Professional Documents
Culture Documents
presupune ca legea contr-la se aplica in cazul in care cetateanul R.M. sau apatridul domiciliat in R.M.comite contr-ie peste hotarele ei.Pr.universalitatii legea se aplica p-u contr-ii savirsite in afara teritoriului tarii de catre cetatean sau apatrid care domiciliaza in R.M. daca fapta este prevayuta ca si contr-tie de legea unde a fost savirsita. c) Apreciai importana limitelor de aciune ale legislaiei contravenionale Limitele de actiune a legislatiei contraventionale sunt stabilite si au o importanta foarte mare in legatura cu determinarea daca fapta respectiva cade sau nu sub incidenta legii contraventionale.Astfel doar cu ajutorul limitelor de actiune a legii contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta carora aceasta se rasfringe,sub incidenta carei legi contraventionale cade o anumita fapta contraventionale precum si limitele teritoriale in interiorul carora legea contraventionala are putere juridica.
dreptului public, deoarece n toate raporturile juridice dedrept contravenional statul este subiectul dominant.Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanciunilor contravenionale deosebeteesenial dreptul contravenional de alte ramuri ale dreptului (penal, civil etc). ntreagaactivitate de aplicare a sanciunilor contravenionale de ctre organele abilitate(executive sau judectoreti) i de constrngere statal fa de persoanele care aucomis fapte contravenionale are caracter extrajudiciar i se manifest prin jurisdiciacontravenional.- Caracterul dynamic este o trstur important a dreptului contravenional, deoarecenormele juridice contravenionale suport deseori modificri, n funcie deschimbrile intervenite n evoluia societii. Nici una dintre ramurile dreptului nueste supus unor modificri att de dinamice ale cadrului normativ.]]] b) Determinai obiectul i procedeele de reglementare a dreptului contravenional Obiectul dr-lui contr-al reprezinta relatii soc-le conditionate de aparitia raporturilor j-ce dintre diferiti subiecti ai dr-lui contr-al privind desfasurarea activitatii de prevenire a abaterilor contr-le,constatarea faptelor contr-le si curmarea lor, aplicarea sanctiunilor si executarea deciziilor privind aplicarea santiunilor contr-le.Natura specifica a relatiilor soc-le reglementate de dr.contr-al a atras metoda speciala de reglementare a acestora, si anume metoda autoritara ,portivit careia ,una dintre partile acestor relatii este statul- acesta ocupind o pozitie speciala , o pozitie de o autoritate,de putere,de comanda. Alta parte a acestor relatii este persoana ,care este obligata sa respecte prevederile legilor contr-le sau sa suporte actiunea masurilor de contringere satatala in cazul nerespectarii(incalcarii) acestor prevederi.Metoda influentei reglementativ-j-ce a subiectului administrarii asupra aclor administrati (obiectul administrarii) se manifesta prin doua forme de baza: convingere si contringere.Constringerea ca metoda de reglementare ,poate fisubdivizata in trei grupe de masuri care corespund sarcinilor de baza ale organelor de dr. in combaterea contraventionalitatii(prevenirea de contraventii;curmarea(reprimarea) faptelor contr-le;stabilirea vinovatiei persoanelor ce au comis fapte contr-le si aplicare fata de acestea a sanctiunilor contr-le):Masurilor de prevenire;Masurile de curmare(reprimare);Sanctiunile contr-le. [[[Relaiile sociale reglementate de dreptul contravenional pot fi divizate n urmtoarelegrupuri de relaii tip (relaii omogene): -relaiile sociale care iau natere, se modific i se sting ca urmare a activitii de prevenirea contravenionalitii (influena asupra cauzelor i a condiiilor comiterii contraveniilor);-relaiile sociale determinate de constatarea faptei contravenionale i cercetarea cazului;relaiile sociale determinate de examinarea cazului contravenional i emiterea decizieirespective;- relaiile sociale aprute ntre participanii la procedura contravenional privind atacareadeciziei emise i revizuirea cazului;-relaiile sociale condiionate de procedura executrii deciziei privind aplicarea sanciuniicontravenionale.Din cele menionate mai sus conchidem c obiectul dreptului contravenional l constituierelaiile sociale care se stabilesc intre subiecii dreptului contravenional din momentul ncare legea contravenional de prevenire obine for juridic, parcurgnd etapeleconstatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale ipn laexecutarea pedepsei contravenionale.Deci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale condiionate de apariiaraporturilor juridice ntre diferii subieci ai dreptului contravenional privind desfurarea activitii de prevenire a abaterilor contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor, aplicarea msurilor de constrngere statal i executareadeciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.relaiile sociale reglementate de dreptul contravenional se divizeaz n:relaii sociale deconformare i relaii sociale de conflict.Relaiile de conformare ntre stat i persoan iau natere din momentul intrrii n vigoare alegii contravenionale, care are n calitate de coninut dreptul statului de a prescrie persoaneio anumit conduit (a obliga la ceva, a interzice, a mputernici, a recomanda etc.) i,totodat, obligaia persoanei de a se subordona prescripiilor normative. Relaiile sociale de conflict apar atunci cnd persoana comite o fapt contravenional. Inmomentul svririi faptei contravenionale, apare temeiul juridic de aplicare a msurilor decurmare fa de persoana care a comis-o, iar n momentul stabilirii c aceast fapt estecomis cu vinovie, apare temeiul juridic de aplicare a sanciunii contravenionale.]]]
4
c) Apreciai locul dreptului contravenional n sistemul dreptului. Locul i rolul fiecrei ramuri n sistemul de drept snt determinate, n mare msur, detrsturile caracteristice ale acestei ramuri. Trsturile, la rndul lor, se desprind dinspecificul relaiilor sociale reglementate. Convieuirea oamenilor n societate nu este posibil fr o anumit ordine de conduit. Iar reguli de comportare crora trebuie s seconformeze fiecare individ aparte i toi mpreun. Ordinea creeaz coeziunea dintreindivizi i armonia social d natere, susine i dezvolt societatea'.Aceast ordine de conduit poate fi contientizat prin noiunile de ordine social i ordinede drept.Aprarea valorilor sociale mpotriva faptelor periculoase ntotdeauna i peste tot n lume aconstituit o condiie de existen a societii. Ordinea de drept este condiionat de structuradreptului, care reprezint un ansamblu de norme juridice grupate n anumite ramuri,subramuri .i instituii juridice. Ramura dreptului reprezint un element independent al sistemului de drept ce reglementeaz, cu ajutorul unui mecanism juridic specific i al unei metode specifice, relaii sociale omogene din punct de vedere calitativ;. Subramura dreptului constituie un element relativ independent al unei ramuri concrete a dreptului. Instituia juridic este fenomenul social reglementat i studiat de o ramur concret a dreptului. <a reprezint un anumit grup de relaii sociale tip 5relaii omogene%.&a urmare a analizei literaturii de specialitate putem constata c trsturile de baz ale unei ramuri a sistemului de drept snt relaiile sociale omogene reglementate mecanismul juridic specific' metoda reglcmentativ specific obiectul reglementrii strict determinat.!otrivit specialitilor in domeniu, dreptul contravenional corespunde acestor caracteristici i poale fi considerat ramur de sine stttoare a sistemului de drept.
* Legea Republicii Moldova cu privire la administraia public local nr. 436-XVI din 28.12.2006 (Monitorul Oficial a! RM nr. 32-35 /116 din 09.03.2007).
