Gimnastica n kinetoterapie / Georgeta Niculescu , 2006 176 p., 20,5cm Bibliogr. ISBN: 97 !725!5"0!2 796.":615.

#25 UNIVERSITATEA SPIRU HARET $%&'()%)*% +* *+'&%,I* $I-I&. /I S012) Conf. univ. dr. GEORGETA NICU ESCU GI!NASTICA "N #INETOTERA$IE *+I)'2% $'N+%,I*I ROMNIA DE MINE Bucure3ti, 2006 5 CUVNT NAINTE Gimnastica este component a sistemului educaional i totodat i component a sistemului social cu care interacioneaz dinamic dispunnd de un coninut bo at! di"ersi#icat! atracti"! de mi$loace! cu multiple "alene #ormati"e i educati"e %n dez"oltarea onto enetic a omului& 'copul acestei cri este s e"idenieze importana mi$loacelor imnasticii de baz %n atin erea obiecti"elor educaiei i implicit ale imnasticii& (ucrarea este structurat pe opt capitole care prezint in#ormaii ample cu pri"ire la imnastica de baz! o#erind posibilitatea apro#undrii aspectelor teoretice %n cone)iune cu cele practice& *n capitolul %nti este prezentat un scurt istoric pri"ind apariia i e"oluia imnasticii pe plan mondial i naional& *n capitolul al doilea sunt prezentate obiecti"ele! caracteristicile! mi$loacele! precum i ramurile imnasticii! iar capitolul trei prezint aspecte de terminolo ie& *n capitolul patru sunt descrise noiunile de baz %n imnastic i +inetoterapie! precum i poziiile #undamentale i
1

deri"ate! poziiile i micrile se mentelor corpului& *n capitolele urmtoare sunt prezentate %n detaliu mi$loacele imnasticii de baz structurate %n imnastica or anizatoric! e)erciii de dez"oltare #izic eneral i e)erciii aplicati"e& Am acordat o mare atenie e)erciiilor de dez"oltare #izic eneral! pentru c ele contribuie la dez"oltarea #izic armonioas a corpului! la 6 #ormarea bazelor enerale ale micrilor! la pre"enirea instalrii de#icienelor #izice& ,rin coninutul ei! cartea se adreseaz att studenilor de la educaie #izic! +inetoterapie! ct i pro#esorilor de educaie #izic i +inetoterapeuilor interesai %n apro#undarea imnasticii de baz& Autoarea 7 I. SCURT ISTORIC $RIVIN% A$ARI&IA 'I EVO U&IA GI!NASTICII $E $ AN !ON%IA 'I NA&IONA 1rigi4ea 3i e5olu6ia gim4asticii este legat7 i48isolubil 8e 8e95oltarea societ76ii rom:4e3ti 8i4 cele mai ;48ep7rtate 5remuri 3i p:47 ;4 pre9e4t. %cumul:48 e<perie467, omul a i45e4tat, ;4 toate treptele e5olu6iei sale, 8i=erite e<erci6ii, >ocuri, 8a4suri 3i toate sporturile e<iste4te. +ar, p:47 la acest pas e5oluti5, e<erci6iile 8e gim4astic7 simple, 4aturale, aplicati5e au =ost cele pe care le!a utili9at, la ;4ceput ca mi3care spo4ta47, apoi cu u4 scop bi4e 8etermi4at, sub =orm7 8e e<erci6ii =i9ice. 0utem a=irma c7, (imnastica de )a*+, cu eleme4tele ei cele mai simple, a =ost =orma 8e orga4i9are cea mai 5ec?e a e8uca6iei =i9ice. +i4 pu4ct 8e 5e8ere istoric, gim4astica a str7b7tut etapele 8e =ormare 3i 8e95oltare ale societ76ii ome4e3ti. 1.1. Gimnastica n antichitate E(iptu, antic. *gipte4ii au creat o cultur7 3i o ci5ili9a6ie impu47toare ;4c7 8i4 mile4iul I@ ;.e.4. 0icturile murale 3i ba9orelie=urile 8e la 0ta?!Aotep atest7 preocup7rile egipte4ilor pe4tru
2

e8uca6ia =i9ic7. &elebrele =resce 8e la Be4i Aassa4 repre9i4t7 o multitu8i4e 8e mi3c7ri cu caracter sporti5 8i4 gim4astic7, atletism, sporturi 8e lupt7, =ii48 cel mai eloc5e4t ce atest7 4i5elul ati4s 8e co4ceptul 8e e8uca6ie =i9ic7. India antic+. 0oemul B-edele. repre9i4t7 B/artea s#ntC a ?i48u3ilor, ;4 care se g7sesc i4struc6iu4i pe4tru 5ia6a 8e toate 9ilele 3i preocup7ri pe4tru e8uca6ia =i9ic7. *<erci6iile =i9ice s!au co4stituit ;4tr!u4 sistem 4a6io4al 8e e8uca6ie =i9ic7 8e4umit B,rana0amaC. Dai t:r9iu apare sistemul # B1o aC, ba9at pe po9i6ii prelu4gite, suspe48area respira6iei 3i me8ita6ie. Eoga este u4irea cu si4e, repre9e4t:48 8rumul spre autoe8uca6ie. C-ina antic+. $ilo9o=ul c?i4e9 &o4=ucius F551!"79 ;.e.4.G a subli4iat pe4tru prima 8at7 importa46a e<erci6iilor =i9ice, pe care le!a i4clus ;4 cele 3ase Barte liberaleC care stau la ba9a e8uca6iei: mu9ica, ceremo4ialul, caligra=ia, scrima, aritmetica 3i arta 8e a co48uce carul. Dai t:r9iu, me8icul Ho4g!$u prelu:48 o parte 8i4 e<erci6iile respecti5e a creat u4 sistem 8e e8uca6ie =i9ic7 me8ical7 ce a =ost i4tro8us ;4 ritualul religios. %cest sistem se ba9a pe e<erci6ii 8e respira6ie, ;4ti48ere 3i rela<are. *<erci6iile respiratorii se e<ecutau 8i4 8i=erite po9i6ii: st:48, culcat, pe ge4u4c?i. &ombi4:48 aceste po9i6ii 8e ba97, au ap7rut po9i6iile 8eri5ate, cu a>utorul c7rora se limitea97, se =i<ea97 respira6ia ;4 =u4c6ie 8e boala pe care urma s7 o 5i48ece. Grecia antic+. Grecii au acor8at cea mai mare importa467 e<erci6iilor =i9ice ca parte i4tegra4t7 a e8uca6iei, sistemul e8ucati5 creat 8e ei a5:48 ca obiecti5 8e95oltarea trupului 3i a mi46ii. Grecii au creat cu5:4tul (imnastica, pe4tru a 8esem4a cu u4 4ume ge4eric Btotalitatea e)erciiilor #izice practicate cu scopul de a contribui la %ntreinerea sntii! la %ntrirea corpului i la %n#rumusearea "ieii spiritualeC FHiri6escu, &., 196"G. &o4cep6ia greac7 cu pri5ire la e<erci6iile =i9ice a e5oluat ;4 trei 8irec6ii: I igie4ic7 I militar7
3

I armo4ioas7 Concep.ia i(ienic+. 2epre9e4ta46ii acestei co4cep6ii au =ost me8icii, care au scos ;4 e5i8e467 importa46a e<erci6iilor =i9ice, ;4 ge4eral 3i a gim4asticii, ;4 special, pe4tru ;4gri>irea s747t76ii. 2epre9e4ta46ii au =ost: /erodikos din Se,im)ria a creat 4ormele 8e practicare a gim4asticii igie4ice 3i terapeutice Fi4clu8ea 3i masa>ul asociat cu regimul alime4tarG: /ipocrate a 8escris ;4 lucr7rile sale ac6iu4ea bi4e=7c7toare a e<erci6iilor 8e gim4astic7 3i a masa>elorJ Ga,en co4si8era gim4astica u4 mi>loc 8e p7strare a s747t76ii, iar Anti,us este co4si8erat a8e57ratul p7ri4te al gim4asticii terapeutice. Concep.ia mi,itar+. 2epre9e4ta46ii acestei co4cep6ii au =ost sparta4ii, care practicau e<erci6iile =i9ice 8ure ;4 5e8erea preg7tirii 9 pe4tru r79boi. %st=el 4u lipseau alerg7rile, lupta, aru4carea cu 8iscul 3i suli6a, >ocul cu mi4gea 3i 8a4sul. *leme4te morale, emo6io4ale 3i i4telectuale 4u g7sim ;4 aceast7 practic7 i4te4s7, 8ar limitat7 a e<erci6iilor =i9ice. Concep.ia idea,u,ui armonic. %par6i4e e8uca6iei =i9ice 8i4 %te4a, cetate a Greciei a4tice. 0e4tru ate4ie4i, =ii46a uma47 per=ect7 repre9e4ta i8ealul 8e 5ia67, i8eal co4creti9at ;4 =ormula B2alos +ai a atosC F=rumos 3i bu4G. %ti4gerea per=ec6iu4ii era i8ealul 8e 5ia67 al ate4ie4ilor, idea,u, armonic la care se putea a>u4ge pri4tr!o 8e95oltare armo4ioas7, s747tate trupeasc7, b7rb76ie, putere, 8ib7cie. *8uca6ia 5a =i 8omi4at7 8e cultul =rumosului, 8e 4ecesitatea armo4iei 8i4tre =orm7 3i co46i4ut, 8i4tre 8e95oltarea =i9ic7 3i cea psi?ic7 a t:47rului. '4ul 8i4tre e<po4e46ii 8e seam7 ai acestei co4cep6ii a =ost $,aton F" 7! "7 ;.e.4.G care a a=irmat c7 8up7 mu9ic7, omul are 4e5oie 8e gim4astic7 pri4 care se e8uc7 cura>ul pe4tru a se =orma u4itar ;4 pla4 i4telectual, moral, estetic 3i =i9ic. &o4cep6ia i8ealului armo4ic este sus6i4ut7 3i 8e Aristote, F #"! 22 ;.e.4.G, cel mai mare g:48itor al a4tic?it76ii, sa5a4t, =ilo9o=, pe8agog. *l i4clu8ea, ;4 e8uca6ia ti4eretului, gim4astica, gramatica, mu9ica 3i 8ese4ul a=irm:48 Bcorpul trebuie #ormat %naintea spiritului! deprinderile %naintea raiunii.
4

