COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU CARACAL OLT

PROIECT
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE ABSOLVIRE
NIVEL III AVANSAT SPECIALIZAREA : TEHNICIAN INSTRUCTOR AUTO

Profesor ndrumtor, PROF. DR. ING. OISE G!EORG!E

ABSOLVENT, D" ITRESC" CRISTINEL VASILE

Sesiunea ianuarie februarie

!"#

COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU CARACAL OLT

TEMA: SISTEMUL DE DIRECTIE LA AUTOCAMIOANE

Profesor ndrumtor, PROF. DR. ING. OISE G!EORG!E

ABSOLVENT, D" ITRESC" CRISTINEL VASILE

Ses#une$ #$nu$r#e % fe&ru$r#e '()*

CAPITOLUL I MEMORIU $USTI%ICATIV Confortul pe care il are un conducator la volanul automobilului sau, depinde in foarte mare masura de "performanta" sistemului de directie, dar nu numai confortul, ci si siguranta pe care o are in trafic, sistemului de directie revenindu-i sarcina sa "negocieze" virajele pe care le executa conducatorul si sa inscrie vehiculul pe traiectoria dorita de acesta. Ei bine nu intotdeauna traiectoria dorita e usor de "obtinut" negocierea ei dovedindu-se dificila, vehiculul facind uneori "ce vrea el", fara sa-i pese de cel care-l conduce. Pentru conducerea autovehiculului, fireste ca este necesara pricepere in ale conducerii, insa mai este necesara si cunoasterea sistemului de directie care echipeaza autovehiculul respectiv, pentru a-i cere ce poate sa faca, in conditii specifice, atit de conducatori, dar mai ales de mecanici. cest lucru este imperios, mai cu seama ca legile rutiere impun conditii tehhnice stricte pentru sistemele de directie unghiuri, jocuri, siguranta, fiabilitate, de acest sistem depinzind in mare masura siguranta circulatiei. Performanta sistemului de direc!ie este definita de usurinta in actionare, riguro itatea ra!ortu"ui #e trans$itere a miscarii de la volan la roti, raport ce trebuie sa se pastreze mereu la fel "acest lucru s-a realizat mai greu la sistemele hidraulice#, nu$ar #e %ture% $ic, la nivelul volanului $i atenuarea socuri"or transmise de calea de rulare.

CAPITOLUL II SISTEMUL DE DIREC&IE

'" COMPUNEREA SISTEMULUI DE DIREC&IE &istemul de direc!ie are un rol hot'r(tor asupra siguran!ei circula!iei, mai ales )n condi!iile cre$terii continue a parcului de automobile $i a vitezei lor de deplasare. &istemul de direc!ie serve$te la dirjarea automobilului pe traiectoria dorit'. &chimbarea direc!iei de mers se ob!ine prin schimbarea planului "bracarea ro!ilor# de direc!ie )n raport cu planul longitudinal al automobilului.

+ig. 2., P'r!ile componente ale mecanismului de direc!ie ,-volan- 2-axul volanului- %-$urub melc- *-sector din!at- .-levier de direc!ie- /- bar' longitudinal' de direc!ie- 0- bar' transversal' de direc!ie- 1,,*-levierele fuzetelor2,,%-fuzete- ,3-pivo!ii fuzetelor- ,,-bra!ul fuzetei- ,2-osie-

4olanul este de form' circular', din material plastic, cu arm'tur' metalic', av(nd ,5* spi!e prin care se prinde de axul volanului. xul volanului "figura 2.2#, este format dintr-o tij' sau din dou' tije legate )ntre ele printr-o articula!ie elastic', ultima variant' folosinduse atunci c(nd caseta nu se afl' )n prelungirea volanului. 6n cap't al axului se prinde de volan, iar cel'lalt cap't se fixeaz' de elementul conduc'tor din caseta de direc!ie. xul volanului se sprijin' printr-un rulment pe coloana volanului, care este fixat' prin $uruburi de torpedoul automobilului.

+ig. 2.2 4olan de direc!ie ,-volan- 2-axul volanului- %-coloana volanului- *-rulment

7urubul melc )mpreun' cu sectorul din!at $i carcasa formeaz' caseta de direc!ie. 8ecanismul de direc!ie din caset' asigur' un raport de transmitere mic ",92.5,9%3#. :n func!ie de mijlocul de transmitere a momentului de la axul volanului la levierul de comand', exist' mai multe variante ale angrenajului mecanismului de comand'9 a) Mecanism cu urub melc i sector dinat "figura 2.%#, a folosit )n special de firma +iat pentru modelele mici de automobile "+iat /33- +iat 1.3#b) Mecanism cu melc globoidal i rol "figura 2.*#, care reprezint' o construc!ie )mbun't'!it' a celui anterior, deoarece prin )nlocuirea sectorului din!at cu o rol', scade substan!ial lucrul mecanic de frecare-

+ig. 2.% 8ecanism de direc!ie cu +ig. 2.* 8ecanism de direc!ie cu $urub melc $i sector din!at melc globoidal $i rol' ,-axul volanului- 2-caset' de direc!ie ,-axul volanului- 2-caset'- %-$aib' de reglaj%-$urub-melc- *-levier de comand'*,/-rulmen!i- .-melc globoidal- 0garnitur' de .,/-$uruburi de reglaj- 0-sector din!at reglaj- 1capac- 2-arbore cu rol'- ,3-rol',,-axul rolei- ,2-garnitur' de etan$are

c) Mecanismul cu pinion i cremalier, utilizat la autoturismele din clasele mici $i mijlocii, inclusiv cele din familia ;acia "figura 2..#d) Mecanismul cu urub, bile recirculante, piuli i sector dinat "figura 2./# la care frecarea prin alunecare este )nlocuit' cu frecarea prin rostogolire. cest mecanism se poate utiliza la toate tipurile de
/

automobile, mai ales la cele grele, fiind )nt(lnit $i la autocamioanele ; C $i <=8 >-;?E&E@.
+ig. 2.. 8ecanism de direc!ie +ig. 2./ 8ecanism de directie cu cremalier' cu $urub, bile recirculante, piuli!' $i ,-articula!ie elastic'- 2-pinion elicoidalsector din!at %-cremalier'- *-arc- .-caset'- /-$urub de reglaj ,-tub de ghidaj, 2-bile- %-$urub0-piuli!' cu cremalier' la exterior. *-levier de comand' .-$urub de reglaj, /-sector din!at-

Celelalte elemente din figura 2., fac parte din transmisia direc!iei. ceasta cuprinde un sistem de tije $i p(rghii, care )mpreun' cu mecanismul de direc!ie, realizeaz' ac!ionarea ro!ilor directoare ale automobilului. @eg'tura )ntre p(rghiile $i tijele transmisiei se face prin articula!ii sferice "capete de bar'#, care permit mi$carea )n planuri diferite $i amortizeaz' $ocurile pe care le primesc ro!ile de direc!ie. Ele sunt capsulate $i cu reglare automat' a jocului dintre capul sferic al bulonului de prindere$i chiuvetele de prindere "figura 2.0#. <eglarea automat' se face sub ac!iunea arcului, care apas' puternic chiuvetele pe +ig. capul sferic, astfel )nc(t piesele r'm(n permanent )n contact, f'r' joc.
2.0 rticula!ie sferic'