6. Ordonanele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenional. 7.Decretele Preedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenionalitii i hotrrile Guvernului cu caracter normativ n acest domeniu. 8.Actele administrative cu caracter normativ n domeniu ale organelor administrrii publice centrale de ramur. 9.Actele administrative de acelai coninut, elaborate de organele administrrii publice locale. c) Decideti asupra stiintei juridice si practicii judecatoresti interne si internationale in aspectul calitatii de izvoare a dr contraventional.
ca disciplin,dreptul contravenional urmeaz s selecteze o parte din tiina juridic relevat n sursele de specialitate (manuale, monogra si, prelegeri, articole etc.) asigurind, astfel, minimul necesar de cunotine teoretice n conformitate cu sarcinile pregtirii cadrelor juridice. ca disciplin , dreptul contravenional cerceteaz normele de drept care constituie nsui dreptul contravenional ca ramur de drept. )astfel, disciplina n cauz ofer celor ce aplic normele contravenionale cunotine necesare privind soluionarea cazurilor contravenionale, asigur nelegerea just i aplicarea uniform, n strict concordan cu voina legiuitorului, a normelor dreptului contravenional, precum i modul n care aceste norme sunt aplicate de organele competente n varietatea cazurilor concrete oferite de realitate. ?istemul disciplinei nominalizate este, n fond, determinat de legislaia contravenional, dar, totodat, pe l0ng e/punerea problemelor teoretice coninute n normele juridice contravenionale, include i alte c6estiuni indisolubil legate reciproc, cum ar fi principiile i izvoarele dreptului contravenional, raportul juridic contravenional etc. 2 asemenea cercetare contribuie, alturi de tiina dreptului contravenional, la promovarea unor idei moderne i progresiste privind statornicia i perfecio- narea principiilor, normelor i a instituiilor, a tuturor celorlalte raporturi contravenionale, pentru a le asigura o efcien sporit n combaterea acestui fenomen n cone/iunea sa cu celelalte fenomene criminale ates tate n cadrul societii. c) Apreciati importanta stiintei dr contraventional
interesele legitime ale pers. fata de care se aplica sanct.;*prejudicial,de pe urma aplicarii masurilor de contringere,de pe urma aplicarii masurilor de constr., trebuie sa fie mai mic decfit cel prognozat,de pe urma stoparii faptei anti-soc-le
c)Formulati principsile raspundersi contraventionale care necesita mecanisme mai eficiente de realizare
Latura subiectiva - ca element al continutului conttitutiv al contraventiei - te refera la atitudinea ptihica a faptuitorului fata de fapta tavrsita si contecintele ei.203 Elementul principal al laftirsi subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventsi, pentru completarea latursi subiective, in textele de incriminare a acettora sint prevazute si alte conditsi referitoare la tcop si la motiv. Persoana fizica ca subiect al contraventiei Contraventia, fsind o activitate ilicita, este atribuita unei pertoane care a incalcat obligatia de conformare. Cu exceptia minorilor tub 16 ani si a irespontabililor permanenti, toti membrsi tocietatsi sint tutceptibili de a tavrsi contraventsi, avind calitatea de subiecti activi ai contraventiei. Pe de alta parte, toti subiectsi de drept contraventional sint titulari de valori tociale care pot fi vatamate prin contraventsi, attfel aceitia devenind subiecti pativi. Asadar, fie activi, fie pativi, toti subiectsi de drept contraventional pot fi antrenati in tavrsirea unei contraventsi. Persoana juridica ca subiect al contraventiei---in conceptia Codului cu privire la contraventsile adminittrative din 1985,
pertoana juridica nu putea fi subiect al contraventiei (eventual si al ratpundersi contraventionale). Actuala lege contraventionala a mert pe calea recomandata de Contiliul Europei - de a recunoaite in legitlatia contraventionala (si in cea penala) pertoana juridica drept subiect al ratpundersi contraventionale. Attfel, reglementind particularitatile ratpundersi contraventionale a pertoanei juridice ca subiect al contraventiei, Codul contraventional al Republicsi Moldova (art. 17) ttipuleaza: (I) Este patibila de ratpundere contraventionala pertoana juridica, cu excep tia autoritatilor publice si inttitutsilor publice, in cazurile prevazute de prezentul cod, pentru contraventsile tavrsite in numele tau ori in interetul tau de catre organele tal e ori de reprezentantsi acettora daca aceasta coretpunde uneia dintre urmatoarele conditsi: a) este vinovata de neindeplinirea tau de indeplinirea necoretpunzatoare a ditpozitsilor legsi ce ttabiletc indatoriri tau interdictsi pentru detfaiurarea unei anumite activitati;
este vinovata de detfaiurarea unei activitati ce nu coretpunde actelor tale conttitutive ori tcopurilor declarate
10
conttituie conttructia logica ii notiunea juridica a acettei fapte, care exprima ntuiirile ii caracteritticile etentiale ale acettui fenomen real ca raport antitocial. Continutul contraventiei ette prevazut in norma incriminatoare ii poate fi definit ca totalitatea de conditii ttipulate de lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contraventional.3 Deci, prin continutul faptei contraventionale te ntelege antamblul de elemente ii trataturi caracterittice ii definite n ntaii norma de drept, care ttabileite tanctiunea tau o alta norma la care te face trimitere pentru a conttata ii tanctiona fapta contraventionala. In itiinta dreptului te face dittinctie ntre continutul juridic, care cuprinde conditia privind exittenta faptei tanctionate de lege tau care i determina gravitatea, ii continutul conttitutiv, ce cuprinde totalitatea conditiilor necetare pentru exittenta contraventiei ii pe care le ndeplineite faptuitorul.19- Contimrtul, fiind dat ntotdeauna n norma incriminatoare, nu poate lipti din con-tinutal juridic al contraventiei. Analiznd definitia contraventiei, dittingem, ca ii n cazul infractiunii, anumite atpecte obiective ii tubiective care te concretizeaza prin prezenta a patru elemente conttitutive: obiectul ii latura obiectiva, tubiectul ii latura tubiectiva. Ele trebuie ta exitte cumulativ la fiecare contraventie, lipta oricareia dintre ele conducind la inexittenta faptei ilicite ii, implicit, la impotibilitatea tragerii la ratpundere a faptuitorului.
c)
11
vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod. Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile. Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta. c) Decideti asupra deosebirii dintre cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si alte temeiuri care exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale. Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante. Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat contraventia. Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.
sau,atrage dupa sine in calitate de sanctiuni aplicarea e unui avertisment sau a unei amenzi in marime de la 2 unitati conventioanele. Impacarea partii vatamate cu persoana care a comis contr-le.Daca partile s-au impacat si procedura contr-la devine irevocabila, atunciactiunea contr-la si cea civila se sting din oficiu cu clasarea procedurii. Emiterea unui act de amnistie , daca el suprima aplicarea sanctiunii adm-ve.In caz de emitere de catre Parlament a unui asemenea act,procedura contr-la inceteaza, iar faptuitorul este eliberat de rasp.contr-la Abrogarea contr-la cu rasp.adm-va-disciplinara se efectuiaza in cazul si in modul stability de legea contr-la,care se aplica fata de militari si supusii serviciului militar,chemati la concentrare,precum si fata de persoanelor de efectivul de soldati si dinpersonalul si din persoanelor de comanda al Organelor Afacerilor Interne. Decedarea persoanei fata de care s-a inceput procedura contr-la.Decesul contravenientului este una din cauze care determina stingerea raportului de represiune contr-la.Moartea faptuitorului face imposibila aplicarea sanctiunui contr-le d-ce,spre deosebire de alte forme de rasp-re j-ca,rasp.contr-la este personala si nu se transmite pe cale de succesiune,Din p.v.d al dr-ui procesual,moarte faptuitorului este cauza de stingere a actiunii contrl,dar actiunea civila va fi solutionata. c)Alte cauze care influnteaza:starea de iresponsabilitate,legitima aparare,stare de extrema necesitate,constringerea fizica sau psihica,riscul intemeina,cazul fortuit.
