inciuna constnd n a pretinde ca #ar eci cnd de #apt se stie ca inspiri tea a" De,gustul sau poate prostia au nesansa de a ncepe cu acel pas" n cele din ur a a+ungi sa pre#eri usurelelor siretlicuri ale seducerii ade*arurile si ple ale des#rului, n ca,ul cnd si acestea nu ncap su$ do nia inciunii" :nt gata sa ad it n principiu ca prostitutia este o arta asa cu snt asa+ul si coa#ura, dar a duc cu tot ai putina placere la $ar$ieri si aseuri" Ni ic ai grosolan dect co plicii" -autatura o$lica a patronului ta*ernei care- i pune deoparte *inul cel ai $un, n detri entul altuia, era dea+uns spre a a de,gusta n tinerete de *iata de petreceri a Ro ei, i displace cnd cine*a crede ca- i nt pina dorinta, ca o pre*ede, adaptndu-se ecanic la ceea ce $anuieste ca as pre#era" Re#lectarea i $ecila si de#or ata a eului pe care i-o ser*este n atare o ente o inte o eneasca a #ace sa regret ur arile triste ale asce,ei" Daca legenda nu e6agerea,a e6cesele lui Nero, ra#ina entele sa*ante ale lui !i$eriu, acesti ari consu atori de placere tre$uie sa #i a*ut si turile destul de tocite ca sa recurga la co plicate arti#icii, precu si un dispret #ata de oa eni iesit din co un spre a accepta sa de*ina $ataia de +oc si sursa de pro#it a lor" si totusi, daca aproape a renuntat la #or ele prea asinale ale placerii sau n-a ers niciodata #oarte departe pe calea lor, #aptul l datore, ai degra$a norocului dect acelei *irtuti incapa$ile sa re,iste la ce*a" $atrnind, -as #i putut rentoarce pe dru urile parasite asa cu se nt pla n ai toate ca,urile de de*itaii,are si o$oseala" >oala si oartea relati* apropiata rasstiute pe dina#ara" a *or scapa de repetarea onotona a acelorasi gesturi aido a ng-narii unei lectii

Dintre toate placerile care a parasesc ncetul cu ncetul, so nul este una din cele ai de pret, din cele ai o$isnuite de alt#el" -ine doar e putin si prost, spri+init pe nu eroase perne, editea,a n *oie asupra acestei *oluptati deose$ite" :nt de acord ca so nul per#ect este n od aproape necesar o pre isa a dragostei= re#le6ie a repaosu-lui re#lectat apoi n doua trupuri" Dar ceea ce a interesea,a n ca,ul respecti* este taina speci#ica a so nului gustat pentru el nsusi, ine*ita$ila cu#undare, ncercata seara de seara de catre o , singur, gol si de,ar at, ntr-un ocean n care totul se a#la n schi $are= culorile, densitatile, rit ul respiratiei chiar, ocean n care-i ntlni pe cei orti, ncrederea n so n ne este data de #aptul ca iesi din el si ca iesi neschi $ati, deoarece o

ciudata interdictie ne opreste sa lua cu noi tot ce-a ai ra as din *ise" Ne ncredinta lui si pentru ca ne *indeca te porar de o$oseala prin cel ai radical dintre procedee= #acnd ca si cu n-a ai e6ista" In acest ca,, ca si n altele, placerea consta n a te lasa constient n *oia prea#ericitei inconstiente, acceptnd sa de*ii i percepti$il ai sla$, ai greoi, ai usor, ai detasat dect tu nsuti" .oi re*eni ai tr,iu la lu ea uluitoare a *iselor" %re#er sa *or$esc acu de anu ite e6periente ale so nului pur, ale purei desteptari, n*ecinate cu oartea si cu ren*ierea" ncerc sa recapte, sen,atia e6acta a unor atare #ulgeratoare so nuri ale adolescentei, cnd ador i $racat pe carti, transportat deodata din lu ea ate aticii si dreptului n adncurile unui so n puternic si deplin, att de dens n energie ne#olosita nct gustai, ca sa spun asa, sensul nsusi al #iintei prin pleoapele nchise" i a intesc de so nurile n care cadea i ediat n padure, pe pa ntul gol, dupa o$ositoare ,ile de *natoare; a tre,ea latratul cinilor sau la$ele lor pe piept" Eclipsa #iind desa*rsita, -as #i putut regasi de #iecare data drept altul si a ira , iar uneori a-ntrista din pricina angrena+ului #ara gres ce a readucea de-att ') '2 de departe n stri tul tare de u anitate care snt eu nsu i" -e erau caracteristicile noastre proprii la care tine cel ai ult, ca ele sa repre,inte att de putin pentru descatusatul care doar e si care, pentru o clipa, nainte de a reintra cu parere de rau n pielea lui Hadrian, reusea sa sa*ure,e aproape constient pe acel o *id, acea e6istenta #ara trecut< %e de alta parte $oala, *rsta si au si ele iracolele lor, capatnd de la so n alte #eluri de $inecu*ntare" -u aproape un an n ur a, dupa o ,i din cale-a#ara de o$ositoare la Ro a, i-a #ost dat sa cunosc una din acele #or e de odihna cnd secatuirea #ortelor n#aptuia inuni identice sau ai degra$a alte inuni dect re,er*ele inepui,ate de pe *re uri" Nu a ai duc dect rar n capitala si atunci i dau silinta sa plinesc ct ai ulte tre$uri" Ciua #usese neplacut de aglo erata= sedintei de la senat i-a ur at alta la tri$unal, apoi o discutie inter ina$ila cu unul din chestori; a a*ut dupa aceea loc o cere onie religioasa ce n-a putut #i scurtata cu toata ploaia care cadea" Eu nsu i nghesuise , lipise una de alta acele acti*itati di#erite spre a lasa ntre ele ct ai putin ti p posi$il tracasarilor sau linguselilor inutile" Dru ul calare a #ost unul din ulti ele de acest #el" M-a rentors la .ila sleit, $olna*, n#rigurat ca atunci cnd sngele nu ai *rea sa actione,e prin artere" -eler si Ha$rias nu stiau ce sa ai #aca, dar ,elul poate #i o$ositor chiar atunci cnd e sincer" Retras n ncaperile ele, a dat pe gt cte*a linguri dintr-o #iertura calda pe care i-o prepara eu nsu i, crusi de putin din tea a, cu s-ar putea $anui, ci #iindca asa doar i pot per ite lu6ul de a #i singur" M-a culcat" :o nul parea att de departe de ine ca sanatatea, tineretea si #orta" A ador it" Nisiparnita i-a con#ir at ca dor ise a$ia un ceas" La *rsta ea un so n scurt dar pro#und echi*alea,a cu unul care altadata dura ct +u atate din rotirea as-trelor" De aici nainte

ti pul se asoara pentru ine n unitati ult ai ici" O ora nsa a #ost de a+uns pentru ca caldura snge-lui i ncal,ea din nou inile; ini a, pla nii au ren73

ica si ui itoarea

inune sa se produca=

ceput sa #unctione,e cu oarecare $una*ointa; *iata curgea ca un i,*or su$tire dar constant" ntr-un inter*al scurt, so nul re ediase e6cesele de *irtute cu aceeasi nepartinire cu care ar #i #acut-o si pentru cele contrarii" Marea di*initate a tuturor re#acerilor *oieste ca $ine#acerile ei sa se a$ata asupra #iintei care doar e #ara a tine cont de ce e ea, asa cu apei *indecatoare nu-i pasa cine $ea din i,*or" Daca ne gndi att de rar la un #eno en care a$soar$e cel putin o trei e din ntreaga *iata e pentru ca o anu ita odestie e necesara spre a-i aprecia calitatile" Ador iti, -aius -aligula si dreptul Aristide snt deopotri*a; lasndu- i deoparte i portantele si *anele pri*ilegii, nu a ai deose$esc de arapila care doar e de-a cur e,isul pragului eu" -e este inso nia altce*a dect aniaca ncapatnare a inteligentei de a scorni gnduri, siruri de rationa ente, de de#initii care-i snt tipice, re#u,ul ei de a se nchina di*inei stupiditati a ochilor nchisi sau nteleptei ne$unii a *iselor< A a*ut de cte*a luni ncoace prea ulte oca,ii sa constat ca o ul care nu doar e nu poate, ai ult sau ai putin constient, sa ai ai$a ncredere n oceanul lucrurilor ce ne ncon+oara" &rate al ortii""" Isocrate se nsela, iar e6presia lui nu-i dect o retorica e6agerare" ncep sa stiu ce e oartea; ea are alte taine, ult ai straine conditiei noastre u ane" si totusi att de nclcite, att de pro#unde snt isterele a$sentei si ale se iuitarii, nct ne da sea a ca unde*a i,*orul al$ si cel ntunecat se ntl-nesc" Niciodata de $una*oie nu i-a pri*it dor ind pe cei dragi; ei se odihneau de ine; i scapau ast#el" &iecaruia i e rusine de chipul sau cr potit de so n" De cte ori, sculat n ,ori pentru-studiu sau pentru a citi, n-a aran+at pernele ototolite, cu*erturile n neornduiala, pro$e e*idente si aproape o$scene ale ntlnirilor noastre cu neantul, do*e,i ca noapte de noapte nceta de a ai #i""" Aceasta scrisoare nceputa spre a te in#or a despre progresele $olii a de*enit ncetul cu ncetul prile+ de odihna a celui ce nu #orta necesara o$ositoarelor tre$uri ale statului, editatia conse nata n scris a unui $olna* 7' care da audienta a intirilor sale" i propun acu nca si ai ult= a intentia sa-ti po*estesc *iata" Desigur, anul trecut a redactat o dare de sea a o#iciala a acti*itatii ele n capul careia secretarul &legon si-a nscris nu ele" A intit ct ai putin posi$il" Interesul pu$lic si decenta -au o$ligat totusi sa rease, unele #apte" Ade*arul pe care intentione, sa-l e6pun aici nu e n chip special scandalos sau este doar n asura n care orice ade*ar pro*oaca scandal" Nu a astept ca la cei saptespre,ece ani, cti ai, sa ai are

ntelegi ce*a" in cu toate acestea sa te in#or e,, dar si sa te soche, deopotri*a" %receptorii tai pe care eu nsu i i-a ales ti-au dat o educatie se*era, ngri+ita, poate prea ocrotitoare, de la care astept re,ultate $une pentru tine si pentru stat" Drept corecti* ti o#er aici o relatare lipsita de idei preconcepute si de principii a$stracte, e6trasa din e6perienta unui singur o care snt eu" Nu stiu catre ce conclu,ii a *a duce po*estirea" i pun nade+dea n e6a inarea #aptelor pentru a a de#ini, a a +udeca poate, sau cel putin pentru a a cunoaste ai $ine nainte de a uri" -a toata lu ea, nu dispun dect de trei i+loace spre a- i da sea a ct *alorea,a e6istenta o eneasca= cercetarea propriului eu, cea ai grea si pri e+dioasa etoda, dar si cea ai #ecunda totodata; o$ser*area oa enilor, care reusesc cel ai adesea sa ne ascunda secretele sau sa ne #aca sa crede ca le au ntr-ade*ar; cartile, cu speci#icele lor greseli de perspecti*a care iau nastere printre rnduri" A citit aproape tot ceea ce au scris istoricii, poetii si chiar po*estitorii nostri, cu toate ca cei din ur a trec drept super#iciali= tuturor le datore, poate ai ulte cunostinte dect a putut do$ndi n pre+urarile destul de #elurite ale propriei ele *ieti" Litera scrisa -a n*atat sa ascult *ocea o eneasca asa cu aretele atitudini i o$ile ale statuilor -au #acut sa acord nse natate gesticii" Di potri*a, de atunci nainte, *iata -a #acut sa nteleg cartile" Acestea int nsa, chiar cele ai sincere" :criitorii *iata o i agine a or#a si saraca; unii, 77 ca Lucan, o ngreunea,a si o popotonea,a cu sole nitatea pe care nu o are" Altii, ca %etronius, di potri*a, o usurea,a de continut #acnd din ea o inge saltareata si goala, lesne de prins si de aruncat ntr-o lu e careia i lipseste ponderea" %oetii ne transpun ntrun uni*ers prea *ast sau prea #ru os, prea istuitor sau prea dulce #ata de cel ce ne este dat, di#erit de el toc ai prin acestea si n practica aproape de nelocuit" &ilo,o#ii i pun realitatii, spre a o putea studia n stare pura, aproape aceleasi trans#or ari pe care #ocul sau aiul le aduc corpurilor naturale= ni ic din ce*a aterial sau dintr-un #apt, precu l cunoscuse , pare sa nu ai e6iste n atare cristale sau cenusa" Istoricii ne n#atisea,a trecutul n siste e prea co plete, n serii de cau,e si e#ecte prea e6acte si prea li pe,i pentru a #i #ost *reodata n ntregi e ade*arate; ei reasa,a docila aterie oarta si eu stiu ca, chiar lui %lutarh, ereu i *a scapa Ale6andru" %o*estitorii, autorii de picante anecdote ilesiene, aido a acelarilor, atrna de te+ghea $ucati ici de carne pe care se $at ustele" M-as paca #oarte greu cu o lu e lipsita de carti, realitatea nu este nsa continuta n ele pentru ca nu poate intra toata acolo" O$ser*area directa a oa enilor este o etoda nca si ai inco pleta, li itata cel ai adesea la constatari destul de tri*iale din care se n#rupta rautatea o eneasca" Rangul, po,itia, tot ce ni se nt pla ngradesc aria de in*estigatie a cunoscatorului de oa eni; ai putin a$ili, lipsindu-le cu*intele si #ra,ele prin care sa o poata capta, retin din

scla*ul eu dispune, spre a a o$ser*a, de posi$ilitati cu totul di#erite de ale ele #ata de el; acestea snt nsa reciproc li itate" >atrnul Eu#orion i aduce de doua,eci de ani #laconul cu ulei si $uretele, dar cunoasterea ea asupra lui se opreste la slu+$a sa, iar a lui despre ine la $aie= orice ncercare de a te in#or a n plus produce dendata paratului ca si scla*ului i presia unei indiscretii" Aproape tot ce sti despre cine*a pro*ine de la terte persoane" Daca din nt plare un o se destainuie, atunci si pledea,a cau,a; apologia lui e gata pregatita" Daca l o$ser*a , nu este singur" Mi s-a reprosat ca- i place s citesc rapoartele politiei din Ro a; desco7( par ereu n ele oti*e de surprindere; prieteni sau suspecti necunoscuti sau #a iliari, oa enii acestia a ui esc; sla$iciunile lor ser*esc drept scu,e alor ele" Nu a ai satur sa co par pe o ul n *es inte cu cel despuiat" Respecti*ele rapoarte, att de nai* a anuntite, se adauga teancului de dosare, #ara sa- i #oloseasca n *reun #el la ntoc irea *erdictului #inal" &aptul ca agistratul cu aparenta austera a co is o cri a nu- i usurea,a cu ni ic cunoasterea lui" O data in#or at, *oi #i pus n #ata a doua pro$le e n loc de una= aparenta agistratului si cri a sa" n ce pri*este o$ser*area ea nsu i, starui n ea #ie si nu ai pentru a a ntelege cu indi*idul alaturi de care *oi #i o$ligat sa traiesc pna la s#rsitul *ietii; o #a iliaritate de aproape sai,eci de ani co porta nca destule sanse de eroare" n stra#unduri, cunoasterea de ine este o$scura, launtrica, ne#or ulata, secreta ca o co plicitate" La odul i personal, ea este tot att de glaciala ca si teoriile pe care le pot ela$ora despre nu ere= a #olosesc de tot ce dispun ca inteligenta pentru a- i pri*i de departe si ct ai de sus *iata care de*ine atunci *iata altuia" -ele doua procedee de cunoastere snt nsa di#icile, cernd, unul co$o-rrea n sine, celalalt o detasare de tine nsuti" In *irtutea inertiei nclin, ca toata lu ea, sa le nlocuiesc cu i+loace de pura rutina n stare sa dea o idee despre propria- i *iata partial odi#icata de i aginea pe care lu ea si-o #or ea,a, de conclu,iile gata #or ulate, adica rau #or ulate, aido a odelului dinainte ntoc it pe care croitorul ne-nde natic se straduie sa potri*easca sto#a care ne apartine" Echipa ent de *aloare inegala= unelte ai ult sau ai putin tocite; nu dispun nsa de altele= cu a+utorul lor i #ac, ai $ine sau ai rau, o parere despre destinul eu ca o " -nd i pri*esc *iata, a ngro,esc ct de lipsita de #or a se arata" E6istenta eroilor, cea po*estita, e si pla; ea erge direct la tinta ca o sageata" Ma+oritatii oa enilor i place sa-si re,u e *iata ntr-o #or ula, uneori ntr-o laudarosenie sau *aicareala, cel ai adesea reprosnd altora 7D

nereusita lor; pentru propria ultu ire, e oria le ntoc este o e6istenta argu enta$ila si li pede" .iata- i are contururi ai putin sigure" -u se nt pla de o$icei, a pot de#ini ai e6act prin ceea ce n-a #ost= $un soldat, nu nsa are capacitate ilitara, a ator de arta, dar nu artistul ce Nero, n clipa ortii, credea ca #usese, capa$il de cri e, dar nu acoperit de ele" Deseori a gndesc ca oa enii se caracteri,ea,a toc ai printr-o po,itie e6tre a, erois ul lor constnd n a ra ne acolo ntreaga *iata" Ei snt polii nostri sau antipo,ii" n ce a pri*este, a trecut rnd pe rnd prin toate po,itiile e6tre e #ara sa ,a$o*esc pe nici una; *iata -a #acut ereu sa lunec" si totusi nici nu a pot lauda, ca un lucrator sau ha al *irtuos, cu o e6istenta dusa pe linia de i+loc" %eisa+ul ,ilelor ele pare co pus, aido a regiunilor de unte, din ateriale di#erite ase,ate cu #urca" %rintre ele #irea- i, de+a co po,ita, #or ata din parti egale de instinct si cultura" Ici si colo ies la i*eala graniturile ine*ita$ilului; peste tot surpaturile nt plarii" Ma stradui, reparcurgn-du- i *iata, sa-i a#lu un plan, sa ur aresc o *na de plu $ ori de aur sau patul unui ru su$teran, dar planul nchipuit nu e dect o ilu,ie a a intirii" Din ti p n ti p cred a recunoaste na #atalitatii ntr-o ntlnire, o pre*estire, o serie anu ita de nt plari; prea ulte dru uri nu duc nsa nicaieri, prea ulte su e nu pot #ace o adunare" ntre,aresc totusi n aceasta di*ersitate, n aceasta de,ordine, pre,enta unei persoane, #or a ei nsa pare aproape ntotdeauna schitata de #orta pre+urarilor; trasaturile ei se tul$ura ca ale unui chip oglindit n apa" Nu #ac parte dintre cei ce sustin ca #aptele nu li se asea ana" Ele tre$uie sa a repre,inte pentru ca snt unica ea asura, singurul #el n care a pot nscrie n e oria oa enilor ori chiar n a ea nsa i; pentru ca deose$irea ntre ort si cel *iu consta poate n neputinta de a te e6pri a si trans#or a prin #apte" Dar ntre ine si aceste #apte din care snt #acut e6ista un gol" i posi$il de de#init" Do*ada ca si t ereu ne*oia sa le cntaresc, sa le e6plic, sa- i dau ie nsu i sea a de ele" Anu ite tre$uri care durea,a pu7E tin snt nendoielnic negli+a$ile, dar nici ocupatiile plinite pe tot cursul unei *ieti nu au n care scriu aceste rnduri a$ia i se ai pare esential ca a #ost parat" ai are i portanta" De pilda, n o entul

!rei s#erturi din *iata scapa de alt#el de#inirii prin #apte= ulti ea *eleitatilor, dorintelor, chiar a proiectelor ele ra ne ne$uloasa, destra ndu-se ca o #anto a" Restul, partea palpa$ila, ai ult sau ai putin autenti#icata de reali,ari, a$ia este ce*a ai li pede, nsiruirea e*eni entelor #iind tot att de con#u,a ca a *iselor" A propria ea cronologie, cu neputinta de sincroni,at cu cea $a,ata pe nte eierea Ro ei sau cu era oli piadelor" -incispre,ece ani n #runtea ar atelor au durat ai putin dect o di ineata la Atena; e6ista oa eni pe care i-a #rec*entat toata *iata si pe care nu-i *oi ntlni n In#ern" :patiile se suprapun si ele= Egiptul si *alea !e pe snt #oarte apropiate, iar eu nu snt ntotdeauna la !i$ur chiar cnd a a#lu acolo" -teodata *iata i pare att de $anala nct nu erita nu nu ai sa #ie scrisa, dar nici acar pri*ita cu oarecare atentie, cu ni ic ai i portanta n ochii ei dect a pri ului *enit" Alteori cred ca e unica si toc ai de aceea lipsita de *aloare, inutila pentru ca i posi$il de redus la e6perienta oa enilor de rnd"

Ni ic nu a poate e6plica= *iciile ca si *irtutile ele nu snt de a+uns; #ericirea ar #ace-o ce*a ai ult, dar nu ai pe inter*ale, #ara continuitate si ai ales #ara oti*atii accepta$ile" O ului i repugna nsa gndul de a se sti iesit din inile nt? plarii, de a nu #i dect re,ultatul trecator al unor sanse nepuse su$ se nul *reunui ,eu, cu att ai putin su$ se nul lui nsusi" Din #iecare *iata, si chiar din #iecare *iata ce erita prea putin sa #ie anali,ata, o parte trece cautnd ratiunile e6istentei, punctele de plecare, originile" Neputinta de a le descoperi a #ace uneori sa nclin catre e6plicatiile agice, sa caut n delirurile ocultului ceea ce $unul-si t nu- i poate da" -nd toate calculele co plicate se do*edesc #alse, cnd #ilo,o#ii nsisi nu ai au ni ic sa ne spuna, este de iertat ntoarcerea catre ciripitul nt plator al pasarilor sau catre ndepartata contrapondere a astrelor" 7$ .arius ultiple6 ulti#or is

>unicul eu Marullinus credea n astre" Acest $atrn nalt, uscat si gal$e+it de *rsta i acorda aceeasi a#ectiune lipsita de tandrete, de se ne e6terioare, aproape tacuta, pe care o purta ani alelor gospodariei lui, pa ntului sau, colectiei de pietre ca,ute din cer" -o$ora dintr-un sir lung de stra osi ase,ati n :pania nca de pe *re ea :cipio-nilor" Era de rang senatorial, al treilea purtator al acestuia din #a ilia noastra care apartinuse ai nainte ordinului ec*estru" Luase parte, de alt#el odesta, la tre$urile pu$lice, su$ !itus" -a pro*incial ce era, nu stia greceste, iar latina o *or$ea cu acel accent spaniol aspru pe care i l-a trans is si care, ai tr,iu, strnea rsul" -u toate acestea, spiritul lui nu era ntru totul lipsit de cultura; dupa oarte i s-a gasit printre lucruri un cu#ar plin cu instru ente pentru asuratori ate atice si cu carti de care nu se ai atinsese de doua,eci de ani" -unostintele lui erau +u atate stiinti#ice, +u atate taranesti, a estec de stri te pre+udecati si de stra*eche ntelepciune ce-l caracteri,ase pe -ato cel >atrn" Dar -ato #usese ntreaga *iata o ul senatului Ro ei si al ra,$oiului cu -artagina, repre,entantul tipic al duritatii ro ane din *re ea repu$licii" Duritatea aproape de nepatruns a lui Marullinus *enea nsa si ai de departe, din *re uri nca si ai *echi" El era o ul tri$ului, ncarnarea unei lu i sacre si aproape n#ricosatoare ale carei ur e le-a descoperit uneori la necro antii etrusci din ,ilele noastre" Mergea ntotdeauna cu capul descoperit, #apt care de alt#el i s-a reprosat si ie; picioarele lui $atucite n-a*eau ne*oie de sandale" .es intele-i de toate ,ilele a$ia se deose$eau de ale cersetorilor $atrni, de ale &elurit, co plicat, 74 pal asilor tacuti, ghe uiti la soare" :e spunea ca e *ra+itor, iar satenii cautau sa-i ocoleasca pri*irea" Asupra ani alelor a*ea nsa puteri neo$isnuite" Ii *edea capul $atrn apropiindu-se cu gri+a si a#ectiune de cte un cui$ de *ipere si degetele-i noduroase ulti#or "

e6ecutnd un #el de dans n #ata *reunei soprle" n noptile de *ara a ducea sa pri*esc cerul de pe *r#ul unei coline pietroase" O$osit de nu aratul eteoritilor, ador ea prin *reun hrtop" Ra -nea ase,at, cu capul ridicat, ntorcndu-se i percepti$il o data cu stelele" .a #i cunoscut siste ele lui &ilolaos si Hiparhos precu si pe acela al lui Aristarh din :a os pe care ai tr,iu eu nsu i l adoptase ; atare speculatii nu-l ai interesau nsa" Astrele erau pentru el puncte de #lacari, o$iecte ca pietrele si insectele ,a$a*nice din care asi+derea deducea pre*estiri, parti constituti*e ale unui uni*ers agic care cuprindea de ase enea *ointele ,eilor, in#luenta de onilor si partea re,er*ata oa enilor" Lui i-a na,arit ideea predestinarii ele" ntr-o noapte a *enit la ine, -a ,gltit ca sa a tre,easca anuntndu- i sta-pnirea lu ii cu acelasi $odoganit laconic cu care ar #i pre,is uncitorilor de la #er a o recolta $elsugata" Apoi, cuprins de nencredere, s-a dus sa caute un *reasc aprins n aruntul #oc de curpen, pastrat sa ne ncal,easca n ceasurile #riguroase dinspre ,iua, i l-a apropiat de na si citi n pai a- i groasa de copil de unspre,ece ani nu stiu ce con#ir are a liniilor nscrise pe cer" %entru el lu ea era dintr-o singura $ucata, o na ade*erind astrele" .estea pe care i-o dadu -a tul$urat ai putin dect s-ar putea crede= orice copil se-asteapta la tot" -red ca ai apoi si-a uitat propria-i pro#etie, n acea indi#erenta #ata de e*eni entele pre,ente si *iitoare ce constituie trasatura *rstei naintate" ntr-o di ineata a #ost gasit n padurea de castani de la arginea proprietatii, de+a rece si atacat de pasarile de prada" nainte de a uri a cautat sa a n*ete arta pre*estirii" Cadarnic= curio,itatea ea naturala sarea direct la conclu,ii #ara sa se ai ncurce n detaliile co plicate si ca de,gustatoare ale stiintei lui" Mi-a ra as 7) n schi $ cu prisosinta gustul pentru anu ite ncercari pri e+dioase" !atal eu, Aelius A#er Hadrianus, era un o plin de *irtuti- .iata i s-a scurs n ad inistrari lipsite de glorie" /lasul lui n-a #ost niciodata luat n sea a n senat" -ontrar celor ce se nt pla de o$icei, postul de gu*ernator al A#ricii nu l-a $ogatit" Acasa, n unicipiul nostru spaniol Italica, se cheltuia n solutionarea con#lictelor locale" N-a*ea a $itii, nici $ucurii si, ca ulti care din an n an de*in tot ai stersi, a+unsese la o tipicarie aniaca n toate #leacurile carora li se dedica e6clusi*" Eu nsu i a cunoscut onora$ilele ispite ale inutiei si scrupulului" E6perienta cladise nsa n tatal eu un scepticis #ata de oa eni iesit din co un n care a cuprinsese si pe ine nca de copil" :uccesele ele, daca i-ar #i #ost dat sa le #ie artor, nu l-ar #i ui it ctusi de putin; orgoliul #a iliei era att de are nct se ntelegea de la sine ca nu i-as #i putut adauga ni ic" A*ea doispre,ece ani cnd o ul acesta o$osit ne-a parasit" Maica- ea ra ase pentru restul *ietii ntr-o *adu*ie austera; n-a ai *a,ut-o din ,iua n care, che at de tutorele eu, a plecat la Ro a" -hipului ei prelung de spaniola, pe care se ntiparise o sua*itate usor elancolica, i-a pastrat o a intire ntarita de $ustul de ceara din galeria stra osilor" A*ea picioarele ici ncaltate cu sandale stri te ca ale #etelor din /ades, iar dulcea $alansare a soldurilor dansatoarelor din acea regiune o puteai regasi la tnara si ireprosa$ila atroana"

A re#lectat adesea la greseala pe care o co itea cnd ne nchipui ca un o , o #a ilie participa neaparat la ideile sau e*eni entele secolului n care se nt pla sa e6iste" Ecoul intrigilor ro ane a$ia a+ungea la stra osii ei din acel colt al :paniei, cu toate ca n *re ea re*oltei potri*a lui Nero $unicul eu l-a ga,duit pentru o noapte pe /al$a" :e ai pastrea,a nca a intirea unui oarecare &a$ius Hadrianus ars de *iu de cartagine,i la asediul Uticei, a unui al doilea &a$ius, soldat lipsit de noroc, ur a-rindu-l pe Mitridate pe dru urile Asiei Mici, eroi o$scuri de arhi*a ai #astelor particulare" Despre scriitorii ti pu72 lui tatal eu nu stia aproape ni ic= Lucan si :eneca i erau straini cu toate ca #usesera ca si noi originari din :pania" Unchiul eu Aelius care a*ea cultura literara si li ita lecturile la autorii cei ai cunoscuti ai epocii lui Augustus" Dispretul odelor conte porane l cruta de nenu arate optiuni de prost gust, l #acea sa e*ite orice e #a,a" Elenis ul si Orientul erau necunoscute sau pri*ite de departe cu se*era ncruntare; cred ca n toata peninsula nu e6ista o statuie greceasca de calitate" Econo ia #acea casa $una cu $ogatia, #elul rustic de a #i cu un gen de sole nitate aproape po poasa" :ora ea %aulina era gra*a, tacuta, ursu,a si s-a aritat de tnara cu un $atrn" -instea era e6e plara, dar scla*ii erau tratati cu se*eritate" Nici un #el de curio,itate pentru ni ic; toata lu ea se gndea nu ai la ce se cu*enea sa gndeasca un cetatean ro an" Attor *irtuti, daca *irtuti erau acelea, eu le-a #ost risipitorul" &ictiunea o#iciala *rea ca un parat ro an sa #ie nascut la Ro a, -a nascut nsa la Italica; acestui tinut uscat si totusi #ertil i-a suprapus ai tr,iu attea si attea regiuni ale lu ii" &ictiunea are si partea ei $una= ea do*edeste ca hotarrile luate de spirit si *ointa snt ai i portante dect pre+urarile" Ade*aratul loc de nastere este acela unde pentru pri a data ai aruncat asupra ta nsuti o pri*ire patrun,atoare= ntile ele patrii au #ost cartile" In asura ai ica scolile" -ele din :pania lasau de dorit din pricina tihnei pro*inciale" scoala lui !erentius :caurus de la Ro a preda ediocru #ilo,o#ii si poetii, dar te pregatea destul de $ine pentru *icisitudinile e6istentei o enesti= pro#esorii e6ercitau asupra scolarilor o tiranie de care as rosi i punnd-o oa enilor; #iecare din ei, nchistat ntre li itele nguste ale cunostintelor sale, si dispretuia colegii care stiau cu tot atta arginire altce*a" Acesti pedanti raguseau n dispute de cu*inte" -erturile asupra ntietatii, intrigile, calo niile -au o$isnuit cu ceea ce a*ea sa ntlnesc ai apoi n toate ediile n care a trait; celor dinainte li se adauga nsa $rutalitatea copilariei" si totusi i-au placut unii din dascalii ei, acele raporturi straniu de inti e si straniu de electi*e care e6ista ntre pro#esor si ele*, :i(3 renele care cnta n adncul unei *oci sparte ce-ti re*elea,a pentru ntia oara o capodopera sau ti de,*aluie o idee noua" La ur a ur elor, arele seducator nu este Alci-$iade, ci :ocrate"

Metodele gra aticilor si retorilor snt poate ai putin a$surde dect credea pe cnd era o$ligat sa le arat ascultare" /ra atica, cu a estecul ei de reguli logice si u,ante ar$itrare, da intii tinere predispo,itia gustului pe care i-l *or satis#ace ai tr,iu stiintele co portarii u ane, dreptul sau orala, toate siste ele n care o enirea a codi#icat e6perienta ei instincti*a" -t pri*este e6ercitiile de retorica n care era succesi* Fer6es si !e istocle, Oc-ta*ian si Marc Antoniu, ele a e6altau; a si tea %ro-teu" Ele -au n*atat sa patrund rnd pe rnd n cugetul #iecarui o , sa nteleg ca #iecare decide, traieste si oare dupa propriile sale legi" Lectura poetilor a a*ut ur ari nca si ai tul$uratoare= nu snt sigur daca descoperirea dragostei este neaparat ai dulce dect a poe,iei" -ea din ur a -a trans#or at= initierea n isterele ortii nu a *a purta ai departe pe tar urile altei lu i dect cutare apus de soare *irgilian" Mai tr,iu a pre#erat aspri ea lui Ennius, att de apropiat de o$rsiile sacre ale nea ului, sau docta a araciune a lui Lucretiu, sau u ila si plitate a lui Hesiod $ogatiei generoase a lui Ho er" Mi-au placut ai ales poetii cei ai di#icili si ai a$sconsi care- i o$ligau intea la o gi nastica #oarte grea, precu deopotri*a cei *echi ce- i deschideau cai ntru torul noi sau a a+utau sa regasesc cararile pierdute" In acea *re e aprecia nsa n arta *ersi#icarii cu precadere adresarea ne i+locita la si turi, etalul lustruit al lui Horatiu, oliciunea carnii la O*idiu" :caurus i luase orice speranta asigurndu- a ca nu *oi #i niciodata altce*a dect un poet dintre cei ai ediocri= i lipseau harul si priceperea" Multa *re e cre,use ca se nselase= tin unde*a su$ cheie unul sau doua *olu e de *ersuri de dragoste, a+oritatea i itate dupa -atul" %utin i pasa de aici nainte daca propria- i productie e proasta sau nu" (' Lui :caurus i *oi #i recunoscator pna la oarte pentru ca -a pus de tnar sa-n*at greceste" Era copil nca atunci cnd pri a oara a ncercat sa trase, cu stilul caracterele unui al#a$et necunoscut= ncepea area ea nstrainare si lungile calatorii si si ta ?ntul unei alegeri tot att de deli$erate si in*oluntare ca dragostea nsasi" A iu$it aceasta li $a pentru #le6i$ilitatea trupului ei $ine alcatuit, pentru $ogatia *oca$ularului do*edind la #iece cu*nt contactul direct si *ariat cu realitatile si pentru ca aproape tot ce oa enii au spus ai $ine a #ost spus n greceste" E6ista, stiu, si alte li $i= unele de+a pietri#icate, altele nca n stadiul de a se naste" %reotii egipteni i-au aratat anticele lor si $oluri, se ne ai degra$a dect cu*inte, stra*echi ncercari de clasi#icare a lu ii si a lucrurilor, grai sepulcral al unei se intii stinse" n ti pul ra,$oiului iudaic, ra$inul losua i-a e6plicat litera cu litera anu ite te6te ale acestei li $i de sectari o$sedati ntr-att de du ne,eul lor nct au uitat de cele o enesti" n i+locul trupelor, -a #a iliari,at cu li $a+ul au6iliarilor celti; i-a intesc ai ales de unele cntece" Li $ile $ar$are au cel ult *aloarea de re,er*e ale graiului o enesc si #ara ndoiala snt i portante pentru ceea ce *or e6pri a n *iitor" /reaca, di potri*a, are de+a n spatele ei te,aurele sale de e6perienta u ana si statala" De la tiranii ionieni la de agogii Atenei, de la austeritatea pura a lui Agesilaos la e6cesele unui Dionisiu sau De etrios, de la tradarea lui De aratos la credinta lui &ilopoi en - tot ce #iecare din noi ar putea ncerca spre raul sau $inele se enilor a #ost, cel putin o data, #acut de un grec" Acelasi lucru si despre optiunile personale, de la cinis la idealis , de la

scepticis ul lui %iron la *isurile sacre ale lui %itagora; re#u,urile si asenti entele noastre au #ost de+a e6pri ate, *iciile si *irtutile au odele grecesti" Ni ic nu egalea,a #ru usetea unei inscriptii latine *oti*e sau #unerare= cele cte*a cu*inte sapate n piatra re,u a, cu i personala aiestate, tot ce lu ea are ne*oie sa stie despre noi" I periul l-a ad inistrat n latineste; epita#ul eu (7 *a #i cioplit pe ,idul ausoleului de pe alul !i$rului tot n latina, dar ca grec as #i *rut sa gndesc si sa traiesc"

A*ea saispre,ece ani= a ntorcea dupa perioada de instructie e#ectuata n rndul cadrelor Legiunii a saptea cantonata pe atunci n i+locul %irineilor, ntr-o regiune sal$atica a Hispaniei -iterior, cu totul deose$ita de partea eridionala a peninsulei, unde crescuse " !utorele eu Acilius Attianus a cre,ut ni erit sa co pense,e prin studiu cele cte*a luni de *iata aspra si de *natori isto*itoare" A #ost ntelept din partea lui ca s-a lasat con*ins de :caurus sa a tri ita la Atena pe lnga so#istul Isaios, personalitate stralucita si dotata cu un rar talent al i pro*i,atiei" Atena -a cucerit pe data; scolarul putin stngaci, adolescentul cu su#letul adu $rit gusta pentru pri a data din aerul *iu, din con*ersatiile pripite, din hoinarelile n lungile seri ro,e, din placerea #ara sea an a discutiei si *oluptatii" Mate aticile si artele i ocupau rnd pe rnd ti pul n studii paralele; a a*ut de ase enea oca,ia sa ur e, la Atena un curs de edicina al lui LeotAhides" %ro#esia de edic i-ar #i placut; spiritul ei nu se deose$este #unda ental de cel n care a ncercat sa- i e6ercit eseria de parat" Ma pasionase pentru aceasta stiinta prea apropiata de noi pentru a ai #i o$iecti*a, supusa pasiunii si erorii, dar ereu corectata de contactul cu realitatea i ediata n toata goliciunea ei" LeotAhides pri*ea lucrurile su$ aspectul lor cel ai po,iti*= ela$orase un e6celent siste de recuperare a #racturilor" Ne pli $a seara pe alul arii= acest o uni*ersal era interesat de alcatuirea cochiliilor si de co po,itia lurilor arine" i lipseau i+loacele de e6peri entare; regreta la$oratoarele si salile de disectie ale Mu,eului din Ale6andria pe care-l #rec*entase n tinerete, lupta de opinii, concurenta plina de ingenio,itate a oa enilor" :pirit prag atic, el -a n*atat sa pre#er cu*intelor #aptele, sa nu a-ncred n #or ule, sa o$ser* ai ult dect sa trag conclu,ii" Rigurosul grec i-a i pri at etoda" In ciuda legendelor care circula, a (( ea nsasi, ult laudata tinerete i parea deseori drept *r-sta cea prost e$osata a e6istentei, o perioada opaca si in#or a, eschi*anta si #ragila" E de la sine nteles ca regulei i-a a#lat un nu ar de ncntatoare e6ceptii, dintre care doua sau trei ad ira$ile, iar printre cele din ur a tu, Mar-cus, esti cea ai curata" n ce a pri*este, la doua,eci de ani era aproape ceea ce snt asta,i, dar #ara consistenta" Ni ic nu era rau n ine, nsa totul putea #i= $inele ct si raul stateau la te elia detesta$ilului" Ma gndesc nu #ara sa iu$it prea putin tineretea, pe a ea si ai putin dect pe a altora" %ri*ita n

rosesc la lipsa ea de cunoastere a lu ii pe care credea ca o cunosc, la nera$darea ea, la #elul acela de a $itie usuratica si de grosolana a*iditate" :a arturisesc oare< n plina *iata de studiu, la Atena, unde toate placerile si a#lau cu asura locul, regreta , nu att Ro a, ci aerul locului n care se #ac si se des#ac nencetat destinele lu ii, ,go otul scripetilor si rotilor de trans isie ale asinii puterii" Do nia lui Do itian era pe s#rsite; *arul eu !ra-ian, acoperit de glorie pe #rontierele Rinului, de*enise o personalitate #oarte populara; tri$ul hispanic se i planta la Ro a" -o parata cu aceasta lu e a actiunii i ediate, preaiu$ita pro*incie greceasca parea sa so nole,e ntr-o pul$ere de idei de ult respirata; pasi*itatea politica a grecilor i aparea ca o #or a rusinoasa de renuntare" %o#ta ea de putere, de $ani, deseori la ro ani pri a treapta a acesteia, si de glorie, ca sa dau nu ele unei #ru oase pasiuni ncari ii de a au,i *or$indu-se de noi, era de netagaduit" Intra aici n chip con#u, n +oc senti entul ca Ro a, in#erioara n attea pri*inte, ar capata o ai aleasa stralucire prin inti itatea arilor pro$le e n care-si i plica cetatenii, cel putin pe cei din ordinul senatorial sau ec*estru" A+unsese sa- i nchipui ca din discutia cea ai $anala pe te a i portului de grne din Egipt as n*ata ai ult despre tre$urile statului dect din tot:tatul lui %laton" De+a, cti*a ani nainte, ca tnar ro an patruns de disciplina ilitara, cre,use ca- i dau sea a ca as ntelege ai $ine dect pro#esorii ei pe soldatii lui Leonida si pe atletii lui %indar" A parasit Atena uscata si aurie pentru orasul unde oa enii cu grele togi trase pe cap luptau potri*a *?ntului de #e$ruarie, unde lu6ul si des#rul snt lipsite de #ar ec, dar n care luarea celor ai nense nate deci,ii a#ecta soarta unei parti din lu e si unde un tnar pro*incial a*id, nsa deloc o$tu,, cre,nd la nceput ca da ascultare doar unor grosolane a $itii, a*ea, ncetul cu ncetul, sa le piarda pe cele din ur a, reali,ndu-le, si sa n*ete a tine piept oa enilor si e*eni entelor, sa co ande si, lucru care n #inal este poate ai putin ,adarnic, sa ser*easca" Nu toate erau $une ct pri*este ridicarea *irtuoasei clase i+locii care se consolida n *ederea unei apropiate schi $ari de regi = onestitatea politica a*ea cstig de cau,a cu a+utorul unor stratage e destul de du$ioase" :enatul, lasnd treptat ad inistratia n inile prote+atilor lui Do itian, desa*rsea i,olarea acestuia pna la as#i6iere; oa enii noi, de care a apropiau toate legaturile de #a ilie, pro$a$il ca nu se deose$eau prea ult de cei pe care a*eau sa-i nlocuiasca; erau n orice ca, ai putin urdariti de putere" .erii si nepotii din pro*incie se asteptau cel putin la posturi su$alterne; li se cerea sa dea do*ada de integritate nsa" Mi-a capatat si eu #unctia= a #ost nu it +udecator la tri$unalul litigiilor de succesiune" Din acest post a asistat la ulti ele #a,e ale luptei pe *iata si pe oarte dintre Do itian si Ro a" paratul pierduse terenul n oras unde nu se ai entinea dect prin e6ecutii care-i gra$eau s#?rsitul; toata ar ata i co plota pieirea" ntelegea prea putin din duelul, in#init ai #atal dect cel din arena; a ultu ea sa nutresc pentru tiranul haituit dispretul usor arogant al unui ele* al #ilo,o#ilor" >ine s#atuit de Attianus, i-a #acut eseria #ara sa a ocup prea ult de politica"

Anul acela de unca nu s-a prea deose$it de cei de studiu= dreptul i era necunoscut; a a*ut norocul sa- i #ie coleg de tri$unal Neratius %riscus care si-a luat asupra-i pregatirea ea si care a ra as pna la oarte prietenul si consilierul eu o#icial" El apartinea acelei categorii de spirite, att de rare, care, stapnind te einic o specialitate, pri*ind-o, cu s-ar spune dinauntru si dintr-o perspecti*a inaccesi$ila pro#anilor, pastra totusi si tul *alorii ei re(D (E lati*e n ordinea lucrurilor, aplicndu-i asura o enescului" .ersat ca ni eni altul dintre conte porani n u,antele legii, nu e,ita niciodata n #ata nnoirilor #olositoare" /ratie lui a reusit, ai tr,iu, sa introduc unele re#or e" Deoca data a*ea de pus la punct alte tre$uri" %astrase accentul pro*incial; pri ul eu discurs la tri$unal a str-nit rsul" A pro#itat de to*arasia actorilor datorita careia i scandali,ase #a ilia; lectiile de e6pri are au constituit *re e de luni de ,ile ndeletnicirea cea ai di#icila dar si cea ai placuta dintre ndatoriri, secretul cel ai tainic al *ietii ele" Des#rul nsusi de*enise, n acei ani grei, o$iect de studiu; ncerca sa tin pasul cu tineretul ras#atat al Ro ei; n-a reusit pe deplin niciodata" Datorita lasitatilor #iresti acelei *rste a carei te eritate e6clusi* #i,ica se cheltuia aiurea, nu ndra,nea sa- i acord ncredere dect pe +u atate; n speranta de a se ana altora, i rete,a sau i ascutea pornirile" Era putin iu$it" Nu e6ista de alt#el nici un #el de oti* pentru care sa #iu" Unele trasaturi, de pilda gustul artistic, nere arcat la scolarul de la Atena, ur nd sa #ie ai ult sau ai putin trecut cu *ederea *iitorului parat, supara la o#iterul si agistratul a#lat pe ntile trepte ale ierarhiei puterii" &ilelenis ul eu strnea , $ete cu att ai ult cu ct pe rnd l etala si-l ascundea cu stnga-cie" In senat i se spunea studentul grec" ncepuse sa a propria- i legenda, acest re#le6 sclipitor, straniu, produs +u atate de #aptele noastre, +u atate de ceea ce *ulgul crede despre ele" A*ocati neo$ra,ati si tri iteau ne*estele sa inter*ina, daca a#lasera cu *a de *reo legatura de-a ea cu sotia unui senator, sau #iul, cnd i a#isa i prudent pasiunea pentru cutare tnar i " Era placut sa-i u ilesti prin indi#erenta" nca si ai +alnici erau cei ce spre a- i #i pe plac ncepeau sa discute despre literatura" !actica ela$orata din e6perienta acelor #unctii ediocre i-a ser*it ai tr,iu pentru audientele i periale" :a te dedici cu totul #iecaruia n scurtul rasti p al audientei, sa #aci a$stractie de ntreaga lu e n care pentru o ent nu e6ista dect acest $ancher, acest *eteran, aceasta *adu*a, sa acor,i acestor persoane att de di#erite si nor al claustrate n li itele nguste ale unei spete atentia politicoasa si concentrata pe care ti-o acor,i tie n cele ai alese clipe si sa le *e,i pro#itnd aproape #ara e6ceptie de ase enea #a*oare ca sa se u #le ca $roasca din #a$ula, n #ine, sa consacri un ti p de serioasa re#lectare pro$le ei sau tre$ii pentru care au *enit" Era ntoc ai ca n ca$inetul

edicului" De,$raca la piele nspai ?ntatoare uri stra*echi, inciuna ntinsa ca lepra" :oti potri*a sotiilor, parinti contra copiilor, colaterali n lupta cu toata lu ea= putinul respect ce-l ai a*ea pentru institutia #a iliei n-a ai putut dainui" Nu dispretuiesc oa enii" Daca as #i #acu t-o, n-as #i a*ut nici un drept, nici *reo ratiune sa ncerc sa-i conduc" stiu ca snt *ani, ignoranti, a*i,i, #ara ast par, n stare de aproape orice ca sa reuseasca, sa se arate capa$ili chiar n #ata lor nsile sau pur si si plu pentru a scapa de su#erinta" stiu= si eu snt ca ei, cel putin uneori, sau as #i putut #i" Deose$irile ce le o$ser* ntre altul si ine snt prea negli+a$ile ca sa conte,e n socoteala #inala" i dau deci silinta ca purtarea sa- i #ie egal departata de superioritatea rece a #ilo,o#ului ct si de aroganta ce,arului" -ei ai opaci oa eni nu snt lipsiti de licariri= un asasin cnta $ine din #luier, contra aistrul care s#sie cu lo*ituri de $ici spatele scla*ilor poate ca este un #iu $un, idiotul cela si-ar parti cu ine ulti a-i $ucata de pine" %utini snt aceia pe care nu-i poti n*ata sa #aca ultu itor ce*a" Marea noastra greseala este ca ncerca sa solicita #iecaruia n parte *irtutile pe care nu le are, negli+nd a culti*a pe cele ce le poseda" As aplica aici, n depistarea calitatilor partiale, ceea ce spunea ai sus despre *oluptuoasa cautare a #ru usetii" A cunoscut #iinte in#init ai no$ile, ai desa*rsite dect ine, ca de pilda parintele tau Antoninus; a #rec*entat o ulti e de eroi si chiar cti*a ntelepti" La a+oritatea oa enilor a ntlnit sla$a staruinta n $ine, dar nici ai tenace n rau; nencrederea, indi#erenta lor, ai ult sau ai putin ostile, cedau prea repede, aproape rusinos, se schi $au prea usor n recunostinta, n respect, de alt interi #ara (B (4 doar si poate la #el de nedura$ile; chiar egois ul lor ar putea #i #olosit n scopuri utile" Ma ir ntruna ca att de putini -au urt; n-a a*ut dect doi sau trei dus ani n*ersunati; ca ai totdeauna n atare ca,uri purta si eu partea ea de *ina" Unii -au iu$it= aceia i-au daruit ult ai ult dect a*ea dreptul sa cer sau sa sper de la ei= oartea, cteodata *iata lor" Ceul care salasluieste n ei se re*elea,a adesea cnd or" ntr-o singura pri*inta a si t superior oa enilor o$isnuiti= snt n general ai li$er si ai supus dect ndra,nesc ei sa #ie" Aproape toti nu-si dau sea a deopotri*a de li$ertatea ce li se cu*ine si de ade*arata lor ser*itute" si $leste a lanturile; uneori par sa se laude cu ele" %e de alta parte si pierd ti pul n ,adarnice ngaduinte; nu se pricep sa-si #aureasca +ugul cel ai usor" n ce a pri*este, a cautat li$ertatea ai ult dect puterea si puterea nu ai #iindca n parte nlesnea li$ertatea" -eea ce a interesa nu era o #ilo,o#ie a o ului li$er 1toti care ncearca sa o n+ghe$e,e a plictisesc5, ci o anu ita tehnica= *oia sa gasesc articulatia *ointei noastre cu destinul, odalitatea n care disciplina a+uta si nu pune #ru naturii" :a #i $ine ntelesi= nu e *or$a aici de *ointa de ne,druncinat a stoicului a carei putere ti-o nchipui ne asurata, nici de nu stiu ce optiune sau #agaduinta a$stracta care sa nesocoteasca starile lu ii

acesteia pline, continue, alcatuita din o$iecte si corpuri" .isa la o acceptare ult ai pro#unda sau la o $una*ointa ai supla" Lua *iata ca pe un cal cu ale carui iscari te contopesti dupa ce l-ai strunit ct ai $ine" !otul #iind n cele din ur a hotarre a spiritului, dar lenta, i percepti$ila si care atrage dupa ea si ade,iunea trupului, -a straduit sa ating treptat aceasta stare aproape pura de li$ertate sau de supunere" /i nastica i-era acu de #olos; dialectica nu- i pre+udicia stradania" A cautat ai nti si pla li$ertate a *acantelor, a o entelor de raga," Orice *iata $ine ntoc ita le are pe ale sale si cine nu stie sa si le acorde nu stie sa traiasca" A ers ai departe; a i aginat o li$ertate n si ultaneitate gratie careia doua actiuni sau doua stari ar putea a*ea loc conco itent; a n*atat, de pilda, lundu-l ca odel pe -e,ar, sa dicte, ai ulte te6te n acelasi ti p, sa *or$esc continund a citi" A in*entat un od de *iata prin care sarcina cea ai grea sa poata #i per#ect ndeplinita #ara a a i plica integral; ntr-ade*ar, a ndra,nit uneori sa- i propun eli inarea pna si a notiunii de o$oseala #i,ica" Alteori e6ersa aplicarea li$ertatii n alternanta= e otiile, ideile, tre$urile tre$uiau sa #ie capa$ile n orice o ent de ntrerupere si reluare; certitudinea de a le putea alunga sau reche a ca pe niste scla*i le pri*a de orice tendinta tiranica, a dega+a de senti entul oricarei ser*ituti" si ai ult nca= i ornduia ntreaga ,i n +urul unui gnd pre#erat pe care nu-l parasea ; tot ce -ar #i putut piedica sau sustrage - proiecte ori tre$uri de alt ordin, cu*inte #ara i portanta, iile de #leacuri ale unei ,ile - si a#lau pe el spri+inul ca +oardele de *ita pe #usul unei coloane" n alte dati, di potri*a, di*i,a la in#init= #iecare gnd, #iecare #apta le des#acea , le sectiona ntr-un #oarte are nu ar de gnduri si #apte ai ici, ai lesne de stapnit" Hotarrile greu de luat se #ar itau ntr-o pu,derie de deci,iuni inuscule, adoptate una cte una, conducnd una catre cealalta, de*enind n acest chip ine*ita$ile si lipsite de di#icultate" Dar tot li$ertatii acceptarii, cea ai spinoasa dintre cte snt, -a dedicat cu toata serio,itatea" %o,itia n care a a#la , o *oia ; n anii dependentei su$alterne supunerea pierdea din a araciune, chiar din u ilinta daca accepta sa *ad n ea un e6ercitiu #olositor" Alegea ceea ce a*ea , straduindu- a doar sa posed n ntregi e si sa gust tot ce era ai $un cu putinta" :arcinile cele ai ingrate se reali,au #ara greutate daca le descoperea o ct de ica atractie" -nd ce*a i displacea, #acea din el o$iect de studiu; a straduia cu di$acie sa l trans#or n prile+ de $ucurie" n #ata unei nt plari nepre*a,ute sau aproape disperate, ntr-o a $uscada sau #urtuna n largul arii, o data luate toate asurile pri*ind securitatea celorlalti, a lasa n *oia nt plarii, $ucurndu- a de ce- i putea aduce nepre*a,ut, si atunci a $uscada ori #urtuna se integra #ara di#icultate n planurile sau *isarile ele" () (2 -hiar n snul celei ai ari nenorociri i dadea sea a de o entul n care propria- i epui,are i esto pa acesteia o parte din gro,a*ie pe care i-o nsusea accep-tnd sa o accept" Daca as #i *reodata supus torturii, si nendoielnic $oala si *a lua asupra-i

sarcina de a a supune, nu snt sigur ca *oi o$tine de la ine pentru ti p ndelungat i pasi$ilitatea lui !raseas; *oi a*ea cel putin puterea de a nu a ani#esta dect prin ge ete" si ast#el, a estecnd re,er*a cu ndra,neala, supunerea si ra,*ratirea ar oni,ate cu gri+a, e6igenta e6tre a si concesiile prudente, a reusit n cele din ur a sa a accept pe ine nsu i" %relungita prea ult, *iata dusa la Ro a -ar #i acrit, corupt si u,at n od sigur" M-a sal*at rentoarcerea la ar ata" si acolo e6ista co pro iteri, dar ai si ple" %lecarea la ar ata nse na calatorie; a pornit cu entu,ias " &usese pro o*at tri$un al Legiunii a doua Adiutri6= i-a petrecut cte*a luni de toa na ploioasa pe alurile Dunarii :uperioare #ara alta to*arasie dect un *olu recent aparut al lui %lutarh" n noie $rie a #ost trans#erat la Legiunea a cincea Macedonica, pe atunci 1ca si acu 5 cantonata la *arsarea aceluiasi #lu*iu, pe #rontierele Moe-siei In#erioare" Capada care $locase dru urile a piedicase sa calatoresc pe uscat" M-a $arcat la %ola; n dru a$ia a a*ut ti p sa *i,ite, Atena unde, ai tr-,iu, i *a #i dat sa traiesc ulta *re e" .estea asasinarii lui Do itian, anuntata putine ,ile dupa sosirea ea n ta$ara, nu a ui it pe ni eni, ci a $ucurat pe toata lu ea" La scurta *re e, !raian a #ost adoptat de Ner*a; *rsta naintata a noului principe #acea din succesiune o chestiune cel ult de luni= politica de cuceriri n care se stia ca *arul eu si propusese sa anga+e,e Ro a, regruparile de trupe ce ncepusera sa ai$a loc, ntarirea treptata a disciplinei entineau ar ata ntr-o stare de e#er*escenta si asteptare" Legiunile danu$iene #unctionau cu preci,ia unei asini de lupta de curnd gresata; ele nu se ase anau ctusi de putin cu garni,oanele ador ite pe care le cunoscuse n D3 :pania; lucru ai i portant este ca atentia ar atei a ncetat sa se ai concentre,e asupra certurilor de palat pentru a se consacra pro$le elor de politica e6terna ale i periului; trupele noastre nu ai erau o $anda de lictori gata sa acla e sau sa ucida pe oricine le atinea calea" O#iterii cei ai inteligenti se straduiau sa ntre*ada planul general al acestor reorgani,ari la care luau parte, sa pre*ada *iitorul si nu nu ai propriul lor *iitor" De alt#el despre aceleasi e*eni ente a#late n pri a #a,a a e*olutiei se #aceau nu putine co entarii ridicole, iar planuri strategice pe ct de gratuite pe att de inepte erau ,galite seara pe ta$liile eselor" %atriotis ul ro an, autoritatea si isiunea Ro ei de a cr ui popoarele luau la acesti oa eni de eserie #or e $rutale cu care nu a deprinsese nca" La #rontiere, unde ar #i #ost necesara, cel putin pentru o ent, toc ai a$ilitatea indispensa$ila reconcilierii cu i periul a unor capetenii no ade, soldatul l eclipsa co plet pe politician; cor*e,ile si rechi,itiile n natura dadeau loc la a$u,uri care nu ai surprindeau pe ni eni" /ratie nentelegerilor perpetue dintre $ar$ari, situatia n nord-est era n are tot att de #a*ora$ila pe ct putea #i *reodata; a ndoiesc chiar ca ra,$oaiele care au ur at au a eliorat-o ntruct*a" Incidentele de #rontiera ne cau,au pierderi putin nu eroase, nelinistitoare doar pentru ca erau continue; sa recunoaste ca starea de perpetua alar a ser*ea cel putin ascutirii spiritului ilitar" -u ini e cheltuieli sustinute de un e#ort cogitati* ce*a ai are, era totusi con*ins ca s-ar #i a+uns la

supunerea unor se#i, la $unarea altora; atunci acorda nici o atentie"

-a

hotart sa

a consacru n special acestei din ur a actiuni careia ni eni nu-i

In atare directie a $oldea po#ta nstrainarii; i placea sa-i *i,ite, pe $ar$ari" .astul teritoriu dintre gurile Dunarii si ale #lu*iului >oristene, triunghi din care a parcurs cel putin doua laturi, se nu ara printre regiunile cele ai surprin,atoare ale lu ii, ai ales pentru noi oa enii nascuti pe tar urile Marii Interioare, o$isnuiti cu peisa+ele pure si uscate ale sudului, cu colinele si peninsulele" Mi s-a nt plat sa *enere, acolo pe ,eita !erra, asa cu aici D' o cinsti pe ,eita Ro a; nu a re#er nsa la -eres, ci la o di*initate si ai *eche, anterioara chiar aparitiei agriculturii" :olul nostru grecesc sau latin, sustinut peste tot de osatura st?ncilor, are eleganta unui corp asculin= pa n-tul scitic poseda a$undenta ntruct*a greoaie a trupului culcat de #e eie" - pia lua s#rsit doar n cer" Ma inuna #ara contenire de iracolul #lu*iilor= *asta ntindere pustie era pentru ele doar o panta, un pat" Rurile noastre snt scurte; niciodata nu te si ti departe de i,*oare" Enor a scurgere se isto*ea aici n estuare #ara de argini, carnd lurile unui continent necunoscut, gheturile regiunilor nelocui$ile" &rigul platourilor nalte ale :paniei le ntrece pe toate, dar pentru pri a oara n :citia -a a#lat #ata n #ata cu ade*arata iarna care n tarile noastre nu-si #ace dect ai ult sau ai putin scurte aparitii; acolo nsa ea se instalea,a pentru lungi perioade de luni de ,ile, iar ai la nord o ghicesti perpetua, #ara nceput si s#rsit" n seara sosirii ele, Dunarea era o i ensa cale de gheata rosie, apoi de gheata al$astra $ra,data de ur e adnci, ca de care, ale actiunii curentului de dedesu$t" Ne apara de #rig cu $lanuri" %re,enta acestui dus an i personal, aproape a$stract, tre,ea o e6altare de nedescris, senti entul unei energii sporite" Luptai sa-ti pastre,i caldura asa cu aiurea te straduiai sa nu-ti pier,i cura+ul" In unele ,ile, n stepa, ,apada stergea deni*elarile si asa prea putin o$ser*a$ile; galopai ntr-o lu e a spatiului si a ato ilor puri" Lucrurilor celor ai o$isnuite, ai #ragile, gerul le con#erea o transparenta si n acelasi ti p o duritate cereasca" Orice trestie #rnta de*enea un #luier de cristal" Assar, ghidul eu cauca,ian, spargea n a urg gheata ca sa adape caii" De alt#el aceste ani ale constituiau unul dintre cele ai utile i+loace de contact ale noastre cu $ar$arii= se n#iripau aproape prietenii datorita ar#urilor, discutiilor #ara de s#rsit si respectului nutrit reciproc pentru cine stie ce per#or anta de calarie" :eara, #ocurile ta$erei lu inau salturile e6traordinare ale dansatorilor ngusti n solduri, $ratarile lor e6tra*agante de aur" D7 Deseori pri a*ara, cnd topirea ,ape,ilor i ngaduia sa a a*enture, ai departe catre interior, ntorcea spatele ori,ontului sudic, care nchidea arile si insulele cunoscute, si celui dinspre apus, cu soarele ce se lasa unde*a peste Ro a, si a gndea sa

a a#und si ai adnc n acele stepe sau dincolo de contra#orturile -auca,ului, catre nord ori spre e6tre ele ndepartate ale Asiei" -e cli e, ce #auna, ce nea uri de oa eni as #i descoperit, ce i perii nestiind ni ic despre noi ca si noi despre ele, sau cunos-cndu-ne cel ult gratie ctor*a $anuti trecuti din na n na de un lung sir de negustori si tot att de rari pentru ei ca piperul de India si $ucatile de chihli $ar de >altica pentru noi< La Odessos, un negustor ntors dintr-o calatorie de ai ulti ani i-a daruit o piatra *erde, se itrans-parenta, su$stanta sacra pare-se n i ensul regat caruia i ncon+urase doar arginile, #ara sa-i o$ser*e, de su$ crusta groasa a pro#itului, nici o$iceiurile, nici ,eii" -iudata ge a a a*ut asupra ea e#ectul unei pietre ca,ute din cer, eteor *enit din alta lu e" Nu cunoaste nca destul de $ine con#iguratia pa ntului" n #ata acestei ignorante, rese narea i pare de nenteles" i in*idie, pe cei ce *or reusi sa #aca ncon+urul a doua sute cinci,eci de ii de stadii grecesti, att de $ine socotite de Eratostene, a caror parcurgere ne-ar aduce n locul din care a pornit" Ma nchipuia lund nense nata hotarre de a continua sa erg nainte pe sleaul care de+a nlocuise dru urile noastre" i placea +ocul cu aceasta idee""" :a #ii singur, #ara $unuri, #ara prestigiu, #ara nici unul din #oloasele *reunei culturi, sa te e6-pui attor oa eni noi si attor nencepute ha,arduri" De la sine nteles ca nu era dect un *is, si cel ai scurt dintre toate" Li$ertatea pe care o in*enta nu e6ista dect de la distanta; i-as #i #aurit repede din nou tot la ceea ce as #i renuntat" Mai ult chiar, as #i #ost oriunde un ro an a$sent" De Ro a a lega un #el de cordon o $ilical" %oate ca n acea *re e, cu rangul de tri$un, a si tea atasat si ai strns i periului dect snt asta,i ca parat din acelasi oti* pentru care osul de la ncheietura inii e ai putin li$er dect creierul" !otusi *isul onstruos, de care D( s-ar #i cutre urat stra$unii ntelepteste neclintiti pe pa- ntul lor din Latiu , eu l-a #ace pentru totdeauna deose$it de ei" reali,at, iar #aptul de a-l #i ga,duit o clipa a

!raian se a#la n #runtea trupelor din /er ania In#erioara; ar ata de la Dunare -a delegat sa trans it #elicitarile ei noului ostenitor al i periului" Ma gasea pe pa ntul /aliei, la trei ,ile de ers departare de -olonia, cnd oartea lui Ner*a a #ost anuntata la popasul de seara" A #ost ispitit sa o iau naintea postei i periale si sa-i dau eu nsu i *arului eu *estea urcarii lui pe tron" A pornit n galop cale ntinsa #ara sa a opresc nicaieri n a#ara de !re*iri unde cu natul eu :er*ianus si a*ea resedinta n calitate de gu*ernator" A cinat preuna" Mintea sla$a a lui :er*ianus era plina de #u uri i periale" O ul acesta du$ios, care cauta sa- i #aca rau sau cel putin sa a piedice sa #iu pe placul paratului, s-a gndit sa i-o ia nainte tri itnd lui !raian un curier de-al lui" Doua ceasuri ai tr,iu a #ost atacat n *adul unui ru; agresorii i-au o ort ordonanta si ne-au ucis caii" A reusit totusi sa pune na pe unul din atacatori, un #ost scla* al cu natului, care a arturisit tot" :er*ianus ar #i tre$uit sa-si dea sea a ca un o hotart nu poate #i piedicat dect doar recurgnd la asasinat, n #ata caruia nsa lasitatea sa dadea napoi" A tre$uit sa #ac pe +os douaspre,ece ile nainte de a ntlni un taran care i-a *n-dut un cal" In aceeasi seara a+ung la -olonia cu putin ai de*re e dect curierul

cu natului eu" Acest gen de a*entura a #ost ncununata de succes" A pe lnga el n calitate de tri$un al Legiunii a doua &idelis"

#ost cu att

ai $ine pri it de ar ata" paratul

-a pastrat

.estea *enirii lui la putere a pri it-o cu o naturalete de na de ad iratie" :e astepta de ult; planurile sale nu s-au schi $at cu ni ic" A ra as ceea ce a #ost dintotdea-una si ce *a #i pna la oarte, un conducator de ar ate; calitatea sa consta n a #i do$ndit, gratie conceptiei e6clusi* ilitare asupra disciplinei, o idee despre ce este ordinea n stat" !orul se ornduia, la nceput, n +urul acestei idei, DD chiar planurile lui de ra,$oi si proiectele de cuceriri" -parat-soldat, dar ctusi de putin soldat- parat" Nu si-a schi $at cu ni ic *iata; odestia lui se dispensa de a#ectare ca si de ng #are" n *re e ce ar ata se *eselea, si preluase noile raspunderi ca pe o parte a lucrului ,ilnic, aratndu-si cu si plitate celor apropiati ultu irea" personal, i inspira prea putina ncredere" Era *arul eu, cu doua,eci si patru de ani ai *rstnic si cotutore, de la oartea tatalui" si ndeplinea o$ligatiile de #a ilie cu serio,itate pro*inciala; era gata sa #aca i posi$ilul spre a a a*ansa, daca erita , si sa a trate,e cu ai are se*eritate dect pe altul, de -as #i aratat inco petent" Ne$uniile tineretii le pri ea cu acea indignare nu lipsita de +usti#icare pe care nu o ntlnesti dect n #a ilie; datoriile #acute l scandali,au de alt#el ult ai ult dect a$aterile" Alte trasaturi ale ele l nelinisteau= destul de putin culti*at, a*ea pentru #ilo,o#i si oa enii de litere un respect nduiosator, dar una este sa-i ad iri de departe pe arii #ilo,o#i si alta sa ai alaturi un tnar locotenent prea instruit n literatura" Nestiind n ce constau principiile ele, li itele pna unde as #i ers, care- i erau #rnele, a credea lipsit de ele si de resurse potri*a ea nsu i" -el putin nu co isese greseala de a- i negli+a ser*iciul" >unul eu renu e de o#iter era o ncredintare, dar pentru el ra nea n continuare un tnar tri$un cu tot *iitorul nainte care tre$uia nsa supra*egheat ndeaproape" Un incident din *iata particulara a*ea sa a duca n cu-rnd la un pas de nenorocire" Un chip #ru os a cucerise" Ma legase su#leteste de un tnar re arcat si de parat" A*entura era pri e+dioasa si sa*urata ca atare" Un oarecare /allus, secretar al lui !raian, care-si #acea de ult o datorie din a-l in#or a cu a anunti e asupra pru uturilor ele $anesti, ne-a prt" :upararea paratului atinsese cul ea; a #ost un o ent greu de depasit" %rietenii, Acilius Attianus printre altii, s-au straduit ct au putut sa! piedice de a se ncapatna ntr-o ranchiuna att de ridicola" In cele din ur a a cedat insistentelor lor si pacarea, de alt#el destul de putin sincera de a $ele parti, a #ost DE

pentru ine nca si ai u ilitoare dect scenele anterioare de nie" Marturisesc ca lui /allus i-a pastrat o ura #ara egal" Multi ani ai tr,iu a #ost conda nat pentru #als n acte pu$lice; -a $ucurat nespus ca #usese ast#el ra,$unat" %ri a e6peditie potri*a dacilor a #ost declansata n anul ur ator" -a #ire si ca *i,iune politica -a opus ntotdeauna solutiei ra,$oiului, dar as #i #ost ai ult sau ai putin dect o daca arile actiuni ilitare ncepute de !raian nu -ar #i cuprins n *rte+ul entu,ias ului lor" %ri*iti n are si de la distanta, acesti ani de ra,$oi se nu ara printre anii ei #ericiti" nceputul lor a #ost dur, sau i s-a parut a #i" Atunci a ocupat doar posturi secundare, nedo$ndind nca pe de-a-ntregul $una*ointa lui !raian" -unostea nsa locurile si a stia util" &ara sa- i dau sea a, iarna dupa iarna, ca panie dupa ca panie, $atalie dupa $atalie si tea crescnd n ine o$iectiile #ata de politica paratului; pe atunci n-a*ea nici dreptul nici datoria sa rostesc raspicat atare o$iectii; de alt#el ni eni nu -ar #i ascultat" :ituat ai ult sau ai putin deoparte, n al cincilea sau n al ,ecelea rang, i cunostea cu att ai $ine trupele, participa ai intens la *iata lor" A*ea o anu ita li$ertate de actiune sau ai degra$a un #el de detasare #ata de actiunea nsasi, lucru pe care ti-l per iti cu greu o data a+uns la putere si trecut de trei,eci de ani" E6istau si a*anta+e care- i erau proprii= interesul pentru tara aceasta crncena, pasiunea pentru orice #el *oit, si de alt#el inter itent, de renuntare si de austeritate" Era poate singurul dintre o#iterii tineri care nu regreta Ro a" -u ct se n ulteau anii de ca panie prin noroaie si ,ape,i, cu att i scoteau ei n e*identa resursele" A trait acolo o ntreaga perioada de e6traordinara e6altare datorata n parte in#luentei unui ic grup de locotenenti care adusesera cu ei niste ,ei stranii din ndepartatele garni,oane ale Asiei Mici" Ma cucerise pentru o ent cultul lui Mithras, ai putin raspndit pe atunci dect de*enise dupa e6peditiile noastre contra partilor, prin e6igentele ascetis ului sau riguros ce ncorda puternic arcul DB *ointei, prin o$sesia ortii, a #ierului si a sngelui, ridi-cnd la rangul de e6plicatie a lu ii aspri ea o$isnuita a *ietii soldatului" Ni ic ai potri*nic ca ithrais ul *ederilor ce ncepuse sa le a asupra ra,$oiului, dar riturile acestea $ar$are, care creea,a ntre adepti legaturi de *iata si oarte, aguleau na,uintele cele ai inti e ale unui tnar nera$dator cu pre,entul, nesigur ct pri*este *iitorul si toc ai prin asta nclinat sa-i adore pe ,ei" A #ost initiat ntr-un turn de le n si trestie, pe alul Dunarii, a*nd drept che,as pe Marcius !ur$o, to*arasul eu de ar e" i a intesc ca greutatea taurului urind era ct pe-aci sa rupa podeaua de grila+ su$ care a a#la pentru a pri i $ote,ul cu snge" Mai tr,iu a re#lectat la pri e+diile ce le-ar putea constitui pentru stat acest gen de societati aproape secrete, su$ do nia unui principe sla$, si a a+uns la conclu,ia ca tre$uie sa iau atitudine drastica potri*a lor; arturisesc nsa ca n #ata ina icului ele insu#la adeptilor o putere aproape di*ina" &iecare din noi credea ca ar putea iesi din stri tele li ite ale conditiei sale u ane, si tindu-se conco itent el nsusi si dus anul sau, asi ilndu-se ,eului despre care nu se ai stie $ine daca oare su$ #or a *itei sacri#icate sau ucide su$ chipul lui o enesc" Aceste *isari ciudate care uneori a ngro,esc

asta,i nu se deose$eau de alt#el #oarte ult de teoriile lui Heraclit despre identitatea arcului cu tinta" %e arunci a a+utau sa suport *iata" .ictoria si n#rngerea se a estecau, se con#undau, ra,e di#erite ale aceleiasi ,ile solare" %e pedestrasii daci pe care-i ,dro$ea su$ copitele calului, pe calaretii sar ati do$orti apoi n luptele corp la corp n care ani alele de su$ noi, ridicate n doua picioare, si uscau pectoralul harnasa entului, i lo*ea cu si ai are usurinta cu ct a identi#ica cu ei" %arasit pe c pul de lupta, trupul eu despuiat de *es inte nu s-ar #i deose$it prea ult de al lor" Lo*itura #atala de spada ar #i #ost aceeasi" ti arturisesc aici gnduri iesite din co un, pe care le socotesc printre cele ai secrete ale *ietii ele, precu si acea stranie $etie niciodata regasita e6act su$ aceasta #or a" D4 Mai ulte actiuni stralucite, ce n-ar #i #ost poate re arcate la un soldat de rnd, -au #acut *estit la Ro a si -au acoperit de un #el de glorie n #ata ar atei" Ma+oritatea pretinselor ele ispra*i nu erau de alt#el dect $ra*ade inutile; descopar n ele asta,i cu oarecare +ena, a estecata cu e6altarea aproape sacra despre care a$ia *or$ea , dorinta rusinoasa de a placea cu tot pretul si de a atrage atentia asupra ea" Ast#el, ntr-o ,i de toa na, a trecut calare Dunarea u #lata de ploi a*nd pe ine echipa entul greoi al soldatilor $ata*i" n aceasta #apta de ar e, daca asa i se poate spune, calul a a*ut erit ai are" %erioada acestor ne$unii eroice -a n*atat sa deose$esc ai ulte #eluri de cura+" -el care i-ar placea sa-l a ntotdeauna ar tre$ui sa #ie rece, indi#erent, lipsit de orice e6citare #i,ica, i pasi$il ca seninatatea su#leteasca a unui ,eu" Nu- i #ac ilu,ii ca l-as #i atins *reodata" -ontra#acerea de care -a #olosit ulterior nu era altce*a, n ,ilele ele rele, dect nepasare cinica #ata de *iata, iar n cele $une, senti entul datoriei de care a agata " Repede nsa, ct de putin ar #i durat pri e+dia, cinis ul sau senti entul datoriei #aceau loc unui delir al ndr+irii, stranie speta de orgas al o ului legat de destinul sau" La *rsta la care a gasea pe atunci, $etia acestui cura+ nu a*ea s#rsit" &iinta $atata de *iata nu pre*ede oartea; ea nu e6ista, e negata de #iece gest" Daca sur*ine, #aptul se produce pe nestiute, aparndu-i ca un soc sau ca un spas " :urd cu a araciune spunndu- i ca asta,i din doua gnduri unul l dedic propriului s#rsit ca si cu ar tre$ui attea #asoane ca sa pac acest trup isto*it cu ine*ita$ilul" %e atunci nsa, di potri*a, tnarul, care ar #i pierdut ult ne aitraind cti*a ani n plus, si risca ,ilnic *iitorul" Ar #i usor sa trans#or i cele de ai sus n istoria unui soldat prea culti*at care *rea sa-i #ie trecuta cu *ederea cultura" Ast#el de perspecti*e si pli#icate snt #alse" %ersona+e di#erite stapneau launtrul eu rnd pe rnd, nici unul pentru ulta *re e; tiranul ca,ut recstiga nsa repede puterea" /a,duia asadar pe o#iterul eticulos, pati it de disciplina, dar partind $ucuros cu oa enii sai D)

pri*atiunile ra,$oiului; pe elancolicul *isator la cele di*ine, pe ndragostitul gata la orice pentru un o ent de ratacire; pe tnarul locotonent ndru care se retragea n cort, si cerceta hartile la lu ina la pii si nu ascundea prietenilor sai dispretul pentru #elul n care ergeau lucrurile; pe *iitorul o de stat" :a nu uita nici pe lingusitorul +osnic care pentru a nu displacea accepta sa se $ete la asa parateasca; pe tnarul pri,arit re,ol*nd de sus toate pro$le ele cu o siguranta de sine ridicola; pe guresul #ri*ol n stare pentru un cu*nt de duh sa-si co pro ita un prieten; pe soldatul e6ecutnd cu preci,ie de asina ndatoririle-i urdare de gladiator" :a a inti si de acel persona+ a$sent, #ara nu e, #ara loc n istorie, dar deopotri*a eu ct si toti ceilalti, si pla +ucarie a pre+urarilor, nici ai ult nici ai putin dect un trup, culcat pe patul sau de ca panie, tul$urat de o ireas a, preocupat de o adiere, usor atent la eternul ,u ,et al unei al$ine" Un nou *enit intra nsa ncet-ncet n actiune, un director de trupa, un regi,or" stia nu ele actorilor ei; le crea intrari si iesiri *erosi ile; taia replicile inutile; e*ita treptat e#ectele *ulgare" n*ata , n #ine, sa nu a$u,e, de onolog" -u *re ea, #aptele ele a #or au" I,$n,ile ilitare personale i-ar #i putut atrage dus ania unui o ai putin are ca !raian" -ura+ul era nsa singurul li $a+ care-l ntelegea pe data si ale carui cu*inte i ergeau drept la ini a" n cele din ur a a a+uns sa *ada n ine un secund, aproape un #iu si ni ic din ce a*ea sa se nt ple ai tr,iu nu ne-a putut separa de tot" Din parte- i, unele din criticile pri*itoare la conceptiile lui, critici care a$ia ncepusera sa prinda contur, au #ost lasate deoparte, uitate n pre,enta geniului ad ira$il de care dadea do*ada n #runtea ar atelor" ntotdeauna i-a placut sa *ad lucrnd un are specialist" paratul, n eseria lui, poseda o pricepere si o na sigura, #ara egal" A#lat n #runtea Legiunii nti Miner*ia, cea ai glorioasa dintre toate, a pri it ordin sa distrug ulti ele ntariri ale ina icului n ,ona %ortilor de &ier ale !ransil*aniei" Dupa ncercuirea #ortaretei :ar i,egetusa, a intrat cu suita D2 paratului n sala su$terana unde s#etnicii regelui Dece-$al se otra*isera lund preuna ulti a cina; de la !raian a pri it nsarcinarea sa dau #oc acelei ciudate gra e,i de orti" In aceeasi seara, pe pantele c pului de $ataie, el i-a trecut pe deget inelul cu dia ante pe care-l a*ea de la Ner*a si care a ra as ai ult sau ai putin che,asia succesiunii la cr a i periului" n acea noapte a ador it ultu it" %opularitatea ea a#lata la nceput a re#lectat asupra celei de a doua sederi la Ro a ce*a din acel senti ent al eu#oriei pe care a*ea sa-l regasesc ai tr,iu, ntr-o asura si ai are, de-a lungul anilor de #ericire" !raian i daduse doua ilioane de sesterti ca sa #ac daruri poporului, su a care, #ireste, era insu#icienta; dispunea nsa de aici nainte de a*erea ea considera$ila, asa ca gri+a lipsei de $ani nu a ai pri*ea" :capase n $una asura de #rica de a displacea" O cicatrice la $ar$ie a #ost prete6tul de a purta $ar$a scurta a #ilo,o#ilor greci" .es intele- i erau de o si plitate pe care a e6agerat-o si ai ult n anii puterii i periale= ti pul $ratarilor si par#u urilor trecuse" N-are i portanta ca atare si plitate nse na si o atitudine" Gncetul cu ncetul -a o$isnuit