8ecanismul de direc!ie trebuie s' asigure automobilului o bun' maniabilitate $i stabilitate. 6n mecanism de direc!ie este considerat stabil dac' la bracarea ro!ilor apar momente de readucere a acestora )n pozi!ia corespunz'toare mersului )n linie dreapt'. Pentru ameliorarea maniabilit'!ii $i stabilit'!ii direc!iei, se adopt' o geometrie special' a ro!ilor directoare. +actorii de stabilizare pot fi naturali sau artificiali, realiza!i cu ajutorul diferitelor m'suri constructive. 6n factor natural de stabilizare )l constituie momentul elastic de stabilizare a anvelopei. ;intre m'surile constructive care dau na$tere la momentul de stabilizare, rolul cel mai important )l au unghiurile de a$ezare ale ro!ilor $i pivo!ilor. :n acest scop, ro!ile de direc!ie $i pivo!ii fuzetelor ro!ilor de direc!ie prezint' anumite unghiuri )n raport cu planul longitudinal $i transversal al automobilului. 4alorile acestor unghiuri se stabilesc av(nd )n vedere caracteristicile concrete ale automobilului considerat $i ale pun!ii din fa!' aferent'. ceste unghiuri sunt corelate )ntre ele, rezult(d mai multe variante care asigur' o bun' stabilitate $i maniabilitate a automobilului $i )n acela$i timp o uzur' redus' pentru pneuri. '"'" Un()iuri*e +e a,e-are a*e r./i*.r ,i 0i1./i*.r @a pivo!ii fuzetei se )nt(lnesc dou' tipuri de unghiuri9 unghiul de )nclinare longitudinal' $i unghiul de )nclinare transversal' . a) Unghiul de nclinare longitudinal al pivotului 6nghiul de )nclinare longitudinal' al pivotului sau unghiul de fug' "figura2.1# reprezint' )nclinarea longitudinal' a pivotului $i se ob!ine prin )nclinarea pivotului )n a$a fel )nc(t prelungirea axei lui s' )nt(lneasc' calea )ntr-un punct , situat )naintea punctului A de contact al ro!ii. cest lucru permite s' se foloseasc' pentru stabilizarea ro!ilor reac!iunile laterale dintre pneu $i cale, rezultate )n urma ac!iunii for!ei centrifuge ")n timpul virajului#, )nclin'rii transversale a drumului sau datorit' unui v(nt lateral. 6nghiul de )nclinare longitudinal' al pivotului face ca dup' bracare, ro!ile de direc!ie s' aib' tendin!a de revenire la pozi!ia de mers )n line dreapt'. Prezen!a unghiului face ca manevrabilitatea automobilului s' fie mai grea, deoarece la bracarea ro!ilor trebuie s' se )nving' momentul stabilizator. <eac!iunile laterale dintre pneu $i cale apar mai frecvent )n urma ac!iunii asupra automobilului a unor for!e centrifuge, de aceea momentul

de stabilizare realizat prin )nclinarea longitudinal' a pivotului este propor!ional cu p'tratul vitezei $i poart' denumirea de moment stabilizator de vitez'. 4aloare unghiului este de %52o la automobilele cu puntea rigid' $i de ,5%,.o la cele cu ro!i cu suspensie independent'. ;e asemenea, valoare unghiului este mai mare la automobilele av(nd pneuri cu presiunea mai mare dec(t la cele cu pneuri de joas' presiune. 6nghiul de )nclinare longitudinal' al pivotului produce o torsionare a cadrului, respectiv a caroseriei )n timpul virajului, prin ridicarea p'r!ii din fa!', dinspre roata interioar' $i cobor(rea p'r!ii dinspre roata exterioar'. cest

fapt conduce $i la o solicitare asimetric' a suspensiei pun!ii din fa!' )n timpul virajului.

+ig. 2.1 6nghiul de )nclinare longitudinal' a pivotului

b) unghiul de nclinare transversal (lateral) a pivotului 6nghiul de )nclinare transversal' "lateral'# a pivotului "figura 2.2# d' na$tere la un moment stabilizator care ac!ioneaz' asupra ro!ilor bracate. ;atorit' unghiului de )nclinare transversal', la bracare, ro!ile tind s' se deplaseze )n jos, dar )ntruc(t acest lucru nu este posibl deoarece roata se sprijin' pe drum, rezult' o ridicare a pivotului, respectiv a pun!ii din fa!' $i a cadrului "caroserirei#. &ub ac!iunea greut'!ii preluate de puntea din fa!', ro!ile tind s' revin' la pozi!ia corespunz'toare mersului )n linie dreapt', care corespunde energiei poten!iale minime. Aracarea ro!ilor necesit' un lucru mecanic egal cu produsul dintre greutatea ce revine ro!ilor de direc!ie $i m'rimea ridic'rii pun!ii din fa!'. <ezult' c' stabilizarea ro!ilor de direc!ie prin )nclinarea lateral' a pivo!ilor necesit' o cre$tere a efortului la volan $i respectiv o )nr'ut'!ire a manevrabilit'!ii automobilului. 6nghiul de )nclinare transversal' a pivotului are, la automobilele moderne, valori cuprinse )ntre *5,3o. '"' Un()iuri*e r./i*.r +e +ire2/ie <o!ile de direc!ie ca $i pivo!ii prezint' dou' unghiuri9 unghiul de c'dere sau de carosaj $i unghiul de convergen!' .
,3

a) unghiul de cdere al roii

+ig. 2.2 &chema brac'rii ro!ilor sub influen!a unghiului de )nclinare transversal'

6nghiul de c'dere sau de carosaj al ro!ii reprezint' )nclinarea ro!ii fa!' de planul vertical "figura 2.2#. cest unghi contribuie la stabilizarea direc!iei, )mpiedic(nd tendin!a ro!ilor de a oscila datort' jocului rulmen!ilor. Prin )nclinarea ro!ii cu unghiul greutatea ce revine asupra ei Br, va da o component' BrC $i o component' orizontal' D, care va )mpinge tot timpul rulmen!ii c'tre centru, f'c(nd s' dispar' jocul lor $i reduc(nd solicit'rile piuli!ei fuzetei. Eotodat' unghiul va mic$ora $i el deportul 2 al ro!ii, ceea ce face ca momentul necesar brac'rii ro!ii s' fie mai mic, deci o manevrare mai u$oar' a automobilului. 4alorile unghiului de c'dere la automobilele care au suspensia cu pun!i rigide variaz' la trecerea ro!ilor peste denivel'rile c'ii. ;e asemenea la unele automobile cu suspensia independent' a ro!ilor, unghiul de c'dere variaz' cu sarcina. 4aria!ia unghiului de c'dere cu sarcina are loc $i la ro!ile pun!ii din spate c(nd acestea sunt prev'zute cu anumite tipuri de suspensii independente. ;e aceea la unele automobile, unghiul de c'dere trebuie m'surat cu automobilul )nc'rcat cu o anumit' sarcin' precizat' )n cartea tehnic' a acestuia. 4aloarea unghiului de c'dere este cuprins' )ntre 35, o, )n cazuri mai rare, se adopt' $i valori negative p(n' la F%3C. 4aloarea unghiului de c'dere se alege )n corelare cu unghiul de convergen!', astfel )nc(t la deplasarea automobilului sub sarcin', s' asigure paralelismul planelor de rota!ie ale ro!ilor.
,,

:n timpul exploat'rii automobilului buc$ele fuzetei $i ale pivotului se mic$oreaz', put(nd ajunge uneori la valori negative, chiar dac' ini!ial el a avut o valoare pozitiv'. 6nghiul de c'dere conduce la o uzur' mai pronun!at' a pneurilor, datorit' faptului c' roata are tendin!a s' ruleze divergent. :n cazul unui viraj, unghiul de c'dere se modific' datorit' unghiului de )nclinare longitudinal' a pivotului, )n sensul c' la roata exterioar' virajul acesteia se mic$oreaz' iar la cea interioar' se m're$te. :n schimb, unghiul de )nclinare transversal' al pivotului m're$te unghiul de c'dere at(t la roata interioar' c(t $i la cea exterioar' virajului. c# unghiul de convergen al roilor 6nghiul de convergen!' sau de )nchidere al ro!ilor din fa!' este unghiul de )nclinare )n plan orizontal al ro!ii. 4alorile uzuale ale unghiului de convergen!' sunt cuprinse )ntre 3o,3C5.3o%3C, convergen!a optim' fiind o func!ie liniar' de unghiul de c'dere. Practic, convergen!a ro!ilor este exprimat' prin diferen!a C G F A, )n care $i A reprezint' distan!ele )ntre anvelopele sau jantele celor dou' ro!i m'surate )n fa!a $i )n spatele ro!ilor la nivelul fuzetelor sau la cel indicat )n cartea tehnic' "figura 2.,,a#.

