MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

TEMA PROIECT

TRATAMENTUL RECUPERATOR IN SPONDILOZA CERVICALA

2013
-2-

CUPRINS
ARGUMENT........................................................................................................................................... 4 CAPITOLUL 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE...............................6

1.1 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase.............................................6 1.2 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale cervicale...............................................8 1.3 Bilantul articular al coloanei vertebrale cervicale.................................................14 1.4 Bilantul muscular al coloanei vertebrale cervicale................................................16 CAPITOLUL 2 SPONDILOZA CERVICALA...................................................... ........................20

2.1 Definirea spondilozei cervicale.............................................................................20 2.2 Etiopatogenia spondilozei cervicale......................................................................21 2.3 Simptomatologia si diagnosticul spondilozei cervicale........................................25 2.3.1 Istoricul bolii..........................................................................................25 2.3.2 Examenul clinic.....................................................................................25 2.3.3 Investigatii paraclinice...........................................................................27 2.3.4 Diagnosticul spondilozei cervicale....................................................... 28 2.3.5 Evolutia bolii - complicatii.....................................................................29 2.4 Profilaxia spondilozei cervicale.............................................................................31 2.5 Tratamentul spondilozei cervicale.........................................................................32 2.5.1 Tratamentul medicamentos.....................................................................32 2.5.2 Tratamentul igienico-dietetic..................................................................33 2.5.3 Tratamentul chirurgical...........................................................................33 CAPITOLUL 3 TRATAMENTUL BALNEO-FIZIO-KINETO.....................................................35 3.1 Tratamentul prin hidrotermoterapie (tehnica, efecte)............................................35 3.2 Tratamentul prin electroterapie..............................................................................37 3.3 Tratamentul prin masaj..........................................................................................41 3.4 - Tratamentul prin medicina traditionala..................................................................45 3.5 Curele balneare......................................................................................................45 3.6 Terapia ocupationala.............................................................................................47 3.7 Kinetoterapia.........................................................................................................48 CAPITOLUL 4 STUDII DE CAZ...................................................................................................54 CAPITOLUL 5 CONCLUZII.......................................................................................................... BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................

-3-

ARGUMENT

In ultimele decenii reumatismele degenerative apar in prim plan al preocuparilor populatiei si asistentei medicale. Am putea afirma ca spondiloza este considerata destul de importanta in patologia reumatismala si constituie o preocupare in randul populatiei cu varsta de peste 40 de ani. Desi spondiloza cervicala nu pune viata individului in pericol, aceasta este printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii contemporane. Aparitia acestei boli nu este de data recenta. Spondiloza a existat in toate epocile si a interesat ca si astazi populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta in aceea ca omul contemporan a carui durata medie de viata trece peste 70 de ani intampina dificultatile si disconfortul articular pe o perioada mai lunga de timp. Astazi s-a creat o stare de deruta si alarma in jurul reumatismelor degenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privind natura si prevenirea acestor boli, iar pe de alta parte de exagerarea simptomelor si gresita interpretare a examenelor medicale si in special a celui radiologic. Alterarea, intr-o masura mai mica sau mai mare, a capacitatii de performare a activitatilor vietii zilnice reprezinta conceptul de boala. Actul terapeutic are tocmai rolul de a readuce organismul uman la statusul care sa permita efectuarea activitatilor cotidiene intr-o maniera cat mai obisnuita, mai normala. Pe aceste considerente am ales ca tema pentru proiectul examenului de absolvire "Tratamentul recuperator in spondiloza cervicala", motivata fiind de faptul ca un element important al actului terapeutic il reprezinta si recuperarea medicala, ce se adreseaza tuturor categoriilor de patologie ce afecteaza organismul uman la toate cele trei nivele. Ea se aplica in scop: 1. terapeutic, de combatere a deficitului existent si de readucere a statusului pacientului la

un nivel cat mai apropiat, ideal identic, cu cel premergator bolii; 2. profilactic la trei nivele: profilaxie primara: de pevenire a decompensarii organismului in anumite situatii

previzibile, cele mai cunoscute fiind sindroamele de dezadaptare, de deconditionare (sedentarism, obezitate, scaderea capacitatii de termoreglare la rece) profilaxie secundara: prevenirea aparaitiei unei recidive a bolii de baza profilaxie tertiara: in cazul existentei unui deficit permanent se combate agravarea

acestuia si se incearca mentinerea sa la un nivel cat mai acceptabil si se previne efectul negativ al acestuia asupra altor sisteme si organe sau functii ale organismului