Grecii 3i!au =ormat o co4cep6ie asupra e<erci6iilor =i9ice, cre:48 o termi4ologie proprie, precum 3i terme4ul 8e (imnastic+ FB 0mnosC ;4seam47 B ol., 8eoarece practicau e<erci6iile =i9ice =7r7 ;mbr7c7mi4te ;4 gim4a9ii 3i palestreG. %st=el, gim4astica 5a cu4oa3te 8ime4siu4i 4oi, care ;mpreu47 cu celelalte arte 5a co4stitui u4 sistem e8ucati5 =ormat 8i4 gim4astica propriu!9is7, ago4istica 3i orc?estica. 1.2. Gimnastica n epoca feu a!" *5ul me8iu este caracteri9at pri4 8octri4e religioase, care co4si8er7 BpcatC orice preocupare pe4tru s747tatea 3i =rumuse6ea trupeasc7, e<erci6iile =i9ice =ii48 e<cluse 8i4 arse4alul e8uca6iei. %st=el, rena0terea apare ca o etap7 8e tra49i6ie 8etermi4at7 8e co48i6iile eco4omice obiecti5e ale epocii, =ii48 u4 =e4ome4 istoric comple< F secolul al KI@!leaG. &o46i4utul epocii poart7 4umele 8e 10 umanism, 8eoarece pu4e ;4 5aloare omul, perso4alitatea uma47. 0e8agogii uma4i3ti =i<ea97 u4 6el 4ou e8uca6iei, cel al form+rii omu,ui comp,et. 2epre9e4tati5e su4t lucr7rile BArs 0mnasticaC scris7 8e !ercuria,is /ieron1mus F1596G ;4 care 8e=i4e3te gim4astica 8rept arta care cupri48ea e=ectele tuturor e<erci6iilor corporale care su4t bu4e 4u 4umai pe4tru bol4a5i, ci 3i pe4tru cei s747to3i 3i B3rei dialo uri despre e)erciiul sriturilor i "olti$elor %n aer. a lui Arc-an(e,o Tuccaro F1599G. 1. . Gimnastica n epoca mo e#n" Secolul al K@II!lea este co4si8erat secolul realismului, iar secolul al K@III!lea cel al ra6io4alismului, iar pri4tre perso4alit76ile 8e =ru4te ale acestui 5al 8e pe8agogi e4umer7m: 2an Amos #omenski F1592!1670G cel mai mare g:48itor al secolului al K@II!lea F8e origi4e ce?G, a a8optat i8eea B4n spirit sntos nu poate e)ista dect %ntr5un corp sntos.! co4si8er:48 5aloarea =i9ic7 a omului 4u ca u4 scop =i4al, ci ca o co48i6ie a 5alorii lui sociale, ce permite ca omul s7 =ie util societ76ii. 0lec:48 8e la pri4cipiul c7 3coala trebuie s7 aib7 gri>7 3i 8e s747tatea copilului, el a preco4i9at ame4a>area 8e tere4uri pe l:4g7 3coli, pe care s7 se practice e<erci6ii 3i >ocuri. L4 programul 3colar al
5

ele5ului, # ore pe 9i erau co4sacrate ;45767turii, # ore som4ului, iar # ore e<erci6iilor =i9ice, ;4gri>irilor igie4ice 3i mesei. 2o-n ocke F16 2!170"G, =ilo9o= 3i me8ic e4gle9, sus6i4e c7 aptitu8i4ile e<iste4te se =orti=ic7 cu a>utorul e<erci6iului, practica per=ec6io4:48 tale4tul. L4 opera sa pe8agogic7, B/te"a cu etri asupra educaiei copiilorC, tratea97 8espre e8uca6ia =i9ic7, moral7 3i i4telectual7 a copiilor 8i4 clasele 8omi4a4te, caracterul 8e clas7 al co4cep6iei lui (ocMe 8espre e8uca6ie =ii48 e5i8e4t, iar =ormarea B entlemanuluiC co4creti9:48 acest lucru a co4stituit i8ealul s7u e8uca6io4al. I8eile lui N.(ocMe l!au i4spirat pe 2.2.Rousseau F1712!177#G, omul cel mai repre9e4tati5 al secolului al K@III!lea ;4 materie 8e e8uca6ie. 0ri4cipiul e8uca6iei sale era B%ntoarcerea la naturC, sus6i4:48 c7 4atura l!a creat pe om bu4, 8ar societatea l!a stricat. 11 1pera 8e ba97 BEmil ou de l6 educationC F*mil sau 8espre e8uca6ieG a ap7rut ;4 1762 3i este ;mp7r6it7 ;4 ci4ci p7r6i. +i4 pu4ct 8e 5e8ere pe8agogic cele mai importa4te p7r6i su4t: partea ;4t:i copil7ria, p:47 la 5:rsta 8e a4i 3i, mai ales, a 8oua, care urm7re3te 8e95oltarea copilului 8e la " la 12 a4i, parte ;4 care e8uca6ia =i9ic7 trece pe primul pla4, ;4truc:t e8uca6ia i4telectual7 urmea97 8up7 aceast7 5:rst7. 2ousseau a c7utat s7 8e95olte e<erci6iile =i9ice pe ba9e ra6io4ale, ar7t:48 importa46a lor ca =actor e8ucati5 3i igie4ic. I8eile progresiste ap7rute ;4 aceast7 perioa87 au circulat ;4 toate 67rile *uropei, e8uca6ia =i9ic7 =ii48 i4clus7 ;4 e8uca6ia ge4eral7, iar =ormele e<erci6iului =i9ic au =ost stu8iate, apro=u48ate, 8i5ersi=icate, co4tur:48u!3i u4 co46i4ut propriu. Num7rul teoreticie4ilor care sus6i4 practicarea gim4asticii ;4 a 8oua >um7tate a secolului al K@III!lea a crescut. Iau 4a3tere, ast=el, 3colile 3i sistemele 8e gim4astic7. "ntemeietorii de 0co,i 2o-ann 3ern-ard 3asedo4 F172 !1790G ;4temeia97 3coala =ila4tropist7 8e la +essau, ;4 a4ul 177", ;4 care pu4e acce4t pe e8uca6ia =i9ic7, lu:48 ca mi>loc 8e ba97 gim4astica greac7. &o4cep6ia sa este militar7, pe4tru =ormarea 5iitorilor cet76e4i. *l aplic7 o meto87
6

liber7 8e e8uca6ie 3i a4ume B/opiii trebuie s %n"ee! $ucndu5se.& Sa,*mann C-ristian Gott-i,f F17""!1#11G a acor8at o ate46ie 8eosebit7 e8uca6iei corporale, programul s7u 8e e8uca6ie =i9ic7 ba9:48u!se pe i8eea c7, 4atura ;4t7re3te omul, iar e<erci6iile utili9ate cupri48eau: alerg7ri, s7rituri, bala4s7ri, 5olti>e, >ocuri, c7l7rie, ;4ot. 2o-ann Cristop- Guts5!ut-s F1759!1# 9G, pro=esor 8e gim4astic7, a e<perime4tat # a4i e=ectele e<erci6iilor =i9ice ;4 3coala ;4 care pro=esa. L4 a4ul 179 public7 cartea BGimnasti+ #7r die $u endC FGim4astica pe4tru ti4eretG, oper7 8e mare 5aloare pe8agogic7, care co4stituie cea 8i4t:i carte mo8er47 8e e8uca6ie =i9ic7 8i4 lume pri4 pro=u49imea g:48irii, bog76ia 8ocume4t7rii, >uste6ea obser5a6iei 3i claritatea e<pu4erii. +up7 Guts!Dut?s, gim4astica este u4 sistem 8e e<erci6ii ale corpului, care are ca scop per=ec6io4area acestuia. % sus6i4ut c7 e<erci6iile =i9ice 4u trebuie s7 ti487 la =ormarea 8e atle6i sau gla8iatori, 12 scopul lor 4e=ii48 culti5area =or6ei, ci a me46i4erii 3i ;4t7ririi s747t76ii, a b7rb76iei 3i cura>ului. *l ;mparte e<erci6iile =i9ice ;4 trei categorii: I e<erci6ii gim4astice propriu!9iseJ I lucr7ri ma4ualeJ I >ocuri colecti5e. *<erci6iile propriu!9ise su4t ;4 4um7r 8e #: s7rituraJ alergareaJ aru4careaJ luptaJ c767ratulJ e<erci6ii 8e ec?ilibru 3i bala4s, e<erci6ii 8e ri8icare, 8e purtare, 8e tragereJ 8a4sul, mar3uri 3i e<erci6iile militare. Ger-ard U,ric- Anton Viet- F176 !1# 6G a pus la ba9a e8uca6iei =i9ice 3i a practic7rii gim4asticii, a4atomia 3i =i9iologia uma47, sus6i4:48 c7 Bpro#esorul de imnastic trebuie s cunoasc maina care5i este %ncredinatC. )rat:48 meca4ica mi3c7rilor, el le clasi=ic7 8up7 8i5i9iu4ile a4atomice ;4 mi3c7ri ale corpului, tru4c?iului, membrelor superioare, i4=erioare. *<erci6iile le ;mparte ;4: I acti5e I pasi5e &ele acti5e su4t: statul ;4 picioare, mersul, alergarea, c767rarea, s7riturile libere 3i cu pr7>i4a, 5olti>ele, iar cele pasi5e: po9i6ia a3e9at,
7

culcat, leg74atul la 8i=erite aparate. 2o-ann /einric- $esta,o**i F17"6!1#26G, pe8agog el5e6ia4, a c7utat pri4 co4cep6iile sale s7 a>ute masele populare s7race, cre:48, pe4tru ele, u4 ;45767m:4t popular, la ba9a c7ruia s7 stea o e8uca6ie moral7 caracteri9at7 pri4tr!o iubire acti57 =a67 8e om. 0estalo99i a acor8at o ate46ie 8eosebit7 e8uca6iei =i9ice 3i mo8ului ei 8e pre8are ;4 3coal7, a5:48 la ba97 pri4cipiul s7u =u48ame4tal, intui.ia. *<erci6iile =i9ice Fgim4asticeG se e<ecutau ;4 co,ectiv, meto8ic, ;4cep:48 cu e<erci6ii simple 3i cu4oscute, 8e95olt:48u!le apoi treptat 3i sistematic. +espre gim4astic7 a=irm7: Bnoi cutm o imnastic prin care educaia #izic! considerat din punct de "edere intelectual s de"in un mi$loc de #ormare a spiritului i care! considerat din punct de "edere al moralitii i al #rumosului! s #ie un mi$loc de dez"oltare etic i esteticC. 0e4tru el, gim4astica este natura,+ sau e,ementar+, cu alte cu5i4te este o (imnastic+ a articu,a.ii,or. 0ri4 practicarea e<erci6iilor 8e gim4astic7, copilul trebuie s7 capete iscusin.+, s7 ;45e6e s7 =ie 1 activ, s7 =ac7 =a67 tuturor situa6iilor 3i ;mpre>ur7rilor. 0estalo99i este ;4temeietorul e6erci.ii,or ,i)ere, care se e<ecutau ;4 cerc, ;4 >urul pro=esorului, 8up7 coma487 3i ;4tr!o 6i4ut7 como87 3i co4stau 8i4 mi3c7ri cu capul, tru4c?iul, bra6ele 3i picioarele 3i 8i4 combi4a6ia lor. Creatorii de sisteme )recerea 8e la secolul al K@III!lea la secolul al KIK!lea a ;4sem4at pe4tru 8ome4iul e8uca6iei =i9ice, trecerea 8e la perioa8a =r7m:4t7rilor teoretice la ;4c?egarea sistemelor 8e e8uca6ie =i9ic7 complet7. &reatorii 8e sisteme pe8agogice ;4 e8uca6ia =i9ic7 au ap7rut ;4 acela3i timp ;4 mai multe 67ri: I ;4 $ra46a %morosJ I ;4 Germa4ia Na?4J I ;4 Sue8ia (i4gJ I ;4 %4glia %r4ol8. Sistemu, france*
8

