Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
53Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Efectele psihologice ale abuzului de calculator

Efectele psihologice ale abuzului de calculator

Ratings:

4.75

(8)
|Views: 4,497 |Likes:
Published by isarescu22

More info:

Published by: isarescu22 on Feb 04, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2014

pdf

text

original

 
DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE UTILIZÃRIICALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI
Roxana CHIRITÃ*, Gabriela CHELE**, Cristinel STEFÃNESCU***, MirceaILINCA****, Vasile CHIRITÃ*
Rezumat
 Care este efectul utilizãrii calculatorului asupra mintii copiior Este calcuatorul bun sau rãupentru copii Aceste întrebãri sunt în atentia pãrintilor si educatorilor raportându-ne laprezenta tot mai frecventã a calculatorului la servici, în scoli si acasã. Cercetãrile auidentificat cã utilizarea patologicã a calculatorului afecteazã functionarea socialã, psihologicãsi ocupationalã. Deci, bazându-ne pe datele gãsite în literatura de specialitate, acest articolexamineazã impactul utilizãrii calculatorului a copii si adolescenti.
Cuvinte cheie:
utilizarea calculatorului, copii, social, psihologic, ocupational.
Abstract
 What is the effect of the computer on the mind of a child It is the computer good for childrenor bad for them These questions are of great concern to parents and educators, faces as weare with the growing presence of computers in the workplace, in schools, and at home.Research has identified pathological computer use which has been associated withsignificant social, psychological, and occupational impairment. Therefore, based upon thefinding from literature, this paper examines the impact of computer use at children andteenagers.
Key words:
computer use, children, social, psychological, occupational.
* Profesor, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi, Sef de sectie , Spitalul Cinic de Psihiatrie"Socola" Iasi** Medic rezident, Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi*** Sef de lucrãri, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi**** Profesor, Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iasi
Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata noastrã de toate zilele, tinzând, sã devinã un bun de largconsum. Astãzi observãm cu totii tendintele de implementare a tehnicilor de informatizare si decomunicare în viata cotidianã. Ca sã realizãm amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã lanivelul anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane carefolosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acestfenomen de masã are atât implicatii pozitive, cât si negative, ce nu pot fi neglijate. (1)Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitãtile unice ale acestora,care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferireprezentãri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona consistent sidiferentiat cu fiecare elev în parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii aufolosit Internetul înainte de a ajunge în scoala primarã. (2) În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vârsta cuprinsã între 2-17 ani, detin uncalculator acasã si 78% din acestea sunt conectate la internet. (3)Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc calculatorul si dintreacestia 59% navigheazã pe internet.(2)Astãzi, copiii afirmã cã utilizeazã frecvent calculatorul pentru educatie si distractie. Studiile preliminarearatã cã impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever decât ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sãptãmânã la calculator pentru jocuri
 