-4-

-5-

CAPITOLUL 1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLOANEI VERTEBRALE

1.1 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale sanatoase

Coloana vetebrala este o lunga coloana mediana si posterioara numita si rahis, formata din suprapunerea celor 33-34 piese osoase - vertebrele. Urmarite de sus in jos, vertebrele corespund: gatului, toracelui, regiunii lombare si pelvisului. Vertebrele poarta diferite denumiri imprumutate de la regiunea respectiva: vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar de 7 si se noteaza de la C1 la C7coloana cervicala. vertebrele toracale corespund toracelui, sunt in numar de 12, se noteaza de la T1-T12 si formeaza coloana toracala. vertebrele lombare corespund regiunii lombare (peretele posterior al abdomenului) sunt in numar de 5, se noteaza de la L1 la L5 si formeaza coloana lombara. Vertebrele coloanei cervicale, toracale si lombare sunt oase mobile si independente, ele se mai numesc si vertebre adevarate. vertebrele sacrale sunt in numar de 5 si vertebrele coccigiene sunt in numar de 4-5 si corespund pelvisului. Ele se sudeaza dand nastere la 2 oase: sacrul si coccigele, fiind oase sudate intre ele se mai numesc si vertebre false.

-6-

In medie lungimea coloanei vertebrale este de 73 cm la barbat si de 63 cm la femeie, reprezentand aproximativ 40% din lungimea totala a corpului. Latimea maxima a coloanei vertebrale este baza sacrului unde masoara 11 cm. De aici merge descrescand atat in jos cat si in sus. Coloana vertebrala nu este rectilinie, prezinta doua feluri de curburi in plan sagital si in plan frontal. Curburile in plan sagital sunt orientate fie cu convexitatea inainte si se numesc lordoze, fie cu convexitatea inapoi si se numesc cifoze. La coloana vertebrala aceste curburi sunt in numar de patru : a) curbura cervicala cu convexitate inainte b) curbura toracala cu convexitate inapoi c) curbura lombara cu convexitate inainte d) curbura sacrococcigiana cu convexitate inapoi. Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara, una posterioara si doua fete laterale: fata anterioara este formata de o coloana cilindrica rezultata din suprapunerea corpurilor vertebrelor; fata posterioara prezinta pe linia mediana procesele spinoase care formeaza creasta spinala. fetele laterale prezinta varful proceselor transversale, pediculii vertebrali, gaurile intervertebrale si portiunile laterale ale corpilor vertebrali. Varful procesului

transversal al atlasului poate fi palpat imediat sub procesul mastoidian. Canalul vertebral este format prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se continua in sus cu cavitatea neurocraniului, iar in jos coloanei vertebrale. Diametrele canalului vertebral variaza: sunt mai mari in regiunea cervicala si lombara in raport cu mobilitatea coloanei vertebrale, in regiunea toracala, unde mobilitatea coloanei este mai redusa, diametrele canalului vertebral sunt mai mici. Coloana vertebrala caracterizeaza vertebrele si indeplineste 3 functii: Protectia maduvei . In canalul vertebral se gaseste maduva spinarii invelita in meninge. Este evident rolul protector al coloanei vertebrale, formata anterior de catre puternicele corpuri vertebrale, iar posterior de arcurile vertebrale suprapuse. se deschide prin hiatul sacral si urmareste toate inflexiunile

-7-

In unele cazuri, fracturile coloanei vertebrale pot interesa maduva sau/si meningele. Rolul static. In ortostatism coloana vertebrala reprezinta un ax solid ce sustine capul, trunchiul si membrele superioare, ea trasmite apoi greutatea la pelvis si la membrele inferioare. Coloana prezinta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale. Aceste curburi patologice pot fi ereditare sau dobandite. Rolul biomecanic. Coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, gratie acestora corpul are o mare mobilitate. Articulatia corpilor vertebrali a) suprafetele articulare sunt date de fetele superioara si inferioara, usor concave ale corpilor vertebrali.Intre aceste suprafete osoase se regasesc discurile intervertebrale. b) discurile intervertebrale sunt formatiuni fibro-

cartilaginoase alcatuite dintr-o portiune fibroasa periferica (inelul fibros) si o portiune centrala (nucleul pulpos). Rezistenta inelului fibros creste spre periferie. Inelul fibros este format din lame de fibre conjuctive care se insera profund pe zona compacta osoasa. Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi diminueaza fluiditatea in raport direct cu compresiunea ce se exercita asupra lui.