,2

+ig. 2.,3 6nghiul de c'dere al ro!ii

Convergen!a ro!ilor este necesar' pentru a compensa tendin!ele de rulare divergent' a lor cauzat' de unghiul de c'dere. Convergen!a se alege asfel )nc(t )n condi!ii normale de deplasare ro!ile s' aib' tendin!a s' ruleze paralel. ;ac' convergen!a este prea mare, se produce o uzur' excesiv' a pneurilor $i )n acela$i timp cresc rezisten!ele la )naintarea automobilului, f'c(nd s' creasc' $i consumul de

combustibil
+ig 2.,, Convergen!a ro!ilor de direc!ie $i tendin!a de rulare divergent' a lor

4aloarea convergen!ei este cuprins' )ntre 35. mm la autoturisme, ajung(nd la autocamioane $i autobuze p(n' la 15,3 mm. @a automobilele cu puntea motoare )n spate mai exist' o tendin!' de rulare divergent' a ro!ilor datorit' faptului c' pivo!ii nu sunt a$eza!i )n planul ro!ii, ci sunt deplasa!i )nspre interior cu distan!a l "figura 2.,,c#. Convergen!a ro!ilor elimin' tendin!a lor de a oscila la viteze mari. @a reglarea unghiurilor de a$ezare a ro!ilor $i a pivo!ilor trebuie respectate anumite condi!ii, ca9 suprafa!a pe care este a$ezat automobilul s' fie orizontal', presiunea interioar' a pneurilor s' fie cea prescris' de

,%

c'tre fabrica constructoare, pozi!ia ro!ilor corespunz'toare mersului )n linie dreapt', iar automobilul s' fie )nc'rcat cu sarcina util' complet'. 8odificarea unghiurilor de a$ezare a ro!ilor$i a pivo!ilor )n timpul exploat'rii automobilului au ca urm'ri intensificarea uzurii pneurilor, a rulmen!ilor ro!ilor, )ngreuneaz' manevrarea $i accelereaz' uzarea mecanismului de direc!ie, )nr'ut'!e$te stabilitatea automobilului, m're$te consumul de combustibil, etc. ;e obicei modificarea unghiurilor de a$ezare a ro!ilor $i pivo!ilor se produce )n urma deform'rii pun!ii sau pieselor mecanismului de direc!ie, precum $i )n urma uz'rii pivo!ilor, buc$elor, rulmen!ilor ro!ii $i a articula!iilor mecanismului de direc!ie

' INTRETINEREA MECANISMULUI DE DIREC&IE AL AUTOVEHICULELOR ' '" C.n+3/ii*e +e fun2/i.nare ,i 2erin/e*e +e e40*.a5are a*e 6e2anis6u*ui +e +ire2/ie a* au5.6.bi*e*.r &tarea tehnic' a mecanismului de direc!ie influen!eaz' securitatea circula!iei pe drumurile publice, siguran!a autovehiculului $i a )nc'rc'turii ce se transport', stabilitatea autovehiculelor )n mers, comoditatea conducerii precum $i uzura pneurilor. Pe timpul deplas'rii, piesele mecanismului de direc!ie sunt supuse solicit'rilor dinamice repetate din cauza neregularit'!ilor drumului, neuniformit'!ii presiunii )n pneuri, a deregl'rii unghiurilor ro!ilor precum $i din cauza ac!iunii permanente a conduc'torului auto pentru men!inerea direc!iei de mers. v(ndu-se )n vedere importan!a deosebit' a mecanismului de direc!ie pentru siguran!a circula!iei $i condi!iile dificile de func!ionare a acestuia se impun urm'toarele cerin!e de deplasare9 - pozi!ia ro!ilor pe calea de rulare, la manevrarea direc!iei nu trebuie s' fie influen!at' de oscila!iile suspensiei, de varia!ia vitezei de deplasare sau de neregularit'!ile c'ii de rulare- direc!ia trebuie s' asigure transmiterea comenzilor de la partea suspendat' a automobilului la ro!i, f'r' ca $ocurile datorate neregularit'!ilor c'ii s' se transmit' la volan- manevrarea volanului s' se fac' cu u$urin!', f'r' bloc'ri, iar dup' )ncetarea efortului asupra volanului, ro!ile directoare s' revin' pe cale, cu at(t mai repede cu c(t unghiul de viraj a fost mai mare-

,*

- efortul necesar la volan s' fie c(t mai redus, iar unghiurile de rota!ie a volanului s' fie suficient de mic, pentru o conducere sigur' )n raport cu viteza automobilului- protec!ia contra uzurii excesive trebuie s' asigure men!inerea jocurilor normale )n mecanisme asfel )nc(t, s' nu fie afectat' siguran!a circula!iei pe tot timpul exploat'rii, p(n' la repararea automobilului- opera!iunile de )ntre!inere s' necesite un volum mic de munc' $i s' se poat' efectua la intervale c(t mai mari, ' ' Ne2esi5a5ea 7n5re/inerii 5e)ni2e a 6e2anis6u*ui +e +ire2/ie Pe timpul exploat'rii autovehiculului, )n mecanismul de direc!ie apar inevitabil anumite transform'ri care pot influen!a !inuta de drum, consumul de combustibil $i viteza de uzur' a organelor $i pieselor componente. Pentru diminuarea efectelor negative ale acestor transform'ri este necesar s' se execute la timp $i )n volum complet toate lucr'rile de )ntre!inere tehnic', prev'zute )n instruc!iunile de exploatare. Cele mai reprezentative procese care apar pe timpul exploat'rii mecanismului de direc!ie sunt9 a) creterea ocului volanului :n raport de tipul automobilului, jocul ini!ial al volanului are o anumit' valoare necesar' pentru manevrarea sigur' $i comod' a automobilului )n mers. ceast' valoare este prescris' de c'tre uzina produc'toare, dar )n conformitate cu legisla!ia privind circula!ia autovehiculelor pe drumurile publice, acest joc nu trebuie s' dep'$easc' ,.o. Cre$terea jocului volanului se manifest' prin m'rirea absolut' a unghiului de rotire a acestuia pentru schimbarea direc!ie de mers, deoarece trebuie mai )nt(i anulat jocul liber majorat dup' care se ac!ioneaz' asupra ro!ilor directoare. Principalele cauze ale m'ririi jocului volanului sunt9 "' 6zura rulmen!ilor ro!ilor, care apare ca urmare a lipsei lubrifiantului, a reglajelor necorespunz'toare, a deterior'rii garniturilor de etan$are $i a p'trunderii impurit'!ilor mecanice sau agen!ilor corzivi. ;efec!iunea se constat' prin ridicarea ro!ii pe cric $i mi$carea ro!ii cum(na )ntr-un sens sau )n altul, )ntr-un plan transversal cu planul ma$inii- dac' se constat' existen!a unui joc, rulmen!ii trebuie regla!i prin str(ngere. cest fenomen poate fi prevenit prin )nlocuirea la timp a garniturilor defecte, reglarea la valorile normale a jocului $i )nlocuirea periodic' a unsorii consistente, dup' cur'!irea suprafe!elor de frecare' 6zura pivo!ilor $i buc$elor acestora, care este cauzat' de manevrarea defectuoas' a volanului, de p'trunderea prafului la
,.

