Studiu de caz: Paradoxul ABILENE

Intr-o zi oarecare de week-end, in localitatea Coleman, Texas, (populatie 5.607), era deose it de cald, peste !0 de "rade Celsius, dupa cum arata mercurul termometrului. In plus, un #anticel $ier inte ce atea dinspre #est, imprastia un pra$ $in peste curte si "radina par%olita de arsita. Cu toate acestea dupa-amiaza se anunta o isnuita, dar placuta, in casuta din Coleman, locuita de cei doi tineri casatoriti si de parintii $etei. &e #eranda din spate $unctiona un #entilator, in $ri"ider exista destula limonada si nu in ultimul rand era pro"ramata, ca in $iecare saptamana, o partida amuzanta de domino. 'ocul per$ect a#and in #edere conditiile( nu necesita e$ort $izic, doar un ocazional mormait( )amesteca-le* si o aran%are $ara "ra a a pieselor la locurile lor. +i ine, una peste alta se anunta o dupa-amaza a"rea ila si asa a si $ost, pana in momentul in care socrul spune pe neasteptate( - ),ai sa ne suim in masina mea si sa plecam la - ilene sa luam masa la restaurantul din centru.* /inerele s-a "andit( )Ce0 1a plecam la - ilene0 -dica 2! 3m0 &e caldura si in pra$ul asta0 Intr-un 4uick din 5652 $ara aer conditionat0* 7ar o aude pe sotia sa spunand( - )8, ce idee una. 9i-ar placea sa mer"em. Ce zici, 'err:0* 1i ast$el, desi ar $i pre$erat in mod e#ident sa ramana acasa, a spus si el( - )7a, suna ine.* si adau"a cu o speranta nemarturisita( ) 1per doar ca mama-soacra sa #rea si ea sa #ina.*. - )7ar ineinteles ca #reau, nu am mai $ost la - ilene de multa #reme...* -sa ca s-au suit in masina #ec;e si au plecat cu totii la - ilene. 7in pacate presimtirile lui 'err: s-au ade#erit, a c;iar a $ost si mai rau. Caldura i-a lo#it cu rutalitate. -u $ost acoperiti de un strat $in de pra$, care in com inatie cu transpiratia s-a cementat ine pe piele, tran$ormandu-i in statui um latoare. 9ancarea indi"esta si usuroasa, de la restaurantul din centru s-a do#edit o $i ca o "luma proasta. 1enzatia pe care o a#eai dupa aceasta masa putea $i $olosita ca material antireclama sau pentru promo#area unui medicament pentru aciditate "astrica... 7upa #reo patru ore si 562 3m au a%uns in s$arsit inapoi la Coleman, incinsi si o ositi. 1-au asezat in $ata #entilatorului $ara sa #or easca pentru o #reme... Ca sa spar"a tacerea apasatoare si simtind ne#oia sa socializeze, sotul spuse( - )+i, a $ost o excursie reusita, nu0...*. <imeni nu a scos un sunet, pana cand mama soacra, putin ner#oasa a iz ucnit( - )+i ine, ca sa $iu sincera, mie nu mi-a placut, as $i pre$erat sa ramanem aici, acasa. -m $ost de acord sa mer"em doar pentru ca #-am #azut asa de entuziasmati pe #oi trei, n-am #rut sa #a stric c;e$ul. ) 'err: nu s-a mai putut a tine( - ) +u nu am $ost entuziasmat, in nici un caz. <ici eu nu am #rut sa mer", doar ca am #rut sa #a $ac #oua pe plac. <u eu sunt #ino#at, in nici un caz.* 1otia, socata, comenteaza si ea( - )1i cine e de #ina ma ro"0 Tu cu mami si cu tati ati #rut sa mer"em. +u mam luat doar dupa #oi ca sa nu #a supar. 7oar daca eram ne una mi-as $i dorit sa plec la drum pe arsita asta...* Tatal $etei inter#ine si el ne$ericit( - )=a nai a. Credeti-ma ca nici eu nu am #rut sa mer"em la

