CAIET DE SARCINI

- 21 STRUCTURI DE SPRIJINIRE DIN PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE

Pag. 1 / 20

Pag. 2 / 20

STRUCTURI DE SPRIJINIRE DIN PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE

Cuprins
1. GENERALITATI ....................................................................................................................... 5 2. MATERIALE ............................................................................................................................ 5 2.1.BETON ...................................................................................................................................... 5 2.2.ARMATURA.............................................................................................................................. 6 3. PLANSE................................................................................................................................... 6 4. CONSTRUIREA PILOTILOR ................................................................................................... 7 4.1.GENERALITATI ....................................................................................................................... 7 4.2.OBSTACOLE ............................................................................................................................ 7 4.3.DIAMETRU ............................................................................................................................... 7 4.4.LUNGIME .................................................................................................................................. 7 4.5.ARMATURA.............................................................................................................................. 7 4.6.ACOPERIREA CU BETON ..................................................................................................... 8 4.7.LEGATURA PILOTILOR CU RADIERUL SAU CAPUL PILOTULUI .................................. 8 5. EXECUTIA PILOTILOR FORATI ............................................................................................. 9 5.1. ECHIPAMENTUL PENTRU EXECUTIA PILOTILOR......................................................... 9 5.2. METODA DE FORARE CU TUBAJ RECUPERABIL.......................................................... 9 5.3. CURATAREA BAZEI FORAJULUI PILOTULUI .................................................................. 9 5.4. BETONARE .......................................................................................................................... 10 5.5. NIVELUL DE TURNARE AL BETONULUI LA CAPUL PILOTULUI PESTE NIVELUL DE DEMOLARE SI PREGATIREA CAPULUI PILOTULUI ............................................................. 10 6. CONTROLUL CALITATII ....................................................................................................... 11 6.1.TOLERANTE .......................................................................................................................... 11 6.2.CONTROLUL CALITATII IN TIMPUL EXECUTIEI ............................................................ 12 6.3.CONTROLUL CALITATII DUPA EXECUTIE ..................................................................... 12 7. SOLIDARIZAREA CAPETELOR PILOTILOR CU RADIERE DIN BETON ................... 13 ULTERIOARE FINALIZARII LUCRARILOR DE SPRIJINIRE .......................... 13

8. LUCRARI

9. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA ........................................................................... 14

Pag. 3 / 20

Pag. 4 / 20

1. GENERALITATI
Planuri de testare si inspectie ale implementarii vor fi pregatite in avans pentru fiecare element al lucrarii. Aceste documente vor fi pastrate pe santier ca parte a Documentatiei de Control al Calitatii. Aceasta lucrare consta din construirea structurilor de sprijinire din piloti de beton armat si trebuie realizate in conformitate cu caietele de sarcini si plansele de executie. Orice schimbari ulterioare si necesare datorate conditiilor de teren intalnite vor fi conform acestui caiet de sarcini. Betonul din piloti se va turna in gaurile forate. Aceasta specificatie se va aplica pilotilor forati care depasesc > 1008 mm in diametru. Executia si testarea pilotilor proiectati va fi in general conform SR EN 1536/2004 si NP 113-2004 modificate de catre cerintele acestui caiet de sarcini.

2. MATERIALE
2.1.BETON
Betonul va indeplini, in general, conditiile din Caietul de Sarcini 403 si va avea clasa minima C20/25. Cimentul, agregatele, adaosurile si apa vor fi conform subsectiunii 403. Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, asa cum este specificat in desenele de executie, compozitia betonului trebuie sa respecte prevederile SR 3011/96 ; SR EN 2006-1 :2002 si SR 13510 :2002 Tasarea betonului pentru pilotii forati va fi de 18cm 3cm conform SR 12350-2 :2003. Raportul maxim apa/ciment nu va fi mai mare de 0,6 conform SR EN 1536 :2004 ali.6.3.1.5. tabelul 1. Pentru obtinerea lucrabilitatii dorite poate fi utilizat un aditiv adecvat care sa permita reducerea cantitatii de apa. Pentru metoda cu tubaj recuperabil folosita la sapare poate fi utilizat un aditiv intarzietor de priza adecvat pentru beton. Dac se utilizeaz un ntrzietor de priz pentru prepararea betonului, constructorul trebuie s efectueze teste si o analiz suficient i complet, pentru a determina n ce msur afecteaz ntrzietorul de priz timpul de priz i tasarea probei de beton. Aceaste determinri se vor efectua pe epruvete de ncercare din arj, n condiii de antier. Cand temperatura depaseste 25C va fi utilizat un aditiv reducator de apa adecvat sau un aditiv intarzietor de priza pentru betonul din pilotii forati. Temperatura betonului care urmeaza sa fie turnat in forajul pilotului nu va depasi 30Cconform NE 012-1 :2002. Pag. 5 / 20