suprafe!ele de frecare sau de lipsa lubrifiantului. Hocul pivo!ilor se constat' mi$c(nd roata ca )n cazul anterior, dup' ce piuli!a fuzetei a fost str(ns' p(n' ce roata se rote$te greu. ;ac' )n caeast' situa!ie roata are totu$i joc la mi$carea transversal', aceasta se datoreaz' jocului pivo!ilor )n umerii fuzetei. nularea jocului pivo!ilor se efectueaz', )n raport de solu!ia constructiv', fie prin )nlocuirea buc$elor, fie prin )nlocuirea pivo!ilor. #' 6zura articula!iilor sferice dintre diferitele piese ale mecanismului de direc!ie este favorizat' de p'trunderea prafului ca urmare a deterior'rii garniturilor de protec!ie. Hocul maxim admisibil la articula!iile direc!iei este de 3,%53,* mm- dac' jocul este mai mare, uzurile progreseaz' repede $i apare pericolul de rupere. rticula!iile direc!iei sunt de obicei reglabile automat. @a cele reglabile manual, reducerea jocului se face str(ng(nd un dop filetat, care preseaz' arcurile $i pastilele )ntre care oscileaz' nuca respectiv'. Ca urmare a uzurii $i a tas'rii sau ruperii arcurilor, articula!iile se sl'besc, cre$te jocul volanului $i se pericliteaz' siguran!a circula!iei. rticula!iile se verific' periodic, se regleaz' $i la nevoie se )nlocuiesc arcurile defecte. 8' 6zura pieselor din angrenare $i a rulmen!ilor din caseta de direc!ie este determinat' de lipsa sau degradarea lubrifiantului, de produsele de uzur' $i de p'trunderea impurit'!ilor mecanice )n caset'. 6zura rulmen!ilor conici ai $urubului melc se identific' prin apari!ia jocului axial al volanului. Hocul axial se poate aduce )ntre limitele normale prin scoaterea unor garnituri de reglaj, special prev'zute sub capacul casetei de direc!ie. ;in cele prezentate anterior rezult' c', pentru restabilirea limitelor normale, este necesar s' se verifice cu aten!ie toate elementele mecanismului de direc!ie, s' se remedieze defec!iunile constatate $i s' se efectueze la timp ungerea $i reglajele corespunz'toare. Ca regul' general', se )ncepe cu verificarea $i reglarea rulmen!ilor de direc!ie, se continu' cu verificarea fix'rii levierelor pe fuzete $i a casetei de direc!ie pe cadru, se verific' $i regleaz' jocul articula!iilor barelor de direc!ie $i opera!iunea se )ncheie cu verificarea $i reglarea mecanismului din caseta de direc!ie. b) manevrarea greoaie a volanului se datore$te xeisten!ei unor for!e de frecare mau mari dec(t cele admisibile )n articula!iile mecanismului de direc!ie, )n caseta de direc!ie sau la pivo!i. Cauzele care dau na$tere for!elor de frecare m'rite sunt9 griparea pivo!ilor de fuzete- spargerea rulmen!ilor de fuzet'- griparea articula!iilorstr(mbarea axului volanului- sr(ngerea prea puternic' a mecanismului casetei de direc!ie.
,/

c) ruperea articulaiilor barei de direcie constituie una dintre defec!iunile cele mai grave care poate ap'rea pe timpul deplas'rii autovehiculului. ;ac' aceasta se produce la viteze mai mari de %3 ImJh sau )n curbe, poate avea consecin!e deosebit de grave. ;efec!iunea se concretizeaz' prin ruperea capului sferic al articula!iilordirec!iei sau prin desfacerea conexiunii barei transversale. ;ac' se rupe bara principal' sau una din articula!iile acesteia, volanul se rote$te liber $i niciuna dintre ro!ile directoare ale automobiluuli nu mai poate fi dirijat'. ;ac' se rupe bara transversal' a trapezului de direc!ie sau unul din levierele fuzetelor articulate cu aceast' bar', volanul ac!ioneaz' numai asupra ro!ii din st(nga, roata din dreapta r'm(n(nd liber'. d) slbirea volanului de direcie n consola sa se datoreaz' sl'birii $uruburilor de fixare a br'!'rii consolei, datorit' uz'rii sau degrad'rii garniturii de cauciuc dintre coloana volanului $i consol'. Ca urmare, volanul poate efectua $i im$c'ri laterale care dau o senza!ie de nesiguran!' )n conducerea automobilului. e) alte manifestri anormale care pot aprea la direcie pe timpul deplasrii! - direc!ia Ktrage )ntr-o parteL care poate avea urm'toarele cauze9 presiuni diferite )n pneurile ro!ilordirectoare- folosirea pneurilor de dimensiuni neegale- unghiuri ale ro!ilor directoare neegale- una din ro!ile motoare r'mas' permanent fr(nat'- arc de suspensie rupt- $asiu sau caroserie deformate- etc. - apari!ia oscila!iilor " fenomenul de flotare # care apare )n urm'toarele cazuri. <o!i dezechilibrate- unghiurile ro!ilor directoare incorecte- rulmen!ii ro!ilor uza!i- arcurile suspensiei sl'bite- etc. ' '# Dia(n.s5i2area 6e2anis6u*ui +e +ire2/ie :n decursul exploat'rii normale a automobilului mecanismul de direc!ie sufer' o serie de modific'ri ale st'rii tehnice9 - uzura capetelor de bar' care apare la nivelul pastilelor $i a bol!ului sferic. ceste uzuri se accentueaz' )n cazul deterior'rii man$oanelor de protec!ie din cauciuc sau )n cazul unor montaje gre$ite- uzuri ale buc$elor sau danturii cremalierei- modificarea valorilor unghiurilor de a$ezare ale ro!ilor $i pivo!ilor. Efectul schimb'rii st'rii tehnice a mecanismului de direc!ie se concretizeaz' prin cre$terea jocului volanului, apari!ia jocului axial al axului volanului, )nr'ut'!irea stabilit'!ii direc!iei de deplasare a automobilului $i uneori a cre$terii efortului de ac!ionare a volanului.

,0

;iagnosticarea st'rii tehnice a mecanismului de direc!ie care trebuie verificat' periodic, prezint' o importan!' deosebit' pentru siguran!a circula!iei. &e apreciaz' c' aproximativ ,0M din accidentele de circula!ie din cauze tehnice revin mecanismului de direc!ie ca urmare a bloc'rii direc!iei, a jocurilor excesive ale volanului, desprinderii articula!iilor p(rghiilor de direc!ie, etc. &tarea tehnic' a mecanismul de direc!ie se stabile$te prin prob' )n rulaj, prin executarea unor opera!ini simple de verificare $i prin lucr'ri complexe de diagnosticare tehnic'. "' 4erificarea jocului unghiular al volanului. Hocul unghiular al volanului variaz' normal )ntre ,35,.o. Prin uzurile normale ce se produc )n timpul exploat'rii acest joc ajunge p(n' la .3o, iar prin apari!ia unor defec!iuni sau uzur' avansat' poate dep'$i aceast' valoare periclit(nd securitatea circula!iei. Cre$terea jocului volanului se datore$te uzurii articula!iilor "cre$tere cu 25*o#, uzurii pivotului fuzetei $i a buc$elor sale "cre$tere cu %5*o#, uzurii casetei de direc!ie "cre$tere cu ,3523o#, etc. 8'surarea jocului la volan se poate face cu ro!ile aplicate pe sol sau suspendate folosind un dispozitiv ca cel prezentat )n figura 2. ,%. ?dentificarea cauzei care determin' m'rirea jocului volanului se face prin blocarea uneia din ro!ile directoare $i )ncercarea repetat' de a roti volanul cu o for!' de /5,3 da>. @a un mecanism de direc!ie cu stare tehnic' bun' nu trebuie s' se observe pe timpul acestor manevre deplas'ri relative )n articula!ii. @a autovehiculele pe ro!i echipate cu servodirec!ii, jocul volanului se determin' dup' suspendarea axelor cu ro!i directoare, cu motorul )n func!iune, la o anumit' presiune )n instala!ie, c(nd ro!ile directoare sunt blocate. :n acest scop se monteaz' )n re!eaua de conducte a instala!iei un manometru "figura 2.,2a# sau un aparat special "figura 2.,2b#, cu domenii de m'surare corespunz'toare.

,1

+ig. 2.,2 8ontarea aparatelor pentru )ncercarea direc!iilor hidraulice a-cu manometru- b-cu aparat special

+ig. 2.,% ;ispozitiv pentru verificare jocului $i efortului de rotire a volanului ,-dinamometru- 2-scal'- %-s'get' indicatoare- *,.-opritoare- /-tij' gradat'