si aceasta nu influenteazã timpul pentru televizor. Dar se constatã o scãdere a timpului pentru activitãtisportive sau sociale. (3) v Peste 90% din copiii cu vârste între 13-17 ani stiu cum sã foloseascãcomputerul. Nu s-au evidentiat diferente între sexe în ceea ce priveste utilizarea sa. (4)Odatã cu cresterea rolului calculatorului în viata copiilor au apãrut si întrebãrile: 1. Poate calculatorul sãmotiveze cu adevãrat copii ca sã învete mai bine si mai repede 2. Trebuie ca copii sã înceapã sãutilizeze calculatorul de la vârsta de cinci ani pentru ca sã beneficieze de un servici bine plãtit mai târziu3. Realizeazã calculatorul o "conectare" la viata realã 4. Cum va fi afectatã dezvoltarea lor psiho-comportamentalã Meritul activitãtilor desfãsurate la calculator ar trebui reevaluate deoarece timpulpetrecut acasã la calculator poate înlocui alte activitãti cu rol mai important pentru dezvoltarea copiilor.Pãrintii se simt fericiti si sunt coplesiti de bucurie atunci când copilul îsi descoperã abilitãtile de a folosicalculatorul si apoi internetul.Desi cercetãrile asupra efectelor utilizãrii calculatorului sunt încã putine si ambiguii totusi specialistii auevidentiat consecinte pozitive si negative. S-au urmãrit efectele asupra: stãrii fizice; dezvoltãrii psiho-cognitive; dezvoltãrii relatiilor si a interactiunii sociale; si a perceperii realitãtii. (3)
A) Efectele asupra stãrii fizice:
 Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poatedetermina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior sã observãm diferitepozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) (5)Favorizeazã aparitia tendinitelor, numite chiar nintendinite (dupã numele jocului Nintendo), caracterizateprin durere severã la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a repetatelor apãsãripe butoane din timpul jocului (5)Este un factor trigger pentru crizele epileptice (epilepsia fotosenzitivã determinatã de "licãririlefrecvente" sau imaginile rapide luminoase). La 5% dintre epileptici aceasta poate fi precipitatã de stimuliexterni ca de exemplu flash light, sau alti stimuli vizuali: sursele de luminã naturalã, lumina soarelui carese reflectã pe suprafata apei, printre frunzele copacilor, si cele artificiale, TV, jocurile video, monitorulcalculatorului, lumina stroboscobicã. (6) Reprezintã 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vârstã7-19 ani. Este relativ rarã raportândune la incidenta epilepsiei de 1/4000 din populatia generalã.Atacurile sunt precipitate de stimuli luminosi, cel mai des incriminat fiind televizorul. La acestea se potasocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant.La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitivã EEG este normal iar modificãrile apar la stimularea fotonicãintermitentã.Un studiu european care investigheazã acest tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patruorase mari ale Europei, aratã cã jocul Super Mario World provoacã crizele epileptice mult mai frecventdecât televizorul. Dar depinde si de tipul de televizor, cele jucate la un televizor de 50Hz determinã maifrecvent crize de epilepsie decât cele pe televizoare de 100 Hz. (7)Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz, desi s-au întâlnit si cazuri lacare pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. (8)Acestea apar cel mai frevent înainte de 20 de ani, la fete mai des decât la bãieti.Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente, uneori pot apare la începutcrize mioclonice. (9) Persoanele cu epilepsie fotosenzitivã prezintã atacuri doar când se expun la factoriitriggeri mai sus enuntati.Opiniile actuale ale specialistior se referã la faptul cã jocurile video si de pe calculator nu sunt triggeripentru epilepsie decât dacã existã un pattern caracteristic al individului. La persoanele cu epilepsie esteposibil ca atacurile sã fie declansate prin concentrarea intensã si sustinutã necesarã la aceste jocuri. (9)Nu existã dovezi concludente care sã evidentieze epilepsia indusã de monitorul calculatorului. Noilemonitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film Transistors) sunt superioare calitativ si depreferat ca sã fie utilizate. Dar totusi monitorul rãmâne un factor trigger prin timpului îndelungat petrecut în fata acestuia, a concentrãrii intense necesare activitãtii. (7) Timpul tot mai mare pe care îl petrec înfaþa calculatorului duce la reducerea duratei de somn, coºmaruri, inversarea programului de somn.Unul din cinci copii, dintre cei care deþin un computer, îºi petrece mai puþin timp dormind decât propriipãrinþi la aceeaºi vârstã. Timpul fiind mai mic cu 2 pânã la 5 ore. Rezultatele au fost obþinute în urmainterogãrii a peste 1000 de pãrinþi care au instalat copiilor un calculator în dormitor. (8) Deprivarea desomn cauzeazã obosealã excesivã ce interferã cu funcþionarea socialã ºi ºcolarã, poate duce lascãderea rezistenþei sistemului imun având ca consecinþã creºterea vulnerabilitãþii pentru boalã. (10)Alte efecte: cefalee, tulburãri de alimentaþie (bulimie), scãderea acuitãþii vizuale, modificãri alefrecvenþei cardiace (9).
 