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale. Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public. In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat altfel. Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod. Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile. Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.
a)Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupramarimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele agravante.Astfel,urmeaza sale mentionam pe fiecare in parte(mai jos) b)Conform Art 42 CCA La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie estedovedit se consider circumstane atenuante:a) prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului;b) contribuia la descoperirea contraveniei;c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale;d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta depn la 8 ani;e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenia.Conform art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie este dovedit seconsider circumstane agravante:a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri;b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat ale creiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei;d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane;e) svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale;f) svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecateste n drept, n funcie de caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan ca agravant;g) svrirea contraveniei fa de un minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fa de o persoan care seafl n imposibilitatea de a se apra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv. c)Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditia deja mentionata,adica putem spune ca uneleinatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criteria
si-sau cauzarea de prejudicii, cercul de subiecti fiind dintre cel mai larg(perasoane fizice sau j-ce si autoritatile publice),comparative cu subiectii rasp.contr-le care au character mai restrins.Ca si in cazul rasp.materiale,la rasp.civila sanctiunile constau in repararea prejudiciului material,precum si a prejudiciului moral in cazul persoanei fizice,pe cind sanctiunile cpntr-le sunt complexe,formind un sistem ce permite reciproca. Rasp.penala ca cea mai severa for a de rasp.j-ca are ca temei comiterea infractiunii ,care are carater mai social periculos ,comparative cu contraventia.Subiectii rasp.penale sunt aproximativ similaricu cei ai rasp.contr-le,exceptind virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le ,predomina cele privative de libertate. Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp. Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei ce comite delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care, dispunind de putere disciplinara ,aplica masura disciplinara corespunzatoare. c)In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe de savant care au pareri opuse: primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca are urmatoare forme: -rasp.administrativ-disciplinara -rasp.amd-contr-al -rasp adm-patrimoniala Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de rasp.: -rasp.adm-va -rasp. contr-la. Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-vapenala
detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezenta fiecare tip individual de contravenie Normele prii special este inseparabil de aplicarea normelor prii generale, deoarece aceste dou pri ale dreptului contravenional se afl ntr-o legtur indestructibil n cadrul ntregului;Partea special este cea mai veche parte a dreptului contravenional, care consacr principia i reguli generale cu privire la aspectele commune ale contravenionali rilor, ca urmare a procesului de generali are, abstracti are sistematizare a dreptului contravenional.Drepul contravenional repre int clasificarea n anumite categorii i grupe a tuturor contraveniilor prev ute de legislaia n vigoare. !l reprezint ordinea unirii dispoziiilor "uridico-contravenionale ce cuprind componene concrete de contravenii, clasificate n capitol, n funcie de obiectul atentrii, adic de valorile sociale ocrotite de dreptul contravenional b)Partea special a #.#ontravenional se divizeaz astfel: $se enumer capitolele prii speciale%-&'(. )iecare capitol nsumeaz un numr de articole care reglementeaz fapte antisocial ndreptate mpotriva unei anumite valori ocrotite de legea contravenional. Articolele pot dipune de aliniate n funcie de variantele de contravenionalizare. *istemul partii special a dreptului contravenional are un caracter variabil, deoarece pe msura dezvoltrii statului, perfecionrii relaiilor sociale, se modific i importana valorilor sociale, crete rolul lor, se schimb sau nu se cizeleaz metodele i mi"loacele de aprare a valorilor respective etc. *tudierea prii special a dreptului contravenional este util i pentru mbuntirea permanent a reglementrilor contravenionale n viitor, astfel ca normele contravenionale s corespund ct mai e+act cerinelor de prevenire i combatere a fenomenului contravenional. Contrav din p speciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintrun anumit domeniu contrav ce atentea+a la dr politice.cap 29 articole)&uprinde $ sau mai multe comp.de contraventie cu urm ob.generice rel.sociale privind dr.politice5impiedicarea e/ercitarii dr.electoral, afisarea neautorizata a inf.electorale%, rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2 ontrav ce atentea+a la sanatatea populatiei sanat pers si starea sanitaro8epidemiologica.cap 3 13 articole) ! ontrav ce atentea+a la dre reale.cap 7 13 articole%-relatii aferente privind dr.aferente fondului funciar, sivil sau subst.utile5tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor decontructie%,rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului comercial-sustragerea in prop mici din avutului proprietarului.;. ontrav din dom prot mediului.cap 9 ;articole)8rel sociale privind prot fondului acvatic funciar forestier protectia regnului animal protectia mediului .&ontrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii teritoriului5cap.$C,(;articole% =.&ontrav in dom agricol si sanitaro-veterinar5capt.$$,$;art% rel.sociale din domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor sanitar-veterniare%. .&ontrav ce atenteaza la regimul detransporturi5cap.$(,1$articole% rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport magistral%.+.&ontrav in dom.circulatiei rutiere5cap.$1,$+articole%.*.&ontrav in dom.comunicatiilor electronice, postale si te6n.infomationale5cap.$;,$ article%$C.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator, fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.$$.&ontrav ce afecteaza activ.auto.publice.$(.&ontrav ce aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul #.$1.&ontrav ce atenteaza la modul de administrare in domeniul supraveg6erii pietii.&ontrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea publica.&2ntrav in domeniul evidentei militare.(C.1 @ruparea contrav partii speciale dr.material al &c # serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. )ceasta structurare, precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia contrav.>iecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.