(a ;4ceputul secolului al KIK!lea apare u4 om 8e ac6iu4e, u4 spirit ;44oitor, care a 3tiut s7 ;mbi4e spiritul militarist al epocii cu o co4cep6ie e8ucati57 a =ost colo4elul spa4iol %on 7rancesco Amoros 8.Ondeano F1770!1#"#G, 47scut la @ale4cia 3i 8e5e4it cet76ea4 =ra4ce9 pri4 4aturali9are, ;4 a4ul 1#16. %moros a =ost u4 pe8agog teoretic 3i practic ;4 egal7 m7sur7, cre:48 o serie 8e i4stitu6ii ;4 care se pre8a gim4astica 8up7 pri4cipiile sale, tip7ri48 4umeroase c7r6i ;4 care 3i!a =i<at sistemul 3i meto8a sa pe8agogic7. +i4tre acestea, se remarc7 BManualul practic al e)erciiilor corporale i al $ocurilor celor mai potri"ite pentru %ntrirea corpului i a membrelorCJ BManualul de educaie de imnastic i moralCJ BNoul manual complet de educaie #izic! imnastic i moralC, care este u4 atlas. )e48i46a lui %moros a =ost s7 sporeasc7 pote46ialul =i9ic, i4telectual 3i moral al cet76e4ilor =ra4ce9i, =ii48 co4si8erat creatoru, 0i 0efu, 0co,ii france*e de educa.ie fi*ic+. *l 3i!a co4stituit ;4treg sistemul ba9:48u!se pe legile biologice, 8ar 3i 6i4:48 co4t 8e co48i6iile ;4 care tr7iesc cei pe4tru care le!a elaborat. 1" L4 co4cep6ia lui %moros, gim4astica a5ea u4 6el multilateral: =i9ic, psi?ic, social, etc. *a trebuie s7 =orme9e oame4i puter4ici, ;48r794e6i, cu u4 sim6 8e95oltat al bi4elui, al 8atoriei, al 8e5otame4tului, asocii48 e<erci6iile =i9ice cu mu9ica. (eg:48 acti5itatea motric7 8e =e4ome4ele psi?ice, el a ;4tre97rit ceea ce psi?ologia mo8er47 4ume3te se49a6ii c?i4este9ice sau 8e mi3care. &eea ce r7m:4e 5iabil, perma4e4t, 8e 4eco4testat, este sistemati*area e6erci.ii,or fi*ice 3i ;4cercarea lui %moros 8e a =u48ame4ta 3tii46i=ic sistemul s7u 8e e8uca6ie =i9ic7. %moros ;mparte e<erci6iile ;4 trei mari categorii: I. Gim4astica ci5il7 II. Gim4astica militar7. III. Gim4astica me8ical7. Gimnastica civi,+ este a8e57rata gim4astic7 e8ucati57. *a cupri48e 8ou7 =eluri 8e e<erci6ii: aG eleme4tare
9

bG 8e aplica6ie se e<ecut7 cu a>utorul aparatelor. E6erci.ii,e e,ementare i4clu8: I mi3c7rile eleme4tare =le<ii, rota6ii, mers, alerg7ri, e<ecutate gra8at, at:t cu bra6ele, c:t 3i cu picioareleJ I e<erci6ii 8e ec?ilibruJ I e<erci6ii 8e =or67: trac6iu4i 3i respi4geri, ri8ic7ri 3i 6i4eri 8e greut76iJ I e<erci6ii 8e =or67 3i ;48em:4are: lupte corp la corp, trageri cu =r:4g?iaJ I s7rituri e<ecutate liber, cu greut76i, cu pr7>i4a. E6erci.ii,e de ap,icare su4t 3i ele e<erci6ii utilitare ce co4stituie (imnastica cu aparate, capitolul cel mai criticat 8e co4tempora4ii s7i. %moros este i45e4tatorul porticului 3i al pirami8elor 5ii =olosite ;4 spectacole. Gim4astica cu aparate a co4stituit marea 5i47 ce i se imput7 lui %moros, 8eoarece pu4ea acce4t pe gim4astica bra?ial7, 8:48 bra6elor u4 rol 4e4atural 3i e<agerat. L4 ceea ce pri5e3te (imnastica medica,+, aceasta a =ost ;mp7r6it7 ;4 patru p7r6i: I igie4ic7 Fpe4tru s747tateGJ I terapeutic7 Fpe4tru tratame4tul mala8iilorGJ 15 I a4alitic7 F=orti=ia4t7 pe4tru co45alesce467GJ I ortosomatic7 Ftratame4tul 8e=orma6iilorG. )rebuie re6i4ut =aptul c7, lec6iile amorosie4e a5eau u4 aspect 5ariat, ;mbi4:48 e<erci6iile =i9ice cu ;45767m:4tul 3tii46i=ic 3i cu e8uca6ia moral7. +i4tre ele5ii lui %moros, cel mai acti5 a =ost Napo,eon aisne, care a ;4locuit c:4tecul cu num+r+toarea, pe4tru a pu4cta mi3c7rile. *mul 3i a85ersar al lui %moros, C,ias are marele merit 8e a =i pus ba9ele gim4asticii copil7riei, c:t 3i ale gim4asticii =emi4i4e. Sistemu, (erman 0rogresele eco4omice ri8icate c7tre s=:r3itul secolului al K@III!lea au marcat e5olu6ia Germa4iei ;4 toate 8ome4iile. L4temeietorul 3colii germa4e 8e e8uca6ie =i9ic7 a =ost 7riedric- ud4i( 2a-n F177#!1#52G
10

p7ri4tele gim4asticii. Sistemul creat 8e el a =ost o gim4astic7 ce ser5ea ca mi>loc 8e preg7tire militar7. %cti5itatea sa ;4 8ome4iul e8uca6iei pri4 gim4astic7 a ;4ceput ;4 1#10, c:48, rup:48 tra8i6ia gim4asticii 3colare, Na?4 a a8optat o meto87 proprie 3i origi4al7: ie3ea cu ele5ii s7i a=ar7 8i4 ora3, la c:mp, la p78ure, ca s7 =ac7 e<erci6ii ;4 aer liber, orga4i9:48 primul tere4 8e e<erci6ii gim4astice l:4g7 Berli4, 4umit )ur4aplat9. +e3i gim4astica lui se a8resa eleme4telor 8i4 a=ara 3colii, totu3i ea a p7tru4s 3i ;4 ;45767m:4t. &artea 8e ba97 a sistemului s7u, BArta imnasticii ermaneC, a ap7rut ;4 1#16. *a este ;mp7r6it7 ;4 patru p7r6i: 1. termino,o(ia este pur germa4ic7J 2. e6erci.ii,e (imnastice ocup7 cea mai mare parte a c7r6ii, =7c:48 o e4umerare 3i o 8escriere larg7 a e<erci6iilor care su4t: 8e mers, alergare, s7ritur7 co4si8erate e<erci6ii preg7titoare aru4care, tragere, ;mpi4gere, bala4s, ag76are, ri8icare, purtare, lupte. *l este cel care a i45e4tat bara =i<7 3i paralelele, sus6i4:48 c7 gim4astica 4u poate =i practicat7 8ec:t ;4 aer liber. . 9ocuri,e (imnastice erau alese cu gri>7, pe4tru a i4=lue46a s747tatea corpului, 8ar 3i a mi46ii. *rau agreate >ocurile 8e ec?ip7. ". metodica se ocup7 cu co4stituirea )ur4plat9!urilor, cu ame4a>area tere4urilor 3i cu i4stalarea aparatelor. 16 (a ba9a sistemului lui Na?4 au stat urm7toarele eleme4te care l!au c7l7u9it pe creator: I (imnastica Fo acti5itate e8ucati5!moral7, a5:48 ca scop restabilirea ec?ilibrului =ii46ei uma4e, re8ob:48irea 5ioiciu4ii corporaleGJ I institu.ii,e popu,are de (imnastic+. Numero3i su4t cei care i!au a8us multe critici sistemului s7u. %st=el, co4tempora4ii s7i 4u au =ost 8e acor8 cu meto8ica e<erci6iilor =olosite, 8eoarece a subor8o4at i4teresul pe8agogic u4ui scop practic cre:48 pri4 e<erci6iile sale 5iole4te, o gim4astic7 8e =or67 proprie a8ul6ilor, 4egli>:48u!i pe cei slabi. +ar Na?4 a a5ut 3i merite: O a mutat e<erci6iile =i9ice ;4 pli47 4atur7J
11

O a 8e95oltat gustul pe4tru cu4oa3terea =rumuse6ilor morale, =ii48 u4 precursor al stilismuluiJ O a me46i4ut 3i a propagat i8eea =olosirii >ocului, a e<erci6iilor, a c:4tecului, a 5eseliei, a sociabilit76ii. &o4tempora4 cu Na?4 a =ost Ado,f Spiess F1#10!1#5#G, creatorul 3i orga4i9atorul gim4asticii 3colare germa4e. G:48irea pe8agogic7 a lui Spiess a =ost cristali9at7 ;4 cele 8ou7 opere: B3eoria imnasticiiC 3i BGimnastica pentru colariC. Darele merit al lui Spiess co4st7 ;4 =aptul c7 a i4tro8us gim4astica ca materie obligatorie ;4 toate 3colile 8e la ora3e, sate, ;4 3colile 8e =ete 3i 8e b7ie6i, =ii48 pre8ate 9il4ic ;4 clasele eleme4tare 3i tratat7 pe picior 8e egalitate cu celelalte materii, cre:48 o sistem7 3i meto87 pri5i48 e<erci6iile =i9ice. &aracteristica sistemului lui Spiess este i4tro8ucerea ;4 materia gim4asticii a e<erci6iilor libere, a e<erci6iilor ;4 comu4 Fcu clasaG 3i a e<erci6iilor 8e or8i4e Fpromo5ea97 8iscipli4a i4terioar7 3i or8i4ea e<terioar7G. )ipic pe4tru sistemul germa4 i4tro8us 8e %. Spiess este orientarea forma,+ ;4 structura lec6iei care a5ea ci4ci p7r6i: 1. e<erci6ii 8e or8i4eJ 2. e<erci6ii libereJ . e<erci6ii cu aparate mobile 3i =i<eJ ". e<erci6ii populareJ 5. >ocuri. 17 Sistemu, suede* &reatorul gim4asticii sue8e9e, $er /enrik in( F1776!1# 9G, a a5ut ca i95or 8e i4spira6ie 3coala 8a4e97 a pro=esorului Nac-te(a,,, cel care a stabilit (radarea e6erci.ii,or 8e la cele u3oare, la cele grele 3i 8e la cele simple, la cele comple<e, cel care a i4tro8us gim4astica ;4 toate 3colile, u4it76ile militare 3i asocia6iile populare, =ii48 practicate 8e toat7 lumea. +atorit7 lui, +a4emarca a =ost prima 6ar7 8i4 *uropa care a i4tro8us u4 ;45767m:4t meto8ic 3i bi4e orga4i9at al e8uca6iei =i9ice ;4 toate 3colile sale, 8e orice gra8. L4 a4ul 1#1", (i4g ;4=ii46ea97 I4stitutul &e4tral 8e Gim4astic7 8i4 StocM?olm. Sistemul lui (i4g este reluat 8e 8iscipolii s7i, iar opera
12

sa B8undamentele enerale ale imnasticiiC a ap7rut 8up7 moartea sa, =ii48 re8actat7 8e =iul s7u /9a,mar in( care a i4tro8us 8i5erse 4ote, 8ocume4te 3i a=orisme g7site pri4tre ?:rtiile tat7lui s7u, sistemati9:48 e<erci6iile, pri4cipiile 3i meto8ele ast=el: 1. legile orga4ismului ome4escJ 2. pri4cipii =u48ame4tale 8e pe8agogieJ . pri4cipiile gim4asticii militareJ ". pri4cipiile gim4asticii me8icaleJ 5. pri4cipiile gim4asticii esteticeJ 6. eleme4te 3i mi>loace ale gim4asticii. L4 reali9area co4ceptelor sale, (i4g pleac7 8e la om, 8e la omul a4atomic 3i =i9iologic, a>u4g:48 apoi la e<erci6iu. %cest lucru ;l 8eosebe3te pe (i4g 8e pre8ecesorii s7i, care plecau 8e la e<erci6iu ;4 si4e, co4si8er:48u!l o 4ecesitate =i9iologic7, c7ut:48 s7!l aplice omului 4ormal. %legerea e<erci6iilor 8e gim4astic7 a5ea la ba97 c:te5a pri4cipii: aG principiu, de*vo,t+rii armonioase care s!a co4creti9at pri4 alc7tuirea =amiliilor 8e mi3c7ri 3i aplicarea lor simetric7J bG principiu, se,ec.iei e6erci.ii,or su4t =olosite 4umai acele mi3c7ri care su4t be4e=ice orga4ismului uma4, cu e=ecte corecti5e, simple 3i u3or 8e ;4576atJ cG principiu, (rad+rii e6erci.ii,or e<erci6iile trebuie alese 3i grupate ast=el ;4c:t s7 asigure trecerea progresi57 8e la u4 e<erci6iu la altul, pri4 cre3terea treptat7 a e=ortului, clasele =ii48 ;mp7r6ite 8up7 5:rst7, statur7 3i greutatea ele5ilorJ 1# 8G principiu, preci*iei mi0c+ri,or se re=er7 la =aptul c7 u4ui e<erci6iu trebuie s7 i se 8etermi4e e<act po9i6ia i4i6ial7, pu4ctele 8e ati4s ;4 cursul e<erci6iului 3i po9i6ia =i4al7. Numai respect:48 aceste trei mome4te, se poate asigura corectitu8i4ea e<ecu6iei, ca 3i =orma ei eco4omic7, =7r7 c?eltuial7 8e e4ergie. Gim4astica lui (i4g co46i4e mi3c7ri care se ba9ea97 pe criteriu, uti,it+.ii, mi3carea =ii48 emi4ame4te ana,itic+, iar coloa4a 5ertebral7 o co4si8er7 orga4ul cel mai 8e seam7 al mi3c7rilor omului, a<a 8e spri>i4 a tuturor p:rg?iilor corpului. 0ri4cipala =u4c6ie asupra c7reia 3i!a
13