,2

' 4erificarea efortului de rotire a volanului. 4aloarea admisibil' a efortului la volan difer' dela o construc!ie la alta $i este cuprins' , de regul', )ntre %51 da> la automobilele cu mecanismul de direc!ie )n stare bun'. 4alorile mai mari sunt valabile pentru autovehiculele grele, prev'zute cu mecanism melc - roat' melcat'. Efortul la volan se determin' eliber(nd roata blocat' a automobilului suspendat $i ac!ion(nd volanul, prin intermediul dinamometrului, p(n' c(nd ro!ile )ncep s' vireze. <otirea volanului se face )ncep(nd din pozi!ia mersului )n linie dreapt', deoarece la capetele cursei de rotire a acestuia efortul la volan este mult mai mare "de ,,.52 ori#. :n cazul direc!iei cu servomecanism hidraulic, datorit' amplific'rii efortului la volan depus de conduc'torul auto )n timpul conducerii, simpla m'surare a acestuia este nesemnificativ'. ;e aceea se verific' valoarea reac!iunii hidraulice la o anumit' for!' aplicat' la periferia volanului, cu ro!ile de direc!ie suspendate $i motorul )n func!iune. @a un efort la volan de ,3523 da>, aplicat aproximativ . secunde, c(nd rotirea unei ro!i este limitat' la extrmitatea cursei, valoarea presiunii )n instala!ie trebuie s' fie de %35%. bar. #' 4erificarea geometriei ro!ilor de direc!ie. ceast' opera!iune necesit' efectuarea prealabil' a urm'toarelor opera!iuni9 - eliminarea jocurilor din mecanismul de direc!ie prin recondi!ionarea $i reglarea elementelor componente- pozi!ionarea $i fixarea casetei de direc!ie- centrarea direc!iei- corectarea presiunii )n pneuri conform valorilor nominale- echilibrarea ro!ilor- )nc'rcrea automobilului conform prescrip!iunilor din instruc!iunile de exploatare- a$ezarea automobilului pe un teren orizontal, )n pozi!ia mersului rectiliniu- blocarea ro!ilor din spate prin aplicarea fr(nei de m(n'. 4erificarea efectiv' a geometriei ro!ilor directoare const' )n9 - verificarea ful'rii ro!ilor $i anularea influen!ei acesteia asupra rezultatelor determin'rilor, prin modificarea pozi!iei aparatului fa!' de roat'- deteminarea neparalelismului ro!ilor- verificarea unghiurilor de bracare- verificarea unghiului de carosaj- verificarea unghiului de )nclinare transversal' a pivotului- verificarea unghiului de )nclinare longitudinal' a pivotului "unghiul de fug'#. paratele $i dispozitivele utilizate la verificarea geometriei ro!ilor directoare pot fi simple sau complexe.
23

paratele simple necesit' o tehnologie de m'surare simpl', dar au o precizie mai redus' $i se impune deplasarea autovehiculului pe timpul m'sur'torilor. Ele pot fi de tip mecanic, cu manometru "rigl' telescopic' figura 2.,* # sau de tip optic, cu cu bul' de nivel "figura 2.,.#. paratele complexe sunt standuri optice sau electronooptice care permit determinarea cu precizie ridicat' a tuturor parametrilor geometrici ai direc!iei $i nu necesit' deplasarea autovehiculului pe timpul m'sur'torilor. paratura electronooptic' se utilizeaz' pe scar' larg' deoarece are o fiabilitate ridicat', asigur' o )nalt' precizie a m'sur'torilor $i necesit' o tehnologie relativ simpl' de m'surare. 6n astfel de aparat este prezentat )n figura 2.,/. 6nghiurile de convergen!' $i de carosaj se eviden!iaz' prin deplasarea proiectoarelor )n jurul axelor proprii- unghiurile de bracaj $i unghiurile pivotului se determin' numai prin ac!ionarea volanului "virare#. &tandul electronooptic permite , de asemenea, determinarea dezax'rii pun!ii din spate a autovehiculului. Pentru aceasta proiectoarele se monteaz' pe ro!ile din spate ale autovehiculului iar ecranele suplimentare pe ro!ile din fa!'- dac' indica!iile de pe scalele ecranelor suplimentare sunt egale, puntea din spate nu este dezaxat'.

+ig. 2.,* <igl' telescopic' pentru m'surarea convergen!ei ro!ilor

2,

+ig. 2.,. parat cu bul' de nivel pentru m'surarea geometriei ro!ilor +ig. 2.,/ Proiector rotitor

;eoarece tehnologia verific'rii complete a geometriei direc!iei pe standuri este complex', se recomand' folosirea standurilor "figura 2.,0.# )n situa!iile )n care exist' simptomele unor dereglaje "uzur' anormal' a anvelopelor, modificarea !inutei de drum a automobilului,etc.#

22

+ig. 2.,0 mplasarea standului pentru verificarea geometriei ro!ilor de direc!ie

8' 4erificarea jocurilor pivo!ilor. @a solu!iile constructive prev'zute cu pivo!i axiali, articula!iile fuzetelor se verific' prin m'surarea jocurilor radiale $i axiale A. Hocul radial se verific' prin suspendarea ro!ii, aducerea ceasului comparator la zero $i apoi, dup' cobor(rea ro!ii, citirea pe ceasul comparator a valorii lui "figura 2.,1#.

2%

+ig. 2.,1 8'surarea jocului radial al pivo!ilor ,-ceas comparator- 2-cric

Hocul axial A se m'soar' cu ajutorul unei lere spion. Hocurile anormale din articula!iile pivo!ilor se pot eviden!ia $i prin mi$carea ro!ii suspendate cu ajutorul m(inilor. stfel, )n cazul articula!iilor, se mi$c' alternativ roata )n plan orizontal pentru identificarea jocului )n articula!ia bieletei, $i )n plan vertical pentru jocurile pivo!ilor fuzetei. Constatarea jocului pivo!ilor axiali se face prin mi$carea ro!ii suspendate )n direc!ia transversal'. 9' 4erifcarea jocurilor rulmen!ilor ro!ilor de direc!ie. Hocul rulmen!ilor butucilor ro!ilor se pune )n eviden!' ddup' ridicarea ro!ii de pe sol $i demontarea articula!iilor elementelor direc!iei $i roata respectiv'. Constatarea jocului se efectueaz' prin mi$carea ro!ii cu m(na )n plan transversal, iar valoarea exact' a jocului se determin' cu ajutorul unui dispozitiv prev'zut cu ceas comparator "figura 2.,2#. :' 4erificarea p(rghiilor, tijelor $i articula!iilor. &tarea tehnic' a sistemului de p(rghii $i tije articulate care realizeaz' virarea ro!ilor sub ac!iunea mecanismului cu angrenajare o importan!' deosebit' at(t pentru diminuarea intensit'!ii $ocurilor la volan, c(t $i pentru securitatea rutier'. :n exploatare se verific' starea barelor de comand' $i de conexiune, care trebuie s' nu prezinte lovituri sau deform'ri. ;e asemenea, se verifc' existen!a $plinturilor de asigurare la piuli!ele de la asamblarea articula!iilor $i garniturilor de protec!ie.

+ig. 2.,2 Constatarea $i m'surarea jocului rulmen!ilor butucului ro!ii

2*

' '8 Re6e+ierea +efe2/iuni*.r ,i re(*area 6e2anis6u*ui +e +ire2/ie a* au5.1e)i2u*e*.r :n urma verifc'rii st'rii tehnice a mecanismului de direc!ie este necesar s' se remedieze toate defec!iunile constatate, dup' care se efectueaz' reglajele )n vederea restabilirii valorilor normale ale parametrilor de exploatare. I' Defe2/iuni*e 2ase5ei +e +ire2/ie Caseta de direc!ie este compus' din carcas' $i mecanismul de direc!ie. <econdi!ionarea se face asfel9 - fisurile sau rupturile flan$ei se )ncarc' prin sudare electric'- filetele se corecteaz' cu tarodul, se )ncarc' prin sudare $i refileteaz' sau se l'rgesc g'urile $i se execut' filet majorat- alezajele %$i * sebuc$eaz' $i se alezeaz' buc$ele la diametrele nominale- g'urile se )ncarc' prin sudur' $i se alezeaz' la diametrul nominal. ;efec!iunile melcului globoidal cu excep!ia cazurilor de deformare, fisurare sau rupere, care impun rebutarea, se remediaz' )n felul urm'tor9
.

- suprafe!ele conice pentru rulmen!i $i fusurile arborelui se rectific', se )ncarc' prin cromare dur' $i se prelucreaz' la cota final'- canalele de pan' se )ncarc' prin sudare $i se execut' un canal nou, decalat la 23o. :n cazul arborelui levierului de direc!ie ansamblat cu rola sau prev'zut cu sector din!at, acesta se deformeaz' dac' dac' prezint' fisuri sau rupturi sau deteriorarea a mai mult de trei caneluri consecutive.

<emedierea se face )n felul urm'tor9 - fusurile se cromeaz' dur sau se )ncarc' prin metalizare- suprafe!ele laterale ale rolei se rectific', iar la montaj se adaug' $aibe de compensare cu grosimi corespunz'toare. @a mecanismul de direc!ie cu cremalier' $i la servomecanismul de direc!ie, remedierea se face prin )nlocuirea pieselor defecte. +a!' de procedeele de recondi!ionare prezentate anterior, la aceste piese se mai aplic'9

2.