Alegerea tipului de ciment utilizat va avea in vedere testele de laborator, clasa de beton ceruta si agresivitatea mediului. Pentru conditii diferite de forare si expunere, continutul minim de ciment si rezistenta acestuia vor fi conforme cu Caietul de Sarcini XSS-00403. In cazul in care nu s-a specificat in planse, conditiile de mediu ale pilotilor vor fi considerate ca XC2 conform cu Caietul de Sarcini XSS-0403.
Dozajul minim de ciment va fi dupa cum urmeaza: - 350 kg/m in cazul betonarii in uscat; - 400 kg/m in cazul betonarii sub apa sau sub alt suport fluid;
3 3

Agregatele vor indeplini cerintele din Caietul de Sarcini 403, iar dimensiunea maxima va fi cea mai mica din urmatoarele valori: - 0,25 dimesiunea minima a ochiului retelei carcasei de armatura sau - 0,5 grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (75 mm) sau - 0,25 diametrul interior al palniei de betonare sau - 31 mm.

2.2.ARMATURA
Armatura va indeplini conditiile din Subsectiunea 404. Armatura pentru piloti se va realiza din otel OB 37 sau PC 52 conform STAS 438/1-89.

3. PLANSE
Plansele trebuie sa indice :
- Dispozitia in plan (coordonatele) si numarul pilotilor, Lungimea minima a pilotului (nivelul superior de demolare si nivelul bazei), Diametrul nominal proiectat , Unghiul de inclinare (verticalitatea), daca este cazul Detaliile de armare, Informatii despre foraj necesare proiectarii. Alte informatii geotehnice sunt cuprinse in Referatul Geotehnic de Proiectare (GDN) Unde este cazul, constructorul va stabili un sistem de numerotare a piloilor nainte de execuia acestora i se vor lua n considerare orice modificri de proiectare indicate n desene.

Pag. 6 / 20

4. CONSTRUIREA PILOTILOR
4.1.GENERALITATI
Acest caiet de sarcini se refera la pilotii forati si turnati pe loc, care fac parte din structuri de sprijinire a terasamentelor si se executa prin metoda cu tubaj recuperabil. Constructorul specializat in fundatii trebuie sa intocmeasca un referat privind metoda de constructie a pilotiilor, detaliind printre altele tehnicile de forare, betonare si montare a armaturii, ce va fi aprobat de beneficiar,prin reprezentantul acestuia. Saparea se va executa cu utilaje specializate. Materialul sapat din foraj va fi depus intr-un mod controlat si adecvat, astfel incat sa nu afecteze alte activiti din cadrul lucrrii. Pentru fiecare pilot se va executa fisa forajului cu stratificatia intalnita. Orice abatere semnificativa fata de conditiile de teren specificate in referatul geotehnic,vor fi inregistrate si raportate. In astfel de cazuri va fi luata in considerare reproiectarea fundatiilor sau extinderea investigatiilor geotehnice daca este cazul. Orice reproiectare necesara va trebui sa aiba acordul proiectantului. O situatie tipica ar fi nivelul terenului de fundare situat la o adancime mai mare dacat cea asteptata. Pe toata perioada pana la turnarea radierului,se protejeaza zona de lucru prin ingradire pentru evitarea accidentelor cauzate de golurile ramase deasupra pilotilor betonati.