1.2 Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale cervicale

Segmentul cervical este format din 7 vertebre. Coloana cervicala este alcatuita din doua parti distincte din punct de vedere anatomic si functional: COLOANA CERVICALA SUPERIOARA care cuprinde segmentele OCCIPUT, C1, C2. COLOANA CERVICALA INFERIOARA care este cuprinsa intre fata inferioara a axisului si fata superioara a primei vertebre toracale. COLOANA CERVICALA SUPERIOARA (1):

-8-

- articulatia atlanto-occipitala este o diartroza bicondiliana.

Suprafetele articulare sunt, cei doi condili occipitali pe de-o parte, care privesc in jos, inainte si in afara si au o forma convexa si pe de alta parte, cele doua cavitati glenoide ale atlasului, care privesc in sus, inainte si inauntru si au forma concava. Suprafetele

articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin si sunt unite intre ele printr-o capsula, intarita de doua ligamente, anterior si posterior. - articulatia atlas axis.

COLOANA CERVICALA INFERIOARA (2): 1 ligamentul longitudinal anterior 2 ligamentul longitudinal posterior 3 ligamentul fetelor articulare 4 ligamentul interspinos 5 ligamentul supraspinos

MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE SUPERIOARE: FATA POSTERIOARA: 1 muschiul marele drept posterior al capului 2 muschiul micul drept posterior al capului 3 muschiul oblic inferior al capului 4 muschiul oblic superior al capului 5 muschiul spinal, partea cervicala

-9-

FATA ANTERIOARA: 1 muschiul marele drept anterior 2 muschiul micul drept anterior 3 muschiul drept lateral. MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE INFERIOARE: MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN: 1 cleidomastoidian 2 cleidooccipital 3 sternooccipital 4 sternomastoidian Sternocleidomastoidianul este situat pe fata laterala a gatului, pe sub muschiul pielos al gatului si indreptat de sus in jos, dinapoi inainte si din afara inauntru. Proximal se insera pe apofiza mastoida a osului temporal, iar cel distal se insera prin doua capete: capatul sternal si capatul clavicular . Acest muschi flecteaza capul pe coloana, il inclina

lateral de partea lui si il roteaza indreptand barbia in partea opusa. MUSCHIUL TRAPEZ (FASCICULUL SUPERIOR) are origine pe de-o parte, pe protuberanta occipitala externa si pe treimea interna a liniei curbe occipitale superioare, iar pe de alta parte pe partea superioara a ligamentului occipital posterior.

- 10 -

- are insertie pe marginea posterioara a treimii externe a claviculei. - este un muschi ridicator al umarului; inclina capul in lateral (cand actioneaza si roteste

homolateral) capul (cand

actioneaza

heterolateral).

MUSCHIUL LUNG AL GATULUI - este situat anterior de vertebrele cervicale si e alcatuit din trei fascicule: - un fascicul longitudinal ce se intinde de la corpurile C2-T3 pana la apofizele transversale C4-C7 ; - un fascicul oblic superior ce se intinde de la arcul anterior a1 atlasului pana la apofizele transversale C3-C6; - un fascicul oblic inferior ce se intinde de la corpurile TI-T3 pina la apofizele transversale C5-C7.

- actiune - in cazul actiunii bilaterale, acest muschi redreseaza lordoza cervicala si determina flexia coloanei cervicale ; - in cazul actiunii unilaterale, determia inclinarea laterala si flexia coloanei cervicale.

- 11 -

NR CRT

MUSCHI B
SEMISPINALUL CAPULUI SPLENIUL CAPULUI SPLENIUL GATULUI RIDICATORUL SCAPULEI ROMBOIDUL SEMISPINALUL

ORIGINE C
- pe vertebrele cervicale si primele dorsale (apofizele transverse articulare si spinoase) - pe vertebrele cervicale si primele dorsale (apofizele transverse articulare si spinoase) - pe vertebrele cervicale si primele dorsale (apofizele transverse articulare si spinoase) - pe tuberculul posterior al apofizelor transverse cervicale de la C1-C4 - pe apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre cervicale si primelor 4 vertebre toracale - pe apofizele transverse, sar peste 4 vertebre