cu de,$ara-rea de dragul de,$ararii, cu contrastul, care ai tr,iu i-a placut, ntre o colectie de pietre pretioase si inile goale ale colectionarului" -a sa ra n la capitolul *esti entatie, iata o nt plare petrecuta n anul cnd #unctiona n calitate de tri$un al ple$ei si care a #ost interpretata ca o pre*estire" ntr-o ,i, tre$uind sa *or$esc n pu$lic pe o *re e i,era$ila, i-a pierdut antaua de ploaie de lna galica groasa" A #ost ne*oit sa- i rostesc cu*ntarea n toga, ale carei #alduri se u pleau de apa ca +ghea$urile unei stresini; i trecea #ara ncetare na peste #runte ca sa nlatur apa ce- i intra n ochi" A raci este la Ro a pri*ilegiul paratului pentru ca i este inter,is, indi#erent de *re e, sa puna ce*a peste toga= din acea ,i *n,a-toarea din colt si negustorul de pepeni cre,ura n norocul eu" E3 :e *or$este des despre *isurile tineretii" :e uita nsa si ai des de calculele acesteia" si ele snt *isuri, nu ai putin ne$unesti ca celelalte" Nu era singurul care le #aurea n ti pul acelei perioade de ser$ari ro ane= ntreaga ar ata se a*nta n goana dupa onoruri" Intra destul de $ucuros n rolul a $itiosului, pe care nu l-a +ucat nsa niciodata ulta *re e cu con*ingere si nici #ara sa a ne*oie de spri+inul nentrerupt al su#leorului" A acceptat sa ndeplinesc cu cea ai nteleapta scrupulo,itate plicticoasa #unctie de curator al acelor senatului; a stiut sa #ac toate ser*iciile utile" :tilul laconic al paratului, ad ira$il n #ata ar atelor, era nesatis#acator la Ro a; parateasa, ale carei gusturi literare se apropiau de ale ele, l-a con*ins sa- i ngaduie sa-i co pun discursurile" A #ost pri ul din $ine*enitele a+utoare ale %lotinei" A reusit cu att ai $ine cu ct a*ea de+a o$isnuinta acestui #el de agrea$ile ser*icii" n *re ea nceputurilor ele di#icile, redactase adesea pentru senatori n pana de idei sau de estesugita e6pri are cu*ntari pe care, n cele din ur a, credeau ei nsisi ca le-au scris" Lucrnd pentru !raian n acest od, a#la o $ucurie ntru totul ase anatoare celei prile+uite n adolescenta de e6ercitiile de retorica; singur n ca era, ur arind e#ectele n #ata oglin,ii, a si tea parat" De #apt n*ata sa #iu; ndra,neli de care nu -as #i cre,ut n stare de*eneau usoare cnd altcine*a a*ea sa si le ia asupra-i" /ndirea si pla a paratului, lipsita de coerenta si toc ai de aceea o$scura, i de*enise #a iliara; a agulea ca-l cunosc ce*a ai $ine dect el nsusi, i placea sa i it stilul ilitar al se#ului, sa-l ascult rostind n senat #ra,e ce pareau caracteristice, dar al caror autor era eu" n unele ,ile, cnd !raian nu iesea din casa, capata nsarcinarea sa citesc chiar eu acele discursuri de care nici acar nu lua cunostinta, iar dictiunea ea, de*enita #ara repros, #acea cinste lectiilor actorului tragic OlA pos" Aceste ndeletniciri aproape secrete atrageau de parte- i inti itatea si chiar ncrederea paratului, dar *echea antipatie nu disparuse" Ea cedase doar o entan placerii E' ncercate de un principe $atrn cnd *edea un $ar$at tnar din nea ul sau ncepnd o cariera pe care si-o i agina, nitel ca nai*, ca tre$uind sa o continue pe a sa" Dar entu,ias ul acela de pe c pul de lupta de la :ar i,egetusa n-ar #i erupt cu asa #orta daca n-ar #i iesit la lu ina stra-$atnd attea straturi suprapuse de nencredere" si cred nca, n ce pri*este atare lucruri, ca era *or$a de ce*a ai

ult dect o ani o,itate ireducti$ila pricinuita de certuri cu greu aplanate, de deose$iri te pera entale sau, pur si si plu, de starile su#letesti ale unui o care $atrneste" paratul i detesta din instinct pe su$alternii indispensa$ili" Ar #i nteles ai $ine, n ce a pri*ea, un a estec de ,el si de delasare n ser*iciu; i parea aproape suspect toc ai #iindca era ireprosa$il su$ raportul ndatoririlor pro#esionale" Lucrul a de*enit li pede cnd parateasa a cre,ut ca actionea,a n spri+inul carierei ele aran+nd sa a casatoresc cu #iica nepoatei lui !raian" :-a opus cu nenduplecare acestui plan in*ocnd lipsa ea de calitati atri oniale, *rsta ult prea ica a adolescentei, pna si uitatele neca,uri ale pru uturilor $anesti" parateasa s-a ncapatnat; eu nsu i a prinsese n +oc; la *rsta aceea :a$ina nu era ntru totul lipsita de #ar ec" Aceasta casatorie, oderata de o a$senta aproape per anenta, a #ost ulterior pentru ine oti* nentrerupt de suparare si gri+a, nct cu greu i a intesc ca pentru a $itiosul de doua,eci si opt de ani ea nse nase un triu #" Mai ult ca oricnd #acea parte din #a ilie; a #ost deci ntr-o oarecare asura o$ligat sa traiesc n snul ei" !otul nsa i displacea n acel ediu, cu e6ceptia chipului #ru os al %lotinei" Indi*i,i din :pania, *eri din pro*incie se a#lau din $elsug la asa i periala, asa cu a*ea sa-i regasesc ai tr,iu, n rasti pul rarelor sederi la Ro a, la cinele sotiei ele, #ara sa pot spune ca $atrnisera caci nca din acea *re e toata aceasta lu e parea centenara" Ea e ana o ntelepciune greoaie, un #el de prudenta rn-ceda" Aproape toata *iata, paratul si-a trait-o la ar ata; cunostea Ro a in#init ai putin $ine dect o stia eu" Dadea do*ada de o $una*ointa #ara sea an n a se ncon+uE7 ra cu tot ce Orasul i o#erea ai $un, sau cu tot ce i se pre,entase ca atare" Antura+ul o#icial era #or at din oa eni de ad ira$ila decenta si onora$ilitate, dar cu o cultura ca n*echita, iar #ilo,o#ia lor destul de rudi entara nu patrundea pna n adncul lucrurilor" Nu i-a placut niciodata a#a$ilitatea a#ectata a lui %linius; su$li a rigiditate a lui !acit i parea ca ncarnea,a o conceptie reactionara despre lu e, nee*oluata din *re ea ortii lui -e,ar" Antura+ul neo#icial era de o grosolanie respingatoare, lucru care -a #acut sa e*it pentru o ent noi riscuri" &ata de toata aceasta lu e att de di#erita dadea do*ada de politetea de rigoare" Era de#erent cu unii, suplu cu altii, alaturi cu itocani ea cnd era ne*oie, a$il si nu prea a$il" .ersatilitatea i era necesara; era ai ulti ntr-unui, din calcul; unduitor, din +oaca" Mergea pe #rnghia ntinsa" Nu nu ai lectiile unui actor i erau de a+uns, i-ar #i tre$uit si ale unui acro$at" Mi-au #ost reprosate n acea perioada cte*a adultere cu niste patriciene" Doua sau trei din aceste legaturi asa de criticate au durat ca pna la nceputurile principatului eu" Ro a, att de usor darui$ila des#rului, a #acut dintotdeauna prea ult ca, de pasiunile erotice ale celor ce-o conduceau" Marc Antoniu si !itus au a*ut de n*atat cte ce*a" A*enturile ele erau ult ai odeste, dar nu stiu n ce alt chip, n cadrul o$iceiurilor noastre, un $ar$at pe care curte,anele l-au de,gustat ereu si pe care casnicia de+a l inco oda s-ar #i putut #a iliari,a cu ulti ea #elurita a #e eilor" Dus anii, cu respingatorul :er*ianus n #runte, $atrnul eu cu nat

caruia cei trei,eci de ani ce-i a*ea ai ult ca ine i dadeau dreptul sa alature, n ce a pri*ea, preocuparile pedagogice celor de spion, pretindeau ca a $itia si curio,itatea +ucau n aceste pasiuni un rol ult ai are dect dragostea nsasi, ca inti itatea sotiilor a introducea ncetul cu ncetul n secretele politice ale sotilor si ca arturisirile etreselor *alorau pentru ine tot att ct rapoartele politiei, de care a*ea sa a a u, ai tr,iu" Este ade*arat ca orice legatura putin prea lunga i aducea aproape ine*ita$il si prietenia sotuE( lui, gras sau #ira*, po pos sau ti id, dar ca ntotdeauna or$; de o$icei nsa a#la prea putina placere si cu att ai putin pro#it" !re$uie chiar sa arturisesc ca unele relatari indiscrete ale a antelor, rostite ntre perne, s#irseau prin a tre,i n ine oarecare si patie pentru acei soti asa de $at+ocoriti si de putin ntelesi" Legaturile, agrea$ile cnd #e eile erau a$ile, de*eneau iscatoare cnd erau #ru oase" :tudia artele; a #a iliari,a cu statuile; n*ata sa cunosc ai $ine pe .enus din -nidos sau pe Leda treurnd su$ greutatea le$edei" Era lu ea lui !i$ul si %ro-pertiu= elancolie, ardoare ca ne#ireasca ce ti se suia la cap aido a unei elodii cntate n odul #rigian, sarutari pe scari laturalnice, esar#e unduind pe sni, plecari n ,ori si cununi de #lori lasate pe praguri" Nu stia aproape ni ic despre aceste #e ei; partea ce i-o #aceau din *iata lor tinea ct doua usi ntredeschise; dragostea despre care *or$eau #ara contenire i parea cte-odata tot att de usoara ca una din ghirlandele acelea, ca o $i+uterie la oda, podoa$a costisitoare si #ragila; le $anuia ca-si ar$orea,a pasiunea di preuna cu #ardul si colierele" %ropria ea e6istenta nu le era ai putin isterioasa, nu doreau nsa ctusi de putin s-o cunoasca, pre#erind sa si-o-nchipuie cu totul anapoda" In cele din ur a a nteles ca esenta +ocului cerea atare continue deghi,ari, arturisiri si la entatii e6cesi*e, placerea cnd i ata, cnd ascunsa, ntlniri calculate ca niste #iguri de dans" -hiar cnd ne certa , i se astepta replica dinainte pre*a,uta, #ru oasa de,olata #rngndu-si inile ca pe scena" Deseori -a gndit ca a antii pasionati ai #e eilor se legau de te plul si de accesoriile cultului cel putin tot att ct ,eita nsasi= erau ncntati de degetele nrosite cu cr- ,, de pielea data cu par#u uri, de iile de secrete care sporeau #ru usetea si uneori o creau n ntregi e" Acesti idoli tandri se deose$eau ca cerul de pa nt de #e elele $ar$are corpolente sau de tarancile noastre greoaie si gra*e; ele ieseau din *olutele aurite ale arilor orase, din ca-,ile *opsitorului sau din a$urul e olient al $aii ca .enus din spu a *alurilor grecesti" -u greu ti le puteai nchipui ED

departe de #e$ra dulce a unor seri la Antiohia, de incitatia di inetilor ro ane, de nu ele *estite pe care le purtau, de lu6ul n i+locul caruia ulti ul lor secret era de a se arata nude, niciodata nsa lipsite de podoa$e" As #i dorit ai ult= creatura u ana despuiata, singura cu ea nsasi, asa cu tre$uia sa #i #ost totusi uneori, n ti pul $olii, sau dupa oartea ntiului nascut, ori cnd un rid se lasa ghicit n oglinda" Un o care citeste sau gndeste sau calculea,a apartine speciei si nu se6ului; n clipele sale cele ai $une se eli$erea,a chiar din clestele conditiei u ane" A antele ele pareau a-si #ace o glorie din a gndi doar ca #e ei= spiritul ori su#letul pe care-l cauta nu era nca dect un par#u " !re$uia sa ai #i e6istat si altce*a= ascuns dupa o perdea ca un persona+ de co edie asteptnd o entul intrarii n scena, pndea cu interes soaptele nela urite ale unui interior necunoscut, sunetul speci#ic sporo*aielilor #e eiesti, i,$ucnirea unei ni sau a unui rs, ur urul inti itatii, tot ceea ce nceta ndata ce i se stia pre,enta" -opiii, perpetuele preocupari *esti entare, gri+ile $anesti tre$uiau sa recapete n lipsa ea i portanta care i se ascundea; chiar sotul, att de luat n derdere, de*enea esential, poate ca si iu$it" i co para a antele cu #etele posace ale #e eilor #a iliei ele, econoa ele si a $itioasele, ereu preocupate sa *eri#ice socotelile gospodariei sau sa supra*eghe,e toaleta $usturilor stra osilor; a ntre$a daca aceste atroane reci str?ngeau si ele n $rate un a ant su$ $olta de *erdeata din gradina sau daca #ru usetile ele usuratice n-asteptau dect sa plec spre a se-ntoarce la cearta lor cu chelareasa" Ma straduia ct putea ai $ine sa retencuiesc ncheietura celor doua #atade ale uni*ersului #e inin" Anul trecut, putin dupa conspiratia din pricina careia :er*ianus a #ost n cele din ur a e6ecutat, una din etresele de altadata s-a ostenit ,adarnic deplasndu-se la .ila ca sa- i denunte pe unul din ginerii ei" N-a retinut acu,atia ce putea i,*or #ie dintr-o ura de soacra, #ie din dorinta de a- i #i utila" -on*ersatia nsa -a interesat= nu EE ai era *or$a ca pe *re uri la tri$unalul ostenirilor doar de testa ente, de asinatii tene$roase ntre rude, de casatorii neasteptate sau ne#ericite" Regasea cercul stri t al #e eilor, puternicul lor si t practic si cerul ce le de*ine plu $uriu ndata ce a orul si ispra*este rolul" Unele lacri i, acel #el de lealitate aspra i-au a intit de ursu,a ea :a$ina" !rasaturile *i,itatoarei ele pareau aplati,ate, topite, ca si cu na ti pului a trecut n sus si n +os, #ara ena+a ente, peste o asca de ceara oale; ceea ce la un o ent dat era dispus sa iau drept #ru usete nu #usese niciodata dect #loarea #ragilei tinereti" Arti#iciul si pastra nca locul= pe #ata asta ridata sursul ai +uca cu stngacie" A intirile *oluptuoase, daca *or #i e6istat *reodata, se stersesera, n ce a pri*este, de ult; ai ra -nea un schi $ de #ra,e curtenitoare cu o creatura arcata ca si ine de $oala sau *rsta, aceeasi $una*ointa putin ca iritata pe care as #i a*ut-o #ata de *reo *erisoara po*arata de ani, din :pania, de-o ruda ndepartata sosita din Nar$ona"

Ma stradui sa prind din nou pentru o clipa rotocoale de #u , glo$uri iri,ate de aer ale unui +oc de copil" Dar e usor sa uiti""" Attea au trecut de pe *re ea usuraticelor a oruri nct #ara ndoiala nu le ai stiu gustul; i place ai ales sa neg ca ele -au #acut *reodata sa su#ar" si totusi printre aceste a ante pe cel putin una a iu$it-o cuprins ca de #ar ec" Era deopotri*a ai #ina si ai tenace, ai tandra si ai dura dect celelalte= torsul acela su$tire si rotund ti a intea de-o trestie" !otdeauna i-a placut #ru usetea parului, partea atasoasa si unduitoare a unui trup, dar pletele celor ai ulte din #e eile noastre snt ade*arate turnuri, la$irinturi, $arci sau ghe e de *ipere" Ale ei se lasau sa #ie ceea ce- i place sa #ie= ciorchinele de strugure al culesului sau aripa" -ulcata pe spate, cu capul ic si ndru spri+init de ine, i *or$ea de dragostele ei cu ad ira$ila lipsa de +ena" Iu$ea pasiunea si detasarea cu care se dadea placerii, gustul di#icil si #uria cu care-si s#sia su#letul" Mi-a arturisit ,eci de a anti; le pierduse si socoteala; eu nu era dect un #igurant tacut, nepretin,nd #idelitate" :e ndragostise de un dansator nu it >atAlos, att de #ru os ca toate ne$u-niile-i erau dinainte scu,ate" i rostea nu ele plngnd n $ratele ele; consi ta ntul eu i dadea cura+" Alteori a rs ult preuna" A urit tnara ntr-o insula nesanatoasa unde #a ilia o e6ilase ca ur are a unui di*ort ce strnise scandal" Ma $ucur pentru ea, caci se te ea sa$a-trneasca; atare senti ent nu-l ncerca nsa niciodata pentru cei pe care i-a iu$it ntr-ade*ar" A*ea i ense ne*oi de $ani" Odata i-a cerut sa-i pru ut o suta de ii de sesterti" I-a adus a doua ,i" :-a ase,at pe +os, per#ecta #igurina de +ucatoare de arsice, a rasturnat punga pe pa*i ent si a nceput sa parta n gra a+oare stralucitorul or an" stia ca pentru ea, ca si pentru noi toti cei risipitori, piesele de aur nu erau $anii sunatori arcati cu capul ce,arului, ci o su$stanta agica, o oneda personala $atuta cu e#igia unei hi ere su$ stanta dansatorului >atAlos" Eu nu ai e6ista " Era singura" Aproape urta, ncretindu-si #runtea cu delicioasa indi#erenta pentru pro-pria-i #ru usete, #acea si re#acea pe degete, iscnd scolareste din $u,e, adunarile co plicate" Niciodata nu -a #er ecat ai ult" .estea incursiunilor sar ate sosi la Ro a n ti pul cele$rarii triu #ului dacic al lui !raian" Aceasta sar$atoare, ulta *re e a nata, dura de opt ,ile" :e scursese aproape un an pna sa #ie aduse din A#rica si Asia ani alele sal$atice care ur au a #i ucise n asa n arena; asacrul a douaspre,ece ii de #iare, o orrea etodica a ,ece ii de gladiatori #aceau din Ro a un loc $leste at al ortii" In seara aceea a a#la pe terasa casei lui Attianus, preuna cu Marcius !ur$o si ga,da noastra" Orasul ilu inat era insuporta$il su$ $ucuria ,go otoasa= ra,$oiul dacic, caruia Marcius si cu ine i consacrase patru ani de tinerete, de*enise pentru ple$e un prete6t de che#uri scaldate n *in, un triu # $rutal n reluare" Nu era oportun sa #aci cunoscut poporului ca ult laudatele *ictorii nu erau de#initi*e si ca un nou dus an trecuse #rontierele EB E4

noastre" paratul, preocupat de+a de proiectele sale din Asia, se de,interesa ai ult sau ai putin de situatia din nord-est pe care pre#era s-o considere re,ol*ata o data pentru totdeauna" -el dinti ra,$oi sar atic a #ost pre,entat ca o e6peditie de pedepsire" A #ost tri is pe #ront cu titlul de gu*ernator al %annoniei si cu puteri de co andant se#" Ra,$oiul a durat unspre,ece luni si a #ost crunt" :nt con*ins si acu ca ni icirea dacilor a #ost aproape +usti#icata= nici un se# de stat nu ra$da de $una*oie e6istenta unui ina ic organi,at, instalat la portile sale" Dar pra$usirea regatului lui Dece$al a creat n acele regiuni o depresiune catre care se re*arsau sar atii; hoarde iesite de nu stii unde pustiau o tara de*astata de ani de ra,$oaie, arsa si rearsa de noi si n care insu#icientelor noastre e#ecti*e ilitare le lipseau punctele de spri+in; in*adatorii isunau ca *ier ii n cada*rul *ictoriilor dacice" :uccesele recente au su$ inat disciplina= n a*anposturi regasea ce*a din nepasarea grosolana a sar$atorilor ro ane" Anu it tri$uni dadeau do*ada de o ncredere i $ecila n #ata pri e+diei= periculos i,olati ntr-o ,ona a carei singura parte cunoscuta $ine era *echea noastra #rontiera, ei contau, spre a continua sa n*inga, pe ar a entul pe care-l *edearr din ,i n ,i putinndu-se ca ur are a pierderilor sa* u,urii si pe ntariri ce n-astepta sa le *ad *enind, stiinc ca toate #ortele *or #i de aici nainte concentrate n Asia Alt pericol ncepea sa se i*easca= patru ani de rechi,i tii o#iciale au ruinat satele din spatele #rontului; ncepni cu pri ele ca panii dacice, pentru #iecare tur a de $o sau de oi capturata cu po pa de la ina ic, a *a,ut nenu arate siruri de *ite s ulse de la locuitori" Daca atare stan de lucruri a*ea sa continue, nu era departe o entul r care populatia taraneasca isto*ita de e#ortul sustinerii gre oaiei noastre asini ilitare *a s#rsi prin a ni-i pre#era p $ar$ari" @a#urile soldati ii constituiau o pro$le a poat ai putin i portanta, dar ai *i,i$ila" Era destul de popt Iar ca sa nu a te a i pune trupelor restrictiile cele i aspre= a reusit sa ncetatenesc o austeritate pe care o pra tica eu nsu i; a creat cultul Disciplinei Auguste, e6ti# Ae ine ai tr,iu, cu succes, n toata ar ata ro ana" %e prudenti si pe a $itiosi, care- i ngreunau sarcina, i tri itea napoi la Ro a si in*ers, aducea de acolo tehnicienii ce ne lipseau" Au tre$uit reparate lucrarile de#ensi*e care din pricina orgoliului recentelor noastre *ictorii #usesera cel ai ult negli+ate; a a$andonat pentru totdeauna pe cele ce-ar #i #ost prea costisitor de entinut" Ad inistratorii ci*ili, $ine n#ipti n de,ordinea ur nd oricarui ra,$oi, treceau pe nesi tite n rndul se#ilor se iindependenti, capa$ili de orice e6actiune #ata de supusii nostri si de orice tradare #ata de noi" si aici *edea prega-tindu-se, ntr-un *iitor ai ult sau ai putin apropiat, re*oltele si #ar itarile ce ur au sa *ina" Nu cred ca *o e*ita aceste de,astre dupa cu nu *o putea e*ita nici oartea, dar de noi depinde sa le a na cu cte*a secole" A alungat #unctionarii incapa$ili si i-a e6ecutat pe cei ai rai" M-a descoperit necrutator" O toa na $ru oasa, apoi o iarna #riguroasa au ur at unei *eri ploioase" A a*ut ne*oie de cunostintele ele edicale, nti de toate spre a a ngri+i pe ine" .iata asta la #rontiere a aducea treptat la ni*elul sar anului= $ar$a scurta a #ilo,o#ului grec de*enea cea a se#ului $ar$ar" A re*a,ut tot ce *a,use de+a pna la saturatie n ti pul ca paniilor dacice" Ina icul si ardea de *ii pri,onierii; noi a nceput sa-i ucide pe cei capturati, din lipsa de i+loace de transport cu care sa-i e6pedie pe pietele de scla*i de la Ro a

sau din Asia" %arii palisadelor noastre se u pleau de capete taiate" Ina icul tortura ostatecii; ai ulti prieteni i-au pierit n acest #el" Unul din ei s-a trt pna n ta$ara cu picioarele nsngerate; era att de des#igurat ca n-a ai putut dupa aceea sa- i a intesc chipul lui intact" Iarna si strngea tri$utul de *icti e= grupuri de calareti prinse de gheturi sau luate de *iiturile #lu*iului, $olna*i rosi de tuse ge nd sla$iti su$ corturi, cioturi de raniti degerate" Ad ira$ili *oitori de $ine s-au strns +urul eu; ica trupa, puternic sudata careia i co anda , poseda cea ai nalta #or a de *irtute, singura pe care nca o suport= hotarrea #er a de a #i util" Un trans#ug E) E2 sar at pe care i l-a #acut interpret si-a riscat *iata spre a se ntoarce n tri$ul sau ca sa unelteasca re*olte sau tradari; a reusit sa a+ung la tratati*e cu aceasta populatie ai carei oa eni a*eau sa lupte de aici nainte n a*anposturi, prote+ndu-i pe ai nostri" -te*a lo*ituri ndra,nete, i prudente n ele nsele, dar organi,ate cu pricepere au do*edit ina icului a$surditatea #aptului de a ataca i periul" Una din capeteniile sar atilor a ur at e6e plul lui Dece$al= a #ost gasit ort n cortul lui de psla alaturi de ne*estele sugru ate si de un aldar ori$il #or at din copiii ucisi" Din acea ,i de,gustul eu pentru risipa inutila s-a e6tins si asupra pierderilor $ar$are; regreta acei orti pe care Ro a i-ar #i putut asi ila si #olosi cnd*a ca aliati potri*a unor hoarde nca si ai sal$atice" De,organi,atii nostri agresori, asa cu au *enit, au si disparut n acea regiune necunoscuta de unde #ara ndoiala ca se *or strni nca ulte alte #urtuni" Dar ra,$oiul nu se s#rsise" A*ea sa-l reiau si sa-l ter in cte*a luni dupa *enirea ea la putere" %entru o ent, pe aceasta #rontiera do nea cel putin ordinea" M-a rentors la Ro a acoperit de onoruri" I $atrnise nsa"

%ri ul eu consulat a #ost si el un an de ca panie, de lupta secreta dar continua n #a*oarea pacii" Nu o ducea nsa singur" O schi $are paralela de atitudine a*usese loc naintea ntoarcerii ele n ce-i pri*este pe Licinius :ura, pe Attianus, pe !ur$o, ca si cu , n ciuda se*erei autocen-,uri la care- i supunea scrisorile, prietenii ei -ar #i nteles de+a, -au precedat sau ur at" Altadata suisurile si co$orsurile propriului destin de*eneau pentru ine o preocupare doar n #ata lor; te erile sau nera$darile pe care singur le-as #i suportat cu ini a usoara se schi $au n po*ara ndata ce era o$ligat sa le ascund solicitudinii lor sau sa-i pedepsesc arturisindu-li-le" i era ciuda pe a#ectiunea lor care-i #acea sa se ngri+ore,e pentru ine ai serios dect eu nsu i, pe #aptul de a nu ntre,ari niciodata dedesu$tul tul$urarilor e6terioare #iinta ult ai senina careia ni ic nu-i poate pre+udicia total si care, prin ur are, este n stare sa supra*ietuiasca oricarei nt plari

p, a*ea nsa sa ai #ie ti p nici sa a interese,, nici sa a, ,interese, +e ine nsu i" %ersoana ea se esto pa toc ai pentru ca punctul eu de *edere ncepuse sa conte,e -eea ce i porta era ca cine*a se opunea politicii de cucerire, ntre*edea consecintele si s#rsitul si se pregatea, pe ct posi$il, sa repare greselile" Misiunea la #rontiere i-a de,*aluit o #ata a *ictoriei care nu #igurea,a pe -olu na lui !raian" ntoarcerea la ad inistratia ci*ila i o#erea prile+ul sa alcatuiesc potri*a partidei ilitariste un dosar si ai eloc*ent dect toate do*e,ile strnse n castrele ar atei" -adrele legiunilor si garda pretoriana n ntregi e snt #or ate e6clusi* din ele ente italice= ra,$oaiele ndepartate secatuiau re,er*ele Italiei, de+a saraca n oa eni" -ei care nu ureau ra -neau pentru patria propriu-,isa n egala asura pierduti deoarece erau pa nteniti cu #orta n teritoriile nou cucerite" :iste ul de recrutare pricinuia n acel ti p serioase tul$urari chiar n pro*incie" O calatorie ntreprinsa ce*a ai tr,iu n :pania spre a supra*eghea e6ploatarea inelor de cupru ale #a iliei -a la urit asupra de,ordinii pro*ocate de ra,$oi n toate sectoarele econo iei; a con*insese n cele din ur a de te einicia protestelor oa enilor de a#aceri pe care-i #rec*enta la Ro a" N-a*ea nai*itatea sa cred ca e*itarea tuturor ra,$oaielor *a depinde ntotdeauna de noi, dar *oia ca ele sa #ie e6clusi* de#ensi*e; *isa o ar ata instruita care sa entina ordinea la #rontiere, odi#icate daca ar #i #ost ne*oie, nsa sigure" Orice noua crestere a *astului organis i perial i aparea drept o e6crescenta aladi*a, un cancer sau un ede al unei hidropi,ii care *a s#rsi prin chiar oartea noastra" Nici una din aceste *ederi politice n-ar #i putut #i partasita paratului" El a+unsese la acea rascruce a *ietii, di#erita pentru #iecare indi*id, cnd #iinta o eneasca se a$andonea,a propriului de on sau geniu, ur nd o tainica lege care-i porunceste #ie sa se distruga, #ie sa se autodepaseasca" n ansa $lu, opera principatului sau era ad ira$ila, dar ntreprinderile pasnice catre care l-au B3 B' nde nat cu chi$,uinta cei ai $uni dintre consilierii lui, arile reali,ari arhitectonice si legislati*e ale gu*ernarii, au nse nat necontenit pentru el ce*a ai putin dect o *ictorie" O #urie a cheltuielilor pusese stapnire pe acest o parci onios n od e6e plar cnd era *or$a de ne*oile lui personale" Aurul $ar$ar pescuit de su$ al$ia ru-lui :argetia, iile de lingouri ale regelui Dece$al au a+uns doar sa acopere donatiile #acute ple$ei, darurile ilitare, de care a a*ut si eu parte, lu6ul nesa$uit al +ocurilor precu si cele dinti in*estitii ale arilor a*enturi din Asia" >ogatiile acestea rau#acatoare erau nu ai o ilu,ie ct pri*este ade*arata situatie a #inantelor" -stigul pro*enit din ra,$oi l nghitea din nou ra,$oiul"

ntre ti p a urit Licinius :ura" Era cel ai li$eral dintre consilierii pri*ati ai paratului" Moartea lui a nse nat pentru noi o $atalie pierduta" &ata de ine a dat do*ada ntotdeauna de o gri+a parinteasca; de cti*a ani, putinele puteri pe care i le ai lasase $oala nu-i per iteau ndelungi e#orturi consacrate a $itiei personale; ele i-au #ost nsa ereu su#iciente spre a slu+i un o ale carui *ederi i se pareau sanatoase" Ara$ia a #ost cucerita n po#ida s#aturilor sale; daca ar #i trait, el singur ar #i putut cruta statul de e#orturile si cheltuielile uriase necesitate de ca pania potri*a partilor" O ul acesta ros de #e$ra si petrecea ceasurile de inso nie discutnd cu ine planuri care-l s#r-seau, dar a caror reusita l interesa ai ult dect #iri iturile de e6istenta ce le-ar #i do$ndit n plus" La capat?iul lui a trait cu anticipatie, pna n cele ai ici detalii ale ad inistratiei, anu ite #a,e ale *iitoarei ele gu*ernari" -riticile uri$undului l crutau pe parat, era nsa constient de #aptul ca o data cu el a*ea sa dispara si restul de ntelepciune ce ai ra asese regi ului" Daca ar ai #i trait doi sau trei ani, as #i #ost scutit de unele ocolisuri legate de *enirea ea la putere; ar #i reusit sa-l con*inga pe parat sa a adopte ai de*re e si n od pu$lic" Ulti ele cu*inte ale acestui $ar$at de stat care- i lasa ostenire propria lui sarcina politica au constituit una din n*estiturile ele i periale" B7 Daca grupul parti,anilor ei crestea, crestea si cel al Hus anilor" -el ai pri e+dios dintre ad*ersari era Lusius Ouietus, ro an etisat cu ara$, ale carui escadroane nu- ide au +ucat un rol i portant ntr-al doilea ra,$oi dacic " care insista puternic n #a*oarea e6peditiei din Asia" Detesta totul la acest indi*id= lu6ul lui $ar$ar, #luturarea pretentioasa a *alurilor al$e strnse cu un snur de aur, ochii aroganti si #alsi, cru,i ea incredi$ila #ata de n*insi si de supusi- se#ii partidei ilitariste se deci au n lupte intestine, dar cei care ra neau si ntareau si ai ult puterea, iar eu era cu att ai e6pus $anuielilor lui %al a sau urii lui -elsus" Din #ericire, propria- i po,itie era aproape inataca$ila" -r uirea ci*ila se spri+inea tot ai ult pe ine de cnd paratul se consacra e6clusi* proiectelor sale de ra,$oi" %rietenii, caci doar ei i-ar #i putut lua locul gratie aptitudinilor sau cunoasterii tre$urilor pu$lice, *adeau o eleganta odestie pre#erndu- a lor nsile" Neratius %riscus, n care paratul a*ea ncredere, se li ita ,i de ,i, tot ai deli$erat, la specialitatea sa +uridica" Attianus si aran+a *iata n asa #el nct sa- i #ie de #olos; dispunea de prudenta apro$are a %lotinei" Un an nainte de nceperea ra,$oiului, a #ost pro o*at n postul de gu*ernator al :iriei caruia i s-a adaugat ai tr,iu si cel de inspector general al ar atei" nsarcinat sa controle, si sa organi,e, $a,ele noastre, de*enea deci una din pr-ghiile de co anda ale unei actiuni pe care o socotea nesa$uita" O *re e a e,itat, apoi a acceptat" A re#u,a nse na a-ti $ara dru urile spre putere ntr-un o ent n care puterea a interesa ai ult ca ori cnd" nse na, de ase enea, sa renunti la singura oca,ie de a +uca rolul de oderator" In cei cti*a ani care au precedat area cri,a, a luat o hotarre care i-a #acut pe dus anii ei sa a considere de#initi* neserios, e#ect calculat si care, n parte, ur a sa a apere ast#el de orice atac" A plecat sa petrec ai ulte luni n /recia" %olitica n-a*ea,

cel putin n aparenta, nici un a estec n atare calatorie" Era o e6cursie de placere si de studiu= a cera ica arB(

adus de acolo cte*a piese de

haica pictata si carti pe care le-a partit cu %lotina" Dintre toate onorurile o#iciale, aici a #ost n*estit cu aceea pe care a pri ito cu $ucuria cea ai pura= a #ost nu it arhonte al Atenei" Mi-a acordat luni de studiu si de usoare placeri, de pli $ari, pri a*ara, pe colinele presarate cu ane one, de inti contact cu ar ura goala" La -heroneea, unde -a dus din duiosie pentru stra*echile prietenii care alcatuisera >atalionul :acru, a #ost doua ,ile oaspetele lui %lutarh" si eu a*usese >atalionul eu :acru, dar, asa cu i se nt pla adesea, propria- i *iata a e otionea,a ai putin dect istoria" A luat parte la *natori n Arcadia; -a rugat la Del#i" La :parta, pe alul rului Eurotas, niste cio$ani -au n*atat sa ,ic din #luier o elodie stra*eche, straniu cntec de pasare" Aproape de Megara a*ea loc o nunta taraneasca ce a durat toata noaptea; to*arasii ei si cu ine a ndra,nit sa lua parte la dansuri, lucru inter,is de o$iceiurile se*ere ale Ro ei" Ur ele #aradelegilor ro ane ra asesera peste tot *i,i$ile= ,idurile -orintului dar ate de Mu ius si locurile lasate goale n adncul sanctuarelor datorita +a#ului de statui, organi,at n cursul scandaloasei calatorii a lui Nero /recia saracita dainuia ntr-o at os#era de gratie editati*a, de li pede su$tilitate, de *oluptate cu inte" Ni ic nu se schi $ase de cnd ele*ul retorului Isaios a respirat pentru ntia oara acel par#u de iere calda, de sare si de rasina; ni ic n #ond nu se schi $ase de secole" Nisipul palestrelor ra asese tot att de $lond ca pe *re uri &idias si :ocrate nu le ai #rec*entau, dar tinerii care #aceau e6ercitii se anau nca #er ecatorului Har ides" Uneori i se parea ca spiritul grec n-a pins pna la ulti ele lor consecinte pre isele propriului sau geniu= secerisu ur a sa se #aca; spicele coapte la soare si de+a taiate erai ni ic pe lnga pro isiunea eleusina a grauntelui ascuns n acest pa nt inunat" -hiar la sal$aticii ei ina ic sar ati a gasit *ase cu pro#ilul pur, o oglinda podo$i ta cu chipul lui Apolo, lu ini grecesti ase eni unui soa#l palid pe ,apada" ntre*edea posi$ilitatea de a-i eleni, pe $ar$ari, de a a tria,a Ro a, de a i pune cu ncetul lur#t BD singura cultura care s-a separat la un o ent dat de onstruos, de in#or , de i o$il, care a in*entat o de#initie a etodei, o teorie a politicii si #ru osului" Nu a o#ensa ctusi de putin usorul dispret al grecilor pe care-l si tea ntotdeauna su$ cele ai calduroase o agieri; l gasea #iresc; oricare ar #i #ost *irtutile ce a deose$eau de ei, stia ca *oi #i ereu ai putin su$til dect un atelot din Egina, ai putin ntelept dect o *n,atoare de *erdeturi din agora" Accepta #ara iritare gentiletea usor aroganta a acestei rase ndre; acorda unui ntreg nea pri*ilegiile totdeauna lesne daruite celor ndragite" Dar pentru a lasa grecilor ti pul sa continue si sa-si des?*rseasca opera era ne*oie de cte*a secole de pace si de tihnitele raga,uri, de li$ertatile prudente pe care pacea doar le

poate o#eri" /recia se $i,uia pe noi spre a-i #i pa*a,a #iindca, ntr-un cu*nt, ne pretindea asupra ,eului de,ar at"

a-i #i stapni" Mi-a

propus sa *eghe,

Detinea de un an postul de gu*ernator al :iriei cnd !raian i s-a alaturat la Antiohia" .enise sa supra*eghe,e punerea la punct a e6peditiei n Ar enia, care, n conceptia sa, ur a sa constituie preludiul atacului potri*a partilor" -a de o$icei, %lotina l nsotea, precu si nepoata lui, Matidia, soacra ea cea cu secade, ce-l ur a n ca panie n calitate de intendenta" -elsus, %al a, Nigrinus, *echii ei dus ani, #aceau nca parte din consiliu si do inau statul a+or" !oti acestia se nghesuiau n palat, asteptnd nceputul ra,$oiului" Intrigile de curte au rede*enit si ai *irulente" &iecare si aran+a +ocul nainte de a #i aruncate pentru pri a oara ,arurile nclestarii ar ate" Legiunile s-au pus aproape i ediat n iscare n directia nord" O data cu ele *edea ndepartndu-se i ensa gloata a arilor #unctionari, a a $itiosilor si a inutililor, paratul si suita lui au poposit cte*a ,ile n -o agene pentru #esti*itati de+a triu #ale; icii regi ai Orientului ntruniti la :atala s-au ntrecut n a-i da asigurari n ce pri*este lealitatea lor, asigurari pe care, n locul lui !raian, as #i $i,uit prea putin pentru *iitor" Lusius 9uietus, priBE e+diosul eu ri*al, plasat n #runtea a*anposturilor, a ocupat alurile lacului .an n cursul unei lungi pli $ari ar ate; partea nordica a Mesopota iei, e*acuata de partiA a #ost ane6ata #ara nici o di#icultate; A$gar, regele Osroe-nei a #acut act de supunere la Edesa" paratul si-a resta$ilit pe ti p de iarna cartierul general la Antiohia, a nnd pentru pri a*ara in*adarea i periului part propriu-,is, decis nsa sa nu accepte deschiderea nici unor tratati*e de pace" !orul decursese dupa planurile sale" >ucuria de a se *edea, n #ine, angrenat n aceasta a*entura, atta *re e a nata, dadea o ului de sai,eci si patru de ani un #el de aer tineresc" %ronosticurile ele ra neau su $re" Ele entele e*reiesc si ara$ erau din ce n ce ai ostile ra,$oiului; arii proprietari pro*inciali se aratau ne ultu iti de sarcina acoperirii cheltuielilor prile+uite de trecerea trupelor; orasele suportau cu greu supunerea la noi ta6e" I ediat dupa ntoarcerea paratului o pri a catastro#a a*ea sa pre*esteasca pe cele ur atoare= cutre urul declansat la ie,uH unei nopti de dece $rie a trans#or at n cte*a clipe n ruine un s#ert din Antiohia" !raian, lo*it de pra$usirea unei grin,i, a continuat eroic sa se ocupe de raniti; n antura+ul sau i ediat se nu arau cti*a orti" Multi ea siriana de +os si ncepuse sa caute pe *ino*atii de,astrului= renun-tnd pentru singura data la principiile lui de toleranta, paratul a co is greseala de a lasa sa #ie asacrat un gru# de crestini" Eu nsu i a destul de putina si patie pentru aceasta secta, dar spectacolul $atrnilor $atuti cu *ergile si al copiilor e6ecutati a contri$uit la agitarea spiritelor, #acnd si ai odioasa sinistra iarna" >anii pentru repararea i ediata a e#ectelor seis ului lipseau; ii de oa en #ara adapost dor eau noptile n piete" -alatoriile ele dt inspectie i de,*aluiau e6istenta

unei ne ultu iri sur de, a unei uri secrete de care arii de nitari care u pleai palatul ha$ar n-a*eau" n i+locul ruinelor, paratul s continua pregatirile pentru ca pania apropiata= o paduri ntreaga a #ost ntre$uintata la constructia podurilor si " pontoanelor pentru trecerea !igrului" %ri ise cu $ucurii BB Ierie ntreaga de noi titluri decernate de senat; era nera$dator sa ter ine cu Orientul spre a se ntoarce sa triu #e, Ro a" -ele nense nate ntr,ieri declansau #urii re-l cutre urau ca un acces" O ul care parcurgea cu nera$dare salile *aste ale palatului construit pe *re uri de :eleuci,i si pe care eu nsu i l decorase 1ce placereH5 n cinstea sa cu inscriptii elogioase si cu panoplii dacice nu ai era cel care cu ai $ine de doua,eci de ani n ur a a pri ise n castrul de la -olonia" -alitatile lui nsele $atrnisera" @o*ialitatea putin din topor, ce altadata ascundea o $unatate autentica, nu ai era dect rutina *ulgara; #er itatea se trans#or ase n ncapatnare; aptitudinile lui pentru concret si practic, n re#u, total de a gndi" Respectul tandru ce-l purta paratesei, a#ectiunea ustratoare pentru nepoata-i Matidia se eta or#o,asera n dependenta senila #ata de aceste #e ei la s#aturile carora se opunea totusi din ce n ce ai ult" -ri,ele lui de #icat l nelinisteau pe edicul personal -riton; n ce-l pri*ea, nu le dadea nici o i portanta" Dintotdeauna placerilor sale le lipsea ra#ina entul; ni*elul lor scadea si el o data cu *rsta" A*ea prea putina i portanta ca paratul, dupa ter inarea ,ilei de lucru, se deda petrecerilor ca,one n to*arasia tinerilor care-i erau pe plac sau pe care-i socotea ad ira$ili" Era di potri*a destul de gra* ca nu suporta *inul de care a$u,a si ca acea curte de su$alterni din ce n ce ai ediocri, triati si anipulati de li$erti suspecti, putea asista la toate con*or$irile noastre, raportndu-le ad*ersarilor ei" n ti pul ,ilei, l *edea pe parat doar la ntrunirile statului a+or, ocupat pna peste cap cu detaliile planurilor si unde niciodata nu s-a i*it prile+ul e6pri arii deschise a unei pareri" In orice alta pre+urare e*ita discutia ntre patru ochi" .inul punea la nde na acestui o putin su$til un arsenal ntreg de siretlicuri grosolane" :uscepti$ilitatile-i de altadata disparusera= insista sa a alatur placerilor lui; har alaia, rsetele, glu ele cele ai nesarate ale tinerilor erau totdeauna $ine pri ite ca tot attea i+loace de a- i atrage atentia ca nu sunase ceasul tre$urilor serioase; pndea B4 o entul cnd o cupa n plus i-ar #i luat intile" !otul se-n*rtea n +ur n acea sala unde capetele de ,i $ru ale tro#eelor $ar$are pareau a- i rde n nas" A #ore ur au dupa a #ore; un cntec de pahar tsnea ici si colo sau r-sul neo$ra,at si ncntator al *reunui ai

pa+; paratul, spri-+inindu-si pe asa na tot ai tre uratoare, retras dupa ,idul unei $etii poate pe +u atate si ulata si pierdut hat departe pe dru urile Asiei, se cu#unda gra* n *isurile lui""" Din ne#ericire acele *isuri erau #ru oase" Aceleasi care odinioara a ispitisera sa parasesc totul si sa apuc, dincolo de -auca,, pe dru urile spre nord, catre Asia" &ascinatia careia paratul $atrnit i se lasa prada ca un so na $ul, Ale6andru o ncercase naintea lui; acesta reali,ase aproape aceleasi idealuri si urise la trei,eci de ani" %ericolul cel ai ne#ast al acestor planuri arete l constituia o data ai ult ntelepciunea lor= ca ntotdeauna ratiunile practice se i*eau din plin spre a +usti#ica a$surdul si a *i,a i posi$ilul" %ro$le a Orientului ne preocupa de secole; parea #iresc sa #ie re,ol*ata o data pentru totdeauna" :chi $urile noastre de ar#uri cu India si cu isterioasa ara a Matasii depindeau n ntregi e de negustorii e*rei si de e6portatorii ara$i care a*eau acces n porturile si pe dru urile parte" Dupa des#iintarea *astului si i precisului i periu al calaretilor ar,aci,i, *o intra direct n legatura cu aceste $ogate argini ale lu ii; Asia, n s#r-sit uni#icata, nu *a ai #i pentru Ro a dect o pro*incie n plus" %ortul Ale6andriei din Egipt era singurul nostru de$useu spre India care nu depindea de $unul plac al partilor; si acolo nsa a*ea sa ne lo*i #ara ncetare de pretentiile si de re*oltele co unitatilor e*reiesti" :uccesul e6peditiei lui !raian ne-ar #i per is sa ignora acel oras pe care se poate conta prea putin" Dar att de ulte oti*e n-au reusit niciodata sa a con*inga" Ar #i #ost ai ultu itoare te einice tratate co erciale si ntre*edea de+a posi$ilitatea reducerii rolului Ale6andriei prin crearea unei a doua etropole grecesti n *ecinatatea Marii Rosii, ceea ce a #acut ai tr,iu cnd a nte eiat Antinoe" B) repuse sa cunosc lu ea co plicata a Asiei" :i ple-l clanuri de coloni,are totala care reusisera n Dacia nu uteau #i aplicate n aceasta regiune clocotind de *iata n #nr e ult ai *ariate si ai $ine nradacinate si de care depindea de alt#el $ogatia ntregii lu i" !recut Eu#ratul, ncepea pentru noi toti tara riscurilor si a ira+elor, a nisipurilor n care te pot olesti, a dru urilor care se n#unda #ara a duce nicaieri" -el ai ic insucces ar #i a*ut ca re,ultat o di inuare a prestigiului ce putea #i ur ata de toate catastro#ele; nu era *or$a nu ai de a n*inge, ci de a n*inge ereu, iar #ortele noastre s-ar #i epui,at n aceasta lupta #ara s#rsit" &acuse de+a o ncercare= a gndea cu groa,a la capul lui -rassus aruncat din rnna n ina ca o inge n cursul repre,entarii >acantelor lui Euripide pe care un rege $ar$ar, ndru de spoiala sa de elenis , o dadea n seara unei *ictorii o$tinute asupra noastra" !raian intentiona sa ra,$une *echea n#rngere, eu ai ales sa- piedic repetarea ei" %re*edea destul de e6act *iitorul, lucru ntru totul posi$il cnd esti in#or at asupra ultor ele ente ale pre,entului= cte*a *ictorii lipsite de i portanta *or antrena prea departe ar atele noastre n od i prudent retrase de pe alte #rontiere; paratul, pe oarte, se *a acoperi de glorie, iar noua carora a*ea sa-i supra*ietui ne *a re*eni sarcina sa re,ol*a toate pro$le ele si sa repara toate greselile"

-e,ar a*ea dreptate sa pre#ere locul de #runte ntr-un sat celui de al doilea la Ro a" Nu din a $itie sau din dorinta desarta de glorie, ci #iindca al doilea n ierarhie n-are de ales dect ntre pri e+diile supunerii, acelea ale re*oltei si cele si ai gra*e ale co pro isului" Eu nu era nici acar al doilea la Ro a" /ata sa porneasca ntr-o e6peditie pri e+dioasa, paratul nu-si dese nase nca ur asul= #iecare pas nainte nse na o sansa n plus pentru se#ii din statul a+or" Acest o aproape nai* i aparea acu si ai co plicat dect ine nsu i" Doar aspri ile lui a ai linisteau= paratul ursu, a trata ca pe un #iu" Alteori a astepta , ndata ce n-ar ai #i #ost ne*oie de ser*iciile ele, sa #iu eli inat din %al a sau lichidat de 9uietus" B2 Era lipsit de putere= nu reusise nici acar sa o$tin o audienta pentru e $rii in#luenti ai sanhedrinului din Antiohia care se te eau tot cit si noi de atacurile agitatorilor e*rei si care l-ar #i la urit pe !raian asupra intrigilor coreligionarilor lor" %rietenul eu Latinius Ale6ander, co-$ortor dintr-o *eche #a ilie regala din Asia Mica si ale carui nu e si a*ere a*eau are greutate, n-a #ost nici el ascultat" %linius, tri is n >itinia cu patru ani ai nainte, urise acolo #ara a #i a*ut *re e sa-l in#or e,e pe parat de starea e6acta a spiritelor si a #inantelor, presupunnd ca incura$ilul lui opti is i-ar #i per is sa o #aca" Rapoartele secrete ale negustorului lician Opra oas, care cunostea $ine pro$le ele Asiei, au #ost luate n rs de %al a" Li$ertii pro#itau de ,ilele de $oala ce ur au serilor de $etie spre a a ndeparta de aparta entul i perial= ordonanta paratului, un anu e &oidi os, de doua ori nu -a lasat sa intru #iindca, desi cinstit dar o$tu,, #usese ontat potri*a- i" -onsulul -elsus, dus anul eu, s-a nchis nsa ntr-o seara cu !raian pentru o cons#atuire care a durat ore ntregi si n ur a careia -a cre,ut pierdut, i cauta aliati unde putea ; corupea cu aur pe #osti scla*i pe care i-as #i tri is $ucuros la galere; ngia respingatoare capete #ri,ate" Dia antul lui Ner*a nu ai arunca nici un #oc" si atunci aparu cel ai ntelept dintre geniile ele $une= %lotina" %e parateasa o cunostea de aproape doua,eci de ani" Apartinea aceluiasi ediu; a*ea aproape aceeasi *rsta" A *a,u t-o ducnd cu cal o e6istenta aproape tot att de ncorsetata ca si a ea, $a nca si ai lipsita de perspecti*e" M-a sustinut n o entele grele #ara sa para ca-si da sea a ca o #ace" Dar a$ia n ,ilele cu plite de la Antiohia pre,enta ei i-a de*enit indispensa$ila, asa cu a*ea sa- i #ie sti a ei ereu, pna la oarte" Ma o$isnuise cu aceasta #igura n *es inte al$e, si ple ct puteau #i cele ale unei #e ei, cu tacerile ei, cu *or$ele-i asurate care nu erau dect raspunsuri, cele ai clare cu putinta" n#atisarea ei nu distona cu ni ic n acest palat ai *echi dect splendorile Ro ei= #iica unor par*eniti se arata cu prisosinta 43

de na de no$letea :eleuci,ilor" Era de acord aproape tn orice pri*inta" A ndoi a*ea pasiunea podo$irii si de,golirii su#letului, supunerii spiritului oricarei pietre de ncercare" Ea nclina catre #ilo,o#ia epicureica, pat ngust dar curat pe care i-a odihnit cteodata gndurile" Misterele di*ine care a o$sedau nu-i creau nelinisti; n-a*ea nici pasiunea gustului eu pentru corpuri" Era casta din repulsie #ata de usurinta, generoasa n od deli$erat ai ult dect din #ire, ntelepteste nencre,atoare, dar gata sa nteleaga totul la un prieten, chiar ine*ita$ilele lui greseli- %rietenia era pentru ea o optiune n care se i plica pe de-a-ntregul; i se daruia #ara re,er*e cu doar dragostei a daruise eu" M-a cunoscut ai $ine ca ni eni altul; a lasat-o sa ntre,areasca tot ce-a ascuns cu gri+a altcui*a= de pilda lasitatile tainuite" i place sa cred ca din parte-i nu a trecut ni ic su$ tacere" Inti itatea trupurilor care n-a e6istat niciodata ntre noi a #ost co pensata de contactul a doua spirite strns pletite unul cu celalalt, ntelegerea noastra n-a*ea ne*oie de arturisiri, de e6plicatii sau de retineri= #aptele singure erau de-a+uns" Ea le o$ser*a ai $ine ca ine" :u$ pletitura grea a parului, ceruta de oda, #runtea neteda era cea a unui +udecator" Me oria ei pastra #iecarui lucru a prenta e6acta; nu i se nt pla niciodata, ca ie, sa e,ite ulta *re e sau sa se hotarasca prea repede" Dintr-o pri*ire i descoperea ad*ersarii cei ai ascunsi; pe parti,ani i cntarea +u-decndu-i la rece" n #apt era co plici, urechea cea ai #ina nsa n-ar #i putut depista ntre noi se nele unui acord secret" N-a co is niciodata n #ata ea eroarea grosolana de a se plnge de parat, nici pe cea ai su$tila de a-l scu,a sau de a-l lauda" Din parte- i lealitatea nu intra n discutie" Attianus, care toc ai sosise de la Ro a, s-a alaturat ntre*ederilor noastre ce durau uneori ntreaga noapte; ni ic nsa nu parea s-o o$oseasca pe aceasta #e eie i pertur$a$ila si #ragila" Ea reusise sa #aca sa #ie nu it #ostul eu tutore n calitatea de consilier pri*at, eli inndu-l ast#el pe dus anul -elsus" Nencrederea lui !raian sau i posi$ilitatea de a gasi un altul care sa ocupe postul eu 4' n spatele #rontului a retinea la Antiohia; a $i,uia pe ei ca sa a#lu tot ceea ce nu co unicau $uletinele" In ca, de de,astru, ei ar #i stiut sa ralie,e n +urul eu #idelitatea unei parti a ar atei" Ad*ersarii tre$uiau sa tina socoteala de pre,enta acestui $atrn ros de guta care parasise Ro a doar pentru a- i #i de #olos si de a #e eii capa$ile sa-si i puna ndelunga putere de re,istenta a soldatului" I-a *a,ut ndepartndu-se, paratul calare, #er , ad ira$il de cal , grupul ra$dator al #e eilor n litiera, gar,ile pretoriene a estecate cu cercetasii nu t,i ai te utului Lusius 9uietus" Ar ata care iernase pe alurile Eu#ratului se puse n iscare ndata dupa sosirea co andantului= ra,$oiul p?rtie ncepuse cu ade*arat" %ri ele *esti au #ost su$li e" >a$ilonul cucerit, !igrul trecut, -tesi#onul ca,ut" -a totdeauna totul ceda ui itoarei superioritati a acestui o " %rintul Ara$iei Hara6ene s-a declarat supus, deschi,nd ast#el #lotilelor ro ane ntregul curs al !igrului= paratul s-a $arcat cu destinatia Hara6, portul din #undul /ol#ului %ersic" A+unsese pe tar urile de po*este" !e erile ele dainuiau, dar le ascundea ca pe niste cri e; nsea na sa gresesti cnd ai dreptate prea de*re e" Mai ult nca, a ndoia de ine nsu i= era *ino*at de eschina Hpsa de ncredere ce ne piedica sa

recunoaste aretia unui o pe care-l sti prea $ine" Uitase ca unele #iinte uta hotarele destinului, schi $a istoria" Hulise /eniul paratului" Ma chinuia n postul eu" Daca din nt plare i posi$ilul se reali,a, s-ar #i putut sa #iu ndepartat< Orice #iind ai usor dect ntelepciunea, a ncerca dorinta sa re $rac ca asa de ,ale a ra,$oaielor sar atice, sa apele, la in#luenta %lotinei spre a #i reche at pe #ront" l in*idia pe cel din ur a dintre soldatii nostri pentru pra#ul de pe dru urile Asiei, pentru sar+a escadroanelor de ca*alerie persane" De data aceasta senatul a *otat dreptul paratului de a cele$ra nu un triu #, ci o serie de triu #uri e6tinse pe toata durata *ietii" n ce a pri*este, a #acut ce se cu*enea= a dat ordin sa #ie organi,ate #esti*itati; -a dus sa sacri#ic pe *r#ul untelui -assios" peodata, incendiul care ocnea n pa ntul Orientului i,$ucnit peste tot n acelasi ti p" La :eleucia, negustorii *rei au re#u,at sa plateasca i po,itul; -irene s-a rasculat i ediat, populatia orientala asacrnd-o pe cea greaca; dru urile ce duceau pna la trupe grul din Egipt au #ost taiate de o $anda de ,eloti din Ierusali ; n -ipru, re,identii greci si ro ani au #ost ridicati de populatia e*reiasca si o$ligati sa se o oare ntre ei n lupte de gladiatori" A reusit sa entin ordinea n :iria, dar n ochii cersetorilor ase,ati pe pragurile sinagogelor ,area #ulgere si rn+ete ute pe $u,ele groase ale celor ce nau dro a-derele, ura pe care la ur a ur ei nu o erita " De la $un nceput e*reii si ara$ii au #acut cau,a co una potri*a unui ra,$oi ce a eninta sa le ruine,e negotul; Israel a pro#itat nsa spre a se arunca asupra lu ii ce-i ra nea nchisa din pricina delirurilor lui religioase, a riturilor ciudate, a intransigentei du ne,eului sau" Re*enit n gra$a la >a-$ilon, paratul l-a nsarcinat pe 9uietus cu pedepsirea oraselor re*oltate= -irene, Edesa, :eleucia, arile etropole elenistice ale Orientului au #ost date prada #lacarilor pentru ispasirea tradarilor pre editate n rasti pul popasurilor cara*anelor sau uneltite de catre +ido*i ea #iecareia" Mai tr,iu, *i,itnd aceste orase ce tre$uiau reconstruite, a pasit pe su$ colonadele n ruina, printre sirurile de statui sparte" paratul Osroes, care #inantase atare re*olte, a luat i ediat o#ensi*a; A$gar s-a ra,*ratit si a reintrat n Edesa trans#or ata n cenusa; aliatii nostri ar eni pe care !raian cre,use ca poate conta dadura a+utor ilitar satrapilor" paratul s-a tre,it deodata n centrul unui i ens c p de $ataie unde tre$uia sa #aca #ata n toate partile" Iarna si-a irosit-o asediind H?tra, ntaritura aproape ine6pugna$ila situata n plin desert, actiune care a costat ar ata ii de orti" ncapatnarea lui era din ce n ce ai ult o #or a de cura+ personal= o ul acesta $olna* re#u,a sa renunte" De la %lotina stia ca !raian, n ciuda a*ertis entului unui scurt atac de parali,ie, se o$stina sa nu-si nu easca succesorul" Daca acest i itator al lui Ale6andru urea si el de #riguri sau de e6cese n cine stie ce colt ne47 4(

sanatos al Asiei, ra,$oiul de cucerire s-ar #i du$lat cu unul ci*il; o lupta pe *iata si pe oarte ar #i i,$ucnit ntre parti,anii ei si cei ai lui -elsus sau %al a" Deodata stirile au ncetat aproape cu totul; sla$a linie de co unicatie ntre parat si ine era entinuta doar de $andele nu ide ale celui ai n*ersunat dus an" Atunci i-a poruncit pri a oara edicului eu sa- i nse ne pe piept cu cerneala rosie locul ini ii= daca *reo nenorocire a*ea sa se nt -ple, nu tinea sa cad *iu n inile lui Lusius 9uietus" :arcina di#icila de a paci#ica insulele si pro*inciile li itro#e se adauga atri$utiilor postului eu, dar unca isto*itoare din ti pul ,ilei era ni ic pe lnga lungi ea noptilor de inso nie" !oate pro$le ele i periului a copleseau n acelasi ti p, dar a ea proprie a apasa si ai greu" .rea puterea" O *rea spre a- i i pune planurile, ca sa ncerc re edieri, sa resta$ilesc pacea" O *rea ai ales pentru a #i eu nsu i nainte de a uri" Ur a sa plinesc patru,eci de ani" Daca urea la acea *rsta, n-ar #i ra as dupa ine dect un nu e ntr-un sir de nalti #unctionari si o inscriptie n greceste n cinstea arhontelui Atenei" Ulterior, de #iecare data cnd *edea disparnd un o a#lat la i+locul *ietii si despre care lu ea crede ca-i poate cu e6actitate asura reusitele si esecurile, i rea intea ca la acei ani nu e6ista dect n propriii ei ochi si n cei ai ctor*a prieteni care tre$uie ca se *oi #i ndoit uneori de ine precu eu nsu i a ndoia Mi-a dat sea a ca putini oa eni se reali,ea,a nainte de a uri; ncepuse deci sa +udec unca lor ntrerupta cu ai ulta ntelegere" O$sesia unei *ieti #rustrate i i o$ili,a gndirea ntr-un punct, o #i6a ca un a$ces" -u dorinta ea nestra utata de putere se nt pla precu cu cei a dragostei care nu-l lasa pe cel ce iu$este sa annce, si doar a, sa gndeasca si chiar sa iu$easca atta *re e ci anu e ritualuri nu au #ost ndeplinite" :arcinile cele a urgente i pareau ,adarnice din o ent ce nu- i era n gaduit sa iau ca stapn hotarri pri*ind *iitorul; a*ea ne *oie sa #iu asigurat ca *oi do ni spre a- i recapata po#t de a #i util" %alatul din Antiohia n care peste cti*a ai' 4D a sa traiesc un #el de #rene,ie a #ericirii nu ai era ntru ine dect o nchisoare si poate nchisoarea unui ndarnnat la oarte" !ri itea esa+e secrete oracole-+u+ +upiter A on, -astaliei, lui+upiter Dolichenus" -he ase agii; a ers pna la a aduce din te nitele Antiohiei un cri inal conda nat la cruci#icare caruia un !aiitor i-a taiat n #ata ea $eregata n speranta ca su#le-+ plutind o clipa ntre *iata si oarte, i-ar de,*alui *iitorul- Ne#ericitul scapase de o lunga agonie, dar ntre$arile ele au ra as #ara raspuns" Noaptea, a tra de la o #ereastra la alta, din $alcon n $alcon, de-a lungul salilor palatului cu ,idurile nca crapate de cutre ur, #acnd ici si colo, pe dale, calcule astrologice, chestionnd stelele tre uratoare" %e pa nt nsa tre$uia sa caut se nele *iitorului, n s#rsit, paratul ridica asediul H?trei si se hotar sa treaca napoi Eu#ratul ce n-ar #i tre$uit niciodata tra*ersat" -aldurile de+a toride si hartuiala arcasilor parti au arit si ai ult de,astrul acestei a are ntoarceri" ntr-o #ier$inte seara de ai, -a dus sa nt pin n a#ara portilor orasului, pe alul Orontelui, icul grup isto*it de #riguri, de an6ietate, de o$oseala= paratul $olna*, Attianus si

#e eile" !raian tinu sa parcurga calare dru ul pna la intrarea palatului= de a$ia se ai tinea; o ul acesta att de plin de *iata parea schi $at de apropierea ortii ai ult dect oricare altul" -ri ton si Matidia l-au a+utat sa urce scarile, l-au dus sa se ntinda, s-au instalat la capatiul sau" Attianus si %lotina i-au istorisit acele nt plari ale ca paniei ce nu-si putusera a#la locul n scurtele lor esa+e" Una din ele -a iscat n asa asura nct a*ea sa ra na de#initi* printre a intirile ele personale, printre si $olurile ele" A$ia sosit la Hara6, paratul o$osit s-a dus sa se ase,e pe pla+a n #ata apelor grele ale /ol#ului %ersic" Era pe ti pul cnd nu se ndoia de *ictorie, dar pentru pri a oara l coplesise i ensitatea lu ii, senti entul *rstei si cel al li itelor ce ne constrng pe toti" Lacri i ari se rostogoleau pe o$ra+ii $ra,dati ai o ului pe care ni eni nu-l credea capa$il sa plnga *reodata" -o andantul ce %urtase *ulturii Ro ei spre tar uri nee6plorate pna 4E atunci ntelesese ca niciodata nu se *a $arca pe area aceasta att *isata= India, >actria, ntregul Orient necunoscut de care se $atase de la distanta, *or ra ne pentru el doar nu e si *isuri" -hiar de a doua ,i, stirile proaste l-au o$ligat sa se ntoarca" La rndu- i, ori de cte ori destinul i-a spus nu, i-a a intit de lacri ile *arsate ntr-o seara pe un tar ndepartat de catre un o $atrn care-si pri*ea poate pentru ntia data *iata n #ata" n di ineata ur atoare a urcat la parat" A*ea #ata de el si ta inte #iliale, #ratesti" O ul care tot ti pul si #acuse o glorie de a trai si a gndi ca oricare din soldatii ar atei lui s#rsea n deplina singuratate= ntins pe pat, continua sa esa#ode,e planuri grandioase de care ni eni nu se ai interesa" -a de o$icei, li $a+ul lui sec si taios i urtea gndirea; articulnd cu greu cu*intele i *or$ea despre triu #ul ce i se pregatea la Ro a" Nega n#rngerea dupa cu nega oartea" Doua ,ile ai tr,iu a a*ut al doilea atac" A reluat cons#atuirile ngri+orate cu Attianus si %lotina" /ratie pre*ederii paratesei, *echiul eu prieten a #ost pro o*at n #unctia atotputernica de pre#ect al pretoriului, garda i periala #iind ast#el pusa su$ ordinele noastre" Matidia, care nu parasea ca era $olna*ului, se situase, din #ericire, de partea noastra; aceasta #e eie si pla si calda era de alt#el de ceara n inile %lotinei" Nici unul din noi nu ndra,nea nsa a-i a inti paratului ca chestiunea succesiunii ra asese nere,ol*ata" %oate, ca si Ale6andru, hotarse sa nu-si nu easca singur ur asul, poate ca #ata de partida lui 9uietus si luase anga+a ente doar de el stiute" :au pur si si plu re#u,a sa-si ntre*ada s#rsitul= prin #a ilii se ntlnesc atare $atrni ce se ncapa-tnea,a sa nu-si #aca testa entul" n ca,ul acestora, nu e *or$a att de a-si pastra pna la s#rsit co oara sau puterea de care degetele lor a ortite s-au desprins de+a pe +u atate, ct de #aptul de a nu se pune prea de*re e n situatia postu a a o ului ce nu ai are de luat hotarri, nici de pro*ocat surpri,e, nici de #acut pro isiuni si pro#erat a enintari celor de care ur ea,a sa se desparta" l depln-gea = ne deose$ea prea ult ca sa poata a#la n ine 4B

ontinuatorul docil, dinainte sortit acelorasi etode si .iJar acelorasi greseli, cautat cu disperare pe patul ortii A a+oritatea oa enilor care au detinut puterea a$solu-%rintre cei din +urul sau nu se a#la un singur o de stat= singurul pe care-l putea alege #ara sa a$dice de la ndatoririle sale de $un ad inistrator si are principe= co andantul o$isnuit sa cntareasca statele de ser*iciu era aproape o$ligat sa a accepte" O e6celenta oca,ie, de alt#el sa a si urasca" ncetul cu ncetul si-a resta$ilit sanatatea ct nu ai sa-i #ie ngaduit sa paraseasca ncaperea" .or$ea despre organi,area unei noi ca panii; nici el nu ai credea n ce spunea" Medicul sau -ri ton, ce se te ea, n ce-l pri*este, de caldurile caniculare gata sa nceapa, a reusit n cele din ur a sa-l deter ine sa se $arce pentru Ro a" n seara dinaintea plecarii puse sa #iu che at la $ordul cora$iei si a nu i co andant se# n locul sau" Doar att se anga+a" Esentialul nu #usese nsa re,ol*at" potri*a ordinelor pri ite, a nceput i ediat, dar n secret, con*or$irile de pace cu Osroes" Mi,a pe #aptul ca pro$a$il nu *oi ai a*ea de dat socoteala paratului" Nici ,ece ,ile ai tr,iu, a #ost tre,it n i+locul noptii de sosirea unui curier= a recunoscut ndata pe unul din oa enii de ncredere ai %lotinei" Acesta i aducea doua scrisori" Una, o#iciala, a in#or a ca !raian, care nu putuse suporta calatoria pe are, a #ost de$arcat la :elinunt n -ilicia, unde se a#la gra* $olna* n casa unui negustor" -ea de a doua scrisoare, secreta, i anunta oartea lui pe care %lotina i pro itea sa o ascunda ct *a putea ai ult, dndu- i ast#el a*anta+ul de a #i pri ul in#or at" A plecat ndata spre :elinunt dupa ce a luat toate asurile necesare spre a #i sigur de garni,oanele siriene" A$ia pornit la dru , un nou esager i dadea de stire o#icial de oartea paratului" !esta entul sau, care a dese na drept ur as, #usese tri is la Ro a n ini sigure" !ot ceea ce *re e de ,ece ani a #ost *isat cu pasiune, co $inat, discutat sau trecut su$ tacere se reducea la o isi*a de doua nduri scrise n greceste de na sigura si cu caligra#ia a44 runta a unei #e ei" Attianus care a astepta pe chei la :e-linunt a #ost cel dinti ce -a salutat cu titlul de parat" Aici deci, n rasti pul dintre de$arcarea $olna*ului si o entul ortii sale, s-a des#asurat una din acele suite de e*eni ente ce- i *a ra ne pentru totdeauna i posi$il de la urit si pe care totusi s-a cladit destinul eu" -ele cte*a ,ile petrecute de Attianus si de #e ei, n acea casa de negustor, au #ost hotartoare asupra *ietii ele, dar *a #i pentru *esnicie dat ca despre ele ct si, ai tr,iu, despre o anu e dupa-a ia,a pe Nil sa nu pot sti niciodata ni ic toc ai #iindca a interesa sa a#lu tot" Ulti ul pierde-*a-ra de la Ro a are parerea lui despre aceste episoade ale *ietii ele, n pri*inta lor nsa eu snt cel ai putin du irit dintre oa eni" Dus anii au n*ino*atit-o pe %lot a ca a pro#itat de agonia paratului ca sa #aca pe uri$und sa scrie cele cte*a cu*inte prin care i ncredinta puterea" -alo niatori si ai *ulgari *or$eau despre un pat cu perdele, despre lu ina incerta a unui opait, despre edicul -riton dictnd ulti ele dorinte ale lui !raian cu o *oce care i ita pe cea a ortului" :-a in*ocat #aptul ca ordonanta &oidi os, care a *ira si caruia prietenii nu i-ar #i putut cu para tacerea, a suco $at #oarte oportun de #riguri acute a doua ,i dupa decesul stapnului sau"

E6ista n atare i agini de *iolenta si intriga un nu stiu ce care atta nchipuirea ulti ilor si chiar pe a ea" Nu i-ar #i displacut ca o na de oa eni cu secade sa #i #ost n stare sa earga pentru ine pna la cri a, nici ca de*ota entul paratesei sa o #i pins att de departe" Ea cunostea pri e+diile la care o hotarre neluata putea e6pune statul; snt sigur ca o cinstesc cu se cu*ine cre,nd ca ar #i acceptat sa co ita o #rauda necesara daca ntelepciunea, $unul-si t, interesul pu$lic si prietenia ar #i o$ligat-o la aceasta" A a*ut de nenu arate ori de atunci n na acel docu ent att de *iolent contestat de ad*ersarii ei= nu a pot pronunta pentru sau contra autenticitatii acestui ulti dicteu al unui $olna*" Desigur, pre#er sa- i nchipui ca !raian nsusi, calcnd naintea ortii peste pre+udecati personale, a lasat de $una *oie i periul celui pe care l socotea, una 4) " alta, cel ai de n" !re$uie sa arturisesc nsa ca n l a+uns la putere a do*edit ulterior ca #erita sa o e6ercite" t ca, re,ultatul a interesa ai ult dect i+loacele= ntial este ca o ul

!rupul a #ost incinerat pe tar , la putina *re e dupa sorea ea, n *ederea #uneraliilor triu #ale ce ur au a #i ple$rate la Ro a" Aproape ni eni nu a asistat la #oarte -hnpla cere onie care a a*ut loc n ,ori - ulti episod al casnicei si ndelungii purtari de gri+a a #e eilor pentru persoana lui !raian" Matidia plngea cu lacri i #ier$inti; *i$ratia aerului n +urul rugului esto pa trasaturile %lotinei" -al a, distanta, sla$ita de #riguri, ra nea, ca de o$icei, ntr-o li pe,i e i penetra$ila" Attianus si -riton *egheau ca totul sa se des#asoare cu $ine pna la capat" &u ul su$tire se prastia n aerul al$uriu al di inetii di#u,e" Nici unul din prietenii ei n-a ai adus *or$a despre cele petrecute n putinele ,ile dinaintea ortii paratului" -u-*ntul lor de ordine era, e*ident, tacerea; al eu de a nu pune ntre$ari pri e+dioase" n aceeasi ,i parateasa *adu*a si apropiatii ei s-au re- $arcat pentru Ro a" Eu -a ntors la Antiohia, nsotit de-a lungul dru ului de acla atiile legiunilor" M-a si tit cuprins de un cal e6traordinar= a $itia si tea a pareau a #i #ost un cos ar apartinnd trecutului" Orice s-ar #i nt plat, era de ult hotart sa- i apar pna la capat sansele de a a+unge la tron; actul adoptiunii a si pli#icat nsa totul" %ropria *iata nu a ai preocupa= putea din nou sa- i ntorc gnd urile catre restul oa enilor" !ellus sta$ilitaJ ' i trup al o enirii; pulsul pa ntului pornise din nou sa $ata"

.iata ea reintrase n nor al, nu si cea a i periului Lu ea pe care o ostenise se ase ana unui o n pu-terea *rstei, nca ro$ust, care desi pre,entnd, pentru ochiul edicului, a$ia percepti$ile se ne de u,ura, trecuse de curnd prin con*ulsiile unei $oli gra*e" Negocierile au #ost reluate, de data aceasta n od o#icial; a #acut sa circule peste tot *ersiunea ca nsusi !raian a nsarcinase nainte sa oara" A anulat dintr-un condei cuceririle pri e+dioase= nu nu ai Mesopota ia unde nu ne-a #i putut entine, ci si Ar enia, prea laturalnica si ndepartata, pe care a pastrat-o cu rangul de stat *asal" Doua sau trei di#icultati, care ar #i #acut sa dure,e ani de ,ile o con#erinta de pace daca principalii interesati ar #i a*ut *reun a*anta+ sa o lungeasca, au #ost re,ol*ate prin inter ediul negustorului Opra oas, ascultat de satrapi" A ncercat sa trans#er n cadrul con*or$irilor ardoarea pastrata de altii pentn c pul de lupta; a #ortat pacea" De alt#el partenera eu o dorea cel putin ct ine nsu i= partii nu se gin deau dect la redeschiderea cailor co erciale ntre Indii si noi" %utine luni dupa area cri,a, a a*ut $ucuria si *ad #or ndu-se din nou pe alurile Orontelui sirul cara *anelor; oa,ele se repopulau cu negustori care co entai stirile la lu ina #ocurilor la care-si pregateau cina, ncai cnd n #iecare di ineata o data cu ar#urile transportat n tinuturi necunoscute si ulte idei, cu*inte si o$iceiur ce ne snt proprii si care ncetul cu ncetul puneau stapi nire pe pa nt cu ai ulta siguranta dect legiunile : ars" -irculatia aurului, #lu6ul ideilor, su$til ase ene celui al aerului *ital n artere, rencepeau nlauntru %a nt #er " %riolul re*oltei se stingea la rndu-i" n Egipt el #usese*iolent nct a #ost ne*oie sa se recrute,e n gra$a "lJtiile taranesti pna la sosirea trupelor noastre de nta-L-a nsarcinat de ndata pe ca aradul eu Marcius ! r$o sa resta$ileasca acolo ordinea, ceea ce a si #acut cu" teieapta #er itate" Dar ordinea pe stra,i nu a satis-#rea dect pe +u atate; dorea , daca se putea, ca ea sa #ie reinstaurata n spirite sau ai degra$a do nia ei sa "nceapa acu pentru pri a oara" sederea de o sapta na la %elusiu s-a scurs n ntregi e tinnd cu pana dreptatii ntre greci si e*rei, *esnic inco pati$ili" N-a *a,ut ni ic din ce as #i *rut sa *ad= nici alurile Nilului, nici Mu,eul din Ale6andria, nici statuile te plelor; a$ia a gasit raga,ul sa consacru o noapte agrea$ilelor placeri de la -anopus" sase ,ile inter ina$ile le-a petrecut n ca,anul clocotitor al tri$unalului, aparat de caldura de a#ara de lungi perdele de ra#ie care pocneau n *nt" Noaptea, tntari i ensi ,u ,aiau la lu ina la pilor" A ncercat sa le de onstre, grecilor ca nu ntotdeauna erau cei ai ntelepti, iar e*reilor ca nu erau ctusi de putin cei ai puri" -ntecele satirice cu care elenii acestia de +oasa speta si hartuiau ad*ersarii pareau tot att de idioate ca si i precatiile grotesti ale +ido*i ii" -ele doua nea uri care traiau poarta n poarta de *eacuri n-au a*ut niciodata curio,itatea sa se cunoasca, nici decenta de a se tolera" %ledantii epui,ati ce se retrageau noaptea tr,iu a regaseau n ,ori pe $anca ea, ocupat tot cu trierea gra e,ii de urdarie a #alselor arturii; cada*rele strapunse de lo*ituri de pu nal ce i se n#atisau ca piese pro$atorii erau adesea cele ale $olna*ilor orti n paturile lor si #urate de la i $alsa atori" Dar #iecare ora de acal ie nse na o *ictorie, precara cu snt toate *ictoriile; #iecare disputa ar$itrata, un precedent, o che,asie pentru

*iitor" %utin i pasa ca pacarea o$tinuta era #or ala, i pusa din a#ara, pro$a$il te porara= stia e rutina, ca pro*i,oriul se prelungeste, ca e6teriorul se in)3 )' " " i @"","9 """ rN ipriie nu puteau duce la ni ic, aido a negLcie L edicului ce -

ca $inele ca si raul snt chestiuni

#iltrea,a nlauntru si ca niired,diniduiiiiu<

asca, cu ti pul, de*ine tata" DK r """ ,

""""" ai si -

" L "ae cauten,are dupa ce a ncercat re edii recurge ia" +r

oarece ura, prostia, delirul au ur ari dura$ile, nu *edeat oarect uia, piuai , ,"49O ,

A Ia de co plicate sint tre$urile o enesti incit do ple"Asauc " "" " J"

oentru ce luciditatea, dreptatea, $una*ointa n-ar a*ea si e" pentru ce ciunaica, A , " ""

"" J &" p, pasnica si *a a*ea si ea perioadele ei de ra,$oi, a ea p M @

Ordinea la #rontiere nu nse na ni ic daca nu reusea,, sa con*ing pe e*reul negustor de ha e *echi si pe cirna tarul erec sa traiasca n $una pace unul l ga celalalt" tarui giec %acea era pentru acedeidpei u , "" ine un tel, nicidecu , , ",, t un idol; t+" ,*" J s

dup cu de ne*oit,

de inter*ale de r" a rentoarce in nord pentru reele entare

nainte de a Ina ic

"" #inala a con#lictului sar ane, l-a

re*a,ut pe 9uietus" , ea O asura

cu*ntul ideal i displace ca prea ndepartat de reahtatt reannaNa cu*uuuiiucai u r , r r

rslaul din -irene rar nea pri e+dios" %ri a

Ma endise

sa duc pna la capat re#u,ul #ata de oric -aiauiuu 0 #

, ",

" "

"-""

i*ia g uieiu sa

, " di,ol*area unitatilor lui de cercetasi nu i,i; u ra, J

cucerire a$andonnd Dacia, si as #i #acut-o daca as #i pi a rost """ cucerire, duduu-ui ui , , t-

nea locul in senat, postul in ar ata regulata si enr B

tut rupe total, #ara nic un risc, cu politica predecesori r nea u" rut rupe tuidi, idid lui-era nsa , r r

do eniu al nisipurilor apusene din care-si putea #ace r r , r

ai $ine sa #olosesc cit

ai ntelept cu putint suiau" " r r ,

iui, era uia nidi unic cuceririle anterioare gu*ernarii cucenrue aiuenudic ",""J,"

tra $ulina sau un re#ugiu" M-a po#tit la o """ ,, , " O"

ele si care #usesera de D "

au%d . """"""