4.2.OBSTACOLE
Un obstacol este definit ca blocul sau extremitatea acestuia care sunt excesiv de dure sau ca orice alt obiect natural ori artificial, cum este metalul care nu poate fi sapat prin forare cu mijloacele si tehnicile normale. Utilaj normal este considerat a fi burghiul cu sau fara sapa de foraj, sapa graifar, trepanul, indiferent de marimea forajului ce trebuie sapat. Se va inregistra natura obstacolelor. In cazul in care sapatura nu mai poate continua din cauza obstacolelor, se informeaza proiectantul in vederea gasirii solutiei.

4.3.DIAMETRU
Diametrul nominal va fi cel din documentatia de executie. Diametrul pilotilor nu va fi mai mic decat diametrul nominal proiectat. Diametrul burghiului sau a dispozitivului de forare va fi verificat si inregistrat pentru a avea certitudinea ca diametrul proiectat a fost obtinut.

4.4.LUNGIME
Lungimea proiectata a pilotilor este precizata in plansele de executie. Dac se ntlnesc condiii de teren neprevzute, actiunile intreprinse vor fi conform articolului 4.1.

4.5.ARMATURA
Pag. 7 / 20

Armarea pilotilor forati se face cu carcase compuse din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri pentru ghidare. Carcasa de armatura va fi fabricata conform planselor. Carcasa va fi sudata fara a afecta aria sectiunii transversale a barelor sudate. Executia carcaselor se va face conform planselor de detaliu care cuprind: diametrul barelor, pozitia inanadirilor, tipul si lungimea sudueilor, etc.. Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 1.50 m in lungul carcasei. Dimensiunea si pasul fretei vor corespunde specificatiilor din planse. Constructorul trebuie sa ia toate masurile necesare asigurarii stratului de acoperire si pozitionare corecta a armaturii. Daca lungimea pilotilor si drumurile tehnologice de acces impun transportul carcasei pe tronsoane, innadirea acestora se va face pe un banc de lucru amplasat in apropierea coloanei forate, inainte de ridicarea acesteia la verticala si introducerea in gaura forata. Carcasa terminata trebuie sa fie suficient de rigida pentru a permite manipularea si amplasarea fara degradari. Carcacasa trebuie suspendata pentru a preveni inclinarea si a reduce deformarile in timpul turnarii betonului si extragerii tubului. Inainte de inceperea betonarii trebuie verificata verticalitatea carcasei si asigurarea stratului de acoperire. Constructorul va stabili tehnologia de ridicare la verticala si de introducere a carcasei de armatura in gaura forata, in functie de mijloacele de ridicare de care dispune, precum si de dispozitivele de prindere ale carcasei de armatura. Cota carcasei va fi verificata inainte de turnarea betonului si vor fi luate toate masurile in vederea impiedicarii modificarii ei in timpul betonarii. Limita acceptata la montarea carcasei de armatura va fi de +/- 150 mm fata de nivelul proiectat din plansele de executie..

4.6.ACOPERIREA CU BETON
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton rotund, cate 4 bucati in sectiune si la distante de 1.50 m in lung la fiecare indel de rigidizare. Acoperirea cu beton a armaturii trebuie sa fie conform detaliilor de executie date de proiectant.

4.7.LEGATURA PILOTILOR CU RADIERUL SAU CAPUL PILOTULUI

Capul pilotului se va introduce n radier pe lungimea prevazuta in plansele de executie fr a lua n considerare grosimea betonului de egalizare. Barele longitudinale ale carcasei armturii se vor ancora n radier conform detaliilor de executie.

Pag. 8 / 20

5. EXECUTIA PILOTILOR FORATI

Lucrarile de executie vor fi conform normei SR EN 1536/2004. Execuia piloilor se va face astfel nct s nu se deterioreze piloii executai deja. Se va respecta o distan de foraj suficient de mare fa de ali piloi care prezint beton proaspt (lucrabil) sau care nu a fcut nc priz, pentru a se evita inducerea unui flux de beton de la acetia sau deteriorarea piloilor adiaceni.

5.1.ECHIPAMENTUL PENTRU EXECUTIA PILOTILOR

Pentru a corespunde cerintelor Sistemului de Control al Calitatii, Constructorul trebuie sa intocmeasca documentatia de control al calitatii pentru echipamentul pilotilor inainte de inceperea lucrarilor.

