Livada de viini

De Anton Pavlovici Cehov

Piesa a fost scrisa in anul 1903. Din relatarile lui K.S. Stanislavski rezulta ca ideea acestei piese, neconturata inca, il framanta pe Cehov chiar in perioada repetitiilor piesel rei surori. Structura !enerala a piesei nu s"a precizat nici in luna care urmeaza# $%ivada de visini am vrut s"o fac in trei acte lun!i, dar o pot face tot asa de &ine si in patru. De fapt ar fi totuna, caci fie ca va avea 3 sau patru acte nu va schim&animic, piesa va ramane aceeasi'. %ucrul la piesa este anevoios deoarece il impiedica foartet mult &oala de care sufera. (utorul chiar si dupa ce opera a fost finalizata a continuat sa faca numeroase modficari stilistice. Cele mai multe modificari au fost in actul al doilea, in care, pe lan!a modificcari de stil, Cehov mai face unele inversiuni de te)t, inlocuieste cuvintele, schim&a ordinea frazelor, in spcial la incpeutul si sfarsitul actului. Pu&lica te)tul in 190* si face in scrisori urmatoarea remarca # $pana la urma, in loc de drama mi"a iesit o comedie, pe alocuri chiar farsa...'. Critica considera ca ideea predominanta a piesei este pra&usirea vechii oranduiri no&iliare. Se spunea ca piesa $pune un monument pe mormantul simpaticilor trandavi'. (mestecul de !enuri# raditional, comedia si tra!edia sunt pastrate separat in !enul dramatic insa e)ista scriitori care mi)eaza cele doua specii. Cehov nu este cu sin!uranta primul care amesteca umorul si tra!edia pe scena astfel incat opera %ivada de visini nu poate fi incadrata in standardele clasice ale !enului dramatic a a+utata la dezvolatrea unui !en modern prin inovatia scrierii. Sim&oluri# Sunt multe sim&oluri in acesta piesa. ,ocurile ima!inare de &iliard ale lui -aev %eonid (ndreevici, fratele mosieritei .anaevskaia %ui&ov (ndreevna sim&olizeaza dorinta sa de li&ertate. %ivada de visini sim&olizeaza vechea oranduire sociala, iar casa aristrocrata si pra&usirea sa sim&olizeaza schim&area. /osnea!ul 0irs sim&olizeaza trecerea timpului, el insusi fiind o fi!ura a timpului. anta (nia in varsta de 11 ani, fiica mosieritei reprezinta si ea speranta. Sim&olurile in opera sunte prea multe pentru a fi numarate sau amintite dar ce2le mai multe dintre ele sunt le!ate de ideea schim&arii sociale sau de ciscunstantele specifice ale unui anumit perosna+. 3ronia# 3ronia apare in mai multe situatii de"a lun!ul comediei si atunci cand nu este folosita pentru producerea efectuzlui comic este strand le!atat de tema or&irii. Pe de o parte insasi pozitia caracterelor in opera esteironica. De e)emplu !andurile opuse ale lui mosnea!ului 0irs 4lacheu de 51 de ani6, ne!utorului %opahin 3ermolai (le)eevici si ale fetei de casa Duniasa scot in evidenta ironia in asa supusa clasa li&era a sistemului. Persona+ele vor&esc despre un sistem

economic mo&il dar insa nu pot vedea contradictia in situatia celor din +urul lor care nu au niic o oportunitate pentru a"si im&unatati traiul si pozitia sau sunt aspur criticati ori de cate ori incerac sa o faca. Sumar# /adame .anevskaia %ui&ov (ndreevna impreuna cu fiica sa (nia in varsta de saptesprezece ani se intorc acasa de la Paris pentru a afla ca familia este intr"o mare ruina. oti mem&rii sunt oarecum tristi datorita !andului inspaimatator ca vor tre&uie sa renunte la frumoasa livada de visini de are ii lea!a atatatea amintiri. (cest prim act infatiseaza activitatile ce au loc inainte si dupa sosirea stapanei care fusese plecata alturi de fiica sa (nia, !uvernatoarea Charlotta 3vanovna si tanarul lacheu 3asa. Datorita stilului de viata risipitor si lu)os mosierita a reusit sa cheltuiasca cea mai mare parte din avere si fusese parasita si +efuita la Paris de propriul sau iu&it. Doamna .enevskaia %iu&ov desi este aflata in pra!ul ruinei inca nu realizeaza valoarea &anilor pe care oricum cu !reu ii mai poseda. 0ratele sau, -aev %eonid este de altfel la fel de iresponsa&il, sin!ura din familie preocupata de rosirea &anilor este fiica vitre!a a mosieritei, 7aria, care a+usese !ri+a de mosie in a&senta mamei sale vitre!e. %a incpeut ne sunt prezentate cateva din persona+ele operei. 3n primul rand Duniasa, o fata a casei care este curtata de catre cota&ilul familiei, 8pihodov Semoin Panteleevici. (cesta o iu&ea ne&uneste pe Duniasa insa ii se spunea 9nouazeci si noua de nenorociri' deoarece il urmarea mereu !hinionul. De asemena o&servam inca de la inceput prezenta lui %opahin 3ermolai (le)eevici, fiu de taran dar care descurcandu"se frumusel cu &anii a a+uns ne!ustor. :unicii si parintii acestuia fusesera ro&i in trecut pe mosia doamnei %iu&ov. (cesta este le!at de doamna %ui&ov si o sfatuieste pe aceasta ca pentru a scapa de datorii si pentru a nu da mosia in au!ust tre&uie sa vanda proprietatea si livada cu visini pentru construirea de noi vile si terenuri. Cu &ani casti!ati, o asi!ura %opahin, ca vor putea trai linistiti o vreme insa va tre&uie sa darame casa parinteasca si sa taie visinii. /osierita datorita or!oliului nemasurat se impotriveste la inceput sperand intr"un miracol care ii va salva casa. 3nsa pe parcursul operei realizeaza ca aceasta este sin!ura solutie. ermenul lichidarii se apropia si familia inca nu luase nici o masura. De cand era intoarsa, stapana, nu apucase sa il vada inca pe studentul rofimov Piotr care in trecut fusese invatacelul copilului sau innecat. De fapt acesta fusese motivul pentru care doamna plecase la Paris in urma cu cinci ani. Pentru ca nu suporta sa vada in fiecare zi raul in care se innecase fiul sau si datorita mortii sotului sau. 3ntalnirea cu studentul o afecteaza amintindu"3 de fiul sau si acele vremuri si nenorociri. 3n actul al doilea aflam ca Duniasa nu ii imparaseste sentimentele conta&ilului 8pihodov ci il iu&este pe 3asa, tanarul lacheu care fusese plecat impreuna cu mosieritala Paris. (cesta insa este putin pasiv la aflarea snetimentelor tinerei fete !andul sau ramanand tot la Paris. Cateva romante ciudate se petrec intre %opahin si 7aria si intre (nia si studentul rofimov, in timp ce mosierul datorat, Piscik :oris ii face ochi dulci Charlottei. ;n triun!hi al iu&iri