*natoare n Misia,

plina padure, si a pus la cale cu pnJ r r tai put "I4 "," noroc sau agilio ai

nreeistrate de istorie" Ad ira$ilul Iuhus >assus, pri i undlua nregisudieuci>iui eu*ernator al acestei pro*incii recent organi,ate, gu*enidiui di declic & la Dost cu era sa i se nti ple si o r

#eDere un accident in care cu uris, cerc " t trupeasca " "

i-as #i lasat #ara ndoiala *iata" Era J " " , """""""

ie in anul petrecuti ldlc r

lapu$icu cia>cii

r $ine sa par ca nu $anuiesc ni ic, sa a

ra$dare, sa astept,

#rontierele sar atice c d as #i putut #i ucis la acea dat! lipsita de glorie care este paci#icarea continua a unei ta= in+larea sar ati ga @n

considerata cucerita" A consiueididcuLcuid"!"

dispus sa-i #ie organi,ate la Oont & "" " , K - "-,

"r

tre*ad rentoarcerea in Italia la o data apropiata, pnntr-un " schi $ de depese ci#rate cu #ostul r " "r I" " a#lat ca

#uneralii triu #ale re,er*ate de o$icei doar paratilo runerdiu uiuuudic ic r

eu tutore, a "

o aeiul acesta adus unui $un slu+itor sacri#icat in chi o agiui dceid auua o$scur a constituit protestul ODscurdLuii$uiunpu *a politicii de cucerire= nu $lic din o ent ce de , eu ulti , -

9uietus, rentors gra$nic la Ro a, se si alaturase lui %al a, si discret i poti ""-"K,"""", J - r,

Dus anii nostri si ntareau po,itiile, si re#aceau trupele, 9 " ti doi +"a "" Ao scris @ui APanus ga actionp

ai era ca,ul sa o de,a*ue, &

ine depindea sa-i pun capat, potri*a"ne

represiune ar ata se i punea, di potri*a in Maunta unde agentii lui Lusius 9uietus instigau la tul$urari,I st ctiunile s+ de$aragat nu necesita nsa pre,enta ea i ediata" De acelasi lua dus an"" aceeas" dg "nter*a

era ne*oie si n >ritannia unde caledonie i %asera Aa g e6gcutat " retragerea trupelor pentru ra,$oiul din Asia ca sa ,e garni,oanele insu#iciente lasate pe #rontiera" Iuhus *erus si-a luat ndata asupra-i aceasta araniarea tre$urilor la Ro a isiune p de la ! adna de agre ent 9uietus us la &aAentia @@ ,a ig

sirea de 9 r r

i-ar #i per is e#ectuati

aran+area ueuuinui

ut a sa-l readuca la Ro a" O usoara teroare s-a raspn#a & g dgr care tre$uie sa&#i

lungii calatorii" i statea insa la ini a ter inarea eh dit " de catre ine a ra,$oiului sar ane ra as

supens renta se rese nasp de

de data aceasta aruncind in lupta tot e#ecti*ul tre$u no a*iditate lichidarii pentru totdeauna a pradaciunilor $ar$anlo atare pro$le a ca si in oricare alta re#u,a unui siste " Accepta )( de ,*onuri sinistre care circulau pe sea a sa

is&ar"

saltat de $ucurie, #ara ndoiala unica sen,atie de *olup-

a p tate pe care *a #i si tit-o n toata e6istenta lui" :u edenia

ra,$oiul ca o cale catre pace )7

ea gasira dih nou cre,are"

Aceste *esti i-au par*enit pe puntea cora$iei cart a readucea n Italia" Ele -au pus la pa nt" ntotdea" una te si ti $ine cnd esti de$arasat de ad*ersari, tutore eu do*edise nsa o indi#erenta de $atrn pentru const" cintele ndepartate ale acrului sau= uitase ca eu *oi a*ea de trait cu ur arile acestor asasinate *re e de ai $ine de doua,eci de ani" Ma gndea la proscrierile lui Octa*iar, care au urdarit cu noroi a intirea lui Augustus, la ntie cri e ale lui Nero, ur ate de alte cri e" i rea intea ulti ii ani ai lui Do itian, o ul ediocru, nu ai rau de-ct altul - caruia #rica ce-o inspira si de care su#erea i-au rapit n#atisarea o eneasca - urind n i+locul palatului ca o +i*ina haituita prin paduri" .iata ea pu$lica ncepuse de+a sa- i scape de su$ control= pri ul rnd al inscriptiei cuprindea, adnc taiate n piatra, cte*a cu*inte pe care nu le *oi ai putea sterge" :enatul, acest i punator organis att de de$il dar care de*enea puternic ndata ce era persecutat, nu *a uita niciodata ca patru oa eni din rndurile lui au #ost e6ecutati su ar din ordinul eu; trei intriganti si o $ruta #eroce *or #ace ast#el #igura de artiri" L-a nstiintat ndata pe Attianus sa a nt pine la >rundisiu spre a da socoteala de #aptele sale" Ma astepta la doi pasi de port, ntr-una din ca erele hanului, orientata catre rasarit, unde pe *re uri urise .ergilius" A iesit schiopatnd pe prag n nt pinarea ea su#erea de o cri,a de guta" Ra as singur cu el, a i,$ucnit n reprosuri= o do nie pe care o *oia oderata, e6e plara, ncepea prin patru e6ecutii, dintre care una singura era indispensa$ila si carora le-a #ost n chip pri e+dios ne gli+ata respectarea #or elor legale" Acest a$u, de putere i *a #i cu att ai ult reprosat cu ct ulterior a *d stradui sa #iu ngaduitor, scrupulos sau drept; el *a ser* ca do*ada ca pretinsele ele *irtuti nu erau dect un si de asti si tot el *a #i in*ocat

la con#ectionarea $analei le gende de tiran care si tea scuti

a *a nsoti poate pna la s#rsitul Iste riei" i

arturisea

tea a= nu

ai

ru,i e si de nici una din tarele o enesti; accepta ' co un dupa care cri a atrage cri a, i aginea ani-lului care a dat o data de gustul sngelui" Un *echi pri-a carui #idelitate i paruse te einica se e ancipa, " pro#itnd de sla$iciunile pe care cre,use a le re ar-laJ ine; a #acut tot ce-a putut, chipurile ca si cu -ar #i duiit, ca sa-si ncheie socotelile personale cu Nigrinus si %al a" El co pro itea opera ea de paci#icare; i pre-area cea ai ntunecata dintre ntoarcerile la Ro a" J >atrnul ceru *oie sa se ase,e, si-a potri*it pe un ta$uret piciorul $anda+at n #ese" n ti p ce *or$ea , i-a rease,at cu*ertura pe piciorul $olna*" Mi-a pri it gestul cu sursul unui pro#esor de gra atica care-si asculta ele*ul cu se descurca destul de $ine ntr-o recitare di#icila" -nd a ter inat, -a ntre$at cu cal cu socotise sa procede, cu dus anii regi ului" Daca *a #i ne*oie se *a sti sa se #aca do*ada ca cei patru iau co plotat oartea; n tot ca,ul a*eau interesul s-o #aca" Orice trecere de la o do nie la alta antrenea,a atare operatii de curatire; el si-a asu at-o pe aceasta spre a- i lasa inile curate" Daca opinia pu$lica cerea o *icti a, ni ic ai si plu dect sa-i retrag postul de pre#ect al pretoriului" %re*a,use atare asura si a s#atuia sa o adopt" Iar daca pentru a paca senatul era ne*oie de si ai ult, era de acord sa erg pna la do iciliu #ortat sau e6il" Attianus a #ost tutorele caruia i se puteau cere $ani, s#atuitor de ,ile grele, agent de ncredere, dar pentru pri a oara i pri*ea atunci cu atentie chipul cu #alcile rase cu ngri+ire, inile de#or ate reunite linistit pe inerul $astonului de a$anos" stia destul de $ine di*ersele aspecte ale e6istentei sale de o prosper= sotia care-i era draga si a carei sanatate necesita ngri+iri, #iicele lui casatorite si copiii lor pentru care a*ea a $itii totodata odeste si tenace cu au #ost de alt#el si ale sale nsusi; pasiunea lui pentru ncarurile ra#inate, gustul nede, intit pentru ca eele grecesti si dansatoarele tinere" &ata de toate acestea i-a dat necontenit ntietate= de trei,eci de ani pri a Ul gri+a a #ost sa a apere, apoi sa a ser*easca" Mie, care )D )E nu a atasase nca dect de idei, de proiecte sau cel ult de *iitoarea i agine a ea nsu i, atare de*ota ent si plu, de la o la o , i se parea e6traordinar, de nepatruns" Ni eni nu e *rednic de el si continuu sa nu i-l e6plic" I-a ur at nde nul= si-a pierdut postul" :ursul sau a$ia percepti$il i arata ca se astepta a #i luat n serios" stia prea $ine ca nici o solicitare inte pesti*a #acuta ca unui *echi prieten nu -ar #i piedicat *reodata sa adopt solutia cea ai nteleapta; acest #in o politic nici nu -ar #i *rut alt#el" Durata di,gratiei sale nu tre$uia nsa e6agerata= dupa cte*a luni de eclipsa, a reusit sa #ac sa #ie ad is n senat" Era cea ai are cinste pe care-as #i putut-o acorda o ului de o$rsie ec*estra" A a*ut o $atrnete usoara, de $ogat ca*aler ro an, plin de in#luenta ce

i-o con#erea cunoasterea per#ecta a #a iliilor si pro$le elor; adeseori i-a #ost oaspete n *ila din Muntii Al$ani" -e sa-i #aci= ca si Ale6andru naintea unei $atalii, a supusese si eu &ricii nainte de a intra n Ro a= cteodata l socotesc si pe Attianus printre o#randele o enesti nchinate acelei di*initati" Attianus *a,use +ust= aurul pur al respectului ar #i #ost prea oale #ara un anu e alia+ de tea a" -u asasinarea celor patru consuli s-a nt plat ca si cu po*estea testa entului nascocit= su#letele cinstite, ini ile *irtuoase au re#u,at sa a creada i plicat; cinicii $anuiau ce*a ult ai rau, dar a ad irau cu att ai tare" Ro a s-a cal at ndata ce s-a stiut ca pusese capat ranchiunelor ele; $ucuria #iecaruia de a se si ti n siguranta a #acut ca ortii sa #ie repede dati uitarii" Lu ea se ira de $lndetea ea #iindca o socotea deli$erata, *oita, pre#erata n #iecare ,i unei *iolente ce nu i-ar #i #ost ai lesnicioasa; si plitatea ea era laudata pentru ca toti credeau a ntre,ari n ea un calcul" !raian posedase a+oritatea *irtutilor odeste; ale ele surprindeau si ai ult; nca putin si s-ar #i *a,ut n ele un ra#ina ent al *iciului" Era acelasi o ca altadata, dar ceea ce se dispretuise la ine trecea acu drept su$li ; e6tre a politete n care spiritele grosolane )B " usera o #or a de sla$iciune, poate de lasitate, aparea n*elisul neted si lustruit al #ortei" Mi se nalta pna la ra$darea #ata de solicitanti, desele *i,ite la $olna*ii din oitalele ilitare, #a iliaritatea prieteneasca cu *eteranii "ntorsi la casele lor" !oate astea nu se deose$eau de #elul "n care ntreaga *iata i tratase ser*itorii si colonii de ne #er ele ele" &iecare are ai ulte calitati dect crede, dar nu ai succesul le pune n *aloare, poate si pentru ca se asteapta atunci sa renunta la practicarea lor" &iintele o enesti arturisesc indirect sla$iciunile cele ai rele cnd snt ui ite ca un stapn al lu ii nu este de o indolenta prosteasca, pre,u tios sau crud" A re#u,at toate titlurile" In pri a luna de gu*ernare, senatul i-a decernat #ara sa stiu o lunga serie de nu e onori#ice care, ca un sal cu #ran+uri, atrna de gtul unor parati" Dacicul, %articul, /er anicul= lui !raian i placusera ,go otele #ru oase ale acestei u,ici ra,$oinice, aido a ci $alelor si to$elor regi entelor partice; ele suscitasera n el ecouri, raspunsuri" Le-a re#u,at pe toate; a respins, de ase enea, pro*i,oriu, ad ira$ilul titlu de %arinte al %atriei, pe care Augustus nu l-a acceptat dect tr,iu si de care nu a socotea nca de n" Acelasi lucru si cu triu #ul; ar #i #ost ridicol sa #iu de acord cu sar$atorirea lui pentru un ra,$oi n care singurul eu erit era de a-i #i pus capat" -ei ce *edeau un gest de odestie n atare atitudine se nselau n egala asura ca cei care a acu,au de orgoliu" :ocoteala ea se re#erea ai putin la e#ectul produs asupra altuia dect la a*anta+ele pentru ine nsu i" .oia ca prestigiul sa- i #ie personal, lipit de piele, asura$il pe loc n ter eni de agilitate a intii, de #orta sau de acte plinite" !itlurile, daca a*eau sa *ina, *or *eni ai tr,iu, alte titluri, arturii ale unor tainice *ictorii la care nu putea nca aspira" %entru o ent a*ea destule de #acut ca sa de*in, sau sa #iu, ct ai ult posi$il Hadrian"

:nt acu,at ca iu$esc prea putin Ro a" Era #ru oasa totusi, n rasti pul celor doi ani n care statul si cu celalalt, cetatea cu stra,ile nguste, )4

ine neJa

di$uit unul pe

cu pietele aglo erate, cu cara i,ile de culoarea pielii -$atrnite" Re*a,uta dupa Orient si /recia, Ro a $raca un anu e aer straniu de care nu si-ar putea da sea a ro anul nascut si crescut tot ti pul n oras" Ma reo$isnu-ia cu iernile ei u ede si pline de #uningine, cu *erile ei a#ricane te perate de racoarea cascadelor de la !i$ur si de Lacul Al$an, cu populatia aproape rustica si pro*incial legata de cele sapte coline, peste care a $itia, po#ta de cs-tig, ha,ardul cuceririlor si al nro$irilor *arsa ncetul cu ncetul aproape toate rasele lu ii= negrul tatuat, ger anul paros, grecul su$tire si orientalul asi*" ncepuse sa a lipsesc de anu ite delicateturi= #rec*enta $aile pu$lice n orele de aglo eratie; a n*atat sa suport @ocurile n care pna atunci nu *a,use dect cu plita risipa" %arerea ea nu se schi $ase= detesta aceste asacre n care #iara nu are nici o sansa; i dadea nsa treptat sea a de se ni#icatia lor rituala, de e#ectele de puri#icare tragica ce le au asupra ulti ii inculte; *oia ca prin splendoare, sar$atorile sa le egale,e pe cele organi,ate de !raian, dnd do*ada totusi de ai ulta arta si ai ulta ordine, i i punea sa gust scri a precisa a gladiatorilor, cu conditia, nsa, ca ni eni sa nu #i #ost o$ligat sa practice atare eserie potri*a *ointei lui" n*ata , de la nalti ea tri$unei -ircului, sa parla ente, cu gloata prin inter ediul crainicilor, sa nu-i i pun liniste dect cu acea de#erenta pe care i-o ntorcea nsutit, sa nu-i acord niciodata dect ceea ce a*ea dreptul sa spere si sa nu-i re#u, ni ic #ara sa-i e6plic oti*ul" Nu- i lua ca tine cartile n lo+a i periala= nsea na sa-i insulti pe ceilalti lasnd sa se *ada ca el le dispretuieste $ucuriile" Daca spectacolul a plictisea, e#ortul de a-l suporta era pentru ine un e6ercitiu ai #olositor dect lectura lui Epictet" Morala e o con*entie particulara, decenta o chestiune pu$lica; orice licenta prea $atatoare la ochi a #ost ntotdeauna pentru ine indiciul proastei calitati" A inter,is $aile i6te, oti* aproape nes#rsit de certuri; a pus sa se topeasca si sa intre n te,aurul statului colosalul ser*iciu de platouri co andat de laco ia lui .itellius" %ri ii nostri narati si-au do$ndit detesta$ila #ai a de *natori de ' nsteniri= i-a #acut o regula din a nu accepta pentru t si nJcJ %enru e *reo ostenire asupra careia urasi directi ar putea ridica pretentii" A ncercat sa reduc arul e6or$itant de scla*i ai casei i periale si ai ales " ++-a,neala acestora datorita careia de*in egalii celor ai huni cetateni si adesea i terori,ea,a= ntr-o ,i unul din oa enii ei s-a adresat n od i pertinent unui senator; ordonat ca indi*idul sa #ie pal uit" Ura ea #ata de de,ordine ergea pna-ntr-acolo nct a pus sa #ie $iciuiti n plin -irc risipitorii nglodati n datorii" %entru a nu-i egali,a pe oa eni, a insistat asupra portului n oras al togei sau al laticla*ei, *es inte inco ode ca tot ce este onori#ic si la care eu nsu i nu recurgea dect la Ro a" -nd i pri ea prietenii a ridica n picioare; n ti pul audientelor, de ase enea, ca reactie potri*a lipsei de consideratie noti#icata de tinuta se,nd sau culcat" A redus nu arul atela+elor insolente si stn+enitoare pe stra,i, lu6 de *ite,a ce se autoanulea,a, caci

pietonul a*ansea,a ai repede dect o suta de trasuri $locate n sir de-a lungul cotiturilor -aii :acre" -t pri*este *i,itele ele, a luat o$iceiul sa erg cu litiera pna n interiorul caselor particulare, scutindu- i ast#el ga,da de cor*oada asteptarii sau de a a conduce a#ara, su$ soarele ori *ntul uscator al Ro ei" I-a regasit pe ai ei= dintotdeauna a*usese anu e sla$iciune pentru sora %aulina, iar :er*ianus nsusi parea ai putin odios ca altadata" :oacra ea Matidia *enise din Orient cu ntile si pto e ale unei $oli incura$ile= a straduia sa o sustrag su#erintelor, organi,nd sar$atori #rugale sau a etind-o ne*ino*at cu un deget de *in pe atroana cu nai*itati de copila" A$senta sotiei ele, re#ugiata la tara ntr-unui din accesele ei de proasta dispo-C'tie, nu stir$ea cu ni ic aceste placeri de #a ilie" Dintre toate #iintele ea este pro$a$il cea careia a reusit sa-i #iu cel ai putin pe plac= e ade*arat ca nici nu i-a prea dat interesul" &rec*enta casa icuta n care parateasa *adu*a se deda placerilor serioase ale editatiei si lec)) )2 turii" Regasea tacerea placuta a %lotinei" Ea se esto pa cu $lndete; gradina, ncaperile lu inoase de*eneau pe ce trece tot ai ult lacasul unei u,e, te plul unei r+t" paratese de+a di*ine" %rietenia ei ra nea totusi e6igenta dar aceste e6igente erau, una peste alta, ntelepte" Mi-a re*a,ut prietenii; a cunoscut placerea aleasa de a relua contacte dupa ndelungi a$sente, de a recntar+ si de a #i recntarit" !o*arasul de altadata de petreceri :+ de preocupari literare, .ictor .oconius, urise; a luat asupra- i co punerea necrologului sau; cnd printre *ir" tutile de#unctului a po enit despre castitatea pe care o denegau propriile lui poe e, un surs trecu pe $u,ele adunarii ndoliate la care participa si !estAlis cu $uclele de iere, careia .ictor i spunea pe *re uri chinul lui dulce Ipocri,ia era ai putin grosolana dect parea; orice placere consu ata cu gust i parea casta" /ospodarea Ro i ca pe o casa pe care stapnul se gndeste ca o *a putea parasi #ara ca ea sa ai$a de su#erit n a$senta-i= noii cola$o ratori #aceau do*ada calitatilor lor; ad*ersarii re*eniti li senti ente ai $une luau cina pe %alatin alaturi de priete nii din ,ilele grele" Neratius %riscus schita n ti pul ese planurile lui legislati*e; arhitectul Apollodor ne e6plica epu rele sale; -eionius -o odus, patrician putred de $oga; pro*enit dintr-o stra*eche #a ilie etrusca de snge aproa pe regal, $un cunoscator de *inuri si oa eni, #acea preu na cu ine co $inatii n *ederea apropiatei ele ane*it n senat"

&iul sau, Lucius -eionius, n *rsta atunci de a$ia opt spre,ece ani, n*eselea acele ospete, ce la dorea austeri cu #ar ecul si rsul lui de tnar print" A*ea de+a niste nii a$surde si delicioase= pasiunea de a pregati prietenilo $ucate rare, gustul ra#inat al decoratiilor #lorale, placere ne$uneasca pentru +ocurile de noroc si pentru tra*estiur Martial era .ergiliul sau= i recita poe,iile lasci*e cu o nct tatoare nerusinare" A #acut pro isiuni care -au str# nit ult dupa aceea; tnarului #aun dansnd i-a consacr sase luni din *iatai" 23 n cursul anilor ce au ur at, pe Lucius l-a pierdut de-3ri din *edere, apoi l-a regasit; risc ast#el sa pastre, de-e ei o i agine constituita din a intiri suprapuse care ' corespund, adunate, nici unei #a,e a scurtei sale e6is-nte" Ar$itrul putin ca isolent al elegantelor ro ane, torul a#lat la nceputurile sale, aplecat cu s#iiciune asu-ra e6e plelor de stil si cerndu- i parerea despre cte in pasa+ di#icil, tnarul o#iter gri+uliu, chinuindu-si $ar$a rara, $olna*ul scuturat de tuse pe care l-a *egheat pna la agonie, n-au e6istat dect ult ai tr,iu" I aginea lui Lucius adolescent se n*ecinea,a cu ungherele ai tainice ale a intirii= un chip, un trup, ala$astrul unui ten pal si ro,, echi*alentul e6act al unei epigra e de dragoste a lui -alli ah, al ctor*a *ersuri li pe,i si directe ale poetului :traton" Dar a gra$ea sa parasesc Ro a" %na acu , predecesorii proiecte, acti*itatile pasnice si chiar *iata ea ncepeau pentru ei lipseau de o$icei din capitala doar cnd plecau la ra,$oi= ine n a#ara ,idurilor" arile

Mai ra nea de ndeplinit o ulti a ndatorire= era *or$a de a-i acorda lui !raian triu #ul ce o$sedase *isurile lui de $olna*" !riu #ul se cu*ine cu ade*arat nu ai ortilor" In *iata #iind, se gaseste totdeauna cte cine*a care sa ne reprose,e sla$iciunile, ca pe *re uri lui -e,ar chelia si a*enturile a oroase" Un ort are nsa dreptul la acest gen de inaugurare a or ntului, la cte*a ceasuri de po pa ,go otoasa care sa preceada secolele de glorie si ileniile de uitare" :oarta unui ort e scutita de *icisitudini; chiar n#rngerile lui $raca splendoarea *ictoriilor" Ulti ul triu # al lui !raian nu co e ora un succes ai ult sau ai putin ndoielnic asupra partilor, ci acel e#ort de n de cinste care a #ost ntreaga sa *iata" Ne-a reunit sa cele$ra pe cel ai $un parat pe care Ro a l-a cunoscut din *re ea senectutii lui Augustus, pe cel ai de*otat uncii sale, pe cel ai cinstit si ai putin nedrept" :caderile lui nsele nu erau dect particularitatile gratie carora recunosti per#ecta ase anare a unui $ust de ar ura cu c pul pe care-l repre,inta" :u#letul paratului urca 2'

la cer purtat de spirala i o$ila a -olu nei !raiane" %a-rintele eu adopti* era acu ,eu= el si-a ocupat locul n sirul ncarnarilor ra,$oinice ale eternului Marte care *in din secol n secol sa ,guduie si sa nnoiasca lu ea" In pi-cioare, pe $alconul %alatinului, asura distantele ce ne separau; i orchestra *iata n *ederea celui ai linistit s#rsit" ncepea sa edite, la su*eranitatea oli piana" Ro a nu ai e doar Ro a= ea tre$uie sa piara sau sa se con#unde de-aici nainte cu +u atate de o enire" Acoperisurile, terasele, c*artalurile caselor pe care lu ina apusului le aureste cu-n ro, att de #ru os nu ai snt, ca pe *re ea regilor nostri, ncon+urate, cu tea a, de etere,e; eu nsu i a re#acut o $una parte a lor de-a lungul padurilor ger anice si pe ntinsul landelor $retone" De #iecare data cnd a pri*it de departe, la cotitura unui dru nsorit, o acropola greaca si orasul ei per#ect ca o #loare, legat de propriai colina precu caliciul de ti+a lui, i-a dat sea a ca atare planta #ara egal era li itata de nsasi per#ectiunea ei, reali,ata ntr-un punct al spatiului si ntr-un seg ent al ti pului" :ingura ei posi$ilitate de crestere, ca si cea a plantelor, era sa nta= sa nta ideilor cu care /recia a #ecundat lu ea" Ro a nsa, ai greoaie, ai in#or a, ai neprecis ntinsa pe c pia de pe alul #lu*iului sau, se organi,a n *ederea unor cresteri ai *aste= cetatea de*enise i periu" As #i *rut ca statul sa se largeasca nca, sa de*ina ornduire a lu ii, ordine a lucrurilor" .irtutile su#iciente icului oras al celor sapte coline a*eau sa se ladie,e, sa se di*ersi#ice spre a #i pe potri*a pa n-tului ntreg" Ro a, pe care eu cel dinti a ndra,nit s-o nu esc eterna, se *a asi ila din ce n ce ai ult cu di*initatile- u e ale cultelor Asiei= procreatoare a tinerilor si a recoltelor, strngnd la piept lei si stupi de al$ine" Dar orice creatie u ana care *i,ea,a eternitatea tre$uie sa se adapte,e rit ului schi $ator al arilor realitati ale #irii-sa-si puna de acord ti pul cu al astrelor" Ro a noastra nu ai e trgusorul pastoral al legendarului E*andru, plina de un *iitor n parte de+a consu at; Ro a de prada a re27 $licii si-a +ucat rolul; capitala usuratica a pri ilor ce,ari rinde de la sine sa se cu inteasca; alte Ro e *or ur a, al raror chip nu i-l i agine, e6act, dar la #or area caruia *oi #i contri$uit eu nsu i" -nd *i,ita orasele stra*echi, sacre, care-si traisera nsa traiul, #ara nici o *aloare pre,enta pentru nea ul o enesc, i +ura sa e*it pentru Ro a ea destinul pietri#icat al unei !e$e, al unui >a$ilon, al unui !ir" Ea *a iesi din trupul ei de piatra si si *a #auri din cu*ntul stat, din cu*ntul cetatenie, din cu*ntul repu$lica o ne urire ult ai te einica" n tari acu nca inculte, pe alurile Rinului, ale Dunarii sau ale Marii $a-ta*ilor, #iecare sat aparat de dte o palisada de pari i a inteste coli$a de trestie, gra ada de paie pe care ge enii nostri ro ani dor eau satui de laptele lupoaicei= aceste etropole ale *iitorului *or rentrupa Ro a" %este trupurile #i,ice ale nea urilor si raselor, peste accidentele geogra#iei si ale istoriei, peste #eluri ea ,eilor si o$iceiurilor stra osesti noi *o suprapune pentru eternitate, dar #ara a distruge ni ic, unitatea conduitei u ane, prag atis ul nteleptei e6periente" Ro a se *a perpetua n cel ai icut oras n care agistratii

si dau silinta sa *eri#ice cntarele negustorilor, sa curete si sa-si lu ine,e stra,ile, sa se opuna de,ordinei, nepasarii, #ricii, nedreptatii, sa reinterprete,e rational legile" Ea nu *a pieri dect o data cu ulti a ase,are o eneasca" Hu anitas, &elicitas, Li$ertas= #ru oasele cu*inte ce #igurea,a pe onedele do niei ele, nu eu le-a in*entat" Orice #ilo,o# grec, aproape orice ro an culti*at are despre lu e aceleasi gnduri ca si ine" %us n #ata unei legi nedrepte pentru ca era prea se*era, la au,it pe !raian e6cla nd ca aplicarea ei nu ai corespundea spiritului *re ii" Dar acestui spirit al *re ii *oi #i #ost poate cel dinti care i-a su$ordonat cu $una stiinta toate #aptele ele, #acnd din el altce*a dect *isul ne$ulos al unui #ilo,o# sau aspiratia putin ca *aga a unui principe $un" si ultu ea ,eilor pentru ca i-a #ost dat sa traiesc ntr-o epoca care sarcina ce- i re*enea consta n a reorgani,a cu prudenta o lu e si nu a scoate din haos o aterie nca lipsita 2( de #or a sau n a a culca pe un cada*ru pentru a ncerca sa-l readuc la *iata" Ma $ucura ca trecutul ne era destul de lung spre a gasi e6e ple si nu prea po*arator ca sa ne stri*easca; ca de,*oltarea tehnicilor noastre a+unsese n punctul n care usura igieni,area oraselor, prosperitatea popoarelor, neatingnd e6cesul prin care l-ar stn+eni pe o datorita reali,arilor inutile; ca artele noastre, po i putin ca o$ositi de a$undenta roadelor, puteau nca produce #ructe sa*uroase" Ma $ucura #iindca religiile noastre ne-dog atice si *enera$ile, curatate de orice opreliste, de orice rituri crude, ne legau tainic de *isurile stra*echi ale o ului si pa ntului #ara sa ne opreasca de la e6plicarea laica a #eno enelor, de la perspecti*a rationala asupra co porta entului u an" i placea, n #ine, ca nsesi cu*intele O enie, Li$ertate, &ericire nu se de*alori,asera nca prin ridicole ntre$uintari" O singura o$iectie poate #i ridicata potri*a oricarui e#ort de a $unatati conditia u ana= ca oa enii snt poate ne*rednici" O ndeparte, nsa #ara di#icultate= cta *re e *isul lui -aligula *a ra ne nereali,a$il, iar nea ul o enesc n ntregi e nu se *a reduce la un singur gru a, ntins cutitului, *a tre$ui sa-l tolera , sa-l tine n #ru, sa-l #olosi pentru scopurile noastre; interesul nostru *a #i, $inenteles, sa-l ser*i " %rocedeul eu se $a,a pe o serie de o$ser*ari ntreprinse de ulta *re e asupra propriei persoane= orice e6plicatie lucida -a con*ins ntotdeauna, orice politete -a cucerit, orice $ucurie -a #acut aproape ereu ai ntelept" Nu dadea cre,are dect pe +u atate celor $ine intentionati ce a#ir a ca #ericirea atta, ca li$ertatea oleseste, ca o enia corupe indi*i,ii asupra carora actionea,a" :e poate= dar, n starea #ireasca a lucrurilor, nsea na sa re#u,i hrana ndestulatoare unui o sleit, de tea a ca dupa cti*a ani sa nu a+unga a su#eri de o$e,itate" -nd *or #i ct ai ult usurate ser*itutile inutile, e*itate su#erintele inutile, *a ra ne nca, spre a tine tre,e *irtutile eroice ale o ului, lungul sir al ade*aratelor napaste, oartea, $atrinetea, $olile ne*indeca$ile, dragostea ne partasita, prietenia respinsa ori tradata, ediocritatea unei 2D

;eti ai stri te dect planurile ce ni le #acuse di*ina a lucrurilor"

si

ai lipita de stralucire de cu

o *isase = toate ne#ericirile pricinuite de natura

!re$uie sa arturisesc ca nu prea cred n legi" %rea dure, ele snt calcate, si cu $una dreptate" %rea co plicate, ingenio,itatea o eneasca gaseste usor cu sa se strecoare nrintre ochiurile acestei plase trsinde si #ragile" Respectul *echilor legi corespunde pietatii o enesti celei ai adnci; el #oloseste si de perna inertiei +udecatorilor" Legile cele niai *echi i,*orasc din aceeasi sal$aticie pe care se straduiesc s-o-n#rne,e; cele ai *enera$ile snt si ele re,ultat al #ortei" Ma+oritatea legilor noastre penale nu lo*esc, poate din #ericire, dect o ica parte a *ino*atilor; cele ci*ile nu *or #i niciodata su#icient de suple spre a se adapta i ensei si ereu schi $atoarei *arietati a spetelor" Ele se odi#ica ai ncet dect o$iceiurile; periculoase cnd ntr,ie n ur a acestora, snt si ai pri e+dioase cnd ncearca sa le-o ia nainte" si totusi din gra ada de ino*atii riscante sau de rutine n*echite apar, ici si colo, ca n edicina, unele #or ule utile" &ilo,o#ii greci ne-au n*atat sa cunoaste putin ai $ine natura o eneasca; cei ai $uni +uristi ai nostri lucrea,a de cte*a generatii n directia $unului-si t" Eu nsu i a e#ectuat unele din acele re#or e partiale care snt singurele dura$ile" Orice lege prea des ncalcata nsea na ca nu e $una= legislatorului i re*ine sarcina sa o a$roge sau sa o odi#ice ca nu cu *a dispretul de care s-a acoperit atare nesa$uita pre*edere sa nu se e6tinda si asupra legilor ai echita$ile" i propunea ca scop prudenta a$tinere de la orice legi#erare inutila, li itarea la un ic grup de deci,ii ntelepte, pro ulgate cu #er itate" %area ca sosise o entul ree*aluarii, n #a*oarea o eniei, a tuturor prescriptiilor legale *echi" In :pania, n pre+uri ile !arraconei, ntr-o ,i cnd *i,ita singur o e6ploatare iniera pe +u atate parasita, un scla*, a carui *iata de+a lunga se scursese aproape toata acele galerii su$terane, s-a aruncat asupra ea cu un cu-P" /est ntru ni ic lipsit de logica, o ul ra,$unndu-se pe parat pentru cei patru,eci si trei de ani de scla*ie" 2E L-a de,ar at usor; l-a dat n gri+a edicului eu; #u" ria i s-a potolit; a rede*enit ceea ce era cu ade*arat, o #iinta nu ai putin ntelegatoare ca altele si ult ai credincioasa dect ulti" .ino*atul, pe care legea sal$atic aplicata l-ar #i e6ecutat pe loc, a de*enit pentru ine un slu+itor #olositor" Ma+oritatea oa enilor se asea ana acestui scla*= ei snt ult prea supusi; lungile lor perioade de ndo$itocire snt ntrerupte de cte*a re*olte $rutale si deopotri*a inutile" .oia sa *ad daca o li$ertate $ine nteleasa n-ar #i cu *a ai #olositoare si a ir ca atare e6perienta n-a #ost ctusi de putin ncercata de principi" >ar$arul conda nat la unca n ina de*enise pentru ine e $le a tuturor scla*ilor nostri, a tuturor $ar$arilor" Nu i se parea cu neputinta sa #ie tratati asa cu -a purtat eu cu acel o , sa #ie #acuti ino#ensi*i prin #orta $unatatii si sa stie de la $un nceput ca na care-i de,ar ea,a nu e,ita" %opoarele care-au pierit pna acu au pierit din lipsa de genero,itate= :parta ar #i supra*ietuit ult ai ult daca i-ar #i cointeresat pe hiloti n supra*ietuirea ei; Atlas ncetea,a ntr-o $una ,i sa sustina i ensitatea cerului si re*olta lui ,guduie pa ntul" As #i *rut sa

a n pe dt posi$il, sa e*it daca e cu putinta clipa n care $ar$arii din a#ara, scla*ii dinauntru se *or napusti asupra unei lu i pe care li se cere sa o respecte de la distanta sau sa o slu+easca de +os, dar ale carei $ine#aceri nu snt pentru ei" inea ca cea ai napastuita dintre creaturi, scla*ul care curata ha,nalele oraselor, $ar$arul n#o etat ce da trcoale la #rontiere sa ai$a tot interesul ca Ro a sa dure,e"J Ma ndoiesc ca toata #ilo,o#ia lu ii *a reusi sa des#iinte,e scla*ia= cel ult i se *a schi $a nu ele" %ot sa- i nchipui #or e de ser*itute ai rele dect ale noastre pentru ca snt ai nselatoare= #ie ca s-ar reusi trans#or area oa enilor n asini stupide si ultu ite care se cred li$ere n *re e ce-s aser*ite, #ie ca li s-ar de,*olta, eli innd raga,urile si placerile o enesti, o po#ta de lucru tot att de #urioasa ca pasiunea pentru ra,$oi la nea urile $ar$are-Acestei ser*ituti a spiritului sau a i aginatiei oa enilor i pre#er de departe starea de scla*ie reala" Oricu ar sta 2B urile, cu plitul #apt prin care o ul e pus la discretia in i o necesita sa #ie regle entat cu gri+a prin lege" A heat ca scla*ul sa nu #ie ar#a anoni a, *nduta #ara tine sea a de legaturile de #a ilie ce si le-a creat, o$iec-l de n de dispret caruia +udecatorul nu-i nregistrea,a arturia dect dupa ce l-a supus torturii, n loc sa i-o pripasea su$ +ura nt" A inter,is sa #ie constrns la ese-"" de,onorante sau pri e+dioase, sa #ie *ndut patronilor aselor de prostitutie sau scolilor de gladiatori" -elor carora le con*in atare pro#esii, sa le practice de $una*oie= ele *or #i cu att ai $ine prestate" n ce pri*este #er ele, acei care raspund de ele a$u,ea,a de #orta #i,ica a scla*ului; de aceea a nlocuit pe ct posi$il scla*ii cu coloni li$eri" -ulegerile noastre de anecdote snt pline de po*estiri cu eur eti care-si arunca ser*itorii urenelor, dar cri ele scandaloase si lesne de pedepsit snt ni ic pe lnga pretul iilor de onstruo,itati $anale #aptuite ,ilnic de oa eni de lu e cu ini a de piatra si pe care ni eni nici nu *isea,a sa-i traga la raspundere" :-a protestat cnd a alungat din Ro a o patriciana $ogata si sti ata care-si altrata scla*ii $atrni; cel din ur a ingrat ce-si negli+ea,a parintii in#ir i i presionea,a ai ult constiinta pu$lica, eu nsa nu *ad prea are deose$ire ntre cele doua #or e ale lipsei de o enie" -onditia #e eii e deter inata de o$iceiuri stranii= ele snt deopotri*a su$ordonate si prote+ate, sla$e si puternice, prea dispretuite si prea respectate" In acest haos de u,ante contradictorii socialul se suprapune naturalului= si nu e usor deloc sa-l separi pe unul de celalalt" Atare con#u,a stare de lucruri este peste tot ai sta$ila dect pare= n ansa $lu, #e eile se *or asa cu si snt, ele se opun schi $arii sau o #olosesc e6clusi* toc ai n scopurile lor" Li$ertatea #e eilor de asta,i, ai are sau cel putin ai *i,i$ila de-at rn *re urile *echi, nu e ni ic altce*a dect unul din aspectele *ietii ai usoare a epocilor prospere; principiile :' chiar pre+udecatile de altadata n-au #ost considera$il stir$ite" :incere sau nu, elogiile o#iciale si inscriptiile #unera-re continua sa atri$uie atroanelor noastre aceleasi calitati

24 ca priceperea, castitatea, austeritatea ce li se cereau pe *it+ ea repu$licii" :chi $arile reale sau presupuse n-au rH di#icat de alt#el cu ni ic slo$o,enia ora*urilor poporuQ de +os, nici eterna $una-cu*iinta pre#acuta a oraseni ii starite; doar ti pul singur le *a con#ir a dura$ilitatea" :lg" $iciunea #e eilor ca si cea a scla*ilor tine de statutul l3t legal; #orta lor si ia nsa re*ansa n aruntisuri unde p" terea pe care o e6ercita e aproape #ara li ita" Rar a *+" ,ut casa n care #e eile sa nu conduca; adesea a *a,ut conducnd intendentul, $ucatarul sau li$ertul" In ce pr+" *este aspectul #inanciar, ele ra n supuse prin lege unei anu e #or e de tutela; n practica, n #iecare dugheana din :u$urra de o$icei *n,atoarea de pasari sau de #ructe se instalea,a drept stapna la te+ghea" :otia lui Attianus ad inistra $unurile #a iliei cu un e6traordinar talent de o de a#aceri" Legile n-ar tre$ui sa se deose$easca prea ult de practica= a acordat #e eii o li$ertate sporita n a-si gospodari a*utul, posi$ilitatea de a lasa prin testa ent sau de a osteni" A insistat ca nici o #iica sa nu #ie casatorita #ara consi ta ntul ei= *iolul legal este tot att de respingator ca si celalalt" -asatoria este area lor tran,actie; este cu totul drept sa nu o ncheie dect cu deplin asenti ent O parte din relele societatii pro*in din #aptul ca prea ulti oa eni snt rusinos de $ogati ori saraci pna la disperare" Din #ericire, n ,ilele noastre, e pe cale sa se sta$ileasca un echili$ru ntre cele doua e6tre e= a*erile colosale ale paratilor si li$ertilor snt de do eniul trecutului= !ri alhio si Nero au urit" !otul ra ne nsa de #acut n ce pri*este nteleapta rease,are econo ica a lu ii" A+uns la putere, a renuntat la contri$utiile *oluntare ale oraselor destinate paratului si care nu snt dect un #urt deghi,at" !e s#atuiesc sa renunti si tu" Anularea co pleta a datoriilor particulare catre stat era o asura ai riscanta dar necesara pentru a rupe de#initi* cu cei ,ece ani de econo ie de ra,$oi" De un secol, oneda noastra s-a de*alori,at n od pri e+dios si totusi cu *aloarea onedele de aur se cntareste eternitatea Ro ei= noua ne re*ine saJJ cina sa le reda puterea de cu parare si greutatea te e'J 2) " corespun,atoare n $unuri" %a nturile noastre snt cul-U,ate la nt plare= doar regiuni pri*ilegiate ca Egiptul, A#rica, !oscana au stiut sa-si cree,e co unitati taranesti, ose$it de e6peri entate n cultura griului sau a *itei de" Una din preocuparile ele era de a ncura+a aceasta lasa din care sa pot capata instructori pentru populatiile atesti ai napoiate sau ai rutinate, ai putin di$ace" A %uscapat scandaloasei situatii a pa nturilor lasate n paragina de arii proprietari carora le pasa prea putin de $inele pu$lic= orice lot neculti*at de cinci ani apartine n *iitor celui ce se o$liga sa-l lucre,e" Aproape la #el a procedat si n ca,ul e6ploatarilor iniere" Ma+oritatea $ogatasilor #ac i ense donatii statului, institutiilor pu$lice, principelui" Multi procedea,a asa din interes, unii din curate con*ingeri, prea putini nu do$ndesc nsa n cele din ur a *reun c?stig" Dar as #i *rut ca genero,itatea lor sa $race alte haine dect cele ale po enii de parada, sa-i n*at sa #ie chi$,uiti, sa-si sporeasca a*utul n interesul societatii, asa cu au #acut-o pna acu doar

spre a-si $ogati copiii" n aceasta intentie a tina osiile ca a*arul oala lui cu gal$eni"

luat eu nsu i n

ini ad inistrarea do eniilor i periale= ni eni n-are dreptul sa-si

Negustorii snt cteodata cei ai $uni geogra#i ai nostri, cei ai $uni astrono i, cei ai docti naturalisti" >ancherii trec drept #oarte priceputi cunoscatori ai oa enilor" M-a #olosit de atare co petente; a luptat din toate puterile contra piedicilor ridicate de acti*itati unele potri*a altora" :pri+inul acordat ar atorilor a n,ecit *aloarea schi $urilor e6terne; a reusit ast#el sa sporesc, cu ini e cheltuieli, costisitoarea #lota i periala= n ce pri*este i porturile din Orient si din A#rica, Italia pare o insula dependenta de negustorii de grne de cnd ea nsasi nu le ai produce pentru propria-i hrana; singurul i+loc de a e*ita pri e+diile acestei situatii de #apt este de a te purta cu acesti oa eni de a#aceri indispensa$ili precu cu niste #unctionari supra*egheati ndeaproape" .echile noastre pro*incii au a+uns ln ulti ii ani la un stadiu de prosperitate ce poate #i nca ant, dar este i portant ca atare prosperitate sa #ie n #olo22 sul tuturor si nu nu ai n cel al $ancii lui Herodes Atticu sau al icului speculant care acaparea,a tot uleiul ntr-u sat grecesc" Nici o lege nu e prea dura cnd e *or$a de a re" duce nu arul inter ediarilor ce isuna prin orase, categorie nerusinata si pntecoasa, re,e ata de toate te+ghele si gata sa su$ ine,e orice politica ce nu-i o#era a*anta+e i ediate" Reparti,area +udicioasa a depo,itelor statului a+uta la sta*ilirea in#latiei scandaloase a preturilor n *re e de #oa ete, dar conta ai ales pe organi,area agricultorilor nsisi, a *iticultorilor /aliei, a pescarilor din %ontul Eu6in a caror sar ana hrana e nghitita de i portatorii de ca*iar si de peste sarat, care se ngrasa din unca si pri e+diile lor" Una din ,ilele ele cele ai #ru oase a #ost cea n care a con*ins un grup de arinari din Arhipelag sa se asocie,e si sa trate,e direct cu proprietarii de aga,ine din orase" Nu -a si tit niciodata principe ntr-un chip ai #olositor" %rea adesea pacea este pentru ar ata o perioada de tur$ulenta trnda*ie ntre doua ca panii= alternati*a #ata de inacti*itate ori de,ordine este pregatirea n *ederea unui ra,$oi pus la cale, apoi ra,$oiul nsusi" A rupt cu aceste o$iceiuri; necontenitele ele *i,ite de lucru n centrele ilitare de pe #rontiere erau doar o odalitate, printre ulte altele, de a entine ar ata pe picior de pace n stare de acti*itate #olositoare" %este tot, n d pie ca si la unte, la arginea padurii sau n plin desert, legiunea si des#asoara sau concentrea,a cladirile ereu aceleasi, c purile de instructie, $aracile construite ca sa re,iste ,ape,ilor, la -olonia, #urtunilor de nisip, la La $aesis, aga,iile al caror aterial inutil a ordonat sa #ie *ndut, cercul o#iterilor do inat de statuia principelui" Atare uni#or itate e doar aparenta; castrele identice cuprind #iecare ulti ea di#erita a trupelor au6iliare; toate nea urile aduc ar atei calitatile si ar a entul speci#ic, talentul lor de pedestrasi, calareti ori arcasi" A regasit n stare $ruta di*ersitatea n unitate care a

#ost telul eu i perial" A ngaduit soldatilor #olosirea strigatelor de lupta n li $a lor, ca si darea co en,ilor; a casatoriile *eteranilor cu #e eiQ '33

legali,at

$are si le-a legiti at copiii" M-a straduit ast#el sa n-Icesc aspri ea *ietii de ta$ara si sa-i trate, pe acesti oa-ni si pli drept oa eni" -u riscul de a le #ace ai putin n$ile, *oia ca unitatile sa prinda radacini n coltul de periu pe care se nsarcinasera sa-l apere; n-a so*ait sa ro*inciali,e, ar ata" :pera sa resta$ilesc pe scara are chi*alentul ilitiilor tinerei repu$lici, cnd #iecare o si nara ogorul si #er a sa" Ma straduia ai ales sa de,*olt e#icacitatea tehnica a legiunilor; ntelegea sa a #olosesc de centrele ilitare ca de o prghie ci*ili,atoare, ca de un cap de pod su#icient de solid spre a patrunde ncetul cu ncetul acolo unde uneltele ai #ragile ale *ietii ci*ile se tocisera" Ar ata de*enea o trasatura de unire ntre nea urile padurii, ale stepei si ale lastinii si locuitorul ra#inat al oraselor, scoala pri ara pentru $ar$ari, scoala de cali-re si raspundere pentru grecul culti*at ori tnarul ca*aler o$isnuit cu placerile Ro ei" -unostea personal partile grele ale acestei *ieti ct si pe cele lesnicioase, su$ter#ugiile ei" A anulat pri*ilegiile, a inter,is concediile prea dese, acordate o#iterilor, a curatat castrele de sali de ospete, de pa*ilioane de agre ent si de gradinile costisitoare" A trans#or at toate constructiile inutile n in#ir erii si a,ile pentru *eterani" :e recrutau soldatii la o *rsta ult prea tnara si erau tinuti su$ ar e pna $atrneau prea ult, lucru deopotri*a neecono icos si lipsit de o enie" A schi $at radical atare situatie" Disciplina augusta tre$uia sa contri$uie si ea la $lndetea o eneasca a *eacului" Nu snte -e,ari, ci #unctionari ai statului" A*ea dreptate cea care, solieitndu- i ce*a si re#u,nd sa o ascult pna la capat, i-a strigat ca daca n-a ti p sa- i plec urechea n-a *re e nici sa do nesc" Iertarea pe care i-a ceru t-o n-a #ost doar de #or a" si totusi ti pul i lipseste= cu ct creste i periul cu att se concentrea,a n inile #unctionarului supre tot ai ulte aspecte di#erite ale autoritatii; o ul acesta gra$it tre$uie neaparat sa treaca altora 3 parte a ndatoririlor lui; geniul sau *a consta din ce n ce ai ult n a se ncon+ura de oa eni de nade+de" Marea *ina a lui -laudius sau Nero a #ost lenea cu care si-au '3' lasat li$ertii ori scla*ii sa puna na pe #unctiile de agenti, consilieri si repre,entanti ai stapnului" O parte din *iata si calatoriile ele s-a cheltuit n alegerea se#ilor de sectoare ai noii $irocratii, n instruirea lor, n potri*irea ct ai +udicioasa cu putinta a capacitatilor cu posturile, n crearea de utile locuri de unca pentru clasa i+locie de care depinde statul" .ad clar pri e+dia acestor ar ate ci*ile= ea consta n ncetatenirea o$iceiurilor" Angrena+ele construite pentru secole se *or deteriora daca nu snt supra*egheate; stap-nul are datoria sa le regle,e ereu iscarile, sa pre*ada sau sa repare stricaciunile" E6perienta de onstrea,a ca, n ciuda gri+ii noastre deose$ite n alegerea ur asilor, paratii ediocri *or continua sa constituie a+oritatea, ntr-un *eac do nind cel putin un

nesa$uit" n *re urile de cri,a, $irourile $ine organi,ate ar putea tine loc autoritatii #unda entale, co pletnd interi atul uneori #oarte lung ntre un principe ntelept si ur atorul principe ntelept" Unii parati trasc dupa ei siruri de $ar$ari n lanturi, inter ina$ile de#ilari de n*insi" Elita #unctionarilor a caror #or are a pus-o la cale i alcatuieste cu totul alt cortegiu" -onsiliul principelui= gratie celor ce-l co pun a putut lipsi din Ro a ani de ,ile, ntorcndu- a doar n trecere" -oresponda cu ei prin curierii cei ai iuti; n ca, de pri e+die, prin se nalele se a#oarelor" La rndul lor acestia si-au #or at a+utoare utile" -o petenta lor este opera ea, iar acti*itatea-le $ine pusa la cale i-a per is sa a consacru altor pro$le e" Ea i *a ngadui sa lipsesc #ara prea ulte te eri, pentru eternitate" Ehn doua,eci de ani de putere, doispre,ece i-a petrecut #ara do iciliu sta$il" Ocupa rnd pe rnd palatele negustorilor din Asia, echili$ratele case grecesti, #ru oasele *ile dotate cu $ai si ncal,ire centrala ale re,identilor ro ani din /alia, coli$e sau #er e" Dintre toate, ra nea ereu pre#erat cortul usor cu arhitectura lui de pn,a si #rnghii" -ora$iile nu erau ai putin di*erse dect do iciliile de pe uscat= a*ea una a ea, n,estrata cu gi na,iu si $i$lioteca, dar a #erea prea ult de orice #i6are ca sa a las legat de *reo locuinta, chiar o$ila" A $arcatiunea de pla'37 a unui ilionar sirian, *asele cu copastie nalta ale #lo-i ori caiacul pescarului grec a ultu eau deopotri*a" ci#igurul lu6 consta n *ite,a si n tot ceea ce o conditiona= ei ai $uni cai, trasurile cu opti a suspensie, $aga+ele ct ai putin stn+enitoare, *es intele si accesoriile cele ai tri*itecii atului" Resursa cea are era nainte de toate Itarea per#ecta a corpului= un ars #ortat de doua,eci de ile nu nse na ni ic, o noapte nedor ita o socotea prile+ de cugetare" %entru putini oa eni calatoria constituie o placere dura$ila, ea #iind n esenta negarea tuturor o$isnuintelor, ,druncinarea perpetua a oricaror pre+udecati" Ma straduia dar sa nu a nici o pre+udecata si ct ai putine o$isnuinte" :a*ura adnci ea delicioasa a paturilor precu si aspri ea si ireas a pa ntului gol, deni*elarile #iecarui seg ent al circu #erintei lu ii" Era #acut pentru di*ersitatea ncarurilor, #iertura $ritanica de uru-iala de gru sau pepene a#rican" ntr-o ,i i s-a-nt plat sa gust dintr-un *nat pe +u atate desco pus ce constituie supre a delicatesa pentru unele populatii ger anice= a *o itat, nsa ncercarea #usese #acuta" &oarte hotart n ce pri*este pre#erintele ele a oroase, a te ea de rutina chiar si n aceasta pri*inta" :uita ea li itata la strictul necesar ori la stricta calitate a i,ola prea putin de restul lu ii; a*ea gri+a ca iscarile sa- i ra na li$ere, a$ordarea lesnicioasa" %ro*inciile, aceste ari unitati o#iciale carora eu nsu i le-a ales e $le ele= >ritannia se,nd pe stnca sau Dacia cu sa$ia ei cur$a se detaliau pentru ine n paduri u $roase unde cautase racoarea, n #ntni din care $ause , n oa eni ntlniti nt plator la popasuri, n chipuri cunoscute, cteodata ndragite" stia #iecare ila a dru urilor noastre, poate cel ai #ru os dar pe care Ro a l-a #acut pa ntului" Mo ent de

neuitat era sa cel n care soseaua se oprea ntr-o coasta de unte, cnd tre$uia sa te salti peste prapastii la rnd, din tanc n tanc, ca sa pri*esti rasaritul soarelui de pe un pisc al %iri-neilor ori Alpilor" -ti*a oa eni naintea '3( de a*enturieri" Dar pentru ntia oara calatorul era n acelasi ti p si stapnul, deplin li$er sa *ada, sa re#or e,e, sa cree,e" Era norocul eu si- i dadea sea a ca *or trece poate *eacuri pna sa ai$a din nou loc #ericita potri*ire dintre #unctie, te pera ent si lu e" si a priceput atunci a*anta+ul de a #i un o nou si un o singur, prea putin casatorit, #ara copii, aproape #ara stra osi" Ulise #ara alta Itaca dect cea launtrica" !re$uie sa #ac aici o arturisire pe care n-a partasit-o ni anui= niciodata n-a a*ut senti entul ca apartin pe de-a-ntregul nici unui loc, nici acar Atenei ele preaiu$ite, nici chiar Ro ei" :train peste tot, nu a si tea nicaieri i,olat" %e dru e6ersa di#eritele pro#esiuni din care e alcatuita eseria de parat= ducea *iata ilitara ca si cu as #i $racat o haina de*enita co oda prin purtare" Ma repunea la curent #ara di#icultate cu li $a+ul castrelor, cu latina de#or ata de presiunea li $ilor $ar$are, presarata cu sudal i de rigoare si glu e ie#tine; a reo$isnuia cu echipa entul stn+e-nitor al ,ilelor de ane*re, cu schi $area de echili$ru produsa n ntregul corp de purtarea scutului greu pe $ratul stng" Ra$datoarea unca de conta$il a asalta din ce n ce ai ult peste tot, #ie ca era *or$a sa *eri#ic socotelile pro*inciei Asia sau cele ale unui ic orasel $ritanic nglodat n datorii din pricina construirii unei $ai pu$lice" A *or$it de+a de eseria de +udecator" i *eneau n inte ase anari si cu alte pro#esii= a gndea la edicul peregrin, *indecnd $olna*ii din poarta n poarta, la uncitorul de la ntretinerea dru urilor, che at sa repare o sosea ori sa lipeasca o conducta de apa, la se#ul echipa+ului care alearga de la un cap la altul al puntii *slasilor, ncura+ndu-i si #olosind $iciul ct ai putin cu putinta" si asta,i, pri-*indu-i pe scla*i taind pe terasele .ilei ra urile copacilor sau pli*ind $ra,dele cu #lori, a duce gndul ai ales la chi$,uitul du-te-*ino al gradinarului" Mesterii pe care-i purta cu ine n calatorii i dadeau ptitina $ataie de cap= po#ta lor de schi $are o egala pe a greutati cu oa enii de litere" Indispensa$ilul &legon are de#ectele unei $a$e, dar e singurul '3D retar care a re,istat rit ului= se a#la nca la post" %oetul ciorus, caruia i-a o#erit secretariatul de li $a latina, se *aicarea peste tot ca n-ar #i *rut sa #ie -aesar si sa ai$a de ndurat gerurile scitice si ploile $retone" Lungile pli $ari cu piciorul nu-i spuneau nici ele ni ic" n ce a pri*este, l-a lasat $ucuros placerilor *ietii literare ro ane, ta*er-nelor n care a*eau loc ntlnirile spre a schi $a n #iecare seara aceleasi *or$e de duh si a se supune cu #rateasca ra$dare ntepaturilor acelorasi tntari" Lui :uetonius i-a o#erit slu+$a ea" A*ea nsa ea stra$atusera pa ntul= %ita-gora, %laton, o du,ina de ntelepti si un nu ar aprecia$il

de custode al arhi*elor ce i-a per is sa a+unga la docu entele secrete de care a*ea ne*oie pentru .ietile -e,arilor" %e acest o priceput, att de $ine supranu it Linistitul, nu ti-l puteai i agina dect nlauntru $i$liotecii= a ra as la Ro a unde de*eni unul din #a iliarii sotiei ele, e $ru al acelui ic cerc de conser*atori ne ultu iti care se ntrunea la ea sa critice #elul n care ergea lu ea" Acel grup nu prea i-era pe plac= l-a pensionat pe !ran8uillus care s-a retras n casuta lui din Muntii :a$ini spre a *isa n liniste la *iciile lui !i$erius" &a*orinus din Are-late a detinut pentru un ti p secretariatul grecesc= piticul cu *ocea #luieratoare nu *adea lipsa de #inete" Era unul din spiritele cele ai #alse pe care le-a ntlnit; ne contra,icea , dar eruditia lui a delecta" Rdea de ipohondria care-l #acea sa se preocupe de sanatate ca un ndragostit de #e eia iu$ita" :er*itorul sau hindus i pregatea ore,ul adus cu ari cheltuieli din Orient; din ne#ericire acel $ucatar e6otic *or$ea #oarte prost greceste si #oarte putin n indi#erent ce li $a= de la el n-a a#lat ni ic despre inunile tarii lui natale" &a*orinus se lauda ca a reali,at n *iata trei lucruri destul de rare= gal, s-a eleni,at ai $ine ca ni eni altul; o arunt, se certa nencetat cu paratul, iar pentru asta nu a*ea ni ic de su#erit, ciudatenie care de alt#el i cadea integral n sea a; i potent, platea ereu a enda pentru adulter" si pe $una dreptate, caci ad iratoarele lui din pro*incie i creau ncurcaturi din care nu o data a tre$uit sa-l scot" n cele din ur a -a saturat s' l-a nlocuit cu Eude on" n general nsa, a #ost surprin,ator de $ine slu+it" Respectul icului grup de prie'3E teni si #unctionari a supra*ietuit, doar ,eii stiu cu , inti i, tatii $rutale a calatoriilor; discretia acestora a #ost, daca sg poate spune ast#el, si ai surprin,atoare ca lealitatea lor :uetonii *iitorului *or a*ea prea putine anecdote de po" *estit despre ine" -eea ce lu ea cunoaste din *iata ea snt #aptele de,*aluite de ine nsu i" %rietenii i-au pas-trat secretele, pe cele politice precu si pe celelalte; e drept ca la rndu- i a #acut deseori acelasi lucru pentru ei" A construi nsea na a cola$ora cu pa ntul, a pune pe" cetea u ana asupra unui peisa+ ce *a #i trans#or at pentru *ecie, a contri$ui, de ase enea, la acea lenta schi $are care este *iata oraselor" -ta $ataie de cap cere a plasarea opti a a unui pod sau a unei #ntni, gasirea cur$ei celei ai econo ice si n acelasi ti p cea ai pura a unei sosele de unteH Largirea dru ului Megarei trans#or a pri*elistea stncilor scironiene; cele apro6i ati* doua ii de stadii de cale #atuita cu dale de piatra si pre*a,uta cu cisterne si posturi ilitare care unea Antinoe cu Marea Rosie #aceau ca n desert erei pri e+diei sa-i ur e,e epoca deplinei sigurante" Nu era ctusi de putin costisitor siste ul de apeducte din !roada pentru care s-a cheltuit *enitul a cinci sute de orase din Asia; apeductul -artaginei despagu$ea, ntr-o asura, grelele pierderi ale ra,$oaielor punice" A ridica #orti#icatii este, n ulti a instanta, acelasi lucru cu a nalta diguri= nsea na sa gasesti linia pe care un tar sau un i periu poate #i aparat, punctul n care asaltul *alurilor ori al $ar$arilor *a #i oprit, sta*ilit, s#ar- at" :a sapi porturi nsea na sa #ecunde,i #ru usetea gol#urilor" :a nte eie,i $i$lioteci este nca un #el de a construi grnare pu$lice n care sa se depuna re,er*e n *ederea *reunei ierni a spiritului pe care, n

ciuda *ointei ele, o ntre,aresc, dupa anu ite se ne, apropiindu-se" A recladit ult= a cola$orat cu ti pul, su$ chipul sau de trecut, prin,ndu-i sau trans#or ndu-i spiritul, slu+indu-l ca o trasura de unire catre un *iitor nca ai lung; a regasit su$ pietre taina i,*oarelor" .iata noastra e scurta= *or$i ereu de secolele ce-l preceda sau ur ea,a pe cel n care trai ca si cu ne-ar #i cu totul straine; si totusi le arin'3B n +ocurile ele cu pietrele" Cidurile pe care le con-lJde, snt calde nca de atingerea trupurilor ce au pie- ini care nu e6ista nca *or ngia #usurile acestor Ioane" -u ct a gndea ai ult la oartea ea, dar a+es la a altuia, cu att ncerca sa adaug *ietilor pre-l nsirile acelea aproape indestructi$ile" La Ro a #olo- de pre#erinta cara ida eterna care nu se rentoarce rlpct #oarte ncet n pa ntul din care e #acuta si a carei ta-are sau i percepti$ila acinare se produce n asa #el nct ++#+ciul ra ne unte chiar dupa ce a ncetat sa ai #ie nentru pri*ire cetate, circ ori or nt" n /recia, n Asia #olosea ar ura de $astina, #ru osul aterial care o data taiat ra ne credincios asurii o enesti, ast#el ca planul ntregului te plu e nci#rat n #iecare #rag ent de ta $ur spart" Arhitectura este plina de posi$ilitati ai *ariate dect ar lasa sa se creada cele patru ordine ale lui .itru*ius; $locurile de care dispune ca si tonurile u,icale snt suscepti$ile de in#inite co $inari" %entru %anteon -a adresat stra*echii Etrurii a prorocilor si haruspicii-lor; sanctuarul .enerei, di potri*a, rotun+este n soare #or e ionice, ulti i de coloane al$e si ro,e n +urul ,eitei carnii din care a iesit nea ul lui -e,ar" Oli peionul din Atena tre$uia sa #ie e6act contraponderea %artenonului, etalndu-se n c pie asa cu celalalt se nalta pe colina, i ens acolo unde celalalt e per#ect, pasiunea la genunchiul cal ului, splendoarea la piciorul #ru usetii" -apelele lui Antinous si te plele lui, ncaperi agice, onu ente ale isterioasei treceri din *iata n oarte, lacase ale durerii si #ericirii su#ocante erau locuri de rugaciune si aparitie unde a a$andona doliului eu" Mausoleul de pe alul !i$rului reproduce la scara uriasa *echile or inte de pe .ia Appia, dar nsesi proportiile lui l trans#or a, #a-c du-te sa te gndesti la -tesi#on, la >a$ilon, la terasele si turnurile gratie carora o ul se apropie de astre" Egiptul #unerar a aliniat o$eliscurile si aleile de s#inesi ale cenota-tului care i pune unei Ro e *ag ostile e oria unui prieten niciodata ndea+uns de regretat" .ila constituie ci itirul calatoriilor, ulti ul cantona ent al no adului, echi*alen'34 tul construit n ar ura al corturilor si pa*ilioanelor printilor Asiei" Aproape tot ceea ce gustul e tentat sa ncerce a #ost de+a ncercat n do eniul #or elor; trecea n cel al culorilor= +aspul *erde ca adncurile arii, por#irul grun-+uros, $a,altul, ntunecatul o$sidian" Rosul intens al tapiseriilor se podo$ea cu $roderii din ce n ce ai sa*ante; o,aicurile pa*i entelor sau ale peretilor nu erau niciodata su#icient de *ii, de al$e sau de su $re" &iecare piatra nse na strania concretiune a unei *ointe, a unei a intiri, cteodata a unei s#idari" &iecare edi#iciu era planul unui *is" %lotinopolis, Hadrianopolis, Antinoe, Hadrianoterai" A n ultit pe ct posi$il acesti

stupi ai al$inei u ane" !inichigiul si ,idarul, inginerul si arhitectul *eghea,a nasterile acestor orase; operatiunea necesita de ase enea si anu e n,estrari de descoperitor de i,*oare" ntr-o lu e nca ai ult de +u atate stapnita de paduri, de deserturi, de c pii nedestelenite, o strada pa*ata, un te plu nchinat nu i porta carui ,eu, niste $ai si niste latrine pu$lice, pra*alia n care $ar$ierul discuta cu clientii stirile de la Ro a, o dugheana de placintar, de negustor de sandale,, poate de li$rar, o #ir a de edic, un teatru n care se +oaca din cnd n cnd o piesa de !erentiu constituie o pri*eliste inunata" Ra#inatii nostri se plng de uni#or itatea oraselor= su#era ca ntlnesc peste tot aceeasi statuie a paratului si aceeasi conducta de apa" N-au dreptate" &ru usetea orasului Ne ausus se deose$este de cea a Arelatei" Dar uni#or itatea nsasi, ntlnita pe trei continente, produce aceeasi ultu ire calatorului ca cea a stlpilor iliari= cele ai o$isnuite dintre orasele noastre si au si ele i portanta lor, asigurnd schi $ul de cai pentru deplasari, posta, ori o#erind locuri de popas" Orasul= cadrul, constructia o eneasca, onotona daca *rei, dar tot att de onotone snt si celulele de ceara pline cu iere, centrul contactelor si al schi $urilor, unde *in taranii sa-si *nda produsele, ,a$o*ind apoi sa pri*easca cu gura cascata picturile unui portic" Orasele dragi s-au nascut din ntlniri-le ele cu colturi de lu e, cele ale planurilor paratului ce snt, din propriile nt plari ale *ietii ele de o " %lo'3) oolis se datorea,a ne*oii de a deschide n !racia noi te agrare, dar si dorintei pioase de a o cinsti pe %lotina" U drianoterai tre$uia sa ndeplineasca rolul de trg pen-e6ploatarile #orestiere din Asia Mica= ulterior a de*enit higiul eu de *ara, padurea plina de *nat, pa*ilionul," trunchiuri cioplite de la poalele colinei lui Atis, torentul ncununat de spu a n care te scal,i n #iecare di i-eataHadrianopolis n Epir redeschide un centru ur$an "n snul unei pro*incii saracite, nascut n ur a unei *i,ite la sanctuarul din Dodona" Hadrianopolis n !racia, ase,are taraneasca si ilitara, centru strategic la arginea tinuturilor $ar$are e populat cu *eterani ai ra,$oaielor sar ati-ce- cunosc personal punctele sla$e si tari ale acelor oa eni, nu ele lor, nu arul anilor de ser*iciu si al ranilor" Antinoe, nte eierea cea ai draga, a #ost naltata pe locul ne#ericirii, pe o #sie de teren arid cuprinsa ntre #lu*iu si stnca" Nu dorea dect s-o $ogatesc si ai ult gratie unor noi resurse= co ertul cu India, transporturile #lu*iale, ra#ina entele sa*ante ale unei etropole grecesti" Nu e6ista loc pe pa nt pe care sa *reau ai putin sa-l re*ad; rare snt nsa acelea carora le-a acordat o ai are atentie" Acest oras este un peristil continuu" -oresponde, cu gu*ernatorul ei &idus A8uila despre propileele te plului, despre statuile din arca acestuia; eu nsu i a ales nu ele c*artalelor ur$ane, ale de elor, si $oluri destainuite si secrete, catalog prea co plet al a intirilor ele" !ot eu a trasat planul coloanelor corintice care #ac #ata sirului egal rit at al pal ierilor de pe aluri" De ii de ori a parcurs cu intea patrulaterul aproape per#ect, taiat de stra,i paralele si despartit n doua de o artera triu #ala care duce de la un teatru grec la un or nt"

:nte coplesiti de statui, satui de des#atarile picturii si sculpturii, dar atare a$undenta e doar o ilu,ie= n #ond, reproduce necontenit cte*a du,ine de capodopere pe care nu *o ai #i n stare sa le crea " si eu a pus sa se copie,e pentru .ila Her a#roditul si -entaurul, Nio$ida si .enus" #inea sa traiesc ct ai ult n i+locul acestor elodii Ie #or elor" ncura+a e6perientele cu trecutul, un arhais '32 sa*ant care sa redescopere sensul intentiilor si tehnicilor uitate" ncerca *ariatiunile ce constau n a transcrie n ar ura rosie +upuirea lui Marsias reali,ata n ar ura al$a, restituind-o ast#el lu ii #igurilor pictate, sau sa transpun n tonalitatea %arosului granulatia neagra a statuilor Egiptului, schi $nd idolul n #anto a" Arta noastra este per#ecta, adica plinita, dar per#ectiunea ei e suscepti$ila de odulatii tot att de *ariate ca si cele ale unei *oci pure= n sea a ne ra ne +ocul di#icil de a ne apropia sau ndeparta ereu de solutia gasita o data pentru totdeauna, de a #i rigurosi ori a a$u,a pna la capat, de a cuprinde nenu arate noi constructii nlauntru acestei #ru oase s#ere" E un a*anta+ sa ai n spatele tau o ie de ter eni de co paratie, sa poti continua dupa $unul plac, n od deli$erat, pe :copas ori sa-l contra,ici cu *oluptate pe %ra6itele" -ontactele a*ute cu artele $ar$are -au #acut sa cred ca #iecare se intie se li itea,a la anu e te e, la anu e odalitati printre odalitatile posi$ile; #iecare epoca operea,a nca o triere a posi$ilitatilor deschise #iecarei etnii" In Egipt a *a,ut ,ei si regi uriasi; la ncheieturile inilor pri,onierilor sar ati a descoperit $ratari ce repeta la in#init acelasi cal n galop sau aceiasi serpi de*orndu-se unul pe altul" Dar arta noastra 1nteleg pe cea a grecilor5 a pre#erat sa ra na la o " Noi singuri a stiut sa #ace *i,i$ile, ntr-un trup i o$il, #orta si agilitatea latenta; doar noi a stiut echi*ala #runtea neteda cu gndirea nteleapta" :nt aido a sculptorilor nostri= u an si ultu it; n aceasta lu e gasesc totul, pna si eternitatea" %adurea preaiu$ita se concentrea,a, pentru ine, n i aginea centaurului; #urtuna nu se ani#esta nicaieri ai $ine dect n esar#a $alo-nata a unei ,eitati arine" O$iectele din natura, e $le ele sacre n-au pret dect ncarcate de se ni#icatii u ane= conul de pin #alie si #une$ru, *asul cu hulu$i care sugerea,a siesta pe arginea #ntnilor, gri#onul care-l duce pe cel ai iu$it catre ceruri" Arta portretului nu a interesa aproape deloc" %ortretele ro ane n-au alta *aloare dect de cronica= copii $ra,date de riduri e6acte sau de negi singulari, decalcuri ale unor ''3 odele cu care te ciocnesti n *iata #ara sa le $agi n sea a " pe care le uiti ndata ce-au urit" /recilor, di potri*a, ie-a placut ntratt per#ectiunea u ana nct le-a pasat prea outin de *arietatea chipurilor oa enilor" Nu arunca dect o pri*ire #ugara propriului portret, #ata aceea $ron,ata, denaturata de al$eata ar urei, ochii larg deschisi, gura ica si totusi carnoasa, strunita pna la

tre ur" Mai ult -a preocupat nsa chipul altuia" ndata ce acela ncepuse sa conte,e n *iata ea, arta nceta sa ai #ie lu6, de*enind resursa, odalitate de a+utorare" A i pus lu ii chipul cel tnar= e6ista asta,i ai ulte portrete ale inunatului copil dect au #ost sculptate cnd*a ntru cinstirea *reunui o de sea a, a *reunei regine" nti a a*ut gri+a ca statuara sa nregistre,e etapele #ru usetii unei #or e n schi $are; arta a de*enit apoi un #el de rit agic n stare sa e*oce chipul disparut" I aginile colosale pareau a #i un i+loc de e6presie a ade*aratelor di ensiuni pe care dragostea le da #iintelor; le *oia enor e aceste statui, ca o #ata *a,uta de aproape, nalte si sole ne ca *i,iunile si aparitiile din cos aruri, stri*itoare ca nsasi a intirea ra asa" %retindea un #inisa+ per#ect, o per#ectiune pura a ,eului care, pentru cei ce l-au iu$it, este orice #iinta oarta la doua,eci de ani; si deopotri*a ase anarea e6acta, pre,enta #a iliara, #iece neregularitate a chipului ai drag dect #ru usetea" -te discutii spre a pastra linia groasa a sprncenii, rotun+i ea putin tu e#iata a $u,ei""" -onta cu disperare pe eternitatea pietrei, pe #idelitatea $ron,ului n dorinta de a perpetua un corp perisa$il, ori de+a distrus, insistnd totodata ca ar ura, unsa ,ilnic cu un a estec de ulei si aci,i, sa prinda #inetea si aproape oliciunea carnii tinere" Regasea peste tot #ata aceea unica= a alga a persona+ele di*ine, se6ele si atri$utele eterne, pe dura Diana a padurilor cu elancolicul >achus, pe *igurosul Her es al palestrelor cu ,eul $i*alent al iu$irii, dor ind cu capul pe $rat pe un aldar de #lori" -onstata ct de ult sea ana *irilei Atena un tnar ca,ut pe ginduri" :culptorii ei nu erau totdeauna la nalti e; cei de tot ediocri cadeau ici si colo n oliciune sau e #a,a, ''' desi cu totii participau la *is n ai ica ori ai are asura" E6ista statuile si ta$lourile repre,entndu-l pe tnar n *iata, cele care redau *astul si *ariatul peisa+ cuprins ntre cincispre,ece si doua,eci de ani= pro#ilul serios al copilului cu inte - acea statuie n care un sculptor din -orint a a*ut ndra,neala sa i ortali,e,e dega+area $aiatului ce-si u #la pieptul tragndu-si u erii, cu $ratul spri+init pe sold ca si cu ar ur ari, la coltul unei stra,i, o partida de ,aruri" E6ista ar ura din care %apias din A#rodisias a desprins un trup ai ult dect nud, lipsit de aparare, de o #rageda prospeti e de narcisa" si Aristeas a sculptat, su$ supra*egherea ea, ntr-o piatra ca grun+oasa, icul cap poruncitor si ndru" E6ista portretele de dupa oarte, peste care oartea a trecut, chipurile acelea ari, cu $u,ele sa*ant lucrate, pline de secrete ce nu- i ai apartin #iindca nu ai snt ale *ietii" Mai e si $asorelie#ul ca-rianului Antonianos care a scaldat n gratie eli,eana pe culegatorul de struguri n*es ntat n $orangic si $otul prietenos al cinelui lipit de-o pulpa goala" si asca aceea aproape inad isi$ila, opera a unui sculptor din -irene,n care placerea si durerea se a esteca si se n#runta pe acelasi chip ca doua *aluri pe aceeasi stnca" si icile statuete de lut utili,ate pentru propaganda i periala= !ellus sta$ilita, /eniul planetei %a nt paci#icate, su$ n#atisarea unui tnar culcat tinnd n ini #ructe si #lori" !rahit sua 8ue 8ue *oluptos" &iecare cu che area sa, #iecare cu telul sau, cu a $itia lui, daca *rei, cu dorinta lui cea ai tainica si cu idealul sau cel ai lu inos" Al eu era cuprins n cu*ntul #ru usete, att de greu de de#init n ciuda tuturor e*identelor si turilor

si ochilor" Ma si tea raspun,ator de #ru usetea lu ii" .oia ca orasele sa dainuiasca splendide, aerisite, ali entate de ape li pe,i, populate de #iinte o enesti al caror trup sa nu #ie *ata at de pecetile i,eriei sau scla*iei, de di#or itatea grasi ii unei *ulgare $unastari; ca scolarii sa recite pe ton potri*it lectii deloc stupide; ca #e eile n casele lor sa *adeasca n iscari un #el de de nitate aterna, de cal ne,druncinat; ca gi na,iile sa #ie #rec*entate de tineri initiat' ''7 J ale +ocurilor si artelor; ca li*e,ile sa se u ple de #ructe "natoase, iar ogoarele de recolte $ogate" Dorea ca a-tatea i ensa a pacii ro ane sa cuprinda totul, i per-oti$ila dar o nipre,enta precu u,ica uni*ersului n stogolirea lui; ca cel ai u il calator sa poata colinda dintr-o tara sau continent ntr-altul, #ara #or alitati +ignitoare #ara pri e+dii, peste tot #iindu-i asigurat un ini u i egalitate si de cultura; ca soldatii nostri sa-si continue la #rontiere *esnicul lor dans ilitar; ca toate sa earga #ara poticniri; ca area sa #ie $ra,data de cora$ii #ru oase, iar dru urile stra$atute de nu eroase atela+e; ca ntr-o lu e hine ornduita #ilo,o#ii dar si dansatorii sa-si a#le locul lor" Atare ideal, n #ond odest, ar putea #i uneori atins daca oa enii si-ar pune n slu+$a lui o parte din energia cheltuita n actiuni nesa$uite sau cu plite; un #ericit prile+ i-a ngaduit sa-l reali,e, n parte n rasti pul acestui s#ert de secol" Lui Arrian din Nico edia, unul din spiritele cele ai alese ale *re ii, i place sa- i a inteasca #ru oasele *ersuri prin care $atrnul !erpandros de#inea n trei cu*inte idealul spartan, odul de *iata per#ect la care Lacede- ona a *isat, #ara sa-l atinga *reodata= %uterea, Dreptatea, Mu,ele" &orta era la $a,a, rigoare #ara de care nu e6ista #ru usete, #er itate #ara de care nu e6ista dreptate" Dreptatea constituia echili$rul partilor, ansa $lul proportiilor ar onioase neclintit de nici un e6ces" &orta si Dreptatea nu erau altce*a dect un instru ent $ine acordat a#lat n inile Mu,elor" Orice i,erii, orice $rutalitati tre$uiau inter,ise ca tot attea insulte aduse #ru osului trup al o enirii" Orice nedreptate era o nota #alsa, de e*itat n ar onia s#erelor" Aproape un an -au retinut n /er ania reno*area sau construirea #orti#icatiilor si castrelor, deschiderea de dru uri ori repararea lor; noi $astioane ridicate pe un traseu de sapte,eci de ile au ntarit #rontierele noastre de-a lungul Rinului" ara aceea de *ii si de ruri clocotitoare nu- i o#erea ni ic i pre*i,i$il= regasea acolo ur ele tnaru-JUi tri$un ce adusese lui !raian *estea urcarii sale pe tron" ''( Regasea de ase enea, dincolo de ulti ul #ort construK din trunchiuri taiate n padurile de $ra,i, acelasi ori,o onoton si ntunecat, aceeasi lu e ce ne-a ra as nchis de pe *re ea cnd se a*enturara i prudent ntr-nsa le" giunile lui Augustus, un ocean de copaci, o ulti e r+e oa eni $lon,i si cu pielea al$a" O data ncheiata reorga" ni,area, a co$ort pna la gurile Rinului, de-a lungul se" surilor $elgice si $ata*e" Dune triste alcatuiau un peisa+ nordic presarat cu ier$uri suiernd n $ataia *ntului; case-le portului No*io agus, construite pe piloni, se spri+ineau parca de cora$iile ancorate la pragurile lor; pasari de are poposeau pe

acoperisuri" ndragea acele locuri ce-ti strn-geau ini a si care pareau cu plite ad+utantilor ei, ceru acela rascolit, #lu*iile uscnd dintr-un pa nt in#or si #ara *laga caruia nici un ,eu nu s-a-n*rednicit sa-i plas uiasca un relie#"

iloase

O a $arcatiune cu #undul aproape plat -a transportat n insula >ritanniei" De ai ulte ori *ntul ne-a pins napoi spre coasta de care ne-a desprins= aceasta tra*ersare potri*nica -a #acut partas la uluitoare ceasuri de *id" Nori uriasi se i*eau din area ntunecata ale carei ape erau pline de nisip si care se ,$atea nencetat n patul ei" -a altadata la daci si la sar ati, conte pla cu religio,itate %a- ntul, ntre*a,nd pentru pri a oara aici un Neptun ai haotic dect al nostru, o lu e lichida nes#rsita" -itise n %lutarh o po*estire arinareasca despre o insula de prin partile astea, n*ecinate cu Marea ntunericului, si unde Oli pienii *ictoriosi i-ar #i i,gonit de *eacuri pe !itanii n*insi" Marii capti*i ai stncii si ai #urtunii, etern $iciuiti de neostoitul ocean, incapa$ili de a nchide ochii dar nencetat $ntuiti de *ise, *or continua sa opuna ordinii oli pice *iolenta, nelinistea, dorintele lor pe *ecie rastignite" Rentlnea n itul acesta de la arginile lu ii teoriile #ilo,o#ice pe care i le nsusise = #iecare o tre$uie necontenit sa aleaga n cursul scurtei sale *ieti ntre neo$osita speranta si nteleapta lipsa de speranta, ntre placerile haosului si cele ale sta$ilitatii, ntre !itan si Oli pian" :a alegi ntre ei sau sa reusesti sa-i paci ntr-o $una ,i unul cu celalalt''D #or ele ci*ile n#aptuite n >ritannia apartin operei le ad inistrati*e despre care a *or$it n alta parte" I -rtant de su$liniat aici este #aptul ca era pri ul pa-t care s-a ase,at pasnic pe acea insula situata la arginile lu ii cunoscute, unde singur -laudius s-a a*enturat cte-,ile n calitate de general co andant" %entru o iarna ntreaga Londiniu de*enise, n ur a hotarrii ele, centrul e#ecti* al lu ii, asa cu #usese Antiohia n *re ea ra,$oiului p?rtie" &iecare calatorie deplasa asadar centrul de gra*itatie al puterii, situndu-l pentru un ti p pe alurile Rinului sau pe arginile !a isei, per itndu- i ast#el sa e*alue, a*anta+ele sau de,a*anta+ele cutarei resedinte i periale" sederea n >ritannia -a #acut sa a gndesc la ipote,a organi,arii unui stat cu centrul n Occident, a unei lu i atlantice" Atare spirit de i aginatie e lipsit de *aloare practica= totusi el ncetea,a de a ai #i a$surd ndata ce respecti*ul pre*a,ator acorda calculelor sale un considera$il coe#icient *iitorologic" A$ia cu trei luni naintea sosirii ele, Legiunea a sasea .ictorioasa a #ost trans#erata pe teritoriul $ritanic" Ea nlocuia ne#ericita Legiune a noua acelarita de caledonieni cu oca,ia tul$urarilor ce au constituit n >ritannia contra-lo*itura e6peditiei noastre potri*a partilor" :pre a piedica repetarea unui ase enea de,astru, se i puneau doua asuri" !rupele noastre au #ost ntarite prin crearea unui corp au6iliar indigen= la E$oracu , din *r#ul unei coline *er,i, a *a,ut pentru pri a oara cu se co porta la instructie acea ar ata $ritanica de curnd n#iintata" Ridicarea n acelasi ti p a unui ,id, taind n doua insula in partea ei cea ai ngusta, a*ea sa asigure protectia regiunilor #ertile si ci*ili,ate din sud potri*a atacurilor tri$urilor de la nord" Eu nsu i a inspectat o $una parte a lucrarilor deschise conco itent pe ntregul traseu al unei pante line de opt,eci de ile= gasise prile+ul sa

e6peri- ente,, pe acel spatiu precis deli itat care se ntinde de la o coasta la alta, un siste de aparare ce s-ar #i putut ulte-nor aplica peste tot" Aceasta opera e ina ente ilitara ce%use de+a sa-si *adeasca e#ectele paci#icatoare, arind ''E prosperitatea partii ast#el adapostite a >ritanniei; luau nin" ta sate; se crea o iscare de a#lu6 catre ,onele de #rontiera /enistii legiunii erau a+utati n unca lor de echipe de $astinasi; ridicarea ,idului constituia pentru ulti dintre acesti locuitori de la unte, pna ai ieri nca re$eli, pri a do*ada de netagaduit despre puterea proteguitoare a Ro ei, $anii care-i pri eau ca plata, pri a oneda ro ana ce le trecea prin na" &orti#icarea #rontierei $ritanice a de*enit e $le a renuntarii ele la politica de cuceriri= la picioarele celui ai naintat $astion a pus sa #ie naltat un te plu ,eului !er inus" !otul a ncnta pe acest pa nt u e,it de ploi= #ran+urile de ceata la poalele colinelor, lacurile consacrate unor ni #e nca si ai capricioase dect ale noastre, oa enii elancolici cu ochii lor cenusii" A*ea drept calau,a un tnar tri$un din corpul au6iliar $ritanic= acest ,eu $lond n*atase latineste si rupea ce*a greaca, li $a n care se straduia, plin de ti iditate, sa co puna *ersuri de dragoste" Intr-o noapte rece de toa na, l-a pus sa- i #ie interpret pe lnga o :i$ila" Ase,ati n coli$a a#u ata a unui car$unar celt si ncal,indu-ne picioarele aparate de pantaloni grosi de lna aspra, *a,ura trndu-se catre noi o creatura $a-triria, leoarca de ploaie, despletita de *nt, roscata si te atoare ca o +i*ina a padurii" :e arunca asupra pinisoarelor de o*a, ce se coceau n *atra" -alau,a ea a reusit sa cs-tige $una*ointa pro#etesei= ea consi ti sa cercete,e pentru ine rotocoalele #u ului, scnteile aruncate cnd si cnd de #oc, #ragilele arhitecturi ale *reascurilor si cenusii" .edea cetati care se construiau, ulti i pline de $ucurie, dar si orase incendiate, siruri +alnice de n*insi, ceea ce contra,icea dorinta ea de pace; un chip tnar si $lnd pe care-l luase drept #e eie si n care re#u,ase sa cred; un spectru palid ce nu era poate dect o statuie, o$iect nca si ai de nee6plicat, pentru aceasta locuitoare a padurilor si landelor, dect o #anto a" si, la o departare de cti*a ani pustii, propria- i oarte pe care as #i pre*a,ut-o #oarte $ine si #ara ea" ''B /alia prospera, :pania $ogata -au retinut ai putin ti p dect >ritannia" n /alia Nar$one,a regasea /recia rare a tri is pna acolo #ru oasele ei scoli de elocinta si porticurile rit ate su$ un cer pur" M-a oprit la Ne au-sus spre a hotar asupra planului unei $a,ilici dedicate plotinei si destinate sa de*ina ntr-o ,i te plul ei" A intiri de #a ilie o legau pe parateasa de acest oras, lucrucare- i #acea si ai drag peisa+ul uscat si scaldat n aur"