- )ncovoierea !evii barei se )n$'tur' prin )ndreptare la rece sau la cald- filetele bol!ului sferic sau al $urubului de str(ngere se pot recalibra. "ondiiile tehnice de asamblare a mecanismelor de direcie a# :n cazul mecanismului melc globoidal F rol', reglarea jocului melcului )n carcas' se face prin rulmen!ii conici cu ajutorul $aibelor de reglaj, astfel )nc(t arborele s' se roteasc' uniform, f'r' )n!epeniri. xul % se preseaz' )nloca$urile din arborele levierului $i se fixeaz' cu puncte de sudur'. @a montarea rolei, trebuie s' se asigure un joc axial de 3,3* mm, prin utilizarea unor $aibe de reglaj. Hocul de angrenare dintre mlc $i rol' se regleaz' cu ajutorul $urubului de reglaj ,3, dup' care se asigur'. :n pozi!ia de mijloc a rolei, jocul de angrenare trebuie s' fie nul sau de maxim 3,3. mm la o rotire a melcului cu 2.o )n ambele sensuri. II' Re(*area 6e2anis6u*ui +e 2.6an+3 a* +ire2/iei 8ecanismul de comand' al direc!iei "angrenajul casetei de direc!ie#, )n raport de tipul constructiv, necesit' urm'toarele reglaje9 "' &tabilirea pozi!iei medii a angren'rii care se efectueaz' prin montarea normal' a volanului cu axul s'u astfel )nc(t, din pozi!ia corespunz'toare mersului rectiliniu a autovehiculului, num'rul de rota!ii ale volanului p(n' la bracare spre st(nga $i spre dreapta, s' fie acela$i. Penrtu controlul punctului de mijloc se marcheaz' repere vizibile ce trebuie s' coincid' pe diferite repere din compunerea direc!iei sau se precizeaz' cote m'surabile . ;ac' reperele lipsesc se procedeaz' astfel9 se suspend' axa de direc!ie, se decupleaz' elementele comandate de mecanism, se identific' num'rul total de ture ale volanului corespunz'toare trecerii de la un cap't la altul al angren'rii, se situeaz' volanul )n pozi!ia medie, dup' care se monteaz' elementele comandate. ' <eglarea jocurilor )n mecanismele direc!iei se efectueaz' dup' decuplarea levierelor de direc!ie. @a mecanismele de comand' a direc!iei de tipul melc globoidal $i sector din!at sau de tipul melc globoidal $i rol' se regleaz' jocul axial al melcului prin reglarea str(ngerii rulmen!ilor conici. <eglarea mecanismului de comand' se efectueaz' fie )n stare demontat', fie montat pe autovehicul. @a verificarea regl'rii prin evaluarea momentului rezistent la rotire, c(nd direc!ia este montat' pe autovehicul, trebuie s' se !in' seama de influen!a cuplurilor rezistente ale altor subansamble "lag're ax-volan, cuplaje cardanice, articula!ii sferice, fuzete F pivo!i F punte#.

2/

#' <eglarea unghiurilor de direc!ie se efectueaz' periodic )n vederea restabilirii valorilor normale necesare pentru securitatea circula!iei, precum $i pentru reducerea uzurii $i a consumului de carburant. :naintea execut'rii reglajelor este necesar s' se verifice starea tehnic' a elementelor suspensiei $i a mecanismului de direc!ie, s' se anuleze jocurile $i s' se corecteze presiunea )n pneuri. <eglarea convergen!ei se efectueaz' prin modificarea laturii mici a

trapezului direc!iei, cu ajutorul mufei de reglaj. <eglarea unghiului de fug', la suspensiile cu osie rigid', este posibil' prin intercalarea unor pene )ntre osie $i arcuri. &uspensiile independente au mecanisme de reglare de tip tirant sau excentric, )nglobat )n bra!ul superior sau inferior al suspensiei. Pentru aducerea unghiului de fug' la valorile prescrise, se ac!ioneaz' asupra fix'rii tirantului din partea lonjeronuuli respectiv, prin intermediul piuli!elor de reglare

20

+ig 2.2/ 8ecanism tip tirant de reglare a unghiului de fug'

6nghiul de carosaj $i )nclinare transversal' a pivotului, de regul' nu se regleaz' )n exploatare. ;ep'$irea valorilor prescrise sau a toleran!elor admise )ntre ro!i poate fi corectat' numai prin schimbarea bra!elor sau chiar a fuzetei, dac' eventual sunt deformate.

CAPITOLUL III NORME DE PROTECTIE A MUNCII

+iecare membru al colectivului de munc' este obligat9 - s' respecte tehnologia de lucru stabilit' $i disciplina la locul de munc'. - &' aplice $i s' respecte normele $i instruc!iunile de protec!ia muncii la locul de munc' sau oricare alt loc unde se va deplasa ocazional.

21

- &' ia parte la instructajele de protec!ie a muncii, s' foloseasc' efectiv $i corect )n timpul procesului de munc' echipamentul de protec!ie $i echipamentul de lucru cu care este dotat . - &' cunoasc' m'surile de prim ajutor care trebuie aplicate )n caz de accident ,iar )n caz de accident s' comunice imediat $efului ierarhic superior atunci c(nd este posibil . - Conduc'torii locurilor de munc' vor stabili procedee tehnologice de lucru nepericuloase indic(nd mijloacele ajut'toare necesare ,)n func!ie de opera!iile $i condi!iile de execu!ie , $tiind c' el poart' r'spunderea pentru respectarea regulilor de protec!ie a muncii )n timpul efectu'rii acestor opera!ii. Este interzis sp'larea m(inilor cu benzin' , motorin', petrol sau alte solu!ii acide sau alcaline folosite )n procesul de produc!ie . &e interzice folosirea de improviza!ii ca s(rme , lan!uri fr(nghii etc. care se pot rupe $i provoca accidente .

CAPITOLUL IV RE;LEMENT<RI PRO%ESIONALE Or+inu* nr' 9=8> !!9 +in !" A0ri*ie !!9 0ri1in+ .r(ani-area si +esfasurarea e4a6enu*ui 0en5ru .b5inerea 0er6isu*ui +e 2.n+u2ere vand in vedere prevederile art. 2* din =rdonanta de urgenta a Buvernului nr. ,2.J2332 privind circulatia pe drumurile publice, ale cap. ??? sectiunea ? din <egulamentul de aplicare a =rdonantei de urgenta a Buvernului nr. ,2.J2332 privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin Dotararea Buvernului nr. 1.J233%, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 2 alin. "*# din =rdonanta de urgenta a Buvernului nr. /%J233% privind organizarea si functionarea 8inisterului dministratiei si ?nternelor, aprobata cu modificari si completari prin
22

@egea nr. /3*J233%, cu modificarile ulterioare, ministrul administratiei si internelor emite urmatorul ordi ART' "' - ",# Examenul pentru obtinerea permisului de conducere se sustine la serviciile publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, denumite in continuare servicii publice comunitare, din cadrul prefecturilor pe a caror raza teritoriala isi au domiciliul candidatii "resedinta, in cazul cetatenilor straini ori romani cu domiciliul in strainatate#"2# +ac exceptie de la prevederile alin. ",# absolventii cursurilor de pregatire pentru obtinerea permisului de conducere pentru categoriile Ev siJsau Eb, precum si militarii in termen, elevii si studentii institutiilor de invatamant din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, care pot sustine examenul la serviciul public comunitar pe a carui raza teritoriala isi are sediul unitatea de invatamant respectiva. ART' ' - ",# Examinarea persoanelor care solicita obtinerea permisului de conducere se efectueaza de catre examinatori atestati in acest sens de ;irectia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, din cadrul 8inisterului dministratiei si ?nternelor. "2# Conditiile de pregatire si atestare a examinatorilor se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, potrivit reglementarilor legale in vigoare. ART' #' - ",# Persoana care solicita examinarea pentru obtinerea permisului de conducere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii9 a# sa aiba varsta de cel putin ,1 ani, cu urmatoarele exceptii9 ,. cel putin ,/ ani, pentru subcategoriile , si A,2. cel putin 2, de ani, pentru categoriile ;, ;E, Eb si Ev si subcategoriile ;, si ;,Eb# sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinareac# sa faca dovada absolvirii cel putin a cursurilor primare, precum si a pregatirii teoretice si practice realizate prin cursuri organizate de unitati autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicita examinarea. "2# Persoana condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru comiterea unei infractiuni prevazute la art. ,3, din =rdonanta de urgenta a Buvernului nr. ,2.J2332 poate fi admisa la examenul pentru obtinerea permisului de conducere in conditiile prevazute la art. ,3% alin. ",# lit. a# si b# din acelasi act normativ. ART' 8' - ;osarul de examinare trebuie sa cuprinda urmatoarele documente9 a# cererea-tip "anexa nr. ,#-

