PSIHOLINGVISTICA curs 3

23.octombrie.2003

Gandirea, inca din Antichitate, era considerata ca unitara, ca fiind procesul psihic referitor la reflectarea abstaracta a existentei. Cu timpul au aparut facultatile gandirii: intelectul, ratiunea, speculatiunea.
D.p.d.v. etimologic :

Intelectul = intellectus grec.! = verstand ger.! oglida!

Ratiunea = ratio lat.! = logos grec.!

Speculatia (teoretizarea) = speculatio lat.! = speculum

"oate presupun o modalitate specifica, nesen#orial abstracta, generali#ata sau esentiali#ata,de referinta la existenta. $a ce se refera fiecare% D.p.d.v. ontologic : Inteli enta = se refera la relatiile perceptive sen#orial, starile de fapt. Ratiunea = indica ce sunt lucrurile individuale, esenta lor Speculatiunea = cauta cau#a pt care lucrurile sunt asa cum sunt. &iecare facultate a gandirii se refera la acte psihice diferite
Dp.d.v. psihologic :

Intelectul, se refera la perceptie si intuitie intuitus = privire calra!. 'nteligenta, pe ba#a perceptiei lucrurilor, permite o vedere clara asupra situatiei in care se gasesc.

Ratiunea, se refera la o!ser"atie si re#lectie. (rin observatie separam obiectele individuale pt. a le observa independent de cadrul lor perceptiv. Re#lectia este o activitate psihica dseosebita. )ste transpunerea observatiei pe plan mental. A reflecta asupra unui lucru, inseamna a te gandi la componentelesale esentiale tocmai pt. a surprinde esenta lui. Speculatiunea speculum = oglinda!, e o modalitate de a surprinde ceva, numita si gandire teoretica din grec. theoria!, ba#ata pe 2 activitati psihice : $editatie si re"elatie. Starea de $editatie mio = a mi*i! este o stare neperceptiva nu mai ve#i, nu mai au#i, nu mai simti!. Cand medite#i, medite#i asupra cau#elor de ce este asa cum este%!, re#ultatul acestui proces fiind re"elatia din grec. apokalypsis!.
Aspectele psihice si lingvistice:

limba*ul intelectului este limbajul simbolic limba*ul rationalului este limbajul rational limba*ul speculatiunii este limbajul categorial Li$!a%ul si$!olic, este un limba* de semne, de regula neverbal. A fost studiat in psihologia moderna de +.(iaget in ,'nteligenta neverbala la copii-. A fost perfectionat cu semne si a dus pe plan logic elaborarea asa #iselor logici simbolice &'(: a.b, unde a semnifica .......... si b .............!. /tili#area literelor, in limba*ul simbolic, este facuta fara a se tine cont de semnificatia alfabetica a literelor, alegerea lor fiind facuta pt. comoditate. Celelate semne, semnele de relatie, sunt hieroglifice 0 1 . 1 2 etc! (oate fi exprimat uneori si lingvistic vocalic, verbal!. Li$!a%ul notional, este limba*ul verbal obisnuit cel utili#at la cursuri!, utili#and cuvintele articulate pt. a exprima esenta lucrurilor. A emite o judecata sau un rationament inseamna a rationa, a intelege. 3e mai foloseste si termenul de a intelege in legatura ca ratiunea, deoarece cuvintele se raportea#a unlele la celelalte creand un fel de perceptivitate auditiva sau vizuala atunci cand sunt scrise. A intelege perceptiv = percepem auditiv sau vi#ual A intelege rational = percepem vi#ual si intelegem rational. Li$!a%ul cate orial 4andirea speculativa sau teoretica! este exprimata in limbaj categorial. $a teoria unei stiinte ne interesea#a in ceputurile acestei stiinte : 5 cum s5a nascut categoria inceputului! 5 la ce se refera categoria obiectelor! 5 cum e tratat obiectul categoria metodelor!.
Diferentele dintre limba*e d.p.d.v. al pronuntiei lor :

li$!a%ul si$!olic, poate fi redat in scriere pictografica prin desene! si ideografica prin desene simplificate, hieroglifice!. ex. : = djeu! om, in limba chine#a 1

5 5

li$!a%ul notional al notiunii!, cuvantul este mobilul vorbirii autentice. &'( : om = hommo = man1 om = limba* verbal al ratiunii. li$!a%ul cate orial al speculatiunii!. &'( : umanitate = humanite