ale loc intre Duniasa, 3asa si conta&ilul 8pihodov. 3ntri!a centrala insa se concentreaza asupra eroinei principale si anume doamna %iu&ov, dar mai e)act asupra datoriei in care aceasta se afla. <ici ea ori fratele ei nu aveau &ani sa plateasca datoria livezii cu visini, si daca nu !aseau o solutie rapida aveau sa piarda totul. 3ntre timp doamna continua sa primeasca scrisori de la Paris, de la iu&itul ei care o tradase, acesta ru!and"o sa se intoarca. -aev incepe sa ia in considerare slu+&a oferita la &anca iar vecinul mosier Simeonov reuseste sa imprumute &ani de la doamna %iu&ov. 3n noaptea licitatiei, (ndreevna da un &al cu orchestra evreiasca, insa &alul este lipsit de fastul de odinioara asa cum si 0irs remarca cu tristete. Studentul Piotr este sin!urul care indrazneste sa ii spuna adevarul !ol !olut doamnei %iu&ov si sin!urul care ioi atra!e atentia mai sever asupra cheltuielilor la care se supuna si la modul e)trava!ant de viata pe care o duce, in ciuda conditiei sale. 3n asteptarea fratelui sau si al lui %opahin, mosierita inca mais pera intr"un miracol insa Piotr o avertizeaza sa nu mai vizeze si sa se trezeasca la realitate. 3n cele din ruma cei doi se intorc de la licitatie iar %opahin cu o &ucurie ce nu putea if ascunsa da de veste ca el este cel care a cumparat livada cu visini si mosia doamnei (ndreevna. 7aria este indi!nata, stapana incepe sa plan!a iar %opahin nu isi poate ascunde imensa &ucurie de a pune mana pe pamantul atat de mutl dorit. ( reusit sa o&tina pamantul pe care odinioara parintii lui au fost ro&i. 3n mod ironic orodona ca petrecerea sa continuie evitand are durere suferita de (ndreevna. (ctul final al operei, actul 37, ii infatiseaza pe toti mem&rii familiei cat si apropiatii acesteia, pre!atiti de plecare. %opahin rateaza ultima sansa de a mai fi impreuna cu varia care va pleca sa munceasca pe mosia familiei .o!ulini. .anevskaia %iu&ov se va intoarce la Paris sa fie alaturi de iu&itul sau si il va lua laturi de ea si pe 3asa, Charlotte sa plan!e ca nu mai are functie insa %ophain o linistete. 8pihodov ramane in slu+&a ne!ustorului fiindu"3 alaturi insa pana si %opahin paraseste mosia pentru moment plecand la =arkov. /oserul Piscik apare vesel fiind capa&uil sa"3 plateasca satpanei o parte din datorie in urma unor afaceri reusite. -aev ramane an!a+at al &ancii ins anu se stie pentru cat timp iar domnisoara (nia promitei mamei sale ca va termina liceul. oata lumea confirma faptul ca 0irs este de+a trimis la spital si ca nu tre&uie sa isi faca nimeni !ri+i pentru. 3nainte de plecare domna %iu&ov si fratele sau mai privesc oadat casa memorand detaliile si amintirile ce ii le!a de acest loc minunat. %ophain si!ur ca nu mai este nimeni in casa inchide usa insa 0irs dupa o vreme apare sin!ur in ipostaza unui &atran parasit si!ur ca -ave se va intoiarce dupa paltonul pe care mereu il uita. 3n zadar nimeni nu vine, 0irs se intinde pe podea iar din livada se aude toporul care loveste in visini.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate