SIGMUND FREUD PSIHOPATOLOGIA VIETII COTIDIENE UITAREA DE NUME PROPRII In urma unui articol publicat de Freud in anul 1898,

intitulat ,,De pre mecani mul p i!ic al tendintei de uitare", el a a#un la conclu$ia ca ace t accident atat de comun i %ara mare importanta practica i care con ta in rateurile unei %unctii p i!ice & reproducerea mne$ica &, admite o e'plicatie care depa e te cu mult emni%icatia u$uala acordata in (eneral %enomenului ,,uitarii") *eea ce l&a determinat pe Freud a e ocupe mai indeaproape de %enomenul uitarii pa a(ere a numelor proprii a %o t ob er+area anumitor detalii care uneori lip e c, dar alteori e mani%e ta cu u%icienta pre(nanta) In a t%el de ca$uri e te +orba nu numai de uitare, ci i de %al e amintiri) Acela care incearca a& i amintea ca un nume care ii capa, re(a e te in con tiinta a alt nume, nume de ub titutie, pe care de indata le recunoa te ca %iind incorecte, in a care nu incetea$a de a i e pre$enta cu indaratnicie) ,&ar $ice ca proce ul care trebuie a duca la reproducerea numelui cautat a u%erit o depla are, &a an(a#at pe o cale (re ita) In e'emplul a upra caruia &a indreptat anali$a a in 1898, numele pe care e c!inuia a i&l amintea ca era acela al me terului caruia domnul din Or+ieto ii datorea$a ma(ni%icele %re ce care $u(ra+e c ,,-udecata de apoi..) In locul numelui cautat & ,i(norelli & alte doua nume de pictori & /otticelli i /oltra%%io &, e impu e era atentiei ale, in a imediat a a#un la conclu$ia ca nu era ceea ce cauta) *and cine+a de lan(a el a ro tit numele corect, l&a recuno cut de indata) Freud a tra conclu$ia ca, conditiile nece are pre a e produce uitarea unui nume in otita de %al a recunoa tere unt urmatoarele0 - o anumita tendinta de uitare a ace tui nume1 - un proce de inabu ire care a aiba loc cu putin mai inainte1 - po ibilitatea tabilirii unei a ociatii e'terioare intre numele re pecti+ i elementul inabu it) O alta c!e tiune, mult mai importanta, e te aceea de a ti daca o a ociatie e'terioara de ace t (en con tituie intr&ade+ar o conditie u%icienta pentru ca elementul re%ulat a impiedice reproducerea numelui cautat i ca nu cum+a pentru acea ta e te nece ara o le(atura mai intima intre cele doua ubiecte) 2aloarea conclu$iei %urni$ate de anali$a e'emplului ,i(norelli +aria$a in %unctie de modul in care con ideram ace t ca$ ca %iind tipic au, dimpotri+a, un accident i$olat) Parerea lui e te ca uitarea numelor in otita de %al a remini centa are loc cel mai ade ea in modul de cri de noi) El crede ca nimic nu ne indreptate te a tabilim o linie de demarcatie principala intre ca$urile de uitare de nume in otita de %al a remini centa i acelea in care ni e pre$inta nume de ub titutie incorecte) In anumite ca$uri, ace te nume de ub titutie e pre$inta in mod pontan, in alte ca$uri le putem ili a apara printr&un e%ort de atentie i, o data aparute, ele pre$inta, %ata de elementul re%ulat i numele cautat, acelea i raporturi ca in ca$ul unei aparitii pontane) Pentru ca numele de ub titutie a de+ina con tient, trebuie mai intai un e%ort de atentie i apoi o anumita conditie interioara le(ata de materialul p i!ic) Acea ta ultima conditie trebuie, a %ie cautata in u urinta mai mare au mai mica cu care e tabile te a ociatia e'terioara, nece ara, intre cele doua elemente) In ace t %el un mare numar de ca$uri de uitare de nume %ara %al a remini centa e ata ea$a la ca$urile in care inter+ine mecani mul demon trat in e'emplul ,,,i(norelli..) Freud pune ca e'i ta cu i(uranta uitari de nume unde lucrurile e petrec mult mai implu) Fara a ri ca depa irea (ranitelor prudentei, putem conc!ide in %elul urmator0 pe lan(a impla uitare a unui nume propriu, e'i ta ca$uri in care uitarea e te moti+ata de o re%ulare)