;48reptat ate46ia a =ost respira.ia, acor8:48 importa467 mu3c?ilor 8orsali 3i ai ce4turii ab8omi4ale. *<erci6iile gim4asticii sue8e9e su4t libere, a4alitice reali9ate ;4 toarte articula6iile si pla4urile corpului uma4 e=ectuate simplu 3i cu aparate speci=ice Fsaltele, bastoa4e, cor9i, b74ci, b:r47, cal, la8a, ca8rul mari47resc, scara =i<7G completate cu >ocuri 8i4amice. Gimnastica peda(o(ic+ co4stituie temelia sistemului lui (i4g, practicat7 8e to6i oame4ii, i48i=ere4t 8e 5:rst7, se<, ocupa6ie, stare =i9ic7 sau s747tate 3i este alc7tuit7 8i4: 1. e<erci6ii 8e or8i4e 3i mersJ 2. mi3c7ri 8e gim4astic7 propriu!9is7J aG mi3c7ri preg7titoareJ bG mi3c7ri =u48ame4taleJ cG mi3c7ri 8e aplica6ie. . >ocurile Sistemul lui (i4g a i4augurat era fi*io,o(ic+ n educa.ia fi*ic+, =ii48 co4si8erat7 o meto87 8e e8uca6ie 3tii46i=ic7, 8eoarece e<erci6iile au =ost a8aptate structurilor a4atomice 3i =u4c6iilor corpului uma4, satis=7c:48 trebui46ele strict 8etermi4ate ale orga4ismului. Sistemul sue8e9 a =7cut epoc7, a a5ut o ge4erali9are =7r7 egal ;4 me8iul 3colar, supra5ie6ui48 ;4 *uropa p:47 8i4colo 8e >um7tatea secolului al KK!leaJ ;4 2om:4ia a =ost ;4locuit ;4 a4ul 19"# cu gim4astica sporti57 a lui Na?4. Sistemu, en(,e* 2eali9atorul spiritului sporti5 ;4 e8uca6ia e4gle97 a =ost T-omas Arno,d F1795!1#"2G. *l 4u a a5ut o preg7tire te?4ic7 8e pe8agogie 3i 4ici 4!a scris 5reo carte 8e e8uca6ie, ;4s7 sistemul creat 8e el s!a ba9at 19 pe co4tactul perso4al pe care l!a a5ut cu ele5ii s7i. 1rigi4alitatea sistemului co4st7 ;4 =aptul c7 a =olosit mi>loace =i9ice pe4tru a reali9a scopuri morale. *8uca6ia =i9ic7 a lui %r4ol8 4u este 4ici gim4astica 8e =or67 a lui Na?4, 4ici gim4astica a4alitic7 a lui (i4g, 4ici gim4astica lui %moros, ci o educa.ie prin sport, ce a reali9at!o pri4 practicarea >ocurilor sporti5e care a 8us la 8e95oltarea acelei tr7s7turi 8e caracter moral 4umit7 8e e4gle9i =air!plaP. *l co4si8er7 c7 >ocurile 8e ;4trecere
14

i4=lue46ea97 puter4ic 3i 8eopotri57 at:t =i9icul t:47rului c:t 3i tr7s7turile 8e caracter F5oi467, perse5ere467, i4i6iati57, st7p:4ire 8e si4eG. Spiritul 8e ec?ip7, =air!plaP!ul, se4time4tul o4oarei pe4tru a85ersari, pe4tru regulile ;4trecerii, cuplate cu bucuria >ocului, cu emo6ia 8isputei, toate ac6io4ea97 asupra orga4ismului 3i perso4alit76ii uma4e =ii48 practicate ;4 3coli, ;4 colegii, ;4 u4i5ersit76i 3i apoi ;4 ;4treaga lume. %st=el sportul a5ea s7 8e5i47 o meto87 3i apoi o categorie ;4scris7 8e=i4iti5 ;4 spa6iul public, cu e=ecte psi?o!sociale 3i e8ucati5eJ este, 8e =apt, sistemul care a preluat 3i metamor=o9at 4atura gim4asticii 3i eleme4tele acesteia pe care le!a sporti"izat! asigur:48u!le perma4e46a 3i u4i5ersalitatea Fgim4astica artistic7, gim4astica ritmic7, gim4astica acrobatic7G. L4 epoca ulterioar7 re=ormei lui %r4ol8, e8uca6ia =i9ic7 ;4 %4glia a co4ti4uat s7 se 8e95olte pe 8i=erite c7i. %u =ost ;4=ii46ate, ;4c7 8i4 1#50, cluburile sporti5e care 8e5i4 8i4 ce ;4 ce mai 4umeroase 3i mai acti5e, 8e95olt:48 sportivismu,, care se ba9a pe tra8i6iile e4gle9e. L4 1#61, /er)ert Spencer F1#20!190 G a publicat cartea BDespre educaia intelectual! moral i #izicC, co4si8er:48 e8uca6ia =i9ic7 temelia oric7rei e8uca6ii. L4 Rusia u4 rol importa4t ;4 8e95oltarea e8uca6iei =i9ice l!a a5ut =i9iologul $.7. es-aft F1# 7!1909G, care a militat pe4tru crearea u4ui sistem 8e e8uca6ie =i9ic7 =u48ame4tat 8i4 pu4ct 8e 5e8ere 3tii46i=ic. 1pera capital7 a lui (es?a=t este B*ndrumri cu pri"ire la instruirea #izic a copiilor de "rst colar.! care cupri48e o e<pu4ere critic7 pe pla4 istoric a sistemelor 8e e8uca6ie =i9ic7, ar7t:48 c7 toate meto8ele co4tempora4e se ;4temeia97 pe automatismul mi3c7rilor, 8e95olt:48 4umai sistemul muscular, rup:48 e8uca6ia =i9ic7 8e cea i4telectual7. $olose3te terme4ul 8e Binstruire #izicC, a8ic7 o 20 8e95oltare multilateral7, ar7t:48 c7, omul 8atorea97 actelor motrice 3i, ;4 special, mersul, repre9e4t7rile sale 8espre spa6iu 3i timp. *l a ;mp7r6it e<erci6iile =i9ice ;4 patru grupe: I e<erci6ii simpleJ I e<erci6ii comple<e sau e<erci6ii cu cre3terea e=ortuluiJ
15

I orie4tarea ;4 spa6iuJ I e<erci6ii sistematice sub =orma ac6iu4ilor comple<e. L4 Ce-ia: repre9e4tati5 a =ost 8octorul ;4 =ilo9o=ie !iros,av T1rs F1# 2!1##"G, care a ;4=ii46at, ;4 1#62, I4stitutul 8e gim4astic7 pe4tru b7ie6i, iar ;4 1#69 a ;4=ii46at %socia6ia 8e gim4astic7 pe4tru =emei 3i =ete. I8ealul s7u ;4 e8uca6ie a =ost: Bsntate! #or! #rumusee.! iar ;4 3coal7, mi>locul pri4cipal 8e e8uca6ie a =ost practicarea gim4asticii sub =orma e<erci6iilor libere, e<erci6ii 8e a4samblu, 8emo4stra6ii 8e mas7, pirami8e. 1.". Gimnastica n seco!u! a! $$%!ea 2epre9e4ta46ii 8e seam7 ai gim4asticii secolului KK au 8elimitat importa46a 3i 5aloarea sistemelor 5ec?i, =ormul:48 o co4cep6ie 4ou7 asupra gim4asticii. (upta 8i4tre sisteme a co4tribuit la elimi4area treptat7 a 8ileta4tismului ;4 abor8area practic7rii e<erci6iilor =i9ice, la =u48ame4tarea lor meto8ic7, la crearea u4ei literaturi 8e specialitate, a u4ei termi4ologii proprii u4ui 8ome4iu 4ou. +i4tre toate sistemele, cele ale lui (i4g 3i Na?4 au a5ut o larg7 r7sp:48ire ;4 lume ge4er:48 3coli, i4stitu6ii, acti5it76ii competiti5e, 8ar peste ele, cu o reu3it7 total7 care 5a cupri48e ;4treg mapamo48ul, 5a =i sistemul >ocurilor, al ;4trecerilor creat 8e %r4ol8 ;4 %4glia, care este germe4ele sportului ce 5a 8e5e4i c7tre s=:r3itul secolului al KK!lea u4a 8i4 cele mai r7sp:48ite, ;48r7gite 3i practicate acti5it76i 8i4 lume FNicu, %., 2000G +e aseme4ea, speciali3tii au e<plicat 3i a3e9at terme4ii 8e (imnastic+ 0i educa.ie fi*ic+ la locul cu5e4it. )erme4ul 8e gim4astic7 =olosit at:ta 5reme ;4 ;46eles 8e e8uca6ie =i9ic7 a =ost ;4locuit, o=icial, ;4 a4ul 1910, pri4 2egulame4tul =ra4ce9 8e e8uca6ie =i9ic7. 0e4tru prima 8at7, terme4ul 8e e8uca6ie =i9ic7 ;l ;4locuie3te pe cel 8e gim4astic7, stabili48u!se, toto8at7, 3i co46i4utul =iec7rui terme4. 21 S=:r3itul secolului al KIK lea a =ost marcat 8e crearea primelor =e8era6ii 4a6io4ale 8e gim4astic7: I 1# 2 $e8era6ia el5e6ia47 I 1#60 $e8era6ia germa47 I 1#65 $e8era6ia polo4e97
16