Dar re*olta din Mauritania ai #u ega nca" Mi-a scurtat calatoria prin :pania, negli+nd chiar, ntre -ordo-$a si un o ent la Italica, orasul copilariei si al stra osilor ei" M-a $arcat pentru A#rica la /ades"

are, sa

a opresc

&ru osii ra,$oinici tatuati din Muntii Atlas dadeau nca de #urca oraselor a#ricane de pe coasta" A trait acolo *re e de cte*a ,ile echi*alentul nu id al luptelor sar ate; a re*a,ut tri$urile do olite unul cte unul, supunerea ndra a se#ilor prosternati n plin desert n i+locul unei hara$a$uri de #e ei, $aloturi si ani ale lasate n genunchi" Nisipul nlocuia nsa ,apada" Mi-ar #i placut, acar o data, sa petrec pri a*ara la Ro a, sa a rentorc la .ila nceputa, la ngierile capricioase ale lui Lucius, la prietenia %lotinei" sederea n oras a #ost aproape i ediat ntrerupta de alar ante ,go ote de ar e" %acea cu partii se ncheiase a$ia de trei ani si de+a incidente gra*e i,$ucnira pe Eu#rat" A plecat i ediat spre Orient" Era hotart sa pun capat acestor incidente de #rontiera printr-un procedeu ai putin o$isnuit dect arsalui-tul legiunilor" A #ost aran+ata o ntre*edere personala cu Osroes" Ducea cu ine n Orient pe #iica paratului, #acuta pri,oniera la o *rsta #rageda, n *re ea n care !ra-an ocupase >a$ilonul, si apoi pastrata ca ostateca la Ro a" Era o copila #ira*a, cu ochii ari" %re,enta ei si a #e eilor ce o nsoteau -a stn+enit ntruct*a n ti pul acelei calatorii ce tre$uia e#ectuata ai ales #ara nici o ,a$a*a" n cursul tra*ersarii desertului sirian, grupul de creaturi as''4 cunse su$ *aluri a #ost clatinat pe spinarea dro aderilor ntr-un ntre$e daca printesa are ne*oie de ce*a" ic cort cu perdelele $ine nchise" :eara, la popasuri, tri itea sa se

n Licia -a oprit o ora sa-l con*ing pe negustorul Opra oas, care #acuse do*ada calitatilor sale de negociator, sa a nto*araseasca pe teritoriul p?rtie" Lipsa ti pului l-a piedicat sa-si etale,e lu6ul o$isnuit" Acest o olesit de opulenta nu era un ai putin ad ira$il to*aras de dru , #a iliari,at cu toate situatiile nepre*a,ute ale desertului" Locul de ntlnire se a#la pe partea stnga a Eu#ratului, nu departe de Dura-Europos" A tra*ersat #lu*iul pe o pluta" :oldatii gar,ii i periale parte, n ar uri de aur si calare pe cai nu ai putin stralucitori dect ei nsisi, #or au de-a lungul alului o linie or$itoare" Insepara$ilul &legon era #oarte palid" O#iterii care a nsoteau resi teau si ei oarecare tea a= ntlnirea putea #i o capcana" Opra oas, o$isnuit sa iroasa at os#era Asiei, era n apele sale, ncre,ator n a estecul de liniste si tu ult, de ne iscare si galopuri neasteptate, de lu6 aruncat peste desert ca un co*or pe nisip" n ce a pri*este, ca printr-un iracol, #rica nu se lipea de ine; precu -e,ar n $arca lui, a ncredintase plutei care- i purta soarta" Drept do*ada a acestui opti is a ordonat ca de la $un nceput printesa parta sa #ie redata tatalui ei, n loc sa o pastre, n rndurile noastre pna la rentoarcerea ea" A pro is de

ase enea sa restitui tronul de aur al dinastiei ar,acide, rapit de !raian, tron cu care nu a*ea i acorda o are nse natate"

ce #ace dar caruia superstitia orientala

&astul ntre*ederilor cu Osroes nu a #ost dect de supra#ata" Ni ic nu le deose$ea de con*or$irile a doi *ecini ce se straduiau sa regle ente,e n $una ntelegere chestiunea unui ,id despartitor" A*ea de a #ace cu un $ar$ar ra#inat, *or$ind greceste, deloc stupid, nu neaparat ai per#id dect ine, totusi destul de oscilant ca sa te poti $i,ui #ara re,er*e" >i,arele ele discipline intale a a+utau sa capte, acea gndire alunecatoare= ase,at n #ata paratului part, n*ata sa-i pre*ad si ai apoi sa-i oriente, '') raspunsurile; intra n +ocul sau; i nchipuia ca snt Osroes trguindu- a cu Hadrian" Mi-e groa,a de tratati*ele inutile unde #iecare stie dinainte ca *a ceda sau nu *a ceda= ade*arul n orice #el de trea$a i place ai ales ca i+loc de si pli#icare si de procedura rapida" %artii se te eau de noi; noi de ei; ra,$oiul a*ea sa i,$ucneasca din con+ugarea celor doua te eri" :atrapii nde nau la ra,$oi din interes personal= i-a dat repede sea a ca Osroes a*ea si el ai sai 9uietus si %al a" &aras anes, cel ai tur$ulent dintre principii se iindependenti de la #rontiere, era ai pri e+dios pentru i periul part dect pentru noi" A #ost acu,at ca a neutrali,at prin acordare de su$sidii atare antura+ olatic si pus pe rele= erau $ani in*estiti cu chi$,uinta" Era prea sigur de superioritatea #ortelor noastre ca sa a piedic de un orgoliu i $ecil, gata la toate *anele concesii ce tin de do eniul prestigiului si la ni ic altce*a" -el ai greu a #ost sa-l con*ing pe Osroes ca, #acnd putine pro isiuni, ntelegea sa le respect" M-a cre,ut totusi sau s-a #acut ca a crede" Acordul ncheiat ntre noi n cursul acestei *i,ite e nca n picioare; de cincispre,ece ani, ni ic, de o parte sau de alta, nu a tul$urat pacea la #rontiere" -onte, pe tine ca aceasta stare de lucruri sa continue si dupa oartea ea" ntr-o seara, n cortul i perial, n ti pul unei petreceri date de Osroes n cinstea ea, a o$ser*at n i+locul #e eilor si pa+ilor cu genele lungi un $ar$at gol, descarnat, co plet i o$il, ai carui ochi larg deschisi pareau sa nu *ada ulti ea de talgere ncarcate cu carnuri, de acro$ati si dansatoare" I-a adresat cu*ntul prin inter ediul interpretului= nici n-a catadi6it sa raspunda" Era un ntelept" Discipolii lui se aratau nsa ult ai *or$areti; acesti *aga$on,i cu inti *eneau din India si n*atatorul lor apartinea puternicei caste a $rah anilor" A nteles ca editatiile lui l ndreptateau sa creada ca ntreg uni*ersul nu era dect o tesatura de ilu,ii si de nselaciuni= austeritatea, renuntarea, oartea erau pentru el unicul i+loc de a se sustrage *alului schi $ator al lucrurilor, de care, di potri*a, He-raclit al nostru s-a lasat dus, de a se reintegra, dincolo de ''2

lu ea si turilor, s#erei di*initatii pure, acel #ir a ent #i6 si gol la care a *isat si %laton" n ciuda putinei priceperi a interpretilor ei, ntre,area idei ce n-au #ost co plet straine nteleptilor nostri, dar pe care indianul le e6pri a ntr-un chip ai categoric si ai direct" >rah anul a+unsese n stadiul n care ni ic n a#ara corpului nu-l ai separa de du ne,eul intangi$il, lipsit de su$stanta si #or a si cu care *oia sa se uni#ice= hotarse sa se arda de *iu a doua ,i" Osroes -a po#tit la aceasta sole nitate" A #ost naltat un rug din le n irositor; indi*idul s-a aruncat si a disparut #ara nici un tipat" Discipolii lui n-au ani#estat *reo parere de rau= #aptul nu nse na pentru ei o cere onie #une$ra" n noaptea care a ur at, -a gndit ult la cele n-t plate" :tatea culcat pe un co*or de lna de pret, su$ un cort din sto#e grele #acnd ape-ape" Un pa+ i asa picioarele" De a#ara i par*eneau ,go otele rare ale acelei nopti asiatice= con*or$irea scla*ilor susotind la intrare, #osnetul usor al unui pal ier; Opra oas s#oraind dupa un para*an, lo*itura unei copite de cal piedicat; de ai de departe, dinspre cartierul #e eilor, uguitul elancolic al unui cntec" >rah anul le dispretuise pe toate" Acest o $eat de re#u, s-a aruncat n #lacari ca un a ant n adncul patului" Daduse la o parte lucrurile, apoi #iintele, apoi pe sine nsusi ca tot attea *es inte care-i ascundeau acea pre,enta unica, centrul acela in*i,i$il si *id pe care-l pre#era restului" Eu era dintr-alta pla ada, gata pentru alte optiuni" Austeritatea, renuntarea, re#u,ul nu- i erau cu totul straine= a gustat din ele la doua,eci de ani, asa cu se nt -pla aproape #iecaruia" A*ea ai putin dect *rsta a intita cnd, pe atunci la Ro a, a #ost dus de un prieten sa-l *ad pe Epictet n cocioa$a lui din :u$urra, cu cte*a ,ile nainte ca Do itian sa-l e6ile,e" &ostul scla* caruia un stapn $rutal i rupsese pe *re uri piciorul #ara sa reuseasca sa-i s ulga *reun gea at, $atrnul #ira* suportnd cu ra$dare lungile cri,e de rinichi, i se parea ca poseda o li$ertate aproape di*ina" A pri*it cu ad iratie cr+ele acelea, sal'73 aua de paie, opaitul de lut, lingura de le n ntr-o strachi-s ustensile si ple ale unei *ieti pure" Epictet renunta nsa ' prea ulte lucruri, iar eu i-a dat repede sea a ca ni- +- nu era pentru ine ai pri e+dios de usor dect re-Atarea" Indianul, ai logic, respingea *iata nsasi" A*ea ulte de n*atat de la acesti #anatici puri, cu conditia sa +e*ie, nsa de la sensul lor lectiile ce i le o#ereau" Ei se straduiau sa regaseasca di*initatea dincolo de oceanul #or elor, sa o reduca la calitatea de unic, de intangi$il, de necorporal la care ea renuntase n o entul cnd a *rut sa de*ina uni*ers" Alt interi concepea eu raporturile cu di*inul" Ma *edea a+utndu-l n e#ortul sau de a da #or a unei lu i si de a o orndui, de a de,*olta si n ulti circu -*olutiunile, ra i#icatiile, sinuo,itatile" Era unul din seg entele rotii, unul din aspectele acestei #orte unice care stra$ate lucrurile #ara de nu ar, *ultur si taur, o si le$ada, #alus si creier deopotri*a, %roteu si @upiter totodata" -a n acea perioada a nceput sa a si t ,eu" :a nu a ntelegi gresit= era n continuare, era ai ult dect oricnd acelasi o ce se hranea cu #ructe si ani ale pa ntene, restituind gliei ra asitele acestor ali ente, platind *a a so nului n #iecare noapte, nelinistit pna la disperare cnd calda to*arasie a dragostei

i lipsea prea ult" &orta si agilitatea trupului si a intii erau cu gri+a ntretinute printr-o gi nastica #unciar ente o eneasca" Dar cu sa spun dect ca toate acestea le traia ntr-un #el di*in< E6perientele la nt plare ale tineretii luasera s#rsit ca si gra$a ei de a se $ucura de ti pul care trece" La patru,eci si patru de ani a si tea curatit de nera$dare, sigur de ine, per#ect pe ct i ngaduia propria- i #ire, etern" Intelege- a $ine ca e *or$a aici de o conceptie pur intelectuala, delirurile, daca tre$uie sa le nu esc ast#el, au *enit ai tr,iu" Era ,eu pur si si plu pentru ca era o " !itlurile di*ine pe care /recia i le-a acordat ai apoi n-au tacut dect sa procla e ceea ce de ulta *re e constatase eu nsu i" -red ca i-ar #i #ost cu putinta sa a si t ,eu cniar n nchisorile lui Do itian sau nlauntrul unui %ut de ina" Daca a ndra,neala s-o a#ir , este #iindca '7' atare senti ent nu e ntr-att de e6traordinar si ctusi + I putin unic" si altii n a#ara de ine l-au a*ut si-l *or a*p n *iitor"

:punea ca titlurile nu adaugau prea ult acestei u itoare certitudini= di potri*a, ea si a#la con#ir area o$isnuintele ele entare ale eseriei ele de parat" Dac+ J @upiter este creatorul lu ii, o ul nsarcinat sa organi,e, si sa puna asura n tre$urile o enesti poate cu $una drep" tate sa se considere parte a intii care diriguieste totul" I od gresit sau nu, o enirea si-a conceput aproape ere ,eul su$ #or a pro*identei; #unctiunile ele a o$ligau sa #iu pentru o are parte a nea ului o enesc aceasta pro" *identa ncarnata" -u ct statul se de,*olta ai ult, n-lantuindu-i pe oa eni n *erigile lui e6acte si reci, cu att ai ult ncrederea o eneasca tinde sa situe,e la celalalt capat al lantului urias i aginea adorata a unui o protegui-tor" &ie ca as #i *rut sau nu, populatiile orientale ale i periului a considerau ,eu" -hiar n Occident, chiar la Ro a unde snte o#icial declarati di*ini nu ai dupa oarte, pietatea de nenteles a poporului se co place tot ai ult sa ne ,ei#ice nca din ti pul *ietii" In curnd recunostinta partilor a dus la ridicarea de te ple paratului ro an care a instaurat si entinut pacea; i-a a*ut ast#el sanctuarul la .ologesia, n snul acelei *aste lu i straine" De-parte de a *edea n aceste do*e,i de adoratie pri e+dia ne$uniei sau a atotputerniciei pentru cel ce le accepta, a descoperit n ele o #rna, o$ligatia de a te con#or a unui odel etern, de a asocia puterii lu esti o parte a ntelepciunii supre e" A #i ,eu te o$liga, n genere, la ai ulte *irtuti dect a #i parat" Optspre,ece luni ai tr,iu -a initiat n isterele de la Eleusis" ntr-un #el, *i,ita la Osroes a constituit o cotitura n *iata ea" n loc sa a ntorc la Ro a a hotarJ sa consacru cti*a ani pro*inciilor grecesti si orientale ale i periului= Atena de*enea tot ai ult patria ea, centrul eu" inea sa le #iu pe plac grecilor si totodata a eleni,e, ct ai ult cu putinta, dar aceasta init re, oti*ata n parte de considerente politice, a nse n '77

" 3 e6perienta religioasa #ara egal" Marile rituri de la -ia nu #ac dect sa si $oli,e,e e*eni entele *ietii o e-ri dar si $olul erge ai departe dect #apta, e6plica J are gest al nostru n ter enii ecanicii eterne" n*ata-J a pri ita acolo tre$uie sa ra na secreta= de alt#el snt tine sanse sa #ie di*ulgata #iind, prin natura ei, ine#a-,-i &or ulata n cu*inte, ea nu e6pri a dect e*identa ai co una; toc ai n aceasta consta pro#un,i ea ei" !radele cele ai nalte ce i-au #ost ulterior con#erite, n irsul con*or$irilor particulare cu hiero#antul, n-au adau-at aproape ni ic socului initial si tit deopotri*a de cel ai ignorant pelerin care ia parte la a$lutiunile rituale si $ea din i,*or" A au,it disonantele topindu-se n ar onie- pentru o clipa -a si tit i plantat pe alta s#era, con-te plnd de departe, dar si #oarte de aproape, procesiunea o eneasca si di*ina n care- i a*ea locul, lu ea n care durerea e6ista nca, dar nu si eroarea" Destinul o ului, acel dru con#u, n care ochiul cel ai putin e6peri entat descopera attea greseli, scnteia aido a constelatiilor ceresti" Acu e o entul cnd se cu*ine sa a intesc o$iceiul care -a calau,it ntreaga *iata pe cai ai putin tainice dect cele de la Eleusis, dar care, n genere, le snt paralele= a re#er la studiul astrelor" Dintotdeauna a #ost prietenul astrono ilor si clientul astrologilor" stiinta celor din ur a este incerta, #alsa n detaliu, poate ade*arata n ansa $lu= ntruct o ul, particica a uni*ersului, este supus acelorasi legi care actionea,a si n cos os, nu e a$surd sa cauti n tariile cerului rosturile *ietilor o enesti, recile si patii care snt partase ale succeselor si insucceselor noastre" In #iecare seara de toa na nu uita sa salut .arsatorul, la sud, %aharnicul ceresc, partitorul su$ se nul caruia -a nascut" Nu uita sa caut pe @upiter si .enus la #iecare din trecerile lor, astre care- i ordonea,a *iata, si sa cn-taresc in#luenta pri e+diosului :aturn" Daca atare stranie re#lectare a o enescului pe $olta nstelata ocupa deseori ceasurile ele de *eghe, a interesa nca si ai asiduu e a te a ti cile ceresti, de speculatiile a$stracte carora le au nastere arile corpuri ar,nde" nclina sa cred, ca si '7( unii dintre cei ai ndra,neti ntelepti ai nostri, ca si pa n" tul lua parte la iscarea nocturna si diurna al carei si ulacru o enesc snt n ulti a instanta procesiunile sacre de la Eleusis" ntr-o lu e n care totul este *rte+ de #orte, daris al ato ilor, n care toate snt si ultan sus si +os, la argi" ne si n centru, nu- i putea nchipui e6istenta unui glo i o$il, a unui punct #i6 care n acelasi ti p sa nu #ie si n iscare" Alteori, calculele precesiunii echinoctiilor, e#ectuate odinioara de Hiparhos din Ale6andria, a o$sedau n orele ele de neso n= regasea n ele, su$ #or a de onstratiilor si nu a po*estirilor si si $olurilor, acelasi ister eleusin al trecerii si rentoarcerii" :picul &ecioarei nu se ai a#la asta,i n punctul de pe harta unde l-a nse nat Hiparhos, aceasta deplasare este nsa plinirea unui ciclu, chiar schi $area n sine con#ir nd ipote,ele astrono ului, ncet, ine*ita$il, #ir a entul *a rede*eni asa cu era pe *re ea lui Hiparhos si apoi *a #i din nou ca pe *re ea lui Hadrian" De,ordinea se integra ordinii= schi $area #acea parte dintrun plan pe care astrono ul era capa$il sa-l sesi,e,e dinainte; spiritul o enesc si *adea aici participarea lui la uni*ers prin sta$ilirea de teore e e6acte, ntoc ai cu se nt pla la Eleusis prin strigari rituale si dansuri" O ul care pri*este si stelele pri*ite alunecau i placa$il catre tinta lor situata unde*a pe cer" Dar #iecare o ent al acestei caderi era n acelasi ti p o oprire, un reper, seg entul

unei cur$e tot att de solide ca un lant de aur" &iecare alunecare ne purta ntr-un punct unde pura nt plare de a ne #i a#lat ne dadea ilu,ia ca ne gasi n centru" De pe *re ea noptilor copilariei, cnd $ratul ridicat al lui Marullinus i arata constelatiile, curio,itatea pentru #eno enele ceresti nu -a ai parasit" n ti pul gar,ilor o$ligatorii din ta$ere, pri*ea luna alergnd prin norii cerurilor $ar$are; ai tr,iu, su$ li pe,ile nopti attice, asculta pe astrono ul !eron din Rodos e6plicndu- i siste ul sau; ntins pe puntea unei cora$ii n largul Marii Egee, pri*ea lina oscilatie a catargului ce se deplasa prin-tre stele, de la ochiul rosu al !aurului la lacri a %leiadele de la %egas la Le$ada= raspundea ct putea ai $inM '7D t tre$arilor nai*e si gra*e ale tnarului ce conte pla i una cu ine acelasi cer" Aici, la .ila, a construit un $ser*ator ale carui trepte $oala a piedica acu sa leurc" O singura data n *iata a o#erit constelatiilor sacri#iciul unei nopti ntregi" Era dupa *i,ita la Osroes, n ti pul tra*ersarii desertului sirian" -ulcat pe spate, cu ochii $ine deschisi, lasnd pentru cte*a ceasuri deoparte gri+ile o enesti, -a a$andonat de seara pna n ,ori lu ii acesteia de senteieri si de cristal" A #ost cea ai #ru oasa calatorie a ea" Marele astru din constelatia Lirei, stea polara a celor ce *or trai dupa ce noi nu *o ai e6ista de cte*a ,eci de ii de ani, stralucea deasupra capului eu" /e enii luceau sla$ n ulti ele ape de lu ina ale as#intitului; sarpele preceda pe :agetator; .ulturul urca spre ,enit cu aripile deschise, iar la picioarele sale acea constelatie nca ne$ote,ata de astrono i si careia i-a dat de atunci cel ai drag dintre nu e" Noaptea, niciodata ntru totul ntunecata dupa cu cred cei ce traiesc si dor n ncaperi, se #acuse ai adnca, apoi ai li pede" &ocurile, lasate sa arda spre a speria sacalii, se stinsesera" Resturile de +aratec aprins i a inteau de $unicul n picioare n i+locul *iei lui si de pro#etiile sale de*enite ulterior pre,ent care curnd-curnd se *a pre#ace n trecut" :u$ nenu arate #or e a ncercat sa a unesc cu di*initatea; a cunoscut ulte e6ta,e, unele cu plite, altele rascolitor de dulci" -el al noptii siriene a #ost deose$it de lucid" El a n-ci#rat n ine iscarile ceresti cu o preci,ie pe care nici o o$ser*are partiala nu i-ar #i ngaduit *reodata s-o ating" stiu e6act, la ceasul cnd ti scriu, ce stele trec aici la !i$ur pe deasupra pla#onului podo$it cu stucaturi si picturi de pret si ntr-alta parte, acolo, peste un or nt" -ti*a ani ai tr,iu oartea *a constitui o$iectul nentreruptei ele conte platii, gndul caruia a*ea sa-i consacru toate #ortele spirituale nea$sor$ite de tre$urile statului" si cine spune oarte spune totodata lu ea plina de istere n care intri poate prin oarte" Dupa attea g?nduri si e6periente, uneori conda na$ile, nu a a#lat nca ce se petrece spatele acestei negre perdele" Noaptea siriana repre,inta nsa partea ea constienta de ne urire" '7E :aeculu aureu J

.ara ce a ur at ntlnirii ele cu Osroes a petrecut-o n Asia Mica; -a oprit n >itinia spre a supra*eghea eu nsu i nceperea taierii unor paduri ale statului" M-a instalat la Nico edia, oras lu inos, ci*ili,at, culti*at, la gu*ernatorul pro*inciei, -naeus %o peius %roculus, n *echea resedinta a regelui Nico ede, plina de *oluptu-oase a intiri lasate de tnarul Iulius -aesar" >ri,a %ropon-tidei aerisea salile racoroase si ntunecate" %roculus, o de gust, organi,a pentru ine se,atori literare" :o#isti n trecere, ici grupuri de studenti si de a atori de literatura se strngeau n gradini, pe alul unui i,*or nchinat lui %an" Din cnd n cnd, un scla* cu#unda un *as are de argila poroasa scotnd o apa pura pe lnga care *ersurile cele ai li pe,i pareau opace" n seara aceea s-a citit un poe destul de o$scur al lui LAco#ron, autor care- i place pentru e6centricele lui +u6tapuneri de sunete, de alu,ii si de i agini, pentru co plicatul sau siste de re#le6e si ecouri" Un $aiat tnar, stJ d ai la o parte, asculta di#icilele stro#e cu atentia deopotri*a distrata si editati*a, gndul ducndu- a de ndata la pastorul din adncul padurilor, a$ia au,ind strigatul pierdut al *reunei pasari" Nu-si adusese nici ta$lite, nici stil" Ase,at pe arginea $a,inului, atingea cu degetele #ru oasa supra#ata neteda" A a#lat ca tatal sau ocupase un loc nense nat n ad inistratia arilor do enii i periale; lasat de ic n sea a unui $unic, scolarul #usese tri is la o ga,da a parintilor sai, ar ator la Nico edia, care parea $ogat acestei #a ilii sarace" .eac de aur" '7B L-a retinut dupa plecarea celorlalti" Era putin culti-t ignora aproape tot ce tre$uia sa stie, era dus pe gn-iuri si credul" -unostea orasul sau natal, -laudiopolis= a reusit sa-l #ac sa *or$easca despre casa parinteasca de la arginea arilor paduri de pini din care se #ac catargele cora$iilor noastre, despre te plul lui Atis ase,at pe colina a carui u,ica stridenta i placea, despre caii #ru osi ai patriei lui si despre ,eii ei stranii" .ocea-i putin *oalata pronunta greaca cu accent asiatic" Deodata, si tindu-se ascultat, sau poate pri*it, s-a tul$urat, a rosit si a reca,ut n-rr-una din tacerile acelea o$stinate carora a*ea n curnd a le capata o$isnuinta" Inti itatea s-a n#iripat" Ulterior el -a nsotit n toate calatoriile ele, si cei cti*a ani #a$ulosi au nceput" Antinous era grec= a reusit sa co$or n a intirile acestei stra*echi dar o$scure #a ilii pna n *re ea ntilor colonisti arcadieni ase,ati pe tar urile %ropontidei" Asia a produs asupra acelui snge nitel ca acru e#ectul picaturii de iere care tul$ura si par#u ea,a *inul cel pur" n el regasea superstitiile unui discipol al lui Apollonios si credinta onarhica a un *ii supus oriental al Marelui Rege" %re,enta-i era deose$it de tacuta= -a ur at ca un ani al sau ca un geniu #a iliar" -a un catelandru, a*ea nes#rsi-te disponi$ilitati de +oaca si nepasare, era sal$atic si ncre,ator" &ru osul ogar, a*id de ngieri si de porunci, i s-a culcat pe *iata- i" Ad ira indi#erenta aproape se eata pentru tot ce nu era placere sau cult personal= ea i tinea loc de de,interes, de scrupul, de toate *irtutile studiate si austere" Ma inuna de atare dura dulceata; de n-crncenatul de*ota ent care anga+a ntreaga #iinta" si totusi aceasta supunere nu era oar$a; pleoapele, att de des lasate n se n de ncu*iintare ori de *isare, se ridicau; ochii cei ai atenti din lu e a pri*eau n #ata; a si tea +udecat" Asa cu un ,eu e +udecat de adoratorul lui= aspri ile ele, accesele de

nencredere 1caci le-a asupra unei #iinte" '74

a*ut

ai tr,iu5 erau pri ite cu ra$dare, cu gra*itate" :tapn a$solut n-a

#ost dect o singura data si doar

Daca n-a spus nca ni ic despre #ru usetea att c+e e*identa, nu tre$uie sa se nteleaga de aici retinerea uriu+ o pe de-a ntregul cucerit" Dar ne scapa acele chipuri pe care le cauta cu disperare= niciodata nu le-ntre,ari ai ult de-o clipa""" i a intesc de capul nclinat su$ a$un-denta noptoasa a parului, de ochii pe care pleoapele alun" gite i #aceau sa para o$lici, de #ata tnara, larga, ca si cu ar #i culcata" &ragedul corp s-a schi $at #ara ncetare, aido a unei plante, iar unele din aceste schi $ari se datorea,a ti pului" -opilul s-a trans#or at; a crescut" O sapta ?na de indolenta a+ungea sa-l oleseasca; o dupa-a ia,a de *natoare i reda ro$ustetea, agilitatea atletica" O ora de soare l #acea sa treaca de la culoarea iaso iei la cea a ierii""" %icioarele, putin greoaie, ale n,ului s-au alungit; o$ra+ii si-au pierdut delicata rotun+i e a copilariei si s-au adncit usor su$ po etii proe inenti; toracele $o $at de aer al t?narului alergator de cursa lunga a capatat cur$ura do oala si neteda a unui gt de $acanta" E6presia $osu #lata a $u,elor s-a u plut de ar,atoare a araciune, de satietate trista" ntr-ade*ar, acest chip se trans#or a ca si cu l-as #i sculptat #ara ncetare" -nd i rea intesc de anii aceia e ca si cu atunci as #i regasit .rsta de Aur" !otul era usor= e#orturile de altadata capatau rasplata starii de ultu ire aproape di*ine" -alatoria era un +oc= placere stapnita, cunoscuta, e6ploatata cu pricepere" Munca nencetata de*enea un alt #el de *oluptate" .iata ea, careia orice i se plinea cu ?ntr,ie-re, puterea ca si #ericirea, capatase splendoarea a ie,ii depline, nsorirea orelor siestei, cnd totul se scalda ntr-o at os#era de aur, o$iectele din ncapere, trupul ntins de alaturi" %asiunea cu prisosinta satis#acuta si are inocenta ei, aproape tot att de #ragila ca oricare alta= restul #ru usetii o enesti trecea n do eniul spectacolului, ?nceta sa ai #ie *?natul al carui *?nator #usese " A*entura incepu-ta $anal i $ogatea, dar ? i si si pli#ica *iata= *iitorul conta prea putin; ncetase sa ai pun ntre$ari oracolelor, stelele nu ai erau dect splendide desene pe $olta cereasca" Niciodata nu o$ser*ase , patruns de atta ?ncntat# '7) loarea ,orilor pe ori,ontul insulelor, racoarea grotelor % nsa-rate ni #elor si $?ntuite de pasari calatoare, ,$orul 3+ al prepelitelor in a urg" Recitea -rut ai $uni ca altadata, cei ai poeti= unii ulti i s-au

ai sla$i" :cria

arsuri ce se aratau ce*a ai putin de#iciente ca de o$icei" E6ista acolo area de copaci= padurile de ste+ari de pluta si cele de pini ale >itiniei; pa*ilionul de *natoare cu galeriile din grila+e de le n unde $aiatul, cuprins din nou de oliciunea tarii lui de $astina, si se ana la nt? plare sagetile, pu nalul, centura de aur, se rostogolea cu cinii pe di*anurile de piele" - piile n aga,inasera caldura din tot ti pul *erii; o $oare se nalta din pasunile de pe alul rului :angarios unde galopau herghelii de cai sal$atici; n #aptul ,ilei co$ora sa ne scalda n ru, calcnd n ers ier$urile nalte ncarcate de roua noptii, su$ cerul de care atrna ngustul corn al lunii ce ser*este drept e $le a >itiniei" Aceasta tara a #ost acoperita de #a*oruri; ea si-a luat chiar nu ele eu" Iarna ne-a surprins la :inope; acolo a inaugurat, pe un #rig aproape scitic, lucrarile de largire a portului, treprin-se su$ ordinele ele de catre arinarii #lotei" %e dru ul spre >i,ant, nota$ilitatile au dispus aprinderea, la intrarea n #iecare sat, a unor uriase #ocuri ?n #ata carora sa se ?n-cal,easca gar,ile ele" A #ost #ru oasa trecerea >os#orului su$ #urtuna de ,apada; au ur at apoi ca*alcadele ?n padurile !raciei, *?ntul taios cui$arindu-se prin #aldurile antalelor, rapaitul nenu aratelor to$e ale ploii pe #run,e si pe acoperisul cortului, oprirea n ta$ara lucratorilor, unde a*ea sa se ridice Adrianopole, o*atiunile *eteranilor ra,$oaielor dacice, pa ?ntul oale din care *or iesi in cu-nnd ,iduri si turnuri" O *i,ita la garni,oanele de pe Dunare -a ndreptat, o data cu pri a*ara si spre oraselul %rosper care este asta,i :ar i,egetusa; copilul $itinian purta la ncheietura inii o $ratara a regelui Dece$al" Ne-a ntors n /recia prin nordul ei= a ntr,iat ndelung n alea !e pe scaldata toata de i,*oare; Eu$eea cea $londa a precedat Attica de culoarea *inului ro," Atena a #ost Lar atinsa; la Eleusis, n cursul initierii '72 a petrecut trei ,ile si trei nopti a estecat n gloata pe rinilor ad isi si ei cu oca,ia aceleiasi sar$atori= singura p, cautie luata a #ost sa se inter,ica $ar$atilor portul cutite" L-a dus pe Antinous n Arcadia stra osilor sai= pg rile ra asesera acolo tot att de nepatruns ca si n *rern rile cnd traisera stra*echii *natori de lupi" Uneori, c, lo*itura de $ici, un calaret speria cte o *ipera; pe *r#ur;i pietroase soarele ardea ca n toiul *erii; t?narul $aiat, sp +inindu-si spatele de stnca, otaia cu capul pe piept, cu p+ rul ra*asit de *nt, un #el de Endi ion al a ie,ei ari" U, iepure, pe care tnarul *nator l do esticise cu are greuta" te, a #ost s#siat de cini, unica nt plare ne#ericita a acelor ,ile #ara de u $ra" Oa enii din Mantineea si-au desco-perit legaturi de rudenie, pna atunci necunoscute, cu #a" ilia de colonisti $itinieni= acest oras, n care copilul si-a a*ut ai tr,iu te plele sale, a #ost $ogatit si podo$it de ine" I e orialul sanctuar al lui Neptun, ca,ut n ruina, era att de sacru nct intrarea era inter,isa tuturor= n spatele usilor *esnic nchise se perpetuau istere ai *echi dect ele n Mistere,

nea ul o enesc" A construit un nou te plu, ult ai are, n interiorul caruia anticul edi#iciu sta, de acu nainte, ca un s $ure n i+locul #ructului" %e dru , nu departe de Mantineea, a reno*at or ntul unde Epa- inonda, ucis n i+locul $ataliei, odihneste alaturi de un tnar ca arad do$ort lnga el= o coloana pe care s-a nscris un poe a #ost naltata ntru co e orarea a intirii unor *re uri cnd totul, pri*it de departe, pare a #i #ost no$il si si plu= tandretea, gloria, oartea" n Ahaia, @ocurile ist- ice au #ost cele$rate cu un #ast ne ai*a,ut din ti purile stra*echi; resta$ilind aceste ari sar$atori panelenice, spera sa re#ac unitatea organica a /reciei" .natorile ne-au purtat pna n *alea Heliconului aurita de cea din ur a rugina a toa nei" Ne-a oprit pe alul unui i,*or al lui Narcis, aproape de sanctuarul lui Eros= $lana +upuita a unei ursoaice, tro#eu tinut cu cuie de aur pe ,idul te plului, a #ost o#erita acestui ,eu, cel ai ntelept dintre toti" >arca,ul pru utat de negustorul Erastos din E#e spre a na*iga n Arhipelag a aruncat ancora n gol#ul &a'(3 " rn-a iristalat la Atena ca o ul ce se ntoarce acasa" ler, a,nea sa ating atare #ru usete, sa ncerc sa #ac din ' t oras ad ira$il unul per#ect" %entru pri a oara Atena epopula, rencepea sa creasca dupa o lunga perioada JJ declin= i-a du$lat supra#ata; a proiectat de-a lun-l !lisos-ului o noua Atena, orasul lui Hadrian lnga cel ' lui !e,eu" !otul era de siste ati,at, de construit" sase acuri ai nainte, arele te plu consacrat lui Ceus Dli pianU #usese a$andonat ndata dupa nceperea lu-rarilor" Lucratorii ei s-au pus pe trea$a= Atena cunostea,-n n3U unca plina de *eselie pe care nu o ai gustase" "e ti pul lui %ericle" !er ina ceea ce un :eleucid a ncercat ,adarnic sa ispra*easca; repara pe loc +a#urile ro anului :Alla" Inspectarea lucrarilor necesita un du-te-*ino ,ilnic printr-un la$irint de asini, de scripeti co plicati, de #usuri de coloane pe +u atate ridicate si de $locuri al$e, cladite negli+ent su$ un cer al$astru" Regasea aici ce*a din ner*ul santierelor de constructii na*ale= o cora$ie des-pot olita gata sa na*ighe,e spre *iitor" :eara, arhitectura ceda locul u,icii, ea nsasi in*i,i$ila constructie" A practicat, ai ult sau ai putin, toate artele, dar cea a sunetelor este singura pe care a e6ersat-o #ara ntrerupere si n care i re*endic o anu ita pricepere" La Ro a, ascundea ast#el de nclinare= la Atena a putea darui ei cu discretie" Mu,icantii se adunau n curtea n care era plantat un singur chiparos, la picioarele unei statui a lui Her es" sase sau sapte, nu ai o orchestra de #laute si lire careia i se alatura cteodata un *irtuo, al citarei" -el ai adesea cnta la arele #laut trans*ersal" Interpreta elodii *echi, aproape uitate, dar si elodii noi, co puse pentru ine" i placea so$rietatea *irila a ariilor dorice, #ara sa dispretuiesc nsa elodiile *oluptuoase ori pasionale, arti#iciile patetice sau sa*ante pe care persoanele gra*e, a caror *irtute consta n a se te e de toate, le resping ca tul$uratoare pentru si turi sau ini a" %rintre strune ,area %ro#ilul tnarului eu to*aras, cu inte preocupat sa-si ndeplineasca rolul n ansa $lu, degetele iscndu-i-se cu Rna de-a lungul cor,ilor ntinse" '('

&ru oasa iarna a #ost $ogata n ntlniri prietenesti= aK hi$ogatul Atticus, a carui $anca i #inanta lucrarile , #ara a trage, de alt#el, pro#it, a po#tea n gradinile sa% din Oe#isia unde traia ncon+urat de o curte de i pro*i,a, tori si scriitori la oda; #iul lui, tnarul Herodes, a*ea o con*ersatie deopotri*a antrenanta si su$tila; el a de*eniK co eseanul indispensa$il supeurilor ele ateniene" %ier" duse cu totul ti iditatea care-l #acuse sa ra na pietri5 n #ata ea atunci cnd e#e$ia ateniana l-a tri is n delega" tie pe #rontiera sar atica spre a a #elicita pentru *enirea ea la putere; *anitatea lui crescnda i parea cel ult de un dulce ridicol" Retorul %ole on, arele o al Laodi-ceei, care ri*ali,a cu Herodes n elocinta si ai ales n $ogatie, -a ncntat cu stilul sau asiatic, a plu si sclipitor ca undele unui %actol= acest a$il potri*itor de cu*inte traia precu *or$ea, cu #ast" Dar ntlnirea cea ai pretioasa dintre toate a #ost cea cu Arrian din Nico edia, prietenul eu cel ai $un" Mai tnar ca ine cu apro6i ati* doispre,ece ani, ncepuse de+a #ru oasa cariera politica si ilitara n care continua sa se #aca onorat si sa aduca ser*icii" E6perienta tre$urilor i portante, cunoasterea cailor, a dinilor, a tuturor e6ercitiilor trupului l situau cu ult deasupra si plilor #acatori de #ra,e" In tinerete ca,use prada unei stranii pasiuni a spiritului, #ara de care ade*arata ntelepciune, nici ade*arata aretie nu pot e6ista= doi ani din *iata si i-a petrecut la Nicopolis n Epir, n ca aruta rece si saracacioasa n care agoni,a Epictet; si luase ca sarcina sa culeaga si sa transcrie cu*nt cu cu*nt ulti ele gnduri ale $atrnului #ilo,o# $olna*" Aceasta perioada de entu,ias si-a pus pecetea asupra-i= a ra as cu ad ira$ile deprinderi orale, un #el de gra*a candoare" n secret, practica a$stinente de care ni eni nu se ndoia" Lunga ucenicie a datoriei stoice nu l-a osi#icat nsa ntr-o atitudine de #alsa ntelepciune= era ult prea #in pentru a nu-si #i dat sea a ca e6ista li ite ale *irtutii, ca si cele ale dragostei, al caror erit consta toc ai n raritatea lor, n caracterul acestora de capodopera unica, de splendid e6ces" Inteligenta senina, onestitatea ireprosa$ila a lui Feno#on i-au ser*it uiteJ '(7 rior drept odel" A scris istoria patriei sale, >itinia" A trecut aceasta pro*incie, ulta *re e #oarte rau ad inistrata de proconsuli, su$ propria ea +urisdictie= el -a s#atuit ct pri*este planurile de re#or e ce ur au a #i ntreprinse" Lectorul asiduu al dialogurilor socratice cunostea totul despre potentialul de erois , de de*ota ent si uneori de ntelepciune cu care /recia a stiut sa nno$ile,e pasiunea pentru un prieten= l trata deci pe tnarul eu #a*orit cu tandra de#erenta" -ei doi $itinieni *or$eau dulcele dialect al Ioniei, cu de,inente aproape ho erice, pe care l-a deter inat +nai tr,iu pe Arrian sa-l utili,e,e n operele sale" n *re ea aceea Atena si a*ea #ilo,o#ia ei de *iata #rugala= De ona6 ducea ntr-o $araca din satul -olonos o e6istenta e6e plara si *esela" De ona6 nu era :ocrate, nu a*ea nici su$tilitatea, nici #ocul sacru al aceluia, dar i placea $ono ia lui ,e#le itoare" Actorul co ic Aristo enos, care interpreta cu *er*a *echea co edie attica, era si el unul dintre acei prieteni cu ini a deschisa" l nu ea potrni-chea ea greaca= scurt, gras, *esel ca un copil sau ca o pasare, era in#or at ca ni eni altul despre riturile, poe,ia, retetele $ucatariei de altadata" M-a *eselit si i-a #ost ulta *re e de n*atatura" Antinous s-a apropiat n acea perioada de #ilo,o#ul Ha$rias,

platonician penetrat de or#is , o ul cel ai inocent, care dadea do*ada #ata de copil de de*ota entul unui cine de pa,a, trans#erat, ai tr,iu, asupra- i" Unspre,ece ani de *iata la curte nu l-au schi $at= e ereu aceeasi #iinta candida, cucernica, preocupat de *ise n chip de,interesat, or$ la intrigi si surd la cle*etiri" -teodata a plictiseste, dar nu a *oi desparti de el de-ct la oarte" Raporturile ele cu #ilo,o#ul stoic Eu#rates au #ost de ai anga+at ca lector, dar su#erintele pricinuite de ulta *re con*ins ca propria-i *iata nu-i ai o#erea ni ic care sa *oluntara; eu nsu i a gndise la atare s#rsit posi$il n '(( de cri,a ce a precedat oartea lui !raian" %ro$le a sinuciderii, care -a o$sedat ai apoi, i parea pe arunci lesne de re,ol*at" Eu#rates a capatat per isiunea ceruta; i-a tri is-o prin tnarul eu $itinian, poate pentru ca i-ar #i placut ie nsu i sa pri esc din na unui ast#el de esager acel ulti raspuns" &ilo,o#ul s-a pre,entat n aceeasi seara la palat pentru o con*ersatie ce nu se deose$ea cu ni ic de cele precedente; a doua ,i s-a o ort" De ai ulte ori a *enit *or$a despre acest incident= copilul a ra as ntristat cte*a ,ile" &ru oasa #iinta sen,uala a*ea oroare de oarte; nu i-a dat sea a ca de+a se gndea ult la ea" n ce a pri*este, nu prea ntelegea de ce sa parasesti de $una *oie o lu e care- i parea #ru oasa, de ce sa nu epui,e,i ct ti-este dat sa traiesti, n ciuda tuturor relelor, ulti a posi$ilitate de a gndi, de a atinge, de a *edea" De atunci nsa, -a schi $at ult" Datele se a esteca= e oria ea se constituie n unica #resca pe care se aglo erea,a incidentele si calatoriile ai ultor anoti puri" -ora$ia lu6os a ena+ata a negustorului Erastos din E#es si-a ntors pro*a spre Orient, apoi spre sud, n #ine, catre Italia care de*enise pentru ine Occident" Rodosul a #ost atins de doua ori; Delosul, or$itor de al$, a #ost *i,itat nti ntr-o di ineata de aprilie, iar ai tr,iu su$ luna plina a solstitiului; *re ea rea de pe coasta Epi-rului i-a nlesnit prelungirea unei *i,ite la Dodona" n :icilia, a ntr,iat cte*a ,ile la :iracu,a spre a cerceta isterul i,*oarelor Aretu,a si OAane, #ru oase ni #e al$astre" A nchinat un gnd lui Licinius :ura care-si dedica pe *re uri *acantele sale de o de stat studiului iraculoaselor #eno ene ale apelor" A au,it *or$indu-se despre surprin,atoarele iri,ari produse de aurora pe supra#ata Marii Ionice pri*ita de sus, de pe Etna" A hotart sa ntreprinde ascensiunea untelui; din ,ona *iilor a trecut n cea a la*ei, apoi n a ,ape,ilor" -opilul, ale carui picioare dansau parca, alerga pe pantele pieptise; n*atatii care a nsoteau urcau pe spatele catrcelor" %e *r# a #ost construit un re#ugiu ca sa pute astepta ,orile" Ele sosira; o i ensa esar#a a lui Isis se des#asura ntre un ori,ont si scurta durata" Dupa stralucite succese la Ro a, s-a retras la Atena" L-a e de o $oala de #icat, precu si sla$iciunea ce decurgea din acestea l-au erite a #i trait" Mi-a cerut ngaduinta sa paraseasca ser*iciul prin oarte o entul

celalalt; stranii #ocuri stralucira pe gheturile din *r#; pa-rnntul si area se deschideau pri*irii pna-n A#rica ce se ntre,area si-n /recia ce se lasa ghicita" A #ost unul din piscurile *ietii ele" Ni ic n-a lipsit, nici #ran+ul aurit al unui nour, nici *ulturii, nici cel ce toarna-n cupe ne urirea" Anoti puri alcionice, solstitiul ,ilelor ele""" Departe de a- i prosla*i #ericirea trecuta, tre$uie sa lupt ca ea sa nu-si piarda gustul; chiar si acu doar a intirea-i e pentru ine ult prea tare" Mai sincer dect area parte a oa enilor, arturisesc #ara ncon+ur cau,ele tainice ale acestei #ericiri; cal ul att de prielnic uncii si preocuparilor spiritului i apare drept una din cele ai #ru oase ur ari ale dragostei" si snt surprins ca atare $ucurii nesigure, asa de rar depline n cursul unei *ieti de o , indi#erent n ce #el le-a cautat ori le-a do$ndit, snt pri*ite cu atta nencredere de pretinsii ntelepti ce se te de o$isnuinta si de e6cesul la care i-ar putea pinge, n loc de a se te e de lipsa ori pierderea acestora, si care consacra orti#icarii si turilor lor un ti p ce l-ar putea #olosi ai $ine spre a-si odela si n#ru useta su#letul" n acea *re e consacra consolidarii #ericirii, degustarii ct si cercetarii ei, atentia constanta pe care o dadea ntotdeauna celor ai ici detalii ale #aptelor ele; si ce altce*a e *oluptatea nsasi daca nu o clipa de pasionata atentie a trupului< Orice #ericire e o capodopera= cea ai ica greseala o #alsi#ica, cea ai ica e,itare i schi $a gustul, in#i a stngacie-i stir$este #ru usetea, prostia nense nata o #ace de ocara" A ea nu-i ctusi de putin *ino*ata de propriile- i i prudente care, ai tr,iu, au s#ar at-o= atta ti p ct a actionat n sensul ei, a #ost ntelept" si totusi cred ca unuia ai ntelept dect ine i-ar #i #ost cu putinta sa #ie #ericit pna la oarte" Doar ct*a ti p ai tr,iu, n &rigia, la hotarul unde /recia si Asia se a esteca, a a*ut despre aceasta #ericire *i,iunea cea ai co pleta si ai lucida" -antonase ntr-un loc desert si sal$atic, n pre+uri ile or ntului lui Al-ci$iade care s#rsise acolo ca *icti a a intrigilor satrapilor" %e or ntul dat uitarii de secole a ase,at o statuie din '(D '(E ar ura de %aros, i agine a unuia dintre oa enii pe care /recia i-a iu$it cel ai ult" A dat de ase enea dispo,itie sa se cele$re,e n #iecare an anu e rituri co e orati*e; locuitorii din satul *ecin s-au alaturat e $rilor escortei ele pentru pri a din aceste cere onii; un tauras a #ost sacri#icat; o parte din carne a #ost hara,ita ospatului de seara" A a*ut loc si o cursa de cai i pro*i,ata pe c pie, dansuri la care $itinianul participa cu gratie na*alnica; ce*a ai tr,iu, n +urul ulti ului #oc, dndu-si pe spate #ru o-su-i gt ro$ust, a cntat" i place sa a ntind lnga cei disparuti spre a- i a#la asura; n acea seara i-a co parat *iata cu cea a arelui iu$itor de des#atari, pe cale sa -$atrneasca si care ca,u strapuns de sageti n acest loc, aparat de un tnar prieten si plns de-o curte,ana din Atena" !ineretea ea nu na,uie la prestigiul celei a lui Alci$iade= di*ersitatea ea o egala sau o ntrecea pe

a sa" M-a des#atat ct si el, a editat ai ult, a uncit cu ult ai ult; poseda , ca si el, e6traordinara #ericire de a #i iu$it" Alci$iade a sedus totul, chiar si Istoria, si totusi a lasat n ur a lui gra e,i de orti atenieni parasiti n carierele din :iracu,a, o patrie ce se clatina, pe ,eii de la raspntii prosteste utilati de inile sale" A gu*ernat o lu e in#init ai *asta dect cea n care traise atenianul; a entinut pacea; a ar at i periul ca pe o cora$ie #ru oasa careia i-a ntins pn,ele pentru o calatorie ce *a dura secole; a luptat ct a putut ai $ine spre a #a*ori,a sensul di*inului n o , #ara a-i sacri#ica totusi o enescul" &ericirea ea era o rasplata" Mai e6ista si Ro a" Nu ai era nsa o$ligat sa ena+e,, sa cree, ncredere, sa plac" Opera principatului se i punea; portile te plului lui lanus, care se deschid n *re e de ra,$oi, ra neau nchise; intentiile si dadura roadele; prosperitatea pro*inciilor se re*arsa asupra etropolei" N-a ai re#u,at titlul de %arinte al %atriei ce- i #usese o#erit la nceputul do niei" %lotina nu '(B u sursul putin o$osit pe care no enclatura o#iciala i-o dadea drept a a si care #usese cu ult ai ult= unica ea prietena" De data aceasta, din ea n-a ai regasit de-rt o ica urna depusa su$ -olu na !raiana" A asistat eu nsu i la cere oniile apoteo,ei; contrar protocolului i perial, a purtat doliu *re e de noua ,ile" Moartea aducea nsa prea putina schi $are acestei inti itati care ani n sir se dispensase de pre,enta #i,ica; parateasa ra- nea ceea ce #usese ntotdeauna pentru ine= un spirit, un gnd cu care se n#ratise al eu" Unele din arile lucrari de constructie luau s#rsit= -o-losseul reparat, spalat de a intirea lui Nero care $ntu-ia nca acele locuri, era podo$it nu cu i aginea acestui parat, ci cu o statuie colosala a :oarelui, Helios-Rege, drept alu,ie la nu ele eu gentil de Aelius" :e #aceau ulti ele #inisa+e la te plul .enerei si Ro ei, construit si el pe locul scandaloasei -ase de Aur n care Nero des#asura-se #ara gust un lu6 prost asi ilat" Ro a, A or" di*initatea Orasului Etern se identi#ica pentru pri a data cu Ma a Dragostei, inspiratoarea oricarei $ucurii" Era una din ideile *ietii ele" n acest chip, puterea ro ana $raca un caracter cos ic si sacru, #or a paci#ica si tutelara pe care a*ea a $itia sa i-o dau" Uneori i se nt pla s-o asi ile, pe parateasa decedata cu acea .enus nteleapta, s#atuitoare di*ina" Din ce n ce ai ult, toate ,eitatile i apareau n od iraculos topite ntr-un !ot, e anatii *ariind la in#init, ani#estari egale ale aceleiasi #orte= contradictiile lor nu erau dect o alta #ata a ar oniei dintre ele" -onstruirea unui te plu al !uturor Ceilor, a unui %anteon, se i pusese spiritului eu" I-a ales a plasarea pe ruinele *echilor $ai pu$lice o#erite poporului ro an de catre Agrippa, ai traia" n ti pul precedentei sederi n Oras, a re*a,ut-o pentru ulti a oara pe aceasta #e eie

ginerele lui Augustus" Din *echiul edi#iciu nu ai ra asese ni ic altce*a dect un portic si placa de ar ura a unei dedicatii catre locuitorii Ro ei= cea din ur a a #ost repla-sata cu gri+a, ca atare, pe #rontonul noului te plu" %utin lrni pasa daca nu ele eu lipsea de pe acest onu ent ce- i ateriali,ase gndul" Di potri*a, i #acea placere '(4 ca o inscriptie *eche de ai $ine de un secol sa-l asocie nceputului i periului, do niei do olite a lui August -hiar acolo unde ino*a , i placea nainte de orice sa rni si t continuator" %rin Ner*a si !raian, de*eniti o#icial ta tai si $unicul eu, a alatura celor doispre,ece ce,ar+ nsisi, att de altratati de :uetonius= luciditatea lui !i$e" rius, ai putin duritatea lui; eruditia lui -laudius, ai putin sla$iciunea sa; gustul pentru arta al lui Nero, dar de,$arat de orice stupida *anitate; $unatatea lui !itus, ai putin aerul lui anost; econo ia lui .espasian, #ara carpa-nosenia lui ridicola, alcatuiau tot attea e6e ple ce i le propunea ie nsu i" Acesti principi si-au +ucat rolu lor n tre$urile o enesti; ie i re*enea de aici nainte sarcina de a alege dintre #aptele acestora pe cele ce este $ine sa #ie continuate, sa consolide, pe cele $une, sa corecte, pe cele rele, pna n ,iua n care alti oa eni, ai ult sau ai putin cali#icati, dar deopotri*a responsa$ili si *or asu a datoria sa procede,e n acelasi chip cu ale ele" -onsacrarea te plului .enerei si Ro ei a #ost un #el de triu # nsotit de curse de care, de spectacole pu$lice, de distri$utii de irodenii si par#u uri" -ei doua,eci si patru de ele#anti care au adus pe santier $locurile enor e, usu-rnd n are asura unca #ortata a scla*ilor, au luat loc n cortegiu ca niste onoliti *ii" Data aleasa pentru aceasta sar$atoare era ani*ersarea nte eierii Ro ei, a opta ,i dupa idele lui aprilie a anului opt sute opt,eci si doi de la #undarea Orasului" %ri a*ara ro ana n-a #ost niciodata ai dulce, ai *iolenta, nici ai al$astra" n aceeasi ,i, cu o sole nitate si ai gra*a, parca n surdina, a a*ut loc n interiorul %anteonului o cere onie dedicatorie" Eu nsu i a corectat planurile prea ti ide ale arhitectului Apollodor" &olosindu- a de artele /reciei ca de o si pla orna entare, ca de un adaos lu6os, a recurs pentru structura nsasi a edi#iciului la *re urile pri iti*e si #a$uloase ale Ro ei, la te plele rotunde ale Etruriei antice" .oise## ca sanctuarul !uturoK Ceilor sa reproduca #or a glo$ului terestru si a s#erei stelare, a glo$ului n care snt nchise se intele #ocului etern, a s#erei goale care contine totul'() +" ase enea #or a coli$elor ancestrale din care #u ul i r ai *echi *etre o enesti iesea printr-un ori#iciu si-- t n *r#" -upola, construita din la*a re,istenta si usoara, narea si ea ca participa la iscarea ascendenta a #laca-"" coniunica cu cerul printr-o deschidere are, alterna-J neagra si al$astra" Acest te plu deschis si secret #usese nceput ca un cadran solar" Orele se n*rteau n cerc pe setoanele lustruite cu gri+a de esteri greci; discul ,ilei - nea suspendat deasupra, ca un scut de aur; ploaia #or a pe pa*i ent o $altoaca pura; rugaciunea se nalta ca #u ul catre golul n care ne ase,a ,eii" %entru ine aceasta sar$atoare a

nse nat unul din acele ceasuri cnd totul de*enise con*ergent" n picioare, la capatul acestei ,ile att de ncarcate, a*ea n +uru- i personalul principatului eu, aterialele din care i se alcatuia destinul de o atur, cladit de+a ai ult de +u atate" !recea n re*ista energia austera a lui Marcius !ur$o, slu+itor credincios; de nitatea ustratoare a lui :er*ianus, ale carui critici, soptite cu *oce din ce n ce ai sca,uta, nu a ai atingeau; eleganta regala a lui Lucius -eonius; si, ce*a ai la o parte, n li pedea penu $ra ce se potri*este aparitiilor di*ine, chipul *isator al tnarului grec n care i-a ntrupat :oarta" :otia ea, si ea pre,enta, pri ise toc ai titlul de parateasa" De ulta *re e de+a, pre#era po*estile pri*itoare la a orurile si certurile ,eilor co entariilor stngace ale #ilo,o#ilor despre natura di*ina; accepta sa #iu i aginea terestra a acestui @upiter, cu att ai ult ,eu cu ct este o , spri+in al lu ii, ntruchipare a dreptatii, ordine a lucrurilor, a ant al /ani e,ilor si Europelor, sot negli+ent al unei a arnice Iunone" :u#letul eu, dispus n acea ,i sa situe,e totul ntr-o lu ina #ara de u $ra, o co para pe parateasa cu ,eita n onoarea careia, n ti pul unei recente *i,ite la Argos, a consacrat un paun de aur $atut n neste ate" As #i putut scapa prin di*ort de aceasta #e eie %e care n-o iu$ea deloc; ca particular n-as #i e,itat s-o tac- Ea nsa a stn+enea prea putin si ni ic din condui-ta-i nu +usti#ica o insulta att de pu$lica" -a tnara ne*as'(2 ta, se supara de a$aterile ele ca tot att ct se neca+ea si unchiul ei de datoriile ce le #acuse " Acu , asista, #ara sa para ca o$ser*a, la ani#estarile unei pasiuni ce se anunta lunga" -a ulte #e ei putin sensi$ile la dragoste, ntelegea gresit puterea; atare ignoranta e6cludea deopotri*a indulgenta si gelo,ia" Nu se nelinistea dect daca titlurile ori siguranta ei se a#lau a enintate, ceea ce nu era ca,ul" Nu-i ai ra asese ni ic din gratia adolescentina ce a interesase, scurt ti p, altadata= aceasta spaniola $atr-nita pre atur era gra*a si dura" Era recunoscator racelii ei din pricina careia nu-si luase un a ant; i placea ca a stiut purta cu de nitate *alurile ei de atroana care erau aproape niste *aluri de *adu*a" inea ult ca un pro#il de parateasa sa #igure,e pe onedele ro ane, a*nd pe re*ers o inscriptie dedicata cnd %udorii, cnd Linistii" Mi se nt pla sa a gndesc la casatoria #icti*a care, n seara sar$atorilor de la Eleusis, a a*ut loc ntre area preoteasa si hiero#ant, aria+ ce nu este o unire, nici chiar un contact, ci un ritual sacra entat ca atare" n noaptea care a ur at acestor cele$rari a pri*it de pe nalti ea unei terase cu arde Ro a" &ocurile de $ucurie egalau incendiile aprinse de Nero= erau aproape tot att de n#ricosatoare" Ro a= creu,etul dar si cuptorul, #ierul $atut, ciocanul dar si nico*ala, pro$a *i,i$ila a schi $arilor si reluarilor istoriei, unul din locurile din lu e n care o ul a trait si *a trai n cel ai tu ultuos chip" Incendierea !roii, din care un #ugar a scapat ducndu-si cu sine tatal, copilul si Larii, a*ea drept re,ultat n acea seara arile #ocuri ale ser$arii" Ma gndea de ase enea, cu un #el de teroare sacra, la incendiile *iitorului" Milioanele de *ieti trecute, pre,ente si *iitoare, edi#iciile recente, nascute din edi#icii *echi si ur ate la rndul lor de edi#icii ce *or lua #iinta i pareau a se succeda n ti p ca

*alurile; din nt plare, n acea noapte naltele *aluri se spargeau la picioarele ele" !rec peste o entele de delir cnd purpura i periala, *es ntul sacru pe care att de rar a consi tit sa-l port, a #ost aruncata pe u erii creaturii ce de*enea pentru ine /eniul eu; i con*enea, desigur 'D3 sa contraste, rosul pro#und cu aurul pal al unei ce#e, dar ai ales sa- i silesc &ericirea, :oarta, entitati nesigure si *agi sa capete caldura si greutatea linistitoare a carnii" Cidurile solide ale %alatinului, de ine locuit prea putin, dar pe care a$ia l reconstruise , se leganau ca arginile unei cora$ii; storurile date la o parte spre a lasa sa intre noaptea ro ana erau cele ale unui pa*ilion de la pupa; strigatele ulti ii, ,go otul *ntului printre par e" :tnca enor a ce se ,area departe n u $ra, asi,ele gigantice ale or- ntului eu ce ncepea atunci sa #ie ridicat pe alurile !i$rului, nu- i inspira nici groa,a, nici regret, nici *ana editatie asupra scurti ii *ietii" ncetul cu ncetul lu ina s-a schi $at" De ai $ine de doi ani, trecerea ti pului era asurata de progresele unei tinereti n #or are, care se prguieste si urca spre al ei ,enit= *ocea gra*a se o$isnuia sa strige ordinele pilotilor sau aestrilor de *natoare; deschiderea ai are a pasului alergatorului; pulpele calaretului stapnindu-si calul ai $ine; scolarul ce n*atase pe de rost la -laudiopolis lungi #rag ente din Ho er se pasiona de poe,ie *oluptuoasa si sa*anta, se des#ata cu unele pasa+e din %laton" !narul eu pastor de*enea un tnar print" Nu ai era copilul plin de ,el ce sarea de pe cal la popasuri ca sa- i o#ere de $aut din apa i,*oarelor n causul pal elor= daruitorul cunostea acu *aloarea i ensa a darurilor sale" n ti pul *nato-rilor organi,ate pe do eniile lui Lucius din !oscana, i-a trecut prin inte sa a estec chipul per#ect cu #igurile greoaie si preocupate ale arilor de nitari, cu pro#ilurile ascutite ale orientalilor, cu utrele pocite ale aestrilor de *natoare, $ar$ari, sa-l o$isnuiesc pe ultadoratul cu di#icilul rol de prieten" La Ro a au nceput sa se nnoade intrigi n +urul tnarului cap, au e6istat +osnice stradanii de captare a acestei in#luente sau de nlocuire cu o alta" Re#ugierea ntr-un unic gnd dadea lastarului de optspre,ece ani o putere de indi#erenta ce lipseste celor ai ntelepti= stiuse sa le dispretuiasca ori sa le ignore pe toate" /ura cea 'D' #ru oasa a capatat nsa o cuta a ara pe care sculptorii au o$ser*at-o" Moralistilor le o#er aici prile+ul de a triu #a usor n ce pri*este persoana ea" -en,orii si dau silinta sa arate ca propria- i ne#ericire este consecinta ratacirii ele, re,ultatul e6cesului= i este cu att ai greu sa-i contra,ic cu ct nu *ad li pede n ce consta ratacirea si unde se a#la e6cesul" Ma stradui sa dau cri ei ele, daca a #ost ntr-ade*ar o cri a, +ustele ei di ensiuni= i spun ca sinuciderea

nu este o raritate si ca e un lucru o$isnuit sa ori la doua,eci de ani" Moartea lui Antinous nu constituie o pro$le a si o catastro#a dect doar pentru ine singur" :e prea poate ca atare de,astru sa #i #ost insepara$il de un prea plin de $ucurie, de un surplus de e6perienta de care n-as #i consi tit sa a pri*e, eu nsu i si nici sa-l pri*e, pe to*arasul eu de pri e+die" -hiar re uscarile ele au de*enit ncetul cu ncetul o #or a a ara de posesiune, un od de a a ntari n credinta ca a #ost pna la capat +alnicul stapn al destinului sau" Dar stiu #oarte $ine ca tre$uie sa se tina sea a de hotarrile #ru osului strain ce ne ra ne, n ciuda tuturor, #iecare #iinta iu$ita" Lundu- i asupra ntreaga *ina, reduc pe tnarul erou la di ensiunile unei statuete de ceara, de ine plas uita si de ine stri*ita n na" N-a dreptul sa deprecie, strania capodopera care a #ost plecarea sa; tre$uie sa las acestui copil eritul propriei lui orti" :e ntelege de la sine ca nu incri ine, pre#erinta sen,uala, ntru totul $anala, care a deter inat alegerea ea in dragoste" %asiuni ase anatoare rni-au tra*ersat deseori *iata; aceste #rec*ente a oruri nu costasera pna atunci dect un ini u de +ura inte, de inciuni si tie ur ari neplacute" :curtu- i interes pentru Lucius nu -a dus dect la cte*a repara$ile ne$unii" Ni ic nu piedica sa se petreaca acelasi lucru si n ca,ul acestei supre e tandrete; ni ic, daca nu toc ai calitatea unica ce o deose$ea de celelalte" O$isnuinta ne-ar #i condus catre acel s#rsit #ara glorie, dar si #ara de,astru, pe care *iata l o#era tuturor celor ce nu re#u,a dulcea tocire a epui,arii" As 'D7 #i *a,ut cu pasiunea se schi $a n prietenie, precu *or oralistii, sau n indi#erenta, ceea ce e ai #rec*ent" O #iinta tnara s-ar #i despartit de ine n o entul n care legaturile noastre ar #i nceput sa a apese; alte o$isnuinte sen,uale, ori aceleasi su$ alte #or e, s-ar #i instalat n *iata sa; *iitorul i-ar #i re,er*at o casatorie, nici ai rea nici ai $una dect oricare, un post n ad inistratia pro*inciala, gestiunea unui do eniu rural n >itinia; n pre+urari di#erite, inertia, continuarea *ietii de curte n cine stie ce po,itie su$alterna; n cel ai rau ca, o cariera de #a*orit ca,ut n di,gratie care de*ine con#ident sau i+locitor" ntelepciunea, daca n atare pri*inta snt n stare sa pricep ce*a, consta n a nu trece cu *ederea nici unul din ha,ardurile care snt nsasi *iata, n datoria ce o ai de a te stradui sa ndeparte,i pe cele ai rele" Dar nici acest copil nici eu nu a #ost ntelepti" N-a asteptat pre,enta lui Antinous spre a a si ti ,eu" :uccesul n ultea nsa n +urul eu riscurile a etelii; anoti purile pareau a cola$ora cu poetii si u,icantii escortei ele spre a #ace din e6istenta noastra o sar$atoare oli piana" n ,iua sosirii ele la -artagina a luat s#rsit o seceta care dura de sase ani; ulti ea delirnd su$ a*ersa de ploaie -a acla at ca distri$uitor al $ine#acerilor di*ine; arile lucrari din A#rica n-au #ost ulterior dect o odalitate de a canali,a acest $elsug ceresc" %utin ti p ai nainte, n cursul unei escale n :ardinia, o #urtuna ne-a o$ligat sa cauta re#ugiu ntr-o coli$a de tarani; Antinous o a+uta pe ga,da sa ntoarca pe +aratec niste #elii de ton; a credea Ceus *i,itndu-l pe &ile on n to*arasia lui Her- es" !narul cu picioarele ndoite,

se,nd pe pat, era chiar Her es de,nodnciu-si sandalele; >achus culegea acest ciorchine sau gusta pentru ine cupa cu *in ro,; degetele ntarite de coarda arcului erau cele ale lui Eros" %rintre at-tea tra*estiuri, n sinul attor prestigii, i s-a nt plat sa uit persoana u ana, copilul care se chinuia ,adarnic sa n*ete latineste, l ruga pe inginerul Decrianus sa-i dea lectii de ate atica, apoi renunta la ele si care, la cel ai ic 'D( repros, se ducea $u#nat la pro*a cora$iei de unde pri*ea area"

-alatoria n A#rica s-a ncheiat n plin soare de iulie, n castrul nou-nout de la La $aesis; to*arasul eu $raca cu puerila $ucurie ar ura si tunica ilitara; pentru cte-*a ,ile a #ost Marte cel nud si cu casca ce participa la instructie n ta$ara, atleticul Hercule a etit de senti entul *igorii sale nca tinere" n ciuda caldurii si a ndelungilor lucrari de terasa ent e#ectuate naintea sosirii ele, ar ata #unctiona, ca si restul, cu o usurinta di*ina= ar #i #ost i posi$il sa o$ligi pe cutare alergator sa sara un o$stacol ai ult, pe cutare calaret sa e6ecute o *olti+a n plus #ara sa daune,i e#icacitatii nsesi a acestor ane*re, #ara sa rupi unde*a +ustul echili$ru de #orte care le constituie #ru usetea" A atras atentia o#iterilor asupra unei singure erori i percepti$ile, un grup de cai lasat descoperit n ti pul si ularii unui atac n c p deschis; pre#ectul -ornelianus -a ultu it ntru totul" O ordine inteligenta do nea peste aceste ase de oa eni, de ani ale de tractiune, de #e ei $ar$are nsotite de copii ro$usti care se nghesuiau la arginile pretoriului spre ai saruta inile" Aceasta ascultare nu era ser*ila; sal$aticul entu,ias contri$uia la sustinerea progra ului eu de securitate; ni ic nu costase prea scu p, ni ic nu #usese negli+at" Ma gndea sa-l pun pe A an sa scrie un tratat de tactica, precis aido a unui trup $ine #acut" La Atena, dedicarea Oli peionului prile+ui, trei luni ai tr,iu, sar$atori care a inteau sole nitatile ro ane, dar ceea ce la Ro a se des#asurase pe pa nt a*ea loc acolo n plin cer" ntr-o $alaie dupa-a ia,a de toa na a luat loc su$ porticul conceput la scara suprao eneasca a lui Ceus; te plul de ar ura, ridicat pe locul unde Deu-calion a *a,ut s#rsindu-se %otopul, parea a-si pierde greutatea si a pluti ase enea unui greu nor al$; *es ntul eu ritual se potri*ea cu tonurile nserarii pe Hi etul apropiat" L-a nsarcinat pe %ole on cu discursul inaugural-Acolo i-a decernat /recia acele apelati*e di*ine n care *edea deopotri*a un i,*or de prestigiu si scopul cel ai 'DD inie al reali,arilor *ietii ele= E*ergetul, Oli pianul, Epi-# nul :tapnul !otului" si cel titlurile= Ionianul, &ilelenul" %ole on ai #ru os, cel ai greu de eritat dintre toate

*ea ce*a din #irea unui actor, dar +ocul #i,iono iei unui are co ediant da cteodata e6presie e otiei la care participa o lu e, un secol" si ridica ochii, se reculese naintea e6ordiului, paru ca aduna n sine toate darurile cuprinse n acea #ractiune a ti pului" Eu cola$orase cu epocile, cu nsasi *iata greceasca; autoritatea pe care o e6ercita nu era att putere ct isterioasa putinta, superioara o ului, dar care nu actionea,a e#icace dect prin inter ediul persoanei u ane; logodna Ro ei cu Atena era #apt plinit; trecutul regasea #ata *iitorului; /recia pornea din nou la dru si tind iarasi n pn,e su#larea *ntului ca o cora$ie pe care lipsa oricarei adieri o lasase ult ti p n ne iscare" Atunci, o clipa de elancolie i strnse ini a; a gndea ca *or$ele ter inare, per#ectiune contin n ele si cu*ntul s#rsit= poate nu #acuse dect sa o#er !i pului de*orator o prada ai ult" A patruns apoi n interiorul te plului n care sculptorii tre$aluiau nca= uriasa e$osa a lui Ceus de aur si #ildes lu ina *ag penu $ra; la picioarele esa#oda+ului, arele piton, cautat si adus din ordinul eu din India spre a #i consacrat n acest sanctuar grec, se odihnea n cosul sau de #iligran, $estie di*ina, e $le a trtoare a duhului %arrtn-tului, asociata dintotdeauna cu tnarul nud care si $oli,ea,a geniul paratului" Antinous, intrnd din ce n ce ai ult n acest rol, ser*ea el nsusi onstrului portia lui de pitigoi cu aripile #rnte" Apoi, ridicnd $ratul, se ruga" stia ca rugaciunea, #acuta pentru ine, se adresa nu ai ie, dar nu era n asa asura ,eu spre a-i ghici sensul, nici spre a cunoaste daca *a #i plinita *reodata" A #ost o usurare cnd a iesit din acea tacere, din acea paloare al$astra, reintrnd pe stra,ile Atenei unde se aprindeau #elinarele si si teai #a iliaritatea poporului de +os, strigatele n aerul pra# os al serii" !nara #igura care n curnd a*ea sa n#ru usete,e att de ulte onede ale lu ii gre'DE cesti de*enea pentru oa enii de rnd o pre,enta priet" noasa, un se n" Iu$ea nu ai putin, ci ai ult" Dar po*ara dragos tei ca si cea a $ratului ase,at tandru de-a cur e,isul uiu-piept se #acea ncetul cu ncetul greu de suportat" &ig rantii reaparura= i rea intesc de tnarul dur si #in care -a nto*arasit n ti pul unei sederi la Milet, dar la car< a renuntat" Re*ad seara de la :ardes cnd poetul :trator, ne-a pli $at dintr-un loc deocheat ntr-altul, ncon+urati de ndoielnice cuceriri" Acest :traton, care pre#erase curtii ele o$scura li$ertate a ta*ernelor Asiei, era un o de gust ,e#le itor, dornic sa do*edeasca ,adarnicia oricarui lucru n a#ara placerii nsesi, poate pentru a-si scu,a #aptul ca-i sacri#icase totul" si a e6istat si acea noapte de la : irna cnd l-a o$ligat pe cel iu$it sa suporte pre,enta unei curte,ane" -opilul si #acea despre dragoste o idee #unciar en-te austera pentru ca ea era e6clusi*a; de,gustul sau ergea pna la greata" Apoi s-a o$isnuit" .anele tentati*e se e6plica #oarte $ine prin po#ta de des#ru; acesteia i se adauga speranta gasirii unei noi inti itati n care to*arasul de placere sa nu ncete,e de a #i totodata #iinta iu$ita si prietenul; dorinta de a initia pe altul, de a #ace ca tineretea sa sa treaca prin e6periente identice cu cele ale tineretii ele; si poate, nca si ai ne arturisita, intentia de a-l co$or ncetul cu ncetul n rndul des#atarilor $anale care nu anga+ea,a cu ni ic"