- ilene. -m crezut doar ca sunteti plictisiti si as $i #rut sa #a distrez, sa #a simititi ine. +u persoanal as $i pre$erat sa mai %ucam un domino si sa mancam resturile de in";etata de prin cutiile din con"elator.* 7upa iz ucnirea de sinceritate, s-au asezat cu totii din nou in tacere... + de mirare cum cei patru oameni adulti si rezona ili, au reactionat independent de #ointa lor. +i tocmai ce au $acut o excursie de 562 3m de-a lun"ul unui desert uitat de lume, pe o temperatura apropiata de cea a unui $urnal, intr-un nor de pra$, ca sa a%un"a intr-un restaurant cu ade#arat prost, $ara sa-si doreasca acest lucru. Ca sa $im mai exacti, au actionat exact in#ers decat $iecare dintre ei si-a dorit. Intrea"a situatie, este pur si simplu $ara sens. 7in pacate putem sa o ser#am, sa a$lam sau c;iar sa $acem parte din or"anizatii prinse in acelasi tip de situatie. Ca rezultat, de multe ori, au loc *excursii la - ilene* nedorite de cine#a, in loc sa se $oloseasca resursele (timp si>sau ani, de exemplu) pentru scopuri mai une, sau poate pentru )excursii la &aris sau Tok:o*, mai $olositoare, sau macar acolo unde #or toti cu ade#arat sa mear"a. 1i pentru ma%oritatea companiilor consecintele ne"ati#e pe care le aduc aceste )excursii* nedorite se masoara in ani pierduti, in demoti#area an"a%atilor, in per$ormanta ne"ati#a a ec;ipelor. -cest studiu de caz se numeste Paradoxul Abilene si poate $i de$init ast$el( In mod frecvent echipele (companiile, organizatiile, etc) actioneaza in contradictie cu ceea ce doresc cu adevarat sa faca si astfel pun in pericol scopurile, obiectivele pe care incearca sa le atinga. Incapacitatea de a gestiona acordul real intre membrii echipei, reprezinta una dintre cauzele majore a disfunctionalitatii unei echipe. -cest articol este destinat celor care doresc sa coopereze in mod e$icient pentru a nu $i a$ectati de in$luenta acest tip de pradox. 1. escrieti simptomele unei echipe aflate in pericol de a actiona conform acestui paradox. !. ati exemple de cazuri similare din experienta proprie ". escrieti cum functioneaza dinamica unei echipe aflate in paradox. #. Indicati cateva dintre implicatiile acceptarii acestui model ca si comportament organizational $. %aceti cateva recomandari de a face fata acestui paradox si subliniati concluziile.

Simptomele Paradoxului Abilene +c;ipele (or"anizatiile) prinse in plasa &aradoxului - ilene sunt de$inite prin incapacitatea de a "estiona acordul si nu prin incapacitatea de a "estiona con$lictul. -ceasta lipsa de a ilitate de a "estiona acordul este exprimata e$ecti# prin sase su simptome, toate prezente in cadrul studiului de caz prezentat de $amilia - ilene. 5. 9em rii ec;ipei percep in mod indi#idual natura situatiei sau pro lema cu care se con$runta ec;ipa. 7e exemplu, mem rii $amiliei din "rupul - ilene au detectat ca se simteau ine stand in $ata #entilatorului, sor ind limonada si %ucand domino. ?. 9em rii ec;ipei percep indi#idual si in mod pri#at care ar $i pasii necesari pentru a $ace $ata la pro lema sau situatia cu care se con$runta. )=a $el ca de o icei* ar $i solutia care ar satis$ace dorinta, atat indi#idual, cat si colecti#, la ni#el de "rup. @. 9em rii ec;ipei nu reusesc sa comunice corect celorlalti dorintele sau co#in"erile. 7e $apt actioneaza exact in#ers, ceea ce induce o perceptie "resita in realitatea colecti#a. Ca exemplu, $iecare dintre mem rii "rupului - ilene a comunicat date eronate celorlalti. 9esa%ul comunicat era )da, e o idee $oarte une, ;ai sa mer"em la - ilene*, cand de $apt, in realitate mem rii $amiliei isi doreau sa ramana acasa. !. 7atorita in$ormatiilor lipsite de acuratete si nereale mem rii ec;ipei iau decizii colecti#e care ii conduc spre actiuni contrare dorintelor lor, ceea ce duce la rezultate contraproducti#e in anta"onie cu intentiile si scopurile ec;ipei. =a $el s-a intamplat si cu $amilia care a plecat la - ilene, cand pre$era sa $aca altce#a. 5. Aezultatele actiunilor contraproducti#e ii $ac pe mem rii ec;ipei sa experimenteze sentimente ne"ati#e( $rustare, manie, iritare, dezama"ire $ata de ec;ipa, neincredere, etc. &ot aparea $enomene cum ar $i $ormarea de su "rupuri, isericute create pe relatii de prietenie si incredere, care #or intra in con$lict si #or lama alte su "rupuri pentru pro lemele aparute. Cel mai $rec#ent este cazul in care aceste su "rupuri #or acuza reprezentantii autoritatii, se$ii. 7ar se #or supara si unii pe altii. -cest caz este ilustrat in "rupul - ilene cand toata $amilia s-a asezat in tacere apasatoare in $ata #entilatorului. 6. In inal, daca mem rii ec;ipei nu sunt capa ili sa se con$runte cu aceasta pro lema "enerica si anume ina ilitatea de a "estiona acordul, ciclul se #a repeta, dar cu intensitate din ce in ce mai mare. Bamilia "rupului - ilene, dintr-o #arietate de moti#e, nu a atins acest punct deoarece a de#enit constienta la timp de acest proces si l-a dez#aluit, s-a con$runtat cu el. Ca o concluzie #aloroasa repet( &aradoxul - ilene re$lecta incapacitatea de a "estiona -C8A7C=. Credinta mea este ca cea mai presanta pro lema a unei or"anizatii moderne este ina ilitatea de a "estiona acordul mai de"ra a decat incapacitatea de a "estiona con$lictul.