17
21
noiunea de process administrativ sau procedur. !rocesul administrativ poate fi definit n sens larg I n sens restrns. Gn sens larg, prin proces administrativ se nelege activitatea de realizare a normelor materiale de dr.administrativ H activitatea de aplicare a dr. I de stabilirea a normei de dr.necesare acestei activitii statale. Gn sens restrns procesul administrativ este o activitate de ocrotire a normelor de drept, svrit n principal de autoritile administrative. !rocesul administrativ n sens larg nu posed o baz juridic necesar pentru a fi posibil de al aplicat. )cest noiune cuprinde totalitatea actelor svrite de autoritatea administrativ pentru realizarea funciei lor H n esen este activitatea administraiei n cadrul statului.3aza normativ este incomplet H nu e/ist nite norme unice care ar prevedea svrirea consecutiv a unor aa aciuni cum ar fi pregtirea actelor admin, e/ercitarea unor aciuni cu caracter de dispoziie etc.!rocesul administrativ n sens restrns este mai aplicabil n aspect juridic deoarece este supus ntr-un volum mai mare reglement.juridic. )ceast noiune procesului administrativ mai este denumit i jurisdicia admin. &are nseamn o funcie de activitate a subiecilor
18
mputernicii reglementat de anumite norme de drept care are ca scop e/aminarea i soluionarea unor litigii admin.cu caracter individual. in legisl.n vigoare pot fi evideniate urmt.forme ale procesului admin.n sens restrns sau jurisdiciei admin.&(Proces contravenional aplicabil n cazul contrav;Proced.discipl. aplicabil n cazul abaterilor disciplinare comise de diferite categ.de f.publice; (Proced.material aplicabil n cazul cauzrii unei pre".autorit.publice de ctre f.public sau viceversa;'(Proced.n cazul petiiilor i de contecios admin.prevzut de legea cu privire la petiionarea din & ,/0,& ' 1ege Conteciosului Administrativ din &/./ . ///. Aceste prevederi fiind completate cu aspecte de proced.civil;%(Procedura de coordonare care este n cazul e+istenei unor divergene dinrte diferite autorit.admin;ordinea desfurrii procesului contravenional este strict determinat n lege. </ referitor la procesul respectiv sunt prev.n mod e/6austiv c6iar i circumst.caree/clud sau nltur procesul menionat. &onform art.;;$ din &odul contravenional procesul contravenional pornit nceteaz n urmtoarele cazuri &(Nu e+ist faptul contraveniei; (Fapta printr-o lege nou nu mai este considerat contraven.inclusiv n cazul cnd sanciunea este stabil doar nu a fost e+ecutat;Fapta este comis de un reprezentant diplomatic al statului strain sau alt persoan care n conform cu tratatul 2nternaional la care 34 este parte sau n conform cu legile rm, nu cade sub incidena "urisdiciei contravenionale;Fapta este comis n stare de iresponsabilitate;Fapta a fost comis n condiiile legitimii aparari;Fapta a fost comis n stare de extrema necesitate;Fapta a fost comis n rezultatul constrngerii fizice i sau psihice;Fapta a fost comis n condiiile riscului ntemeiat;Fapta a fost comis n condiiile cazului fortuit;Persoana a renunat binevol la svrirea contraveniei;A fost comis o contravenie nensemnat sau o tentativ de contrav;A avt loc mpcarea victimei cu fptuitorul;A e+pirat prescripia rspunderii contravenionale;(Amnistia;&%(Persoana presupus a fi fptuitor a decedat, cu excepia cazului de reabilitare;Pentru acelai fapt si privitor la aceeai persoan exist o hot.definitiv; Pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal.Cirmustanele menionate imopun ncetarea procesului contravenional i ca consecin impun repunerea n drepturi a persoanelor n a crei privin a fost pornit proces contravenional. de asemenea spre deosebire de alte forme ale jurisdiciei administrative, procesul contravenional poate fi e/aminat reieind din structura sa care include o totalitate de etape i faze procesuale. >iecar etap are o importan procesual a sa, consfinit n normele procedurale I asigur continuitate necesar pentru atingerea scopurilor procesului contravenional. b)Principiile.Procesul contr.in sens restrins are un sir de principia care p[ot fi evientiatereiesind din prevederile legislatiei in vigoare.In calitate de principia ale procesului contr.pot fi mentionate:-principiul legalitatii;principiul competentei-nu toate aut.puterii de stat sunt imputernicite cu autoritate jurisdictional adm-tiva cid oar acele aut.prevazute expres de lege;-pr.ocrotirii intereselor pers.si societatii-in cadrul procesului adm.,pe prim plan trebuie puse interesele legitime ale pers.si societatii,interesele statale trebuie sa fie in deplina concordant cu interesele societatii;-pr.egalitatii procesuale-partile sunt egale in fata legii cit si in fata aut.care solutioneaza cazul;-pr.atingerii adevarului-analiza minutioasa si la timp pentru a stabili o rasp echitabila;-pr.accesibilitatiiorice pers.trebuie sa dispuna de posibilitati de a participa la toate etapele examinarii cazului respective;pr.operativitatii-stabilirea unor termene restrinse pu efectuarea tuturor act.procedurale inclusive pu executarea deciziei adoptate;-pr.raspunderii in limitele competentei-persoane care conduce procesul este responsabil de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului
applicare a masurilor de raspu.juridica fata de partea vinovata in litigiul juridic adm.Jurisdictia adm.este o active.procesuala a aut..adm.imputernicite efectuata pe cale extrajudiciara in scopul examinarii si solutionarii unor litigii aparute in procesul de exercitare si examinare,in scopul analizei jurisdictiei comportarii participantilor si a aplicarii masurilor de rasp.juridica.Conform art.144 Const.jurisdictia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti.Formele de infaptuire a justitiei ar fi judecarea de catre instantele judiciare a tuturor cauzelor privind raspunderea jur.civile,adm,penale,precum si orice alte cause pentru care legea nu stabileste o alta competent.
invinuirii,care nu pot fi inlaturate se interpreteaza in favoarea persoanei in a carei privinta a fost pornit procesul contr.;-prin.inviolabilitatii persoanei-376 CContr.,pers pasibila de raspund contr poate fi supusa masurilor de constringere numai in cazurile exceptionale prevazute de lege,in aceste cazuri persoana trebuie sa fie tratata cu respect al demnitatii umane;-princ libertatii de marturisire impotriva sa-nici o persoana nu poate fi silita sa merturiseasca impotriva sa sau impotriva rudelor sale apropiate,inclusive sotului,sotiei precum si sasi recunoasca vinovatia;-dr.la aparare-aut competent sa solutioneze cauza este oblig sa asigure participantilor la process exercitarea deplina a drepturilor lor procesuale,inclusive a dr. de a fi asistate de un aparator,astefel la pornirea procesului contr.,aut este obligate sa aduca la cunostinta persoana pasibila de raspundere contr-la a dreptului ei de a fi asistat de un aparator;-pr limbii de desfasurare a procesului contr-al;-dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori;-principiului accesului liber la justitie-art 382;
subiect oficial (este o autoritate care impune un anumit comportament prin forta de contringere).Prin ,,competenta,, a autoritatii ce examineaza cauzele contr-le ,intelegem totalitatea dr.si oblig.cu caract.material si teritoarial care presupune dr.de a aplica rasp.contr-la.Conform comp.materiale ,autorit.competente sa solutioneze cauzele contr-le sint: 1. 2. 3. 4. Inst,de judecata Procurorul Comisia adm-va Agentul constat.
Autorit competente sa solut. Cauzle contr-le ,conform pr.teritorialitatii,stabilesc repartizarea cauzelor contr-le intre org.compet. de acelasi grad determina competenta intr-un anumit teritoriu.Autorit.compitente pot fi divizate in 2 grupe:-autorit. Extrajudiciare(procurorul,comisia adm-va, agentul constat.)-autorit. Judiciare(inst.de judecata) b) Procurorul eaxamineaza categorii de contr-ii: Contr-ii care afecteaza activitatea autorit.publice Contr-ii ce afecteaza dr. constitutionale Contr-ii ce afecteaza modul de amd-re
Procuratura reprez.interesele generale ale societatii ,apara ordinea de dr.,apara dr.si libert. Cetatenilor,conduce si exercita urmarirea penala si reprez.invinuirea in inst.de judecata.In cazul refuzului inceperii urmaririi penale ,incetarii urmaririi penale din cauza ca fapta constituie o contr-ie ,precum si in cazul eliberarii de rasp-re penala a persoanei, cu atragerea la rasp-rea contr-la,procurorul dispune pornirea procesului contr-al si-ori examineaza cauza ,in limitele competentei sale ,ori expediaza materialele accumulate,conform competentei,altor organe spre examinare.Prin ordonanta motivata,procurorul poate aplica orice sanctiune contr-la ,cu exceptia sanctiunii,a carei aplicare este de competenta inst.de judecata. Procurorul este in drept: Sa porneasca procesul contr-al Sa aplice,in cazurile prevazute de lege,sanctiunea contr-la Sa solicite aplicarea de catre inst de judecata a unei sanc.contr-le Sa participle la examin.cauzei in inst.de jud.atunci cind procesul contr-al a fost prinit de el Sa verifice legalitatea actiunilor agentului constatator Sa atace deciziaagentului constatator,sau a inst.de judecat etc.
