Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Daca basmul popular, cu tema sa fundamentala, lupta dintre bine si rau, ramane expresia aspiratiei catre bine si frumos a colectivitatii folclorice, basmul cult, structurat pe aceeasi schema, asociaza viziunii colective si pe cea individuala, a autorului sau.Astfel, basmul Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga nu ilustreaza doar obisnuita victorie a binelui asupra raului, ci, comportand semnificatii initiatice, ideea ca cel care devine conducator trebuie sa invete sa-i respecte pe oamenii simpli de care se foloseste sau pe care ii intanleste. Impartasind cu basmele populare tema luptei dintre bine si rau, a victoriei binelui, a persona elor fabuloase, Povestea lui Harap-Alb ilustreaza, in maniera romantica, destinul unui persona exceptional, care trece printr-o suma de experiente care il formeaza si il fac capabil de a conduce o imparatie. !ema basmului imbraca formele concrete ale tensiunii dintre neascultarea tatalui de catre fiu si pedeapsa adusa de aceasta greseala, punand astfel in centrul actiunii personalitatea fiului de crai.!extul propune insa mai mult " calatoria inseamna o initiere, imparatul, ca monarh, trebuie sa-si insuseasca intelepciunea si tainele lumii.In aceasta consta si semnificatia de bildungsroman#roman de formare$ a textului, urmarind maturizarea tanarului, de la boboc la trebi de aiestea, usor de pacalit, naiv, la printul care stie sa-si pastreze prietenii, sa-i a ute si sa fie a utat de ei. !impul desfasurarii evenimentelor, usor diferit de cel al basmului traditional, plaseaza totusi intamplarile intr-un trecut indepartat, propunandu-ne un contract de lectura in care stim ca aventurile sunt fabuloase "amu, cica era odata. %patiul are doua coordonate " regatul craiului, tatal lui Harap-Alb, si imparatia imparatului &erde, ambele fabuloase.%-ar putea observa ca, pentru a a unge la destinatie, eroul trebuie sa treaca peste un pod si printr-o padure, ambele semnificand trecerea de la lumea aceasta, la cealalta, asemanatoare fiind cu taramul acesta si taramul celalalt. Persona ele prezentate in expozitiune, ca in multe alte basme, sunt imparatul si cei trei fii, dintre care, cel mai vrednic se va dovedi mezinul.Pentru aceasta este insa nevoie de deterioararea echilibrului initial, factorul care distruge armonia imparatiei craiului fiind o scrisoare de la imparatul &erde, prin care acesta cere un mostenitor, el neavand decat fete.Cel care reuseste, sfatuit de pesona ul-donator %fanta Duminica, este fiul cel mic, acesta dovedindu-i tatalui vite ia, pe pod. Cu toate acestea, %panul il pacaleste si, inchizandu-l intr-o fantana, ii cere s afaca schimb de identitati.Din acest moment, eroul se va numi Harap-Alb.Desfasurarea actiunii presupune un drum initiatic, in care pleaca eroul pentru a restabilii echilibrul initial, dar in care este supus la mai multe probe.!rei probe se incheie pefect "eroul nu este rasplatit, ramane tot la statutul de sluga, nu obtine nici imparatia, nici casatoria.Pentru aceasta, mai trece odata printr-o serie de probe, la cutea Imparatului 'os, in calitate de petitor al fetei, dar nu pentru el, ci pentru %pan.Dupa ce, alaturi de tovarasi sai, (erila, )lamanzila, %etila, *chila, Pasari-+ati+ungila, doarme in camera inrosita, mananca si bea peste puterile omenesti, alege macul din nisip, pazeste fata de imparat, o recunoaste si trimite calul, alaturi de turturica fetei sa aduca smicelele si apa vie si apa moarta, Harap-Alb se intoarce la Imparatul &erde. Acolo il asteapta insa surpriza "furios ca nu a reusit sa-l piarda, %panul ii taie capul.,chilibrul il restabilesc insa calul si fata " animalul nazdravan il omoara pe impostor, iar

fata il invie pe Harap-Alb, folosindu-se de obiectele magice aduse de cal de la muntii care s ebat in capete.,roul este rasplatit " primeste imparatia, totul sfarsindu-se cu o nunta. Plecat in calatoria initiatica cu scop restaurator, de a compensa lipsa, Harap-Alb, protagonistul basmului isi dovedeste, de-a lungul evenimentelor, calitatile de erou.)iul cel mic al craiului este nu ata de viteaz, cat mai alea milos, prietenos, istet.Daca la inceput, neascultandu-si tatal, este pacalit de %pan, care, mai apoi, il face sa incalce a doua interdictieaceea de a nu se insoti cu omul ros, dupa ce mai prinde la minte, va sti sa-si aleaga prietenii si sa asculte sfaturile primite.Persona principal si reprezentant al binelui, eroul va fi, in cele din urma, rasplatit pentru calitatile sale.Antagonisti plasati sub interdictie, %panul si apoi Imparatul 'os, sunt ipostaze ale raului pe