B) Efectele asupra dezvoltãrii psiho-cognitive:
 Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emotionale: anxietate, iritabilitate,tolerantã scãzutã la frustrare, pânã la depresie. (10)Multi adolescenti preferã sã foloseascã computerul atunci când se simt abandonati de familie sau cândstau mult timp singuri acasã, pãrintii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme. (11)Peele (1991) explicã mecanismul psihologic al utilizãrii calculatorului: "Îti dã sentimentul si senzatia desatisfactie pe care nu esti capabil sã le obtii în alt mod. Poate înlãtura sentimentul de nesigurantã sidisconfort prin puterea de distragere a atentiei si creerea unei senzatii temporare de securitate, calm,putere de control a situatiei, intimitate, pânã la euforie, exaltare." Ei au o stimã de sine scãzutã sisentimentul de devalorizare. (11)Young (1997) trãgea concluzia cã cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de interactiuneaanonimã de pe internet.Orzack subliniazã comorbiditãtile utilizãrii nocive a calculatorului ca fiind depresia si tulburãrile bipolare(12).Putem vorbi de o culturã a Cyberspatiului care are propriile seturi de valori, standarde, limbaj si semnecare dau sentimentul de a apartine la un grup si creeazã oportunitatea de a evada dincolo de limiteleimpuse de societate (13)Utilizarea calculatorului îmbunãtãteste performantele cognitive (11).Cercetãrile s-au centrat pe evidentierea dezvoltãrii unui set specific de aptitudini a inteligentei vizuale,importante în utilizarea calculatoruluiAplicatiile de la computer, în special jocurile, sunt proiectate sã sublinieze imaginile vizuale mai multdecât informatiile verbale. Aceste aptitudini pot fi utile în domeniul stiintei si tehnologiei, undemanipularea imaginilor pe ecran este importantã. Numeroase jocuri pentru calculator necesitã acelea siaptitudini ce sunt evaluate în testele inteligentei nonverbale, ca Wechsler si Stanford Binet. (2)Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la cresterea selectivã ascorului inteligentei nonverbale fatã de cei din secolul trecut. De exemplu, compararea mediei la testulnonverbal, Raven Progressive Matrices, la adultii englezi cu aceasi vârstã din 1942 versus 1992 aratã ocrestere importantã la cei din urmã, pentru toate vârstele testate (14).Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a aratã cã cei care au acces la un calculator aunote mai bune la matematicã si englezã decât cei care nu au. Desigur, elevii cu computer acasã facparte din familii cu un nivel material si social crescut, factor ce este înalt corelat cu performanta scolarã.Dar între ei, cei care îl folosesc în mod frecvent au rezultate scolare mai bune decât ceilalti. În alt studiu se aratã cã copii care participã la un program de utilizare a calculatorului dupã terminareascolii au fãcut mari progrese la citire, matematicã, gramaticã, au cunostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele de la scoalã comparativ cu copii care nu au participat la acestprogram. Fetele folosesc calculatorul la fel de des ca bãietii si chiar cu mai multã încredere decâtacestia. Dar acestea îl folosesc mai mult pentru alte activitãti decât pentru jocuri. Acestea preferã jocuribazate pe realitate, o temã destul de rar întâlnitã, fatã de bãieti care le preferã pe cele bazate pefantezie.Adolescentele preferã jocuri cu personaje atrãgãtoare, cu subiecte complicate si cu solutie finalã, fatãde cele violente, la care singurul obiectiv este distrugerea celorlalti. Deci, jocuri non-violente cufeedback pozitiv pentru jucãtor. Toate acestea sugereazã cã fetele nu au probleme în utilizareacalculatorului dar rãmîne de vãzut cum aceastã nouã tehnologie va duce la cresterea participãrii lor îndomeniile tehnice.
C) Efectele asupra dezvoltãrii aptitudinilor sociale:
 Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate, dinamica familiei, modul decomunicare la copii si adolescenti (14). M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at PurdueUniversity subliniazã cã tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea socialã laadolescenti. Utilizarea îndelungatã a calculatorului duce la tulburãri de comportament: retragere socialã,introversie, agresivitate verbalã sau fizicã, comportament exploziv iritant atunci când i se cere sã facãaltceva (14).Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psiho-sexualitãtii, cu suisurile sicoborâsurile sale, cu pãrtile sale de lumini si umbre, de spectaculos si banal.S-a vãzut o tendintã de erodare a autoritãtii parentale, copii o acceptã mai putin. Aceasta depinde detipul de activitate realizatã la calculator si de timpul petrecut în fata ecranului (11).Pentru a dezvolta competenta socialã necesarã copii trebuie sã interactioneze cu altii. S-a evidentiat ocrestere a numãrului "prietenilor electronici" la utilizatorii de calculator odatã cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implicã interactiunea socialã.

Activity (53)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Alexandra Bivol liked this
pppd liked this
Gnatiuc Lucia liked this
Dina Gurmeza liked this
mihaela021988 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->