In dorinta ea de a pune #ru acestei tandrete adu $ri-toare care risca sa- i stn+eneasca *iata, intra si oarecare angoasa" In cursul unei calatorii n !roada, a *i,itat c -pia :ca andrului, su$ un cer *erde de catastro#a= inundatia, ale carei ra*agii *enise sa le constat la #ata locului, pre#acuse n insulite tu ulii or intelor antice" Mi-a re,er*at cte*a o ente spre a a reculege pe or n-tul lui Hector; Antinous s-a dus sa *ise,e pe cel al lui %aJ trocle" Nu stiuse sa recunosc n tnarul ad irator ce a nto*arasea pe e ulul prietenului lui Ahile= a luat n de-rdere pasiunile pentru #idelitate care n#loresc ai ales n carti; insultata, #ru oasa creatura a rosit pna la snge" &ran'DB hetea era din ce n ce ai ult singura *irtute careia a nsacra ; i dadea sea a ca disciplinele eroice cu care rrecia ncon+urase atasa entul unui o atur pentru un *aras ai tnar snt adesea n ochii nostri doar ipocrita #ectare" Mai sensi$il dect credea a #i la pre+udecatile Ro- ei i a intea ca acestea si #ac partea lor n ce pri*este placerile, dar considera dragostea ca o rusinoasa anie; a cuprinsese din nou #uria de a nu depinde n chip e6-rlusi* de nici o #iinta" Ma saturase de cur e,isurile tineretilor ele, insepara$ile, ca atare, de propria- i alegere; s#rsise prin a gasi n aceasta pasiune di#erita tot ce a iritase la etresele ro ane= par#u urile, a#ectarile, lu6ul rece al podoa$elor si reluasera locul n *iata ea" !e eri aproape ne+usti#icate se strecurara n acest su#let su $ru; l-a *a,ut nelinistindu-se ca *a a*ea n curnd nouaspre,ece ani" %ri e+dioase capricii, nii agitnd pe #runtea ncapatnata crliontii Medu,ei alternau cu o elancolie ase enea stuporii, cu o dulceata din ce n ce ai #rnta" Mi s-a nt plat sa-l lo*esc= i *oi a inti ntotdeauna de acei ochi ngro,iti" Dar idolul pal uit ra nea idol, iar sacri#iciile e6piatorii ncepura" !oate Misterele Asiei areau, cu u,icile lor stridente, *oluptuoasa de,ordine" .re urile de la Eleusis trecusera cu totul" Initieri n culte secrete ori $i,are, practici ai degra$a tolerate dect ad ise, pe care legislatorul din ine le pri*ea cu nencredere, se potri*eau acestui o ent al *ietii cnd dansul de*ine a eteala, iar cntecul se ter ina n strigat" n insula :a otrace a #ost initiat n isterele -a$irilor, stra*echi si o$scene, sacre precu carnea si sngele; serpii satui de lapte din *i,uina lui !ro#onios i se #recau de gle,ne; sar$atorile tracice ale lui Or#eu dadeau nastere la sal$atice ritualuri de #raterni,are" O ul de stat care inter,isese su$ pedepsele cele ai se*ere orice #or a de utilare consi ti sa asiste la orgiile Ceitei :iriene= a *a,ut cu plitul *rte+ al dansurilor nsngerate; #ascinat ca un ied n #ata cu o reptila, tnarul eu to*aras pri*ea cu groa,a pe cei ce pre#erau a da cerintelor *rstei si se6ului un raspuns tot att de de#initi* ca si oartea, $a 'D4 nca poate si ai atroce" Dar cul ea ororii a #ost atinsa #o cursul unei sederi la %al ira unde negustorul ara$ MeO Agrippa ne-a ga,duit *re e de trei sapta ni ntr-un lu6 splendid si $ar$ar" Intr-o ,i, dupa ce s-a $aut, acest Meles are de nitar al cultului

itriac, lund destul de putin n serios ndatoririle sale de pasto#or, i-a propus lui Anti-nous sa ia parte la tauro$oliu " !narul stia ca eu nsu i -a supus o data unei cere onii de acelasi #el; se o#eri cu entu,ias " N-a cre,ut ca tre$uie sa a opun acestei #ante,ii pentru ndeplinirea careia nu se cerea dect un ini u de puri#icari si a$stinenta" A pri it sa #iu chiar eu cel ce sta drept che,as, preuna cu Marcus Ulpius -as-toras, secretarul eu de li $a ara$a" La ora sta$ilita, a co$ort n grota sacra; $itinianul s-a ntins spre a pri i $ote,ul sngelui" Dar cnd a *a,ut iesind din sant corpul dungat cu rosu, parul pslos, naclait de noroi lipicios, #ata stropita de pete ce nu se puteau spala, tre$uind sa #ie lasate a se sterge de la sine, de,gustul i s-a urcat n gt ca si scr$a pentru aceste culte su$terane si suspecte" -te*a ,ile ai tr,iu, a inter,is trupelor cantonate la E esa sa ai calce n negrul itreu" A a*ut pre*estirile ele= ca si Marcus Antonius naintea ulti ei $atalii, a au,it ndepartndu-se n noapte u,ica schi $arii gar,ilor ,eilor protectori care plecau""" 3 au,ea #ara sa-i acord i portanta" :iguranta ea era cea a calaretului pe care un talis an l apara sa nu cada" La :a- osata a a*ut loc su$ auspiciile ele un congres al icilor regi ai Orientului; n ti pul *natorilor n unti, A$gar, regele Osroenei, -a n*atat el nsusi arta *natorii cu soi ul; haitasii, ane*rati ca la teatru, aruncara n plasele de purpura tur e ntregi de antilope" Antinous se arcuia cu toata puterea spre a retine elanul celor doua pantere care trageau n groasele lor ,gar,i de aur" :u$ #atada tuturor acestor splendori, s-au ncheiat acorduri, tratati*ele #iin-du- i, #ara e6ceptie, #a*ora$ile; ra nea +ucatorul care cstiga la #iecare na" A petrecut iarna n palatul din Antiohia unde pe *re uri ceruse *ra+itorilor sa a lu ine,e asupra *iitorului" Dar *iitorul nu ai putea sa- i 'D) duca ni ic, cel putin ni ic care sa treaca drept dar" -u-l%:U' eu luase s#rsit, ustul *ietii u pluse ,acatoarea" ncetase , e ade*arat, sa- i ai ornduiesc propriul des-rin dar disciplinele, cu gri+a ela$orate, de altadata i apareau doar ca pri a treapta a *ocatiei de o ; ele erau ca lanturile cu care un dansator se n#asoara spre a ,*cni si ai puternic atunci cnd se de,$ara de ele" In anu ite pri*inte austeritatea persista= continua a inter,ice sa se ser*easca *in naintea celei de a doua *eghe de noapte; i a intea ca *a,use , pe aceleasi ese de le n lustruit na tre uratoare a lui !raian" E6ista nsa si alte #eluri de $etie" Nici o u $ra nu se pro#ila pe ,ilele ele, nici oartea, nici n#rngerea, nici deruta ai su$tila pe care ne-o pro*oca noi nsine, nici *rsta care totusi *a s#rsi prin a *eni" -u toate acestea, a gra$ea ca si cu #iecare ora ar #i #ost totodata cea ai #ru oasa si ulti a" &rec*entele ele *i,ite n Asia Mica -au pus n contact cu un ic grup de sa*anti ce se consacrasera cu serio,itate stiintelor agice" &iecare secol si are ndra,nelile lui= spiritele cele ai alese ale *eacului nostru, satule de #ilo,o#ia de*enita din ce n ce ai ult decla atie scolareasca, snt ispitite sa $ntuie acele hotare inter,ise o ului" La !ir, &ilon din >i$los i-a rele*at cte*a secrete ale *echii agii #eniciene; el -a ur at la Antiohia" Nu e-nios dadea iturilor lui %laton despre natura su#letului o interpretare ce ra nea ti ida, dar care ar #i dus departe un spirit ai ndra,net dect al sau" Discipolii lui in*ocau de onii= era un +oc ca oricare

altul" In #u ul de s irna i apareau #iguri stranii ce aratau a #i #acute din nsasi adu*a *isurilor ele; ele oscilau, se topeau, nelasndu- i dect senti entul unei ase anari cu un chip cunoscut si *iu" !otul nu era poate dect o per#or anta de ascarici= n acest ca, ascariciul si cunostea eseria" M-a reapu-cat de studiul anato iei a$ia ncercat n tinerete, dar nu pentru a edita cu ntelepciune asupra structurii corpului" Ma cuprinsese curio,itatea ct pri*este acele regiuni inter ediare n care se a esteca su#letul si carnea, unde *isul de*ine ecou al realitatii, unde *iata si oartea si 'D2 schi $a nsusirile si astile" Medicul eu Her ogenes de,gropa atare e6periente; -a pus totusi n legatura cu un ic nu ar de practicieni care lucrau asupra acestor date" A ncercat preuna cu ei sa locali,e, adapostul su#letului, sa-i a#lu legaturile care-l unesc cu trupul si sa asor ti pul n care el se desprinde de corp" %entru ast#el de cercetari au #ost sacri#icate cte*a ani ale" -hirurgul :a-tAros -a dus n clinica lui spre a asista la agonii" .isa cu glas tare= oare su#letul nu este dect supre a reali,are a trupului, ani#estare gingasa a durerii si placerii de a #i< Este el, di potri*a, ai *echi dect trupul odelat dupa chipul lui si care, de $ine, de rau, i ser*este pentru o ent drept instru ent< %oate #i el reche at nlauntrul carnii, resta$ilindu-se ntre a ndoua strnsa unire, acea co $ustie pe care o nu i *iata< Daca su#letele poseda identitatea lor proprie, se pot ele schi $a trecnd de la o #iinta la alta aido a $ucatilor de #ruct, nghititurii de *in pe care doi a anti si-o trec ntr-un sarut< Orice n*atat si schi $a de doua,eci de ori parerea n pri*inta acestor lucruri" :cepticis ul se lupta n ine cu dorinta de a sti, iar entu,ias ul cu ironia" M-a con*ins nsa ca inteligenta noastra nu lasa sa se in#iltre,e pna la noi dect un su$tire re,iduu de #apte= a interesa din ce n ce ai ult despre uni*ersul o$scur al sen,atiei, noapte neagra n care #ulgera si se rotesc sori or$itori" -a n aceeasi perioada, &legon, care colectiona po*esti cu strigoi, ne-a istorisit-o ntr-o seara pe cea a Logodnicei din -orint, garantnd pentru ade*arul ei" Int plarea n care dragostea readucea un su#let pe pa nt, redndu-i pentru o *re e un corp, ne-a iscat pe #iecare, dar la pro#un,i i di#erite" Multi au ncercat sa nceapa o e6perienta analoaga= :atAros se straduia sa e*oce pe aestrul sau Aspasios, care ncheiase cu el unul dintre acele pacte niciodata tinute, prin care cei ce or pro it sa-i in#or e,e pe cei *ii despre oarte" Antinous i-a #acut o pro isiune de acelasi gen, pe care n-a luat-o n serios, nea*nd nici un oti* sa cred ca acest copil nu- i *a supra*ietui" &ilon ncerca sa #aca sa apara sotia sa oarta" A ngaduit ca nu ele tatalui si al a ei ele sa #ie 'E3 rostite, dar un #el de pudoare stranii" -a piedicat sa o in*oc pe plotina" Nici una din aceste tentati*e n-a reusit" Dar s-au deschis porti

%utine ,ile nainte de a parasi Antiohia, -a dus sa sacri#ic ca altadata pe *r#ul untelui -assios" Ascensiunea s-a #acut noaptea= ca si pe Etna a luat cu ine un ic nu ar de prieteni cu picioare ,dra*ene" :copul eu nu era nu ai de a ndeplini, n acest sanctuar ai sacru dect oricare altul, un ritual aducator de prosperitate= *oia sa re*ad de acolo de sus #eno enul aurorei, inune ,ilnica pe care ori de cte ori a pri*it-o nu i-a putut retine un strigat launtric de $ucurie" %e *r#, soarele #ace sa straluceasca orna entele de ara a ale te plului, #etele lu inate surd n plin soare, n *re e ce c piile Asiei si ale arii snt scu#undate nca n u $ra; pentru cte*a clipe, cel care se roaga n *r# este singurul $ene#iciar al di inetii" !otul #usese pregatit pentru sacri#iciu; a urcat la nceput cu caii, apoi cu picioarele, de-a lungul cararilor periculoase arginite de dro$ita si de astic ce se recunosteau si noaptea dupa iros" Aerul era apasator; pri a*ara ardea ca *ara ntr-alta parte" %entru pri a oara n cursul unei ascensiuni pe unte i s-a oprit respiratia si a tre$uit sa a spri+in o clipa pe prietenosul u ar" &urtuna, pre*a,uta de+a de Her ogenes care se pricepe la eteorologie, a i,$ucnit la o suta de pasi de *r#" %reotii au iesit sa ne nt pine la lu ina #ulgerelor; icul grup udat pna la os se strnse n +urul altarului rostuit pentru sacri#iciu" Acesta era pe cale sa ai$a loc cnd trasnetul ce se a$atu asupra noastra o or su$ aceeasi lo*itura pe sacri#icator si pe sacri#icat" O data trecuta pri a clipa de groa,a, Her ogenes, curios ca edic ce era, se apleca asupra celor doua cada*re; Ha-$rias si arele preot scoteau e6cla atii de ad iratie= o ul si puiul de cer$ sacri#icati de sa$ia di*ina se uneau cu eternitatea /eniului eu= cele doua *ieti su$stituite o prelungeau pe a ea" Antinous, agatat de $ratu- i, tre ura, nu de groa,a, cu credea atunci, ci de gn-dul care-l stra$atu si pe care a*ea sa-l nteleg ai tr-,iu" O #iinta ngro,ita de decadere, adica de $atrnire, 'E' tre$uia sa-si #i propus de o $una $ucata de *re e sa oara la pri ul se n de declin sau chiar cu ult nainte" A a+uns sa cred asta,i ca atare hotarre, pe care attia din noi o iau #ara nsa a o respecta, data la el de #oarte ti puriu, de pe *re ea Nico ediei si a ntlnirii pe alul i,*orului" Ea e6plica indolenta lui, ardoarea placerii, tristetea, totala indi#erenta #ata de *iitor" Mai tre$uia nsa ca ast#el de plecare sa nu ai$a aerul unei re*olte si sa nu cuprinda nici un repros" !rasnetul de pe untele -assios i indicase o iesire= oartea putea de*eni ulti a #or a de a aduce un ser*iciu, cel de pe ur a, dar si singurul care sa ra na" Ilu inarea rasaritului era ni ic pe lnga sursul ce n#lorea pe acel chip ra*asit" -te*a ,ile ai tr,iu a re*a,ut acelasi surs, dar ai ascuns, *oalat de a $iguitate= la cina, %ole on, a ator de chiro antie, *ru sa *ada na tnarului, pal a n care pe ine nsu i a speriase o ui itoare cadere de stele" -opilul si-o retrase, nchi,nd-o cu un gest olatic, aproape pudic" inea sa pastre,e secretul +ocului si al s#rsitului sau" %oposira la Ierusali " A studiat la #ata locului planul unui nou oras pe care- i propunea sa-l construiesc pe locul ase,arii e*reiesti dar ate de !itus" >una ad inistrare a Iudeii, progresele co ertului cu Orientul necesitau la aceasta raspntie de dru uri

de,*oltarea unei ari etropole" %re*edea o$isnuita capitala ro ana= Aelia -apitolina si *a a*ea te plele ei, pietele, $aile pu$lice, sanctuarul .enerei ro ane" /ustul eu recent pentru cultele pasionale si $lnde -a #acut sa aleg pe untele Mo-riah grota cea ai potri*ita cele$rarii Adoniilor" Ast#el de proiecte au indignat populatia e*reiasca= acesti de, osteniti pre#erau ruinele lor unui are oras care sa le o#ere toate posi$ilitatile de cstig, de cunoastere, de placere" Lucratorii care dadura pri ele lo*ituri de trnacop n ,idurile ce stateau sa se pra$useasca au #ost atacati de ulti e" A ers ai departe= &idus A8uila, care peste putin ti p a*ea sa-si ntre$uinte,e talentul de organi,ator la constructia Antinoei, s-a apucat de trea$a la Ierusali " Re#u,a sa *ad, pe or anul de ruine, cresterea *ertiginoasa a urei" 'E7 n luna se reconstruiasca or ntul lui %o pei" -u ct a a#unai tr,iu sosira la %elusiu " A luat asuri sa

" n tre$urile Orientului, cu att ai ult ad ira gerul politic al eternului n*ins, al arelui Iulius" %o pei, are s-a straduit sa puna ordine n aceasta nesigura lu e Asiei, parea uneori ca a lucrat ai cu #olos pentru Ro a -iect -e,ar nsusi" Opera de restaurare a #ost una din ulti ele ele o#rande aduse ortilor Istoriei= a*ea n cu-rnd sa a ocup de alte or inte" :osirea la Ale6andria #ost discreta" Intrarea triu #ala #usese a nata pna la *enirea paratesei" :otia ea, care calatorea putin, #usese con*insa sa-si petreaca iarna n cli a ai dulce a Egiptului; Lucius, nu prea $ine resta$ilit dupa o tuse ndaratnica, tre$uia sa ncerce acelasi re ediu" O #lotila de cora$ii se aduna pentru o calatorie pe Nil al carei progra cuprindea o serie de inspectii o#iciale, de #esti*itati, de $anchete ce pro iteau a #i tot att de o$ositoare ca cele ale unui anoti p petrecut pe %alatin" Eu nsu i organi,ase toate acelea= lu6ul, prestanta unei curti a*eau o *aloare politica n aceasta stra*eche tara o$isnuita cu ani#estarile #astului regal" -u att ai ult i statea la ini a sa consacru *na-torii cele cte*a ,ile dinaintea sosirii oaspetilor ei" Meles Agrippa organi,ase pentru noi la %al ira partide n desert; nu ne-a a*ntat nsa att de departe spre a ntlni lei" -u doi ani ai nainte, A#rica i o#erise cte*a #ru oase *natori ale i perialei #eline; Antinous, prea tnar si prea lipsit de e6perienta, n-a pri it per isiunea de a #igura pe pri ul loc" A*ea deci pentru el lasitati la care nu -as #i gndit n ce a pri*este" -ednd ca ntotdeauna, i-a pro is rolul principal n aceasta *?natoare de leu" Nu ai era ti pul sa-l trate, ca pe un copil si era ndru de #orta lui tnara"

%lecara spre oa,a lui A on, la cte*a ,ile de ers de Ale6andria, aceeasi n care Ale6andru a#lase odinioara din gura preotilor secretul o$rsiei sale di*ine" Indigenii se nalasera prin locurile acelea pre,enta unei #iare e6tre de periculoase care atacase deseori o ul" :eara, n 'E( +urul #ocului de ta$ara, ne co para plini de *eselie *i-toarele #apte cu cele ale lui Hercule" n pri ele ,ile ns n-a dat dect de ga,ele" De data aceasta ne-a hotarH sa erge sa ne posta a ndoi lnga o $alta nisipoa napadita toata de trestii" %e-acolo trecea leul cnd *enea sa $ea n a urg" Negrii erau pusi sa-l a$ata din dru catrp noi cu ,go ote puternice din cochilii arine, din talgerp de ara a si cu tipete; restul escortei noastre #usese lasat la oarecare distanta" Aerul era apasator si cal ; nici acar nu era ne*oie sa ne preocupa de directia *ntului" :a #i trecut a$ia de ceasul al ,ecelea, caci Antinous i arata pe apa niste nu#eri rosii nca larg deschisi" &iara regala aparu deodata ntr-un #osnet de trestii calcate n picioare, s+ ntoarse catre noi #ru osul sau $ot n#ricosator, una din n#atisarile cele ai di*ine pe care o poate lua pri e+dia" :ituat putin ai n ur a, nu l-a putut opri pe copil care si ndea na calul #ara nici o prudenta, arunca l?ncea, apoi cele doua sulite, cu pricepere, dar prea de aproape" @i*ina, strapunsa prin gt, se pra$usi $atnd pa ntul cu coada; nisipul strnit ne piedica sa *ede altce*a dect o asa neclara din care se ridica urletul #iarei; n #ine, leul se repuse pe picioare, si aduna #ortele spre a se arunca asupra calului si calaretului de,ar atH %re*a,use riscul; din #ericire, calul lui Antinous nu se clinti= ani alele noastre erau ad ira$il dresate pentru acest gen de +oc" Mi-a interpus calul, e6punndu- i #lancul drept; a*ea o$isnuinta acestor e6ercitii; nu i-a #ost greu sa dau leului, de+a lo*it ortal, lo*itura de gratie" :-a pra$usit pentru a doua oara, $otul i se rostogoli n noroi; o su*ita de snge negru se scurgea n apa" Uriasa pisica de culoarea desertului, de iere si soare, si dadu su#letul cu o aiestate ai ult dect o eneasca" Antinous se arunca de pe calul sau acoperit de spu a si care tre ura nca; to*arasii ne-au a+uns din ur a; negrii au trt n ta$ara i ensa *icti a oarta A #ost i pro*i,at un #el de #estin; culcat pe $urta n #ata unei ta*i de ara a, tnarul ne partea cu inile portiile de iel #ript n spu,a" :-a $aut n cinstea sa *in de pal ier E6altarea lui crestea ca un cntec" E6agera poate se nin'ED ria a+utorului ce i-l daduse , uitnd ca as #i procedat la ' cu oricare *nator a#lat n pri e+die; ne si tea totusi ntrati n acea lu e eroica n care prietenii or unul iitru altul" Recunostinta si orgoliul alternau n $ucuria i " ca stro#ele ntr-o oda" Negrii au #acut inuni= seara, pie-+upuita se legana su$ stele, atrnata de doi pari la intra-cortului eu" In ciuda aro elor cu care #usese stropita, irosul ei de sal$aticiune ne-a $nruit toata noaptea" A doua " +upa o asa constnd nu ai din #ructe, a parasit ta$ara; n o entul plecarii, a ,arit ntr-un sant ceea ce ra asese din ani alul regal din a+un= nu ai era dect un schelet rosu acoperit de un nor de uste"

Ne-a ntors la Ale6andria cte*a ,ile ai tr,iu" %oetul %ancrates organi,a la Mu,eu o sar$atoare n cinstea ea; ntr-o sala de u,ica a #ost adunata o colectie de instru ente de pret= antice lire doriene, ai grele si ai putin co plicate ca ale noastre, se n*ecinau cu citerele cur$ate ale %ersiei si Egiptului, #luiere #rigiene ascutite ca *ocile de eunuci si #ragile #luiere indiene al caror nu e nu-l cunosc" Un etiopian a $atut ndelung niste to$e a#ricane #acute din #ructul unui ar$ore" O #e eie, a carei #ru usete rece -ar #i cucerit daca n-as #i hotart sa- i si pli#ic *iata redu-cnd-o la ceea ce era esential pentru ine, cnta la o har#a triunghiulara cu sunetul trist" Meso edes din -reta, u,icantul eu #a*orit, aco pania la orga hidraulica recitarea poe ului sau :#in6ul, opera nelinistitoare, sinuoasa, alunecatoare ca nisipul $atut de *nt" :ala de concerte dadea spre o curte interioara; pe apa unui $a,in se la#aiau nu#erii su$ #ocul aproape #urios al s#rsitului unei dupa-a ie,e de august" In ti pul unui interludiu, %ancrates a tinut sa ad ira de aproape acele #lori dintr-o *arietate rara, rosii ca sngele, care nu n#loresc dect la s#rsitul *erii" Recunos-cura ndata nu#erii nostri staco+ii din oa,a lui A on; %ancrates se aprinse la ideea #elinei ranite care-si daduse su#letul printre #lori" Mi-a propus sa *ersi#ice acest episod aJ *natorii= sngele leului nrosind al$ul crinilor de apa" #or ula nu era noua= i-a #acut totusi co anda" Acest ancrates, care a*ea toate calitatile unui poet de curte, 'EE n+ghe$a pe loc cte*a *ersuri agrea$ile n cinstea lui Ant+-nous= tranda#irul, ,a $ila, rostopasca erau sacri#icate coro-lelor de purpura ce *or purta n *iitor nu ele pre#eratului :e porunci unui scla* sa intre n $a,in si sa culeaga un $rat !narul, o$isnuit cu o agierile, accepta cu serio,itate #lorile cerate, cu ti+ele oi, de culoarea sarpelui; la *enirea noptii, ele se nchisera ca niste pleoape" n acest ti p sosi si parateasa" Lunga tra*ersare a isto*it-o; de*enise #ragila #ara a nceta sa #ie dura" Relatiile ei politice nu- i ai dadeau $ataie de cap ca n *re ea n care-l ncura+ase prosteste pe :uetonius= nu se ai ncon+ura dect de ino#ensi*e #e ei literate" -on#identa o entului, o oarecare Iulia >al$illa, co punea destul de $ine *ersuri grecesti" parateasa si suita ei s-au sta$ilit n LAceu , de unde iesira putin" Lucius, n schi $, era ca ntotdeauna a*id de toate placerile, inclusi* cele ale inteligentei si ochilor" La doua,eci si sase de ani, nu pierduse aproape ni ic din acea #ru usete surprin,atoare din pricina careia era acla at pe stra,i de catre tineri ea Ro ei" Ra asese a$surd, ironic si *esel" -apriciile-i de altadata de*enisera anii; nu se deplasa #ara aestrul $ucatar; gradinarii lui i alcatuiau, chiar la $ordul unei na*e, surprin,atoare partere de #lori rare; si purta peste tot patul al carui odel l desenase el nsusi= patru rnduri de saltele u plute cu patru soiuri deose$ite de aro ate pe care se culca ncon+urat de tinerele lui etrese ca de tot attea perne" %a+ii sai #ardati, pudrati, $racati ca Ce#irii si A or, se con#or au ct puteau ai $ine na,$tiilor cteodata pline de cru,i e= a tre$uit sa inter*in pentru a piedica pe icul >oreas, a carui su$tiri e o ad ira, sa se lase sa oara de #oa e" !oate acestea erau ai degra$a plicticoase dect pline de ha," .i,itara , de co un acord, tot ceea ce se

*i,itea,a la Ale6andria= &arul, Mausoleul lui Ale6andru, cel al lui Mar-cus Antonius n care -leopatra triu #a pentru eternitate asupra Octa*iei, #ara a uita te plele, atelierele, anu#acturile si chiar cartierul $alsa atorilor" A cu parat de 'EB la un sculptor $un un grup ntreg de .enere, Diane si Her- esi pentru Italica, orasul eu natal pe care- i propusese sa-l oderni,e, si sa-l podo$esc" %reotul te plului lui :erapis i-a o#erit un ser*iciu de sticlarie opalina; i l-a tri is lui :er*ianus, cu care, din consideratie pentru sora ea %aulina, ncerca sa pastre, relatii tolera$ile" Mari proiecte edilitare au capatat contur n ti pul acestor pli $ari destul de plictisitoare" Religiile snt la Ale6andria tot att de *arii ca si a#acerile= calitatea produsului e ai ndoielnica" Mai ales crestinii se re arca prin nu arul are de secte cel putin inutile" Doi sarlatani, .alentinus si >asilides, instiga unul potri*a altuia, ndeaproape supra*egheati de politia ro ana" Dro+dia egiptenilor pro#ita de respectarea #iecarei pre*ederi religioase pentru a se arunca cu $ta n na asupra strainilor" Moartea $oului Apis pricinuieste ult ai ulte tul$urari la Ale6andria dect o succesiune i periala la Ro a" Oa enii n pas cu oda si schi $a ,eul protector asa cu aiurea se schi $a edicul, si #ara ai ult succes" Aurul nsa este singurul lor idol= nicaieri n-a *a,ut solicitatori ai lipsiti de rusine" Inscriptii po poase erau plasate aproape peste tot spre a co e ora $ine#acerile ele, dar re#u,ul de a scuti populatia de o ta6a pe care o putea #oarte lesne plati i-a nstrainat repede aceasta gloata" -ei doi tineri care a nsoteau au #ost n ai ulte rnduri insultati; lui Lucius i se reprosa lu6ul, de alt#el e6cesi*; lui Antinous o$rsia lor o$scura n legatura cu care circulau po*esti a$surde; a $ilor ascendentul ce se presupunea ca-l au asupra- i" A#ir atia din ur a era ridicola= Lucius, care cntarea tre$urile pu$lice cu o perspicacitate surprin,atoare, n-a*ea totusi nici un #el de in#luenta politica; Antinous nici nu ncerca sa ai$a" !narul patrician, care cunostea lu ea, n-a #acut dect sa rda de ast#el de insulte" Antinous nsa a su#erit" E*reii, ,gndariti"de coreligionarii lor din Iudeea, nacreau ct puteau ai $ine acest aluat de+a acrit" :inagoga Iin Ierusali tri is pe e $rul ei cel ai *enerat= AQi$a, $atrn aproape nonagenar si care nu stia greceste, 'E4 cu isiunea sa a con*inga sa renunt la proiectele de+a n curs de reali,are la Ierusali " Asistat de interpreti, a a*ut ai ulte con*or$iri care n-au #ost altce*a pentru el dect un prete6t de a onologa" n ai putin de o ora a si tea capa$il sa-i de#inesc e6act gndirea, chiar daca nu era de acord cu ea; el nsa nu a depus aceeasi stradanie n ce o pri*este pe a ea" Acest #anatic nici acar nu $anuia ca se poate rationa plecnd de la alte pre ise dect ale sale; o#erise unui popor dispretuit locul lui printre celelalte i l-a

din co unitatea ro ana; Ierusali ul, prin glasul lui AQi$a, i noti#ica *ointa sa de a ra ne pna la capat #ortareata unui nea si a unui ,eu i,olati de restul lu ii" Atare conceptie ne$uneasca se e6pri a cu o su$tilitate o$ositoare= a tre$uit sa suport un lung sir de oti*e, sa*ant deduse unele din altele, ale superioritatii lui Israel" La s#rsitul celor opt ,ile, negociatorul att de ndr+it si-a dat totusi sea a ca ersese pe un dru gresit; si anunta plecarea" Urasc n#rngerea, chiar a altora; ea a e otionea,a ai ales cnd n*insul este un $atrn" Ignoranta lui AQi$a, re#u,ul sau de a accepta tot ce nu tinea de cartile sale s#inte si de poporul din care #acea parte, i con#ereau un #el de ne*ino*ata arginire" Era nsa greu sa ai ntelegere pentru acest sectar" %area ca longe*itatea l-a de,$racat de orice o eneasca suplete= corpul descarnat, spiritul uscat erau n,estrate cu o aspra *igoare de lacusta" :e pare ca a urit ai tr,iu ca erou al cau,ei poporului sau, ori ai degra$a al legii acestuia= #iecare se daruieste propriilor sai ,ei" Distractiile Ale6andriei erau pe s#rsite" &legon care cunostea oriunde curio,itatile locale, patroana ori her a#roditul cele$ru, propuse sa erge la o *ra+itoare" Aceasta i+locitoare a in*i,i$ilului locuia n -anopus" Ne-a dus acolo noaptea, cu $arca, de-a lungul unui canal cu ape grele" Dru ul parcurs a #ost trist" O dus anie surda do nea ca ntotdeauna ntre cei doi tineri= inti itatea la care-i o$liga le sporea a*ersiunea reciproca" Lucius o ascundea pe a sa su$ o condescendenta ,e#le itoare; +unele grec se ,a*orise ntrunui din accesele lungi de proasta dispo,itie'E) Eu nsu i era destul de o$osit; cu cte*a ,ile ai nainte ntorcndu- a acasa dupa un dru n plin soare, a a*ut o scurta sincopa la care Antinous si Eu#orion, ser*itorul eu negru, au #ost singurii artori" :-au alar at la cul e; i-a o$ligat sa pastre,e tacerea" -anopus nu e dect un decor= casa *ra+itoarei se a#la n partea cea ai sordida a acestui oras al placerilor" De$arcara pe o terasa n ruina" .ra+itoarea ne astepta nauntru, gata pregatita cu ndoielnicele unelte ale eseriei ei" %area co petenta; n-a*ea ni ic dintr-o necro anta de teatru; nici acar nu era $atrna" %re*estirile ei au #ost sinistre" De ct*a ti p oracolele i anuntau pretutindeni nu ai neplaceri de tot #elul, tul$urari politice, intrigi de palat, $oli gra*e" -red, acu , ca asupra acestor guri de u $ra se e6ercitau in#luente #oarte o enesti, uneori pentru a a pre*eni, cel ai adesea spre a a n#ricosa" :tarea reala a unei parti a Orientului capata n acest od o ult ai li pede e6presie dect cea a rapoartelor proconsulilor nostri" Aceste pretinse re*elatii le pri ea cu cal , caci respectul eu pentru lu ea in*i,i$ila nu ergea pna acolo nct sa a ncred n di*inele $ali*erne= n ur a cu ,ece ani, putin dupa *enirea ea la putere, a nchis oracolul de la Da e, lnga Antiohia, care i pre*estise urcarea pe tron, de tea a sa nu #aca aceeasi prorocire pri ului pretendent *enit" Oricu , este neplacut sa au,i *or$indu-se de lucruri triste"

Dupa ce ne-a tul$urat ct a putut ai $ine, *ra+itoarea ne-a o#erit ser*iciile ei; unul din acele sacri#icii agice, din care solo onarii Egiptului si #ac o specialitate, ar #i de a+uns ca totul sa se aran+e,e cu destinul prin $una ntelegere" Incursiunile ele n agia #eniciana -au #acut sa nteleg ca oroarea acestor practici inter,ise se re#era ai putin la ceea ce ni se arata dect la ceea ce ni se ascunde= daca n-ar #i #ost cunoscuta ura ea #ata de sacri#iciile u ane, as #i #ost pro$a$il s#atuit sa sacri#ic un scla*" :-au ultu it sa *or$easca doar de un ani al #a iliar" %e ct posi$il, *icti a tre$uia sa- i #i apartinut; nu putea #i *or$a de un cine, creatura considerata i pura de 'E2 superstitia egipteana; o pasare s-ar #i potri*it, nsa nu calatoresc ur at de o cusca cu pasari" !narul eu stapn i propuse soi ul sau" Ast#el conditiile ar #i #ost ndeplinite-i-a daruit #ru oasa pasare dupa ce a pri it-o eu nsu i de la regele Osroenei" -opilul o hranea cu na lui; era unul din rarele a*uturi de care se legase" La nceput a re#u,at-a insistat patruns de gra*itate; a nteles ca atri$uia acestei o#erte o se ni#icatie e6traordinara si a acceptat din delicatete" -urierul eu Menecrates, posednd instructiunile cele ai detaliate, a plecat sa caute pasarea n aparta entele noastre din palatul :erapeu " -hiar n galop, dru ul ar #i durat, dus si ntors, ai ult de doua ceasuri" Nici nu putea #i *or$a sa le petrece n i,erul salas al *ra+itoarei, iar Lucius se plngea de u e,eala $arcii" &legon gasi o iesire= ne-a instalat cu s-a putut ai $ine la o pro6eneta, dupa ce aceasta se de$arasase de personalul casei; Lucius decise sa doar a; eu a pro#itat de acest inter*al ca sa dicte, scrisori o#iciale; Antinous s-a ntins la picioarele ele" !ocul lui &legon sdrtia su$ opait" Ulti ul patrar al noptii era pe s#rsite cnd Menecrates aduse pasarea, anusa, asca si lantisorul" Ne rentoarsera la *ra+itoare" Antinous scoase asca soi ului, ngie ndelung icul cap ador it si sal$atic, l dadu descntatoarei care ncepu o serie de pase agice" &ascinata, pasarea a reador it" Era necesar ca *icti a sa nu se ,$ata si ca oartea sa para a #i #ost de $una *oie" Unsa ritual cu iere si cu esenta de tranda#iri, pasarea inerta a #ost depusa pe #undul unei ca,i u plute cu apa din Nil; creatura necata se asi ila cu Osiris purtat de curentul #lu*iului; anii terestri ai pasarii se adaugau alor ei; icul su#let solar se unea cu /eniul o ului pentru care era sacri#icat; acest /eniu in*i,i$il ar #i putut de aici nainte sa- i apara si sa a slu+easca su$ aceasta #or a" Lungile proceduri ce au ur at n-au #ost ult ai interesante de-ct operatiile de $ucatarie" Lucius casca" -ere oniile au i itat pna la capat #uneraliile o enesti= ta ierile si psal- odierile s-au lungit pna n ,ori" %asarea a #ost nchisa ntr-un sicriu u plut cu aro ate pe care *ra+itoarea l-a 'B3

" "ropat n #ata noastra pe alul canalului, ntr-un ci i-rir parasit" Apoi se ghe ui su$ un copac sa-si nu ere, una te una, de aur cu care a rasplatit-o &legon"

one,ile

is+e-a urcat din nou n $arca" :u#la un *nt deose$it de rece- Lucius, ase,at lnga ine, ridica cu *r#ul degetelor lui su$tiri cu*erturile de $u $ac $rodat; din politete a continuat sa schi $a #rnturi de #ra,e pri*itoare la tre$urile si scandalurile de la Ro a" Antinous, culcat n #undul $arcii, si spri+inise capul de genunchii ei= se #acea ca doar e spre a nu #i pre,ent la con*ersatia la care nu era luat partas" Mna ea i aluneca pe cea#a, su$ par" n clipele de ,adarnicie ori n cele ser$ede, a*ea ast#el senti entul ca ra n n contact cu arile o$iecte naturale, adnci ea padurilor, spinarea usculoasa a panterelor, ,*cnirea regulata a i,*oarelor" Nici o ngiere nu a+unge nsa pna la su#let" :oarele stralucea cnd sosira la :erapeu ; *n,atorii de pepeni *er,i si strigau ar#a pe stra,i" A dor it pna la ora sedintei consiliului local la care a asistat" Mai tr,iu a a#lat ca Antinous a pro#itat de aceasta a$senta spre a-l con*inge pe Ha$rias sa-l nsoteasca la -anopus" Acolo s-a rentors la *ra+itoare" %ri a ,i a lunii AtAr, al doilea an al celei de a doua suta doua,eci si sasea oli piade" E ani*ersarea ortii lui Osiris, ,eul agoniilor= dea lungul #lu*iului, $ocete ascutite rasunau de trei ,ile n toate satele" Oaspetii ei ro ani, ai putin o$isnuiti dect ine cu isterele Orientului, *adeau anu e curio,itate pentru aceste cere onii ale unui popor di#erit de al nostru" Di potri*a, pe ine a ener*au" Ordonase sa i se ancore,e cora$ia la o oarecare distanta de celelalte, departe de orice ase,are= un te plu #araonic, pe +u atate a$andonat, se ridica totusi n apropierea alului; nca ai a*ea colegiul lui de preoti; nu sca-pase ntru totul de ,go otul $ocetelor" -u o seara ai nainte Lucius a in*itase la cina pe cora$ia sa" M-a dus la apusul soarelui" Antinous re#u,a sa lasat n pragul ca$inei de la pupa, n- pe $lana lui de leu si +ucnd arsice cu Ha$rias" O +u a'B' tate de ora ai tr,iu, dupa caderea noptii, s-a ra,gnc++ si a pus sa #ie che ata o $arca" A+utat de un singur $arca giu, a parcurs contra curentului distanta destul de ar ce ne separa de celelalte cora$ii" Intrarea lui n cortul suQ care se dadea cina ntrerupse aplau,ele strnite de contorsiunile unei dansatoare" :e $racase cu un lung *es sirian, su$tire ca pielita unui #ruct, presarat tot cu #lori si Hi ere" %entru a nu #i piedicat la *slit, si daduse +os neca dreapta; $ro$oane de sudoare tre urau pe pien" tul lucios" Lucius i arunca o ghirlanda pe care o prinse din ,$or; *eselia lui aproape stridenta nu cunoscu o clipa de-nce-tare, #iind a$ia sti ulata de o cupa de *in grecesc" Ne-a rentors preuna cu $arca ea cu sase *slasi, nsotiti, de sus, de uscatoarea urare de noapte $una a lui Lucius" .eselia sal$atica si ur a cursul, dar, di ineata, a dat din nt? plare peste o #ata nghetata de lacri i" L-a ntre$at nelinistit despre oti*ul acelei su#erinte; raspunse cu u ilinta, dnd *ina pe o$oseala" M-a ultu it cu aceasta inciuna si a reador it" Ade*arata sa agonie a a*ut loc ntr-un pat si alaturi de ine" a ur e,e" L-a

%osta de la Ro a toc ai sosise; ,iua s-a scurs citind-o si dictnd raspunsurile" -a de o$icei, Antinous iesea si intra n liniste n ncapere= nu cunosc o entul n care acest #ru os ogar a iesit din *iata ea" -atre ceasul al doispre,ecelea, Ha$rias a intrat agitat" -ontrar tuturor regulilor, tn?rul parasise cora$ia #ara sa anunte scopul si durata a$sentei= cel putin doua ore trecusera de la plecarea lui" Ha$rias si a intea de ciudatele #ra,e rostite n a+un, de o o$ser*atie din chiar di ineata aceea si care a pri*ea" i trans ise te erile sale" -o$orra n gra$a pe al" >atr-nul pedagog se ndrepta din instinct catre o capela situata pe tar , ic edi#iciu i,olat ce apartinea dependintelor te plului, pe care Antinous si el au *i,itat-o preuna" %e o asa pentru o#rande, cenusa unui sacri#iciu era calda nca" Ha$rias o rascoli cu degetele si scoase, aproape intacta,' su*ita de par taiata" Nu ne 'B7 cre, co unicau cu un $rat al #lu*iului= pe arginea ul-" ului dintre ele, Ha$rias o$ser*a, n a urgul ce se lasa nede, un *es nt paturit si niste sandale" A co$ort ptele alunecoase= era culcat pe #und, de+a cuprins de alu-iunile #lu*iului" -u a+utorul lui Ha$rias a reusit sa ridic upUl cntarind deodata ct greutatea lui n piatra" Ha$rias striga pe *slasi care i pro*i,ara o targa din pn,a" Herrnogenes, che at n gra$a, nu a*u altce*a de #acut dect sa constate oartea" -orpul acela att de docil re#u,a sae rencal,easca, sa-si recapete *iata" II dusera la $ord" !otul se naruia; totul parea ca se stinge" Ceus Oli pianul, :tapnitorul !otului, :al*atorul Lu ii se pra$usisera si nu ai ra ase dect un o cu parul sur, hohotind de plns ne puntea unei cora$ii" Dupa doua ,ile Herrnogenes a reusit sa a #aca sa a gndesc la #uneralii" Riturile sacri#iciale pe care Antinous le alesese spre a-si n*alui oartea ne aratau dru ul ce tre$uia ur at= nu era ctusi de putin nt plator ca ceasul si ,iua acestui s#rsit coincideau cu o entul n care Osiris co$oara n or nt" M-a dus pe alul celalalt, la Her- opolis, la $alsa atori" %e cei ca ei i-a *a,ut lucrnd la Ale6andria; stia la ce insulte ur a sa supun acest corp" &ocul nsa este tot att de ngro,itor, #rignd si car$oni,nd carnea care a #ost iu$ita; si pa ntul n care putre,esc ortii" !ra*ersarea a #ost scurta; ghe uit ntr-un colt al ca$inei de la pupa, Eu#orion cucu*aia cu *ocea nceata nu stiu ce $ocet a#rican; acest cntec na$usit si aspru i parea a #i aproape propriul eu strigat" !rans#erara ortul ntr-o sala $ine spalata care- i a intea de clinica lui :atAros; l-a a+utat pe cel ce #acea ula+ele sa unga cu ulei #ata nainte de a aplica ceara" !oate eta#orele si regasira un sens= a tinut acea ini a n ini" -nd l-a parasit, trupul golit nu ai era dect un preparat de $alsa ator, pn stadiu al unei cu plite capodopere, su$stanta pretioasa, tratata cu sarea si $alsa ul de ir, pe care aerul si soarele nu o *or ai ataca niciodata" La ntoarcere, a *i,itat te plul lnga care a a*ut loc sacri#iciul; a stat de *or$a cu preotii" :anctuarul lor reai ra nea dect sa cerceta alul" O serie de $a,ine, care tre$uie sa #i ser*it odinioara cere oniilLr

'B( no*at *a de*eni pentru ntregul Egipt un loc de pelerina+, colegiul $ogatit, arit, se *a consacra de aici nainte ser*iciului ,eului eu" -hiar n clipele cele ai o$tu,e nu -a ndoit niciodata ca atare tinerete n-ar #i #ost de natura di*ina" /recia si Asia o *or *enera n #elul nostru, pr+ +ocuri, dansuri si o#rande rituale la picioarele unei statui al$e si nude" Egiptul, care a asistat la agonie, si *a a*ea si el partea lui n apoteo,a" .a #i cea ai ntunecata, cea ai tainica, cea ai dura= tara aceasta *a +uca #ata de noul ,eu eternul rol de $alsa ator" .re e de secole, preotii cu capul ras *or recita litanii n care *a #igura nu ele, pentru ei lipsit de i portanta, dar care pentru ine cuprindea totul" n #iecare an, cora$ia sacra *a pli $a aceasta e#igie pe #lu*iu; n pri a ,i a lunii AtAr $ocitori *or pasi pe alul pe care a pasit si eu" Orice ora are datoria ei i ediata, co anda entul ei care le do ina pe celelalte= cel al o entului era sa apar de oarte putinul ce- i ai ra asese" &legon a reunit n nu ele eu pe al pe arhitectii si inginerii din suita; sustinut de un #el de $etie lucida, i tra de-a lungul colinelor pietroase; le e6plica planul eu, des#asurarea celor patru,eci si cinci de stadii ai ,idului de incinta; a nse nat n nisip locul arcului de triu #, cel al or ntului" Antinoe era pe cale sa se nasca= nse na sa n*ingi oartea i punnd acestui pa nt sinistru o cetate n ntregi e greceasca, un $astion ce *a tine la respect pe no a,ii din Eritreea, o noua piata pe dru ul spre India" Ale6andru a cele$rat #uneraliile lui He#aistion prin +a#uri si hecato $e" Eu gasea ca e ai #ru os sa o#er pre#eratului un oras unde cultul sau *a #i n *eci a estecat cu acel du-te-*ino din piata pu$lica, unde nu ele lui *a #i a intit n sporo*aielile de #iecare seara, n care tinerii si *or arunca, la ceasul $anchetelor, cunune" Doar ntr-o singura pri*inta gndul eu e,ita" Mi se parea cu neputinta sa parasesc acest trup n pa nt strain" Asa cu un calator nehotart asupra ur atorului popas retine conco itent ca,area n ai ulte hanuri, i-a co andat la Ro a un onu ent pe alul !i$rului, lnga or ntul eu; a gndea deopotri*a la capelele egiptene care, 'BD din capriciu, ordonase sa #ie construite la .ila si care se do*edeau dintr-o data, n cel ai tragic chip, utile" :-a #i6at ,iua #uneraliilor la s#rsitul celor doua luni de care a*eau ne*oie $alsa atorii" L-a nsarcinat pe Meso edes sa co puna coruri #une$re" M-a rentors la $ord noaptea tr,iu; Her ogenes i-a pregatit o $autura ca sa pot dor i" -alatoria n susul #lu*iului continua, dar eu na*iga pe apele :ti6ului" In lagarele de pri,onieri de pe alurile Dunarii *a,use odinioara nenorociti, culcati su$ un ,id, lo*indu-si nencetat #runtea, cu o iscare sal$atica, lipsita de logica si dulce, repetnd #ara oprire acelasi nu e" n su$solurile -olosseului i s-au aratat lei ce se stingeau ncetul cu ncetul #iindca li se luase cinele cu care #usesera o$isnuiti sa traiasca" Mi-a adunat gndurile= Antinous a urit" -opil, urlase asupra cada*rului lui Marullinus ciugulit de ciori, asa cu urla noaptea un ani al lipsit de ratiune" !atal eu urise, dar or#anul de doispre,ece ani nu re arcase dect de,ordinea din casa, plnsetele a ei sale si propria lui groa,a; el n-a stiut ni ic despre chinurile prin care trecuse uri$undul"

Ma a a urit ult ai tr,iu, ca n rasti pul isiunii ele n %annonia; nu- i ai a intea e6act la ce data" !raian nu #usese dect un $olna* ce tre$uia deter inat sa-si #aca testa entul" N-a *a,ut-o urind pe %lotina" Attianus a urit; era un $a-trn" n *re ea ra,$oaielor dacice pierduse ca ara,i pe care cre,use ca-i iu$esc cu ardoare; dar era tineri, *iata si oartea erau deopotri*a $atatoare si usoare" Antinous a urit" i a intea de locurile co une des au,ite= se oare la orice *rsta; ,eii i iu$esc pe cei ce or tineri" Eu nsu i participase la atare nerusinat a$u, de cu*inte; *or$ea de a uri de so n, de a uri de plictiseala" &olosise cu*ntul agonie, cu*ntul doliu, cu*ntul pierdere" Antinous a urit" A orul, cel ai ntelept dintre ,ei""" Dar dragostea nu era *ino*ata de aceasta negli+enta, de aceste duritati, de aceasta indi#erenta a stecata cu pasiune, aido a nisipului cu aurul carat de un #lu*iu, de aceasta grosolana or$ire 'BE de o prea #ericit si care $atrneste" %utuse #i att de pro#und satis#acut< Antinous a urit" Departe de a #i iu$it prea ult, cu #ara ndoiala :er*ianus pretindea n acest o ent la Ro a, nu putuse iu$i ntr-att ca sa-l hotarasc pe acest copil sa traiasca" Ha$rias, care, n calitatea lui de initiat or#ic, considera sinuciderea drept cri a, insista asupra aspectului sacri#icial al acestui s#rsit; eu nsu i ncerca un #el de cu plita $ucurie spunndu- i ca oartea lui Antinous era un dar" Dar singur era n asura sa +udec cta acri e #er entea,a n adncul dulcetii, ce disperare se ascunde n a$negatie, ce ura se a esteca cu dragostea" O #iinta insultata i arunca n #ata aceasta do*ada de de*ota ent; un copil te ator sa nu piarda totul a gasit acest i+loc de a a lega de el pe *ecie" Daca sperase ca a apara prin ast#el de sacri#iciu, tre$uie sa se #i cre,ut #oarte putin iu$it ca sa nu-si #i dat sea a ca cel ai rau dintre rele este acela de a-l pierde" Lacri ile luara s#rsit= de nitarii ce se apropiau de ine nu ai tre$uiau sa se #ereasca de a- i pri*i #ata, ca si cu a plnge ar #i un lucru o$scen" Au renceput *i,itele #er elor odel si canalelor de irigatie; putin interesa chipul n care erau ntre$uintate orele" Mii de ,*onuri inepte re#eritoare la de,astrul eu alergau de+a n lu e; chiar pe cora$iile ce o nsoteau pe cea i periala circulau relatari atroce spre propria- i rusine; lasa sa se *or$easca, ade*arul ne-#iind dintre acelea ce pot #i strigate" Minciunile cele ai alitioase erau e6acte n #elul lor; era acu,at ca l-as #i sacri#icat si, ntr-un sens, a si #acut-o" Her ogenes, care- i raporta cu #idelitate ecourile din a#ara, i-a trans is cte*a esa+e ale paratesei; ea se do*edea ntelegatoare; aproape ntotdeauna snte asa n #ata ortii" Aceasta co pasiune se $a,a nsa pe o nentelegere= se accepta +alea ea cu conditia sa a console, repede" Eu nsu i a credea ca si cal at; aproape ca rosea " Nu stia ca durerea i plica ciudate la$irinturi pe care nu le ter inase de parcurs" :e depuneau e#orturi pentru a a distra" -te*a ,ile dupa sosirea la !e$a, a +os pna la picioarele -olosului lui Me non, a#lat ca parateasa si suita ei s-au dus de doua ori pe

'BB n speranta de a au,i ,go otul isterios e is de piatra la rasaritul soarelui, #eno en cele$ru la care doresc sa asiste toti calatorii" Minunea nu se produsese; se credea n od cu totul superstitios ca ea *a a*ea loc n pre,enta ea" A acceptat ca a doua ,i sa le nsotesc pe #e ei; toate i+loacele erau $une spre a scurta lungi ea inter ina$ila a noptilor de toa na" n di ineata aceea, catre ceasul al unspre,ecelea, Eu#orion a intrat la ine sa puna ulei n la pa si sa a a+ute sa a $rac" A iesit pe punte; cerul, nca n ntregi e ntunecat, era ntr-ade*ar cerul de $ron, al poe elor ho erice, indi#erent la $ucuriile si su#erintele oa enilor" !recusera ai ult de doua,eci de ,ile de la nt plarea aceea" A luat loc n $arca; scurta calatorie n-a #ost lipsita de tipetele si te erile #e eilor" A #ost lasati pe tar nu departe de -olos" O #sie de ro, #ad se lungea catre Rasarit; ncepea nca o ,i" Misteriosul sunet s-a produs de trei ori; ,go otul sea ana cu cel #acut de ruperea cor,ii unui arc" Inepui,a$ila Iulia >al-$illa dadu pe loc nastere unei serii de poe e" &e eile au pornit sa *i,ite,e te plele; le-a nto*arasit o *re e de-a lungul ,idurilor scri+elite cu hierogli#e onotone" Era stri*it de #igurile colosale ale regilor, toti la #el, ase,ati unul lnga altul, spri+inindu-si, n #ata, picioarele lungi si plate; de $locurile inerte n care nu a#li ni ic din ceea ce pentru noi constituie *iata, nici durerea, nici *oluptatea, nici iscarea care li$erea,a e $rele, nici editatia care organi,ea,a lu ea n +urul unui cap nclinat" %reotii ce a calau,eau pareau aproape tot att de nein#or ati ca si ine despre aceste e6istente a$olite; din cnd n cnd se n#iripa cte o discutie n +urul unui nu e" :e stia *ag ca #iecare dintre onarhi si ostenise regatul, si gu*ernase popoarele, si procrease ur asul= ni ic altce*a nu ra asese" Dinastiile acestea o$scure co$orau n ti p ai departe dect Ro a, ai departe ca Atena, ai departe dect ,iua n care Ahile urise su$ ,idurile !roii, ai departe dect ciclul astrono ic de cinci ii de ani calculat de Menon pentru Iulius -e,ar" :i tindu- a coplesit, a spus preotilor sa se retraga; -a odihnit o *re e la u $ra -olosului nainte de a a 'B4 urca n $arca" %icioarele lui erau acoperite pna la genunchi de inscriptii grecesti #acute de calatori= nu e, date, o rugaciune, un oarecare :er*ius :ua*is, un oarecare Eu enes care a stat chiar n acest loc cu sase *eacuri naintea ea, un oarecare %anion ce *i,itase !e$a cu sase luni nainte""" sase luni nainte""" Mi-a *enit o idee pe care n-o ai a*usese din *re ea cnd, copil, i nscria nu ele pe scoarta castanilor unei osii din :pania= paratul, care se a$tinea sa-si sape pe onu entele pe care le-a construit denu irile si titlurile sale, lua pu nalul si ,grie pe piatra dura cte*a litere grecesti, #or a prescurtata si #a iliara a nu elui sau AA%IANO" Era nca un #el de a te opune ti pului= un nu e, su a unei *ieti ale carei ele ente nenu arate ni eni nu le *a socoti, o ur a lasata de un o ratacit n acest sir de *eacuri" Deodata i-a a intit ca era n a doua,eci si saptea ,i a lunii AtAr, n a cincea ,i dinaintea calendelor noastre ale lui dece $rie" Era ani*ersarea lui Antinous= copilul, daca ar #i trait, ar #i a*ut a,i doua,eci de ani"

A re*enit la $ord; rana prea repede nchisa se redes-chisese; plngea cu #ata n#undata n perna pe care Eu-#orion i-a strecurat-o su$ cap" -ada*rul acela si cu ine pornisera n deri*a, dusi n directii opuse de doi curenti ai ti pului" A cincea ,i dinaintea calendelor lui dece $rie, pri a ,i a lunii AtAr= #iecare clipa ce trecea pot olea acel corp, acoperea acel s#rsit" :uia po*rnisul alunecos; a #olosea de unghii spre a de,gropa ,iua aceea oarta" &legon, ase,at cu #ata spre prag, nu-si a intea de du-te-*ino din ca$ina de la pupa dect datorita ra,ei de lu ina ce-l deran+a de #iecare data cnd o na pingea $atantul" Aido a acu,atului de cri a, cerceta cu i ntre$uintase orele= o dictare, un raspuns senatului din E#es; cu care grup de cu*inte corespundea agonia< Reconstitu-ia cur$area pasarelei su$ pasii gra$iti, alul arid, dala-+ul plat; cutitul care taie o $ucla de la arginea t plei; trupul nclinat; piciorul ce se ndoaie spre a per ite inii sa de,noade sandala; un #el unic de a deschide $u,ele n-chi,nd ochii" %er#ectului notator i-a tre$uit o disperata 'B) hotarre ca sa se na$use n noroiul negru" ncerca sa erg cu gndul pna la rasturnarea prin care *o trece cu totii, ini a care renunta, creierul care se poticneste, pla nii care ncetea,a sa aspire *iata" .oi #i cu#undat n aceeasi tul$urare; *oi uri ntr-o ,i" Dar #iecare agonie e di#erita; e#orturile ele de a i-o i agina pe a sa n-a+ungeau dect la o n+ghe$are #ara *aloare= a urit singur" A re,istat; a luptat potri*a durerii ca potri*a unei cangrene" Mi-a a intit de ncapatnari, de inciuni; i-a spus ca se schi $ase, ca se ngrasase, ca -$atrnise" Cadarnic= aido a unui lucrator constiincios ce se osteneste sa copie,e o capodopera, a ncapatna sa-i cer e oriei o e6actitate cu neputinta de atins= recrea pieptul acela nalt si $o $at ca un scut" -teodata i aginea tsnea de la sine; un *al de dulce caldura a cuprindea; re*edea li*ada de la !i$ur, pe e#e$ul adunnd #ructele toa nei n tunica ntoarsa n chip de cos" !otul lipsea= to*arasul petrecerilor nocturne, tnarul ce se lasa +os pe picioare ca sa-l a+ute pe Eu#orion sa- i ndrepte pliurile togii" Daca-ar #i sa dau cre,are preotilor, u $ra su#erea si ea, regreta adapostul cald care-i era corpul, $ntuia, ge nd, locurile #a iliare, ndepartata si #oarte aproape, pentru o ent prea sla$a ca sa-si #aca si tita pre,enta" Daca-i ade*arat, sur,enia ea era ai rea dect oartea nsasi" Dar l ntelesese eu $ine, n di ineata aceea, pe tnarul care traia si pe care-l necase plnsul alaturi de ine< Intr-o seara, Ha-$rias -a che at sa- i arate n constelatia .ulturului o stea, pna atunci putin *i,i$ila, care palpita su$it ca o neste ata, $atea ca o ini a" Din ea a #acut steaua lui, se nul sau" Ma isto*ea , noptile, sa-i ur aresc traseul; a *a,ut #iguri stranii n aceasta parte a cerului" :e credea ca nne$unise " %utin i pasa" Moartea e hidoasa, *iata, de ase enea" !otul arata pocit, nte eierea Antinoei nu era dect un +oc deri,oriu= un oras n plus, un adapost o#erit #raudelor negustorilor, a$u,urilor #unctionarilor, prostitutiilor, de,ordinii, lasilor ce-si plng ortii nainte sa-i dea uitarii" Apoteo,a, o *anitate= onorurile pu$lice ar #i #acut din copil un prete6t de +osnicii

'B2 sau de ironii, un o$iect postu de in*idie si scandal, una din legendele pe +u atate putre,ite care u plu ungherele istoriei" Doliul eu nu era dect o #or a de descarcare, ur, des#ru grosolan= ra nea cel care pro#ita, cel ce se $ucura, cel ce e6peri entea,a= preaiu$itul i daruise oar-tea-i" Un o #rustrat se plngea pe el nsusi" Ideile scrtiau; cu*intele sunau a gol; *ocile #aceau un ,go ot de lacuste n desert ori de uste pe-o gra ada de gunoi; cora$iile noastre cu pn,ele u #late ca gusile poru $eilor *ehiculau intriga si inciuna; prostia n#lorea pe #runtile oa enilor" Moartea ra,$atea peste tot su$ chipul decrepitudinii sau al putre,iciunii= pata unui #ruct rascopt, destra area i percepti$ila n +osul unei draperii, un str* pe al, o #ata $u$oasa, ur ele *ergilor pe spatele unui arinar" Minile ele pareau ereu putin urdare" La $aie, ntin,nd scla*ilor picioarele ca sa i le depile,e, pri*ea cu de,gust trupul ,dra*an, asina aceasta aproape indestructi$ila care digera, ergea, reusea sa doar a, ce se *a reo$isnui ntr-o ,i sau alta cu rutinele dragostei" Nu ai suporta dect pre,enta ser*itorilor ce-si a inteau de ort; ei l iu$isera n #elul lor" Doliul eu si a#la ecoul n durerea un pic ca prostanaca a unui aseur sau a $atrnului negru care a*ea gri+a de la pi" -eea ce nu-i piedica sa rda ncet ntre ei cnd stateau la aer pe al" ntr-o di ineata, spri+init de copastie, a ,arit n sectorul re,er*at $ucatariilor pe un scla* ce golea un pui dintre aceia pe care Egiptul i produce cu iile n clocituri urdare; si-a u plut causul inii cu $otul cleios de aruntaie si le-a a,*rlit n apa" A$ia a a*ut ti pul sa- i ntorc capul si sa *o e,, n escala de la &ile, n ti pul unei petreceri o#erite de gu*ernator, un copil de trei ani, negru ca $ron,ul, #iul unui usier nu$ian, se strecura pe galeriile pri ului eta+ ca sa pri*easca dansurile; a ca,ut" :-a #acut tot posi$ilul sa se ascunda nt plarea; usierul si na$usea hohotele de plns spre a nu-i deran+a pe in*itatii stapnului sau; a #ost scos a#ara preuna cu cada*rul pe usa dinspre $ucatarii; n ciuda asurilor, a ntre,arit u erii ce se ridicau si se co$orau con*ulsi*, ca lo*iti cu $iciul" A*ea senti entul ca '43 iau asupra- i durerea tatalui cu luase pe cea a lui Her-cule, a lui Ale6andru, a lui %laton care-si plnsesera prietenii orti" A tri is acelui nenorocit cte*a onede de aur; nu se poate #ace ai ult" L-a re*a,ut, doua ,ile ai tr,iu, culcat la soare de-a cur e,isul pragului; se despa-duchea cuprins de $eatitudine" -urgeau esa+ele; %ancrates i tri itea poe ul sau ter inat, n #ine; nu era dect o crpaceala ediocra de he6a etri ho erici, dar nu ele care #igura aproape n #iecare *ers l #acea pentru ine ai e otionant dect ulte capodopere" Nu enios i-a adresat o -onsolare n toata regula; a petrecut o noapte citind-o; nici un loc co un nu #usese uitat" Atare su$rede etere,e ridicate de o potri*a ortii se des#asurau pe doua siruri= pri ul consta n a ne-o n#atisa ca pe un rau ine*ita$il, rea intindu-ne ca nici #ru usetea, nici tineretea, nici dragostea nu scapa de putre,ire, do*edindu-ne, n cele din ur a, ca *iata cu alaiul ei de ne#ericiri este nca si ai groa,nica dect nsasi oartea si ca e ai $ine sa pieri dect sa $atrnesti" Aceste ade*aruri snt #olosite spre a ne

predispune la rese nare; ele tradea,a n pri ul rnd disperarea" Al doilea sir de argu ente l contra,ice pe pri ul, dar #ilo,o#ii nostri nu snt prea rigurosi analisti= nu ai era *or$a de a te rese na n #ata ortii, ci de a o nega" :u#letul singur conta; se postula cu tru#ie drept #apt, nainte de a-si #i dat cine*a osteneala de a-i do*edi e6istenta, ne urirea acelei entitati *agi pe care n-a *a,ut-o niciodata #unctionnd n a$senta trupului" Eu nu era att de sigur= deoarece realitati i pondera$ile ca sursul, pri*irea, *ocea erau distruse, de ce ar #i #acut e6ceptie su#letul< El nu- i parea neaparat ai lipsit de aterialitate dect caldura corpului" :e trecea cu *ederea peste cada*rul n care su#letul nu ai sa-Jasluia= si totusi acela era unicul lucru ce- i ai ra nea, singura do*ada ca acel o *iu e6istase" Ne urirea nea ului o enesc trecea drept paliati* al #iecarei orti n parte= %utin i pasa ca pe alurile rului :angarios generatii de Ntinieni si *or ur a una alteia pna la s#rsitul *eacurilor" *or$ea de glorie, cu*nt inunat ce #ace sa creasca ini'4' ile, dar ntre ea si ne urire se ncerca acreditarea unei incinoase con#u,ii, ca si cu ur a lasata de su#let era acelasi lucru cu pre,enta lui" n locul ra asitei pa ntesti i se arata ,eul radios= dar eu #acuse acest ,eu; n #elul eu, credea n el, nsa destinul postu cel ai lu inos n i+locul s#erelor stelare nu co pensa *iata aceea scurta-,eul nu putea nlocui pe o ul *iu disparut" Ma indigna de #uria cu care uritorii trec cu dispret peste realitate agatndu-se de ipote,e, incapa$ili sa ad ita ca *isele lor snt doar *ise" Alt#el ntelegea eu o$ligatiile ele de supra*ietuitor" Moartea aceasta *a #i ,adarnica daca nu *oi a*ea cura+ul sa o pri*esc n #ata, sa recunosc realitati ca #rigul, tacerea, sngele nchegat, e $rele inerte, pe care o ul le acopera att de iute cu pa nt si cu ipocri,ie; pre#era sa $+$i n ntuneric, lipsit de a+utorul lu inilor oar$e" :i tea cu n +ur crestea ener*area #ata de durerea- i att de lunga= intensitatea ei producea de alt interi ai ulta indignare dect cau,a" Daca -as #i lasat prada acelorasi lacri i din pricina ortii unui #rate sau unui #iu, i s-ar #i #acut acelasi repros, ca plng ca o #e eie" A intirea a+oritatii oa enilor e aido a unui ci itir parasit n care ,ac, #ara sa li se aduca cinstire, ortii pe care au ncetat sa-i ai iu$easca" Orice durere prelungita este o insulta la adresa o enestei uitari" -ora$iile ne-au readus n acel punct al #lu*iului unde ur a sa se ridice Antinoe" Erau ai putin nu eroase dect la ducere= Lucius, pe care l-a *a,ut rar, plecase spre Ro a caci tnara lui sotie toc ai i nascuse un #iu" %lecarea sa -a descotorisit de o sea a de curiosi si inoportuni" Lucrarile ncepute schi $asera con#iguratia alului; planul *iitoarelor edi#icii se contura printre gra e,ile de pa nt scos din #undatii; n-a ai recunoscut nsa locul e6act al sacri#iciului" $alsa atorii si-au predat opera= ngustul sicriu de cedru a #ost depus ntr-un sarco#ag de por#ir plasat n picioare n sala cea ai tainica a te plului" M-a apropiat cu ti iditate de ort" %area costu at= scortoasa peruca egipteana acoperea parul" %icioarele, n#asurate n #esi, nu ai erau dect un lung pachet al$, dar

'47 r3#ilul tnarului soi nu se schi $ase; genele aruncau pe o$ra+ii #ardati o u $ra pe care o recunostea " nainte de

ter ina n#asurarea inilor, au tinut sa ad ir unghiile @e aur" Litaniile ncepura; ortul declara, prin gura preotilor, ca a #ost ntotdeauna sincer, ntotdeauna cast, ntotdeauna ilos si drept, se lauda cu *irtuti pe care daca le-ar #i practicat n atare asura s-ar #i situat de#initi* a#ara din rndul celor *ii" Mirosul rnced de ta ie u plea sala; ca printr-un nor, ncerca sa- i cree, ie nsu i ilu,ia unui surs; #ru osul chip ne iscat parea ca tre ura" A asistat la pasele agice prin care preotii silesc su#letul ortului sa intre partial nlauntru statuilor ce ur ea,a a-i perpetua a intirea, precu si la alte porunci nca si ai stranii" -nd totul s-a ter inat, s-a ase,at la locul ei asca de aur, ulata dupa cea #unerara, de ceara, $racnd per#ect trasaturile chipului" &ru oasa supra#ata nealtera$ila *a resor$i curnd ntr-nsa propriile-i *irtualitati de stralucire si caldura; ea *a ra ne pentru *ecie n cutia er etic nchisa, si $ol neclintit al i ortalitatii" %e piept a depus un $uchet de #lori de salc " O du,ina de scla*i a ase,at la locul sau capacul cel greu" Dar so*ai nca n ce pri*este a plasarea or ntului" Mi-a a intit ca poruncind peste tot ser$ari apoteotice, +ocuri #une$re, e isiuni onetare, statui n pietele pu$lice, a #acut e6ceptie doar cu Ro a; a te use sa nu sporesc ani o,itatea de care e ai ult sau ai putin ncon+urat orice #a*orit strain" i spunea ca nu *oi #i ntotdeauna acolo ca sa apar acel or nt" Monu entul pre*a,ut la portile Antinoei se *adea si el a #i prea pu$lic, putin sigur" A ur at s#atul preotilor" Ei i-au aratat n coasta unui unte din lantul ara$ic, la circa trei ile departare de oras, una din acele pesteri sortite odinioara de regii Egiptului sa le ser*easca drept put #unerar" Un atela+ cu $oi trase sarco#agul pe panta" -u a+utorul #rnghiilor a #ost lasat sa alunece de-a lungul coridoarelor inei; a #ost spri+init de un perete de stnca" -opilul din -laudiopolis co$orse n or nt ca un #araon, ca un %to-le eu" L-a lasat singur" Intra n ti pul #ara de aer, #ara de lu ina, #ara anoti puri si s#rsit, #ata de care orice *iata '4( pare scurta; atinsese statornicia, poate si cal ul" :ecolii acu cuprinsi n snul opac al *re ii *or trece cu iile peste or ntul sau #ara sa-i redea e6istenta, dar si #ara sa i se adauge ortii, #ara sa- piedice sa #i e6istat" Her- ogenes -a luat de $rat ca sa a a+ute sa urc din nou n aer li$er; era aproape o $ucurie sa a a#lu iarasi la supra#ata, sa re*ad recele cer al$astru ntre doua #ete de stnca roscata" Restul calatoriei a #ost scurt" La Ale6andria, parateasa s-a $arcat pentru Ro a" Disciplina augusta M-a rentors n /recia pe uscat" -alatoria a #ost lunga" A*ea te eiuri sa- i nchipui ca *a #i, n od sigur, ulti a ea *i,ita o#iciala n Orient; cu att ai ult tinea sa *ad totul cu propriii ochi" Antiohia, unde -a oprit cte*a s?pta ni, i se n#atisa su$ o

lu ina noua; era ai putin sensi$il ca altadata la #ar ecul teatrelor, al ser$arilor, la placerile gradinilor de la Da#ne, la contactul cu ulti ile pestrite" Re arca din ce n ce ai ult perpetua usuratate a acestor oa eni $r#itori si ,e#le itori ce- i aduceau a inte de gloatele din Ale6andria, prostia pretinselor e6ercitii intelectuale, etalarea $anala a lu6ului celor $ogati" Aproape nici una dintre nota$ilitati nu $ratisa, n totalitatea lor, progra ele ele de lucrari si re#or e din Asia; se ultu eau sa pro#ite n interesul orasului si ai ales al lor personal" M-a gndit la un o ent dat sa sporesc, n detri entul arogantei capitale siriene, i portanta : irnei ori a %erga ului; dar scaderile Antiohiei snt inerente oricarei etropole; nici unul din arile orase nu e scutit de ele" De,gustul pentru *iata citadina -a #acut sa a consacru si ai ult, daca era cu putinta, re#or elor agrare; a contri$uit la ncheierea lungii si co ple6ei reorgani,ari a do eniilor i periale din Asia Mica; taranii a*eau sa se $ucure de o stare ai $una, si statul de ase enea" A tinut sa *i,ite, din nou Adrianopole, n !racia, unde *eteranii ra,$oaielor dacice si sar ate se sta$ilisera n nu ar are, atrasi de proprietariri gratuite si de reduceri de i po,ite" Acelasi plan tre$uia sa #ie pus n aplicare si la Antinoe" De ulta *re e acordase peste tot scutiri si ilare edicilor si pro#esorilor, n speranta de a n*atatura sacra" '4E #a*ori,a entinerea si de,*oltarea unei clase i+locii serioase si culti*ate" Ii cunosc de#ectele, dar un stat nu dainuie dect gratie ei"

Atena ra nea etapa pre#erata; a ira ca #ru usetea acestui oras depindea att de putin de a intiri, ale ele proprii sau cele ale istoriei; cetatea parea noua n #iecare di ineata" De data aceasta a tras n ga,da la Arrian" Initiat ca si ine la Eleusis, #usese adoptat, ca ur are a acestui #apt, de una din arile #a ilii sacerdotale ale Atticii, cea a OerAQi,ilor, asa cu eu nsu i de*enise e $ru al #a iliei Eu olpi,ilor" :e casatorise acolo cu o tnara ateniana #ina si ndra" A ndoi a ncon+urau discret cu gri+a lor" -asa le era ase,ata la cti*a pasi de noua $i$lioteca cu care n,estrase Atena, cladire unde nu lipsea ni ic din ceea ce poate #a*ori,a editatia ori odihna care o preceda= scaune co ode, ncal,ire adec*ata n ti pul iernilor, deseori piscatoare, scari usor de urcat la galeriile de depo,itare a cartilor; ala$astrul si aurul unui lu6 discret si linistitor" O gri+a speciala #usese acordata alegerii si odalitatii de a plasare a corpurilor de ilu inat" :i tea tot ai ult ne*oia de a strnge si pastra *olu ele *echi, de a pune pe scri$ii constiinciosi sa #aca noi copii" Atare #ru oasa ndeletnicire i se parea tot att de urgenta ca si a+utoarele o#erite *eteranilor sau inde ni,atiile pentru #a iliile sarace si cu ulti copii; i spunea ca ar #i de a+uns cte*a ra,$oaie, i,eria ce le ur ea,a, o perioada de grosolanie ori sal$aticie su$ gu*ernarea ctor*a principi $leste ati, ca sa piara pentru totdeauna gndurile care ra,$isera pna la noi datorita #ragilelor o$iecte de #i$re si cerneala" &iece indi*id, ndestul de norocos ca $ene#iciar n ai ica sau ai are asura a ostenirii culturale, i aparea un e6ecutor testa entar #ata de nea ul o enesc"

A citit ult n perioada aceasta" L-a nde nat pe &legon sa co puna, su$ titlul de Oli piade, o serie de cronici ce a*eau sa continue Helenicele lui Feno#on, s#rsindu-se cu do nia ea= plan ndra,net prin #aptul ca #acea din *asta istorie a Ro ei si pla ur are a celei grecesti" :tilul lui &legon e suparator de sec, dar adunarea si la urirea '4B e*eni entelor *a nse na totusi ce*a" Ast#el de proiect i-a strnit dorinta de a reciti pe istoricii de odinioara; opera lor, co entata de propria ea e6perienta, -a coplesit de gn-duri negre; energia si *ointa de $ine a #iecarui o de stat parea un #leac #ata de des#asurarea deopotri*a nt pla-toare si presta$ilita, #ata de torentul de #apte prea con#u,e spre a #i pre*a,ute, diri+ate sau +udecate" i consacra de ase enea ti pul si poetilor; i placea sa che din trecutul ndepartat *ocile acelea $ogate si pure" De*enise prietenul lui !eognis, aristocratul, e6ilatul, o$ser*atorul lipsit de ilu,ii si ngaduinta al tre$urilor o enesti, gata oricnd sa de aste nselaciunile si greselile pe care le nu i relele noastre" O ul acesta att de lucid a gustat din a arele placeri ale dragostei; n ciuda $anuielilor, a gelo,iilor, a reprosurilor reciproce, prietenia lui pentru -Arnos s-a prelungit pna la $atrnetea unuia si aturitatea celuilalt= ne urirea pro isa tnarului din Megara era ai ult dect o *or$a desarta deoarece a intirea lui a ra,$atut pna la ine, la o distanta de ai $ine de sase *eacuri" Dar dintre poetii cei *echi, -a pasionat ai ales Anti ahos; i aprecia stilul o$scur si dens, #ra,ele a ple si totusi condensate la a6i u , ari cupe de $ron, u plute cu *in greu" %re#era interpretarea pe care o daduse periplului lui Iason, Argonauticeior ult ai ala $icate ale lui Apollo-nios= Anti ahos ntelesese ai $ine isterul ori,onturilor si al calatoriilor, u $ra aruncata de o ul trecator asupra peisa+elor eterne" A plns cu pro#unda sinceritate oartea sotiei sale LAde, dnd nu ele disparutei unui lung poe n care-si a#lau locul toate legendele legate de durerea pierderii si de doliu" Aceasta LAde, pe care poate ca n-as #i re arcat-o daca ar #i trait, de*enise o #igura #a iliara ie, ai draga dect ulte din persoanele #e inine ale propriei ele *ieti" Acele poe e, aproape uitate, i redadeau ncetul cu ncetul ncrederea n ne urire" Mi-a re*a,ut operele literare= *ersurile de dragoste, $ucatile oca,ionale, oda nchinata a intirii %lotinei" %oate ca ntr-o ,i cine*a *a #i ispitit sa le citeasca" A e,itat n Ita unui grupa+ de *ersuri licentioase; una peste alta, a '44 s#rsit prin a le include" Oa enii cei ai onora$ili co pus atare *ersuri" si #ac din ele o +oaca; as #i pre#erat ca ale ele sa #ie alt#el, i aginea e6acta a ade*arului gol-golut" Aici nsa, ca si aiurea, snte nchisi ntre ,a$relele locuril3r co une= ncepea sa nteleg ca ndra,neala spiritului nu a+unge ea singura ca sa ne de$arasa de ele si ca poetul nu n*inge rutina si nu-si i pune cu*intelor propriul sau gnd dect prin e#orturi tot att de lungi si de asidue ca acti*itatile ele de parat" n ce a pri*este, nu putea a*ea pretentia la altce*a dect la rarele satis#actii ale a atorului= daca din gra ada a or#a *or supra*ietui doua sau trei *ersuri, nca *a #i

ult" !otusi ncerca sa schite, n acea *re e o opera destul de a $itioasa, +u atate pro,a, +u atate *ersuri, n care intentiona sa cuprind deopotri*a seriosul si ironia, #aptele ciudate o$ser*ate n cursul *ietii, editatii, unele *ise; #irul cel ai su$tire ar #i constituit legatura ntregului; ar #i #ost un #el de :atiricon ai a ar" As #i e6pus acolo #ilo,o#ia pe care i-o nsusise , ideea heracliteana a schi $arii si rentoarcerii" Dar a lasat deoparte ast#el de proiect prea *ast" Anul acesta a a*ut cu preoteasa care odinioara a initiase la Eleusis, si al carei nu e tre$uie sa ra na secret, ai ulte con*or$iri n cursul carora au #ost sta$ilite, unul cte unul, detaliile cultului lui Antinous" Marile si $oluri eleusine continuau sa distile,e pentru ine o licoare datatoare de liniste; poate ca lu ea nu are nici un sens, dar daca are *reunul, acesta e e6pri at la Eleusis cu ai ulta ntelepciune si no$lete dect altunde" :u$ in#luenta acestei #e ei a nceput sa #ac partirile ad inistrati*e ale Antinoei, a de elor, a stra,ilor, a c*artalelor ur$ane, planul unei lu i di*ine si n acelasi ti p i aginea trans#igurata a propriei ele *ieti" !oate si capatasera acolo locurile lor, Hestia si >achus, ,eii ca inului si ai orgiei, di*initatile ceresti si cele in#ernale" I-a adus si pe stra osii ei i periali, !raian, Ner*a, de*eniti parte integranta a acestui siste de si $oluri" %lotina si a*ea rostul ei; $una Matidia era asi ilata De etrei; sotia ea nsasi, cu care pe atunci a*ea relatii destul de cordiale, #igura n respecti*ul corte'4) giu al persona+elor di*ine" -te*a luni ai tr,iu a dat unui cartier al Antinoei nu ele sorei ele %aulina" :#r-sise prin a a certa cu sotia lui :er*ianus, dar o data trecuta pe lu ea cealalta, %aulina a*ea sa-si recapete, n acest 3ras al a intirilor, locul ei unic de sora" !rista $ucata de pa nt de*enise ase,area ideala a pacarii si aducerii a inte, - piile Eli,ee ale unei *ieti, lacasul n care contradictiile se sting, unde #iece lucru, la ni*elul lui, este deopotri*a sacru" n picioare, n #ata unei #erestre a casei lui Arrian, su$ noaptea presarata cu stele, a gndea la cu*intele pe care preotii egipteni le sapasera pe sarco#agul lui Antinous= s-a supus poruncii cerului" :e putea oare ca cerul sa ne dea porunci si ca cei ai $uni dintre noi sa le auda n *re e ce restul oa enilor nu percep dect o liniste ,dro$itoare< %reoteasa eleusina si Ha$rias credeau" As #i *rut sa le dau dreptate" A re*a,ut n inte pal a aceea stearsa de oarte, asa cu a pri*it-o pentru ulti a oara n di ineata $alsa arii; liniile ce a nelinistisera odinioara nu se ai a#lau; ea arata ca o ta$lita cerata de pe care #usese stearsa porunca dusa la ndeplinire" Dar ast#el de a#ir atii categorice lu inea,a #ara sa ncal,easca, aido a stralucirii stelelor ce #ace si ai neagra noaptea din +ur" Daca sacri#iciul lui Antinous #usese cntarit n #a*oarea ea, unde*a, ntr-o $alanta di*ina, re,ultatele acestei cu plite daruiri de sine nu se #acusera nca si tite; atare $ine#aceri nu erau nici ale *ietii, nici acar ale ne uririi" A$ia de ndra,nea sa le caut un nu e" -teodata, la rare inter*ale, o palida lu ina clipea rece la ori,ontul cerului eu; ea nu n#ru useta nici lu ea, nici pe ine nsu i; continua sa a si t ai degra$a naruit dect sal*at"