5.2.METODA DE FORARE CU TUBAJ RECUPERABIL

Se vor avea in vedere prevederile SR EN 1536/2004 art. 8.1.2 si 8.1.3. Tubajul temporar trebuie sa fie din metal si cu grosimea si rezistenta peretelui adecvata pentru a rezista eforturilor din manipulare si forare si presiunii exterioare a pamantului si/sau a apei si va trebui sa fie etans Primul tronson al tubajului recuperabil va fi echipat cu dispozitiv de taiere pentru a permite avansarea forarii in straturile solului. Tubajul va fi neted, si se va prelungi deasupra cotei terenului natural. Diametrul exterior al tubului nu va fi mai mic decat diametrul nominal al pilotului forat. Diametrul interior va trebui sa nu incomodeze montarea carcasei de armatura prevazuta cu patinele necesare. In cazuri execeptionale daca extragerea sa nu este posibila, acesta poate fi pierdut, luandu-se masuri de continuare a executiei pilotului. In timpul betonarii, nivelul superior al betonului turnat va fi mentinut intodeauna deasupra bazei tubului recuperabil,astfel incat sa se asigure continuitatea betonului turnat (evitarea incluziunilor de pamant in zona betonata). Tubulatura de protectie va fi introdusa pana la baza forajului. In functie de duritatea straturilor interceptate precum si a eventualelor obstacole, utilajele de forare / sapare vor fi adaptate corespunzator. Se execut pilotul, iar betonul si armatura vor fi puse in opera fara intarzieri care ar duce la diminuarea performanelor pilotului. Declaratia constructorului referitoare la metoda folosita va include informatii referitoare la timpul real necesar excavarii pilotului si turnarii betonului. Atunci cand este anticipata o perioada mai indelungata, specialistul constructor trebuie sa informeze in legatura cu posibilele efecte privind performanta si capacitatea portanta a pilotului datorata extinderii perioadei de executiei a pilotului.

5.3. CURATAREA BAZEI FORAJULUI PILOTULUI

In general, acest paragraf va fi conform cerintelor din SR EN 1536/2004. Inainte de turnarea betonului si montarea armaturii, forajul va fi curatat de pamant afanat sau inmuiat sau alte materiale cu utilizarea unor dispozitive de curire tip cup. Metoda folosita va trebui sa reduca posibilitatea perturbarii terenului. Pag. 9 / 20

5.4. BETONARE
Operatia de betonare va corespunde SR EN 1536/2004. Betonul va fi turnat cat mai repede posibil dupa terminarea sapaturii si introducerea carcasei de armatura si va avea o astfel de lucrabiliate incat nu va mai fi nevoie de vibrare sau compactare. Asigurarea contactului betonului cu terenul precum si compactarea betonului se realizeaza prin miscarile de luvoaiere si ridicare / coborare a tubulaturii de protectie. Dupa terminarea betonarii, partea superioara a pilotului se va acoperi pentru protecie, n cazul unor temperaturi sczute (sub 50 C), iar zonele de imbinare ale constructiei vor fi tratate corespunzator. Turnarea betonului sub apa va fi efectuata numai atunci cand este cazul si in stricta conformitate cu procedurile de mai jos pentru turnarea betonului sub apa. Betonare in uscat Toate turnarile de beton in uscat vor fi efectuate prin palniii rigide si adecvate sau prin pompare utilizand un tub rigid in vederea preveniri segregarii materialelor. Palnia va fi compusa dintr-un tub rigid cu diametrul de cel mult 35 cm si cel putin 25 cm. Baza palniei sau a tubului de pompare trebuie sa ramana tot timpul mai jos decat nivelul betonului. Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu apox. 2m sub nivelul terenului. Turnarea betonului sub apa Betonul turnat sub apa va fi conform SR EN 1536/2004, paragraful 8.3.3. Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil se face cu metoda palniei, pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa. Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de diametrul pilotului. Betonarea sub apa se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza, la un debit de betonare specificat in fisa in functie de diametrul si lungimea pilotului dar de cel putin 4 mc/h. Sarja initiala de beton trebuie sa asigure dislocarea apei, iar cantitatea de beton trebuie stabilita inainte de inceperea fazei de betonare. Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.