INSERTIE D
- pe occiput si mastoid - pe apofizele vertebrelor cervicale - pe occiput si mastoid - pe apofizele vertebrelor cervicale - pe occiput si mastoid - pe apofizele vertebrelor cervicale - pe unghiul superointern scapular (margine posterioara) - pe marginea vertebrelor scapulei

ACTIUNE E
- EXTENSORI ai gatului - ROTATORI (cand actioneaza heterolateral) - EXTENSORI ai gatului - ROTATORI (cand actioneaza heterolateral) - EXTENSORI ai gatului - ROTATORI (cand actioneaza heterolateral) - RIDICATOR al omoplatului - ADDUCTOR si RIDICATOR al umarului - ROTESTE scapula in jurul unghiului lateral

A 1

PARTEA CERVICALA

- pe apofiza spinoasa a vertebrei a 5 a si a 6 a de deasupra - pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse cervicale a7aa3a - pe apofiza mastoida a temporalului

LONGISSIM CERVICAL LONGISSIM AL CAPULUI ROTATORUL CAPULUI

- pe apofizele transverse ale primelor 4 vertebre toracale - pe apofizele transverse ale primelor 3 vertebre toracale si ultimele cervicale - pe apofizele tansverse si spinoase ale vertebrelor - pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale (tuberculii anteriori)

10

SCALENUL ANTERIOR

- pe apofiza spinoasa si lama arcului vertebral imediat superioare - pe prima si a doua coasta - la baza gatului, printre scalenul anterior si mijlociu trec artera subclavie si plexul brahial

DREPT

- pe atlas si occipital

11

ANTERIOR AL CAPULUI

- pe procesul bazilar al occipitalului

- FLEXEAZA capul (cand se contracta intr-o singura parte) - Maresc rigiditatea coloanei cervicale (cand iau punct fix pe apofizele transverse cervicale) - FLEXOR al capului - FLEXOR al coloanei cervicale (lungul gatului) - FLEXOR al capului - FLEXOR al coloanei cervicale (lungul gatului) - FLEXOR al capului - FLEXOR al coloanei cervicale

12 13

LUNG AL CAPULUI LUNG AL GATULUI

- pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale - pe vertebrele toracale superioare si vertebrele cervicale

- pe fata inferioara a portiunii bazilare a occipitalului - fata inferioara a portiunii bazilare a occipitalului

- 12 -

MUSCHIUL SCALEN ANTERIOR

- 13 -

1.3 Bilantul articular al coloanei vertebrale cervicale

Miscarile coloanei vertebrale cervicale indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe in care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul articulatiilor. Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor si articulatiile intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este compus discul.

Stim ca nucleul pulpos, prin tensiunea lichidului care se afla intre elementele sale componente, are propietatea de a fi elastic. Datorita acestei propietati sunt posibile miscarile coloanei si sunt inlaturate efectele daunatoare ale presiunilor excesive sau ale socurilor de rahis. Intr-o atitudine de flexie fortata, are loc o apropiere a corpurilor vertebrale in partea lor anterioara prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui anterioara si prin impingerea usoara a nucleului pulpos posterior. In extensie, lucrurile se petrec invers. Miscarile sunt posibile prin rolul integral pe care-l joaca discul intervertebral care formeaza un organ unitar. - 14 -

MISCARI POSIBILE LA NIVELUL COLOANEI CERVICALE:

A FLEXIE CERVICALA B EXTENSIE CERVICALA C INCLINARE LATERALA DRAPTA D INCLINARE LATERALA STANGA E ROTATIE CERVICALA DREAPTA F ROTATIE CERVICALA STANGA

Miscarile se evalueaza pornind de la "pozitia zero". In pozitie "asezat" se obtine o evaluare corecta a miscarilor de inflexiune laterala si rotatie, astfel reusind sa obtinem o fixare relativa a scheletului pelvin. FLEXIA este miscarea care determina curbura concava a trunchiului in sens ventral; rahisul cervical devine rectiliniu sau usor concav inainte. Miscarea test pentru FLEXIA CERVICALA: trunchiul ramane fixat, mentonul se apropie de stern, cu care poate veni in contact fara sa deschida gura. Reperul pentru masurarea amplitudinii este planul masticator (suprafata de contact dintre cele doua arcade dentare) care se proiecteaza la exterior pe linia care uneste coltul gurii cu lobul urechii. Amplitudinea miscarii este de 30-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale. EXTENSIA este miscarea inversa flexiei, care curbeaza coloana pe fata sa dorsala, prin accentuarea lordozei cervicale. Miscarea test pentru EXTENSIA CERVICALA: trunchiul ramane fixat, coborand pe linia comisura bucala-lobul urechii. Amplitudinea masurata este de 30-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale. Se poate aprecia alungirea distantei menton-stern.