In termen de 15 zile,procurorul este in dr. sa atace decizia agentului const-or,emisa in cazul contr-al.Comisiile adm-ve examineaza contr-le.Comisia adm-va ,de pe linga autorit,publice locale,se formeaza de catre consiliul local(satesc),orasanesc sau municipal,in component presedintelui,vice-presedintelui,secretariului responsabil a 4-7 membre.Obligatiile membrilor comisiei adm-ve se stabilesc prin regulament.Sedinta comisiei adm-ve este deliberative,daca la ea participa simpla majoritate a membrilor ei.Deciziile comisiei se adopta cu majoritatea simpla de voturi din nr.membrilor Comisiei Adm-ve prezenti la sedinta.
26.Instanta de judecata
Justitia in cazurile contr se infaptuieste de catre inst de jud.conform competentei dat princ c contr,art 394.Cauza contr este examinata de un complet format dintr-un singur judecator care se pronunta asupra fondului cauzei printr-o decizie.In cazul recursului,cazul este examinat de un complet format din 3 judecatori.Cauza
22
contravenientului se judeca ca regula in sedinta publica.Insa poate fi examinata si in sedinta inchisa daca aceasta cere legea.Conform art 395 C Contr inst de jud examineaza urmat cause contr:-toate cazurile cu privire la contr,cu exceptia cazurilor care conform c.contr sunt atribuite la competent altor organe;-exceptii cazurile contr in privinta minorilor;-cauzele contr expres prevazut pentru inst de jud;-cauzele contr in care agentul const sau procurorul propun aplicarea sanct contr.,ca:privarea de drept de a desfasura o anumita active;privarea de dr de a detine anumite funct;privarea de dr special;munca neremunerata in folosul societ;arestul contr. Inst de jud conform prevederilor C Contr.este competent sa aplice masuri de siguranta si amenda judiciara.Procuratura este atribuita la aut-le judiciare.Competenta procurorului fiind examinarea xauzelor contr.Procuratura reprezinta interesele generale ale societatii,apara ordinea de drept,drepturile si libertatile cetatenilor,conduce si exercita urmarirea penala.Este discutabila necesitatea ca procurorul sa examineze in acelasi timp cauzele contr. Procurorul poate aplica orice sanct contr printro ordonanta,cu exceptia sanc a caror aplicare tine de inst de jud
28.Agentul constatator
a)In calitate de agenti constatatori conform C Contr pot fi:-organele afacerilor interne care sint in drept sa examineze cauzele contr sis a aplice sanct in limitele cometentei sefului de directive si adjunctii lui,comisarul de politie si adjunctii lui ,sefii sectiei de politie ,sefii sectoarelor de politie, sefii posturilor de politie,etc.;centrul pentru combatere a crimelor economice si coruptiei sunt in drept sa examineze cause contr-le sis a aplice sanct directorul,vicedirectorul,sefii organelor teritoriale si adjunctii lor;-serviciul vamal-sunt in drept sa examineze cause contr:sefii birourilor si posturilor vamale si adjunctii lor;-comisiea nationala a pietii financiare:presedintele si vicepresedintii comisiei financiare;-inspectia muncii sint in drept sa contate contr sis a incheie procese verbale inspectorul general de stat al muncii si adjunctii lui,sefii inspectoratelor teritoriale de munca si adjunctii lor,inspectorii de munca;-serviciul graniceri;-serviciul de stat de arhiva;-agentia medicamentului;etc. b)Cauza contr se solutioneaza de agentul constatator in a carui raza a fost savorsita contr.Acesta poate aplica sanct prevazute in partea speciala a cartii 2 in limitele competentei si numai in exercitiul functiunii.El poate constata contr.ale caror constatare solutionare si sanctionare sint atribuite competentei unor alte organe.In astfel de cazuri agentul va remite organelor respective procesele verbale de constatare a contr.
Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr are dreptul :la aparare;sa cunoasca fapta imputata;sa fie asigurata in cel mult 3 ore de la retinere cu un aparator;sa anunte in cazul retinerii prin aut competent sa solute cauza contr doua pers la alegerea sa despre faptul si locul retinerii;sa primeasca informatii scrise si explicarea dr. sale expuse in prezentul art inclusive a dr de a tacea si de a nu marturisi impotriva sa,impotriva rudelor sale apropiate,etc precum si de a nusi recunoaste vinovatie;sa fie audiata in prezenta aparatorului daca accepta sau cere sa fie audiata;sa aiba intrevederi cu aparatorul in conditii confidential;sa prezinte probe;sa formulize cereri;sa contesteze decizii asupra cauzei;sa faca obiectii impotriva agentului constatator sis a ceara consemnarea obiectelor sale in procesul verbal. Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr este obligat:sa se prezinte la citarea aut competent sa solut cauza contr;sa accepte la cererea aut competente examinarea si perchezitia sa corporala;sa accepta neconditionat testarea alcoolscopica,examinul medical,dactiloscopia,prelevarea de singe si de secretii ale corpului pentru analiza;sa fie supus expertizei judiciare la cererea agentului constatator ssau a inst.,sa respecte ordinea in sedinta de jud sis a nu paraseasca sala de sedinte fara invoirea data de presedintele sedintei; b)Agentul constatator care este reprezentatul aut publice care solutioneaza in limitele cometentei sale,cauza contr in modul prevazut de prezentul cod.Procurorul este in drept sa porneasca procesul contr.,sa aplice in cazurile prevazute de lege,sa solicite aplicarea de catre inst de jud a unei sanc contr,sa participle la examinarea cauzei in inst de jud atunci cind procesul contr a fost pornit de el.Victima-pers fiz sau jur careia prin contr iau fost cauzate prejudicii morale,fizice,sau material.Victima are dreptul la inregistrarea cererii sale in modul stability;la solutionarea cererii de catre agentul constatator,la informare privitor la decizia adoptata,sa prezinte doc alte mijloace de proba in vederea confirmarii pretentiilor sale;sa-si retraga cererea in cazurile prevazute de lege,etc.Martorul-are dr:sa stie in legatura cu ce cauza este citat,sa inainteze cereri.Specialistul-presoana neinteresata de rezultatele cauzei contr avind cunostinte special numita sa efectuieze investigatii in cazurile prevazute de prezentul cond si sa prezinte raport in baza lor.Interpretul sau traducatorul-pres care poate traduce dintro alta limba,poate interpreta semnele celor muti ori surzi,cunoaste terminologia juridical si nu este interesata de rezultatele cauzei contr,si accepta sa participle in aceasta calitate.Aparatoruul-pers admisa in profesia de avocet,avind dr sa participle la procesul contr. prentu a asigura asistenta juridical sau a reprezenta parte ape care o asista in baza de contract sau din oficiu.