I 1#6# $e8era6ia ola48e97 I 1#69 $e8era6ia italia47 I 1#7 $e8era6ia =ra4ce97 I 1##5 $e8era6ia u4gar7 I 1906 $e8era6ia rom:47 $e8era6ia I4ter4a6io4al7 8e Gim4astic7 F $.I.G.G a =ost creat7 ;4 a4ul 1##1. 0re9e4t7m ;4 co4ti4uare primele competi6ii 8e gim4astic7 orga4i9ate pe pla4 mo48ial: I 1#96 Nocurile 1limpice 8e la %te4a a =ost prima mare competi6ie 8e gim4astic7 masculi47 I 190 ;4 Belgia are loc prima competi6ie i4ter4a6io4al7 asimilat7 primului &.D. I 190" Nocurile 1limpice 8e la Sai4t (ouis co4curs pe ec?ipe I 192" Nocurile 1limpice 8e la 0aris co4curs i48i5i8ual I 192# Nocurile 1limpice 8e la %mster8am co4curs masculi4 3i =emi4i4 I 19 " la Bu8apesta are loc primul &ampio4at Do48ial =emi4i4 L4 primele 8ece4ii ale secolului, ramurile gim4asticii au e5oluat 3i s!au per=ec6io4at perma4e4t, ;4 special gim4astica 8e per=orma467 care a cu4oscut o 8e95oltare =7r7 prece8e4t. %ceast7 e5olu6ie s!a 8atorat apari6iei 1limpia8ei, 8i5ersi=ic7rii sistemelor competi6io4ale, per=ec6io47rii ba9ei materiale, a regulame4telor 8e co4curs, a cercet7rii 3tii46i=ice, 8e95olt7rii 3tii46elor co4e<e, cre3terii rolului mass!me8iei. L4 pla4 europea4 8esti4ele gim4asticii su4t co48use 8e '4iu4ea *uropea47 8e Gim4astic7 F'.*.G.G care a luat 4a3tere ;4 a4ul 1957. %t:t $.I.G. c:t 3i '.*.G. sus6i4 8e95oltarea ramurii competi6io4ale a gim4asticii, co4cursurile 8e gim4astic7 8i5ersi=ic:48u!se ;4 perma4e467 F &ampio4ate Do48iale, *urope4e, Nocuri 1limpice, &upe *urope4e 3i Do48iale, Nocuri Do48iale '4i5ersitareG. 22 1.5. Gimnastica n Rom&nia L4ceputurile gim4asticii ;4 3colile rom:4e3ti 8atea97 8i4 timpul 8om4iei lui A,e6andru Ipsi,ante Vod+, ;4 a4ul 1776, c:48 aceasta se pre8a ;4 3coala 8om4easc7 8e la S=. Sa5a. +ar p:47 la i4tro8ucerea
17

gim4asticii ;4 3coli, 8otarea cu materialele 3i i4stala6iile 4ecesare, =ormarea ca8relor 8e specialitate 3i ;4tocmirea u4or programe care s7 e3alo4e9e co46i4utul au =ost re9ol5ate cu =oarte mare greutate 3i ;4t:r9iere 8e!a lu4gul a4ilor. L4cep:48 8i4 secolul al KIK!lea, s!a obser5at o preocupare tot mai mare pe4tru practicarea e<erci6iilor =i9ice ;4 8i=erite 3coli particulare, e<erci6ii ce erau pre8ate 8e pro=esori str7i4i F=ra4ce9i, italie4i, el5e6ie4i, polo4e9iG, care au 8esc?is 3coli 8e gim4astic7, scrim7, mu9ic7, caligra=ie. %ceste 3coli erau =rec5e4tate 4umai 8e cei cu posibilit76i materiale. %ceast7 perioa87 8e ;4ceput a =ost 4umit7 8e 8r. &.I. Istrati Bepoc de %ncercare i dibuireC. L4 cursul procesului 8e orga4i9are a ;45767m:4tului, au ap7rut preocup7ri pe4tru i4tro8ucerea ;4 3coli a e8uca6iei =i9ice. '4 pas ?ot7r:tor l!a repre9e4tat B(e ea instruciei din 9:;<C art.11 8e pe 5remea lui A.I.Cu*a, care a i4tro8us (imnastica 3i mu9ica ca ;45767turi obligatorii ;4 liceu, 8ar, 8i4 lips7 8e perso4al, pre8area gim4asticii era ;4t:mpl7toare. % =ost Bperioada eroicC a e8uca6iei =i9ice 8i4 2om:4ia. 18at7 cu 5e4irea ;4 Bucure3ti F1#62G a ar8elea4ului G-.!oceanu F1# 1!1909G, ;4cepe o 4ou7 etap7 a orga4i97rii ;45767m:4tului gim4asticii ;4 3coal7 3i armat7, a preg7tirii 8e pro=esori, a ;4=ii467rii 8e societ76i. )ot ce s!a creat timp 8e trei 8ece4ii a =ost opera lui Docea4u 3i a ele5ilor si, =ii48 co4si8erat pe 8rept cu5:4t Bprintele educaiei #izice romnetiC. *l a =ost u4 sus6i47tor co4sta4t al gim4asticii lui Na?4, cel care a pus ba9ele gim4asticii la aparate ;4 Germa4ia. G?. Docea4u a a5ut preocup7ri 3i ;4 8ome4iul publicisticii, scrii48 o serie 8e lucr7ri: &artea 8e gim4astic7 F1#69G, Istoria, a4atomia 3i igie4a gim4asticii F1#79G, /coala 8e pati4a> 3i 8e ;4ot F1##2G, &arte 8e gim4astic7 pe4tru u9ul 3colilor primare 3i secu48are 8e =ete F1##2G, Gim4astica popular7 ra6io4al7 pe4tru u9ul 3colilor 2 primare, secu48are 3i superioare F1##7G, Demorii asupra gim4asticii 3i a c7l7toriilor mele ;4 *uropa, %sia, %=rica 3i %merica F1#95G. +ar, a8e57ratul orga4i9ator al e8uca6iei =i9ice 3colare a =ost
18

Spiru Aaret, care s!a a=lat 8e trei ori ;4 =ru4tea +epartame4tului I4struc6iei Fapro<imati5 10 a4iG. Sem4alul a =ost 8at 8e re=orma ;45767m:4tului primar 3i 4ormal!primar 8i4 a4ul 1#9 , c:48 s!a introdus (imnastica ;4 3colile primare: s5au a,c+tuit pro(rame, regulame4te, i4struc6iu4i meto8ice, ma4uale, Spiru /aret a =ost preocupat 8e orga4i9area 3i ;mbu47t76irea gim4asticii sub toate =ormele lei. *l a stabilit o),i(ativitatea 8e =apt a gim4asticii ;4 3coal7, 8esp7r6i48!o 8e i4struc6ia militar7 3i atribui48u!i o or7 pe s7pt7m:47 pe4tru =iecare clas7. +i4 a4ul 1#99, gim4astica 8e5i4e obligatorie ;4 toate 3colile secu48are 8e b7ie6i 3i =ete, =ii48 pre8at7 8up7 o program7 a4alitic7, iar 8i4 a4ul 1902, p:47 ;4 a4ul 192", au =u4c6io4at 'ocietatea de imnastic! muzic i sport 8i4 Ia3i 3i Societatea 8e e8uca6ie =i9ic7 *nainte 8i4 Bucure3ti. 0rima co4=eri467 a pro=esorilor 8e gim4astic7 8i4 toat7 6ara a a5ut loc ;4 perioa8a 21!2" aprilie 190", ;4 localul (iceului G=eor =e (azr 8i4 capital7, ;4 pre9e46a lui Spiru Aaret. L4 a4ul 1922, s!a ;4=ii46at Institutul Naional de Educaie 8izic din >ucureti, pe4tru preg7tirea ca8relor 8i8actice 8e specialitate care 8e!a lu4gul timpului 3i!a sc?imbat 8e4umirea 8e mai multe ori. 0ri4 re=orma ;45767m:4tului secu48ar 8i4 192#, 2 ore 8i4 cele " ore atribuite obligatoriu, s7pt7m:4al, e8uca6iei =i9ice, 2 ore erau re9er5ate e<erci6iilor 8e gim4astic7 propriu!9ise. 0ri4 legea ;45767m:4tului 8i4 192# se sc?im7 terme4ul 8e gim4astic7 cu cel 8e e8uca6ie =i9ic7. $e8era6ia 2om:47 8e Gim4astic7 s!a ;4=ii46at ;4 a4ul 1906, iar ;4 1907 s!a a=iliat la $.I.G., ;4 pla4ul per=orma46ei, re9ultatele 3colii rom:4e3ti au =ost remarcabile. L4 a4ul 1911 are loc prima participare rom:4easc7 la u4 co4curs i4ter4a6io4al. Sub co48ucerea u4or speciali3ti ca: %8i4a Stroescu, Iosi= Daier, 2obert 0o8la?a, Nicolae B7ia3u 3i al6i 4umero3i a4tre4ori 3i pro=esori, ;4tre a4ii 1950!196", gim4astica artistic7 ;4registrea97 o 8e95oltare =7r7 prece8e4t, =ii48 orga4i9ate campio4ate 4a6io4ale 8e >u4iori, se4iori 3i campio4ate 3colare. 2"
19

/coala rom:4easc7 8e gim4astic7 s!a =7cut remarcat7 ;4c7 8e la primele apari6ii ;4 competi6iile i4ter4a6io4ale 8e mare a45ergur7 FN.1. 8e la Delbour4e F1956G 3i 2oma F1960G locul III pe ec?ipe la =eteG. L4 a4ul 1956 se orga4i9ea97 &ampio4atele I4ter4a6io4ale ale 2om:4iei =ii48 co4si8erat cel mai 5ec?i tur4eu i48i5i8ual 8i4 lume, iar ;4 1957 la Bucure3ti are loc prima e8i6ie ale &.*. 8e gim4astic7 =emi4i47. +up7 o perioa87 8e reorga4i9are 3i reorie4tare a acti5it76ii 8e gim4astic7, ;4cep s7 se arate roa8ele pri4 cucerirea a 4umeroase me8alii 8e aur, argi4t 3i bro49 la &.D., N.1. 3i &.*. %st=el, ;4 197", +a4 Grecu cucere3te prima me8alie 8e aur Fi4eleG a gim4asticii rom:4e3ti la &ampio4atele Do48iale 8e la @ar4a. *c?ipa =emi4i47 ocup7 locul II la Nocurile 1limpice 8e la Do4treal, 1976, Dosco5a 19#0, (os %4geles 19#", Seul 19##, Barcelo4a 1992, locul I la &. D. 8e la $ort Qort? 1979 3i 2ot?er8am 19#7, locul II la &.D. 8i4 197#, 19# , 19#5, 19#9, locul III la I48ia4apolis ;4 1991, locul I la +ortmu48 199" 3i Sabae 1995 3i locul III la N.1. 8e la %tla4ta, locul I la %te4a, iar la &.*. gim4astica rom:4easc7 ocup7 4umeroase locuri I. Gim4asta Na8ia &om74eci a 8esc?is o er7 4ou7 ;4 gim4astica mo48ial7, 8e5e4i48 o =igur7 lege48ar7 a secolului pri4 per=orma46ele sale =7r7 prece8e4t, =ii48 prima gim4ast7 care a ob6i4ut 4ota 10 ;4 co4curs. (a 1" a4i, a =ost campioa47 olimpic7 absolut7 la 1limpia8a 8e la Do4treal. +e ori co4secuti5, a =ost campioa4a absolut7 a *uropei F1975, 1977, 1979G, c:3tig:48 3i alte 4umeroase me8alii 8e aur 3i argi4t la probele pe aparate. 'rma3ele ei, *cateri4a S9abo, +a4iela Sili5a3, Simo4a 07uc7, %urelia +obre, &risti4a Bo4ta3, (a5i4ia Dilo3e5ici, Gi4a Gogea4, Simo4a %m:4ar, Daria 1laru, %48reea 278uca4, &7t7li4a 0o4or au c:3tigat 4umereoase titluri 3i me8alii olimpice, mo48iale 3i europe4e. (a b7ie6i, urma3ii lui +a4 Grecu au =ost Darius G?erma4, Nicu Stroia, Darius 'r9ic7, +a4 Buri4c7, Daria4 +r7gulescu, Ioa4 Suciu. 2e9ultatele 8eosebite ob6i4ute ;4 marea per=orma467 8emo4strea97 e<iste46a u4ui sistem 3i a u4ei 3coli 8e gim4astic7 rom:4easc7, care a creat o tra8i6ie 3i care se bucur7 8e recu4oa3terea u4a4im7 pe
20

pla4 mo48ial. 25 1.6. Impo#tan'a (imnasticii n sistemu! e e uca'ie fi)ic" *i spo#ti+" in Rom&nia &a ramur7 sporti57, gim4astica 8ispu4e 8e u4 co46i4ut =oarte bogat 8e mi>loace care ;i co4=er7 statutul 8e 8iscipli47 8e ba97 a sistemului 8e e8uca6ie =i9ic7 3i sporti57, 8ispu4:48 8e o teorie 3i o meto8ic7 proprie 8e pre8are, mi>loace 3i =orme speci=ice 8e orga4i9are ba9:48u!se pe 8atele 3tii46elor co4e<e Fa4atomie, =i9iologie, biomeca4ic7, bioc?imie, psi?ologie, pe8agogieG. 0ri4 4atura e<erci6iilor pe care le cupri48e, gim4astica se a8resea97 3i este accesibil7 tuturor 5:rstelor Fa5:48 e=ecte 8eosebite ;4 s=era somatic7, =i9iologic7, psi?ic7 3i motric7G, 8ar 3i celor cu calit76i 8eosebite, cu co48i6ia ca practicarea e<erci6iilor 8e gim4astic7 s7 se =ac7 orga4i9at, co4ti4uu 3i corect. %bor8area sistemic7 a stu8iului acestei 8iscipli4e 4e permite s7 pu4em ;4 e5i8e467 at:t obiecti5ele, caracteristicile 3i e=ectele gim4asticii c:t 3i mi>loacele 3i ramurile ce o co4stituie ca Bun sistem de e)erciii aplicat analitic sau lobal! care in#lueneaz selecti" i cumulati" aparatul locomotor! %n "ederea per#ecionrii micrilor corpului omenesc! a #ormrii inutei corecte. F0o8la?a 2. 3i Stroescu %., 197"G. L4 ca8rul sistemului 8e e8uca6ie =i9ic7 3i sporti57 8i4 6ara 4oastr7, gim4astica se reg7se3te ;4: aG L45767m:4tul 8e toate gra8ele 3i este cupri4s7 ;4 pla4urile 8e ;45767m:4t ba9:48u!se pe programe 8e i4struire asce48e4te, pe clase 3i a4i 8e stu8ii. ! pre3colar ! primar ! preu4i5ersitar ! pro=esio4al ! special ! superior bG %cti5it76i 4ecupri4se ;4 pla4ul 8e ;45767m:4t: ! gim4astica 9il4ic7
21