-a n *re ea aceea 9uadratus, episcopul crestinilor, i-a tri is o apologie a credintei sale" A*ea ca principiu entinerea #ata de aceasta secta a liniei de co porta ent strict echita$ile, trasata de !raian n ,ilele apogeului do niei; rea intise toc ai gu*ernatorilor din pro*incii ca de protectia legilor se $ucura toti cetatenii si ca ponegri-torii crestinilor *or #i pedepsiti daca *or acu,a #ara do*e,i" '42 Dar ct de ica toleranta aratata #anaticilor i #ace sa creada i ediat n e6istenta unei si patii pentru cau,a l3r-a$ia- i pot nchipui ca din ine 9uadratus spera sa #acg un crestin; n tot ca,ul tinea sa- i do*edeasca superioritatea doctrinei lui si ai ales lipsa ei de noci*itate pentru stat" I-a citit lucrarea; a a*ut chiar curio,itatea sa-l pun pe &legon sa strnga in#or atii despre *iata tnaru-lui pro#et pe nu e Isus, care nte eiase secta, urind, cu aproape o suta de ani n ur a, ca *icti aa lipsei de toleranta e*reiesti" %arese ca tnarul ntelept lasase precepte destul de ase anatoare celor ale lui Or#eu cu care discipolii lui l co para uneori" Dincolo de pro,a e6tre de plata a lui 9uadratus, aprecia totusi #ar ecul nduiosator al *irtutilor celor si pli, $unatatea, ne*ino*atia lor, apropierea ce-o *adeau unii #ata de altii; totul se ana #oarte $ine cu asociatiile pe care scla*ii sau saraci ea le nte eia,a aproape peste tot prin ahalalele aglo erate ale oraselor, n cinstea ,eilor nostri; n snul unei lu i care, n ciuda tuturor e#orturilor depuse, ra ne cruda si indi#erenta la ne*oile si sperantele oa enilor, aceste ici societati de a+utor reciproc o#era ne#ericitilor un punct de spri+in si o ng-iere" Era nsa de ase enea constient si de unele pericole" Atare glori#icare a *irtutilor in#antile si ser*ile se #acea n detri entul calitatilor ult ai *irile si ai lucide; ghicea , su$ inocenta arginita si #ada, intransigenta #eroce a sectarului #ata de alte #eluri de *iata si gndire dect ale sale, orgoliul insolent care-l #ace sa se pre#ere restului oa enilor, precu si *ederea *oluntar arginita de ochelari de cal" M-a saturat destul de repede de argu entele nselatoare ale lui 9uadratus si de #iri iturile de #ilo,o#ie pru utate cu stngacie din scrierile nteleptilor nostri" Ha$rias, ereu preocupat de cultul cel ai potri*it ce tre$uia practicat ntru cinstirea ,eilor, era nelinistit de progresul sectelor de acest #el n rndul populatiei de +os a arilor orase; el se te ea pentru *echile noastre religii care nu i pun o ului +ugul nici unei dog e, se pretea,a la interpretari tot att de di#erite ca si natura nsasi, lasnd li$ertate spiritelor austere sa-si plas uiasca, daca *or, o orala ult ')3 niai nalta, #ara sa constrnga asele la precepte prea stricte pentru a nu da i ediat nastere *iolentei si ipocri,iei" Arrian partasea ase enea *ederi" O seara ntreaga i-a pe-trecut-o cu el discutnd porunca de a-ti iu$i aproapele ca pe tine nsuti; aceasta e din cale a#ara de potri*nica naturii o enesti ca sa #ie ntoc ai si sincer ur ata de gloata care se *a iu$i ntotdeauna e6clusi* pe sine; nteleptul i s-ar putea supune tot att de putin caci el nu se iu$este cu precadere pe sine nsusi"

De alt interi n nu eroase pri*inte gndirea #ilo,o#ilor nostri i parea, la rndu-i, li itata, con#u,a sau sterila" !rei s#erturi din e6ercitiile noastre intelectuale nu snt dect $roderii pe *id; a ntre$a daca tot ai ultul acinat n gol se datora scaderii inteligentei sau declinului caracterelor; oricu ar #i, ediocritatea intelectuala este nsotita aproape pretutindeni de o ui itoare +osnicie su#leteasca, l nsarcinase pe Herodes Atticus sa supra*eghe,e constructia unei retele de apeducte n !roada; a pro#itat, risipind #ara rusine #ondurile pu$lice; che at sa dea socoteala, raspunse ca e su#icient de $ogat spre a acoperi toate de#icitele; aceasta $ogatie nsasi constituia un scandal" !atal lui, ort de putina *re e, a #acut ce a #acut pentru a-l de,- osteni #ara sa $age de sea a, si anu e n ultind nu arul donatiilor testa entare catre cetatenii Atenei; Herodes a re#u,at categoric sa e6ecute lasa intele parintesti; de aici a iesit un proces care durea,a nca" La : irna, %ole on, apropiatul eu de odinioara, si-a per is sa trnteasca usa n nas unei delegatii de senatori ro ani care cre,use ca poate conta pe ospitalitatea lui" !atal tau Antoninus, cel ai $lnd dintre oa eni, si-a iesit din #ire; o ul de stat si so#istul au s#rsit prin a se ncaiera; acest pugilat nede n de un *iitor parat era nca si ai rusinos pentru un #ilo,o# grec" &a*orinus, piticul hraparet pe care l-a coplesit cu $ani si onoruri, colporta peste tot *or$e de duh al caror o$iect l constituia persoana ea" -ele trei,eci de legiuni de care dispunea ar #i #ost, dupa el, singurele argu ente *ala$ile n disputele #ilo,o#ice pe care a*ea *anitatea sa Je sustin si n decursul carora nu uita sa lase paratului ')' ulti ul cu*nt" Asta nse na ca a acu,a n acelasi ti p de ultu ire de sine si de prostie; nse na, ai ales, ca se #alea cu eschina lui lasitate" %edantii se supara nsa ntotdeauna cnd le arati ca le cunosti, ct si ei, eseria; totul ser*ea de prete6t pentru re arcile lor rautacioase; a dispus sa se includa n progra ul scolilor operele prea negli+ate ale lui Hesiod si Ennius; aceste spirite rutiniere i-au atri$uit ndata intentia de a-i detrona pe Ho er si pe li pedele .ergilius pe care totusi i cita n od #rec*ent" Nu era ni ic de #acut cu ast#el de oa eni" Arrian era din alt aluat" i placea sa discut cu el despre orice" %astrase tnarului $itinian o a intire lu inoasa si gra*a" Ii era recunoscator pentru ca acorda acestei prietenii, careia-i #usese artor, rangul arilor legaturi utuale de odinioara; *or$ea despre el din cnd n cnd si cu toate ca nici o inciuna nu era rostita, a*ea uneori i presia ca si t n *or$ele noastre o oarecare nota #alsa; ade*arul disparea su$ su$li " Era aproape tot att de de,a agit si de Ha$rias= a*usese pentru Antinous de*ota entul or$ al unui scla* $atrn pentru stapnul sau tnar, dar, preocupat peste asura de cultul noului ,eu, parea ca pierduse aproape orice a intire a celui ce #usese n *iata" -el putin negrul eu Eu#orion o$ser*ase lucrurile ai deaproape, Arrian si Ha$rias i erau dragi si nu a si tea ctusi de putin superior celor doi oa eni de $ine, dar cteodata i parea ca snt singurul care a straduiesc sa ra n cu ochii deschisi"

Da, Atena continua sa #ie #ru oasa si nu regreta ca i-a supus *iata disciplinelor grecesti" !ot ce e o enesc, ordonat si lucid n noi se datoreste acestora" i spunea cteodata ca usor greoiul aer serios al Ro ei, senti entul continuitatii, gustul ei pentru concret #usesera totusi necesare trans#or arii n realitate a ceea ce n /recia ra nea o ad ira$ila perspecti*a spirituala, un #ru os a*nt al su#letului" %laton a scris :tatul, glori#icnd ideea Dreptatii, dar noi snte aceia care, cu e6perienta propriilor greseli, ne stradui din rasputeri sa #ace din stat o asina capa$ila sa #ie de #olos oa enilor, cu ct ai ici riscuri de ')7 a-i ,dro$i" -u*ntul #ilantropie este grecesc, dar +uristul :al-*ius Iulianus si cu ine lucra la odi#icarea i,era$ilei conditii a scla*ului" Asiduitatea, pre*ederea, aplecarea asupra detaliului, corectnd ndra,neala *ederilor de ansa $lu, au constituit pentru ine calitati deprinse la Ro a" Mi se nti pla sa regasesc n stra#undul su#letului agni#icele peisa+e elancolice *ergiliene precu si crepusculele sale *oalate de lacri i; a cu#unda nca si ai adnc si dadea peste tristetea ar,atoare a :paniei, peste *iolenta ei arida= a gndea la stropii de snge celtic, i$eric, punic poate, ce se *or #i in#iltrat n *inele colonistilor ro ani ai unicipiului Italica; i a intea ca tatal eu #usese supranu it A#ricanul" /recia -a a+utat sa pretuiesc atare ele ente ce nu erau grecesti" Acelasi lucru se nti plase si cu Antinous; a #acut din el i aginea nsasi a acestei tari pasionate de #ru usete; *a #i #iind poate ulti ul ,eu" si totusi %ersia ra#inata si !racia sal$atica se a alga asera n >itinia cu pastorii stra*echii Arcadii= pro#ilul delicat arcuit a intea pe cel al pa+ilor lui Osroes; #ata larga cu po etii proe inenti era cea a calaretilor traci ce galopau pe tar urile >os#orului si care seara i,$ucnesc n cntece aspre si triste" Nici o #or ula nu era su#icient de co pleta spre a contine totul" !er ina n acel an re*i,uirea constitutiei Atenei, nceputa cu ult nainte" Re*enise , n asura posi$ilului, la *echile legi de ocratice ale lui -listene" Reducerea nu arului #unctionarilor usura #inantele statului; a pus capat arendarii i po,itelor, un siste de,astruos, din pacate nca practicat ici si colo de catre ad inistratiile locale" Institutii uni*ersitare, create ca n aceeasi *re e, au a+utat Atena sa rede*ina un i portant centru de studii" A atorii de #ru usete care, naintea ea, *eneau n nu ar are n acest oras se ultu isera sa-i ad ire onu entele, #ara sa se preocupe de saracia tot ai are a locuitorilor sai" Di potri*a, a #acut totul ca sa n ultesc sursele de *enit ale acestui pa nt sarac" Unul din arile proiecte ale do niei ele s-a plinit cu putina *re e nainte de a parasi Atena= n#iintarea de a $asade anuale prin inter')( ediul carora se *or trata ulterior tre$urile ntregii l + grecesti au redat odestului si per#ectului oras rangul lu+ de etropola" Ast#el de plan nu de*enise realitate dect dupa spinoase negocieri cu orasele geloase de supre atia Atenei sau care nutreau potri*a ei uri

seculare si anacronice; totusi, ncetul cu ncetul, ratiunea si chiar entu,ias ul au i,$ndit" %ri a din aceste adunari a coincis cu deschiderea Oli peionului cultului pu$lic; te plul de*enea ai ult dect oricnd si $olul unei /recii rennoite" -u atare oca,ie a a*ut loc n teatrul lui DionAsos o serie de spectacole deose$it de reusite" Ocupa un loc, putin ai ridicat, lnga cel al Hiero#antelui; preotul lui Antinous l-a a*ut de atunci nainte pe al sau printre nota$ilitati si cler" A dispus sa se areasca scena teatrului; noi $asorelie#uri o podo$eau; pe unul din ele, tnarul ei $itinian pri ea de la ,eitatile eleusiene un #el de cetatenie eterna, n stadionul panatenaic, trans#or at pentru cte*a ore ntr-o padure de po*este, a organi,at o *natoare n *ederea careia #usesera aduse o ie de sal$aticiuni; a #ost e*ocata ast#el, n scurtul inter*al al unei ser$ari, cetatea agresata si cruda a lui Hipolit, slu+itor al Dianei, si a lui !e,eu, to*arasul lui Hercule" -te*a ,ile ai tr,iu, a parasit Atena" De atunci nu -a ai ntors acolo" Ad inistrarea Italiei, lasata ti p de *eacuri la $unul plac al pretorilor, nu #usese niciodata de#initi* codi#icata" Edictul perpetuu, care o regle entea,a o data pentru totdeauna, datea,a din aceasta perioada a *ietii ele; de ani n sir purta corespondenta cu :al*ius Iulianus pri*itoare la re#or ele preconi,ate; rentoarcerea ea la Ro a a precipitat punerea lor la punct" Nu era *or$a de a pri*a orasele italice de li$ertatile lor ci*ile, ci di potri*a, a*ea totul de cstigat, aici ca si aiurea, din a nu i pune cu #orta o unitate #actice; snt chiar surprins ca aceste unicipii adesea ai *echi dect Ro a, snt dispuse sa renunte aht de gra$nic la o$iceiurile lor, uneori #oarte ntelepte, pentru a se asi ila cu totul capitalei" :copul eu era pur si si plu de a reduce ulti ea contradictiilor si a$u,urilor ce s#rsesc prin a #ace din procedura un hatis n care oa enii de $ine nu cutea,a sa se a*enture,e si n care $anditii pro-pasesc" !rea$a aceasta -a o$ligat la nu eroase deplasari n interiorul peninsulei" M-a oprit de ai ulte ori la >aiae, n *echea *ila a lui -icero pe care o cu parase la nceputul principatului eu; a interesa de tinutul -a paniei care- i a intea de /recia" %e tar ul Adriaticei, n icul orasel Hadria, de unde stra osii ei, cu aproape patru *eacuri n ur a, au e igrat n :pania, a #ost cinstit cu cele ai nalte #unctii unicipale; n apropierea #urtunoasei ari al carei nu e l port, a regasit urnele #a iliei ntr-un colu $ariu ca,ut n ruina" n #ata lui, gndul -a dus la acei oa eni despre care nu stia ni ic, dar din care pro*enea si a caror spita se stingea o data cu ine" La Ro a se lucra la arirea ausoleului eu colosal, caruia Decrianus i-a odi#icat cu pricepere planul" :e lucrea,a nca si asta,i" Egiptul i-a sugerat ideea coridoarelor circulare, a ra pelor alunecnd catre sali su$terane; concepuse ideea unui palat al ortii ce nu- i *a #i re,er*at nu ai ie sau ur asilor i ediati, ci n care *or *eni sa-si a#le odihna paratii *iitorului de care ne separa perspecti*e de *eacuri" %rincipi ce nca nu s-au nascut si au de+a destinat n or nt locul lor" M-a preocupat si podo$irea cenota#ului ridicat pe - pul lui Marte n a intirea lui Antinous, pentru care o cora$ie-plat#or a, *enita de la Ale6andria, de$arcase o$eliscuri si s#incsi" Un nou proiect -a a$sor$it ulta *re e si continua sa o #aca= Odeonul, $i$lioteca odel, dotata cu sali de cursuri si con#erinte si care *a #i la Ro a centrul de cultura greaca" A hotart ca edi#iciul sa #ie ai putin splendid dect noua

$i$lioteca din E#es, construita cu trei sau patru ani ai nainte, ai putin elegant si gratios dect cea din Atena" Na,uiesc sa #ac din atare #undatie e ula, daca nu egala Mu,eului din Ale6andria; de,*oltarea ei ulterioara ti *a cadea n sarcina" Lucrnd la ea a gndesc deseori la #ru oasa inscriptie ase,ata de %lotina pe pragul $i$liotecii ridicate prin propria-i gri+a n centrul &orului lui !raian= :pital al su#letului" ')D ')E .ila era ntr-un stadiu a*ansat de #inisare, ast#el ca pu tea sa- i transport acolo colectiile, instru entele u,icale, cele cte*a ii de carti cu parate aproape peste tot n cursul calatoriilor ele" A dat o serie de ser$ari pu:e la cale cu igala n toate pri*intele, de la eniul eselor pna la lista destul de selecti*a a oaspetilor" inea ca totul sa se potri*easca #ru usetii linistite a gradinilor si salilor; ca #ructele sa #ie la #el de ra#inate ca si concertele, iar succesiunea #elurilor de ncare deopotri*a de riguroasa ca ci,elura *eselei de argint nsasi" %entru ntia data a interesa de alegerea ali entelor; a dat dispo,itie sa se *eri#ice daca stridiile *in din lacul Lucrinus si daca cre-*etele au #ost pescuite n rurile /aliei" Din dispret pentru negli+enta po poasa ce caracteri,ea,a prea adesea asa i periala a sta$ilit regula ca #iecare #el i *a #i n#atisat nainte de a #i o#erit chiar celui ai nense nat dintre in*itati; insista sa *eri#ic eu nsu i socotelile >ucatarilor si #urni,orilor; i-a intea uneori ca $unicul #usese a*ar" Micul teatru grecesc al .ilei ct si teatrul latin, a$ia ce*a ai are, nu #usesera ter inate nici unul, nici celalalt; cu toate acestea a pus n scena cte*a piese" Din ordinul eu au #ost +ucate tragedii si panto i e, dra e u,icale si #arse" Iu$ea ai ales gi nastica su$tila a dansurilor; -a descoperit pasionat de dansatoarele cu castaniete care- i a inteau de /ades si de ntile spectacole la care asistase , copil #iind" i placeau ,go otul acela sec, $ratele ridicate, re*arsarea ori n#asurarea *alurilor, dansatoarea ce ncetea,a de a #i #e eie ca sa de*ina cnd nor, cnd pasare, cnd *al, cnd trire a" A #acut chiar o scurta pasiune pentru una din aceste creaturi" -inii de *natoare si hergheliile nu #usesera negli+ate n cursul a$sentelor ele; a regasit parul aspru al pri ilor, ro$a atasoasa a cailor, *eselul crd al pa+ilor" A organi,at n U $ria cte*a *natori, pe alurile lacului !rasi enus, sau, ai n apropierea Ro ei, n padurile Al$ei" %lacerea si realuase locul n *iata ea; secretarul Onesi os i ser*ea de #urni,or" El stia cnd tre$uia sa e*ite unele ase anari, ori di potri*a, sa le caute" Dar aceasta #aptura gra$ita si distrata nu putea ')B #i ctusi de putin iu$ita" Intlnea ici si colo o #iinta ai tandra ori ai #ina dect altele, cte una ce erita osteneala de a #i ascultata *or$ind sau chiar de a #i re*a,uta" Ast#el de prile+uri erau rare, #ara ndoiala din *ina ea" De o$icei a ultu ea sa- i potolesc sau sa- i nsel #oa ea" Alteori i se nt pla sa ncerc pentru atare +ocuri indi#erenta unui $atrn"

n orele de inso nie, parcurgea coridoarele .ilei, ratacind din sala n sala, deran+nd cteodata *reun ester ce lucra la plasarea n opera a unui o,aic; cerceta n trecere un satir de %ra6itele, a oprea n #ata e#igiilor celui disparut" &iecare ncapere a*ea cte una, si #iecare portic" Apara cu pal a #lacara opaitului; atingea cu degetul pieptul de piatra" Ast#el de con#runtari co plicau sarcina e oriei; ndeparta , ca pe o draperie, al$eata %aros-ului ori a %entelicului, urca , ct putea ai $ine, de la contururile i o$ile la #or a *ie, de la ar ura dura la carne, i continua rondul; statuia chestionata recadea n noapte; opaitul i lu ina la cti*a pasi alta i agine; arile #iguri al$e nu se deose$eau cu ni ic de #anto e" Ma gn-dea cu a araciune la pasele prin care preotii egipteni atrasesera su#letul ortului nlauntrul si ulacrelor de le n ce le #oloseau pentru cult; procedase ca ei; *ra+ise pietrele care la rndul lor -au *ra+it; nu *oi ai scapa niciodata de aceasta tacere, de acest #rig, ai aproape de ine, de acu nainte, dect caldura si *ocea celor *ii; pri*ea cu pi, a chipul pri e+dios cu sursul lui a agitor" Dar, nu ai cte*a ceasuri ai tr,iu, ntins pe pat, lua hota-rrea sa-i co and lui %apias din A#rodisias o noua statuie; pretindea o #or a si ai e6acta a o$ra+ilor, acolo unde ei se adncesc neo$ser*a$il su$ t ple, o aplecare ai olateca a girului spre u ar; *oi pune sa #ie nlocuite cununile din +oarda de *ita sau nodurile din pietre pretioase cu splendoarea si plilor ,ulu#i naturali" Nu uita sa cer golirea $asorelie#urilor ori $usturilor spre a le icsora greutatea si a #ace ast#el ai usoara transportarea lor" -ele ai ase anatoare dintre toate i aginile au nto*arasit pre')4 rutindeni; i pasa chiar prea putin daca snt #ru oase sau nu" n aparenta *iata ea era nteleapta; a consacra cu ai ulta hotarre dect altadata eseriei de parat; i ndeplinea sarcinile poate cu ai ult discerna nt daca nu cu aceeasi pasiune ca odinioara" A pierdut nitel din gustul pentru idei si contacte noi, din supletea spiritului care- i ngaduia sa ader la odul de gndire al altuia, sa pro#it de el, cntarindu-l totodata" -urio,itatea, n care pe *re uri ntre*edea ecanis ul nsusi al propriei puteri de +udecata, unul din te eiurile etodei ele, nu se ai ani#esta dect pri*itor la detalii cu totul insigni#iante; des#acea scrisorile destinate prietenilor, lucru care-i supara; -a a u,at scurta *re e aceasta ochiada asupra a orurilor si certurilor lor de #a ilie" De alt#el era *or$a si de o u $ra de $anuiala; cte*a ,ile a #ost prada #ricii de a #i otra*it, cu plita tea a *a,uta odinioara de ine n pri*irea lui !raian $olna* si pe care un principe nu ndra,neste sa o arturiseasca #iindca pare grotesca atta *re e ct nici o tentati*a nu o +usti#ica" Atare o$sesie surprinde la un o si-asa cu#undat n editatia asupra ortii, dar nu a laud ca as #i ai consec*ent dect oricare altul" &urii ascunse, intolerante sal$atice a cuprindeau pentru cele ai ici prostii, #ata de eschinariile cele ai o$isnuite, un de,gust de la care nu a e6cepta pe ine nsu i" lu*enal a ndra,nit sa insulte ntr-una din :atirele lui pe i ul %aris care- i placea" Ma saturase de acest poet u #lat si ustrator; #acea prea putin ha, de grosolanul sau dispret pentru Orient si /recia, de cultul sau a#ectat pentru pretinsa si plitate a parintilor nostri, de

a estecul de descrieri detaliate ale *iciului si de decla atii *irtuoase care gdila si turile cititorului, ntarindu-i totodata ipocri,ia" -a o de litere, a*ea totusi dreptul la anu ite ena+a ente; l-a che at la !i$ur pentru a-i aduce personal la cunostinta sentinta de e6il" Dispretuitorul lu6ului si placerilor Ro ei putea de atunci ncolo sa studie,e la #ata locului ora*urile din pro*incie; insultele aduse #ru osului %aris au arcat s#rsirul propriei sale piese" -a n aceeasi *re e s-a instalat si &a*orinus n con#orta$ilul lui e6il n -hios unde i-ar #i placut si ie sa locuiesc, dar de unde *ocea-i acra nu a ai putea atinge" !ot pe atunci a alungat cu rsa*ie dintr-o sala de ospete pe un negustor de ntelepciune, pe un cinic nespalat care se *aicarea ca oare de #oa e ca si cu ast#el de creatura erita altce*a ai $un de #acut; a #ost nespus de satis#acut *a,ndu-l pe li $ut #rngndu-se n doua din i+loc de #rica si lund-o din loc nsotit de latratul cinilor si de rsul $at+ocoritor al pa+ilor= ulti ea netre$nica a #i-- lo,o#ilor si literatorilor de rnd nu- i ai spunea ni ic" -ele ai nense nate ne ultu iri pri*ind *iata politica a scoteau din #ire, asa cu se nt pla la .ila cu a$ia o$ser*a$ila deni*elare a unui pa*i ent, cu cte*a picaturi de ulei pe ar ura unei ese, cu cel ai ic de#ect al unui o$iect pe care-l *oia #ara i per#ectiuni si #ara de pata" Un raport al lui Arrian, nu it de curnd gu*ernator al -apadociei, -a pus n garda n ce-l pri*ea pe &aras- anes care continua n icul sau regat de pe alul Marii -aspice sa +oace du$lul +oc ce ne costase scu p su$ !raian" Acest regisor pingea n ascuns catre #rontierele noastre hoardele de alani $ar$ari; certurile lui cu Ar enia puneau n pri e+die pacea n Orient" -he at la Ro a, a re#u,at sa *ina, asa cu re#u,ase de+a sa asiste la con#erinta de la :a- osata, cu patru ani n ur a" In chip de scu,a i-a tri is n dar trei sute de *es inte tesute cu #ir de aur, straie regesti pe care a ordonat sa le poarte n arena cri inalii dati prada #iarelor" Actul acesta putin cu panit -a satis#acut aido a gestului celui care se scarpina pna la snge" A*ea un secretar, persona+ ediocru pe care-l pastra #iindca stia te einic u,antele cancelariei, dar care a scotea din ra$dari cu su#icienta-i artagoasa si ncapatnata, cu re#u,ul lui de a aplica noile etode, cu ania-i de a insista la nes#rsit asupra detaliilor inutile" %rostul asta -a ener*at ntr-o ,i ai ult ca de o$icei; a ridicat na sa-l lo*esc; din ne#ericire tinea un stil care l-a chiort de ochiul drept" Nu *oi uita niciodata acel urlet de durere, $ratul ndoit cu stngacie ca sa e*ite lo*itura, #ata con*ulsionata ')) ')2 din care tsnea sngele" A pus sa #ie cautat i ediat Her- ogenes care dadu pri ele ngri+iri; a #ost consultat apoi oculistul -apito" Cadarnic; ochiul era pierdut" -te*a ,ile ai tr,iu o ul si-a reluat lucrul; o $anda i tra*ersa chipul" A tri is sa-l che e; i-a cerut cu u ilinta sa #i6e,e el nsusi co pensatia ce i se datora" Mi-a raspuns cu un surs rautacios ca nu- i cerea dect un singur lucru, un alt ochi drept" L-a pastrat n ser*iciul eu; pre,enta lui constituie un a*ertis ent, poate si o pedeapsa" Nu *oise sa-l chiorasc pe acest nenorocit" Dar nu *oise nici sa oara la doua,eci de ani un copil care a iu$ea"

!re$urile e*reiesti ergeau din rau n ai rau" La Ierusali , lucrarile erau pe ter inate n ciuda opo,itiei *iolente a grupurilor de ,eloti" &usesera co ise cte*a greseli, repara$ile ca atare, dar de care au stiut sa pro#ite cu repe,iciune instigatorii la tul$urari" Legiunea a ,ecea E6pe-ditionara are ca e $le a un istret; aceasta insigna a #ost ase,ata deasupra portilor orasului, dupa cu se o$isnuieste; populatia, putin #a iliari,ata cu i aginile pictate sau sculptate care-i snt de secole inter,ise de o superstitie #oarte daunatoare propasirii artelor, a luat respecti*a e $le a drept repre,entarea unui porc, *a,nd n ast#el de #leac o insulta adusa credintelor israeliene" :ar$atorile Anului Nou e*reiesc, cele$rate cu are ,ar*a de tro pete si cornuri de $er$ec, dadeau de #iecare data loc la ncaierari sngeroase; autoritatile noastre au inter,is lectura n pu$lic a unei relatari legendare a*nd ca su$iect #aptele unei eroine e*reice care ar #i a+uns, su$ un nu e de pru ut, concu$ina regelui persan si ast#el ar #i asacrat cu sal$aticie pe dus anii poporului dispretuit si persecutat din care pro*enea" Ra$inii au procedat n asa chip nct sa citeasca noaptea ceea ce gu*ernatorul !ineus Ru#us le inter,isese n cursul ,ilei; po*estirea #eroce n care persii si e*reii se ntreceau n atrocitati e6cita pna la ne$unie #uria nationalista a ,elotilor" n #ine, acelasi !ineus Ru#us, o de alt interi destul de ntelept si despre care nu se putea spune ca nu era la curent cu legendele si traditiile Israelului, a luat '23 hotarrea sa e6tinda si asupra practicii e*reiesti a circu -ci,iunii pedepsele se*ere ale legii pe care o pro ulgase potri*a castrarii si care *i,a ai ales utilarea tinerilor scla*i n scopuri lucrati*e sau de de, at" :pera sa stearga ast#el unul din se nele prin care Israelul pretinde ca se deose$este de restul nea ului o enesc" Mi-a dat cu att ai putin sea a de pri e+dia acestei asuri, atunci cnd a a#lat de ea, cu ct ulti e*rei lu inati si $ogati ce pot #i n-tlniti la Ale6andria si la Ro a au renuntat sa-si supuna copiii unei practici care-i #ace ridicoli n $aile pu$lice si n gi na,ii, ncercnd sa ascunda la ei nsisi rusinoasele ur e" Nu stia ct de ult se deose$esc $ancherii colectionari de *ase Arine de ade*aratul Israel" A ai spus= ni ic din toate acelea nu era de nereparat, dar ura, dispretul reciproc, ranchiuna erau" n principiu, iudais ul si are locul lui printre religiile i periului; n #apt, Israelul re#u,a de *eacuri sa #ie un popor printre altele, a*ndu-si un ,eu printre ,ei" Dacii cei ai sal$atici stiau ca Cal o6is al lor se nu este la Ro a Iupiter; punicul >aal de pe untele -assios a #ost identi#icat #ara di#icultate cu !atal care tine n na .ictoria si din care a luat nastere ntelepciunea; egiptenii, att de ndri totusi de traditiile lor de ,ece ori seculare, consi t sa *ada n Osiris un >achus n*estit cu atri$ute #unerare; cruntul Mithras se stie #rate cu Apolo" Nici un nea , cu e6ceptia lui Israel, nu are tru#ia de a #ereca ntregul ade*ar n li itele nguste ale unei singure conceptii di*ine, insult?nd ast#el di*ersitatea du ne,eirii care cuprinde totul; nici un alt ,eu nu a inspirat adoratorilor lui dispretul si ura #ata de cei ce se nchina la alte altare" Asadar, tinea cu att ai ult sa #ac din Ierusali un oras ca oricare unde sa poata coe6ista n pace ai ulte nea uri si credinte; uitase aproape cu totul ca orice lupta ntre #anatis si $unul-si t se ter ina cu n#rngerea celui din ur a"

Deschiderea de scoli in care se preda carte greceasca a scandali,at clerul *echiului oras; ra$inul Iosua, o agrea$il si culti*at, cu care statuse de *or$a destul de des la Atena, dar care se straduia sa-i #ie iertate de propriu-i nea cultura straina si legaturile '2' ce le a*ea cu noi, a poruncit discipolilor sai sa nu se consacre acestor studii pro#ane dect daca *or gasi sa le dedice o ora care sa nu apartina nici ,ilei, nici noptii, deoarece Legea e$raica tre$uie studiata ,i si noapte" Is ael, e $ru de *a,a al sanhedrinului si care trecea drept cstigat pentru cau,a Ro ei, a lasat pe nepotul sau >en Da a sa oara dect sa accepte ser*iciile chirurgului grec tri is de !ineus Ru#us" n *re e ce la !i$ur se ai cautau nca i+loacele de a paca spiritele, #ara a lasa i presia ca se cedea,a pretentiilor #anaticilor, n Orient situatia de*enise #oarte gra*a; la Ierusali reusise un atac prin surprindere al ,elotilor" Un a*enturier aparut din dro+dia nea ului sau, un oarecare :i on care-si spunea >ar Ooh$a, &iul :telei, a +ucat n aceasta re*olta rolul de proiectil sau de oglinda incendiara" Nu a pot pronunta asupra nu itului :i on dect din ceea ce i s-a spus; l-a *a,ut doar o singura data #ata n #ata, n ,iua n care un centurion i-a adus capul lui taiat" :nt nsa gata sa-i recunosc acea parte de geniu de care e totdeauna ne*oie spre a te ridica att de repede si de sus n tre$urile o enesti; nu te poti i pune n atare asura #ara sa ai acar o di$acie, #ie ea ct de grosolana" E*reii oderati au #ost cei dinti care l-au n*inuit pe pretinsul &iu al :telei de nselaciune si i postura; personal, cred ai degra$a ca atare spirit incult era din rndul celor con*insi de propriile lor inciuni, iar la el #anatis ul ergea na n na cu siretenia" :i on se dadea drept eroul asteptat de *eacuri de poporul e*reu ca sa-i plineasca a $itiile si urile; acest de agog se procla a Mesia si rege al Israelului" >atrnul AQi$a, care-si pierduse intile, pli $a de haturi calul a*enturierului pe stra,ile Ierusali ului; arele preot Elea,ar a res#intit te plul pretins pngarit de cnd *i,itatori necircu cisi i-au trecut pragul; gra e,i de ar e intrate su$ pa nt de aproape doua,eci de ani au #ost partite re$elilor de oa enii &iului :telei; aceeasi soarta au a*ut-o si piesele de#ecte, #aurite asa n od intentionat *re e de ani de ,ile de catre lucratorii e*rei din atelierele noastre, si care #usesera re#u,ate de intendenta'27 /rupuri de ,eloti au atacat garni,oanele ro ane i,olate niasacrndu-ne soldatii cu ra#ina ente de ura ce a inteau de cele ai cu plite aspecte ale rascoalei e*reiesti de su$ do nia lui !raian; n cele din ur a Ierusali ul a ca,ut n ntregi e n inile insurgentilor, iar noile cartiere ale Ae-liei -apitolina ardeau ca o torta" %ri ele detasa ente ale celei de a doua,eci si doua Legiuni Deiotariene, tri isa n gra$a din Egipt su$ co anda legatului :iriei, %u$lius Mar-cellus, au #ost puse n stare de deruta de $ande de ,ece ori superioare ca nu ar" Re*olta de*enise ra,$oi si nca ra,$oi n toata legea"

Doua legiuni, a douaspre,ecea &ulgeratoarea si Legiunea a sasea, Legiunea de &ier, au ntarit de ndata e#ecti*ele de+a a#late n Iudeea; dte*a luni ai tr,iu lulius :e*erus, care paci#icase odinioara regiunile untoase din nordul >ritanniei, a preluat co anda operatiunilor ilitare; aducea cu el ici contigente de au6iliari $ritanici o$isnuiti sa lupte n teren di#icil" !rupele noastre echipate greu, o#iterii deprinsi cu #or atiile n careu ori #alanga ale $ataliilor regulate au nt pinat greutati n a se adapta acestui ra,$oi de gherila si a $uscade ce pastra n c p deschis aspectele tehnice ale unei insurectii" :i on, n #elul sau o n,estrat, si-a partit parti,anii n sute de grupuri postate pe crestele untelui, pitite n #undul ca*ernelor si carierelor parasite, ascunse pe la locuitorK colcaitoarelor ahalale ale oraselor; :e*erus si-a dat iute sea a ca acest ina ic ce nu era de prins putea #i e6ter inat, dar nu n#rnt; s-a rese nat deci la un ra,$oi de u,ura" aranii #anati,ati sau terori,ati de :i on au trecut de la $un nceput de partea ,elotilor= #iecare stnca de*enise un $astion, #iecare *ie o transee, #iecare #er a tre$uia adusa n stare de n#o etare sau luata cu asalt" Ierusali ul n-a #ost redo$ndit dect n cursul celui de al treilea an, cnd ulti ele e#orturi de negociere s-au do*edit inutile; putinele parti ale cetatii e*reiesti, pe care incendiul lui !itus le crutase, au #ost distruse" :e*erus a acceptat sa nchida ulta *re e ochii n ce pri*este #lagranta co plicitate a celorlalte ari orase; acestea, de*enite ulti e #ortarete ale ina icului, au #ost ulterior '2( atacate si recucerite la rndu-le strada cu strada si ruina cu ruina" n acele *re uri de ncercare locul eu era n ta$ara si n Iudeea" A*ea cea ai deplina ncredere n cei doi locotenenti ai ei; se cadea deci cu att ai ult sa #iu acolo spre a parti raspunderea hotarrilor care, orice s-ar #i #acut, se anuntau cu plite" La s#rsitul celei de a doua *eri a ra,$oiului i-a #acut cu a araciune pregatirile de calatorie; Eu#orion a u plut nca o data *ali,a cu o$iectele de toaleta, nitel ca de#or ata de ntre$uintare, con#ectionata odinioara de catre un ester din : irna, a luat caseta cu carti si harti, statueta de #ildes a /eniului i perial si la pa de argint a acestuia; a de$arcat la :idon la nceputul toa nei" Militaria e eseria ea cea ai *eche; ori de cte ori re*enea la ea a si tea rasplatit cu anu ite co pensatii launtrice pentru constrngerile carora a supunea ; nu regret ca ulti ii doi ani acti*i ai e6istentei ele i-a petrecut partind cu legiunile aspri ea, de,olarea ca paniei din %alestina" Rede*enise o ul n*es ntat n piele si #ier, lasnd deoparte tot ce nu e urgent, sustinut de o$isnuintele si ple ale unei *ieti dure, putin ai greoi dect altadata atunci cnd urca sau co$ora de pe cal, putin ai tacut, poate si ai posac, ncon+urat, ca ntotdeauna, din partea trupelor 1,eii singuri stiu pentru ce5 de un de*ota ent deopotri*a idolatru si #ratern" n ti pul acestei din ur a secieri n cadrele ar atei a #acut o nepretuita descoperire= i-a luat ca aghiotant un tnar tri$un nu it -eler, de care -a legat" !u l cunosti; el nu -a parasit" Ad ira #ru osul chip de Miner*a cu coi#, dar si turile +ucara, una peste alta, un rol ult prea nense nat n acest gen de a#ectiune pe care ele o pot ncerca doar cta *re e esti *iu" i-l reco and pe -eler; are toate calitatile unui o#iter n su$ordine; toc ai acestea l *or piedica ereu sa aspire la pri ul rang" O data

ai ult, a regasit n conditii putin di#erite de cele de odinioara, una din #iintele a caror soarta e sa se de*ote,e, sa iu$easca si sa ser*easca" De cnd l cunosc, toate gndurile lui -eler s-au ndreptat '2D spre $una ea stare sau siguranta; a spri+in nca pe acest u ar de nade+de"

n pri a*ara celui de al treilea an al ca paniei, ar ata a nceput asediul citadelei >ethar, cui$ de *ultur n care :i on si to*arasii sai au re,istat aproape un an chinurilor lente ale #oa ei, setei si disperarii si unde &iul :telei a *a,ut pierindu-i unul cte unul pe cei care-i erau credinciosi, #ara sa accepte a se preda" !rupele noastre su#ereau aproape tot att ct si re$elii= acestia au ars, n retragere, li*e,ile, au de*astat c purile, au ucis *itele, au in#ectat #ntnile aruncnd n ele cada*re; atare sal$atice etode erau ori$ile, practicate ntr-o tara cu natura arida, roasa de+a pna la os de *eacuri lungi de tul$urari si ra,$unari" .ara a #ost calda si nesanatoasa; #rigurile si di,enteria ne-au deci at trupele; o disciplina de na de toata ad iratia continua sa do neasca n rndul legiunilor a#late deopotri*a n stare de inacti*itate si alar a; un #el de nie surda ce i se trans itea si ie constituia suportul oral al ar atei hartuite si roase de $oala" -orpul eu nu ai suporta tot att de $ine ca altadata o$oselile ca paniei, ,ilele toride, noptile su#ocante sau reci, *ntul aspru si pra#ul scr-titor; i se nt pla sa las n ga ela slanina si lintea #iarta a ncarii de la ca,an; a rese na sa #ac #oa e" -ontinua sa tusesc urt pna tr,iu n *ara; nu era singurul" Din corespondenta ea cu senatul a scos #or ula ce #igurea,a n od o$ligatoriu n #runtea co unicatelor o#iciale= paratul si ar ata snt $ine" paratul si ar ata erau, di potri*a, pri e+dios de isto*ite" :eara, dupa ulti a con*or$ire cu :e*erus, dupa ulti a audiere a trans#ugilor, dupa ulti a posta de la Ro a, ulti ul esa+ al lui %u$lius Mar-cellus, nsarcinat sa curete pre+uri ile Ierusali ului, ori al lui Ru#us, anga+at n reorgani,area /?,ei, Eu#orion *arsa cu econo ie apa pentru $aie ntr-o cada de pn,a gudronata; a ntindea pe pat; ncerca sa gndesc" Nu neg ctusi de putin; ra,$oiul acesta din Iudeea a #ost unul din esecurile ele" -ri ele lui :i on si ne$unia lui AQi$a nu- i apartineau, i reprosa nsa ca a #ost or$ Ia Ierusali , distrat la Ale6andria si nera$dator la Ro a" '2E Nu stiuse sa gasesc cu*intele care ar #i e*itat sau cel pu tin a nat atare acces de #urie al poporului; nu stiuse sa #iu, la o entul potri*it, destul de suplu ori destul de hotart" Desigur, nu a*ea oti*e sa #i nelinistiti si -.l att ai putin disperati; greseala si calculul eronat nu e6istau dect n raporturile noastre cu Israelul; peste tot n alta parte culegea n aceste *re uri de cri,a roadele celor saispre,ece ani de genero,itate n Orient" :i on cre,use ca poate conta pe o re*olta a lu ii ara$e ase enea celei ce tul$urase ulti ii si ntunecatii ani ai do niei lui !raian- ai ult chiar, ndra,nise sa se $i,uie pe a+utorul part" :-a nselat si respecti*a greseala

de calcul era cau,a ortii lui lente n ncercuita citadela >ethar; tri$urile ara$e se desolidari,au de co unitatile e*reiesti; partii ra neau credinciosi tratatelor" :inagogile arilor orase siriene se *adeau ele nsele nehotarte sau caldute= cele ai n#lacarate se ultu eau doar sa tri ita pe ascuns ,elotilor ce*a $ani; populatia e*reiasca a Ale6andriei, att de tur$ulenta totusi, ra nea cal a; a$cesul e*reiesc #usese locali,at n regiunea arida cuprinsa ntre Iordan si are; acest deget $olna* putea #i #ara pri e+die cauteri,at sau a putat" si totusi, ntr-un sens, ,ilele rele i ediat pre ergatoare *enirii ele la putere pareau a #i renceput" 9uietus incendiase odinioara -irene, e6ecutase #runtasii Laodiceei, a reluat n sta-pnire Edesa n ruine""" Din posta de seara toc ai a#la ca ne-a instalat din nou pe or anul de pietre surpate pe care-l nu ea Aelia -apitolina si caruia e*reii i spuneau nca Ierusali ; incendiase Ascalonul; re$elii din /a,a au tre$uit e6ecutati n asa""" Daca saispre,ece ani de do nie ai unui principe pasnic din pasiune se s#rseau cu ra,$oiul din %alestina, sansele de pace ale lu ii se *adeau destul de precare n *iitor" M-a ridicat ntr-un cot, negasindu- i locul pe stri tul pat de ca panie" Desigur, cel putin cti*a e*rei au scapat de contagiunea ,ilota= chiar la Ierusali , #ariseii scuipau la trecerea lui AQi$a, cali#icndu-l de $atrn ne$un pe #anaticul care risipea n *nt serioasele a*anta+e ale pacii ro ane, i strigau ca-i *a creste iar$a-n gura nainte sa se #i '2B *a,ut *ictoria lui Israel pe pa nt" %re#era nsa pe #alsii pro#eti acestor oa eni ai ordinii ce ne dispretuiau, $a,n-du-se n acelasi ti p pe noi ca sa le apara de e6actiu-nile lui :i on aurul depus la $ancherii sirieni precu si #er ele lor din /alileea" Ma gndea la #ugarii care cu cte-*a ceasuri nainte se ase,ara su$ acest cort, u ili, concilianti, ser*ili, dar #acnd ntotdeauna ast#el nct sa stea cu spatele la statueta /eniului eu" Agentul nostru cel ai $un, Elia >en A$aiad, care ndeplinea pentru Ro a rolul de in#or ator si spion, era deopotri*a dispretuit de a $ele parti; si totusi era o ul cel ai inteligent din grup, spirit li$eral, cu ini a s#siata de dragoste pentru nea ul lui si de pasiunea ce o nutrea pentru cultura noastra si pentru noi; de alt interi el nsusi nu se gndea n #ond dect la Israel, losua >en Ois a, ce predica do olirea spiritelor, nu era dect un AQi$a ai ti id sau ai ipocrit; chiar la ra$inul losua care #usese ulta *re e consilierul eu pentru pro$le ele e*reiesti, si tise , su$ supletea si dorinta de a placea, deose$irile de ne pacat, punctul n care doua gndiri de esente di#erite se ntlnesc doar spre a se n#runta" !eritoriile noastre se ntindeau pe sute de ile, pe ii de stadii, dincolo de ori,ontul acestor coline sterpe, dar stnca >ethar constituia #rontierele noastre; putea distruge ,idurile asi*e ale citadelei n care :i on si sa*ura cu #rene,ie sinuciderea, dar nu *o putea piedica acest nea sa ne spuna nu" Un tntar ,u ,aia; Eu#orion, care $atrnise, negli+ase sa traga $ine perdelele su$tiri de ga,; cartile, hartile aruncate pe +os #osneau n curentul ce se strecura pe su$ peretii de pn,a" Ase,at pe pat, i ncalta ghetele, cauta , pipaind, tunica, centironul si pu nalul; iesea sa respir aerul noptii" %arcurgea stra,ile largi si regulate ale castrului, pustii la acea ora tr,ie, lu inate ca cele ale oraselor" :entinelele a salutau sole n cnd trecea prin dreptul lor; de-a lungul $aracii ser*ind de spital, respira ias a #ada

a di,entericilor" Ma ndrepta catre *alul de pa nt care ne separa de prapastie si de ina ic" O sentinela patrula cu pasi regulati, pe dru ul de stra+a, n '24

ari,

$ataia pri e+dioasa a lunii; recunostea n acest du-te-*ino iscarea angrena+ului i ensei asini al carei pi*ot era ; -a si tit o clipa nduiosat la *ederea acelei #or e singuratice, trecatoare #lacara ar,nd n pieptul o ului a#lat n i+locul unei lu i pline de pericole" A suierat o sageata, a$ia ai tare dect tintarul ce a neca+ise su$ cort; -a spri+init n coate pe sacii de nisip ai ,idului de incinta" De cti*a ani era $anuit ca a stranii clar*i,iuni, ca detin taine nalte" Lu ea se nsela, iar eu nu stiu ni ic" Este ade*arat nsa ca n cursul noptilor de la >ethar a *a,ut trecndu- i prin #ata ochilor nelinistitoare #anto e" %erspecti*ele deschise spiritului de pe nalti ea acestor coline golase erau ai putin aiestuoase dect cele de pe Ianicul, ai putin scaldate n aur ca cele de la capul :union; ele erau in*ersul si nadirul" i spunea ca era ,adarnic sa doresc Atenei si Ro ei eternitatea care nu-i data nici oa enilor, nici lucrurilor si pe care cei ai ntelepti dintre noi o contesta chiar ,eilor" -o plicatele si so#isticatele #or e ale *ietii, ci*ili,atiile la largul lor n ra#ina entele artelor si #ericirii, li$ertatea spirituala dornica de cunoastere si gndire depindeau de sorti nenu arati si rari, de conditii aproape i posi$il de ntrunit pe care nu tre$uie sa ne astepta a le *edea durnd la in#init" II *o distruge pe :i on; Arrian *a sti sa apere Ar enia de in*a,iile alanice" Dar *or *eni alte hoarde, alti #alsi pro#eti" :la$ele noastre e#orturi de a $unatati conditia u ana nu *or #i continuate dect n +oaca de catre cei ce ne *or ur a; sa nta de greseala si distrugere pe care nsusi $inele o poarta n el *a creste onstruos de potri*nic de-a lungul *eacurilor" :atula de noi, lu ea si *a cauta alti stapni; ceea ce ni s-a parut ntelept *a parea insipid, de,gustator, ceea ce ni s-a parut #ru os" Aido a initiatului itriac, nea ul o enesc are poate ne*oie de $aia de snge si de trecerea periodica prin #une$ra groapa" .edea rentorcndu-se legile sal$atice, ,eii nenduratori, despotis ul #ara putinta de crcnire al principilor $ar$ari, lu ea aruntita n state *ra+ ase, *esnic prada nesigurantei" Alte sentinele a enintate de sageti *or u $la ncoace si ncolo pe etere'2) ,ele cetatilor *iitoare; +ocul stupid, nerusinat si crud *a continua, iar specia $atrnind *a adauga #ara ndoiala la toate acestea noi ra#ina ente ale ororii" Epoca noastra, ale carei lipsuri si etehne le cunosc ai $ine ca ni eni altul, *a #i pro$a$il ntr-o ,i pri*ita, prin contrast, ca una din *rste-le de aur ale o enirii"

Natura de#icit, #ortuna utatur, deus o nia cernit" Natura ne-nsala, soarta-i schi $atoare, un ,eu pri*este toate-aces-tea de sus" In*rtea pe deget inelul pe satonul caruia, ntr-o ,i de a araciune, pusese sa se gra*e,e cele cte*a cu*inte triste; ergea nca si ai departe cu de,gustul, poate chiar cu hula; n cele din ur a gasea nor al, daca nu drept, ca tre$uia sa pieri " Literatura noastra e stearpa; artele se cu#unda n so n; %ancrates nu e Ho er; Arrian nu-i Feno#on; cnd ncercase sa ne uresc n piatra chipul lui Antinous, n-a gasit nici un %ra6itele" De la Aris-totel si Arhi ede, stiintele $at pasul pe loc" %rogresele tehnice nu *or re,ista u,urii unui ra,$oi ndelungat; *o-luptuosilor nsisi li-e leha ite de #ericire" $ln,irea ora*urilor, progresul ideilor din cursul ulti ului secol snt opera unei in#i e inoritati de spirite alese; area asa ra ne ignoranta, #eroce cnd a#la prile+ul, n tot ca,ul egoista si arginita; se poate paria cu te ei ca *a continua sa #ie ereu asa" Multi ea de procuratori si pu$licani a*i,i, de senatori $anuitori, de centurioni $rutali ne-au co pro is nca de la nceput opera; i periilor ca si oa enilor nu le este dat raga,ul sa n*ete din greseli" Daca un tesator si *a crpi pn,a, un socotitor priceput si *a corecta erorile, un artist si *a retusa capodopera i per#ecta nca, ori putin deteriorata, natura pre#era sa plece chiar de la lut, chiar de la haos, iar aceasta risipa este ceea ce se nu este #irea lucrurilor" A ridicat capul; -a iscat ca sa a de, ortesc" Deasupra citadelei lui :i on lu ini di#u,e nroseau cerul, ine6plica$ile ani#estari ale *ietii de noapte a ina icului" .ntul su#la dinspre Egipt; o tro $a de pra# nainta ca o #anto a; pro#ilurile stri*ite ale colinelor i a inteau de lantul untilor ara$ici su$ luna" M-a ntors agale spre '22 cort, acoperindu- i gura cu poala antalei, suparat pe ine ca dedicase unor editatii #ara rost o noapte ce-as #i putut-o #olosi ca sa pregatesc tre$urile ,ilei ur atoare sau ca sa dor " %ra$usirea Ro ei, daca *a a*ea loc, i *a pri*i pe ur asii ei; n acest an, opt sute opt,eci si sapte ale erei ro ane, sarcina ea consta n a na$usi re*olta din ludeea, readucnd din Orient, #ara prea ulte pierderi, o ar ata $olna*a" !ra*ersnd esplanada, aluneca ici si colo n sngele re$elilor e6ecutati n a+un" M-a aruncat pe pat $racat; doua ore ai tr,iu era tre,it de tro petele din ,ori" !oata *iata #acuse casa $una cu trupul eu; contase i plicit pe docilitatea lui, pe #orta sa" :trnsa alianta ncepea sa se des#aca; el nceta de a ai #i una cu *ointa, cu spiritul, cu cel caruia tre$uie sa-i spun, i propriu, su#letul eu; to*arasul ntelegator de altadata nu ai era dect un scla* ndaratnic la trea$a" !rupul se te ea de ine; si tea #ara ncetare n piept pre,enta ascunsa a #ricii, o strngere ce nu era nca durere, ci doar pri ul pas catre ea" Ma o$isnuise de ulta *re e cu inso nia, dar de aici nainte so nul era ai rau dect neso nul; a$ia atipit, a tre,ea n stari groa,nice" A*ea dureri de cap pe care Her ogenes le punea pe sea a cli atului torid si a greutatii coi#ului; seara, dupa lungi osteneli, -ase,a ca si cu as #i ca,ut; sa a ridic spre a-l pri i pe Ru#us sau :e-*erus nse na un e#ort caruia tre$uia sa a consacru cu ult ti p nainte; coatele se lasau grele pe $ratele scaunului;

coapsele- i tre urau ca unui cal ,dro$it de goana" /estul cel cor*e,i"

ai nense nat de*enise o cor*oada, iar *iata era #acuta din aceste

Un accident ridicol, o indispo,itie de copil a scos la lu ina $oala ascunsa su$ cu plita o$oseala" In ti pul unei sedinte a statului a+or ncepuse sa- i curga snge din nas, #apt caruia nu i-a prea dat la nceput i portanta; scurgerea continua si la *re ea cinei; noaptea -a tre,it scaldat n snge" L-a che at pe -eler care dor ea su$ cortul *ecin; la rndul lui l-a nstiintat pe Her ogenes, 733 dar ori$ila scurgere calduta continua" Minile gri+ulii ale t-narului o#iter stergeau lichidul acela ce- i , ngalea #ata; n ,ori a #ost cuprins de ,gltiri ale corpului, asa cu au la Ro a conda natii la oarte care-si deschid *enele n $aie; corpul acela care se racea a #ost rencal,it ct se putea ai $ine cu a+utorul paturilor si aspersiunilor #ier$inti; pentru a opri he oragia, Her ogenes prescrisese ,apada; aceasta nu se gasea n castru; cu pretul a ii de co plicatii, -eler a pus sa #ie adusa de pe *r#ul Her onului" Mai tr,iu a a#lat ca-si pierdusera speranta ca *oi supra*ietui; eu nsu i nu a ai si tea legat de *iata dect prin-rr-un #ir su$tire, i percepti$il, aido a pulsului arit care-l consterna pe edicul eu" Ine6plica$ila he oragie s-a oprit totusi; a parasit patul; i dadea silinta sa duc *iata o$isnuita; nu reusea " ntr-o seara, nca nu deplin resta$ilit, a ncercat n chip i prudent sa #ac o scurta pli $are calare; a pri it al doilea a*ertis ent, nca si ai serios dect pri ul" In rasti pul unei secunde a si tit cu $ataile ini ii se precipita, apoi se raresc, se ntrerup, ncetea,a; cre,use ca, ase eni unei pietre, cad n nu stiu ce put negru care este #ara ndoiala oartea" Daca ntr-ade*ar ea era, atunci lu ea se nsala cnd o crede tacuta= era luat de cascade, asur,it ca un scu#undator de *uietul apelor" Nu atinsese #undul; urca din nou la supra#ata; a su#oca " ntreaga- i putere n acel o ent ce-l cre,use ulti ul se strnsese n na crispata pe $ratul lui -eler, a#lat lnga ine= ai tr,iu i-a aratat ur ele degetelor ele pe u arul lui" Dar aceasta scurta agonie, ca si toate ncercarile prin care trece corpul, nu poate #i de-scrisa-n cu*inte; de *oie, de ne*oie ea ra ne taina o ului ce a trait-o" De atunci a tra*ersat cri,e ase anatoare, nsa niciodata identice, caci nendoielnic ni eni nu poate ndura #ara sa oara stra$aterea de doua ori a acelei groa,e si a acelei $e,ne" n cele din ur a Her ogenes i-a diagnosticat o hidropi,ie a ini ii; a tre$uit sa accept conse nele i puse de $oala de*enita deodata stapn, sa consi t la o lunga perioada de inacti*itate, daca nu de repaus, sa li ite, pentru o *re e perspecti*ele *ietii ele la cadrul 73' patului" Aproape ca- i era rusine de $oala aceasta n n tregi e interna, ca si ne*a,uta, #ara #e$ra, #ara a$ces, #arg dureri de aruntaie, care nu are ca si pto e dect o respiratie ce*a ai grea si ur ele palide lasate pe piciorul u #lat de cureaua sandalei"

O liniste e6traordinara s-a co$ort n +urul cortului; ntregul castru >ethar parea sa #i de*enit o ca era de $olna*" Uleiul aro at care ardea la picioarele statuetei /eniului eu #acea nca si ai greu aerul nchis de su$ aceasta cusca de pn,a" Cgo otul de #or+a al arterelor a ducea *ag cu gndul la insula !itanilor de lnga tar ul noptii" Alteori acest ,go ot insuporta$il de*enea cel al unui galop #ra- ntnd pa ?ntul oale; spiritul, tinut cu atta gri+a n #ru aproape cinci,eci de ani, scapa de su$ control; corpul puternic plutea n deri*a; accepta sa #iu o ul isto*it care nu ara distrat stelele si ro $urile cu*erturii; pri*ea n u $ra pata al$a a unui $ust; o cantilena n cinstea Eponei, ,eita cailor, pe care o cnta odinioara cu *ocea co$orta doica ea spaniola, #e eie nalta si ursu,a se annd cu o %arca, urca din adncul unui a$is de peste o +u atate de *eac" Cilele si apoi noptile pareau a #i asurate de picaturile aronii pe care Her ogenes le nu ara una cte una ntr-o ceasca de sticla" :eara, i aduna puterile spre a asculta raportul lui Ru#us= ra,$oiul se apropia de s#rsit; AQi$a, care de la nceputul ostilitatilor se retrasese, chipurile, din *iata pu$lica, se consacra n*ata ntului dreptului ra$inic n icul oras Us#a din /alileea; sala de cursuri de*enise centrul re,istentei ,elote; esa+e secrete erau reci#rate si trans ise parti,anilor lui :i on de acele ini nonagenare; au tre$uit tri isi napoi cu #orta pe la casele lor studentii #ana-ti,ati ce-l ncon+urau pe $atrn" Dupa lungi e,itari, Ru#us s-a hotart sa inter,ica studiul legii e$raice ca #iind o acti*itate generatoare de ra,*ratire; cte*a ,ile ai tr,iu, AQi$a, care contra*enise respecti*ului decret, a #ost arestat si e6ecutat" Alti noua doctori ai Legii, su#letul partidului ,elot, au pierit o data cu el" !oate aceste asuri le-a apro$at cu un se n din cap" AQi$a si cei care-i erau credinciosi au 737 urit con*insi pna la capat ca snt singurii ne*ino*ati, singurii care au actionat +ust; nici unuia dintre ei nu i-a trecut prin inte sa-si asu e partea de responsa$ilitate ct pri*este nenorocirile a$atute asupra propriului lor popor" .or #i de in*idiat, daca or$ii pot #i in*idiati" -elor ,ece o$sedati nu le pot re#u,a titlul de eroi; n tot ca,ul nu erau niste ntelepti" !rei luni ai tr,iu, ntr-o di ineata rece de #e$ruarie, de pe nalti ea unei coline, spri+init cu spatele de trunchiul unui s ochin des#run,it, asista la asaltul care precedase cu cte*a ceasuri capitularea >etharului; *edea cu ieseau unul cte unul ulti ii aparatori ai #ortaretei, pali,i, descarnati, hidosi, #ru osi totusi ca tot ce nu poate #i -$ln,it" La s#rsitul aceleiasi luni, a ordonat sa #iu dus la locul nu it putul lui A*ra unde au #ost strnsi re$elii prinsi cu ar a n na n aglo eratiile orasenesti si *nduti la e,at; su$ pri*irea rece a negustorilor de scla*i de#ilau copii cu rn+etul pe #ata, de+a #eroci, utilati de con*ingeri necrutatoare, strigndu-si ndria de a #i pricinuit oartea a ,eci de legionari, $atrni ,iditi n *isul lor de so na $uli, atroane cu carnurile oi si altele sole ne si su $re ca Marea Ma a a cultelor orientale; acea ulti e trecu pe dinainte- i ca pra#ul" Iosua >en Ois a, se#ul asa-,isilor oderati, a urit ca tot atunci dupa o $oala ndelungata si dupa ce esuase la enta$il n rolul sau de paci#icator; a urit e6pri ndu-si dorinta sa a+unge n ra,$oi cu partii si sa #i n*insi de ei" %e de alta parte, e*reii crestinati de care nu ne-a atins,

dar care poarta pica restului conationalilor lor #iindca le-au persecutat pro#etul, au *a,ut n noi uneltele sir de deliruri si nentelegeri continua"

niei lui Du ne,eu" Lungul

O inscriptie pusa pe locul Ierusali ului inter,icea e*reilor, su$ pedeapsa cu oartea, de a se ai ase,a din nou pe acel or an de dar aturi; ea reproducea cu*nt cu cu-*nt #ra,a nscrisa odinioara pe portalul te plului si care oprea sa intre pe cei necircu cisi" O singura ,i pe an, a noua din luna A$, e*reii au dreptul sa *ina sa plnga n #ata unui ,id n ruina" -ei ai piosi re#u,ara sa-si paraseasca 73( pa ntul natal; acestia s-au sta$ilit cu au putut ai $ine n ,onele ai putin de*astate de ra,$oi; #anaticii au e igrat n teritoriul p?rtie; altii s-au dus la Antiohia, la Ale6andria, la %erga ; ra#inatii s-au ndreptat catre Ro a unde au prosperat" Iudeea a #ost stearsa de pe harta si din ordinul eu a luat nu ele de %alestina" n cei patru ani de ra,$oi au #ost pradate si distruse cinci,eci de #ortarete si ai ult de noua sute de orase si sate; dus anul a pierdut aproape sase sute de ii de oa eni; luptele, #rigurile ende ice, epide iile ne-au rapit circa noua,eci de ii de ostasi" Reconstructia tarii a ur at i ediat lucrarilor ilitare; Aelia -apitolina a #ost recladita, nsa la o scara ai odesta; ereu tre$uie luat de la nceput" M-a odihnit un ti p la :idon, unde un negustor grec i-a pru utat casa si gradinile" n artie, curtile interioare erau de+a $racate n tranda#iri" Recapatase puteri= descoperea chiar, n corpul *laguit nu de ult de *iolenta pri ei cri,e, surprin,atoare resurse" Nu poti ntelege ni ic dintr-o $oala cta *re e nu-ti dai sea a de strania ei ase anare cu ra,$oiul sau cu dragostea= co pro isurile, pre#acatoriile, ne*oile ei, acest ciudat si unic a estec produs de contopirea unui te pera ent cu su#erinta" Ma si tea ai $ine, dar des#asura , n a- i a agi trupul, i punndu-i *rerile sau cednd cu prudenta dorintelor lui, tot atta arta ct #olosea altadata spre a- i largi si ordona propriul uni*ers, spre a- i construi personalitatea si a- i n#ru useta *iata" A renceput, n od cu patat, e6ercitiile n gi na,iu; edicul nu a ai oprea sa a #olosesc de cal; dar nu ai era *or$a dect de un i+loc de transport; renuntase la pri e+dioasele *olti+e de odinioara" n cursul oricarei unci, al oricarei placeri, unca si placerea nu ai constituiau esentialul, pri a ea gri+a #iind sa scap #ara a a o$osi" %rietenii se inunau de rea$ilitarea, n aparenta, att de co pleta; se straduiau sa creada ca $oala nu s-ar datora dect e#orturilor e6cesi*e ale acestor ani de ra,$oi si ca ea nu *a rencepe; eu era de alta parere; a gndea la pinii uriasi din padurile >i-tiniei pe care car$unarul i nsea na n trecere cu o cres73D

tatura si pe care *a *eni sa-i culce la pa nt n anoti pul *iitor" -atre s#rsirul pri a*erii -a $arcat pentru Italia pe un *as de are tona+ al #lotei; luase cu ine pe -eler, de*enit indispensa$il, si pe Dioti os din /adara, tnar grec de o$rsie ser*ila, n#lnit la :idon, si care era #ru os" Dru ul de ntoarcere tra*ersa Arhipelagul; nendoielnic ca pentru ulti a oara n *iata pri*ea salturile del#inilor n apa al$astra; o$ser*a , #ara sa a ai gn-desc a deduce pre*estiri, lungul ,$or regulat al pasarilor calatoare care uneori, ca sa se odihneasca, se lasau prietenoase pe puntea cora$iei; sa*ura irosul de sare si de soare al pielii o enesti, par#u ul de #istic si tere$entina al insulelor n care a dori sa trai si unde sti dinainte ca nu ne *o opri" Dioti os pri ise acea desa*rsita educatie literara la care snt supusi adesea, pentru a le spori si ai ult *aloarea, tinerii scla*i daruiti cu #ru usete trupeasca; n a urg, culcat la pupa, su$ un ic u $rar de purpura, l asculta citindu- i din poetii tarii sale pna cnd noaptea stergea deopotri*a *ersurile descriind tragica nesiguranta a *ietii o enesti si cele glasuind despre hulu$i, despre cunune de ro,e, despre guri sarutate" O rasu#lare u eda se ridica din are; stelele urcau una cte una la locul ce le era hara,it; cora$ia nclinata de *nt na*iga spre Occident unde ,a$o*ea nca o ulti a geana rosie; o $ra,da #os#orescenta se ntindea n ur a noastra, curnd acoperita de negrele plocate ale *alurilor" i spunea ca doar doua chestiuni i portante a asteptau la Ro a; una era alegerea ur asului, care interesa ntregul i periu; cealalta era propria- i oarte si nu a pri*ea dect pe ine" Ro a i-a pregatit un triu # pe care de asta data l-a acceptat" Nu ai lupta potri*a acestor o$iceiuri n egala asura *enera$ile si *ane; tot ce pune n lu ina e#ortul unui o , #ie acar pe durata unei ,ile, i parea #olositor n conditiile acestei lu i asa de pro pte n a da uitarii" Nu era *or$a nu ai de repri area re*oltei e*reiesti; ntr-un sens ai adnc si stiut de ine singur, triu #ase " Acestor onoruri le-a asociat si nu ele lui Arrian care toc ai 73E pedepsise hoardele alane cu o serie de n#rngeri ce le-au aruncat iarasi pentru ulta *re e n acel centru necunoscut al Asiei din care se cre,usera scapati; Ar enia era sal*ata; cititorul lui Feno#on se *adea a-i #i si e ul; rasa nu se stinsese n acesti literati ce stiu la ne*oie sa co ande si sa lupte" n acea seara, ntors n casa ea de la !i$ur, cu su#letul ostenit dar linistit, a luat din inile lui Dio-ti os *inul si ta ia +ert#ei ,ilnice aduse /eniului eu" -a si plu particular, ncepuse sa cu par si sa uni#ic terenurile ce se ntindeau la picioarele untilor sa$ini, pe alurile i,*oarelor, cu ra$datoarea ndr+ire a taranului ce-si rotun+este *ia; ntre doua calatorii i periale cantona printre $oschetele ca,ute prada ,idarilor si arhitectilor pe care tnarul stiutor al tuturor superstitiilor Asiei i ruga plin de pietate sa crute ar$orii" La ntoarcerea din area calatorie n Orient, a dat do*ada de ade*arata #rene,ie n ter inarea i ens*ilui decor al unei piese de+a pe trei s#erturi +ucata" De data asta *enea din nou aici sa- i ispra*esc ,ilele n chipul cel ai decent cu putinta" !otul #usese ornduit spre a nlesni unca si deopotri*a placerea= cancelaria, salile de audienta, tri$unalul unde +udeca n instanta supre a spetele co plicate a scuteau de o$ositoarele du-te-*ino ntre !i$ur si Ro a" Daduse #iecareia

dintre cladiri nu e ce- i a inteau de /recia= %oecilul, Acade ia, %ritaneul" stia $ine ca ica *ale plantata cu aslini nu e !e pe, dar a+unsese la *rsta cnd #iecare loc #ru os e*oca un altul si ai #ru os, cnd #iecare placere se-ncarca cu a intirea placerilor trecute" i con*enea sa a las prada acestei nostalgii care e elancolia dorintei" Unui colt deose$it de ntunecat al parcului i-a dat chiar nu ele de :ti6, unei pa+isti presarate cu ane one cel de - piile Elisee, pregatindu- a ast#el pentru lu ea de dincolo ale carei chinuri sea ana cu ale lu ii noastre, dar ale carei *agi $ucurii nu egalea,a $ucuriile *ietii" Dar ai ales i-a construit n ini a acestui loc retras un adapost nca si ai retras, o insulita de ar ura n centrul unui $a,in ncon+urat de colonade, o ca era secreta pe care un pod turnant, usor ca-l putea #ace sa lunece cu o singura 73B na pe #agasele sale, o lega cu alul ori ai degra$a o separa de el" A pus sa #ie aduse n acest pa*ilion doua sau trei statui pre#erate precu si icul $ust al lui Augus-tus copil pe care i-l daruise :uetonius pe ti pul prieteniei noastre; a ducea acolo la ceasul siestei ca sa dor , sa *ise,, sa citesc" -inele eu, culcat de-a cur e,isul pragului, si lungea nainte-i la$ele tepene; cte un re#le6 +uca pe ar ura; ca sa se racoreasca, Dioti os si lipea o$ra,ul de peretele neted al cupei #ntnii" -ugeta la propriu- i ur as" Nu a copii si nu regret" Desigur, n orele de isto*ire si sla$iciune, cnd te renegi pe tine nsuti, i-a reprosat adesea ca nu -a ngri+it sa ,a islesc un #iu care -ar #i continuat" Regretul acesta asa de *an se $i,uie pe doua ipote,e egal de ndoielnice= aceea ca un #iu ne continua n od neaparat si cea ca ciudata gra ada de $ine si rau, asa asta de speci#icitati in#i e si $i,are, care constituie o persoana, erita sa #ie continuata" Mi-a #olosit ct ai $ine calitatile, a pro#itat chiar de pe ur a de#ectelor, dar nu tin cu dinadinsul sa a las ostenire cui*a" De alt interi nu prin snge se reali,ea,a ade*arata continuitate o eneasca= -e,ar e ur asul direct al lui Ale6andru si nu #ira*ul prunc nascut de o printesa persana ntr-o cetate din Asia; Epa inonda urind #ara ur asi se #alea pe drept cu*nt ca are ca #iice *ictoriile sale" Ma+oritatea oa enilor de sea a din istorie au *lastare ediocre sau ai rau dect att= ei nsisi par a epui,a *igoarea ntregii lor spite" Duiosia tatalui intra aproape totdeauna n con#lict cu interesele se#ului" Alt#el de-ar #i, #iul de parat ar a*ea pe deasupra de ndurat de,a*anta+ele unei educatii princiare, cea ai rea din toate pentru un *iitor principe" Din #ericire, n asura n care statul nostru a stiut sa-si #aureasca o regula a succesiunii i periale, regula aceasta e adoptiunea= recunosc ntr-nsa ntelepciunea Ro ei" -unosc pri e+diile alegerii, erorile ei posi$ile; stiu ca nu nu ai si ta intele parintesti au parte de or$ire, dar atare hotarre dictata de inteligenta, sau la care ea e cel putin partasa, i se *a parea ereu in#init superioara o$scurelor *reri ale nt plarii 734

ori ale greoaiei naturi" %uterea i periala sa apartina celui ai *rednic= e #ru os ca o ul care si-a do*edit priceperea n cr uirea tre$urilor lu ii sa-si aleaga nlocuitorul si ca aceasta deci,ie, att de plina de consecinte, sa #ie deopotri*a ulti ul lui pri*ilegiu si ulti ul ser*iciu pe care-l aduce statului" Dar i portanta alegere i parea ai grea dect oricnd" Lui !raian i-a reprosat cu a araciune ca a tergi*ersat doua,eci de ani nainte de a se hotar sa a adopte, ne#acnd-o dect pe patul de oarte" Dar aproape optspre,ece ani s-au scurs de la *enirea ea la putere si, n ciuda riscurilor unei *ieti a*enturoase, a a nat la rndu- i pe ai tr,iu alegerea ur asului" Au circulat ii de ,*onuri, aproape toate #alse; au #ost construite ii de ipote,e; ceea ce era nsa luat drept taina era n #apt doar e,itarea si propria- i ndoiala" %ri*ea n +urul eu= #unctionari cinstiti se a#lau cu duiu ul; nici unul nu a*ea cuprinderea necesara" %atru,eci de ani de conduita integra pledau n #a*oarea lui Marcius !ur$o, dragul eu to*aras de odinioara, nease uitul eu pre#ect al pretoriului; dar era de-o *rsta cu ine= era prea $atrn" Iulius :e*erus, e inent general, $un ad inistrator al >ritanniei, se pricepea prea putin la co plicatele tre$uri ale Orientului; Arrian #acuse do*ada tuturor calitatilor cerute unui o de stat, dar era grec; nu *enise nca *re ea de a i pune pre+udecatilor Ro ei un parat grec" :er*ianus ai traia nca= din partea-i, atare longe*itate lasa i presia unui calcul pe ter en lung, unei ncapatnate #or e de asteptare" Astepta de sai,eci de ani" %e *re ea lui Ner*a, adoptarea lui !raian l-a ncura+at si de,a agit totodata; spera la ce*a ai $un; *enirea nsa la putere a acelui *ar preocupat #ara ncetare de ar ata parea cel putin ca-i asigura n stat un loc de sea a, poate al doilea; se nsela si n aceasta pri*inta= nu o$tinuse dect o ica parte de onoruri" Astepta pe *re ea cnd si pusese scla*ii sa a atace la cotitura unei paduri de plopi de pe alul Mosel-lei; duelul pe *iata si pe oarte nceput n acea di ineata ntre tnar si $ar$atul de cinci,eci de ani a continuat doua 73) decenii; :er*ianus a indispus potri*a ea pe parat, i-a e6agerat po,nele, a pro#itat de cele ai ici greseli ale ele" Ast#el de dus an este un e6celent pro#esor de prudenta= ntr-un cu*nt -a n*atat ulte" Dupa *enirea ea la putere, a #ost att de su$til nct sa para ca accepta ine*ita$ilul; s-a spalat pe ini n ce pri*este co plotul celor patru consuli; pre#erase sa nu o$ser* noroiul de pe de-getele-i nca urdare" n ce-l pri*este, s-a ultu it sa cr-teasca n soapta si sa se indigne,e doar cu usile nchise" :ustinut n senat de icul si puternicul partid al conser*atorilor ina o*i$ili care- i stn+eneau re#or ele, s-a instalat con#orta$il n rolul de critic tacut al regi ului" Mi-a nstrainat-o ncetul cu ncetul pe sora ea %aulina" -u ea n-a a*ut dect o #iica, aritata cu un oarecare :alinator, o de nastere aleasa, pe care l-a ridicat la de nitatea consulara, dar care a urit tnar de tu$erculo,a; nepoata ea i-a supra*ietuit putin; unicul lor copil, &uscus, a #ost crescut n a*ersiunea #ata de ine de catre crcotasul sau $unic" Ura dintre :er*ianus si ine pastra nsa aparentele relatiilor protocolare= nu i-a precupetit partea ce i se cu*enea n tre$urile pu$lice, e*itnd totusi ca la cere onii sa a a#lu n prea+ a-i, caci *rsta lui naintata i-ar #i dat ntietate #ata de parat" De #iecare data cnd a

ntorcea la Ro a, accepta cu de#erenta sa ia parte la unul din prn,urile de #a ilie cnd #iecare ra nea circu spect; schi $a scrisori; ale sale nu erau lipsite de spirit" Ma saturase nsa de aceasta #ada situatie #alsa ce se prelungise peste asura; unul dintre putinele a*anta+e ale $atrnetii este de a arunca asca n toate pri*intele; a re#u,at sa asist la #uneraliile %aulinei" n castrul de la >ethar, n ceasurile grele de su#erinta trupeasca si de descura+are, cea ai are a araciune era sa- i spun ca :er*ianus se a#la pe cale sa-si atinga telul si sa-l atinga datorita greselii ele; octogenarul asa de gri+uliu cu propriile-i #orte *a #ace totul sa supra*ietuiasca unui $olna* de cinci,eci si sapte de ani; daca urea #ara testa ent, ar #i stiut sa o$tina deopotri*a *oturile ne ultu itilor ct si asenti entul celor ce-ar #i cre,ut ca- i ra n credinciosi alegndu- i cu 732 natul; ar #i pro#itat de colaterala nrudire ca sa- i co pro" ita opera" %entru a a cal a, i spunea ca i periu ar putea sa-si a#le stapni si ai rai; la ur a ur ei :er*ia-nus nu era lipsit de calitati; necioplitul &uscus nsusi *a #i, poate, ntr-o ,i, de n sa do neasca" Dar toata puterea ce- i ai ra asese se ridica potri*a unei atare inciuni si dorea sa traiesc ca sa ,dro$esc aceasta *ipera ntorcndu- a la Ro a l-a regasit pe Lucius" Odinioara i luase #ata de el anga+a ente pe care, de o$icei nu-ti $ati ctusi de putin capul sa le respecti, dar de care eu i a intea " Nu e de alt interi deloc ade*arat ca i-as #i pro is purpura i periala; ast#el de lucruri nu se #ac" Dar *re e de aproape cincispre,ece ani i-a platit datoriile, a na$usit scandalurile, i-a raspuns #ara ntr,iere la scrisori, care erau #er ecatoare, dar s#rseau totdeauna prin cereri de $ani pentru el sau a*ansuri pentru prote+atii sai" Era prea legat de *iata ea ca sa-l pot e6clude, daca as #i *rut, dar nu *oia asa ce*a" -on*ersatia lui era ui itoare= tnarul pe care-l credeai super#icial citise ai ult si ai $ine dect literatii de eserie" /ustul i era ales n toate pri*intele, #ie ca era *or$a de #iinte, de o$iecte, de aniere sau de chipul cel ai corect de a scanda un *ers grecesc" In senat, unde era considerat a$il, si #acuse o #ai a de orator; discursurile lui, deopotri*a li pe,i si podo$ite, ser*eau pe loc drept odele pro#esorilor de elocinta" La nu it pretor, apoi consul= a ndeplinit cu $ine aceste #unctiuni" -u cti*a ani nainte, l-a casatorit cu #iica lui Nigrinus, unul dintre consularii e6ecutati la nceputul do niei ele; aceasta unire a de*enit e $le a politicii de paciuire" !nara sotie n-a #ost dect pe +u atate #ericita; se plngea ca e negli+ata; a*ea totusi de la el trei copii, dintre care un #iu" La entatiilor ei aproape continue le raspundea cu rece politete ca te casatoresti pentru #a ilie si nu pentru tine nsuti, ca un contract att de serios se paca greu cu +ocurile lipsite de gri+i ale a orului" :iste ul lui co plicat a*ea ne*oie de etrese pentru #ast si de scla*e #ara pretentii pentru placere" .oluptatea l acina, dar asa 7'3 cu se acina un artist ca sa reali,e,e o capodopera= nu eu snt acela care sa-i #ac din asta un repros"

l pri*ea traind= parerea ea despre el se schi $a #ara ncetare, ceea ce nu se nt pla dect cu #iintele care ne interesea,a ndeaproape; ct pri*este pe ceilalti, ne ultu i sa-i +udeca #ara nuanta si o data pentru totdeauna" Uneori a nelinistea cte o o$ra,nicie studiata, o duritate, un cu*nt ire edia$il #ri*ol; ai adesea a lasa antrenat de spiritul acesta iute si spu os; cte o re arca taioasa parea deodata ca pre*esteste pe *iitorul o de stat" I-a *or$it de el lui Marcius !ur$o care, dupa o$ositoarea lui ,i de pre#ect al pretoriului, *enea n #iecare seara sa discuta despre tre$urile curente si sa +oace cu ine o partida de ,aruri; ree6a inase n a anunti e sansele pe care le a*ea Lucius de a ndeplini satis#acator cariera de parat" %rietenii se aratau ui iti de scrupulele ele; unii a s#atuiau, ridicnd din u eri, sa iau hotarrea care- i placea; oa enii aceia si nchipuiau ca lasi ostenire cui*a +u atate din lu e asa cu i-ai lasa o casa la tara" Noaptea a gndea din nou la acelasi lucru= Lucius a$ia plinise trei,eci de ani; ce era -e,ar la trei,eci de ani dect un $aiat de #a ilie ciuruit de datorii si n+it de scandaluri< -a pe *re ea cu plitelor ,ile de la Antiohia, naintea adoptarii ele de catre !raian, a gndea cu strngere de ini a ca ni ic nu erge ai ncet dect ade*arata nastere a unui o = eu nsu i depasise trei,eci de ani pe ti pul ca paniei din %annonia care i-a deschis ochii asupra raspunderilor ce le i plica puterea; uneori Lucius i se parea ai #or at dect era eu la acea *rsta" M-a ho-tart $rusc, n ur a unei cri,e de su#ocatie ai gra*a dect celelalte, care i-a rea intit ca nu ai a*ea ti p de pierdut" L-a adoptat pe Lucius care a luat nu ele de Aelius -e,ar" Era a $itios, dar cu nepasare; e6igent, #ara sa #ie a*id, caci se o$isnuise de ult sa o$tina tot ce *oia; a pri it deci,ia ea cu de,in*oltura" A a*ut i prudenta sa declar ca acest principe $lond *a #i e6traordinar de #ru os su$ purpura; rau*oitorii s-au gra$it sa pretinda ca rasplatea cu un i periu inti itatea *oluptuoasa de 7'' odinioara" nse na sa nu ntelegi ni ic din #elul n care #unctionea,a spiritul unui se#, ct de putin si-ar erita el postul si titlul" Daca atare considerente ar #i +ucat *reun rol, Lucius n-ar #i #ost de alt interi singurul asupra caruia i-as #i putut #i6a alegerea" :otia ea ncetase din *iata n resedinta ei de pe %alatin pe care o pre#era n continuare celei de la !i$ur si unde traia ncon+urata de o curte ica de prieteni si de rude spaniole, singurii ce contau pentru ea" Mena+a entele, do*e,ile de curtoa,ie, sla$ele intentii de ntelegere au luat ntre noi s#rsit ncetul cu ncetul lasnd la *edere antipatia, pornirea, pi, a si, din partea ei, ura" O *i,itase n ulti a *re e; $oala otetise si ai ult #irea-i acra si orocanoasa; pentru ea ntre*ederea a constituit prile+ul unor reprosuri *iolente care au usurat-o, dar pe care a a*ut indiscretia sa le #aca n #ata unor artori" :e $ucura ca oare #ara copii; nendoielnic ca #iii ei i-ar #i se anat; pentru ei ar #i a*ut aceeasi a*ersiune ca si pentru tatal lor" Aceasta #ra,a supurnd de ranchiuna este singura do*ada de dragoste pe care i-a dat-o :a$ina ea; scor onea cele c-te*a a intiri tolera$ile ce ra n totdeauna dupa o #iinta, daca-ti dai osteneala sa le cauti; i rea intea de un cos de #ructe pe care i-l tri isese la ani*ersarea ea, dupa o cearta; trecnd n litiera pe stra,ile nguste ale unicipiului !i$ur, prin #ata odestei case de odihna ce apartinuse pe *re uri soacrei ele Matidia,

e*oca cu a araciune cte*a nopti ale ndepartatei *eri cnd ncercase ,adarnic sa plac acestei sotii reci si dure" Moartea ne*estei ele a isca ai putin dect cea a $unei Arete, intendenta .ilei, rapita n aceeasi iarna de un acces de #riguri" Deoarece, insu#icient diagnosticata de edici, $oala din pricina careia pierise parateasa i pro*oca naintea s#?rsitului cu plitei dureri de intestine, a #ost acu,at ca recursese la otra*a, iar acest ,*on stupid gasi cre,are" Nu ai e ne*oie sa spun ca o cri a att de inutila nu -a ispitit niciodata" %oate ca decesul sotiei ele l-a pins pe :er*ianus sa riste totul= in#luenta pe care parateasa o a*ea la Ro a si-o cstigase n chip te einic; cu ea se pra$usea unul din spri+initorii lui cei ai respectati" n plus, toc ai pasise n al noualea an; nici el nu ai a*ea ti p de pierdut" De *reo cte*a luni se straduia sa atraga ici grupuri de o#iteri ai gar,ii pretoriene; uneori a ndra,nit sa se #oloseasca de respectul superstitios pe care-l inspira *rsta naintata spre a #i acla at, ntre patru ,iduri, ca parat" De curnd ntarise politia secreta ilitara, institutie respingatoare, snt de acord, dar pe care e*eni entul a do*edit-o utila" Nu- i scapase ni ic din cons#atuirile, presupuse secrete, n care $atrnul Ursus si n*ata nepotul arta co ploturilor" Adoptiunea lui Lucius nu l-a surprins pe $atrn; de ulta *re e considera nehotarrea ea n aceasta pri*inta drept ho-tarre estesugit ascunsa; dar pentru a actiona a pro#itat de o entul cnd la Ro a actul de succesiune constituia su$iect de disputa" :ecretarul sau -rescens, satul de cei patru,eci de ani de #idelitate prost retri$uita, dadu n *ileag planul, data lo*iturii, locul si nu ele co plicilor" I aginatia dus anilor ei nu ersese prea departe; #usese pur si si plu copiat atentatul pre editat odinioara de Ni-grinus si 9uietus; ur a sa #iu supri at n cursul unei cere onii religioase pe -apitoliu; #iul eu adopti* a*ea sa cada preuna cu ine" Mi-a luat chiar n acea noapte asurile de pre*edere= dus anul nostru traise prea ult; lui Lucius i *oi lasa o ostenire curatita de pri e+dii" -atre al doispre,ecelea ceas, n ,orii cenusii de #e$ruarie, un tri$un purtnd sentinta de oarte pentru :er*ianus si nepotul sau s-a pre,entat la cu natul eu; a*ea conse nul sa astepte n *esti$ul ca ordinul pe care-l dusese sa #ie ndeplinit" :er*ianus si-a che at edicul; totul s-a petrecut cu tre$uie" nainte de a uri, i-a dorit sa a sting ncet, n chinurile unei $oli incura$ile, #ara a a*ea ca el pri*ilegiul unei scurte agonii" Dorinta lui #usese de+a plinita" N-a ordonat aceasta du$la e6ecutie cu ini a usoara; ulterior n-a ncercat nici un regret, cu att ai putin *reo re uscare" :e lichida ast#el o *eche socoteala; asta era tot" N-a considerat niciodata *?rsta drept scu,a a rautatii o enesti; di potri*a, *edea n ea o circu stanta agra*an7'7