24
30.Probele
a)Probele sun elemente de fapt dobindite in modul stability de prezentul cod,care servesc la constatarea existentei sau inexistentei contr-tiei,la identificarea faptuitorului,la vinovatie si la cunoasterea altor circumstante pentru justa solutionare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor sunt:procesul verbal cu privire la contraventie,procesul verbal de ridicare a obiectelor si doc,procesul verbal de perchezitie,explicatiile persoanei in a carei privinta a pornit procesul contr.Depozitiile victimelor ale martorilor,inscrisurile,inregistrarile audio sau video,fotografiile,corpurile delicate,obiectele si doc ridicate ,constatarile tehnico-stiintifice si medicolegale,raporturi de expertiza. b)Dat fiind faptul ca sunt admisibile,probele pertinente,concludente si utile,sunt administrate in conformitate cu c contr.Cele mai raspindite mijloace de proba sunt:-cercetarea la fata locului;-ridicarea obiectelor si doc;efectuarea perchezitiei;=perchezitia corporala;-procesele verbale cu privire la perchezitie;-copurile delicate,etc.Cercetarea la fata locului se efectuiaza in scopul descoperirii urmelor contr.,corpurilor delicate si pentru a stabili circumstantele contr-tiei,ori alte circumstante care au importanta pentru justa solutionare a cauzei,agetul constatator efectuiaza cercetarea la fata locului,a obiectelor. Ridicarea obiectelor si doc.-au importanta pentru cauza si daca se cunoaste locul si pers la care se afla,lucratorul organului afacerilor interne efectuiaza in temeiul unuor ordonante ridicarea lor.Perchezitia-se efectuiaza daca in din probele accumulate ca intr-o anumita incapere la domiciliu ori in alt loc sau la o anumita persoana se pot afla instrumente ce au servit la savirsirea contr.,obiecte sau alte valori dobindite din cotr,precum si obiecte sau doc care pot avea importanta pentru cauza. Procesele verbale cu privire la perchezitie-agentul constatator la fata locului inctocmeste un process verbal care anexeaza dupa caz lista obiectelor si doc ridicate.In procesul verbat cu privire la perchezitie sau la ridicarea obiectelor si doc se consemneaza ca celor prezenti li sau explicat drepturile si obligatiile prevazut de C Contr si se inscriu declaratiile facute de aceste persoane. c)O proba poate fi pusa la baza hotaririi cu privire la contr-tii daca intruneste conditiile de admisibilitate concludente si utilitati.Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr-la care consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr care presupune colectarea si verificarea probelor in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre aut-le competente sa constate cazul contraventiei din oficiu sau la cererea altor participant la procedura.Orice informative poate fi considerate drept proba daca sunt respectate urmatoarele comditii:ea contine data privind comiterea sau necomiterea contr.;vinovatia faptuitorului;alte date care pot contribui la solutionarea.Aceasta informative este modul stability de lege si de sursele prevazute de lege.
25
26
c)
28
29
30
satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorvaprejudicii contravenientului.Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre exemplu,starea incare se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce vehicule,care,conform CCAnu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc de transport,cu anumite exceptii.O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de penalizare expira in termende 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre exemplu,a caror numar maximstabilit de guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa expire dupa anumita perioada.
Fazele respective pot fi clasificate in urmatoarele doua categorii : -Faze obligatorii -care permanent au loc , cum ar fi constatarea faptei contraventionale , executarea hotaririi cu privire la sanciunea contraventionala. -Faze facultative derularea carora depinde de anumite circumstante ale derularii , cum ar fi examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi ,exercitarea caii de atac in cauza contraventionala : recurs sau revizuirea. Fazele pot fi examinate si prin prisma propriilor etape . Astfel, procesul contraventional poate fi privit dupa cum urmeaza : 1. Constatarea faptei contraventionale: 1.1. Intentarea cazului. 1.2. Colectarea si administrarea probelor ,aplicarea masurilor procesuale de constringere. 1.3. Intocmirea procesuala a rezultatelor invistigatiei, inclusiv incheierea procesului- verbal cu privire la contraventie sau incetarea procesului. 1.4. Trimiterea ,dupa caz , a dosarului in instnta de judecata (inclusive in urma contestatiei ) sau in alt organ spre solutionare dupa competenta. 2. Examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi:
32
2.1. Pregatirea cauzei pentru examinare. 2.2. Cercetarea cauzei ,analiza materialelor si circumstantelor. 2.3. Rezolvarea problemelor ce urmeaza a fi rezolvate pina la adoptarea hotaririi. 2.4. Adoptarea hotaririi. 2.5. Aducerea la cunostina a hotaririi. 3. Exercitarea cailor de atac in cauza contraventionala: 3.1. Calea ordinara de atac.Recursul: 3.1.1. Depunerea recursului. 3.1.2. Examinarea recursului. 3.1.3. Pronuntarea deciziei instantei de recurs. 3.2. Calea extraordinara de atac. Revizuirea: 3.2.1. Depunerea cererii de revizuire. 3.2.2. Revizuirea deciziilor si a hotaririlor in cauzele contraventionale. 3.2.3. Pronuntarea hotaririi de catre instant de revizuire. 4. Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contraventionala: 4.1. Trimiterea spre executare a hotaririi judecatoresti. 4.2. Executarea de fapt a sanctiunii contraventionale. 4.3. Finalizarea executarii sanctiunii contraventioanele.4
Este necesar de mentionat ca Codul contraventional prevede o procedura simplificata in caul amenzii ,atunci cind agentul constator constata fapta contraventionala si intocmeste procesul-verbal cu privire la contraventie ,iar contravenientul poate achita doar jumatate din marimea amenzii stabilite ,daca o achita in cel mult 72 ore de la stabilirea ei. Un aspect nedezvoltat si chiar incert din Codul contraventional este lipsa procedurii de examinarea a cauzei contraventionale in cazul organelor extrajudiciare imputernicite sa examineze asemenea cauze. Pina la solutionarea de catre legislator a aspectelor mentionate procedura ar putea fi preluata partea judecarii cauzei contraventionale. b) 1. Constatarea fapt contr-le Aceasta este faza initiala a procesului contr-al reprezentind acitivitatea agentului const-or de colectare si de administrare a probelor privind existent contr-ei,incheierea procesului-verbal cu privire la contr-ie si aplicarea sanctiunii contr-le sau de trimitere,dupa caz,a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionarea conform competentei. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu cind se afla ca a fost savirsita o fapta ilicita sau cind o astfel de fapta a fost depistata in urma controlului conform atributiilor de serviciu prevazute de lege.
33
Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii, agentul const-or este obligat sa verifice sesizarea si se intreprina masurile prevazute de CC.In cazul injuriei sau anumite contr-ii ce atenteaza la drepturile reale.procesul contr-al se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei. 2. Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi Ezam.cauzei contr-le,este prevazuta de CC prioritar p-u judecarea cauzei contr-le.Aceasta se judeca de inst,de judecata in sedinta publica,oral,nemijloci si in contradictoriu. 3. Exercitarea cailor de atac in cauza contr-la Aceasta cuprinde: calea ordinara de atac(recursul) si extraordinara( revizuirea) Recursul .Hotarirea jud-sca contr-la poate fi atacata cu recurs de catre urmatorii participanti la procesul contr-al: a. b. c. d. Cintravenientul Agentul constatator Victim Procurorul
Procurorul poate fi declarant poate fi declarat in numele partilor si de catre aparator,iar in numele contravenientului arestat,de catre sot/sotie. Recursul impotriva hotaririi judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Recursul se depune in instant de judecata a carei hotariri este atacata.Persoana detinuta in detentie paote depune recurs si la administratia locului de detinere, care este obligat sa-l expedieze imediat instantei de judecata a carei hotarire este atacata.Recursul primit ,impreuna cu dosarul cauzei,se expediaza,in cel mult 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs. Recursul declarant cu omiterea termenului menionat,dar nu mai tirziu de 15zile de la inceputul executarii sanctiunii sau perceperii despagurbirii material, se considera depus in termen daca in instanta de judecata a constatat ca intirzierea a fost determinate de motive intemeiate sau de neinformare despre adoptarea hotaririi a participantului la proces, care nu a fost present la judecarea cauzei, nici la pronuntarea hotaririi asupra ei. Pina la solutionarea repunerii in termen, instant paote suspenda executarea hotaririi Revizuirea.Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni din momentul aparitiei unuia dintre urmatoarele temeiuri: i. ii. iii. iv. v. Instanta de judecata,prin hotarire, a constatat o incalcare a dr.. si libert.. omului care poate fi reparata la o noua judecare Curte Constitutionala a declarat neconstitutionala precederea legii aplicata in cauza repsectiva Legea noua inlatura caracterul contr-al al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contr-la Exista oprocedura pornita in cauza data in fata unei instante internatioanel Prin hotarirea definitive s-a constatat ca agentul const-or, procurorul sau judecatorul a comis ,in cursul constatarii si judecarii acestei cauze, abuzuri ce constituie infractiuni.