5.5.NIVELUL DE TURNARE AL BETONULUI LA CAPUL PILOTULUI PESTE NIVELUL DE DEMOLARE SI PREGATIREA CAPULUI PILOTULUI
Turnarea pilotilor la un nivel situat deasupra nivelului proiectat de demolare trebuie sa fie in acord cu conditiile generale din SR EN 1536/2004, articolele 8.3.1.19 i 8.3.1.20..Acest nivel depinde de tehnica de executie a pilotilor si profilul terenului. Cand se sparge betonul din piloti la nivelul de demolare specificat, se va avea grija sa se evite sfaramarea sau deteriorarea pilotului finit. Orice lapte de ciment sau beton contaminat, fisurat sau cu defecte va fi indepartat iar pilotul se remediaza in asa fel incat sa se asigure o sectiune Pag. 10 / 20

plina, intacta pana la nivelul de demolare. Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de nivelul de demolare al capului pilotului inglobat in radier, dupa cum urmeaza: La piloti forati in uscat, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului. La pilotii forati sub apa inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.

6. CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii se face prin implementarea Planurilor de Testare si Inspectie care sunt parte integranta a Sistemului de Control a Calitatii aplicat la lucrare .

6.1.TOLERANTE
(Vezi SR EN 1536/2004, art. 7.2.1) Toleranele elementelor de geometrie a piloilor: a) Poziia n plan orizontal a piloilor verticali, fa de cea proiectata: eemax= 0.10m x D pentru piloi cu 1.0m<D 1.5m b) Tolerana admisibil pentru piloi verticali: iimax=0.02 (0.02 m/m) Pentru nregistrarea abaterilor de execuie, se consider centrul pilotului ca fiind punctul central al armturii longitudinale. d) Tolerane de dimensiuni: diametru cota bazei pilotului cota capului pilotului 0 mm/ + 20 mm 200 mm 50 mm

Variatia la cota bazei pilotului, alta decat tolerantele este permisa numai cand conditiile geotehnice/de teren difera semnificativ fata de cele estimate in proiect. Motivul acestei schimbari va fi documentat.

Pag. 11 / 20

6.2.CONTROLUL CALITATII IN TIMPUL EXECUTIEI

Principalele cerinte de verificare a calitatii sunt conform SR EN 1536:2002.

Metoda de executie a pilotilor Constructorul care executa lucrarile va furniza o documentatie credibila de Control a Calitatii pentru tehnica de executie a pilotilor convenita. Documentatia va fi supusa revizuirii si accceptarii inainte de inceperea lucrarilor. Controlul betonului In timpul turnarii betonului se vor fi efectuate urmatoarele incercari : incercarea de tasare la 10 m3 de beton turnat in pilot conform normei SR EN 123502:2003 incercarea pe cub, conform SR EN 12390-6:2002 si SR EN 12360-2:2003 se executa pe trei cuburi la 20 m3 de beton turnat si cel putin una pentru fiecare pilot executat turnarea betonului pentru executia fiecarui pilot va fi urmarita din punct de vedere al consumului anormal de beton

Controlul armaturii
Carcasa armaturii va fi verificata conform Caietului de Sarcini 404 inainte de coborarea sa in foraj. Toate cerintele referitoare la controlul calitatii fabricarii si montarii armaturii vor fi in conformitate cu Caietul de Sarcini 404. Lucrari de terasamente pregatitoare

Pentru amenajarea platformei de lucru se vor respecta prevederile SR EN 1538/2002.Toate lucrarile pregatitoare de teren precum indepartarea si inlocuirea stratelor slabe cu material corespunztor compactat se vor efectua conform Caietului de Sarcini 208.

6.3.CONTROLUL CALITATII DUPA EXECUTIE

Controlul calitatii pilotilor dupa executie va fi in general conform SR EN 1536/2004si va cuprinde : verificarea pozitiei in plan si verticalitatea pilotilor controlul calitatii betonului din pilot verificarea continuitatii betonului intarit in corpul pilotului prin carotaj sonic si vizual, la dezgolire, pe masura excavarii debleului. In acest scop, pilotii vor fi prevazuti cu tevi corespunzatoare (a se vedea NP 113-04 cap. 5.2) monitorizarea deplasarilor in exploatare prin masuratori topografice Pag. 12 / 20

zid de sprijin prin masurarea deplasarilor in monitorizarea ansamblului masiv de pamant adancime, inclinometric. In acest caz se vor respecta prevederile NP 113-04 cap. 5.3.

