Professional Documents
Culture Documents
Rezumat
Care este efectul utilizãrii calculatorului asupra mintii copiior Este calcuatorul bun sau rãu
pentru copii Aceste întrebãri sunt în atentia pãrintilor si educatorilor raportându-ne la
prezenta tot mai frecventã a calculatorului la servici, în scoli si acasã. Cercetãrile au
identificat cã utilizarea patologicã a calculatorului afecteazã functionarea socialã, psihologicã
si ocupationalã. Deci, bazându-ne pe datele gãsite în literatura de specialitate, acest articol
examineazã impactul utilizãrii calculatorului a copii si adolescenti.
What is the effect of the computer on the mind of a child It is the computer good for children
or bad for them These questions are of great concern to parents and educators, faces as we
are with the growing presence of computers in the workplace, in schools, and at home.
Research has identified pathological computer use which has been associated with
significant social, psychological, and occupational impairment. Therefore, based upon the
finding from literature, this paper examines the impact of computer use at children and
teenagers.
* Profesor, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi, Sef de sectie , Spitalul Cinic de Psihiatrie
"Socola" Iasi
** Medic rezident, Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi
*** Sef de lucrãri, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi
**** Profesor, Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iasi
Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata noastrã de toate zilele, tinzând,
sã devinã un bun de larg consum. Astãzi observãm cu totii tendintele de
implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare în viata cotidianã.
Ca sã realizãm amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã la nivelul
anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu mai putin de 5 milioane de
persoane care folosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest
numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acest fenomen de masã are atât implicatii
pozitive, cât si negative, ce nu pot fi neglijate. (1)
Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea
elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate
mai bine calitãtile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii:
interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentãri
multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona
consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte. Potrivit Departamentului pentru
Educatie al SUA, 32% dintre copii au folosit Internetul înainte de a ajunge în
scoala primarã. (2)
În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vârsta
cuprinsã între 2-17 ani, detin un calculator acasã si 78% din acestea sunt
conectate la internet. (3)
Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc
calculatorul si dintre acestia 59% navigheazã pe internet.(2)
La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitivã EEG este normal iar modificãrile
apar la stimularea fotonicã intermitentã.
Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz, desi
s-au întâlnit si cazuri la care pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. (8)
Acestea apar cel mai frevent înainte de 20 de ani, la fete mai des decât la bãieti.
Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente,
uneori pot apare la început crize mioclonice. (9) Persoanele cu epilepsie
fotosenzitivã prezintã atacuri doar când se expun la factorii triggeri mai sus
enuntati.
Opiniile actuale ale specialistior se referã la faptul cã jocurile video si de pe
calculator nu sunt triggeri pentru epilepsie decât dacã existã un pattern
caracteristic al individului. La persoanele cu epilepsie este posibil ca atacurile
sã fie declansate prin concentrarea intensã si sustinutã necesarã la aceste jocuri.
(9)
Nu existã dovezi concludente care sã evidentieze epilepsia indusã de monitorul
calculatorului. Noile monitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film
Transistors) sunt superioare calitativ si de preferat ca sã fie utilizate. Dar totusi
monitorul rãmâne un factor trigger prin timpului îndelungat petrecut în fata
acestuia, a concentrãrii intense necesare activitãtii. (7) Timpul tot mai mare pe
care îl petrec în faþa calculatorului duce la reducerea duratei de somn,
coºmaruri, inversarea programului de somn. Unul din cinci copii, dintre cei care
deþin un computer, îºi petrece mai puþin timp dormind decât proprii pãrinþi la
aceeaºi vârstã. Timpul fiind mai mic cu 2 pânã la 5 ore. Rezultatele au fost
obþinute în urma interogãrii a peste 1000 de pãrinþi care au instalat copiilor un
calculator în dormitor. (8) Deprivarea de somn cauzeazã obosealã excesivã ce
interferã cu funcþionarea socialã ºi ºcolarã, poate duce la scãderea rezistenþei
sistemului imun având ca consecinþã creºterea vulnerabilitãþii pentru boalã.
(10) Alte efecte: cefalee, tulburãri de alimentaþie (bulimie), scãderea acuitãþii
vizuale, modificãri ale frecvenþei cardiace (9).
Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a aratã cã cei care au
acces la un calculator au note mai bune la matematicã si englezã decât cei care
nu au. Desigur, elevii cu computer acasã fac parte din familii cu un nivel
material si social crescut, factor ce este înalt corelat cu performanta scolarã. Dar
între ei, cei care îl folosesc în mod frecvent au rezultate scolare mai bune decât
ceilalti.
S-a vãzut o tendintã de erodare a autoritãtii parentale, copii o acceptã mai putin.
Aceasta depinde de tipul de activitate realizatã la calculator si de timpul
petrecut în fata ecranului (11).
Pentru a dezvolta competenta socialã necesarã copii trebuie sã interactioneze cu
altii. S-a evidentiat o crestere a numãrului "prietenilor electronici" la utilizatorii
de calculator odatã cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implicã
interactiunea socialã.
Mai mult, unul din cinci copii cu vârste cuprinse între 8-18 ani au declarat cã au
computer în dormitor. Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte
activitãti sociale, interferând cu dezvoltarea si mentinerea prieteniilor, 60% din
ei petrec timpul singuri la calculator.
Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii
relateazã din experienta sa cã "una dintre lectiile favorite ale copiilor (5-10 ani)
este trimiterea unui mesaj e-mail cãtre bunici.
Oricui îi place sã primeascã scrisori, iar copiilor nu prea le place sã astepte.
Avantajul este cã îi pot scrie bunicii si vor primi un rãspuns peste cel mult o
jumãtate de orã….. Componenta socialã a utilizãrii computerului este cel putin
la fel de importantã ca lectiile învãtate cu ajutorul calculatorului. Faptul cã
folosesc Internetul împreunã cu colegii de clasã îi ajutã pe copii sã lege relatii
mult mai usor" (6). Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile
de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti
(11).
Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesivã
(peste 30h/sãptãmânã) si jocurile violente pot duce la cresterea
comportamentului agresiv, a ostilitãtii la copii.
Încã din 1980 armatele englezã si americanã utilizeazã jocuri video violente
pentru a desensibiliza soldatii si ai face mai capabili sã ucidã.