! gim4astica 8e ;45iorare ! mome4tul 8e e8uca6ie =i9ic7 26 cG %cti5it76i 8e timp liber O 4ecompeti6io4ale Bsportul pe4tru to6iC Fserb7ri 3colare, tabere 8e 5aca467, acti5it76i turistice, 8rume6ii, e<cursiiG O competi6io4ale Fcampio4atul 3colii, cupe tra8i6io4aleG 8G %cti5itatea sporti57 8e per=orma467 O ;4 3coli 3i licee cu clase speciale O ;4 cluburi 3i asocia6ii sporti5e "ntre)+ri; 1. *4umera6i i95oarele a4tic?it76ii. 2. 0re9e4ta6i co4cep6ia greac7 cu pri5ire la e<erci6iile =i9ice. . &are au =ost ;4temeietorii 8e 3coliR ". 0re9e4ta6i sistemul =ra4ce9 8e e8uca6ie =i9ic7. 5. 0re9e4ta6i sistemul germa4 8e e8uca6ie =i9ic7. 6. 0re9e4ta6i sistemul sue8e9. 7. 0re9e4ta6i sistemul e4gle9 8e e8uca6ie =i9ic7. #. &are au =ost ;4temeietorii gim4asticii ;4 2om:4iaR 9. 0re9e4ta6i sistemul 8e e8uca6ie =i9ic7 3i sporti57 8i4 2om:4ia. 27 II. GI!NASTICA < %ISCI$ IN= 7UN%A!ENTA = A ARIEI CURRICU ARE E%UCA&IE 7I>IC= Gim4astica ;4 ca8rul programei 8e e8uca6ie =i9ic7, be4e=icia97 8e u4 co46i4ut bogat, =ii48u!i alocat u4 mare 4um7r 8e ore. %cest lucru a =ost posibil 8atorit7 caracterului =ormati5 3i i4=lue46elor sale multiple asupra 8e95olt7rii armo4ioase a orga4ismului. Di>loacele gim4asticii se reg7sesc ;4 co46i4uturile programei asigur:48: I &apacitatea 8e orga4i9areJ I +e95oltarea =i9ic7 armo4ioas7J I &alit76i motrice 8e ba97J I +epri48eri motrice 8e ba97, aplicati5!utilitare 3i sporti5e. 2.1. ,-iecti+e!e (imnasticii Gim4astica co4stituie u4 sistem compus 8i4tr!u4 4um7r 4elimitat 8e e<erci6ii =i9ice, care are ca =i4alitate re9ol5area obiecti5elor proprii ce
22

5i9ea97: I 8e95oltarea =i9ic7 armo4ioas7 a corpului, ;4tre6i4erea 3i per=ec6io4area marilor =u4c6ii ale orga4ismului care co4stituie ba9a s747t76ii orga4ismuluiJ I 8e95oltarea aptitu8i4ilor co48i6io4ale F=or67, 5ite97, re9iste467G a capacit76ii coor8i4ati5e Fcapacitatea 8e orie4tare spa6io!temporal7, capacitatea 8e ec?ilibru, capacitatea 8e combi4are 3i cuplare a mi3c7rilorG, a mobilit76ii articulare 3i a suple6ii musculare precum 3i 8e95oltarea aptitu8i4ilor psi?iceJ I =ormarea priceperilor 3i 8epri48erilor speci=ice gim4asticiiJ I =ormarea atitu8i4ii corporale corecte 3i pre5e4irea 8e=icie46elor =i9ice 8etermi4ate 8e solicit7ri u4ilaterale sporti5e 3i pro=esio4aleJ 2# I =ormarea u4ei ba9e motrice 3i =i9ice corespu497toare practic7rii ramurilor sporti5e 3i a acti5it76ilor coti8ie4eJ I e8ucarea esteticii corporale, a ritmului 3i mu9icalit76iiJ I =ormarea obi34ui46ei 8e a practica i48epe48e4t 3i sistematic e<erci6iile 8e gim4astic7 ;4 scop sa4oge4, recuperator, compe4sator, recreati5 la orice 5:rst7. 2.2. Ca#acte#istici!e (imnasticii Gim4astica se caracteri9ea97 pri4: I co46i4ut bogat, 5ariat, speci=ic 8e mi>loace ce permite 8i=ere46ierea precis7 a gra8ului 8e 8i=icultateJ I posibilitatea select7rii e<erci6iilor ;4 =u4c6ie 8e 5:rst7, gra8 8e preg7tire, se<, solicit7riJ I 8atorit7 caracterului a4alitic al mi3c7rilor 8i4 gim4astic7 putem i4=lue46a precis 8i=erite grupe musculare 3i articula6ii pri4 alter4area 3i gra8area e=icie4t7 a mi3c7rilorJ I e<ecutarea mi3c7rilor cu ma<imum 8e corectitu8i4e 3i amplitu8i4e 3i stabilirea riguroas7 a =ormei 8e e<ecu6ie speci=ic7 gim4asticiiJ I st7p:4irea eleme4tar7 3i multilateral7 a aparatului locomotor, ;4 co48i6ii obi34uite 3i 4eobi34uite, pri4 =olosirea mi3c7rilor 4aturale 3i arti=iciale special create 8e omJ I 8e95oltarea aptitu8i4ilor psi?o!comportame4tale, cum su4t:
23

i4telige46a motric7, capacitate 8e ;4576are 3i e<ecu6ie, capacitatea 8e re=acere =i9ic7 3i psi?ic7 3i cele psi?o!motrice: coor8o4are, ec?ilibru, percep6ia Mi4este9ic7 3i spa6io!temporal7J I gim4astica 8e95olt7 calit76i psi?ice 5oliti5e ca: 8:r9e4ia, perse5ere46a, 5oi46a, st7p:4irea 8e si4e, cura>ulJ I 8e95olt7 capacitatea 8e colaborare, 8e ;4tra>utorare, 8e autoapreciere, precum 3i sim6ul r7spu48erii colecti5eJ I =olose3te, pe scar7 larg7, acompa4iame4tul mu9ical, 8e95olt:48 sim6ul ritmului 3i e<presi5itatea mi3c7rii. 29 2. . .i/!oace!e (imnasticii Di>loacele gim4asticii care alc7tuiesc 8e =apt co46i4utul gim4asticii au e5oluat perma4e4t, =ii48 sistemati9ate ;4 mai multe grupe 8e e<erci6ii F)ermi4ologia gim4asticii, 197"G care au 8at 4a3tere 8i=eritelor ramuri sporti5e Fgim4astica artistica, gim4astica ritmic7, gim4astica acrobatic7G: I *<erci6ii 8e orga4i9are 3i or8i4e I *<erci6ii 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 I *<erci6ii aplicati5e I S7rituri I *<erci6ii acrobatice I *<erci6ii artistice I *<erci6ii la aparate 8e gim4astic7 E6erci.ii,e de or(ani*are 3i or8i4e cupri48: aG ac6iu4i pe 3i 8e pe loc bG ac6iu4i 8i4 8eplasare cG alc7tuiri 3i sc?imb7ri 8e =orma6ii E6erci.ii,e de de*vo,tare fi*ic+ (enera,+ cupri48: aG e<erci6ii libere bG e<erci6ii cu parte4er cG e<erci6ii cu obiecte portati5e Fbastoa4e, mi4gi me8ici4ale, 8e cauciuc, cercuri, cor9i, e3ar=e, m7ciuci, e<te4soareG 8G e<erci6ii la, cu, pe aparate speciale Fb74ci, scar7 =i<7, ?elcometru, ba4ca cu c7rucior rula4t, ba4ca curbat7, scripe6i cu autore9iste467G. E6erci.ii,e ap,icative. %ceast7 8e4umire corespu48e tuturor
24

mi3c7rilor 4ecesare ;4 5ia6a coti8ia47, =ii48 =olosite at:t pe4tru =ormarea 8epri48erilor motrice 8e ba97, c:t 3i pe4tru 8e95oltarea calit76ilor motrice. +i8actic au =ost ;mp7r6ite ast=el: aG speci=ice gim4asticii I t:r:re I c767rare I ri8icare 3i tra4sport 8e obiecte 3i parte4er I escala8are 0 bG 4especi=ice gim4asticii I mers I alergare I aru4care ! pri48ere I s7rituri cG parcursuri aplicati5e S+rituri,e. *le su4t ;mp7r6ite ;4 8ou7 grupe: I libere I cu spri>i4 +i4 prima grup7 =ac parte: s7riturile ;4 a8:4cime, ;4 lu4gime, ;4 ;47l6ime, pri4 =ereastr7, la trambuli4a elastic7, la plasa elastic7, cu coar87. *le pot =i e<ecutate pe loc 3i cu ela4, ;4ai4te, ;4apoi, lateral. S7riturile 8i4 a 8oua grup7 au =ost sistemati9ate ;4 =u4c6ie 8e 4atura 9borului ast=el: 8irecte, laterale, pri4 r7stur4are 3i su4t e<ecutate la capr7, cal, la8a 8e gim4astic7, masa pe4tru s7rituri. E6erci.ii,e acro)atice cupri48 mi3c7ri comple<e ce pre9i4t7 u4 gra8 mare 8e spectaculo9itate re9ultat7 8i4 e<ecu6ia eleme4telor cu amplitu8i4e, elega467, preci9ie, 8e95olt:48 coor8o4area ge4eral7 3i orie4tarea ;4 spa6iu, =ii48 accesibile 8oar celor 8ota6i 8i4 pu4ct 8e 5e8ere motric. *<erci6iile =olosite au caracter static 3i 8i4amic, su4t e<ecutate i48i5i8ual, ;4 8oi, ;4 grup, cu 3i =7r7 aparate speciale Froat7, bascul7, plas7, trambuli47G. E6erci.ii,e artistice se caracteri9ea97 pri4 8i4amism, ritmicitate, spectaculo9itate, co4cor8a467 cu mu9ica 3i cupri48: 5aria6ii 8e pa3i 8e 8a4s, s7rituri artistice, piruete, 5aluri, eleme4te 8e ec?ilibru e<ecutate cu sau =7r7 obiecte portati5e Fcerc, mi4ge, pa4glic7, m7ciuciG
25