- 15 -

INCLINATIILE LATERALE (inflexiunile) sunt miscarile care curbeaza rahisul de o parte; se apreciaza cel mai adesea din fata; se masoara prin unghiul dintre linia sprancenelor si linia umerilor. Amplitudinea masurata este de 40-45, din care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale. ROTATIA este miscarea de torsiune a rahisului in jurul axei sale longitudinale, aducand privirea in lateral, de partea in care se face rotatia. Pentru a aprecia corect aceasta miscare, evaluarea trebuie sa se faca vertical de sus, subiectul fiind asezat pe un scaun cu speteaza joasa, fixand bazinul si genunchii. Planul de referinta este planul frontal, trecand prin vertex. In ceea ce priveste rahisul cervical se poate masura unghiul format de planul frontal si planul care trece prin cele doua conducte auditive. Rotatia proprie a rahisului cervical este de 45-60, din care 30 sunt date de articulatiile suboccipitale.

1.4 Bilantul muscular al coloanei vertebrale cervicale

FLEXIA GATULUI ELEMENTELE MISCARII: Amplitudinea de miscare:

Coloana cervicala se flecteaza putin deasupra nivelului de disparitie a convexitatii. Cea mai mare parte a rniscarii se produce la nivelul articulatiei atlantooccipitale. Factorii care limiteazii miscarea:

1. tensiunea ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentului galben si a ligamentelor interspinoase supraspinoase; 2. tensiunea muschilor posteriori ai cefei; 3. contactul marginilor inferioare ale corpilor vertebrali in fata cu fata superioara a corpilor vertebrali subiacenti; 4. compresiunea fibrocartilajelor in fata. Muschii principali:

sternodeidomastoidianul Muschi accesori:

marele drept anterior; lungul gatului; scalenul anterior; scalenul mijlociu; scalenul posterior; micul drept anterior; grupa subhioidienilor.

- 16 -

EVALUAREA MISCARII: Forta (5) si (4) Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana cervicala pe toata amplitudinea de micare; rezislenta se aplica pe frunte,

Daca exista o diferenta de forta musculara intre cei doi sternocleidomastoidieni, se pot evalua separat prin rotatia capului de-o parte si flexia gatului. Forta (3) Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana cervicala : a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3); b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-). Forta (1) Se palpeaza muschii sternocleidomastoidieni de fiecare parte a gatului cand subiectul incearca sa flecteze gatul.

- 17 -

EXTENSIA GATULUI ELEMENTELE MISCARII: Amplitudinea de miscare:

Extensia coloanei cervicale pana cand capul vine in contact cu muschii posteriori a partii superioare a trunchiului. Factorii care limiteazii miscarea:

1. tensiunea ligamentului vertebral comun anterior; 2. tensiunea muschilor, anteriori ai gatului; 3. apropierea apofizelor spinoase. Fixarea miscarii: extensorilor spinali ai toracelui si coboratorii omoplatului si claviculei;

contractia

greutatea trunchiului si a membrelor inferioare. Muschii principali:

trapezul (fascicolul superior); marele complex; splenius al capului; splenius al gatului; muschii spinali; micul complex; transversul gatului; spinalul capului; spinalul gatului; digastricul nucal. Muschii accesori:

transversul spinal; marele si micul oblic al capului; angularul (ridicatorul) omoplatului; marele si micul drept posterior.

- 18 -

EVALUAREA MISCARII: Forta (5) si (4) Decubit ventral, gatul in flexie; partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti, subiectul extinde coloana cervicala pe toata amplitudinea de miscare; rezistenta se aplica pe regiunea occipitala.

Forta (3) Decubit ventral, gatul in flexie partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti, subiectul extinde coloana cervicala:

a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3); b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-). Forta (1) Decubit ventral, se poate observa o schita de miscare sau se palpeaza muschii regiunii posterioare a gatului (se poate face testul cu capul sprijinit pe masa).

- 19 -