Procedura de revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului adresata instantei care a judecat cauza/contestatia. In
34
cazul existentei unei procedure pronita in cauza data in fata unei instantei international,procedura de revizuire se deschide de Procuroul General sau adjuncilor sai. 4.Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contr-la Executarea deciziei cu privire la aplicarea sanciunii administrative constituie ultima faz a procedurii contravenionale. Specificul acestei faze rezid n faptul c obiectul su este deosebit n raport cu cel pe care i-1 propune constatarea, examinarea n fond i examinarea n recurs a cazului contravenional. De asemenea, sunt diferite raporturile juridice procedurale de executare fa de cele care se instituie n cursul fazelor ulterioare. Codul Contravenional(CCv) i legislaia de executare reglementeaz modul i ordinea executrii sanciunilor contravenionale care, dat fiind c este diferit pentru fiecare categorie de sanciuni, impune examinarea separat a acestora. Art.32 al CCv prevede: Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt: a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate; d) privarea de dreptul de a deine anumite funcii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarm); g) munca neremunerat n folosul comunitii; h) arestul contravenional. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a deine anumite funcii i punctele de penalizare pot fi aplicate i ca sanciuni complementare. Minorii pot fi sancionai complementar doar cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Comform aceluiai articol sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt: b) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.5 Pentru persoanele juridice privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate poate fi aplicat i ca sanciune complementar. Persoane fizice: A. Avertisment. Hotarirea de aplicare a sanctiunii se remite contravenientului , contra semnatura, de catre organul care a doptat hotarirea cu privire la sanctionare. Astfel, excutarea sanctiunii avertismentului se asigura de catre institutia sau organul care a adoptat hotarirea. B. Executarea sanctiunii amenzii ,aplicata persoanelor fizice sau juridice , se asigura de executorul judecatoresc in a carui competenta teritoriala , stabilita de camera teritoriala a executorilo judecatoresti ,se afla domiciliul sau sediul contravenientului. a) amenda;
35
Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in termen de 30 zile de la data stabilirii ei. Contravenientul este obligat sa informeze imediat autoritatea respectiva despre achitarea amenzii. In cazul in care contravenientul nu achita la timpa amenda, instant de judecata ,in decurs a 30 de zile de la raminerea definitive a hotaririi ,trimite executorului judecatoresc documentul de executoriu pentru incasarea silita a amenzii. Executorul judecatoresc verifica daca amenda a fost achitata si ,in cazul in care nu a fost achitata de catre contravenient ,intenteaza procedura de executare si executa documentul executoriu in conformitate cu prevederile cartii intii a Codului d executare (cum ar fi prin urmariea mijloacelor banesti in numerar ale debitorului ; urmarirea bunului debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri si prin vinzarea sau administrarea mijloacelor banesti de pe conturile pe bunuri si prin vinzare sau administrarea lor silita ; urmarilea salariului ,pensiei, burseri si altor venituri ale debitorului; urmarirea mijloacelor banesti si bunurilor debitorului care se afla la terti; etc.). Concomitent cu amenda , se vor incasa si cheltuielile de executare. In cazul in care executares silita nu a fost posibila din cauza lipsei sau insuficientei de bunuri sau din cauza eschivarii cu rea-vointa de la achitarea amenzii, executorul judecatoresc solicita instantei care a judecat cauza in fond sa adopte o incheiere in conditiile art.34 din C.C. (cum ar fi inlocuirea cu o alta sanctiune), desi Codul de executare nu prevede expres aceasta. C. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a ocupa anumite functii sa de a exercita o anumita activitate se asigura catre organul de probatiune (agent constator) in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul. Instatna de judecata trimite hotarirea privind dreptul de ocupa anumite functii sau de aexercita o anumita activitate si o dispozitie de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul. Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea contravenientului din functie sau de a-i interzice sa exercite o anumita activitate. Organul abilitat adopta ,in termen de 3 zile , acutul de eliberare din functie sau de interzice de a exercita o anumita activitate si il remite ,impreuna cu hotarirea judecatoreasca, organului de probatiune. Organul de probatiune , in termen de de 5 zile, informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei. Conform Codului de executare ,indiferent de faptul daca contravenientul ocupa o anumita functie sau exercita o anumita activitate, organul de probatiune tine evidenta lor, efectueaza controlul respectarii de catre contravenienti a interdicitei, stabilite de hotarirea judecatoreasca, de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate, verifica indeplinirea prescriptiilor hotaririi judecatoresti si catre administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul , precum si de catre organelle imputernicite sa anuleze autorizatia privind exercitarea unei anumite activitati. Prescriptiile hotatirii judecatoresti privind privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a axercita o anumita activitate sunt obligatorii pentru administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul. Adiministratia in care lucreaza contravenientul este obligata:
36
1. In cel mult 3 zile de la primirea copiei de pe hotarirea judecatoreasca si a avizului organului de probatiune, sa elibereze contravenientul din funcie sau sa ii interzica sa exercite o anumita activitate sis a expedieze organul de probatiune instiintarea despre indeplinirea prescriptiilor hotaririi; 2. Sa prezinte, la solicitarea organului de probatiune ,documentele ce tin de executarea sanctiunii; 3. In caz de concediere a contravenientului pina la executarea definitive a sanctiunii, sa inscrie in carnetul de muca interdictia stabilita in hotarirea judecatoreasca, durata sicaracterul functiei ce nu poate fi ocupata si/sau ale activitatii ce nu poate fi exercitata; 4. Sa comunice, in termen de 3 zile , organului de probatiune despre modificarea sau incetarea contractului individual de muca cu contravenientul. D. Desi Codul de executare nu contine referinte cu privire la executarea sanctiunii privind aplicarea punctelor de penalizare, aceasta sanctiune se executa conform Regulamentului privind evidenta contravenientului privind evidenda contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere si asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informatia despre punctelor de penalizare, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.493 din 14 august 2009. Autoritatile inputernicite sa stabileasca sanctiunea respective expediaza la comisariatul de politie terittoria in termenul stabilit documentele ce testa aplicarea sanctiunii. Documentele menitonate se inregistreaza in canceria de comisariatului de politie territorial in modul stability pentru corespondenta de intrare, se prezinta spre informare si decizie conducatorului acestuia , dupa care se transmit operatorului pentru a fi luate la evidenta.