Controlul ultrasonic se va efectua la cate un pilot pe fiecare radier. Daca rezultatele indica discontinuitati, atunci controlul se extinde asupra tuturor pilotilor de pe acelasi radier. Alegerea pilotilor pentru control o va face proiectantul, pe baza fiselor de forare / betonare si ale rezultatelor incercarilor pe cuburile de beton prelevat de la locul de turnare, dar nu mai putin de 10% din numarul total al acestora.

7. SOLIDARIZAREA CAPETELOR PILOTILOR CU RADIERE DIN BETON

Dupa incheierea operatiunilor de verificare a calitatii pilotilor, precum si a celor de remediere necesare, se va trece in cel mai scurt timp posibil la executia radierelor de solidarizare. Nu se executa niciodata in acelasi timp doua radiere adiacente. Nivelul inferior al sapaturii pentru radier va fi cu 10 cm mai jos decat nivelul inferior al radierului, pentru a se putea turna un beton de egalizare de clasa C12/15. Gropile pentru radiere se vor sapa numai atunci cand exista certitudinea betonarii acestora in aceeasi zi. Se vor lua masuri de colectare si evacuare a apelor atat din sapatura cat si de pe zonele adiacente. Radierele de monolitizare a grupurilor de coloane vor fi executate conform detaliilor din proiect si vor fi in conformitate cu caietul de sarcini 403.

8. LUCRARI SPRIJINIRE

ULTERIOARE

FINALIZARII

LUCRARILOR

DE

Daca pe masura executarii sapaturilor pentru debleu, apar deformatii ale structurilor in sensul de actiune al impingerii pamantului ce produc crapaturi in masivul de pamant din spatele lucrarii, acestea se vor etansa cu dopuri de argila pentru a impiedica patrunderea apei. In vedera prevenirii acestor fenomene, sapaturile din fata structurii de sprijinire din coloane se vor face numai dupa executia debleelor (taluzelor) din amonte conform proiectului. Se interzice realizarea extraexcavatiilor care ar conduce la o inaltime libera de pilot mai mare decat cea luata in calcul (9.50 m). Se va evita circulatia utilajelor grele pe berma de deasupra structurilor de sprijinire din piloti. In cazul zidurilor de debleu din piloti forati, pe fata dinspre autostrada se va executa o placare usoara a rosturilor. In grosimea acestei placari, in spatiul dintre doi piloti adiacenti, se vor executa barbacane, in pozitia indicata de proiectant. In cazul aparitiei exfiltratiilor de apa se vor executa drenuri forate orizontal cu avizul proiectantului care va fixa si pozitia acestora.

Pag. 13 / 20

9. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA

Romnesc STAS

Eu ropean EN STANDARD Teren de fundare.

Descriere TERASAMENTE

Stas 3300/1-85

Principii generale de calcul Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. Executia lucrarilor geotehnice speciale. Prescriptii generale de receptie piloti forati Descriere

Stas 3300/2-85 SR EN 1536/2004 Romanesc Eu ropean EN STANDARD

STAS Stas 438/1-89 Stas 438/2-91 SR 438-4:1998

MATERIALE - Armaturi Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilata Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece

SR EN 10025-1:2005

Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare

Produse laminate la cald din oteluri de constructii. SR EN 10025-2:2004 Partea2:Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii nealiate STAS Stas 4606-80 SR EN 932-1:1998 STANDARD MATERIALE - Agreg ate Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali Metode de incercare Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 3: Procedura si terminologie pentru descriere petrografica simplificata

SR EN 932-3:1998

Pag. 14 / 20

SR EN 932-2:2003

SR EN 1097-1:1998 SR EN 12620:2003 STAS STANDARD SR EN 196-8:2004 SR EN 196-1:2006

Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 2: Metode de reducere a unui esantion de laborator Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval) Agregate pentru beton MATERIALE Ciment Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 9:Caldura de hidratare.Metoda prin dizolvare Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1:Determinarea rezistentei mecanice Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea finetii Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor Materiale