care il invinge binele, dar si ghizi initiatici, care desavarsesc pesonalitatea eroului.)ata de trasaturile exceptionale ale lui Harap-Alb, cei doi sunt insemnati, potrivit gandirii populare, ca oameni rai..nu nu are barba si nici par, celalalt are parul si barba rosie / se adauga si alte trasaturi ustificand incadrarea in categoria antagonistilor " meschinaria, impostura.,i sunt adversari redutabili pentru bobocul Harap-Alb, dar nici el nu este singur " il a uta auxiliari pretiosi, veniti din lumea de dincolo-%fanta Duminica, monstri veseli-sau lumea naturii-furnicile si albinele..nii dintre acestia ii ofera obiecte magice-somnoroasa preparata de %fanta, aripa de albina si cea de furnica-care il scot din incurcatura. ,roul exceptional, asemanator tuturor eroilor de basm, Harap-Alb este in primul rand profund uman.)ata de eroii din basmele populare, fiul craiului nu are nicio putere supranaturala " nu se da de trei ori peste cap sa se transforme in musca, nu poate transforma obiectele.In schimb, cei din ur, persona ele umane sau supra-umane ii vin permanent in a utor.0u intamplator, ci pentru ca Harap-Alb are un suflet bun, este milostiv si iubitor de oameni.Deghizata in cersetoare, %fanta Duminica este prima care va beneficia de milostenia fiului de crai, devenindu-i ulterior prietena si ramanandu-i credincioasa pana la sfarsitul aventurii tanarului.,a il salveaza in (radina .rsului sau Padurea cerbului, ea il povatuieste.Daca ignora sfatul tatalui, Harap-Alb le urmeaza, in schimb, pe cele ale sfintei, dovedind ca a invatat lectia ascultarii. Aceeasi capacitate de a-si face prieteni, probabil trasatura cea mai semnificativa a lui Harap-Alb o regasim si in aventura de la Imparatul 'os.Ca si %panul, imparatul sta sub semn malefic, fiind omul ros.De data aceasta Harap-Alb nu doreste insotirea cu cel aflat sub interdictie, insa suporta consecintele primului sau act de neascultare.In drumul sau, ocoleste o nunta de furnici si face adapostunui roi de albine, primind cate o apripa magica de la fiecare dintre reginele insectelor / se insoteste cu monstrii veseli care fac in locul lui muncile grele la care il supune imparatul.De aceea, pesona ul Harap-Alb nu ar enimic exceptional in acceptiunea intanlita in basmele populare, neputand duce la capat fara a utor niciuna dintre sarcinile date de imparat.In schimb, prin milostenia sa, capacitatea de a-i intelege pe oameni si de a se aproapia de ei, Harap-Alb reuseste sa invinga raul, cu a utorul tovarasilor sai, configurandu-se astfel ca persona exceptional. De altfel, de la bobocul de la inceputul basmului, la statutul de erou pe care il dobandeste la sfarsiul acestuia, transformarea este vizibila chiar de la nivelul gesturilor si al limba ului "cand, ia sfatul %fintei duminici, Harap-Alb aduce in gra d o tava cu aratec si vede cum cel mai rapciugos cal se indreapta catre aceasta, eroul nostru ii da cu fraul in cap si il ocaraste.,l nu recunoaste, in acest moment, natura exceptionala a calului, comportandu-se ca un om obisnuit.De treo ori trebbuie s ainsiste calul pentru a putea fi ales.In schimb, pe drumul catre Imparatul 'os, tanarul nu se mira de nimic-nici de gerila, nici de %etila, nici de )lamanzila-ci, dimpotriva, se intovaraseste indata cu acestia. 1odalitatile de caracterizare sunt cele specifice naratiunii obiective " aflam de la narator despre naivitatea si credulitatea lui Harap-Alb, de la celelalte persona e, despre bunatatea acestuia, din limba si gesturi deducem ca tanarul este si se comporta mai degraba

ca un flacau din Humulesti decat un print vestit, din tot comportamentul sau reiese natura exceptionala a binelui ce salasluieste in sufletul fiului de crai.&estimentatia si auxiliarii il caracterizeaza ca fiind pastrator al traditiei parintesti, caci, imbracandu-se in hainele tatalui, eroul se aseaza intr-o serie a conducatorilor buni.De altfel, experientele prin care trece, acest lucru trebuie sa il invete "cum sa ii respecte pe cei mici la fel ca pe cei mari, pentru ca, ii spune un persona , a trecut si el prin necazurile lor. Persona exceptional, ilustrand fortele binelui, Harap-alb trece din experienta initiatica pentru a putea dobandi o imparatie si o sotie.,l isi insuseste intelepciunea lumii, invata sa isi faca prieteni si sa depaseasca greutatile imtreuna cu acestia.&enit dintr-un reflex folcloric, eroul depaseste literatura populara, primind semnificatiile unui persona romantic, pus in situatiile exceptionale pe care le reclama orice basm.%e sugereaza, cu utorul lui, ca nu mediul social din care porneste omul este semnificativ, ci faptele sale.