%3

b# fisa de scolarizare "anexa nr. 2# care contine datele de stare civila ale candidatului, forma de pregatire teoretica si practica realizata de unitatile autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care se solicita examinarea, completata prin dactilografiere si semnata de candidat, pe care se aplica o fotografie color a acestuia in spatiul special destinatc# fisa medicalad# avizul psihologice# certificatul de cazier judiciar in termen de valabilitate "pentru cetatenii straini cu resedinta sau cu domiciliul in <omania, acesta se elibereaza de ?nspectoratul Beneral al Politiei <omane#f# copia documentului de identitateg# documentul justificativ din care sa rezulte ca solicitantul a urmat o forma de invatamanth# chitanta de plata a taxei de examinarei# copia permisului de conducere, in cazul persoanelor care solicita obtinerea unei noi categorii sau subcategoriij# dovada ca solicitantul a absolvit un curs de legislatie rutiera si conduita preventiva organizat de o unitate autorizata si copia hotararii judecatoresti de condamnare ramase definitiva, in cazul persoanelor care solicita examinarea pentru obtinerea unui nou permis de conducere in locul celui anulat. ART' 9. - ",# Programarea la examen se solicita personal de catre candidat. "2# @a primirea dosarului de examinare se verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. %, precum si existenta actelor prevazute la art. *. ART' :. - ",# Examinarea candidatilor cuprinde proba teoretica si proba practica. "2# Proba teoretica se desfasoara pe baza unui chestionar, putand fi efectuata si cu ajutorul unui sistem informatic avizat de ;irectia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor. "%# Proba teoretica se poate sustine si intr-o limba de circulatie internationala. "*# Proba practica cuprinde testarea conducerii unui autovehicul in poligon siJsau, dupa caz,in trafic, atat in localitati, cat si in afara acestora, inclusiv dupa lasarea serii. ".# Examinarea la fiecare dintre componentele probei practice se efectueaza de catre un alt examinator. ART' =' - ",# Examinarea persoanelor la proba teoretica se face pe baza de chestionar, dupa cum urmeaza9 a# pentru categoriile , A, AE, Er, Eb, Ev si subcategoriile ,, A, se acorda un singur chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie,

%,

notiunilor de prim ajutor si de conduita preventiva, precum si a elementelor de mecanicab# pentru categoriile C, CE si subcategoriile C,, C,E se acorda un chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de prim ajutor, de conduita preventiva si a elementelor de mecanica, precum si un chestionar cu reguli specifice pentru categoria Cc# pentru categoriile ;, ;E si subcategoriile ;,, ;,E se acorda un chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de prim ajutor, de conduita preventiva si a elementelor de mecanica, precum si un chestionar cu reguli specifice pentru categoria ;. "2# ?n functie de categoria ori de subcategoria pentru care se solicita examinarea, chestionarele contin cate 2/ de intrebari din regulile de circulatie, notiunile de prim ajutor, conduita preventiva si elementele de mecanica si, respectiv, ,, intrebari cu reguli specifice pentru categoria C sau ;. "%# Candidatii consemneaza raspunsurile la intrebari in anexa la chestionar "anexa nr. %#. "*# ?n cazul in care candidatul solicita examinarea pentru obtinerea permisului de conducere categoriile A, C siJsau ;, i se va acorda un chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de prim ajutor, conduitei preventive si a elementelor de mecanica si cate un chestionar cu regulile specifice pentru categoriile C siJsau ;. ART' ?' - ",# Chestionarele de examen si grilele de corectare folosite la proba teoretica se stabilesc de ;irectia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor. "2# Proba teoretica cuprinde in mod obligatoriu notiuni din urmatoarele domenii9 a# ;ispozitiile legale in materie de circulatie rutiera9 - in special cele care privesc semnalizarea, inclusiv marcajele, regulile de prioritate si restrictiile de viteza. b# Conducatorul auto9 - importanta vigilentei si a comportamentului fata de alti participanti la trafic- functiile de perceptie, de evaluare si de decizie, mai ales timpul de reactie, si modificarile comportamentului conducatorului auto ca urmare a efectelor consumului de alcool, droguri si de medicamente cu influente negative asupra conducerii unui autovehicul, a starilor emotionale si a oboselii. c# ;rumul9 - normele legale referitoare la respectarea distantelor de siguranta dintre vehicule, distantei de franare si tinutei de drum a vehiculului in diferite conditii meteorologice si in functie de starea carosabilului-

%2

- riscurile de conducere legate de starea diferita a carosabilului si mai ales variatiile acestuia in functie de conditiile atmosferice si de vizibilitate- caracteristicile diferitelor tipuri de drumuri si dispozitiile legale care decurg din acestea. d# Ceilalti participanti la trafic9 - riscurile specifice legate de lipsa de experienta a celorlalti participanti la trafic, a categoriilor de participanti la trafic cu vulnerabilitate sporita, cum sunt9 copiii, pietonii, biciclistii si persoanele cu mobilitate redusa- riscurile inerente circulatiei si conducerii diferitelor tipuri de vehicule si conditiilor de vizibilitate pe care le au conducatorii acestora. e# <eglementare generala si diverse9 - reglementare relativa la documentele administrative referitoare la folosirea vehiculului- reguli generale privind comportamentul pe care trebuie sa il adopte conducatorul auto in caz de accident "acordarea primului ajutor, prezervarea urmelor de la locul accidentului, anuntarea politiei, salvarii etc.# si luarea altor masuri pentru indepartarea sau diminuarea efectelor accidentului- masurile de securitate referitoare la incarcatura vehiculului si la persoanele transportate. f# Precautii care trebuie luate la parasirea vehiculului. g# Elemente mecanice legate de securitatea conducerii auto9 posibilitatea de a sesiza defectiunile curente care pot afecta indeosebi eficacitatea sistemului de directie, de suspensie, de franare, cauciucurile, farurile si semnalizatoarele, catadioptrii, oglinzile retrovizoare, spalatoarele si stergatoarele de parbriz, sistemul de esapament, centurile de siguranta si claxonul. h# Echipamentele de siguranta ale vehiculelor, mai ales folosirea centurilor de siguranta si a echipamentelor de siguranta pentru copii. i# <egulile de folosire a vehiculului referitoare la protectia mediului inconjurator "folosirea corespunzatoare a sistemului de avertizare sonora, consumul moderat de carburant, limitarea emisiilor de gaze poluante etc.#. "%# ;ispozitii specifice referitoare la categoria , respectiv la subcategoria ,. Controlul obligatoriu al cunostintelor generale cu privire la9 a# folosirea echipamentelor de protectie, cum ar fi manusile, cizmele, imbracamintea si cascab# vizibilitatea motociclistilor pentru ceilalti participanti la traficc# riscurile legate de diferitele conditii de circulatie indicate mai sus, acordandu-se atentie si portiunilor alunecoase de sosea, gurilor de canal, marcajelor rutiere aplicate pe carosabil, sinelor de tramvai etc-