culti5:48 =rumuse6ea, e<presi5itatea, ;48em:4area speci=ic7, e8uca6ia mu9ical7 3i estetic7. *5olu6ia acestor e<erci6ii a 8us la apari6ia u4or ramuri 4oi competi6io4ale: gim4astica ritmic7 3i sportul aerobic. E6erci.ii,e ,a aparate de (imnastic+. %ceste e<erci6ii cupri48: po9i6ii, mi3c7ri 8e =or67 3i 8e bala4s cu 8i=erite structuri 8i4amice 4eobi34uite, e<ecutate cu o te?4ic7 precis7 3i cu u4 gra8 8e 8i=icultate sporit. *le au e5oluat rapi8 pri4 ;mbu47t76irea co4ti4u7 a ba9ei 1 materiale 3i se caracteri9ea97 pri4 leg7ri 3i combi47ri speci=ice probelor 8e co4curs 8i4 gim4astica artistic7. 2.". Ramu#i!e (imnasticii Lmbog76irea perma4e4t7 a co46i4utului gim4asticii pri4 apari6ia u4or 4oi e<erci6ii a 8us la 8i5ersi=icarea u4or ramuri i48epe48e4te ;4 ca8rul acestei 8iscipli4e. %ceste ramuri au u4 co46i4ut propriu, mi>loace comu4e 3i proprii, ;4 acela3i timp, p7str:48 orie4tarea ge4eral7 a gim4asticii ca 8iscipli47 sporti57. Gim4astica se ;mparte ;4: 1. gim4astica 8e ba97 2. gim4astica 8e per=orma467 . gim4astica aplicat7 Gimnastica de )a*+ 0i (imnastica ap,icat+ 5or =i tratate 8isti4ct ;4 capitolele urm7toare. Gimnastica de performan.+ co4stituie ramura competiional a gim4asticii 3i se a8resea97 4umai celor 8ota6i 3i selec6io4a6i ;4 =u4c6ie 8e capacitatea motric7 a acestora, raportat7 la solicit7rile acestei 8iscipli4e sporti5e. 1biecti5ul primor8ial ;l co4stituie ob6i4erea 8e per=orma46e ;4 competi6ii 4a6io4ale 3i i4ter4a6io4ale pri4 B"ictorie asupra ta i asupra altoraC, practicarea ei solicit:48 aparate, i4stala6ii 3i s7li special ame4a>ate. GI!NASTICA Gimnastica de performan.+ Gimnastica de )a*+
26

Gimnastica ap,icat+ 2 Gim4astica 8e per=orma467 i4clu8e urm7toarele ramuri sporti5e: 1. Gimnastica artistic+ ! practicat7 at:t 8e b7ie6i, c:t 3i 8e =ete ! cupri48e e<erci6iile la aparate: sol, cal cu m:4ere, i4ele, s7rituri, paralele, bar7 Fpe4tru b7rba6iG 3i s7rituri, paralele i4egale, b:r47, sol Fpe4tru =emeiG. %ceast7 or8i4e a aparatelor a =ost stabilit7 ;4 a4ul 1960, 8e $e8era6ia I4ter4a6io4al7 8e Gim4astic7. +i4 a4ul 199", ;4 co4cursurile i4ter4a6io4ale, se co4curea97 4umai cu e<erci6ii liber alese. 2. Gimnastica ritmic+ ! ramur7 sporti57 e<clusi5 =emi4i47 ! a 8e5e4it olimpic7 8i4 a4ul 19#" F(os %4gelesG. &upri48e e<erci6ii i48i5i8uale 3i 8e a4samblu, libere 3i cu aparate portati5e Fcerc, pa4glic7, mi4ge, m7ciuci, coar87G, e<ecutate cu acompa4iame4t mu9ical. Gimnastica artistic+ !ascu,in 7eminin Sol &al cu m:4ere 0aralele S7rituri I4ele Bar7 S7rituri 0aralele i4egale B:r47 Sol . Gimnastica acro)atic+ a 8e5e4it ramur7 8e si4e st7t7toare 8i4 a4ul 1972. Sistemul competi6io4al cupri48e urm7toarele probe: perec?i =ete, b7ie6i, mi<t, trio =ete, grup b7ie6i, iar e<erci6iile su4t e<ecutate pe co5orul 8e co4curs F12 < 12 mG 3i cupri48 eleme4te 8e
27

=or67, ec?ilibru, eleme4te 8e aru4care, po9e. ". Sportu, aero)ic ! este o 8iscipli47 4ou7, cu caracter spectacular, eleme4tele =olosite =ii48 8i4 gim4astica artistic7, ritmic7, acrobatic7, 8a4s sporti5, e<ecutate pe =o48 mu9ical mo8er4. 0rimul &ampio4at Do48ial a =ost orga4i9at la 0aris ;4 a4ul 1995 u48e 2om:4ia a c:3tigat locul I la trio. &o4cursurile se 8es=73oar7 pe u4 po8ium p7trat, cu latura 8e 1" m, iar supra=a6a 8e co4curs este u4 p7trat cu latura 8e 7 m pe4tru probele 8e i48i5i8ual =emi4i4 3i masculi4, perec?i mi<te 3i trio 3i cu latura 8e 10 m pe4tru proba 8e grup F6G. L4 acest sport 8e6i4em suprema6ia europea47 3i mo48ial7. Gimnastic+ ritmic+ Individua, Ansam),u *<erci6ii libere *<erci6ii cu obiecte portati5e *<erci6ii libere *<erci6ii cu obiecte portati5e Individua, $erec-i Trio Grup Sport aero)ic " 5. Trampo,ine F s7rituri ;4 plasa elastic7G, 8iscipli47 olimpic7 8i4 a4ul 2000 cupri48e urm7toarele probe: i48i5i8ual, si4cro4 perec?i, tore4t acrobatic, plas7 mic7, e<erci6iile cupri48 o succesiu4e 8e 10 s7rituri 8i=erite reali9ate ;4 trei serii Fo serie impus7 3i 8ou7 serii libereG. "ntre)+ri; 1. 0re9e4ta6i obiecti5ele gim4asticii. 2. 0re9e4ta6i caracteristicile gim4asticii. . *4umera6i mi>loacele gim4asticii.
28

". &e cupri48 e<erci6iile 8e orga4i9are 3i or8i4eR 5. &are su4t e<erci6iile aplicati5eR 6. &are su4t ramurile gim4asticiiR 7. &e cupri48e gim4astica 8e per=orma467R #. &are su4t probele 8e co4curs ;4 gim4astica artistic7 =emi4i47 3i masculi47R 5 III. TER!INO OGIA GI!NASTICII .1. Impo#tan'" *i isto#ic )ermi4ologia repre9i4t7 Btotalitatea termenilor de specialitate #olosii %ntr5o disciplin sau %ntr5o ramur de acti"itateC F+e<, 1996G. )oate 8ome4iile 8e acti5itate 3i!au creat, 8e!a lu4gul 8e95olt7rii istorice, o termi4ologie proprie, speci=ic7, care s7 a>ute la o ;46elegere u4itar7 a co46i4uturilor acestora 3i s7 poat7 ser5i ca mi>loc 8e comu4icare ;4tre oame4i. Gim4astica, ca 3i celelalte ramuri sporti5e, are o termi4ologie proprie, care cupri48e Btermeni #olosii pentru redarea poziiilor! micrilor! e)erciiilor! aparatelor i materialelor a$uttoare utilizate pentru practicarea ei! ct i modul de descriere al e)erciiilor C F)ermi4ologia gim4asticii, 197"G. +escrierea termi4ologic7 a e<erci6iilor are o mare importa467 ;4 =ormarea imagi4ii corecte 3i clare 8espre mi3care, ;4 ;46elegerea co46i4utului, precum 3i ;4 procesul =orm7rii 8epri48erilor motrice u3ur:48 comu4icarea 8i4tre speciali3tii 8ome4iului, 8i4tre pro=esori 3i ele5i, sporti5i 3i a4tre4ori, co4cure46i 3i arbitri, asigur:48 circula6ia i4=orma6iei, c:t 3i ;46elegerea acesteia. &a orice 3tii467 care se a=l7 ;4tr!o 8i4amic7 perma4e4t7 3i termi4ologia gim4asticii a suportat tra4s=orm7ri, per=ec6io4:48u!se ;4 raport cu e5olu6ia 8iscipli4ei, purt:48 ampre4ta 8i=eritelor sisteme 3i meto8e 8e gim4astic7, =ii48 i4=lue46at 3i le<icul termi4ologic. %st=el tot ce a ap7rut 4ou ;4 3tii467, ;4 te?4ic7, ;4 acti5itatea practic7, s!a re=lectat 3i ;4 limb7, e5olu6ia termi4ologiei 8e specialitate ;4ca8r:48u!se orga4ic ;4 e5olu6ia limbii. 1 co4tribu6ie ma>or7 la e5olu6ia termi4ologiei gim4asticii a a5ut G-eor(-e !oceanu, reputat pro=esor 8e gim4astic7, =olclor
29

3i 8a4suri populare. L4 lucrarea BIstoria imnasticii %n ara 6 noastrC, G?. Docea4u recu4oa3te aparte4e46a sa la sistemul 8e gim4astic7 germa4 al lui Na?4, terme4ii =olosi6i re8:48 po9i6ii 3i mi3c7ri 8i4 gim4astica la aparate. L4 aceast7 carte, apare terme4ul 8e Broat i anticC, eleme4tul cel mai greu 8e e<ecutat, 8ar spectaculos ;4 acea 5reme. Ion 3ucovineanu, a8ept al sistemului 8e gim4astic7 sue8e9, tra8uce 8i4 limba germa47 BManual practic de imnastic suedez ? 9:@AC ce cupri48e at:t e<erci6ii 8i4 sistemul sue8e9, c:t 3i 8i4 cel germa4. Su4t me46io4ate: mi3c7rile libere pe4tru 8i=eritele p7r6i ale corpului, cursa sau =uga, e<erci6ii cu mile Fm7ciuciG, cu ?altere, cu mi4gea, cu basto4ul 8e =ier, c:t 3i e<erci6ii la aparate imobile: scar7 =i<7, cal, bar7. 0ro=esorul %umitru Ionescu a elaborat prima termi4ologie 8e specialitate ;4 limba rom:47, i4titulat7 B3erminolo ia e)erciiilor de ordine! libere! cu instrumente i la aparateC, 8e3i a8ept al 3colii =ra4ce9e a lui +eme4P, el p7strea97 ;4 lucrare 3i e<erci6iile la aparate 8i4 sistemul germa4. %ici apar preci97ri pri5i48 poziiile sau 6i4erile =u48ame4tale, cum su4t: atrnarea! rezemarea! ederea! starea %n enunc=i. 1=iciali9area gim4asticii sue8e9e ;4 ;45767m:4t a =7cut ca termi4ologia s7 poarte ampre4ta acestui sistem. 0ri4 tra8ucerea ;4 limba rom:47 a lucr7rii lui )?uli4: B3erminolo ia imnasticii suedezeC 8e c7tre Iaco) !i-+i,+ 0i 3en Ni,sen, gim4astica sue8e97 se impu4e ;4 =a6a celei germa4e. %ceast7 termi4ologie a =ost prelucrat7 3i a8aptat7 8e pro=esorul Vir(i, Ro0a,+, care i!a a8us ;mbu47t76iri ;4 co4cor8a467 cu procesul 8e ;44oire 3i per=ec6io4are a limbii rom:4e. %st=el apar terme4i simpli=ica6i cum ar =i: poziie ;4 loc 8e po9i6iu4e, rotare ;4 loc 8e rota6iu4e, spri$in ;4 loc 8e rea9em, mers ;4 loc 8e mergere, apare geru49iul stnd ;4 loc 8e stare, eznd ;4 loc 8e 3e8ere, 8ar aceste sc?imb7ri 4u au =ost su=icie4te, co46i4utul, c:t 3i ramurile gim4asticii e5olu:48 ;4 perma4e46S. %pari6ia, 4u ;4tot8eau4a co4trolat7, a u4or terme4i 4oi, ;mprumutarea altora 8i4 literatura str7i47, 8up7 tra8uceri i4corecte,
30