7'( ta" :entinta lui AQi$a si a acolitilor sai -a #acut sa e,it ai ulta *re e= $atrn si unul si celalalt, dar pre#era pe #anatic conspiratorului" n ce-l pri*este pe &uscus, ct de ediocru *a #i si ct de pornit potri*a- i de odiosul sau $unic, era totusi nepotul %aulinei" Dar, orice s-ar spune, legaturile de snge snt destul de sla$e cnd nu le nt aste nici o a#ectiune; ti poti da sea a ur arind co portarea particularilor n cele ai nense nate pro$le e de ostenire" !ineretea lui &uscus a-nduiosase ce*a ai ult; a$ia plinise doua,eci si opt de ani" Dar interesul statului cerea atare de,noda nt pe care $atrnul Ursus l-a #acut cu tot dinadinsul ine*ita$il" si-apoi era eu nsu i prea aproape de oarte ca sa ai a ti p sa edite, asupra s#rsitului celor doi" -te*a ,ile Marcius !ur$o si-a du$lat *igilenta; prietenii lui :er*ianus ar #i putut sa-l ra,$une" Nu s-a nt plat nsa ni ic, nici atentat, nici rascoala, nici proteste" Nu ai era noul *enit ce se straduia sa-si atraga opinia pu$lica dupa e6ecutarea celor patru consuli; nouaspre,ece ani de dreptate decisesera n #a*oarea ea; dus anii ei erau detestati n ansa $lu; ulti ea -a apro$at ca -a descotorosit de un tradator" &uscus a #ost co pati it, #ara de alt interi sa #ie socotit ne*ino*at" stiu, senatul n-a*ea sa- i ierte #aptul ca nca o data lo*ise pe unul dintre e $rii sai; pastra nsa tacerea si o *a pastra pna la oartea ea" -a si odinioara, o do,a de ndurare ndulci n cu-rnd do,a de aspri e; nici unul din parti,anii lui :er*ianus nu a a*ut de su#erit" Unica e6ceptie de la aceasta regula a constituit-o e inentul Apollodor, n*eninatul depo,itar al secretelor cu natului eu si care a pierit o data cu el" Acest o de talent #usese arhitectul pre#erat al predecesorului eu; nsu#letise cu arta uriasele $locuri ale -olu nei !raiane" Nu ne iu$ea ctusi de putin= pe *re uri luase n derdere stngacele lucrari ale a atorului, constiincioasele ele naturi oarte cu do*leci si tartacute; n ce a pri*este, i-a criticat operele cu tinereasca n#u urare" Mai tr,iu le-a denigrat pe ale ele; ha$ar n-a*ea de perioadele arete ale artei grecesti; acest rudi entar logician i reprosa ca a u plut te plele ro ane de statui colosale care, daca s-ar #i ridicat, ar #i s#ar at cu #runtea $olta propriilor sanctuare= prosteasca critica ce-l +igneste ai ult pe &idias dect pe ine" Dar ,eii nu se scoala n picioare; ei nu se ridica nici ca sa ne pre*ina, nici ca sa ne apere, sa ne rasplateasca sau sa ne pedepseasca" In noaptea aceea nu se clintisera spre a-l sal*a pe Apollodor" n pri a*ara, sanatatea lui Lucius ncepu sa- i inspire destul de serioase te eri" ntr-o di ineata, la !i$ur, co$o-rra dupa $aie n palestra unde -eler se e6ersa n to*arasia altor tineri; unul dintre ei propusese o ntrecere la care participantii sa alerge nar ati cu scut si sulita; Lucius se sustrase con#or o$iceiului sau; ceda, n #ine, glu elor noastre prietenesti; echipndu-se, se plngea de greutatea scutului de $ron,; co parat cu #ru usetea *n+oasa a lui -eler, trupul lui #ira* parea #ragil" Dupa cte*a clipe de alergare, se opri cu su#letul la gura si se pra$usi *arsnd snge" Accidentul n-a a*ut ur ari; si-a re*enit usor" Eu nsa a speriase si-ar #i tre$uit sa nu a linistesc att de usor" %ri elor si pto e ale $olii lui Lucius le contrapunea ncrederea unui o ulta *re e ro$ust, credinta sa i plicita n re,er*ele neepui,ate ale tineretii, n $una #unctionare a trupurilor" E ade*arat ca si el nsusi se nsela n

ce-l pri*este; o sla$a licarire l sustinea; sprinteneala-i era o ilu,ie pentru el ca si pentru noi" Anii ei cei ai #ru osi i-a petrecut n calatorii, n castre, n a*anposturi; i daduse sea a singur de a*anta+ele unei *ieti trudnice, de e#ectul sanatos al regiunilor secetoase ori geroase" Ma hotarse sa-l nu esc pe Lucius gu*ernatorul aceleiasi %annonii n care i-a cstigat e6perienta ntiei ele isiuni de co andant" :ituatia pe aceasta #rontiera era ult ai putin critica dect pe *re uri; sarcina lui a*ea sa se li ite,e la pasnicele tre$uri ale ad inistratorului ci*il sau la inspectii ilitare lipsite de pri e+die" Acea tara aspra ur a sa-l de,$are de oliciunea ro ana; *a n*ata sa cunoasca ai $ine lu ea i ensa pe care o cr uieste Orasul si de care acesta depinde" :e te ea de cli atele $ar$are; nu ntelegea ca te 7'D 7'E puteai $ucura de *iata si altunde*a dect la Ro a" A acceptat totusi cu acea a a$ilitate ce o a*ea cnd dorea sa- i #ie pe plac" !oata *ara a citit cu atentie rapoartele lui o#iciale si pe celelalte, ai secrete, ale lui Do itius Rogatus, o de ncredere pe care i la dat alaturi n calitate de secretar nsarcinat sa-l supra*eghe,e" Acele dari de sea a -au ultu it= Lucius stiuse sa dea do*ada n %annonia de serio,itatea pe care o astepta de la el si de la care poate ca s-ar #i a$atut dupa oartea ea" :-a descurcat chiar destul de $ine ntr-o serie de lupte de ca*alerie n a*anposturi" In pro*incie, ca peste tot, reusea sa #ar ece; re,er*a lui putin ca aspra nu-l de,a*anta+a; acar nu *a #i unul din acei principi de paie condusi de cte-o gasca" O data nsa cu nceputul toa nei a racit" :e credea ca se resta$ilise repede, dar tusea a reaparut; #e$ra persista, iar apoi s-a instalat de#initi*" >inele trecator a a*ut ca re,ultat n pri a*ara ur atoare doar su$ita re*enire a $olii" >uletinele edicilor -au nspai ntat; posta pu$lica pe care toc ai o n#iintase , cu punctele ei de schi $are a cailor si trasurilor presarate pe teritorii i ense, #unctiona parca nu ai spre a- i aduce ai repede, n #iecare di ineata, stiri de la $olna*" Nu- i ierta ca #usese neo enos #ata de el de tea a sa nu #iu ori sa nu par ngaduitor" ndata ce s-a si tit destul de re#acut ca sa suporte calatoria, l-a readus n Italia" nsotit de $atrnul Ru#us din E#es, specialist n #ti,ie, -a dus eu nsu i sa-l astept n portul >aiae pe #ira*ul eu Aelius -e,ar" -li a de la !i$ur, ai $una dect cea de la Ro a, nu este totusi su#icient de dulce pentru pla nii atinsi; hotarse sa-si petreaca s#rsitul toa nei n aceasta regiune ai sigura" -ora$ia a ancorat n i+locul gol#ului; o a $arcatiune inuscula l-a adus la tar pe $olna* si pe edicul sau" &igura-i speriata arata nca si ai sla$a su$ spu a de $ar$a cu care-si acoperise o$ra+ii n intentia de a- i se ana" Ochii pastrasera nca sclipirea dura a pietrei pretioase" %ri ele lui cu*inte i-au rea intit ca nu se ntorsese dect din ordinul eu; ad inistratia lui #usese #ara repros; a ascultase n toate pri*intele" :e co porta ca

un scolar ce da sea a de #elul n care-si ntre$uintase ,iua" L-a instalat n acea casa a lui -icero n care petrecuse cu ine cte*a luni pe cnd a*ea optspre,ece ani" A a*ut eleganta sa nu *or$easca niciodata despre *re urile de atunci" %ri ele ,ile parura a #i o *ictorie asupra $olii; ntoarcerea n Italia constituia de+a, n sine, un re ediu; n acel o ent al anului regiunea era colorata n purpura si ro," Dar ncepura ploile; un *nt u ed su#la dinspre area cenusie; casei *echi, construite pe ti pul repu$licii, i lipseau co oditatile *ilei de la !i$ur; l pri*ea pe Lucius ncal-,indu-si elancolic deasupra *asului cu +aratec degetele-i lungi, ncarcate cu inele" Her ogenes s-a ntors de putina *re e din Orient unde l tri isese sa-si prospate,e si sa-si co plete,e pro*i,ia lui de edica ente; a ncercat pe Lucius e#ectele unui na ol $i$at de puternice saruri inerale; atare cataplas e treceau drept atot*inde-catoare" Ele nsa nu se do*edira de un ai are #olos pla- nilor sai dect arterelor ele" >oala dadea pe #ata aspectele cele ai rele ale #irii acesteia reci si usuratice; sotia l-a *i,itat; ca ntotdeauna ntre*ederea lor s-a ter inat prin cu*inte a are; ea n-a ai *enit sa-l *ada" I s-a adus #iul, copil #ru os de sapte ani, stir$ si r,ator; l-a pri*it cu indi#erenta" :e in#or a cu a*iditate despre noutatile politice de la Ro a; l interesau ca +ucator si nu ca o de stat" Dar #ri*olitatea lui nse na o #or a a cura+ului; se tre,ea din lungile dupa-a ie,e de su#erinta sau toropeala ca sa se arunce cu toata #iinta ntr-una din con*ersatiile lui scnteietoare de odinioara; chipul ud de sudoare stia nca sa surda; corpul descarnat se ridica cu gratie spre a-l pri i pe edic" .a #i pna la s#rsit printul de #ildes si aur" :eara, neputnd dor i, a instala n ca era $olna*ului; -eler care nu-l iu$ea pe Lucius, dar care- i era prea de*otat pentru a nu slu+i cu $una*ointa pe cei ce- i snt dragi, accepta sa *eghe,e alaturi de ine; un horcait se nalta dintre cu*erturi" Ma neca a araciunea, adnca precu area= nu a iu$ise niciodata; relatiile noastre de*enisera repede cele dintre un #iu risipitor si un parinte nga7'B 7'4 duitor; *iata lui s-a scurs #ara planuri ari, #ara gnduri serioase, #ara pasiuni ar,atoare; si-a cheltuit anii asa cu o na sparta arunca cu $anii de aur" Ma spri+inise de un ,id n ruina= gndea cuprins de nie la su ele enor e cheltuite pentru adoptiunea lui, la cele trei sute de ilioane de sesterti distri$uite soldatilor" ntr-un #el, soarta cea ai trista nu a parasea= i plinise dorinta *eche de a da lui Lucius tot ce se poate da; statul nsa nu *a a*ea de su#erit; nu *oi risca sa #iu de,onorat de atare alegere, n stra#undul cugetului a te ea chiar sa nu earga spre $ine; daca prin nt plare ar ai #i dus-o cti*a ani nca, nu putea lasa

i periul acestei u $re" &ara a pune *reodata ntre$ari, el parea a- i patrunde gndul; ochii lui i ur areau a nu it consul pentru a doua oara; era nelinistit ca nu-si poate ndeplini #unctia; tea a de a- i displacea *ei #i Marcellus""" i repeta *ersurile lui .irgiliils nchinate nepotului lui Augustus si el dese nat drept ur oartea l-a oprit n dru "ntindeti crini cit inile pline""" :a- prastii #lori purpurii""" Iu$itorul de #lori *a ,adarnice +er$e #unerare"

cele ai ici gesturi; li-a nrautatit starea" !u as la tron, dar pe care pri i de la ine doar

-redea ca-i e ai $ine; a *rut sa se ntoarca la Ro a" Medicii, care se contra,iceau ntre ei nu ai asupra ti pului ce-i ai ra nea de trait, -au s#atuit sa-i #ac pe plac; l-a adus n etape scurte la .ila" %re,entarea lui n senat n calitate de ostenitor al i periului tre$uia sa ai$a loc n cursul sedintei ce ur a aproape i ediat Anului Nou; o$iceiul era sa- i adrese,e cu aceasta oca,ie un discurs de ultu ire; respecti*a do*ada de elocinta l preocupa de luni de ,ile; preuna ci,ela pasa+ele di#icile" La ele lucra n di ineata calendelor lui Ianuarie cnd a #ost $rusc cuprins de o cri,a de he opti,ie; a a etit; s-a spri+init pe spatarul scaunului si a nchis ochii" %entru #iinta usoara ca #ulgul, oartea nu a #ost dect un tre ur" Era ,iua Anului Nou= ca sa nu ntrerup sar$atorile pu$lice si petrecerile de #a ilie, a inter,is sa #ie di#u,ata i ediat *estea s#rsitului sau; ea a de*enit o#iciala doar a doua ,i" A #ost ngropat discret n gradinile #a iliei lui" n pre,iua acestei cere onii, sena7') #ul i-a tri is o delegatie nsarcinata sa- i trans ita con-doleantele naltului corp si sa o#ere lui Lucius onorurile di*ine la care a*ea dreptul ca #iu adopti* al paratului" A re#u,at nsa= trea$a asta de+a costase statul destui $ani" t*l-a ultu it sa-i nalt cte*a edicule #unerare, sa-i ridic ici si colo statui, prin di*ersele locuri n care a trait= sar anul Lucius nu era ,eu" De data aceasta #iecare o ent era pretios" A*usese nsa su#icient ti p sa re#lecte, la capatiul $olna*ului; planurile ele erau gata" Re arcase n senat pe un oarecare Antoninus, $ar$at de *reo cinci,eci de ani, dintr-o #a ilie din pro*incie nrudita de departe cu cea a %lotinei" M-a i presionat prin gri+a, deopotri*a respectuoasa si $lnda, cu care-l ncon+ura pe socrul lui, $atrn neputincios, care-si a*ea locul lnga el; i-a recitit statele de ser*iciu; se do*edise un #unctionar ireprosa$il n toate posturile ce le ocupase" Alegerea ea s-a #i6at asupra lui" -u ct l cunosc ai ndeaproape pe Antoninus, cu att sti a ea pentru el tinde a se trans#or a n respect" Acest o si plu poseda o *irtute despre care editase prea putin pna acu , chiar cnd i se nt pla sa o practic= $unatatea" Nu e scutit de icile scaderi ale celui ntelept; inteligenta lui consacrata ndeplinirii eticuloase a sarcinilor ,ilnice are n *edere ai ult pre,entul dect *iitorul; e6perienta sa politica e li itata de propriile-i *irtuti; calatoriile lui s-au re,u at la cte*a isiuni o#iciale, de alt interi $ine ndeplinite" E prea putin cunoscator al artelor; initiati*ele nnoitoare le trece prin #iltrul #irii sale conser*atoare" %ro*inciile, de pilda, nu *or repre,enta niciodata pentru el uriase posi$ilitati de de,*oltare, asa cu ele n-au ncetat sa

#ie n ochii ei; i *a continua un $un stapn"

ai

ult dect i *a a pli#ica opera, dar o *a continua $ine; statul *a a*ea n el un slu+itor cinstit si

Dar durata unei generatii i parea putin lucru cnd e *or$a sa asiguri securitatea lu ii; tinea , daca-i cu putinta, sa prelungesc si ai departe linia adopti*a prudent constituita, sa pregatesc i periului nca un schi $ de cai de posta pe calea ti pilor" De #iecare data cnd a ntorcea 7'2 la Ro a, n-a negli+at niciodata sa erg sa-i salut pe *echii ei prieteni .eri, spanioli ca si ine, una dintre #a iliile cele ai li$erale ale naltei agistraturi" !e-a cunoscut din leagan, Annius .erus cel ic care asta,i, datorita ie, porti nu ele de Marcus Aurelius" ntr-unui din anii cei ai nsoriti ai *ietii, n *re ea cnd se ridica %anteonul, a #acut sa #ii ales, din prietenie pentru ai tai, n sacrul colegiu al &ratilor Ar*ali, pre,idat de parat, colegiu care duce cu piosenie ai departe *echile noastre o$iceiuri religioase ro ane; te-a tinut de na n ti pul sacri#iciului ce a a*ut loc n anul acela pe alul !i$rului; a pri*it cu $linda ncntare serio,itatea ta de copil de cinci ani, speriat de tipetele purcelusului sacri#icat, dar care se straduia ct putea ai $ine sa i ite atitudinea de na a celor *rstnici" M-a ocupat de educatia acelui tnc preantelept; l-a a+utat pe tatal tau sa-ti aleaga cei ai $uni dascali" .erus, Ade*arul ade*arat= a +uca cu nu ele ce-l porti; tu esti poate singura #iinta care nu -a intit niciodata, !e-a *a,ut citind cu pasiune scrierile #ilo,o#ilor, $racndu-te cu lna aspra, culcndu-te pe tare, supunndu-ti corpul nitel ca #ira* tuturor rigorilor stoice" Desigur, toate acestea erau e6cesi*e, dar la saptespre,ece ani e6cesul e o *irtute" Ma ntre$ uneori ce stnca *a scu#unda ntelepciunea aceasta, caci ntotdeauna e scu#undata; #i-*a o sotie, un #iu prea ndragit, n s#rsit, una din acele capcane #iresti n care cad su#letele s#ioase si pure; #i-*a, pur si si plu, *rsta, $oala, o$oseala, deceptia ce ne sopteste ca daca totul e ,adarnic si *irtutea-i o ,adarnicie< i nchipui n locul #etei tale ne*ino*ate de adolescent, chipul tau isto*it de $atrn" :i t ca taria ta orala, att de $ine deprinsa, ascunde $lndete, poate chiar sla$iciune; ghicesc n tine pre,enta unui geniu care nu e neaparat cel al unui o de stat; totusi lu ea *a #i nendoielnic pe *ecie ai $una pentru ca l-a *a,ut o singura data asociat puterii supre e" A #acut tot ce era ne*oie ca sa #ii adoptat de Antoninus; su$ noul nu e ce-l *ei purta ntr-o ,i n lista paratilor, tu esti de acu nainte nepotul eu" -red ca o#er oa enilor singura oca,ie ce-o *or a*ea *reodata sa plineasca *isul lui %laton, de a 773 *edea do nind asupra lor un #ilo,o# cu ini a curata" !u ai pri it onorurile n sila; rangu-ti te o$liga sa traiesti la palat; !i$ur, locul unde adun pna la capat toate placerile *ietii, ti inspira tea a pentru *irtutea ta tnara; te pri*esc pli $ndu-te gra* pe su$ tranda#irii pletiti ai aleilor; surd ,arindu-te oprit n #ata #ru oaselor o$iecte de carne ase,ate n calea ta, e,itnd $lnd ntre .eronica si !eodor

si renuntnd repede la a ndoi n #a*oarea austeritatii, aceasta naluca i aculata" Nu i-ai ascuns dispretul tau elancolic pentru splendorile astea care durea,a putin, pentru curtea asta ce se *a prastia dupa oartea ea" Nu a iu$esti; a#ectiunea ta #iliala se ndreapta ai degra$a spre Antoninus; si ti n ine o ntelepciune contrara celei pe care ti-au insu#lat-o dascalii si n lasarea ea n *oia si turilor un principiu de *iata opus se*eritatii celui ce-ti este propriu, si totusi paralel lui" N-are i portanta" Nu este neaparat ne*oie sa a ntelegi" E6ista ai ulte ntelepciuni si toate snt necesare lu ii; nu e rau ca ele sa alterne,e" Opt ,ile dupa oartea lui Lucius, -a dus n litiera la senat; a cerut ngaduinta sa intru n sala de sedinte si sa- i pronunt alocutiunea culcat, sustinut de un teanc de perne" .or$itul a o$oseste= i-a rugat pe senatori sa se adune n cerc strns n +urul eu, ca sa nu #iu o$ligat sa ridic glasul" A #acut elogiul lui Lucius; cele cte*a rnduri au nlocuit n progra ul sedintei discursul pe care el ar #i tre$uit sa-l rosteasca n acea ,i" Mi-a anuntat apoi ho-tarrea; l-a nu it pe Antoninus; a pronuntat nu ele tau" -ontase pe consi ta ntul unani ; l-a o$tinut" Mi-a e6pri at o ulti a dorinta ce a #ost acceptata ca si celelalte; a cerut ca Antoninus sa adopte si pe #iul lui Lucius, care ast#el *a a*ea ca #rate pe Marcus Aurelius; *eti cr ui preuna; conte, pe tine sa ai #ata de el gri+a unui ai *rstnic" in ca statul sa pastre,e ce*a din Lucius" Intorcndu- a acasa, pri a oara dupa ,ile nes#rsite i-a *enit sa surd" @ucase deose$it de $ine" Adeptii lui :er*ianus, conser*atorii ostili operei ele, nu capitulasera; toate do*e,ile de respect #ata de naltul corp senatorial stra*echi si n*echit nu co pensau pentru ei cele doua sau 77' trei lo*ituri pe care i le daduse " &ara ndoiala ca ar #i pro#itat de o entul ortii ele ca sa ncerce sa- i anule,e actele" Dar dus anii cei ai nraiti nu *or ndra,ni sa nu-l recunoasca pe cel ai integru repre,entant al ordinului si pe #iul unuia dintre cei ai respectati senatori" :arcina ea pu$lica era plinita= putea de acu nainte sa a ntorc la !i$ur, sa reintru n acest re#ugiu care este $oala, sa #ac e6periente cu propriile su#erinte, sa a cu#und n ce placeri i ai ra neau, sa reiau n liniste dialogul ntrerupt cu o u $ra" Mostenirea ea i periala era n siguranta n anile piosului Antoninus si ale cu intelui Marcus Aurelius; Lucius nsusi *a supra*ietui prin #iul sau" !oate acestea s-au aran+at destul de $ine" %atientia Arrian i scrie= "-on#or ordinelor pri ite a *esnica recunostinta pentru ter inat periplul %ontului Eu6in" Ocolul a nceput si s-a ncheiat la :inope ai carui locuitori ti poarta o arile lucrari de re#acere si largire a portului, duse la $un s#rsit acu cti*a ani su$ supra*egherea ta=

Apropo, ti-au ridicat o statuie nici #oarte ase anatoare, nici #oarte #ru oasa= tri ite-le alta de ar ura al$a""" -atre est, nu #ara e otie, a $ratisat cu pri*irea acelasi %ont Eu6in, de pe nalti ile colinelor de pe care l-a ,arit odinioara pentru ntia data Feno#on al nostru si de unde tu nsuti l-ai conte plat cti*a ani n ur a""" A inspectat garni,oanele de pe coasta= co andantii lor erita cele ai ari elogii pentru at os#era de per#ecta disciplina, pentru #olosirea celor ai noi etode de instructie si pentru $una calitate a lucrarilor genistice""" n ce pri*este ntreaga parte sal$atica si cea nca destul de putin cunoscuta a coastelor, a ntreprins noi sonda+e si a odi#icat, acolo unde tre$uia, indicatiile na*igatorilor ce -au precedat""" A na*igat de-a lungul -olhidei" -unoscndu-ti interesul pentru cele scrise de poeti, i-a Medeei si despre #aptele lui Iason" %areau nsa ca ha$ar nu au de atare po*esti""" ntre$at pe locuitori despre *ra+itoriile

%e coasta nordica a acestei ari neospitaliere a a+uns la o insulita, destul de are n legenda= insula lui Ahile" stii care-i po*estea= se spune ca !etis si-a crescut #iul n ica insula pierduta n ceturi; ea iesea din adncul arii si *enea n #iecare seara pe pla+a sa stea de *or$a cu copilul" Ra$dare" 77( Nelocuita asta,i, pe insula cresc doar capre" :e a#la si un te plu al lui Ahile" %escarusii de tar si de larg, pasarile calatoare, toate ,$uratoarele arii o populea,a, iar #l#i-tul din aripi al lor, $i$at de u e,eala arina, racoreste nencetat esplanada sanctuarului" De la sine nteles ca aceasta insula a lui Ahile este deopotri*a si cea a lui %atrocle iar nenu aratele ultu iri care u plu peretii te plului snt adresate cnd lui Ahile, cnd prietenului sau, caci $inenteles, celor ce-l iu$esc pe Ahile le e draga si cinstesc e oria lui %atrocle" Ahile nsusi le apare n *is na*igatorilor ce poposesc n acele locuri= el i apara si-i nstiintea,a despre pericolele arii, asa cu #ac aiurea Dioscurii" Iar alaturi de Ahile apare si u $ra lui %atrocle" ti aduc la cunostinta atare lucruri #iindca le cred de ne de a #i stiute si #iindca cei ce i le-au po*estit le-au cunoscut ei nsisi sau leau a#lat de la artori de ni de ncredere""" Uneori Ahile i pare, dintre oa eni, cel ai aret prin cura+, tarie su#leteasca si n,estrari ale spiritului du$late de agilitate trupeasca si prin dragostea lui ar,atoare pentru tnarul sau to*aras" Ni ic ai i punator la el dect disperarea care-l #acea sa dispretuiasca *iata si sa doreasca oartea atunci cnd l-a pierdut pe cel ult iu$it""

Las sa- i cada pe genunchi *olu inosul raport al gu*ernatorului Ar eniei Mici, se#ul escadrei" -a de o$icei, Arrian a lucrat $ine" De data asta nsa a #acut si ai ult= i-a o#erit un dar necesar spre a uri pacat= i tri ite o i agine a *ietii ele, asa cu as #i *rut sa #ie" Arrian stie ca ceea ce contea,a nu *a #igura n $iogra#iile o#iciale, n inscriptiile de pe or inte; stie de ase enea ca trecerea ti pului nu #ace dect sa adauge ne#ericirii o descu panire ai ult" .a,uta de el, a*entura e6istentei ele capata sens, se ordonea,a ca un poe ; tandretea unica se desprinde de re uscare, de nera$dare, de tristele apucaturi aido a tot attor #u uri, tot attor pul$eri; durerea se decantea,a, disperarea de*ine pura" Arrian i deschide *astul e pireu al eroilor si prietenilor= nu a considera a #i prea nede n" -a era secreta din centrul $a,inului 77D de la .ila nu constituie un re#ugiu su#icient de launtric= acolo i tri corpul $atrnit, acolo su#ar" Desigur, trecutul i o#era ici si colo re#ugii unde cel putin scap de o parte a i,eriilor pre,ente; c pia de ,apada de pe alul Dunarii, gradinile din Nico edia, -laudiopolis ngal$enita de culturile de so#ran n #loare, oricare strada din Atena, o oa,a unde nu#erii unduiesc deasupra apei tul$uri, desertul sirian su$ lu ina stelelor, la ntoarcerea din ta$ara lui Osroes" Locurile acestea att de dragi snt prea adesea legate de nceputurile unei greseli, ale unei deceptii, ale unui esec stiut doar de ine= n clipele grele, toate dru urile celui #ericit care-a #ost par a duce n Egipt, ntr-o ncapere de la >aiae, ori n %alestina" Mai ult nca= o$oseala trupului se trans ite e oriei; i aginea scarilor Acropolei este de nesuportat pentru un o care se su#oca urcnd treptele gradinii; soarele de iulie de pe ntinderea pustie de la La $aesis a copleseste ca si cu -ar $ate chiar acu n cap" Arrian i o#era ce*a ai $un" La !i-$ur, n plina caldura de ai, ascult lungul hohot de plns al *alurilor pe pla+ele insulei lui Ahile; i respir aerul curat si racoros; ratacesc #ara greutate pe dala+ul te plului scaldat de u e,eala arina; l ntre,aresc pe %atrocle" Locul acesta pe care nu-l *oi *edea niciodata de*ine resedinta ea tainica, ulti ul eu re#ugiu" Nendoielnic, acolo a *oi a#la n clipa ortii" i ngaduise odinioara #ilo,o#ului Eu#rates sa se sinucida" Ni ic nu parea ai si plu= un o are dreptul sa hotarasca din ce o ent *iata lui ncetea,a sa ai #ie utila" Nu stia pe atunci ca oartea poate de*eni o$iectul unei dorinte oar$e, unei #oa e ca si dragostea" Nu pre*a,use noptile cnd a*ea sa n#asor cureaua n +urul pu nalului pentru a a gndi de doua ori nainte de a a #olosi de el" Arrian patrunsese taina acestei lupte lipsite de glorie, purtata potri*a *idului, a ariditatii, a o$oselii, a de,gustului de a trai si care s#rseste prin a dori oartea" .indecare nu e6ista= #rigurile ai *echi -au do$ort de ai ulte ori; tre ura dinainte, ca un $olna* pre*enit de un acces i inent" Orice era $ine*enit spre a a na ceasul de 77E

noapte al luptei= unca, tai#asurile prelungite pna-n ,orJ saruturile, cartile" :e ntelege ca un parat nu se sirn cide dect n ca,ul cnd e o$ligat din ratiuni de stat; Mar-cus Antonius nsusi a*usese scu,a unei $atalii pierdute :e*erul eu Arrian *a ad ira ult ai putin disperarea aceea cu care a ntorsese din Egipt, daca n-as #i reusit sa i-o $irui" %ropriul eu cod inter,icea soldatilor s#rsitul *oluntar pe care-l acorda nteleptilor; #ata de oricare legionar, nu a si tea cu ni ic ai ndreptatit sa de,erte," stiu nsa ce nsea na sa atingi cu na cltii #rn-ghiei ori ascutisul stiletului" n cele din ur a a reusit sa #ac din dorinta- i de oarte un etere, potri*a ortii nsesi= oricnd posi$ila sinucidere a a+uta sa suport ai cu ra$dare e6istenta, asa cu pre,enta la nde na a unei $auturi cal ante linisteste pe cel atins de inso nie" -a ur are a unei contradictii launtrice, o$sesia ortii n-a ncetat sa- i su$+uge su#letul dect atunci cnd pri ele si pto e ale $olii au *enit sa a scape de ea; a renceput sa a interese, de *iata care a parasea; n gradinile de la :idon i-a dorit cu ardoare sa a ai pot $ucura de trup cti*a ani nca" .oia sa or, dar nu *oia sa a su#oc; $oala te de,gusta de oarte; *rei sa te #aci $ine, ceea ce nsea na ntr-un #el ca *rei sa traiesti" :la$iciunea, su#erinta, iile de i,erii trupesti descura+ea,a nsa curnd pe $olna* de a ai ncerca sa urce din nou panta= te saturi de raga,urile care snt tot attea curse, de puterile so*aitoare, de elanurile #rnte, de necontenita asteptare a ur atoarei cri,e" Ma spiona = durerea surda din piept era oare o +ena trecatoare, consecinta unui prn, consu at prea repede, sau tre$uia sa a astept din partea dus anului la un asalt care de asta data ar putea sa nu #ie respins< Nu intra n senat #ara a- i spune ca usa se nchisese poate de#initi* n ur a ea, ca si cu as #i #ost asteptat, ca Iulius -e,ar, de cinci,eci de con+urati nar ati cu pu nale" n ti pul cinelor de la !i$ur a te ea sa co it #ata de in*itatii ei nepolitetea unei retrageri $ruste; i-era #rica sa nu or n $aie sau ntre tinere $rate" Necesitati care altadata erau 77B lesnicioase, ori chiar placute, de*in u ilitoare ndata ce se plinesc ane*oie; te plictisesti de oala de argint pre,entata n #iecare di ineata e6a inarii edicului" >oala principala traste dupa ea un ntreg cortegiu de a#ectiuni secundare= au,ul si-a pierdut ascuti ea de odinioara; chiar ieri -a *a,ut o$ligat sa-l rog pe &legon sa repete o #ra,a ntreaga= -a rusinat ai ult dect de-o cri a" Lunile ce au ur at adoptiunii lui Antoninus au #ost cu plite= sederea la >aiae, ntoarcerea la Ro a si negocierile ce au nsotito au epui,at ceea ce i ai ra asese din puteri" O$sesia ortii -a cuprins din nou, dar de aceasta data cau,ele erau *i,i$ile, arturisi$ile; dus anul eu cel ai ne pacat n-ar #i putut surde a#lndu-le" Ni ic nu a ai retinea= ar #i #ost de nteles ca paratul, retras n casa lui de la tara, dupa ce a pus rnduiala n tre$urile lu ii, sa-si ia asurile necesare spre a-si usura s#rsitul" Dar gri+a prietenilor ei echi*alea,a cu o supra*eghere nencetata= orice $olna* e un pri,onier" Nu ai a #orta necesara sa n#ig pu nalul e6act n locul arcat pe *re uri cu cerneala rosie su$ snul sting; n-as #ace dect sa adaug raului de acu un de,gustator

a estec de $anda+e, de $ureti nsngerati, de chirurgi discutnd la picioarele patului" -a sa- i pregatesc sinuciderea, precautiile unui asasin care-si pune la cale lo*itura"

i-ar tre$ui

nti -a gndit la aestrul eu de *natoare Mastor, o #ru oasa $ruta sar ata care a nsoteste de ani de ,ile cu de*ota entul unui dine lup si care e nsarcinat uneori sa *eghe,e noaptea la usa ea" A pro#itat de un o ent de singuratate spre a-l che a si a-i e6plica ce astept de la el= la nceput n-a nteles" Apoi s-a du irit; groa,a a pus sta-pnire pe utra aceea $londa" Ma crede ne uritor; *ede cu seara si di ineata edicii intra n odaia ea; a aude ge nd n ti pul punctiilor, #ara a-i #i ,guduita credinta; pentru el era ca si cu stapnul ,eilor, *oind sa-l puna la ncercare, s-ar #i co$ort din Oli p cerndu-i sa-i dea lo*itura de gratie" Mi-a s uls din ini sa$ia pe care i-o luase si a #ugit urlnd" A #ost gasit n #undul parcului, aiurind su$ stele n li $a+ul lui $ar$ar" @i*ina nne$unita a #ost 774 do olita cu s-a putut; ni eni nu i-a ai *or$it de incident" Dar, de a doua ,i, a lnga patul eu stilul etalic cu un condei de trestie" o$ser*at ca -eler nlocuise pe asa de lucru de

Mi-a cautat un aliat ai $un" A*ea cea ai deplina ncredere n Iollas, tnar edic din Ale6andria pe care Her- ogenes si-l alesese *ara trecuta ca nlocuitor n a$senta" Discuta unul cu celalalt= i placea sa esa#ode, preuna cu el ipote,e despre esenta si o$rsia lucrurilor; ndragise acest spirit ndra,net si *isator, #ocul ntunecat din ochii lui ncercanati" stia ca redescoperise n palatul din Ale6andria #or ula otra*urilor e6traordinar de su$tile o$tinute odinioara de chi istii -leopatrei" E6a enul candidatilor la catedra de edicina pe care toc ai a n#iintat-o la Odeon i-a ser*it ca prete6t spre a-l ndeparta pe Her o-genes cte*a ore, o#erindu- i ast#el prile+ul unei con*or$iri secrete cu Iollas" M-a nteles din alu,ii; a co pati ea; nu putea dect sa- i dea dreptate" @ura ntul hipocratic i inter,icea nsa, su$ indi#erent ce oti*, sa ad inistre,e unui $olna* un edica ent noci*; a re#u,at, +ignit n onoarea lui de edic" A insistat; a pretins; a utili,at toate i+loacele ncercnd sa-l nduiose, ori sa-l corup; *a #i ulti ul o pe care l-a i plorat" n*ins, i-a pro is, n s#rsit, ca se duce sa caute do,a de otra*a" L-a asteptat ,adarnic pna seara" Noaptea tr,iu, a a#lat ngro,it ca a #ost gasit ort n la$oratorul sau, cu un #lacon de sticla n na" Acest su#let strain de orice co pro is gasise i+locul de a ra ne #idel +ura ntului, #ara a- i re#u,a ni ic" A doua ,i s-a anuntat Antoninus; sincerul prieten si retinea cu greu lacri ile" Ii era de nendurat gndul ca un o pe care se o$isnuise sa-l iu$easca si sa-l *enere,e ca pe un parinte su#erea ntr-att nct sa-si doreasca oartea; i se parea ca se a$atuse de la ndatoririle sale de $un #iu" i pro itea ca-si *a uni e#orturile cu cei din antura+ul eu spre a a ngri+i, a- i potoli durerile, a- i #ace pna la capat *iata dulce si usoara, a a *indeca poate" -onta pe ine sa continuu ct ai ult ti p posi$il sa-l ndru

77) si sa-l n*at; se si tea raspun,ator n #ata ntregului i periu de ,ilele ce- i ai ra neau de trait" stiu ct #ac aceste sar ane proteste, aceste pro isiuni nai*e= ele i aduc totusi o usurare si o ngiere" -u*intele si ple ale lui Antoninus -au con*ins; nainte de a uri i recapat controlul asupra ea nsu i" Moartea lui Iollas, credincios ndatoririi sale de edic, a ndea na sa a con#or e, pna la capat con*enientelor eseriei ele de parat" %atientia= ieri l-a *a,ut pe Do itius Rogatus, de*enit procurator al onetariei, si l-a nsarcinat sa procede,e la o noua e isiune; a ales aceasta legenda care *a #i ulti ul eu cu*nt de ordine" Moartea i se paruse cea ai inti a dintre hotarrile ele, re#ugiul eu supre de o li$er; a nsela " Nu tre$uie ,guduita credinta ilioanelor de Mastori; alti Iollas nu *or ai #i pusi la grea ncercare" A nteles ca sinuciderea *a parea icului grup de prieteni de*otati ce a ncon+oara drept un se n de indi#erenta, de lipsa de recunostinta, poate; nu *reau sa las prieteniei lor a intirea suparatoare a unui torturat incapa$il sa ai suporte nca un chin" Alte considerente i s-au i pus ncetul cu ncetul n decursul noptii ce a ur at ortii lui Iollas= e6istenta i-a dat ulte sau, cel putin, a stiut o$tine ult de la ea; n acest o ent, ca si pe ti pul #ericirii ele, dar din oti*e cu totul opuse, parea ca nu ai are ni ic sa- i o#ere= nu snt sigur ca eu nu ai a ni ic de n*atat" i *oi asculta pna la capat tainicele-i porunci, ntreaga *iata a a*ut ncredere n ntelepciunea trupului eu; -a straduit sa gust cu discerna nt sen,atiile o#erite de acest prieten= se cu*ine deopotri*a sa le aprecie, si pe cele din ur a" Nu ai re#u, agonia #aurita pentru ine, s#rsitul ndelung ela$orat n adncul arterelor, ostenit poate de la un stra$un, nascut din te pera entul eu, pregatit ncetul cu ncetul de #iecare din #aptele propriei *ieti" Ora nera$darii trecuse; n situatia n care a a#lu, disperarea ar #i tot att de prost gust ca si speranta" A renuntat sa- i ai gra$esc oartea" 772 :nt nca o ulti e de #acut" Do eniile a#ricane, ostenite de la soacra ea Matidia, tre$uie sa de*ina un odel de e6ploatare agricola; taranii satului >oristene, nte eiat n !racia n a intirea unui cal destoinic, au dreptul la a+utoare, la s#rsitul unei ierni grele; di potri*a, tre$uie sa re#u, su$sidiile pentru $ogatii culti*atori din *alea Nilului, oricnd gata sa pro#ite de $una*ointa paratului" Iulius .estinus, pre#ect al n*ata ntului, i tri ite raportul sau pri*itor la deschiderea scolilor pu$lice edii; toc ai ter in restructurarea legislatiei co erciale a %al irei= totul se a#la pre*a,ut, de la tari#ul prostituatelor pna la ta6ele *a ale pentru cara*ane" -hiar acu are loc un congres al edicilor si +uristilor, ntrunit cu scopul de a hotar asupra duratei a6i e a sarcinii lehu,elor, punndu-se ast#el capat nes#rsitelor contestatii legale" In coloniile ilitare, ca,urile de $iga ie se n ultesc; a straduiesc ct pot sa-i con*ing pe *eterani sa nu pro#ite n chip gresit de legile cele noi care le ngaduie sa se casatoreasca, sa ai$a gri+a sa nu-si ia dect o singura sotie o data" La Atena se ridica un %anteon dupa odelul Ro ei; a ocup de alcatuirea inscriptiei ce-si *a a*ea locul pe peretii lui; drept pilde si nde nuri pentru *iitor, enu ar acolo ser*iciile pe care le-a adus oraselor grecesti si popoarelor

$ar$are; cele aduse Ro ei snt de la sine ntelese" Lupta potri*a $rutalitatii +ustitiei continua= a tre$uit sa #ac aspra ustrare gu*ernatorului -iliciei care ordonase sa #ie ucisi n chinuri hotii de *ite din pro*incia sa ca si cu oartea pur si si plu n-ar #i #ost de a+uns ca pedeapsa si ca i+loc de a te descotorosi de cine*a" :tatul si unicipalitatile a$u,au de conda narile la unca silnica n scopul de a-si procura o na de lucru ie#tina; a inter,is atare practica att n ce-i pri*este pe scla*i ct si pe oa enii li$eri; tre$uie nsa a*uta gri+a ca acest siste detesta$il sa nu se reinstaure,e su$ alte denu iri" :e ai co it nca sacri#icii de copii n anu ite puncte ale #ostului teritoriu al anticei -artagine= sa nu le ai #ie ngaduita preotilor lui >aal $ucuria de a-si aprinde rugurile" In Asia Mica, drepturile ostenitorilor :eleuci,ilor au #ost ncalcate #ara rusine de catre tri$unalele 7(3 noastre ci*ile, totdeauna pornite potri*a principilor de *ita *eche; a reparat aceasta lunga nedreptate" In /recia, procesul lui Herodes Atticus nca se ai +udeca" -utia de corespondenta a lui &legon, ra,uitoarele lui de piatra ponce si $atoanele-i de ceara rosie *or #i cu ine pna la capat" -a pe ti purile #ericirii ele, oa enii a cred ,eu; continua sa a nu easca ast#el chiar cnd aduc cerului sacri#icii pentru resta$ilirea :anatatii Auguste" i-a ai spus oti*ele pentru care aceasta credinta asa de $ine#acatoare nui pare nesa$uita" O $atrna oar$a a *enit pe +os din %annonia; a e#ectuat atare *laguitoare calatorie ca sa- i ceara sa-i ating pupilele-i stinse cu degetul; si-a recapatat *ederea su$ inile ele asa cu , n con*ingerea ei, se astepta de ult; iracolul se e6plica prin credinta n paratul-,eu" :-au produs si alte inuni; unii $olna*i spun ca -au *a,ut n *is, asa cu pelerinii la Epidaur l *ad n so n pe Esculap; acestia pretind ca s-au tre,it *indecati sau cel putin usurati" Nu surd de nepotri*irea dintre puterile ele de *indecator si $oala ce a roade; pri esc cu gra*itate noile haruri" >atrna oar$a *enind catre parat din #undul unei pro*incii $ar$are de*enise pentru ine ceea ce scla*ul de la !arraco #usese odinioara= e $le a populatiilor i periului pe care le-a condus si slu+it" I ensa lor ncredere a rasplateste pentru doua,eci de ani de unca ce nu i-a displacut" De curnd, &legon i-a citit lucrarea unui e*reu din Ale6andria care si el i atri$uie puteri suprao enesti; a ascultat #ara sarcas e descrierea principelui cu parul cenusiu - *a,ut ntr-un continuu du-te-*ino pe toate dru urile pa ntului, a#undndu-se printre co orile inelor, tre,ind puterile ger inati*e ale gliei, adu-cnd peste tot prosperitatea si pacea - a initiatului care a ridicat din ruine locurile s#inte ale tuturor nea urilor, a cunoscatorului estesugurilor agice, a *i,ionarului ce a ase,at un copil n ceruri" As #i #ost ult ai $ine nteles de acest e*reu entu,iast dect de ulti senatori si proconsuli; ad*ersarul ce i s-a alaturat l co pletea,a pe Arrian; a ir ca n cele din ur a a de*enit n ochii unora ceea ce dorea sa #iu si ca atare reusita consta n att de putin" 7(' >atr?netea si oartea, apropiate, adauga de aici nainte acestui prestigiu propria lor aiestate; oa enii se dau piosi la o parte din dru ul eu; ei nu a ai ase uie ca pe *re uri lui Ceus radios si cal , ci lui Marte Mergatorul nainte, di*initate a lungilor

ca panii si a disciplinei se*ere, editati*ului Nu a cel inspirat de ,ei; n ulti ul ti p chipul palid si desco pus, pri*irea #i6a, trupul are, tinut drept printr-un e#ort de *ointa, le a inteste de %luton, ,eitate a lu ii u $relor" Doar cti*a inti i, cti*a prieteni ncercati si dragi reusesc sa scape acestei teri$ile contagiuni a respectului" !narul a*ocat &ronton, +uristul de *iitor care nendoielnic *a #i unul din $unii slu+itori ai gu*ernarii tale, a *enit sa discute cu ine o co unicare ce ur a a se #ace senatului; *ocea i tre ura; i-a citit n pri*ire acelasi respect a estecat cu tea a" Nu ai pot a*ea parte de $ucuriile cal e ale prieteniei u ane; oa enii a sla*esc; a *enerea,a prea ult ca sa a ai iu$easca" Mi-a #ost hara,ita sansa ase anatoare a unor gradinari= tot ce-a ncercat sa plante, n i aginatia se enilor a prins radacina" -ultul lui Antinous parea cea ai ne$uneasca din actiunile ele, re*arsarea unei dureri care a pri*ea e6clusi*" Dar *re ea noastra e a*ida de ,ei; ea i pre#era pe cei ai plini de ardoare, pe cei ai tristi, acei care toarna n *inul *ietii ierea a ara a tar ului de dincolo de or- nt" La Del#i, copilul a de*enit Her esul pa,itor al pragului, stapnul trecatorilor ntunecate nspre u $re" Eleusis, unde *rsta si statutul sau de strain i inter,isesera odinioara sa #ie initiat alaturi de ine, #ace din el un tnar >achus al Misterelor, print al regiunilor arginase dintre si turi si su#let" Ancestrala-i Arcadie l asocia,a lui %an si Dianei, di*initati ale padurilor; taranii de la l$ur l asi ilea,a dulcelui Aristeu, regele al$inelor" In Asia, credinciosii si regasesc ntr-nsul ,eii lor $ln,i, rupti de toa na sau de*orati de *ara" La capatul tinuturilor $ar$are, to*arasul *naterilor si calatoriilor ele a $racat aspectul -a*alerului trac, al isteriosului trecator calarind prin desisuri su$ clar de luna, caraus al su#letelor n #aldurile antiei sale" !oate acestea pot #i doar o hipertro#iere a cultului o#icial, o lin7(7 gusire din partea #eluritelor nea uri, o +osnicie a preotilor a*i,i de su$sidii" Dar chipul celui tnar i scapa; el raspunde aspiratiilor ini ilor si ple= gratie unei rease,ari inerente naturii lucrurilor, e#e$ul trist si inunat a de*enit n religia oa enilor de rnd spri+inul celor sla$i si sar ani, ngietorul copiilor orti" I aginea de pe onedele din >itinia, pro#ilul $aiatului de cincispre,ece ani, cu crliontii n*ol$urati, cu sursul plin de ui ire si ncredere pe care l-a pastrat att de putin, atrna la gtul noilor nascuti n chip de a uleta; el este tintuit n ci itirele satelor pe icutele or inte" %e *re uri, cnd a gndea la propriu- i s#rsit, aido a unui cr aci nepasator de sine, ci tre u-rnd pentru pasagerii si ncarcatura cora$iei, i spunea cu a araciune ca aceasta a intire se *a scu#unda o data cu ine; tnara #iinta, $alsa ata cu gri+a n stra#undul e oriei ele, i se parea, asadar, ca *a tre$ui sa piara a doua oara" !ea a, att de ndreptatita totusi, s-a ai do olit n parte; a co pensat cu a putut acea oarte ti purie; o i agine, un re#le6, un ecou sla$ *a ra,$ate cel putin cte*a secole" n ce pri*este ne urirea, ni ic ai te einic nu poate #i #acut" L-a re*a,ut pe &idus A8uila, gu*ernatorul Antinoei, n dru catre noul sau post de la :ar i,egetusa" Mi-a descris riturile anuale cele$rate pe alul Nilului n cinstea ,eului ort, pelerinii *eniti cu iile din regiunile nordice si sudice, o#randele de $ere si graunte,

rugaciunile; tot la trei ani +ocuri ani*ersare au loc la Antinoe, ca si la Ale6andria, la Mantineea si n draga ea Atena" :ar$atorile trienale se *or tine toa na aceasta, dar nu sper sa re,ist pna la a noua *enire a lunii AtAr" E cu att ai i portant deci ca #iecare detaliu al acestor sole nitati sa #ie sta$ilit dinainte" Oracolul celui ort #unctionea,a n ca era secreta a te plului #araonic reconstruit prin gri+a ea; preotii dau ,ilnic cte*a sute de raspunsuri gata pregatite pentru ntre$arile puse de speranta ori nelinistea o eneasca" Mi s-a reprosat ca eu nsu i as #i co pus ulte din ele" Nu considera a #i o lipsa de respect #ata de ,eul eu, nici de co pasiune #ata de ne*asta soldatului care ntrea$a daca 7(( i se *a ntoarce $ar$atul dintr-o garni,oana din %alestina #ata de $olna*ul dornic de ngiere, #ata de negustorul ale carui cora$ii se leagana pe *alurile Marii Rosii, #ata de sotii ce-si doresc un #iu" -el ult prelungea n acest chip partidele de enig e, saradele *ersi#icate pe care le +uca uneori preuna" !ot asa, lu ea a #ost ui ita ca aici, la .ila, n +urul capelei din -anopus unde cultul sau e cele$rat dupa ritualul egiptean, a lasat sa se ase,e pa*ilioanele de placere ale su$ur$iei ale6andrine cu acelasi nu e usuratatile si distractiile lor pe care le o#er oaspetilor ei lund cteodata eu nsu i parte la ele" >aiatul se o$isnuise cu ast#el de lucruri" si apoi nu te-nchi,i ani de ,ile ntr-un unic gnd #ara sa nu lasi sa patrunda ncetul cu ncetul n-tr-nsul toate o$isnuintele unei *ieti" A #acut tot ce se reco anda" A asteptat= -a rugat uneori" Audi*i *oces di*inas""" %roasta Iulia >al$illa credea ca aude n ,ori *ocea isterioasa a lui Me non= a ascultat #osnetele noptii" M-a uns cu iere si ulei de tranda#ir care atrag u $rele; a ase,at cupa cu lapte, pu nul de sare, picatura de snge, $a,a e6istentei lor de altadata" M-a ntins pe pa*i entul de ar ura al icului sanctuar; lu ina stelelor se strecura prin ngustele spatii lasate li$ere-n ,id, asternnd ici si colo sclipiri, nelinistitoare palide #ocuri" Mia a intit de poruncile soptite de preoti la urechea ortului, de itinerarul gra*at pe or nt= si *a recunoaste dru ul""" si pa,nicii pragului l *or lasa sa treaca""" si *a pleca si *a *eni n +urul celor ce-l iu$esc, *re e de ilioane de ,ile""" Uneori, la lungi inter*ale, credea ca si t usoara atingere a unei apropieri, o ngiere delicata aido a #ulguirii unor gene, calduta ca #ata unei pal e" Iar alaturi de Ahile apare si u $ra lui %atrocle""" Nu *oi sti niciodata daca acea caldura, acea dulce stare nu era pur si si plu o e anatie a propriului eu, ulti ele s#ortari ale o ului luptnd cu singuratatea si cu #rigul noptii" ntre$area ce ne-o pune deopotri*a n pre,enta iu$irilor noastre n *iata a ncetat sa a ai interese,e asta,i= putin i pasa ca #anto ele che ate de ine *in din li $urile e oriei sau din cele ale unei alte lu i" :u#letul eu, daca a *reunul, 7(D e alcatuit din aceeasi su$stanta ca spectrele; acest trup cu rninile u #late, cu unghiile li*ide, aceasta asa trista, pe +u atate desco pusa, acest $urdu# plin de su#erinte, de dorinte si de *isuri nu e cu ni ic ai trainic ori ai consistent dect o u $ra" De orti

a deose$esc doar prin posi$ilitatea de a a su#oca nca putine clipe; ntr-un #el e6istenta lor e %lotina snt cel putin tot att de reali ca si ine"

ai sigura dect a

ea" Antinous si

Meditatia asupra ortii nu te-n*ata sa ori si nici nu #ace ai usoara trecerea, dar usurinta a ncetat sa ai #ie ceea ce caut" Mica #ata $u#nata si *oluntara, sacri#iciul tau nu i-a $ogatit *iata, ci oartea" Apropierea ei resta$ileste ntre noi un #el de strnsa co plicitate= cei *ii care a ncon+oara, slu+itorii de*otati, uneori stn+enitori, nu *or sti niciodata ct de putin ne ai interesea,a lu ea" Ma gndesc cu de,gust la negrele si $oluri ale or intelor egiptene= scara$eul uscat, u ia rigida, $roasca eternei reproduceri" De-ar #i sa-i cred pe preoti, te-a lasat n locul unde ele entele #iintei se destra a ca un *es nt u,at de care tragi, la raspntia nspai ntatoare dintre ceea ce #iintea,a *esnic, ce a #ost si ce *a #i" :-ar putea totusi ca oa enii aceia sa ai$a dreptate, oartea #iind #acuta din aceeasi aterie lunecoasa si con#u,a ca si *iata" Dar toate teoriile pri*ind ne urirea nu- i inspira ncredere; siste ul rasplatirilor si pedepselor nu spune ni ic unui +udecator care stie ct de greu e sa +udeci" %e de alta parte, solutia contrara o gasesc prea si plista, neantul pur, haul nes#r-sit n care rasuna rsul lui Epicur" i o$ser* s#rsitul= seria de e6peri ente asupra ea nsu i continua lungul studiu nceput n clinica lui :atAros" %na acu trans#or arile snt tot att de e6terioare ca cele la care ti pul si inte periile supun un onu ent caruia nu-i alterea,a nici ateria nici arhitectura= uneori cred ca ntre,aresc si ating prin crapaturi #undatia indestructi$ila, tu#ul etern" :nt ceea ce era , or #ara sa a #i schi $at" La pri a *edere, copilul ro$ust din gradinile :paniei, o#iterul a $itios ntors su$ cortul sau, scuturndu-si de pe u eri #ulgii de ,apada, par tot att de ine6istenti pe ct a sa #iu atunci cnd *oi #i trecut

7(E prin rugul incinerarii; dar ei snt acolo; de ei nu pot #i despartit" O ul care urla pe pieptul unui ort continua sa gea a ntr-un ungher al #iintei ele, n ciuda cal ului ai ult sau ai putin o enesc la care particip; calatorul din $olna*ul pe *eci sedentar se interesea,a de oarte #iindca ea nsea na o plecare" Acea #orta ce-a #ost pare nca n stare sa orchestre,e alcatuirea ultor altor *ieti, sa ridice lu ile" Daca, printr-o inune, cte*a *eacuri ar ur a sa se adauge putinelor ,ile ce- i ai ra n, as #ace ntoc ai aceleasi lucruri, pna la aceleasi greseli, as pasi prin aceleasi oli puri si prin aceleasi in#ernuri" Atare constatare este un argu ent e6celent n #a*oarea utilitatii ortii, dar totodata i tre,este $anuieli n pri*inta a$solutei ei e#iciente" %e parcursul unor perioade de *iata i-a #acut nse nari despre *isurile ce le a*ea ; se ni#icatia lor o discuta cu preotii, cu #ilo,o#ii, cu astrologii" -apacitatea de a *isa, pierduta de ani de ,ile, i-a re*enit n cursul lunilor de agonie; nt plarile din ti pul starii de *eghe par ai putin reale, cteodata ai nei portante dect aceste *ise" Daca ast#el de lu e lar*ara si spectrala, n care

platitudinile si a$surditatile isuna nca si ai ult dect pe pa- nt, ne-ar da o idee despre starea su#letului separat de trup, nendoielnic ca- i *oi petrece eternitatea regretnd controlul se*er al si turilor si perspecti*ele corectate ale ratiunii o enesti" si totusi a cu#und cu oarecare placere n *anele tar uri ale *iselor; pentru o clipa snt n posesia unor secrete ce apoi i scapa; acolo a adap la i,*oare, ntr-o ,i ? a#la n oa,a lui A on, n seara *narii leului" Era *esel; totul se petrecea ca pe *re ea ro$ustetii ele= #iara ranita s-a pra*alit, apoi s-a sculat; -a aruncat asupra ei sa-i dau lo*itura de gratie" Dar, de data aceasta, calul ridicat pe doua picioare -a ,*rlit la pa nt; cu plita $estie nsngerata s-a aruncat asupra- i; ghearele i s#siau pieptul; -a tre,it n ca era ea de la !i$ur, strignd dupa a+utor" Mai de curnd i-a re*a,ut tatal, la care de alt interi a gndesc putin" Era culcat pe patul de su#erinta ntr-o odaie a casei noastre din Italica 7(B pe care a parasit-o ndata dupa oartea lui" %e asa a*ea un #lacon plin cu o licoare linistitoare pe care l-a rugat sa i-o dea" Ma tre,it #ara sa ai #i a*ut ti p sa- i raspunda" Ma surprinde ca a+oritatii oa enilor le e att de #rica de #anto e, dar se paca lesne cu gndul de a *or$i ortilor n *isele lor" si pre*estirile se n ultesc= de aici nainte toate par o so atie, un se n" A scapat din na, spargndu-se, o piatra pretioasa gra*ata, ncastrata n satonul unui inel; pe ea se a#la, intaliat de un ester grec, pro#ilul eu" Au-gurii dau cu gra*itate din cap; regret aceasta pura capodopera" Mi se nt pla sa *or$esc de ine la trecut= discutnd n senat despre unele e*eni ente sur*enite dupa oartea lui Lucius, -a surprins de ulte ori scapndu- i li $a si re#erindu- a la ele ca si cu ar #i a*ut loc dupa oartea ea" Acu cte*a luni, de ,iua nasterii, urcnd n litiera scarile -apitoliului, -a a#lat #ata-n #ata cu un o n doliu care plngea= l-a *a,ut palind pe $atrnul eu Ha$rias" %e atunci ai iesea nca; continua sa e6ercit personal #unctiile de Mare %onti#, de &rate Ar*al, cele$rnd eu nsu i stra*echile ritualuri ale religiei ro ane pe care a+unsese sa le pre#er a+oritatii cultelor straine" :tatea n picioare n #ata altarului, gata sa aprind #lacara" Aducea ,eilor un sacri#iciu pentru Antoninus" Deodata, partea de toga ce- i acoperea #runtea i-a alunecat, ca,ndu- i pe u eri si lasndu- a cu capul descoperit; trecea ast#el din categoria sacri#icantului n cea a *icti ei" ntr-ade*ar, *enise si rndul eu" Ra$darea da roade; su#ar ai putin; *iata rede*ine aproape dulce" Nu a ai cert cu edicii; stupidele lor leacuri -au ucis; dar ng #area si pedantis ul ipocrit al acestora este opera noastra= ar inti ai putin daca nu ne-ar #i att de #rica sa su#eri " i lipseste #orta necesara acceselor de nie de altadata= stiu din sursa sigura ca %latorius Nepos, pe care l-a iu$it ult, a a$u,at de ncrederea ea; n-a ncercat sa-l cert; nu l-a pedepsit" .iitorul lu ii nu a ai pri*este; nu a ai straduiesc a socoti, cu tea an su#let, durata ai ult sau ai putin

7(4 lunga a pacii ro ane; las totul n sea a ,eilor" Asta nu nsea na ca a do$ndit ai ulta ncredere n +ustitia lor, care nu-i si a noastra, ori ai ulta credinta n ntelepciunea o ului; ade*arul e in*ers" .iata e cu plita; sti asta" Dar toc ai #iindca astept prea putin de la conditia u ana, perioadele de #ericire, de partial progres, e#orturile luarii de la nceput si ale continuitatii i apar tot attea inuni care aproape co pensea,a asa i ensa a relelor, a esecurilor, a nepasarii si a erorii" .eni-*or catastro#ele si ruinele; de,ordinea *a triu #a, dar din cnd n cnd si ordinea, la rndu-i" %acea se *a resta$ili din nou ntre doua perioade de ra,$oi; cu*intele li$ertate, u anis , dreptate si *or recapata ici si colo ntelesul pe care a ncercat sa li-l da " -artile noastre nu *or pieri cu toate; statuile sparte ne *or #i reparate; alte cupole si alte #rontoane *or lua nastere din #rontoanele si cupolele noastre; unii oa eni *or edita, *or lucra si *or si ti ca noi= ndra,nesc sa a $i,ui pe acesti continuatori presarati la inter*ale neregulate de-a lungul *eacurilor, pe aceasta ne urire inter itenta" Daca $ar$arii *or pune *reodata stapnire pe lu e, *or #i o$ligati sa adopte unele din etodele noastre; *or s#rsi prin a ne se ana" Lui Ha$rias i este tea a ca ntr-o ,i *a *edea pe pasto#orul lui Mithras ori pe episcopul lui Hristos in-stalndu-se la Ro a si nlocuindu-l pe Marele %onti#" Daca din ne#ericire aceasta ,i *a *eni, ur asul eu pe alul *atican *a nceta sa ai #ie se#ul unui cerc de credinciosi sau al unei $ande de sectari, spre a de*eni la rndu-i una din #etele autoritatii uni*ersale" El *a osteni palatele si arhi*ele noastre si se *a deose$i de noi ai putin dect s-ar putea crede" -onsi t cu cal la aceste *icisitudini ale Ro ei eterne" Medica entele nu ai au nici un e#ect; u #larea picioarelor continua; so nole, se,nd ai degra$a dect culcat" Unul din a*anta+ele ortii *a #i de a a a#la din nou ntins pe un pat" E rndul eu sa-l consolo, acu pe Anto-ninus" Ii rea intesc ca oartea i pare de ulta *re e solutia cea ai eleganta a propriei ele pro$le e; ca ntotdeauna, dorintele i se plinesc, n #ine, dar ntr-un 7() #el ai ,a$a*nic si ai ocolit dect cre,use " Ma #elicit ca $oala i-a ngaduit sa #iu lucid pna la capat; a $ucur ca n-a sa ai trec prin ncercarea *rstei naintate, ca nu- i este dat sa cunosc pietrirea, rigidi,area, a*iditatea, cu plita lipsa a dorintelor" Daca socotelile ele snt corecte, a a a urit aproape la etatea la care a a#lu asta,i; *iata i-a #ost de+a ai lunga cu +u atate din cea a tatei, decedat la patru,eci de ani" !otul e pregatit= *ulturul ce *a purta catre ,ei su#letul paratului este tinut la nde na pentru cere onia #une$ra" Mausoleul eu, n *r#ul caruia snt plantati acu chiparosii, ur nd sa alcatuiasca pe #undalul larg deschis al cerului o neagra pira ida, *a #i ter inat aproape la ti p spre a pri i cenusa calda nca" L-a rugat pe Antoninus sa o aduca apoi acolo si pe :a$ina; a negli+at sa-i decerne, la oarte onorurile di*ine care, din toate considerentele, i se cu*in; n-ar #i rau ca atare scapare sa-si capete plinirea" si as ai dori ca ra asitele lui Aelius -e,ar sa #ie ase,ate alaturi de ine" M-au dus la >aiae; pe caldurile lui iulie, dru ul a #ost chinuitor, dar pe alul arii respir ai $ine" Mur urul *alului pe pla+a e de atase si#onata si de

ngiere; a $ucur nca de lungile seri ro,e" !a$letele acestea nu le ai tin dect spre a- i ocupa inile ce se ,$at #ara *oia ea" A tri is sa-l caute pe Antoninus" Un calaret a plecat n galop spre Ro a" Cgo otul copitelor lui >oristene, galopul -a*alerului trac""" Micul grup de inti i se strnge la capatiul eu" Ha$rias i inspira ila= lacri ile nu se potri*esc cu ridurile $atrnilor" &ru osul chip al lui -eler este cal ca ntotdeauna; si da silinta sa a ngri+easca #ara a lasa sa se *ada ni ic din ce ar putea spori nelinistea sau o$oseala unui $olna*" Dioti os nsa hohoteste cu capul n#undat n perne" I-a asigurat *iitorul; nu-i place Italia; si *a putea plini *isul de a se ntoarce la /adara si de a deschide acolo, preuna cu un prieten, o scoala de elocinta; nu are ni ic de pierdut prin oartea ea" si totusi u arul ngust se #ra nta con*ulsi* su$ pliurile tunicii; si t pe degete lacri i care a u plu de #ericire" Hadrian a #ost pna la capat iu$it cu o eneasca dragoste" 7(2 :u#let ic, su#let $lnd si calator, to*aras al trupului eu care te-a ga,duit, *ei co$or pe eleagurile li*ide, aspre, pustii, unde nu *ei ai #i +ucaus precu o$isnuiai odinioara, nca o clipa, sa pri*i preuna tar urile #a iliare, o$iectele pe care nendoielnic nu le *o ai *edea niciodata""" :a ncerca sa patrunde n oarte cu ochii deschisi""" DI.INULUI HADRIANU: AU/U:!U: &iul lui !raian, $iruitor al partilor, nepotul lui Ner*a, Mare %onti#, n*estit pentru a doua,eci si doua oara cu putere de tri$un, de trei ori consul, de doua ori triu #ator, %arinte al %atriei si di*inei sale sotii

:a$ina Antoninus, #iul lor" Lui Lucius Aelius -aesar, #iul di*inului Hadrianus, de doua ori consul" -arnetele de note la "Me oriile lui Hadrian" Lui /"&" Aceasta carte a #ost conceputa, apoi scrisa, n ntregi e sau n parte, su$ di*erse #or e, ntre '27D si '272, ntre doua,eci si doua,eci si cinci de ani" !oate anuscrisele au #ost distruse, si eritau sa #ie" A regasit ntr-un *olu al corespondentei lui &lau-$ert, #oarte citit si su$liniat de ine prin '274, #ra,a de neuitat= "Ne aie6istnd ,ei, iar Hristos nee6istnd nca, de la -icero la Marcus Aurelius a #ost un rasti p n care, singur, doar o ul a e6istat"" O are parte din *iata ea a*ea sa se scurga ncercnd sa de#inesc, apoi sa ,ugra*esc pe acest o singur, legat de alt interi de tot ce-l ncon+ura" Renceput lucrul n '2(D; cercetari ndelungi; cincispre,ece pagini scrise si presupuse de#initi*e; proiect reluat si a$andonat de ulte ori ntre '2(D si '2(4" ai

Multa *re e i-a i aginat opera su$ #or a unei serii de dialoguri la care ar #i participat toate categoriile u ane ale epocii" Dar, orice as #i #acut, detaliul do ina ansa $lul; partile distrugeau echili$rul ntregului; glasul lui Hadrian era acoperit de celelalte strigate" Nu reusea sa organi,e, acea lu e *a,uta si nteleasa de un singur o " 7D( :ingura #ra,a care a ra as din redactarea din '2(D;,@n" cep sa- i ntre,aresc conturul ortii"" Aido a pictorului care, ase,at n #ata ori,ontului, si deplasea,a ereu se*aletul la dreapta, apoi la stnga, gasise , n #ine, punctul de *edere al cartii" :a e*oc o *iata cunoscuta, plinita, #i6ata 1ct pot ele #i *reodata5 de Istorie, n asa #el nct cur$a ei ntreaga sa #ie dintr-o data cuprinsa cu pri*irea; ai ult, sa aleg o entul n care cel ce a trait aceasta e6istenta o cntareste, o e6a inea,a, #iind pentru o clipa capa$il sa o +udece" :a #ac ast#el ca el sa se gaseasca n #ata propriei *ieti n aceeasi po,itie ca si noi"

Di ineti la .ila Hadriana; nenu arate seri petrecute n icile ca#enele ce ncon+oara Oli peionul; du-te-*ino nencetat pe arile grecesti; dru uri prin Asia Mica" :pre a putea #olosi aceste a intiri care i apartin, a tre$uit ca ele sa de*ina tot att de ndepartate de ine ca secolul al doilea" E6periente cu ti pul= optspre,ece ,ile, optspre,ece luni, optspre,ece ani, optspre,ece secole" I o$ila supra*ietuire a statuilor care, precu capul lui Antinous Mondrago-ne de la Lu*ru, traiesc nca nlauntrul acestui ti p ort" Aceeasi pro$le a e6a inata n ter enii generatiilor o enesti; doua du,ini de perechi de ini descarnate, *reo doua,eci si cinci de $atrni ar #i de a+uns spre a sta$ili un contact nentrerupt ntre Hadrian si noi" n '2(4, n ti pul unei pri e sederi n :tatele Unite, a a scris *i,ita la edic si pasa+ul despre 7DD renuntarea la e6ercitiile corporale" Aceste #rag ente e6ista, odi#icate, n pre,enta *ersiune" #acut, n *ederea acestei carti, cte*a lecturi la >i$lioteca Uni*ersitatii 0ale;

n tot ca,ul, era prea tnara" :nt carti la care nu tre$uie sa te ncu eti nainte de a trece de patru,eci de ani" %na la aceasta *rsta risti sa nu cunosti e6istenta arilor #rontiere naturale care separa, de la persoana la persoana, de la secol la secol, in#inita di*ersitate a #iintelor ori, di potri*a, sa acor,i prea ulta i portanta si plelor partiri ad inistrati*e, punctelor de *a a sau posturilor de pa,a ar ata" A a*ut ne*oie de acesti ani pentru a n*ata sa calcule, e6act distantele dintre parat si ine" ncete, sa ai lucre, la carte 1cu e6ceptia ctor*a ,ile, la %aris5 ntre '2(4 si '2(2"

ntlnirea cu a intirea lui !" E" LaNrence care se intersectea,a n Asia Mica cu cea a lui Hadrian" Dar #undalul lui Hadrian nu e desertul, ci colinele Atenei" -u ct a gn-dea ai ult la acest lucru, cu att a*entura o ului care re#u,a 1re#u,ndu-se la nceput pe sine5 a #acea sa doresc a n#atisa, prin inter ediul lui Hadrian, punctul de *edere al o ului care nu renunta sau nu renunta aici dect spre a accepta aiurea" De alt interi, este de la sine nteles ca ascetis ul si hedonis ul acesta snt n ulte pri*inte interschi $a$ile" n octo $rie '2(2, anuscrisul a #ost lasat n Europa preuna cu cea ai are parte a notelor; a luat totusi n :tatele Unite cele cte*a re,u ate #acute odinioara la 0ale, o harta a i periului ro an la oartea lui !raian, pe care o purta cu ine de ani de ,ile, si pro#ilul lui Antinous de la Mu,eul arheologic din &lorenta, cu parat la #ata locului n '27B si care e tnar, gra* si dulce"