SR EN 196-3:2006 SR EN 196-6:1994 SR EN 196-7:1995 SR EN 196-2:2006

SR EN 197-1:2002

Ciment Portland Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati Ciment Portland alb Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica Aditiv plastifiant mixt pentru betoane

SR 3011:1996 SR 3011:1996/ A1:1999 SR 7055:1996

SR EN 1770:2001

Stas 8625-90

Pag. 15 / 20

Eu ropean Romnesc EN STAS STANDARD SR EN 206-1:2002 STRUCTURI DIN BETON Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate (clasificare) Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere SR EN 1766:2002 SR EN 12390-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari I Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma,dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghetdezghet SR EN 12390-8:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adncimea de patrundere a apei sub presiune Descriere

Stas 5511-89

Stas 3518-89

SR EN 12350-2:2003 Incercare pe beton proaspat. Grad de compactare si incercare SR EN 12350-4:2002 de tasare (densitate aparenta, lucrabilitate, agregate fine) Incercare pe beton intarit . Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare. Partea 2:Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta . Partea3:Rezistenta la compresiune a epruvetelor. Partea 4:Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicarea probelor Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton , beton armatsi beton precomprimat

SR EN 123901,2,3,4,6 :2002

Stas 10107/0-90

SR EN 206-1:2002 SR EN 1504-1:2006

Beton. Partea conformitate

1:

Specificatie,

performanta,productie

si

Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton . Definitie,conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 1: Definitii

Pag. 16 / 20

Stas 5511-89

Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere Betoane. Determinarea densitatii, compactitatii, absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei

Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta. Partea SR EN 123903: Rezistenta la compresiune a epruvetelor. Partea 4: 1,2,3,4,6:2002 Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a probelor Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea Stas 10107/0-90 elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-agregate Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului SR EN 846-2:2002 Metode de incercare a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2:Determinarea rezistentei la aderenta a armaturilor din rosturile cu mortar. Constructii civile industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de baza Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru

Stas 2833-80 Stas 5440-70 Stas 5585-71

Stas 8600-79 Stas 10265-75 Stas 10265/1-84 Stas 10111/2-87 Stas 10101/1-78 Stas 10101/

Pag. 20 / 22

OB-87 Stas 7009-79 Stas 7384-85 Romnesc Norme, Instructiun i, Normative NP 113-2004 Publicare

podurile de cale ferata si de sosea Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Terminologie Abateri si tolerante geometrice. Terminologie Descriere

Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea receptia peretilor ingropati

si

NP 074/2007 P 100-1/2006 NE-013/02 C 41-86 C 162-73 C 11-74 Buletinul Constructiilor 7/86 Buletinul Constructiilor 7/74 Buletinul Constructiilor 4/75 Buletinul Constructiilor 6/86 Buletinul Constructiilor 7/83 Buletinul Constructiilor 8/79 Buletinul Constructiilor 1/91 Buletinul Constructiilor 5/87 Buletinul Constructiilor 1/93 Reglementari

Normativ privind documentatiilor geotehnice pentru constructii (MO.391/2007) Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si prefabricate din beton precomprimat Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru peretii din beton monolit la cladiri Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton Instructiuni tehnice pentru mortarelor si betoanelor aplicarea prin torcretare a

C 16-84 C 28/83 C 130-78

C 156-89

Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 657/3-89. Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat Instructiuni tehnice pentru utilizarea aditivului ADCOM la prepararea betoanelor de ciment complex

C 149-87 C 237-92 NP 007-97

Cod de proiectare pentru structuri si cadre din beton armat

Pag. 21 / 22

constructii INCERC No 70/99 Buletinul Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de Constructiilor 1-2/86 constructii Buletinul Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive Constructiilor 8/8 5 Buletinul Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul Constructiilor 2/82 Buletinul Constructiilor 6/82 Buletinul Constructiilor 7/84 carotelor Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingineresti ingropate, prin metoda carotajului sonic Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole Consistenta betonului. Metoda imprastierii. Testarea impermeabilitatii betonului. Calculul structurilor din beton. Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta.

C 56-85

C 26-85

C 54-81 C 200-81 C 150-1999 ISO 9812 ISO 7031 Eurocod 2

Buletinul ST 009-2005Constructiilor Nr. 11/97

Pag. 22 / 22