In cazul in care contraventia in domeniul circulatiei rutiere a fost constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic , agentul constator, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, poate incheiea procesul-verbal si absenta contravenientului, care de asemenea este pasibil evidentei automatizate. Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul sa obtina in termen de 10 zile, personal sau prin reprezetantul legal, la organul territorial al politiei rutiere in raza caruia isi are resedinta, informatii cu privire la numarul de puncte de penalizare ca i-au fost aplicate ,precum si cu privire la cazierul sau contraventional. E. Sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii se executa in conditiile cap. XXI din Codul de executare, adica similar pedepsei penale respective , ceea ce creaza incertitudini in aplicare. De exemplu, ca si in cazul sanctiunii pprivative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate , nu este clar care este acel organ de probatiune ce asigura executarea sanctiunii contraventionale . De asemnea, nu sunt definitive mecanismele concrete de executare a sanctiunii respective. Astfel, instanta de judecata trimite hotarirea privind munca neremunerata in folosul comunitatii si dispozitia de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi are domiciliul contravenientul, care, in cel mult 15 zile, asigura executarea sanctiunii. Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa de la 2 la 4 ore pe zi, in afara timpului activitatii de baza sau de studii. Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi executata , ca exceptie , si in zilele de Duminica , si in zilele de sarbatoresc nelucratoare, desi in acest caz legislatorul ar fi trebuit sa stabileasca anumiti coeficienti. Munca neremunrata in folosul comunitatii nu poate fi executata in timpul noptii sau in conditii vatamatoare ,in locuri periculoase ori care prezinta risc pentru sanatate sau integritatea contravenientilor, adica se organizeaza in conformitate cu prevederile leslatiei privind protectia muncii.6
6
37
Acordarea concediului annual la locul de munca de baza al contravenientului nu suspenda executarea pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii. In cazul in care, in timpul executarii sanctiunii, contravenientului I s-a stability gradul I sau II de invaliditate fara termen, precum si in cazul graviditatii contraventiei, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata competente un demers privind eliberarea de executare ulterioara a pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii. Organul de probatiune ( nota aut; ar fi fost bine venit sa fi fost stabilite ca autoritati responsabile organelle de executare in comun cu autoritatile administratiei publice locale) tine evidenta contravenientilor la munca neremunerata in folosul comunitatii, explica modul si conditiile de executare sanctiunii,coordoneaza cu autoritatea administratiei publice locale lista obiectelor cu destinatie sociala la care contravenientii executa sanctiunea, controleaza modul si conditiile de executare a acesteia, tine evidenta sumara a timpului lucrat, exercita alte atributii stabilite de legislatie. Autoritatile administratiei publice locale, la rindul lor, determina obiectele cu destinatie sociala la care contravenientii executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii. Organul de probatiune,de comun accord cu atoritatile administratiei publice ,determina locul si volumul de munca pentru contravenient , cu ajutorul organizatiilor si asociatilor identifica obiectele la care poate fi folosita munca neremunerata in folosul comunitatii. La rindul ei, administratia organizatiei in care contravenientul executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii verifica calitatea lucrului efectuat de catre contravenient , informeaza organul de probatiune despre numarul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de munca stabilit. In caz de producere a unui accident de munca ,administratia organizatiei, in cel mai scurt timp posibil,dar in nu mai tirziu de 72 ore, va informa despre cele intimplate organul de probatiune. Contravenientul este obligat sa se prezinte la citare la organule de probatiune , sa respecte modul si conditiilede executarea a sanctiunii, regulamentul de ordine interioara a organizatiei in care este antrenat la munca,sa lucreze constiincios la obiectele la care a fost repartizat, sa execute termenul de prestare a muncii neremunerate in folosul comunitatii, sa informeze oficiul de executare despre schimbarea domiciliului sau despre imposibilitatea temporara de a presta muca. Daca persoana sancionata cu munca neremunerata in folosul comunitatii nu executa aceasta santiune aceasta sanctiune sau, in timpul executarii, are o conduita necorespunzatoare manifestata prin neindeplinirea obligatiilor care ii revin sau prin indeplinirea lor fectuoasa, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata un demers privind inlocuirea muncii neremunerate in colosul comunitatii cu arest contraventional conform art.37 din Codul contraventional. F. Executarea sanctiunii arestul contraventional se asigura de catre penitenciare (penitenciar de tip semiinchis) conform prevederilor respective ale Codului de executare. Nu se admite aplicarea armei de foc in privinta contraventiilor, cu exceptia cazurilor opunerii rezistntei, participarii la tulburarea de masa,luarii de ostatitici, atacarii altor personae sau savirsirii unor alte actiuni social-periculoase. G. O problema aparte in reglementare o constituie expulzarea, aceasta reprezentint fie sanctiune complimentara, fie masura de siguranta, iar procedura de executare este indefinite.
38
Persoane juridice: A. Amenda se achita in mod benevol de catre persoana juridical in decurs de 30 zile de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.7 Dupa expirarea termenului de executare benevola, instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru executare silita executoriului judecatoresc in a carui competenta teritoriala, stabilita de camera teritoriala a executoriului judecatoresc, isi are sediul contravenientul. Executoriu judecatoresc , in termen de 10 zile verifica mijloacele banesti aflate pe conturile pancare ale persoanei juridice si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul indicat in titlul executoriu. Daca, in decurs de 30 zile de la data primirii titlului executoriu de catre institutia financiara, dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijloacelor banesti , executorul judecatoresc va dispune urmarirea bunurilor pesoanei juridice in conformitate cu prevederile Codului de executare. Dupa cum am mentionat , executorul judecatoresc informeaza, in termen de 5 zile, instant de judecata despre executarea hotaririi. B. Privarea dreptului de a exercita o anumita activitate se asigura conform Codului de executare (art.305) de catre organul de probatiune in a carui raza teritoriala isi are sediul contravenientul , prevederile respective fiind necesare a fi racordate la conceptul si principiile raspunderii contraventionale. Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a interzice contravenientului o anumita activitate pentru a sista activitatea interzisa , pentru a retrage autorizatia sau licenta si/sau pentru a modifica statutul persoanei juridicesanctionate. In termen de 10 zile , organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de acitvitate interzis retrage autorizatia sau licenta respective. In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost eliberata autorizatie sau licenta, Camera Inregistrarii de Stat asigura excluderea din statutul persoanei juridice respective agenului de activitate interzis. Informatia despre retragerea autorizatiei sau licentei ori despre modificarea statutului persoanei juridice se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova de catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul Afacerilor Interne, Centrului catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul Afaceriolo Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, organului fiscal, precum si organului de probatiune caruia, suplimentar, i se remite si hotarirea instantei de judecata. Organul de probatiune informeaza in termen de 5 zile instant de judecata despre executarea hotaririi. In ceea ce priveste aminarea executarii sanctiunii contraventionale si liberarea de executare a sanctiunii contraventionale, acestea se efectuiaza conform procedurii de solutioanare a problemelor legate de executarea sanctiunilor contraventionale, adica se are in vedere obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanctiunii contraventionale.
7
39
Stingerea executarii contraventionale se efectueaza in baza urmatoarelor temeiuri (prevazute in art.295 in Codul de executare): I. II. III. IV. V. VI. Executarii efective si integrale a sanctiunii; Decesului contravenientului; Adoptarii unei hotariri de absolvire de raspundere a contravenientului in cursul executarii sau trimiterii spre executare a hotaririi judecatoresti; Intervenirii unei legi contraventionale noi care exclude caracterul illegal al fapte in cursul executarii sanctiunii sau trimiterii spre executare a hotariri judecatoresti; Intervenirii prescriptii executarii hotaririi privind sanctiunea; In alte imprejurari prevazute de lege.
Stingerea executarii sanctiunii in cazul intervenirii prescriptiei de executare a hotaririi privind sanctionarea se dispune prin incheierea motivata a instantei de judecata, iar in celelalte cazuri prevazute- in modul stabilit de prezentul Cod de executare. Posibilitatea stingerii executarii sanctiunii poate fi examinata si in temeiul cererii contravenientului.
40