7DE %roiect a$andonat din '2(2 pna n '2D)" Ma gndea cteodata la el, dar cu descura+are, aproape cu indi#erenta, ca la ce*a i posi$il" si cu oarecare rusine pentru a #i ndra,nit *reodata atare lucru" :cu#undare n disperarea scriitorului care nu scrie" n ceasurile cele ai grele de descura+are si de lipsa de elan, a ducea sa re*ad, n #ru osul Mu,eu din Hart#ord 1-onnecticut5, o pn,a ro ana a lui -analetto, %anteonul ntunecat si aurit pro#ilndu-se pe cerul al$astru al unui s#rsit de dupa-a ia,a de *ara" De #iecare data l parasea nseninata si plina de un nou a*nt" %rin '2D' a descoperit din nt plare la un negustor de culori din NeN 0orQ patru gra*uri de %iranesi pe care /""" si cu ine le-a cu parat" Una din ele, o *edere a .ilei lui Hadrian care- i ra asese pna atunci necunoscuta, conse nea,a si capela din -anopus de unde au #ost scoase n sec" F.II Antinous n stil egiptean si statuile de preotese n $a,alt ce pot #i *a,ute asta,i la .atican" :tructura rotunda, plesnita ca o teasta, din care aracinisuri incerte arrna ca niste su*ite de par" /eniul aproape ediu -nic al lui %iranesi a intuit acolo halucinatia, ndelungile rutine ale a intirii, arhitectura tragica a unei lu i interioare" .re e de ai ulti ani a pri*it aceasta i agine aproape n #iecare ,i #ara ca gndul sa a duca la proiectul de odinioara la care credea ca a si renuntat" Asa snt ciudatele ocolisuri a ceea ce se nu este uitare" In pri a*ara lui '2D4, punnd ordine n turtii, a 7DB !otusi, nu ele lui Hadrian #igurea,a ntr-un eseu despre itul grecesc, redactat de ine n '2D( si pu$licat de -aillois n Lcs lettres#ran8aises de la >uenos Aires" n '2DE, i aginea lui Antinous necat, purtat, ntr-un #el, de acest curent al uitarii, urca din nou la supra#ata ntr-un eseu nca inedit,-ntarea su#letului li$er, scris n a+unul unei $oli gra*e" i spun necontenit ca tot ce po*estesc aici e asluit de ceea ce nu po*estesc; aceste note nu acopera dect doar o lacuna" Nu-i *or$a acu de ce #acea n ti pul acelor ani grei, nici de gndurile, nici de unca, nici de angoasele, nici de $ucuriile, nici de i ensa repercusiune a e*eni entelor e6terioare, nici de nentrerupta *eri#icare a propriului eu su$ piatra de ncercare a #aptelor" si tot su$ tacere trec e6perientele $olii si altele, ai secrete, pe care acelea le aduceau cu ele, precu si eterna pre,enta sau cautare a dragostei" ars nse narile #acute la 0ale= ele pareau a #i de#initi* inutile"

N-are i portanta= tre$uia poate aceasta rupere a continuitatii, aceasta spartura, aceasta noapte a su#letului pe care attia din noi au ndurat-o n acea *re e, #iecare n #elul sau, si att de des ntr-un chip ult ai tragic si ai de#initi* dect ine, ca sa a o$lige sa ncerc a u ple nu nu ai distanta ce a separa de Hadrian, dar ai ales aceea care a despartea de ine nsa i" Utilitatea a tot ceea ce #aci pentru tine, #ara *reun gnd de pro#it" n cursul acestor ani de e6patriere a continuat lectura autorilor antici= *olu ele cu scoarte rosii sau *er,i ale editiei Loe$-Heine ann i de*enisera o patrie" Una din odalitatile cele ai $une de a recrea gndirea unui o = a-i reconstitui $i$lioteca" Ani de ,ile nainte, si #ara sa stiu, lucrase ast#el la reco pletarea ra#turilor de la !i$ur" 7D4 Nu- i ai ra nea dect sa- i nchipui inile u #late ale unui $olna* pe anuscrisele derulate"

:a re#aci dinlauntru ceea ce arheologii secolului al FlF-lea au #acut din a#ara" tn dece $rie '2D), a pri it din El*etia, unde l depo,itase n ti pul ra,$oiului, un cu#ar plin cu hrtii de #a ilie si cu scrisori *echi de ,ece ani" M-a ase,at lnga #oc spre a *eni de hac acestui gen ori$il de in*entar dupa cieces; a petrecut ast#el singura ai ulte seri" Des#acea pachetele de scrisori; parcurgea , nainte de a-l distruge, teancul de corespondenta cu oa eni uitati si care -au uitat, unii n *iata, altii orti" -te*a din aceste hrtii datau de pe *re ea generatiei dinaintea ea; chiar nu ele nu i ai spuneau ni ic" Arunca asinal n #oc schi $ul de gnduri oarte cu Mariile, cu &ranciscii, cu %aulii disparuti" A des#acut patru sau cinci #oi dactilogra#iate; hrtia ngal$enise" A citit adresa= "Dragul eu Marc"""" Marc""" Despre ce prieten, despre ce iu$it, despre ce ruda ndepartata era *or$a< Nu i-a intea de acel nu e" Mi-au tre$uit cte*a o ente ca sa- i dau sea a ca Marc nse na acolo Marcus Aurelius si ca a*ea su$ ochi un #rag ent al anuscrisului disparut" Din acea clipa a de*enit i perioasa rescrierea cu orice pret a acestei carti" " n noaptea aceea a redeschis doua dintre *olu ele ce- i #usesera restituite cu aceeasi oca,ie, ra asite ale unei $i$lioteci prastiate" Era *or$a de Dio -assius n #ru oasa editie a lui Henri Estienne si de un to al unei editii oarecare a Istorici Auguste, cele doua i,*oare principale pri*itoare la *iata lui Hadrian, cu parate n *re ea n care- i propusese scrierea acestei carti" !ot ceea ce lu ea si eu tra*ersase n acel inter*al $ogatea aceste cronici ale unui ti p re*olut, proiectnd asupra e6istentei 7D)

i periale alte lu ini si alte u $re" Odinioara a gndi-se cu precadere la o ul culti*at, la calator, la poet, la ndragostit; ni ic din acestea nu se stersese, dar pentru pri a data ntre*edea conturndu-se cu deose$ita claritate, dintre toate iposta,ele, pe cea ai o#iciala si deopotri*a pe cea ai tainica, cea de parat" &aptul de a #i trait ntr-o lu e a#lata n destra are i-a de onstrat nse natatea %rincipelui" M-a interesat sa #ac si sa re#ac portretul unui o aproape ntelept" e cea a

Doar un singur persona+ istoric -a tentat deopotri*a de insistent= O ar OhaAAa , poet astrono " Dar *iata lui OhaAAa conte platorului pur= lu ea actiunii i-a ra as cu totul straina" De alt interi %ersia i-e necunoscuta si nu-i stiu li $a"

!ot att de i posi$il de a alege ca #igura centrala un persona+ #e inin, de a da po*estirii ele ca a6a pe %lotina, de pilda, n locul lui Hadrian" .iata #e eilor e prea li itata, ori prea ascunsa" Daca o #e eie se destainuie, pri ul repros ce i se #ace e ca nu ai e #e eie" si-asa e destul de greu sa pui unele ade*aruri n gura unui $ar$at" A plecat la !aos n Noul Me6ic" Luase cu ine #oile al$e pe care sa rencep aceasta carte= notator ce se arunca n apa #ara a sti daca *a atinge celalalt al" !r,iu n noapte, lucra ntre NeN 0orQ si -hicago, nchisa n *agonul de dor it ca ntr-un hipogeu" Apoi toata ,iua ur atoare n restaurantul unei gari din -hicago, unde astepta un tren $locat de o #urtuna de ,apada" Apoi, din nou, pnan ,ori, singura n *agonul $el*edere al e6presului de :anta &e, ncon+urata de crupele negre ale untilor -olorado 7D2 si de eternul desen al stelelor" %asa+ele despre hrana, dragoste, so n si cunoasterea o ului au #ost ast#el scrise dintr-un condei" Nui a intesc de *reo ,i ai plina de ardoare, nici de nopti ai lucide" !rec ct ai repede posi$il peste cei trei ani de cercetari care nu interesea,a dect pe specialisti si peste ela$orarea unei etode a delirului ce interesea,a doar pe ne$uni" Dar pentru ca ulti ul cu*nt si-a a*ut rolul lui destul de i portant n ro antis , sa *or$i ai degra$a de o participare constanta si ct ai clar*a,atoare cu putinta la ceea ce a e6istat" -u un picior n eruditie, cu celalalt n agie sau te transpune n gndul si launtrul cui*a" ai e6act, si #ara a apela la nici o eta#ora, n acea agie si patetica constnd n a

%ortretul unei *oci" Daca a ales sa scriu aceste Me orii ale lui Hadrian la persoana nti e pentru ne*oie de nici un inter ediar, #ie chiar eu nsa i" Hadrian putea *or$i despre *iata lui cu ai ine"

oti*ul de a nu a*ea ctusi de putin ulta siguranta si su$tilitate dect

-ei care asa,a ro anul istoric ntr-o categorie aparte uita ca ro ancierul nu #ace dect sa interprete,e, cu a+utorul procedeelor *re ii sale, un nu ar de #apte aparti-nnd trecutului, a intiri constiente sau nu, personale sau nu, tesute din aceeasi aterie ca si Istoria" -a si Ra,$oi si pace, opera lui %roust este reconstituirea unui trecut pierdut" Ro anul istoric de la ')(3 cade, este ade*arat, n elodra a si #oileton de capa si spada; nu ai ult dect su$li a Ducesa de Langeais sau ui itoarea &ata cu ochii de aur" &lau$ert reconstituie cu inutie palatul lui Ha ilcar 7E3 cu a+utorul unor ici detalii; n acelasi chip procedea,a si cu 0on*ille" In *re ea noastra, ro anul istoric, sau ceea ce din co oditate s-a ad is sa #ie nu it ast#el, nu poate #i dect scu#undare ntr-un ti p regasit, luarea n stapnire a unei lu i interioare" !i pul n-are ni ic de-a #ace" :nt ereu surprinsa ca cei conte porani ca poti icsora dupa plac distanta secolelor" ie, care cred ca au cucerit si au trans#or at spatiul, ignora

!otul ne scapa, si toti, si noi nsine" .iata tatalui eu i-e ai necunoscuta dect cea a lui Hadrian" Daca ar tre$ui sa- i scriu propria e6istenta, as reconstitui-o din a#ara, cu di#icultate, ca pe a altuia; as apela la scrisori, la a intirile cui*a ca sa #i6e, atare e orii a#late n stare de suspensie" Ele nu snt dect ,iduri pra$usite, $ucati de u $ra" A #ace ast#el nct lacunele te6telor ce le a*ea , n ce pri*este *iata lui Hadrian, sa coincida cu ceea ce ar #i uitat el nsusi" Asta nu nsea na, cu se spune n chip a$u,i*, ca ade*arul istoric este *esnic si n ntregi e insesi,a$il" -u acest ade*ar ca si cu toate celelalte se nt pla acelasi lucru= te poti nsela ai ult sau ai putin" Regulile +ocului= sa n*eti tot, sa citesti tot, sa te in#or e,i despre tot si n acelasi ti p sa-ti adapte,i scopului E6ercitiile lui Ignatius de LoAola sau etoda ascetului hindus care ani de-a rndul se straduie sa *i,uali,e,e putin ai e6act i aginea ce si-a creat-o su$ pleoape" :a ur aresti de-a lungul a ii de #ise realitatea #aptelor; sa ncerci sa redai acestor i agini de piatraJ o$ilitatea, supletea lor *ie" -nd doua te6te, doua a#ir atii, doua idei se contra,ic, sa ncerci sa le concilie,i ai degra$a dect sa le 7E'

anule,i una prin cealalta; sa *e,i n ele doua #ete di#erite, doua stari succesi*e ale aceluiasi #apt, o realitate con*ingatoare prin co ple6itatea ei, o eneasca prin aceea ca e ultipla" :a a+ungi prin unca sa citesti un te6t din secolul al II-lea cu ochii, su#letul si si turile acelui secol; sa-l lasi sa se scalde n apa pri ordiala a #aptelor conte porane; sa ndeparte,i, daca-i posi$il, toate ideile, toate si ta intele acu ulate n straturi suprapuse ntre acei oa eni si noi" :a te #olosesti totusi, dar cu prudenta si nu ai cu titlu de studii pre ergatoare, de posi$ilitatile de apropiere si *eri#icare prin alte date, de noile perspecti*e ndelung ela$orate de ulti ea *eacurilor si e*eni entelor ce ne separa de acel te6t, de acel #apt, de acel o ; sa le utili,e,i ca un #el de repere pe dru ul de ntoarcere catre un anu it punct al ti pului" :a respingi cu hotarre u $rele aruncate de ele; sa nu ngadui ca rasu#larea sa ncetose,e luciul oglin,ii; sa retii nu ai ceea ce-i ai dura$il, rriai esential n noi, n e otiile si turilor sau n ani#estarile spiritului, ca tot attea puncte de contact cu acei oa eni care ca si noi rontaiau aslinele, $eau *inul, se u pleau de iere pe degete, luptau potri*a *ntului taios si a ploii ce $atea n #ata si cautau *ara u $ra unui platan si se $ucurau si gndeau si $atrneau si ureau" A supus de ai ulte ori diagnosticului edicilor scurtele pasa+e ale cronicilor care se re#era la $oala lui Ha-drian" Nu se prea deose$eau, una peste alta, de descrierile clinice ale ortii lui >al,ac" A #olosi, pentru a ntelege ai $ine, nceputul unei $oli de ini a"

-e-nsea na Hecu$a pentru el< se ntrea$a Ha let n #ata actorului a $ulant ce-o plnge pe Hecu$a" si iata-l pe Ha let o$ligat sa recunoasca #aptul ca acel co ediant 7E7 care *arsa lacri i ade*arate a reusit sa sta$ileasca cu oartea de trei ori ilenara o legatura ai pro#unda dect el nsusi cu tatal sau ngropat n a+un, dar #ata de care durerea nu-l ncearca att de puternic nct sa-l #aca pe loc n stare sa-l ra,$une" :u$stanta, structura u ana nu se schi $a ctusi de putin" Ni ic ai sta$il dect cur$ura unei gle,ne, locul unui tendon si #or a unui deget de la picior" Dar e6ista epoci n care ncaltarile snt ai putin de#or ante" n secolul despre care *or$esc snte nca #oarte aproape de ade*arul li$er al piciorului gol" Atri$uindu-i lui Hadrian gnduri despre *iitor, -a entinut n do eniul plau,i$ilului, cu conditia ca de #iecare data aceste pronosticuri sa ra na *agi" Analistul i partial al tre$urilor o enesti se nsala de o$icei #oarte putin asupra ersului ulterior al e*eni entelor; di potri*a, acesta trece dintr-o greseala ntr-alta daca e *or$a sa pre*ada odalitatile de reali,are, detaliile si co plicatiile" Napoleon la :ainte-Helene prorocea ca un *eac dupa oartea lui Europa *a #i re*olutionara sau ca,aca; punea #oarte $ine cei doi ter eni ai pro$le ei; nu si-i putea nchipui nsa suprapunndu-se" In general nsa, nu ai din orgoliu, din crasa ignoranta,

din lasitate re#u,a a *edea su$ stratul pre,entului pro#ilurile epocilor ce ur ea,a a se naste, nteleptii li$eri ai lu ii antice gndeau ca si noi n ter enii #i,icii sau #i,iologiei uni*ersale= ei pre*edeau s#rsitul o ului si oartea glo$ului" %lutarh si Marcus Aurelius stiau ca ,eii si ci*ili,atiile se peri ea,a si or" Nu snte singurii care pri*i n #ata *iitorul ine6ora$il" -lar*i,iunea atri$uita de ine lui Hadrian nu era de alt interi dect o persona+ului, asa cu iese el la lu7E( ina, de pilda, n -ntecele si$iline, n scrierile lui Aelius Aristide sau n portretul lui Hadrian $atrn schitat de &ronton" %e drept sau pe nedrept i se atri$uiau uri$undului calitati suprao enesti" Daca acest o n-ar #i interesat prea putin" entinut pacea lu ii si n-ar #i re#acut econo ia i periului, #ericirile si ne#ericirile sale personale -ar #i odalitate de a pune n *aloare ele entul aproape #austic al

Niciodata nu a+ungi sa te consacri su#icient uncii pasionante a corelarii te6telor" %oe ul despre tro#eul de *natoare de la !espiai, nchinat de Hadrian lui A or si .enerei ceresti "pe colinele Heliconului, pe alul i,*orului lui Narcis" - datea,a din toa na lui '7D; ca n aceeasi perioada paratul a trecut si prin Mantineea, unde, dupa cu ne in#or ea,a %ausanias, a poruncit sa #ie re#acut or ntul lui Epa inonda, daltuind pe el un poe " Inscriptia de la Mantineea este asta,i pierduta, dar gestul lui Hadrian capata, poate, ntreaga lui se ni#icatie doar corelat cu un pasa+ dinMoralia lui %lutarh care ne spune ca Epa inonda a #ost n or ntat n acel loc ntre doi tineri prieteni ucisi alaturi de el" Daca n ce pri*este ntlnirea dintre Antinous si parat se accepta data sederii n Asia Mica ntre '7( si '7D, oricu cea ai plau,i$ila si ai $ine sustinuta de descoperirile iconogra#ilor, cele doua poe e ar #ace parte din ceea ce s-ar putea nu i ciclul lui Antinous, a $ele inspirate de aceeasi /recie plina de dragoste si erois pe care Arrian o *a e*oca ai tr,iu, dupa oartea #a*oritului, cnd l *a ase ui pe t-nar cu %atrocle" Un nu ar de persona+e ale caror portrete s-ar #i cerut de,*oltate= %lotina, :a$ina, Arrian, :uetonius" Dar Hadrian nu le putea *edea dect laturalnic" Antinous nsusi nu poate 7ED #i ntre,arit dect prin re#ractia sa n a intirile paratului, adica doar cu pasionala inutie si cte*a erori"

!ot ce se poate spune despre te pera entul lui Antinous e conse nat de cea ai nense nata din i aginile sale" !andrete ar,atoare si pati asa, e#etninare trista= :helleA, cu ad ira$ila candoare a poetilor, spune esentialul n sase cu*inte, n *re e ce criticii de arta si istoricii secolului al FlF-lea nu stiau dect sa se des#asoare n decla atii asupra *irtutii sau sa ideali,e,e, nscriindu-se n #als deplin ori n *ag a$solut" %ortretele lui Antinous= snt din a$undenta, ergnd de la e6ceptional la ediocru" !oate, n ciuda deose$irilor datorate artei sculptorului sau *rstei odelului, di#erentei ntre cele e6ecutate dupa natura si cele postu e, n cinstea decedatului, snt tul$uratoare prin realis ul incredi$il al acestei #iguri totdeauna usor de recunoscut si totusi att de di*ers interpretata prin e6e plul, unic n Antichitate, de supra*ietuire si ultiplicare n piatra a chipului care n-a #ost nici al unui o de stat, nici al unui #ilo,o#, ci pur si si plu al unei #iinte iu$ite" Dintre toate aceste i agini, cele ai #ru oase snt si cele ai putin cunoscute, singurele de alt#el care ne trans it si nu ele sculptorului" Una este $asorelie#ul se nat de Antonianus din A#rodisias, descoperit acu o +u atate de *eac n ur a pe terenul unui institut agrono ic, &undi Rustici, n a carui sala a consiliului de ad inistratie se a#la asta,i a plasat" Deoarece nici un ghid al Ro ei nu-i se nalea,a e6istenta n acest oras de+a necat de statui, turistii l ignora" Opera lui Antonianus a #ost lucrata n ar ura italica; a #ost cu siguranta e6ecutata n peninsula, nendoielnic la Ro a, de catre artistul instalat de ult n Oras ori adus de Hadrian dintr-una din calatoriile sale" E de o nespusa delicatete" @oardele de *ita ncadrea,a n cel ai suplu ara$esc tnarul cap elancolic si nclinat= gndul te duce #ara sa *rei la culesul 7EE acelei scurte *ieti, la at os#era $i$ata de iros de #ructe a unei seri de toa na" Opera poarta se nele anilor petrecuti ntr-o pi*nita n ti pul ulti ului ra,$oi= al$eata ar urei a disparut pentru o ent su$ petele pa n-tii; trei degete de la na stinga au #ost sparte" Ast#el su#era ,eii de ne$uniile oa enilor" Nota din '2E)" Rndurile de ai sus au aparut pri a oara acu sase ani; ntre ti p $asorelie#ul lui Antonianus a #ost achi,itionat de un $ancher ro an, Arturo Osio, o ciudat care l-ar #i interesat pe :tendhal ori >al,ac" Osio poarta #ru oasei piese aceeasi gri+a ca si ani alelor a#late n li$ertate pe o proprietate la doi pasi de Ro a, precu si ar$orilor plantati de el cu iile pe do eniul de la Or$etello" Rara nsusire= "Italienii detesta copacii", scria :tendhal n ')7), si ce-ar spune asta,i, cnd speculantii din Ro a ucid prin in+ectare de apa #ier$inte pinii parasol, ult prea #ru osi, ult prea prote+ati de dispo,itiile unicipalitatii, si care-i stn+enesc n construirea #urnicarelor locati*e< Lu6 deopotri*a de rar= cti $ogatasi si populea,a padurile si pasunile cu ani ale n li$ertate, nu pentru placerea *natorii, ci pentru cea a reconstituirii unui #el de inunat Eden< Dragostea pentru statuile antice, aceste ari o$iecte linistite, tot att de dura$ile si #ragile, este aproape n od egal necunoscuta colectionarilor epocii noastre agitate si #ara *iitor" -on#or a*i,ului e6pertilor, noul posesor al $asorelie#ului lui Antonianus l-a supus celei ai gri+ulii curatiri, ncredintndu-l unei

ini pricepute; ndelunga si usoara #recare cu *r#ul degetelor a curatat pietrei dulcea ei stralucire de ala$astru si #ildes

ar ura de depunerile de o6i,i si de

ucegaieli, rednd

A doua capodopera este *estitul sardoniu cunoscut su$ nu ele de /e a Marl$orough, deoarece apartinuse acestei colectii asta,i dispersate; #ru oasa intalie parea ratacita sau reintrata n pa nt de ai $ine de trei,eci de ani" O licitatie de la Londra a scos-o la lu ina n ianuarie '2E7; gustul lu inat al arelui colectionar /iorgio :an-giorgi a readus-o la Ro a" /ratie $una*ointei acestuia din ur a a putut *edea si atinge aceasta piesa unica" O se natura inco pleta, socotita, nendoielnic pe $una dreptate, a #i cea a lui Antonianus din A#rodisias, poate #i citita 7EB pe c pul pietrei" Artistul a plasat cu atta aiestrie pro#ilul per#ect n cadrul stri t al sardoniului, nct aceasta $ucatica de roca ra ne, n egala asura cu o statuie sau cu un $asorelie#, arturia unei ari arte disparute" %roportiile operei #ac uitate pe cele ale o$iectului aterial" In epoca $i,antina, re*ersul capodoperei a #ost ncastrat ntr-un suport de aur din cel ai pur" A trecut ast#el de la un colectionar anoni la altul pna a a+uns la .enetia unde i se se nalea,a pre,enta ntr-o are colectie din secolul al F.II-lea; cele$rul anticar /a*in Ha ilton a cu parat-o si a adus-o n Anglia, de unde asta,i re*ine n punctul ei de plecare, la Ro a" Dintre toate o$iectele e6istnd nca si asta,i pe supra#ata pa ntului este singurul despre care se poate spune cu oarecare certitudine ca s-a a#lat deseori n inile lui Hadrian" !re$uie sa te a#un,i n ungherele cte unui su$iect spre a descoperi lucrurile cele ai si ple si de cel ai general interes literar" Nu ai studiindu-l pe &legon, secretarul lui Hadrian, a a#lat ca acestui persona+ uitat i se datorea,a pri a si una dintre cele ai #ru oase po*estiri cu #anto e, su $ra si *oluptuoasa Logodnica din -orint din care s-au inspirat /oethe si Anatole &rance n Nunta din -orint"De alt interi &legon conse na, n acelasi stil si cu egala curio,itate de,ordonata pentru tot ce depaseste li itele o enesti, po*esti a$surde despre onstri cu doua capete si despre her a#roditi care nasc" n asta constau, cel putin n unele ,ile, su$iectele con*ersatiilor de la asa i periala" -ei ce ar #i pre#erat un #urnal al lui Hadrian Me oriilor lui Hadrian uita ca o ul de actiune rareori tine un +urnal= aproape ntotdeauna, ult ai tr,iu, dupa o lunga perioada de inacti*itate, el si a inteste, notea,a si cel ai adesea se ira" 7E4 n lipsa oricarui alt docu ent, scrisoarea lui Arrian catre paratul Hadrian pri*itoare la ncon+urul Marii Negre este su#icienta spre a recrea, n liniile ei ari, personalitatea i periala= e6actitatea inutioasa a se#ului ce *rea sa stie tot; interesul pentru lucrarile

pasnice si ilitare; gustul pentru statui ase anatoare si $ine e6ecutate; pasiunea pentru poe ele si legendele trecutului" si societatea aceea, i*indu-se att de rar de-a lungul *eacurilor si care *a disparea co plet dupa Marcus Aurelius, n care, cu toate nuantele de#erentei si respectului, o ul de litere si naltul #unctionar ad inistrati* nca se ai adresea,a principelui ca unui prieten" :crisoarea aceea cuprinde totul= ntoarcerea nostalgica la idealul /reciei antice; alu,ia discreta la a orurile pierdute si la consolarile istice cautate de supra*ietuitor; o$sesia tarilor necunoscute si a cli atelor $ar$are" E*ocarea att de pro#und prero antica a regiunilor pustii populate de pasari de are ne duce cu gndul la super$ul *as descoperit la .ila Hadriana si a#lat asta,i la Mu,eul !er elor; pe ai sai pereti un stol de $tlani si ntind aripile si si iau ,$orul n deplina singuratate a ,ape,ii ar urei" Nota din '2D2" -u ct ncerc sa #ac un portret ase anator, cu att cti*a a atori de destine o enesti *or ntelege" a ndeparte, de cartea si de persona+ul ce ar putea placea" Nu ai care s-a nu it

Ro anul de*orea,a asta,i toate #or ele; esti aproape o$ligat sa treci prin el" Acest studiu asupra destinului unui o Hadrian ar #i #ost n secolul al F.II-lea o tragedie; n epoca Renasterii ar #i #ost un eseu" -artea aceasta repre,inta su$li area unei lucrari enor e ela$orata de 7E) ine singura" Luase o$isnuinta ca n

#iecare noapte sa scriu aproape n od auto at re,ultatul lungilor *i,iuni pro*ocate, gratie carora a instala n inti itatea ti pului" Erau notate cu*intele cele ai lipsite de i portanta, gesturile cele ai nense nate, nuantele cele ai i percepti$ile; scene pe care cartea de #ata, asa cu e ea, le re,u a n doua rnduri, se des#asurau n cel ai ic detaliu, cu ncetinitorul" Alaturate unele altora, acest gen de dari de sea a ar #i constituit un *olu de cte*a ii de pagini" In #iecare di ineata nsa, ardea lucrul de peste noapte" Asternuse ast#el un #oarte are nu ar de editatii deose$it de o$scure precu si cte*a descrieri destul de o$scene" -el pasionat de ade*ar sau cel putin de e6actitate este adesea n stare sa re arce, ca %ilat, ca ade*arul nu este pur" De aici, a estecate cu a#ir atiile cele ai directe, e,itarile, darile napoi, ocolisurile pe care un spirit ai con*entional nu le-ar #i cunoscut" n unele o ente, de alt interi putin nu eroase, i s-a nt plat chiar sa si t ca paratul intea" !re$uia atunci sa-l las sa inta, ca noi toti" /rosolania celor ce-ti spun= "Hadrian esti tu"" %oate tot att de are si grosolania celor ce se ira ca a #ost ales un su$iect att de ndepartat si de strain" .ra+itorul care-si crestea,a degetul n o entul n care in*oca u $rele stie ca ele nu-i *or asculta che area dect #iindca-i ling propriul snge" stie de ase enea, sau ar tre$ui sa stie, ca *ocile ce-i *or$esc snt ai ntelepte si ai de ne de atentie dect propriile lui tipete"

Mi-a dat repede sea a ca scriu *iata unui ulta tacere" 7E2

are o " De aici,

ai

ult respect pentru ade*ar,

ai

ulta atentie si, din parte- i,

ai

ntr-un sens, orice *iata po*estita e e6e plara; scrii spre a ataca sau spre a apara o anu ita ordine a lu ii pentru a de#ini o etoda ce ne e proprie" Nu e ai putin ade*arat ca aproape orice $iogra#ie se descali#ica prin ideali,area ori denigrarea cu orice pret, prin detaliul staruitor e6agerat sau o is cu prudenta= persona+ul construit l nlocuieste pe cel nteles" A nu pierde din *edere gra#icul unei *ieti o enesti care, orice s-ar spune, nu se co pune dintr-o ori,ontala si doua perpendiculare, ci ai degra$a din trei linii sinuoase, ntinse la in#init, ereu apropiindu-se si nencetat di*ergente= ceea ce un o a cre,ut ca este, ce a *rut sa #ie si ce a #ost" Orice-ai #ace, reconstruiesti originale" Orice #iinta care a trait a*entura u ana este una cu ine" ulta *re e, cel al ulti ilor oa eni li$eri" In ce ne pri*este, snte ereu onu entul n #elul tau" Dar nsea na de+a ult sa nu #olosesti dect pietrele

Acest secol al doilea a interesea,a #iindca a #ost, pentru #oarte poate de+a #oarte departe de acele ti puri"

La 7B dece $rie '2E3, ntr-o seara geroasa, pe alul Atlanticului, n tacerea aproape polara a Insulei Muntilor %ustii, n :tatele Unite, a ncercat sa retraiesc caldura, at os#era su#ocanta a unei ,ile de iulie '() la >aiae, apasarea cearcea#ului pe picioarele greoaie si epui,ate, ,go otul aproape i percepti$il al arii #ara aree a+ungnd cnd si cnd la o ul preocupat de ur urele propriei agonii" A ncercat sa erg pna la ulti a sor$itura de apa, ulti7B3 a sen,atie neplacuta, ulti a i agine" paratului nu-i ai ra ne dect sa oara"

Aceasta carte nu este dedicata ni anui" Ar #i tre$uit sa-i #ie nchinata lui /" &""" si ar #i #ost, daca n-ar #i constituit un #el de lipsa de decenta plasarea unei dedicatii personale la nceputul unei lucrari din care toc ai tinea sa a eclipse," Dar si cea ai lunga dedicatie e tot un #el prea inco plet si prea $anal de a cinsti o prietenie att de putin o$isnuita" -nd ncerc sa de#inesc $inele ce i-a

#ost hara,it de ani de ,ile, i spun ca atare pri*ilegiu, orict ar #i de rar, nu poate #i totusi unic; ca tre$uie sa e6iste uneori n a*entura unei carti s#rsite cu $ine ori ntr-o *iata de scriitor #ericit cine*a a#lat putin ai n ur a si care nu lasa sa treaca #ra,a ine6acta sau sla$a pe care *re s-o pastra din o$oseala; cine*a care *a reciti, de doua,eci de ori daca tre$uie, preuna cu noi o pagina nesigura; cine*a care ne ia de pe ra#turile $i$liotecii to urile *olu inoase n care a putea gasi *reo indicatie utila, ncapatnndu-se sa le consulte si dupa ce o$oseala ne-a #acut sa le nchide ; cine*a care ne spri+ina, ne apro$a, cteodata ne co $ate; cine*a care parte cu noi, cu egala #er*oare, $ucuriile artei si ale *ietii, e#orturile ntru acestea, niciodata plicticoase si niciodata negli+a$ile; cine*a care nu ne e nici u $ra nici ras#rngere, nici acar co pletare, ci o persoana care e ea nsasi; cine*a care ne lasa di*in de li$eri si totusi ne o$liga sa #i cu plinatate ceea ce snte " Hospes -o es8ue - oaspete si to*aras" A a#lat n dece $rie '2E' de oartea, sur*enita de curnd, a istoricului Pilhel Pe$er, n aprilie '2E7 de cea a eruditului %aul /raindor, ale carui lucrari i-au #ost de ult #olos" A discutat ,ilele acestea cu doua persoane, /" >" si @" R, care l-au cunoscut la Ro a pe gra*orul %ierre /us an, n *re ea n care acela era preocupat sa dese7B' ne,e cu pasiune pri*elisti de la .ila" :enti entul de a apartine unui #el de /ens Aelia, de a #ace parte din ulti ea de secretari ai arelui o , de a participa la acea schi $are a gar,ii i periale constituita din u anistii si poetii ce se strng n +urul unei arete a intiri" In acest #el 1lucrul e *ala$il si n pri*inta specialistilor n Napoleon ori a ad iratorilor lui Dante5 un cerc de spirite ani ate de aceleasi pre#erinte sau de aceleasi pro$le e se #or ea,a de-a lungul *re urilor" >la,ii si .adii e6ista, iar ndesatul lor *ar >asile e nca n picioare" Mi s-a nt plat o data, doar o singura data, sa a a#lu #ata n #ata cu a estecul de insulte si de glu e de soldatoi grosolani, cu citate trunchiate ori de#or ate cu estesug spre a #ace ca #ra,ele noastre sa spuna prostia pe care n-o spuneau, cu argu ente nselatoare sustinute de a#ir atii deopotri*a *agi si pere ptorii spre a #i cre,ute ca nte eiate de catre cititorul nutrind respect pentru cel cu diplo e, cititor care nu are nici ti pul nici dorinta de a cerceta el nsusi i,*oarele" !oate acestea snt caracteristice unui anu it gen si unei anu ite specii, din #ericire, #oarte rare" Di potri*a, cta $una*ointa la atti eruditi care ar #i putut #oarte $ine, n epoca noastra de cu plita speciali,are, sa respinga integral orice e#ort literar de reconstituire a trecutului care risca sa le ncalce do eniile" Multi dintre ei au a*ut $una*ointa de a se deran+a din proprie initiati*a spre a recti#ica o greseala, a con#ir a un detaliu, a spri+ini o ipote,a, a nlesni o noua cercetare - #apte pentru care aduc prieteneasca ea ultu ire tuturor acestor cola$oratori $ene*oli" Orice carte repu$licata datorea,a cte ce*a oa enilor de $ine ce au citit-o" A #ace ct poti operele"" ai $ine" A re#ace" A ai retusa i percepti$il retusa nsasi" "%e ine nsu i a corecte,, spunea 0eats, corectndu- i

7B7 Ieri, la .ila, -a gndit la iile de *ieti tacute, #urisate aido a +i*inelor, inconstiente ase enea plantelor - tigani din *re ea lui %iranesi, +e#uitori de ruine, cersetori, caprari, tarani adapostiti ai rau sau ai $ine ntr-un colt de ruine - care si-au ur at unii altora aici, de la Hadrian si pna la noi" La arginea unei plantatii de aslini, ntr-un coridor antic pe +u atate dega+at, /""" si cu ine ne-a a#lat n #ata culcusului din trestii al unui pastor, a cuierului i pro*i,at si #i6at ntre doua $locuri de ci ent ro an, a cenusii calde nca a #ocului sau" :enti ent de u ila inti itate aproape ase anator celui ncercat la Lu*ru dupa nchidere, la ceasul cnd printre statui rasar paturile pliante din chingi ale gardienilor" Nici o odi#icare de adus in '2E) rndurilor precedente= cuierul pastorului, daca nu si patul lui, c nca acolo" /""" si cu ine ne-a oprit din nou pe iar$a *aii !e pe, printre *iolete, n acel o ent al anului n care totul e reluat de la nceput, n ciuda a enintarilor pe care o ul ,ilelor noastre le #ace sa apese pretutindeni n lu e si peste el nsusi" .ila nsa a su#erit totusi o schi $are insidioasa" Desigur, nu co pleta; nu poate #i trans#or at att de repede un ansa $lu pe care secolele l-au distrus ncetul cu ncetul dndu-i aspectul de acu " %rintr-o greseala rara n Italia, pri e+dioase "n#ru usetari" au *enit sa se adauge re#acerilor si consolidarilor necesare" Maslinii au #ost taiati spre a #ace loc unui indiscret parca+ auto si unui chiosc de racoritoare n genul celor de pe terenurile de e6po,itii, trans#or nd no$ila solitudine a %oecilului ntr-un peisa+ de piateta; o #n-tnade $eton si o#era trecatorilor lichidul printrun inutil as-caron de ipsos care #ri,ea,a anticul; un alt ascaron, nca si ai inutil, podo$este peretele arii piscine agre entata asta,i cu o #lotila de rate" Au #ost copiate tot n ipsos destul de $anale statui de gradina greco-ro ane, adunate din sapaturile recente de aici si care nu eritau nici aceasta cinste e6cesi*a, nici atare lipsa de respect; replicile n urta aterie de#or anta si #ria$ila, plasa7B( te ca la nt plare pe piedestale, dau elancolicului -anopus aspectul unui colt de studio pentru reconstituirea cine atogra#ica a *ietii ce,arilor" Ni ic ai #ragil ca echili$rul locurilor #ru oase" &ante,iile noastre interpretati*e lasa intacte te6tele nsele, care supra*ietuiesc co entariilor; dar cea ai nense nata restaurare i prudenta adusa pietrelor, cea ai negli+a$ila alee as#altata taind un c p pe care iar$a crestea de secole n pace snt lucruri ce nu ai pot #i nicicnd reparate" &ru usetea se ndepartea,a; autenticul de ase enea" Locuri unde ti-ai ales sa traiesti, resedinte in*i,i$ile pe care ti le-ai construit n a#ara ti pului" A ca Hadrian n Insula lui Ahile" locuit la !i$ur, *oi uri poate acolo,

Nu" A re*i,itat nca o data .ila, pa*ilioanele ei #acute pentru inti itate si repaos, *estigiile unui lu6 lipsit de #ast, ct ai putin i perial posi$il, al unui a ator $ogat ce se straduie sa contopeasca ncntarile artei cu satis#actiile c penesti" A cercetat n %anteon locul e6act unde cadea pata de soare n di ineata lui 7' aprilie; a re#acut, de-a lungul coridoarelor Mausoleului, dru ul #une$ru deseori ur at de Ha$rias, -eler si Dioti os, prietenii ulti elor ,ile" Dar nu ai si tea i ediata pre,enta a acelor #iinte, actualitatea acelor nt plari= ele ra n aproape de ine, nsa re*olute, nici ai ult nici ai putin dect a intirile propriei *ieti" Legatura noastra cu altul si are *re ea ei si ncetea,a, o data satis#actia o$tinuta, lectia stiuta, ser*iciul #acut, opera ncheiata" -eea ce a #ost n stare sa spun, a spus" -eea ce a putut n*ata, a n*atat" :a ne ocupa , pentru o *re e, de alte lucrari" I Nota O reconstituire de #elul celei a$ia citite, adica #acuta la persoana nti si pusa n gura o ului ce ur a a #i ,ugra*it, tine n unele pri*inte de ro an si n altele de poe,ie; ea s-ar putea lipsi asadar de argu ente +usti#icati*e; *aloarea ei u ana este totusi sporita n chip deose$it prin #idelitatea #ata de #apte" -ititorul *a lua ai +os cunostinta de lista principalelor te6te pe care ne-a $i,uit n constructia acestei carti" -onsolidnd ast#el o opera $eletristica, nu #ace de alt interi dect sa ne con#or a o$iceiului lui Racine care n pre#ata tragediilor sale si nsiruie cu gri+a i,*oarele" nainte de toate nsa, si pentru a raspunde ntre$arilor celor ai insistente, sa ur a e6e plul aceluiasi Racine indicnd locurile, destul de putin nu eroase, n care a co pletat istoria ori a odi#icat-o cu prudenta" %ersona+ul Marullinus e real, dar caracteristica lui principala, darul di*inatiei, este pru utata de la un unchi al lui Hadrian; pre+urarile ortii lui snt i aginare" O inscriptie ne in#or ea,a ca so#istul Isaios a #ost unul din dascalii tnarului Hadrian, dar nu este sigur ca studentul a ntreprins, asa cu se a#ir a aici, respecti*a calatorie la Atena" /allus este real, dar detaliul pri*ind de,astrul #inal al acestui persona+ #igurea,a n te6t nu ai pentru a su$linia una din trasaturile cel ai des a intita a caracterului lui Hadrian; ranchiuna" Episodul initierii itriace este in*entat; la acea *re e cultul era raspndit n rndu-rile ar atei; este posi$il, nsa ctusi de putin do*edit, ca Hadrian, tnar o#iter, sa #i #ost ispitit sa se initie,e" Acelasi lucru si despre tauro$olul 1$ote,ul cu shge de taur5 pe care Antinous l pri este la %al ira= Meles Agrippa, -astoras 7BE l

si, n episodul precedent, !ur$o snt desigur persona+e reale= participarea acestora la riturile initiatice este n ntregi e #icti*a" In cele doua scene a ur at traditia con#or careia $aia de snge ar #ace parte att din ritualul itriac ct si din cel al ,eitei siriene careia unii n*atati pre#era sa i-l atri$uie e6clusi*, atare pru uturi de la un cult la altul #iind posi$ile din punct de *edere psihologic ntro *re e n care religiile de nruire se "conta inau" n cli atul de curio,itate, de scepticis si de *aga de*otiune care a #ost cel al secolului al doilea" Intilnirea cu gi noso#istul nu este, n ce-l pri*este pe Hadrian, atestata de istorie; ne-a #olosit de te6te din secolele ' si II care descriu episoadele de acelasi gen" !oate detaliile re#eritoare la Attianus snt e6acte, cu e6ceptia uneia sau a doua alu,ii la *iata lui particulara despre care nu sti ni ic" -apitolul despre a ante este scos n ntregi e din doua rnduri ale lui :partianus 1FI, 45; ne-a straduit, in*entnd acolo unde tre$uia, sa ra ne n li itele generalitatilor celor ai plau,i$ile" %o peius %roculus a #ost gu*ernator al >itiniei; nu este sigur ca a #ost n '7(-l7D cnd paratul a trecut pe acolo" :traton din :ardes, poet erotic a carui opera ne este cunoscuta prin Antologia palatina, traia pro$a$il n ti pul lui Hadrian; ni ic nu do*edeste, nici nu in#ir a ca paratul l-ar #i ntlnit ntr-una din calatoriile sale n Asia Mica" .i,ita lui Lucius la Ale6andria n '(3 este dedusa dintr-un te6t 1pe care s-a ai $i,uit si /regoro*ius5 deseori contestat, :crisoarea lui Hadrian catre :eroianus, unde pasa+ul re#eritor la Lucius nu o$liga cu ni ic la atare interpretare" In#or atia asupra pre,entei lui n Egipt este deci ai ult dect nesigura; di potri*a, detaliile re#eritoare la Lucius n ti pul acestei perioade snt aproape toate e6trase din $iogra#ia ce i-a #ost consacrata de :partianus,.iata luiAelius -e,ar" %o*estea cu sacri#iciul lui Antinous e traditionala 1Dio -assius, LFIF, ''; :partianus, FI., 45; a anuntul procedeelor *ra+itoresti se inspira din papirusii agici ai Egiptului, dar nt plarile din seara de la -anopus snt nascocite" Episodul copilului ca,ut de pe $alcon n cursul unei sar$atoriri, plasat aici n *re ea escalei lui Hadrian la &ile, 7BB este e6tras dintr-o dare de sea a a %apirusurilor de la O6A-rhAnchus si s-a petrecut n realitate aproape cu patru,eci de ani dupa calatoria lui Hadrian n Egipt" Legarea e6ecutiei lui Apollodor de co plotul lui :er*ianus nu este dect o ipote,a, poate argu enta$ila" Ha$rias, -eler, Dioti os snt de ai ulte ori entionati de Marcus Aurelius, care totusi nu le indica dect nu ele si pasionata lor credinta #ata de e oria lui Hadrian" Ne-a #olosit de ei n e*ocarea curtii de la !i$ur n ulti ii ani ai do niei= Ha$rias repre,inta cercul de #ilo,o#i plato-nicieni ori stoici care-l ncon+ura pe parat; -eler 1ce nu tre$uie con#undat cu -eler entionat de &ilostrat si Aris-tide si care a #ost secretar a$ epistulis graecis5 ele entul ilitar, iar Dioti os grupul de ero eni i periali" Deci cele trei nu e istorice au ser*it ca punct de plecare pentru crearea partiala a trei persona+e" Di potri*a, edicul Iollas este un persona+ real al carui nu e istoria nu-l po eneste nsa, dupa cu nu ne spune nici ca ar #i #ost de o$rsie ale6andrina" Li$ertul Onesi os a e6istat, dar nu sti daca detinea pe lnga Hadrian rolul de i+locitor; :er*ianus a a*ut ntr-ade*ar un secretar pe nu e -rescens, dar istoria nu ne spune ca si-ar #i tradat stapnul" Negustorul Opra oas e real, nsa ni ic nu do*edeste ca l-ar #i nsotit pe Hadrian pe Eu#rat" :otia lui

Arrian este un persona+ istoric= nu sti daca ea era "#ina si ndra", cu spune aici Hadrian" Nu ai cti*a #iguranti snt n ntregi e in*entati= scla*ul Eu#orion, actorii OlA pos si >atAlos, edicul LeotAhides, tnarul tri$un $ritanic si ghidul Assar" -ele doua *ra+itoare, cea din >ritannia si cea de la -anopus, persona+e #icti*e, si $oli,ea,a lu ea pre,icatorilor de tot #elul si a practicantilor de stiinte oculte de care Hadrian s-a ncon+urat cu placere" Nu ele Arete pro*ine dintr-un poe autentic al lui Hadrian 1Inscriptiones /raecae, FI., '3)25, dar el este dat aici n od ar$itrar intendentei .ilei; cel al curierului Menecrates este luat din:crisoarea regelui &er es catre paratul Hadrian 1>i$liothe8ue de lJEcole des -liartes, *oi" 4D,'2'(5, te6t a$solut legendar de care istoria pro-priu-,isa nu se poate #olosi, dar care, totusi, a putut pru7B4 uta acest detaliu din alte docu ente asta,i pierdute" Nu ele de >enedictus si !eodotos, palide u $re ndragostite ce trec prin -ugetarile lui Marcus Aurelius, au #ost transpuse, din ratiuni stilistice, n .eronica si !eodor" n s#rsit, nu ele grecesti si latinesti sapate pe $a,a -olosului lui Me non, la !e$a, snt n a+oritatea lor pru utate din Letronne, Recueil des inscriptions grec8ues et latines de lJEgApte, ')D); cel i aginar al unui oarecare Eu enes care a stat n acelasi loc, cu sase secole naintea lui Hadrian, se +usti#ica prin aceea ca asoara pentru noi si pentru Hadrian nsusi ti pul scurs ntre pri ii *i,itatori greci ai Egiptului, conte porani cu Herodot, si acei calatori ro ani dintr-o di ineata a secolului II" :curta schita a ediului #a ilial al lui Antinous nu este istorica, dar tine cont de conditiile sociale caracteristice >itiniei acelei *re i" n ce pri*este unele chestiuni contro*ersate, cu ar #i pricinile pensionarii lui :uetonius, o$r-sia li$era sau ser*ila a lui Antinous, participarea acti*a a lui Hadrian la ra,$oiul din %alestina, data apoteo,arii :a$inei si a n or ntarii lui Aelius -e,ar n castelul :antAngelo, a tre$uit sa alege ntre ipote,ele istoricilor; ne-a straduit sa nu opta dect din oti*e te einice" n alte ca,uri, adoptarea lui Hadrian de catre !raian, oartea lui Antinous, a ncercat sa lasa a plana asupra po*estirii o incertitudine care, nainte de a #i cea a istoriei, a #ost, n od cert, a *ietii nsesi" -ele doua i,*oare principale pentru studiul *ietii si persona+ului Hadrian snt istoricul grec Dio -assius, care a scris paginile din a sa Istorie ro ana consacrate paratului la apro6i ati* patru,eci de ani dupa oartea acestuia, si cronicarul latin :partianus, unul din redactorii Istoriei Auguste, ce a ntoc it la ai $ine de un secol a sa .ita Hadriani, unul din cele ai $une te6te ale acestei culegeri, precu si .ita Aelii -aesaris, lucrare ai ica, care o#era despre #iul adopti* al lui Hadrian o i agine deose$it de plau,i$ila, super#iciala nsa, #iindca n ulti a instanta asa era nsusi persona+ul" Acesti doi autori se spri+ina pe docu ente ulterior pierdute, printre altele Me oriile pu$licate de 7B)

Hadrian su$ nu ele li$ertului sau &legon si o culegere de scrisori ale paratului adunate de cel din ur a" Nici Dio si nici :partianus nu snt ari istorici, sau ari $iogra#i, dar toc ai datorita scaderilor lor literare si, ntr-o oarecare asura, a lipsei lor de siste , ei se situea,a n i ediata *ecinatate a #aptului trait, iar cercetarile oderne le-au con#ir at cel ai adesea spusele, ntr-un chip surprin,ator" Interpretarea de #ata se $a,ea,a n are asura pe acest anunchi de #apte inore" !re$uie de ase enea entionate, #ara a ncerca de alt interi sa #i e6hausti*i, cele cte*a detalii spicuite n alte *ieti ale Istoriei Auguste, ca de pilda cele ale lui Antoninus si Marcus Aurelius, datorate lui Iulius -apitolinus; precu si cte*a #ra,e e6trase din Aurelius .ictor si din autorul acelor Epito e,care au de+a despre Hadrian o i agine legendara, dar a caror #ru usete stilistica le asa,a ntr-o categorie aparte" Notitele istorice din Dictionarul :uda ne-au in#or at despre doua chestiuni putin cunoscute= -onsolarea adresata lui Hadrian de catre Nu enios si cntecele #une$re co puse de Meso- edes cu oca,ia ortii lui Antinous" De la Hadrian au ra as ai ulte opere autentice de care ne-a #olosit= corespondenta ad inistrati*a, #rag ente de discursuri ori de rapoarte o#iciale, ca cele$ra Adresa de la La $aesis,conser*ate cel ai adesea de inscriptii; deci,ii legislati*e trans ise de +urisconsulti; poe e entionate de autorii ti pului, ca *estitul Ani ula *agula $landula, sau gasite pe onu ente unde #igurea,a ca inscriptii *oti-*e, ca poe ul catre A or si .enera cereasca, gra*at pe peretele te plului de la !espiai 1Oai$el, Epigra ata graeca e6 lapidi$us conlecta, )''5" -ele trei scrisori ale lui Hadrian pri*itoare la *iata sa personala 1:crisoarea catre Matidia, :crisoarea catre :er*ianus, :crisoarea adresata de paratul a#lat pe oarte lui Antoninus, ce pot #i gasite respecti* n culegerea de scrisori co pilata de gra aticul Dositeos, n .ita :a-turnini a lui .opiscus si n /ren#ell si Hunt, &aAu !oNns and their %apAri, '2335 snt de autenticitate ndoielnica; totusi toate trei poarta n cel ai nalt grad pecetea o ului 7B2 caruia-i snt atri$uite; unele din indicatiile o#erite de ele au #ost #olosite n aceasta carte" Nenu aratele entiuni despre Hadrian si antura+ul sau, prastiate aproape la toti scriitorii secolelor al Il-lea si al III-lea, a+uta la co pletarea in#or atiilor cronicilor, u plndu-le adesea lacunele" Ast#el, pentru a nu da dect cte*a e6e ple e6trase din Me oriile lui Hadrian, entiona ca episodul *natorilor din Li$ia pro*ine n ntregi e dintr-un #rag ent #oarte utilat al poe ului lui %ancrates,.natorile lui Hadrian si Antinous, gasit n Egipt si pu$licat n '2'' n colectia %apirusurile de la O6ArhAnchus 1III, nr" '3)E5; ca Atenaios, Aulus /ellius si &ilostrat au dat ulte detalii despre so#istii si poetii de la curtea i periala sau ca %linius cel !nar si Martial adauga cte*a trasaturi chipului putin ca sters al unui .oconius sau unui Li-cinius :ura" Descrierea su#erintei lui Hadrian la oartea lui Antinous se inspira din istoricii do niei, dar si din unele pasa+e ale %arintilor >isericii, nendoielnic repro$ati*i, dar uneori ai u ani asupra acestui punct si ai ales cu pareri ult ai di*erse dect s-ar #i cre,ut" %arti din :crisoarea lui Arrian catre paratul Hadrian cu oca,ia periplului Marii Negre,care contine alu,ii la acelasi su$iect, au #ost ncorporate pre,entei lucrari, autoarea

alaturndu-se parerii n*atatilor care cred autentic acest te6t n ansa $lul sau" %anegiricul Ro ei, al so#istului Aelius Aristide, opera de clar tip hadrianic, a #urni,at cte*a trasaturi schitei statului ideal ntoc ita aici de catre parat" -te*a detalii istorice a estecate n !al ud cu un i ens aterial legendar se adauga, n ce pri*este ra,$oiul din %alestina, relatarii din Istoria eclesiastica a lui Euse$ius" Mentionarea e6ilului lui &a*ori-nus pro*ine dintr-un #rag ent al celui din ur a, a#lat ntr-un anuscris din >i$lioteca .aticanului, pu$licat n '2(' 1M" Norsa si /" .itelli, '' papiro *aticano greco, II, n :tudi e testi, LIII5; episodul atroce al secretarului chiort este e6tras dintr-un tratat al lui /alenus, edicul lui Mar-cus Aurelius; i aginea lui Hadrian pe oarte se inspira din portretul tragic al paratului $atrnit, datorat lui &ronton" 743 Alteori ne-a adresat onu entelor #igurati*e si inscriptiilor n ce pri*este detaliile #aptelor nenregistrate de istoricii antici" Unele consideratii generale despre caracterul sal$atic al ra,$oaielor dacice si sar atice, pri,onieri arsi de *ii, s#etnici ai regelui Dece$al otra*indu-se n ,iua capitularii, au ca sursa $asorelie#urile de pe -olu na lui !raian 1P" &roehner, La -olonne !ra+ane, ')BE; I" A" Rich- ond, !ra+anJs Ar A on !ra+anJs -olu n, n %apers o#the >ri-tish :cliool at Ro e, FIII, '2(E5; o are parte a i agisticii calatoriilor este pru utata de pe re*ersurile onetare ale e isiunilor do niei" %oe ele Iuliei >al$illa sapate pe piciorul -olosului lui Me non ser*esc drept punct de plecare al po*estirii *i,itei la !e$a 1R" -agnat, Inscriptiones graecaead res ro anas pertinentes, '')B-l')45; preci,ia ct pri*este ,iua de nastere a lui Antinous se datorea,a inscriptiei -olegiului estesugarilor si scla*ilor din Lanu*iu care n '(( l-a luat pe Antinous ca patron protector 1-orpus inscriptionutn latinaru , FI., 7''75, preci,are contestata de Mo sen, dar acceptata ulterior de n*atati ai putin hipercritici; cele cte*a cu*inte date ca nscrise pe or ntul #a*oritului snt luate din arele te6t hierogli#ic al o$eliscului de pe %incio care descrie #uneraliile si cere oniile cultului acestuia 1A" Er an, O$elisQen Ro ischer Ceit, n Ro ische Mitteilungen, FI, ')2B; O" Marucchi, /li o$elischi egi,iani di Ro a, ')2)5" Re#eritor la onorurile di*ine aduse lui Antinous, la caracteri,area #i,ica si psihologica a acestuia, arturiile inscriptiilor, ale onu entelor #igurati*e si ale onedelor depasesc cu ult pe cele ale istoriei scrise" %na la aceasta data nu e6ista o $una $iogra#ie oderna a lui Hadrian la care cititorul sa poata #i tri is; singura lucrare de acest #el care erita entionata, si totodata cea ai *eche, este cea a lui /regoro*ius, pu$licata n ')E' 1editie re*i,uita n '))D5, nu lipsita de *iata si culoare, dar sla$a din punctul de *edere al ad inistratorului si principelui Hadrian si n are parte depasita" Deopotri*a au $atrnit si scnteietoarele schite ale unui /i$$on ori Renan" Lucrarea lui >" P" Henderson, !he Li#e and %rincipate 74'

o#the E peror Hadrian, pu$licata n '27(, super#iciala n ciuda ari ii ei, nu o#era dect o i agine inco pleta a gndirii lui Hadrian si a pro$le elor *re ii sale, #olosind doar cu totul insu#icient i,*oarele" Daca o $iogra#ie de#initi*a a lui Hadrian ra ne nca a #i #acuta, re,u atele inteligente si studiile solide de detaliu a$unda, eruditia oderna nnoind n nu eroase pri*inte istoria do niei si ad inistratiei lui Hadrian" :pre a nu cita aici dect lucrarile recente, ori aproape recente, ai greu sau ai usor accesi$ile, entiona n #rance,a capitolele consacrate lui Hadrian n Le Haut-E pire Ro ain de Leon Ho o, '2((, si n LJE -pire Ro ain a lui E" Al$ertini, '2(B; anali,a ca paniilor partice ale lui !raian si a politicii paci#iste a lui Hadrian n pri ul *olu din Histoire de lJAsie de Rene /rousset, '27'; studiul asupra operei literare a lui Hadrian n Les E pe-reurs et les Lettres latines de Henri >ardon, '2DD; lucrarile lui %aul /raindor, Athenes sous Hadrien, -airo, '2(D si Louis %erret, La !itidature i periale dJHadrien, '272, precu si cea a lui >ernard dJOrge*al, LJE pereur Hadrien, son ceu*re legislati*e et ad inistrati*e, '2E3, cea din ur a con#u,a uneori n detaliu" Lucrarile cele ai te einice despre do nia si personalitatea lui Hadrian ra n totusi cele ale scolii ger ane, @" Durr,Die Reisen des Oaisers Hadrian, .iena, '))'; @" %leN, 9uellenuntersuchungen ,ur /eschichte des Oaisers Hadrian, :tras$urg, ')23; E" Oorne ann, Oaiser Hadrian und der Let,te grosse HistoriQer *on Ro , Leip,ig, '23E si ai ales scurta si ad ira$ila carte a lui Pilhel Pe$er, Unter-suchungen ,ur /eschichte des Oaisers Hadrianus, Leip,ig, '234, precu si su$stantialul eseu, ai lesne procura$il, pu$licat de el n '2(B n culegerea -a $ridge Ancient HistorA, *oi" FI, !he I perial %eace, pp" 72D-(7D" n engle,a, opera lui Arnold !oAn$ee contine ici si colo alu,ii la do nia lui Hadrian; ele au constituit ger enele unor pagini ale Me oriilor lui Hadrian n care paratul la ureste el nsusi *ederile sale politice; a se *edea cu precadere studiul lui !oAn$ee, Ro an E pire and Modern Europe,n Du$lin Re-*ieN, '2DE" A se *edea de ase enea i portantul capitol consacrat re#or elor sociale si #inanciare ale lui Hadrian, 747 la M" Rosto*t,e##, :ocial and Econo ic HistorA o#the Ro an E pire, '27B; pentru detaliile #aptice, studiile lui R"H" LaceA, !he E8uestrian O##icials o#!ra+an and Hadrian= !heir -areer, ,uith :o e Notes on HadrianJs Re#or s, '2'4, %aul Ale6ander, Letters and :peeches o#the E peror Hadrian, '2(), P"D" /raA, A :tudA o#the Li#e o# Hadrian %rior to his Accession, Northa p-ton, Mass", '2'2, &" %ringshei ,!he Legal %olicA and Re#or s o# Hadrian, n @ournal o# Ro an :tudies, FFI., '2(D" %entru sederea lui Hadrian n Insulele >ritanice si ridicarea Cidului pe #rontiera cu :cotia, a se consulta lucrarea clasica a lui @" -" >ruce, !he Hand$ooQ to the Ro an Pall, editie re*a,uta de R" /" -ollingNood n '2(( precu si cea a aceluiasi -ollingNood n cola$orare cu @" N" L" MAres, Ro an >ritain and the English :ettle ents, editia a doua, '2(4" %entru nu is atica do niei 1e6ceptnd onedele lui Anti-nous ce *or #i a intite ai +os5, a se *edea lucrarile relati* recente ale lui H" MattinglA si E" A" :Adenha , !he Ro an I perial -oinage, II, '27B si %" L" :tracQ, Untersuchungen ,ur Ro ische Reichspragung des ,Neiten @ahrhunderts, II, '2((" Despre personalitatea lui !raian si ra,$oaiele sale, a se *edea R" %ari$eni, Opti us %rinceps, '274; R" %" Longden, Ner*a and !ra+an si !he Pars o#!ra+an n-a $ridge Ancient HistorA, FI, '2(B; M" DurrA, Le Regne de !ra+an dJapres les Monnaies, n Re*ue Histori8ue, L.II, '2(7 si P" Pe$er, !raian und Hadrian, n Meister

der %olitiQ, I7, :tuttgart, '27(" Despre Aelius -e,ar, A" :" L" &ar8uaharson, On the na es o# Aelius -aesar, n -lassical 9uarterlA, II, '23) si @" -arcopino, LJHeredite dAnasti8ue che, les Antoninus, '2E3, ale carui ipote,e au #ost ndepartate n #a*oarea unei interpretari ai literale a te6telor" n pri*inta chestiunii celor patru consulari, a se *edea A" *on %re erstein, Das Attentat der Oonsulare au# Hadrian in @ahre ''), nOlio, '23); @" -arcopino, Lusius 9uietus, lJho e de 9NrnAn, n Istros, '2(D" Despre antura+ul grec al lui Hadrian, a se *edea A" *on %re erstein, -" Iulius 9uadratus >assus, n :it,ungs$erichte der >aAeri-schen AQade ie der Pissenscha#ten, '2(D; %" /raindor, Un Milliardaire Anti8ue, Herode Atticus et sa #a ilie, -airo, '2(3; A" >oulanger, Aelius Aristiae et la :ophisti8ue dans la %ro*ince 74( AJAsie au ll-e siecle de notre ere, n seria >i$liothe8ue des Ecoles &rancaises dJAthenes et de Ro e,'27(; O" Horna, Die HA -nen des Meso edes, Leip,ig, '27); /" Martellotti, Meso ede, n seria :cuola di &ilologia -lassica, Ro a, '272; H"--" %uech, Nu eenius dJApa ee, n Melanges >ide,, >ru6elles, '2(D" Despre ra,$oiul iudaic, P" D" /raA, !he &ounding o#Aelia -a-pitolina and the -hronologA o#theei*ish Par under Hadrian, n A erican @ournal o# :e itic Language and Literature, '27(; A" L" :achar, A HistorA o# the eNs, '2E3 si :" Lie$er an, /reeQ in @eNish %alestine, '2D7" Descoperirile arheologice #acute n Israel n ulti ii ani pri*ind re*olta lui >ar Ooch$a au $ogatit cu anu ite a anunte ceea ce stia despre ra,$oiul din %alestina; cele ai ulte dintre aceste date, sur*enite dupa '2E', n-au ai putut #i #olosite n cuprinsul pre,entei lucrari" Iconogra#ia lui Antinous si, n chip accidental, istoria persona+ului n-au ncetat sa-i interese,e pe arheologi si pe esteticieni, ai ales n tarile de li $a ger ana, dupa ce n '4BD PincQel ann acordase portretisticii lui Antinous, sau cel putin principalelor sale portrete cunoscute la acea *re e, un loc i portant n a sa Istorie a artei n antichitate" Ma+oritatea acelor studii datnd de la s#rsitul secolului F.III si chiar din secolul FIF nu ai pre,inta asta,i pentru noi dect un interes $i$lio#il= lucrarea lui L" Dietrichson, Antinous, -hristiania, '))D, de un idealis destul de con#u,, ra ne totusi de na de atentie prin gri+a cu care autorul a strns aproape totalitatea alu,iilor antice la #a*oritul lui Hadrian; partea iconogra#ica, nsa, *adeste un punct de *edere si etode asta,i depasite" Mica lucrare a lui &" La$an, Der /e iitsausdrucQ des Antinous, >erlin, ')2', nregistrea,a toate teoriile estetice la oda n /er ania acelei *re i, dar nu $ogateste cu ni ic iconogra#ia pro-priu-,isa a tnarului $itinian" Lungul eseu consacrat lui Antinous n a sa :Qetches in ItalA and /reece, Londra, '233, de catre @" A" :A onds, cu toate ca depasit ca tinuta si in#or atie, ra ne deose$it de interesant ca si o nota a aceluiasi autor asupra aceluiasi su$iect n re arca$ilul si rarisi ul lui studiu despre in*ersiunea se6uala n Antichitate, A %ro74D

$le in /reeQ Ethics 1,ece e6e plare nepuse n *n,are, n '))(, retiparit n '33 de e6e plare n '23'5" Lucrarea lui E" Hol , Das >ildnis des Antinous, Leip,ig, '2((, trecere n re*ista de #actura ai acade ica, nu aduce ctusi de putin asupra su$iectului nici puncte de *edere, nici in#or atii noi" In ce pri*este onu entele #igurati*e ale lui Antinous, cu e6ceptia nu is aticii, cel ai $un te6t relati* recent este studiul pu$licat de %irro Marconi, Antinoo" :aggio sullJArte deUJEta Adrianea, n *olu ul FFIF din Monu enti antichi, Reale Acade ia dei Lincei, Ro a, '27(, studiu de alt interi destul de greu accesi$il pu$licului deoarece nu eroasele to uri ale acestei colectii nu se a#la n ntregi e dect n #oarte putine din arile $i$lioteci'" :tudiul lui Marconi, ediocru din punctul de *edere al discutiei estetice, archea,a totusi un nse nat progres iconogra#ic, do eniu pna acu neepui,at nca, punnd, prin preci,iunea sa, capat re*eriilor *aporoase ela$orate de criticii ro antici" A se *edea, de ase enea, scurtele studii nchinate iconogra#iei lui Antinous n lucrarile generale asupra artei grecesti sau greco-ro ane, ca cele ale lui /" RodenNaldt, %ropAlaen-Ounstgeschichte, III, 7, '2(3; E" :trong, Art in Ancient Ro e, editia a doua, Londra, '272; Ro$ert Pest, Ro ische %ortrat-%lastiQ, II, Munchen, '2D' si -" :elt an, Approach to /reeQ Art, Londra, '2D)" %rintre ulte alte in#or atii pri*itoare la portretele lui Antinous, identi#icate sau descoperite la s#rsitul secolului FIF si n J Desigur, aceeasi re arca se poate #ace si n ce pri*este ulte din cartile aici a intite" Inutil sa ai spune ca o carte rara, epui,ata, a#la$ila nu ai pe ra#turile ctor*a $i$lioteci, sau un articol aparut ntr-un nu ar *echi al unei pu$licatii sa*ante snt pentru i ensa a+oritate a cititorilor a$solut inaccesi$ile" In noua,eci si noua la suta din ca,uri, cititorul dornic sa se culti*e, dar nedispunnd de ti p si de cte*a ele entare procedee #a iliare eruditilor de pro#esie, ra ne, de *oie, de ne*oie, tri$utar operelor de populari,are alese aproape nt plator si dintre care cele ai $une ele nsele ne#iind ereu reeditate de*in la rndul lor de negasit" -eea ce nu i cultura noastra este ai ult dect ne nchipui o cultura cu usile nchise" 74E *eacul FF, precu si asupra pre+urarilor descoperirii lor tre$uie citate notele lui R" Lanciani si -" L" .isconti din >olletino -o unale di Ro a, '))B, eseurile lui /" Ri,,o, Antinoo-:il*ano, n Ausonia,'23); :" Reinach, Les !etes des edaillons de 0Arc de -onstantin, n Re*ue Archeologi8ue, seria I., F., '2'3; %" /aucQler, Le :anctuaire sArien du @a-nicide, '2'7; H" >ulle, Ein @agddenQ al des Oaisers Hadrian, n @ahreshe#te des deutschen archaologischen Instituts, FFFI., '2'2 si R" >artoccini,Le !er e di Lepcis, n A#rica Italiana, '272" n ceea ce pri*este nu is atica persona+ului, cea ai $una lucrare, dupa parerea nu is atilor care se ocupa asta,i de acest su$iect, ra ne Nu is ati8ue dJAntinoos, n @ournal International dJArcheologie Nu is ati8ue, F., pp" ((-43,'2'D, datorat lui /" >lu , tnar n*atat ucis n ti pul ra,$oiului din '2'D si care, de ase enea, a lasat si cte*a studii iconogra#ice despre Antinous"

%entru onedele lui Antinous $atute n Asia Mica, a se consulta ai ales E" >a$elon si !" Reinach, Recueil /eneral des Monnaies /rec8ues dJAsie Mineure, I-I., '23D-l2'7 si pri ul *olu , editia a doua din '27E; pentru onedele $atute la Ale6andria, a se *edea @" .ogt, Die Ale6andrinischen Miin,en, '27D, iar pentru unele onede $atute n /recia, -" :elt an, /reeQ :culptare and :o e &esti*al -oins, nHesperia, @ournal o#the A erican :chool o#-lassical :tudies at Athens, F.II, '2D)" %entru pre+urarile att de o$scure ale ortii lui Antinous, a se *edea P" Pe$er, Drei Untersuchungen ,ur aegAp-tisch-griechischen Religion, Heidel$erg, '2''" -artea lui %" /raindor, de+a citata, Athenes sous Hadrien, contine 1p" '(5 o interesanta alu,ie la acelasi su$iect" %ro$le a e6actei a plasari a or ntului lui Antinous nu a #ost niciodata re,ol*ata, n ciuda argu entelor lui -" Hiilsen, Das /ra$ des Antinous, n Mitteilungen des deutschen archaologischen Instituts, Ro ische A$teilung, FI, ')2B si n>erliner %hilolo-gische Pochenschri#ten, 'E artie '2'2 si a *ederilor contrarii ale lui H" Oahler asupra acestui su$iect, n opera sa entionata ai +os si tratnd despre .ila lui Hadrian" :e nala n plus ca e6celentul studiu a lui %" &estugiere despre

74B La .aleur religieuse des %apArus Magi8ues, n lHideal religieu6 des /recs et lJE*angile, '2(7 si ai ales anali,a pe care o #ace sacri#iciului ortii prin necare si di*initatii con#erite ast#el *icti ei, #ara *reo re#erire la istoria lui Antinous, aduce nu ai putina lu ina si asupra practicilor pe care pna acu nu le cunostea dect printr-o traditie literara *aga, per itnd a scoate legenda autosacri#iciului de $una *oie din aga,ia accesoriilor tragico-epice spre a o repune n cadrul #oarte precis al unei anu ite traditii oculte" Aproape toate lucrarile generale care tratea,a despre arta greco-ro ana se ocupa pe larg de cea hadrianica; unele dintre acestea au #ost de+a entionate n paragra#ul consacrat i aginilor lui Antinous; pentru iconogra#ia aproape co pleta a lui Hadrian, Lraian, a printeselor din #a ilia lor ct si a lui Aelius -e,ar, tri ite la lucrarea lui Ro$ert Pest, de+a a intita, Ro ische %ortrdt-%lastiQ, iar, printre ulte altele, la cartile lui %" /raindor, >ustes et :tatues-%or-traits de lJEgApte Ro aine, -airo, #ara data, si &" %oulsen, /reeQ and Ro an %ortraits in English -ountrAHouses, Londra, '27(, care cuprinde un nu ar de portrete ai putin cunoscute si rareori reproduse, repre,entndu-l pe Hadrian si antura+ul sau" n ce pri*este arta decorati*a a epocii lui Hadrian, n general, si ai ales raporturile ntre oti*ele #olosite de ci,elori si gra*ori, pe de o parte, si directi*ele politice si culturale, pe de alta, #ru oasa carte a lui @oce-lAn !oAn$ee, !he Hadrianic :chool, A chapter in the HistorA o# /reeQ Art,-a $ridge, '2(D, erita a #i entionata n chip deose$it"

Alu,iile la operele de arta co andate de Hadrian sau apartinnd colectiilor sale apar n aceasta naratiune doar pentru ca ele adauga o trasatura #i,iono iei lui de anticar, de a ator de arta, ori de ndragostit preocupat de i ortali,area unui chip iu$it" Descrierea e#igiilor lui Antinous co andate de parat ca si i aginea nsasi a lui n *iata, de ai ulte ori e*ocata n decursul acestei lucrari, snt desigur inspirate de portretele tnarului $itinian, cele ai ulte descoperite la .ila Hadriana, portrete care e6ista nca si asta,i, #iindu-ne cunoscute su$ nu ele arilor colec744 tionari italieni din secolele F.II si F.III" Atri$uirea sculptorului Aristeas a icului cap a#lat acu la Mu,eul national din Ro a este o ipote,a a lui %irro Marconi, dintr-o lucrare citata ai sus; atri$uirea lui %apias, alt sculptor al epocii hadrianice, a lui Antinous &arnese de la Mu,eul din Napoli, nu este dect o si pla con+ectura a autoarei" Ipote,a dupa care un chip al lui Antinous, asta,i i posi$il de identi#icat cu certitudine, ar #i podo$it $asorelie#urile hadrianice ale teatrului lui DionAsos de la Atena a #ost pru utata dintr-o lucrare de+a citata a lui %" /rain-dor" n pri*inta unei chestiuni de detaliu, pro*enienta celor trei sau patru #ru oase statui grecoro ane sau elenistice descoperite la Italica, orasul natal al lui Hadrian, autoarea a adoptat parerea dupa care aceste opere, din care cel putin una pare a #i iesit dintr-un atelier ale6andrin, ar #i ar ure grecesti datnd de la s#rsitul secolului I ori de la nceputul celui ur ator, daruite de nsusi paratul ur$ei lui natale" Aceleasi re arci generale se aplica si entionarii onu entelor ridicate de Hadrian, a caror descriere ai a anuntita ar #i trans#or at *olu ul n anual deghi,at, si n special a .ilei Hadriana unde paratul, o de gust, nu-si ngaduie a-l o$liga pe cititor la turul co plet al proprietatii" In#or atiile noastre asupra arilor constructii ale lui Hadrian, att la Ro a ct si n di#erite parti ale i periului, ne-au par*enit prin inter ediul $iogra#ului sau :partianus, prin cel al -alatoriei n /recia a lui %ausa-nias, pentru onu entele construite acolo, sau prin cronicarii tr,ii, ca Malalas, care insista cu precadere asupra onu entelor ridicate ori re#acute de Hadrian n Asia Mica" De la %rocopius sti ca partea superioara a Mausoleului lui Hadrian era podo$ita cu nu eroase statui ce au ser*it drept proiectile ro anilor pe *re ea asediului lui Alaric; datorita unei scurte descrieri a unui calator ger an din secolul .III, Anoni ul de la Einsiedeln, ni s-a pastrat i aginea a ceea ce era la nceputul E*ului Mediu Mausoleul, de+a #orti#icat de pe ti pul lui Aurelian, dar nca netrans#or at n -astelul :ant-Angelo" Acestor alu,ii 74) si descrieri arheologii si epigra#istii le-au adaugat apoi descoperirile lor" :pre a nu da dect un singur e6e plu din rndul celor din ur a, a inti ca la o data relati* recenta si gratie sta pilelor de pe cara i,ile utili,ate n constructie s-a stiut ca cinstea construirii ori reconstruirii din te elii a %anteonului i re*ine lui Hadrian, ulta *re e considerat doar restauratorul sau" In ce pri*este

arhitectura hadrianica, tri ite pe cititor la a+oritatea lucrarilor generale asupra artei greco-ro ane citate pna acu ; a se *edea de ase enea -" :chultess, >auten des Oaisers Ha-drianus, Ha $urg, ')2); /" >eltrani, l %anteone, Ro a, ')2); /" Rosi, n >ollettino della co issione archeologica co u-nale, LIF, '2(', p" 774; M" >orgatti, -astel :" Angelo, Ro a, ')23; :" R" %ierce, !he Mausoleu o# Hadrian and %ons Aelius, n @ournal o# Ro an :tudies, F., '27E" %entru constructiile lui Hadrian la Atena, lucrarea de ai ulte ori citata a lui % /raindor, Athenes sous Hadrien, '2(D si /" &ougeres, Athe-nes, '2'D, care, cu toate ca e depasita, re,u a nca esentialul" Rea inti cititorului interesat de acea ase,are de e6ceptie care este .ila Hadriana ca nu ele di#eritelor parti ale acesteia, nsiruite de Hadrian n pre,enta lucrare, si nca n #olosinta asta,i, pro*in si ele din indicatiile lui :partianus ntarite ai degra$a dect in#ir ate de sapaturile arheologice e#ectuate pna acu " -unoasterea noastra asupra stadiilor *echi ale acestei #ru oase ruine, de la Hadrian si pna la noi, se $a,ea,a pe o serie de docu ente scrise sau gra*ate ncepnd nca din Renastere, dintre care poate cele ai pretioase snt Raportul adresat n 'E() de catre arhitectul Ligorio cardinalului dJEste, ad ira$ilele planse consacrate de %iranesi acestei ruine prin '4)' si, n pri*inta unui detaliu, desenele -etateanului %once 1Ara$es8ues anti8ues des $ains de Li*ie et de la .illa Adriana, %aris, '4)25, care pastrea,a i aginea stucaturilor asta,i distruse" Lucrarile lui /aston >oissier, %ro enades Archeologi8ues, '))3, H" Pinne#eld, Die .illa des Hadrian $ei !i*oli, >erlin, ')2E si %ierre /us an,La .ila I periale de !i$ur, '23D, snt nca esentiale, iar, ai aproape de noi, cartea lui R" %ari$eni, La .illa DellJI peratore Adriano, '2(3 si cea i portanta a 742 lui H" Oahler, Hadrian und seine .illa $ei !i*oli, '2E3" InMe- oriile lui Hadrian o alu,ie la o,aicurile parietale de la .ila a surprins pe unii cititori= este *or$a despre cele ale e6edrelor si ni #elor #rec*ente n *ilele ca paniene din pri ul secol si care pro$a$il ca au podo$it deopotri*a si pa*ilioanele de la !i$ur, ori cele care, dupa nu eroase arturii, $racau o$rsiile $oltilor 1sti de la %iranesi ca o,aicurile $oltilor de la -anopus erau al$e5, sau, n #ine, acele e $le ata, ta$louri de o,aic ce se o$isnuia a #i ncastrate n peretii salilor" %entru acest detaliu a se *edea, n a#ara de a$ia citatul /us an, articolul lui %" /aucQler n Dare $erg si :aglio, Dictionnaire des Anti8uites /rec8ues et Ro aines, III, 7, Musi*u Opus" n ce pri*este onu entele de la Antinoe, sa ne rea inti ca ruinele orasului nte eiat de Hadrian n e oria #a*oritului sau erau nca n picioare la nceputul secolului FIF cnd @o ard desena plansele grandioasei Description de lJEgApte, nceputa din ordinul lui Napoleon, care cuprinde iscatoare i agini ale acelui ansa $lu de ruine, asta,i distruse" -atre i+locul secolului trecut, un #a$ricant egiptean a trans#or at n *ar respecti*ele *estigii, ntre$uin-tndu-le la constructia unei #a$rici de ,ahar din apropiere" Arheologul #rance, Al$ert /aAet a lucrat cu pasiune, dar, pare-se, destul de putin etodic n aceasta ase,are para-ginita, in#or atiile cuprinse n articolele sale pu$licate ntre ')2B si '2'D ra nnd #oarte utile" %apirusurile recoltate la Antinoe sau la O6ArhAnchus si pu$licate de

la '23' ncoace nu au adus nici un nou detaliu despre arhitectura orasului hadrianic sau despre cultul #a*oritului, cu e6ceptia unuia singur continnd lista co pleta a sectoarelor ad inistrati*e si religioase ale orasului, e*ident sta$ilite de Hadrian nsusi, si care do*edeste puternica in#luenta a ritualului eleusin asupra spiritului autorului lor" A se *edea lucrarea ai sus citata a lui Pilhel Pe$er, Drei Unter-suchungen ,ur aegAptisch-griechischen Religion, ca si E" Oiihn Antinoopolis, Ein >eitrag ,ur /eschichte des Hellenis us in ro ischen AegApten, /ottingen, '2'( si >" Oii$ler, Antinoopolis, Leip,ig, '2'D" :curtul articol al lui M" @" de @ohnson, 7)3 Antinoe and Its %apAri, n @ournal o#EgAptian ArchaeologA, I, '2'D cuprinde un $un re,u at al topogra#iei orasului lui Hadrian" -unoaste e6istenta unui dru creat de Hadrian ntre Antinoe si Marea Rosie dintr-o inscriptie antica descoperita la #ata locului 1Inscriptiones /raecae and Res Ro anas %er-tinentes, ',''D75, dar traseul e6act al sau pare sa nu #i #ost nca identi#icat, iar ci#ra distantelor data de Hadrian n pre,enta lucrare nu repre,inta dect o apro6i are" In #ine, o #ra,a din descrierea Antinoei, pru utata aici paratului nsusi, este luata din relatarea lui :ieur Lucas, calator #rance, care a *i,itat Antinoe la nceputul secolului al F.III-lea" -uprins Ani ula *agula $landula"="""""""""""""""""""" .arius ultiple6 4

ulti#or is""""""""""""""""""" 74

!elhts sta$ilita""""""""""""""""""""""""""""""" )3 :aeculu aureu """"""""""""""""-"""""""""""'7B

Disciplina augusta """""""""""""""""""""""""""'4E %atientia """""""""""""""""""""""""""""""""""77( -arnetele de note la "Me oriile lui Hadrian"""""""7D( Nota """"""""""""""""""""""""""""""""""""""7BE :e natura Data