%%

d# elementele mecanice legate de siguranta conducerii auto, acordandu-se atentie si comutatorului pentru intreruperea curentului in cazuri de urgenta, nivelului de ulei si curelei de transmisie. "*# ;ispozitii specifice privitoare la categoriileJsubcategoriile C, CNE, C,, C,NE, ;, ;NE, ;, si ;,NE. Controlul obligatoriu al cunostintelor generale privind9 a# regulile referitoare la timpii de conducere si perioadele de repaus, conform <egulamentului Consiliului "CEE# nr. %.123J1.- utilizarea dispozitivului de inregistrare prevazut de <egulamentul Consiliului "CEE# nr. %.12,J1.b# regulile referitoare la tipul de transport9 de marfuri sau de calatoric# documentele relative la vehicul si la transport, necesare pentru transportul national si international de marfuri si de calatorid# comportamentul care trebuie adoptat in caz de accident- cunoasterea masurilor care trebuie luate dupa un accident sau un eveniment similar, mai ales a interventiilor de evacuare a pasagerilor, precum si cunostintele de baza in materie de prim ajutore# masurile de precautie care trebuie luate la scoaterea si inlocuirea rotilorf# regulile privitoare la masa si dimensiunea vehiculelor, reguli privitoare la dispozitivele de limitare a vitezeig# impiedicarea vizibilitatii conducatorului auto si a celorlalti participanti la trafic, din cauza caracteristicilor vehicululuih# citirea unei harti rutiere, planificarea unui itinerariu, inclusiv folosirea sistemelor de navigatie electronice "facultativ#i# factorii de securitate privitori la incarcatura vehiculului9 controlul incarcaturii "stivuire si fixare#, dificultati legate de anumite tipuri de incarcaturi "de pilda, lichide, incarcaturi suspendate etc.#, incarcarea si descarcarea marfurilor si folosirea materialului de incarcare "numai pentru categoriile C, CNE, C, si C,NE#j# responsabilitatea conducatorului auto in ceea ce priveste transportul pasagerilor, confortul si siguranta calatorilor, transportul copiilor, controalele necesare inaintea plecarii. ".# Controlul obligatoriu al cunostintelor generale despre urmatoarele dispozitii referitoare numai la categoriile C, CNE, ; si ;NE9 a# principiile de constructie si de functionare a urmatoarelor elemente9 motoare cu combustie interna, fluide "de exemplu, uleiul de motor, lichidul de racire, lichidul pentru spalatorul de parbriz#, circuitul carburantului, circuitul electric, sistemul de aprindere, sistemul de transmisie "ambreiaj, cutie de viteze etc.#b# lubrificarea si protectia antigelc# principiile de constructie, de montare, de utilizare si de intretinere a anvelopelor%*

d# principiile tipurilor, functionarii, principalelor piese, atasarii, folosirii si intretinerii atente a garniturilor de frana si a dispozitivelor de limitare a vitezeie# principiile tipurilor, functionarii, principalelor piese, atasarii, folosirii si intretinerii atente a dispozitivelor de cuplare "numai pentru categoriile CNE si ;NE#f# metode pentru detectarea cauzelor de producere a penelorg# intretinerea preventiva a vehiculelor si reparatiile curente necesareh# responsabilitatea conducatorului auto in ceea ce priveste receptia, transportul si livrarea marfurilor, conform conditiilor convenite "numai pentru categoriile C si CNE#. ART' @' - Eimpul afectat solutionarii unui chestionar de cunoastere a regulilor de circulatie este de %3 de minute, respectiv de ,3 minute pentru un chestionar cu reguli specifice pentru categoria C sau ;. ART' "!' - ",# Examinarea persoanelor in ceea ce priveste cunoasterea regulilor de circulatie se desfasoara in sali adecvate acestei activitati, stabilite prin dispozitie a sefului serviciului public comunitar. "2# ?n anexa la chestionar persoana examinata va completa toate rubricile existente si va semna. Persoana examinata consemneaza olograf mentiunea referitoare la perioada si la scoala de soferi absolvita, pe versoul anexei, dupa care semneaza. "%# Proba teoretica consta in completarea de catre candidat a anexei la chestionar, prin insemnarea cu litera OPK a casetei sau casetelor corespunzatoare raspunsuluiJraspunsurilor consideratJconsiderate corectJcorecte, lasand necompletate celelalte casete cu raspunsurile considerate gresite. teoretice9

CAPITOLUL V METODICA INSTRUIRII AUTO

CE TREBUIE S< ANDEPLINEASC< PRE;<TIREAB DE CE SI CUMB - Confer' )ncredere- Participantul este capabil s' fac' ceva ce nu poate s' fac' )nainte-

%.

- ;' o )ntelegere clar' munciiQ - 8ai multe cunostinte- Concepte mai largi "extinse#Preg'tire trebuie s' se )ndrepte spre unul sau mai multe din urmatoarele obiective9

+olositi demonstratia si interpretarea pe roluri

CUNOSTINTECPRACTICA PRICEPERE PRICEPERE C POZITIVA D PRODUCTIE

D
+olositi lectura sau interpretarea pe roluri

ATITUDINE

&' definim preg'tirea din punct de vedere al participantului9 INVATAREA ESTE PROCESUL DE DOBANDIRE A NOI CUNOSTINTE PRICEPERI SI ATITUDINI

+olositi lectura sau inerpretarea pe roluri

PREG+TIREA SC!I B+ OA ENII

S%ATURI PRIVIND PRE;<TIREA: >6 6?E E? >?C?=; ER 9 - +iecare persoan' este unic' - Preg'tirea trebuie s' serveasc' diferitelor nevoi
%/

tingeti nivelele de )nv'tare si cunostinte

- Ereceti de la cunoscut la necunoscut - Ereceti mai departe, c(te un pas odat' - ;escrieti urm'torul pas cu referire la precedentul - Promovati oportunit'ti pentru practic' r'tati cum se aplic' preg'tirea )n viata real' - +iti flexibil dar, atingeti obiectivele pred'rii - +iti r'bd'tor, tolerant si )nteleg'tor - :ncurajarea, laudele si recunoasterea sunt importante - =biectivele pred'rii si astept'rile trebuie s' fie clare cordati timp pentru g(ndirea creatoare si )ntreb'ri - ?maginatia studentilor este un mijloc important )n preg'tire - ;eterminati-l pe participant s' se implice si s'-si )mp'rt'seasc' experientele - Exercitiile trebuie s' fie relevante, ca puncte folositoare )n )nv'tare - ;ezvoltati un climat ce )ncurajeaz' auto-crtica - +iti sigur c' fiecare are sansa de a participa - ?ncurajati auto-evaluarea - 4erificati dac' au )nv'tat - Experientele si performantele studentilor sunt cele mai bune mijloace. EXPERIEN&A CONCRET< E40erien/a 0ers.na*3 F aceasta este experien!a pe care participan!ii au c($ticat-o anterior particip'rii la curs.Ei pot deasemeea s' c($tige experien!' nou' )n timpul cursului sau )n timpul unuia din exerci!ii. ?mportant )n aceast' faz' este sentimentul experiment'rii cuno$tiin!elor. Pri1e,5e ,i ref*e253' Privind )napoi , cu deta$are la experien!a fiec'rui participant prin )ntreb'ri de genul9Oce a mers bine si ce nu a mers bineQO care sunt esentiale. cesta este adesea momentul c(nd parcipipantuva veni cu )ntreb'rile lui pentru )nv'tare. %.r6area +e 2.n2e05e abs5ra25e si 5e.rii ;En+irea

%0

Paricipantul primeste informatii noi )n procesul de formare a conceptelor abstracte si a teoriilor si )i permite s' )nregistreze si s' explice experientele. Experimentarea conceptelor )n situatii noi :n acest stadiu participantul pune noile cunostiinte )n practic'. Se21en5a .bisnui53 es5e s3 7n2e0e5i 2u . 5e.rie si s3 . 0une5i 7n 0ra25i23 0rin5rFun e4er2i5iu si a0.i s3 +is2u5a5i e4er2i5ii 0rin 0ris6a 5e.riei'

BIBLIO;RA%IE "'INSTALA&II MESERIEI 8. +<RS?@R GI ECHIPAMENTE AUTOFTEHNOLO;IA >E=>E&C6

ELECTROMECANIC AUTO - E. . 7EE+@E

%1

8anual pentru liceele industriale "clasele a P? $i a P??-a # 2.UTILA$UL GI TEHNOLO;IA MESERIEI mecanic motoare termice 8. &ECD? ?. 7E<A > 8anual pentru $coli profesionale "anul ???# #'CUNOAGTEREA AUTOVEHICULELOR ;H' %R<&IL< 8anual pentru $coli profesionale ANTRE&INEREA GI REPARAREA

%2