i4tro8ucerea acestora ;4 limba rom:47, =7r7 o 5eri=icare ate4t7, au =7cut ca limba>ul te?4ic al 8ome4iului s7 aib7 u4ele i4e<actit76i, iar u4ii terme4i s7 circule cu se4suri limitate, locale sau co4tra8ictorii. 7 %ctuali9area par6ial7 a termi4ologiei gim4asticii 8i4 1950 3i 195 , =7cut7 8e reputa6ii speciali3ti Stroescu A. 3i $od,a-a R. a 8us la u4i=icarea terme4ilor utili9a6i. L4 a4ul 197" apare lucrarea 8e re=eri467 ;4 8ome4iu B3erminolo ia imnasticii.! elaborat7 8e Stroescu %. 3i 0o8la?a 2., care 8e5i4e o=icial7, impu4:48u!se ca u4 titlu 8e re=eri467 ;4 r:48ul lucr7rilor 8e specialitate. *ste bi4e sistemati9at7, a elimi4at geru49iul 8i4 8escrierea po9i6iilor =u48ame4tale, a a8us preci97ri pri5i48 regulile 8e 8escriere a e<erci6iilor 8e gim4astic7, sistemati9:48 e<erci6iile ;4 grupe structurale. )ermi4ologia gim4asticii ri8ic7 cele mai multe probleme 8i4tre toate 8iscipli4ele sporti5e, 8eoarece 8ispu4e 8e u4 5ast c:mp termi4ologic, sistemele 3i meto8ele practicate ;4 8i5erse 67ri =ii48 8i=erite. *5olu6ia ramurilor gim4asticii, ;4 mo8 8eosebit cea 8e per=orma467, este =oarte 8i4amic7J ;4 =iecare competi6ie ma>or7 au ap7rut eleme4te 3i leg7ri 8e eleme4te 4oi, 8e aceea, pri4 co4ci9ie ;4 gim4astica 8e ;4alt7 per=orma467, eleme4tele 4oi poart7 4umele gim4astului care le!a e<ecutat pe4tru prima 8at7, 8eoarece 8escrierea am74u46it7 a eleme4tului este complicat7 F +a4ilo5a, Stal8er, *48o, &om74eci, )suMa?ara, +iami8o5, +r7gulescu, 0opa, Sili5a3G. .2. Ce#in'e!e te#mino!o(iei 0e4tru a!3i ;48epli4i =u4c6ia 8e comu4icare, termi4ologia gim4asticii trebuie s7 respecte a4umite ceri46e 8e ba97: aG s respecte particularitile de limb pri5i48 terme4ii utili9a6i =olosi48 cu5i4tele 8i4 =o48ul le<icului pri4cipal 3i s7 respecte particularit76ile gramaticale ale limbiiJ bG s #ie tiini#ic, 8ar accesibil& &lasi=icarea e<erci6iilor pe criterii mor=ologic, =u4c6io4al, biomeca4ic 4u trebuie s7 co4stituie o greutate ;4 ;46elegerea corect7 a e=ectului pro8us 8e u4 e<erci6iuJ cG s #ie unitar. 1 4o6iu4e 8ac7 e<prim7 acela3i co46i4ut, s7
31

aib7 acela3i ;46eles, i48i=ere4t 8ac7 este 5orba 8e gim4astica 8e ba97 sau gim4astica 8e per=orma467J 8G s #ie precis! pe4tru a elimi4a i4terpret7rileJ eG s #ie clar, s7 cree9e imagi4ea real7 a eleme4tului respecti5J # =G s #ie concis scurt7, s7 4u co46i47 eleme4te suplime4tare. L4tre preci9ie, claritate 3i co4ci9ie trebuie s7 e<iste u4 ec?ilibru. 0e4tru a e5ita lipsa 8e claritate sau preci9ie 3i pe4tru a respecta ceri46a co4ci9iei, se pot =olosi 3i terme4i co45e46io4ali: po8ul, s=oara, s7rituri ca mi4gea, roata, 8ar 4umai atu4ci c:48 aceste 8e4umiri sugerea97 structura mi3c7riiJ gG s ser"easc drept mi$loc de comunicare internaional. %ceast7 ceri467 se re=er7 la gim4astica 8e per=orma467. (imba o=icial7 a $IG este =ra4ce9a, iar toate eleme4tele se reg7sesc ;4 co8ul 8e pu4cta>. "ntre)+ri; 1. *4umera6i perso4alit76ile cu preocup7ri ;4 8ome4iul termi4ologiei gim4asticii. 2. &i4e su4t autorii actualei termi4ologii a gim4asticiiR . 0re9e4ta6i ceri46ele termi4ologiei. 9 I@. NO&IUNI %E 3A>= "N GI!NASTIC= 'I #INETOTERA$IE 0e4tru ;46elegerea u4itar7 a co46i4utului gim4asticii 3i aplica6iei ei ;4 Mi4etoterapie este 4ecesar7 pre9e4tarea u4or 4o6iu4i legate 8e mi3care, a legilor =i9icii 3i =or6elor care gu5er4ea97 mi3carea precum 3i pla4urile, a<ele 3i caracteristicile spa6io!temporale ale mi3c7rii. ".1. No'iuni esp#e mi*ca#e !i0carea repre9i4t7 =orma 8e e<iste467 a materiei, ;4tre cele 8ou7 categorii e<ist:48 o rela6ie 8ialectic7 ce se co48i6io4ea97 reciproc, 8etermi4:48, toto8at7, tra4s=orm7ri 8i=erite. Di3carea cu4oa3te =orme simple, comple<e 3i ciber4etice, comple<itatea lor =ii48 8at7 8e e5olu6ia =ii46elor 5ii. +i4tre =ormele mi3c7rii Fmeca4ic7, =i9ic7, c?imic7, biologic7, social7G, cea )io,o(ic+ F5ia6a 3i locomo6ia =ii46elor 5iiG co4stituie o =orm7 superioar7 8e mi3care ce 8ispu4e 8e calit76i 3i meca4isme 4oi.
32

/tii46a care se ocup7 cu aplicarea pri4cipiilor meca4ice ;4 stu8ierea structurii, e5olu6iei 3i =u4c6iile aparatului motor al omului este )iomecanica F+e<. 2001G. %c6iu4ile motrice ale corpului ome4esc su4t co4si8erate ca u4 sistem compus 8i4 oase, mu3c?i, articula6ii, SN&, aparate 3i sisteme, ;4 ca8rul c7ruia biomeca4ica stu8ia97 cau9ele meca4ice 3i biologice ale =orm7rii mi3c7rilor 3i particularit76ile e<ecu6iei lor, mi>loacele 3i co48i6iile 4ecesare reali97rii ac6iu4ilor motrice. %st=el, )iomecanica cupri48e: I )iomecanica (enera,+ stu8ia97 legile ge4erale ale meca4icii aplicate la speci=icul orga4ismelor 5ii 3i I )iomecanica specia,+ ce stu8ia97 statica 3i dinamica ;4 8i=erite 8ome4ii ale acti5it76ii motrice. "0 !ecanica este 3tii46a al c7rei obiect 8e stu8iu ;l co4stituie mi3carea sau ec?ilibrul corpurilor sub ac6iu4ea =or6elor e<ercitate asupra lor F+e<, 2001G. Di3carea meca4ic7 este =orma cea mai simpl7 8e mi3care a materiei 3i co4st7 ;4 8eplasarea u4ui corp =a67 8e altul. Deca4ica cupri48e: I cinematica stu8ia97 mo8ul cum se 8es=73oar7 mi3c7rileJ I dinamica e<plic7 cau9a mi3c7rilorJ I statica stu8ia97 po9i6iile 3i co48i6iile 8e ec?ilibru ale =or6elor care ac6io4ea97 asupra corpurilor. )oate mi3c7rile se pro8uc ;4 spa.iu, care se m7soar7 ;4 metri, 3i ;4 timp, care se m7soar7 ;4 ore, mi4ute, secu48e, 8escrii48 ;4 spa6iu o traiectorie care poate =i rectili4ie sau curbili4ie. 0e l:4g7 spa6iu 3i timp, mi3carea este caracteri9at7 3i 8e vite*+, care poate =i u4i=orm7 3i 5ariat7, 5aria6ia mi3c7rii ;4 u4itatea 8e timp purt:48 8e4umirea 8e acce,era.ie. NeTto4 a =ost cel care a e<plicat mo8ul cum se pro8uce 5aria6ia mi3c7rilor corpurilor 3i a stabilit raporturile 8i4tre corpurile a=late ;4 mi3care, e4u46:48 cele legi =u48ame4tale ale meca4icii: I e(ea I orice corp ;3i me46i4e starea 8e mi3care sau 8e repaus 8ac7 4u este obligat 8e =or6e aplicate asupra lui s7 3i!o mo8i=ice. 1mul r7m:4e imobil 8ac7 4u ac6io4ea97 asupra sa =or6a
33

muscular7. Iner.ia este cea care 8etermi47 me46i4erea st7rii 8e repaus sau 8e mi3care 3i se ma4i=est7 ca o re*isten.+ atu4ci c:48 u4 corp este pus ;4 mi3care sau ca o presiune atu4ci c:48 u4 corp este oprit 8i4 mi3care I e(ea a II5a m7rimea =or6ei care ac6io4ea97 asupra u4ui corp ;i imprim7 o a4umit7 accelera6ie, =ii48 egal7 cu pro8usul 8i4tre masa corpului FmG 3i m7rimea accelera6iei FaG:$ U m < a. $or6a se m7soar7 cu a>utorul 8i4amometrelor, iar accelera6ia se calculea97 cu a>utorul spa6iului str7b7tut 8e u4 corp ;4tr!u4 a4umit i4ter5al 8e timp. I e(ea a III5a ac6iu4ile reciproce a 8ou7 corpuri su4t ;4tot8eau4a egale ca m7rime 3i 8e se4s co4trar. %st=el, gim4astul poate e<ecuta s7rituri ;mpotri5a =or6ei lui 8e greutateJ c:t st7 cu picioarele pe sol, =or6ele care ac6io4ea97 asupra lui se ec?ilibrea97 reciproc, ;4s7 pri4 co4trac6ie muscular7, el poate ac6io4a asupra "1 solului cu o =or67 mai mare 8ec:t greutatea lui, surplusul 8e =or67 imprim:48u!i o mi3care ;4 sus. +e re6i4ut c7 orice acti5itate co4stituie u4 ,ucru mecanic, cu co48i6ia e<iste46ei u4ei =or6e 3i a 8eplas7rii corpului sub ac6iu4ea eiJ la m7surarea lucrului meca4ic FQG, se 6i4e seama 8e pri4cipiul c7 lucrul meca4ic este propor6io4alcu 8eplasarea 3i este o m7rime care se m7soar7 pri4 pro8usul 8i4tre =or67 F$G 3i lu4gimea 8eplas7rii: Q U $ < S. L4 stu8ierea u4ei mi3c7ri se are ;4 5e8ere stabilirea u4or eleme4te 8e ba97 =7r7 8e care 4u este posibil stu8iul. %cestea su4t: I reperu, U pu4cte =i<e =a67 8e care se reali9ea97 mi3carea Fcorp 8e re=eri467GJ I direc.ia de mi0care U orice mi3care se reali9ea97 pe o a4umit7 traiectorie ;4 spa6iu Fpe ori9o4tal7, ;4ai4te!;4apoi, pe 5ertical7 ;4 sus 3i ;4 >os 3i lateral la 8reapta 3i la st:4gaG. Di3c7rile corpului pot =i 8e tra4sla6ie Fpe traiectorii paraleleG 3i 8e rota6ie Fpe o circum=eri467 ;4 >urul u4ei a<eGJ I vite*a 0i acce,era.ia < mi3c7rile se e<ecut7 cu 5ite9e 8i=erite, spa6iul, 5ite9a 3i accelera6ia repre9e4t:48 eleme4tele 8e ba97 care permit stu8iul mi3c7rilor. %ccelera6ia ;48reptat7 ;4 se4sul mi3c7rii este po9iti57 3i m7re3te5ite9a mi3c7rii, iar cea ;48reptat7 ;4 se4s opus
34

mi3c7rii este 4egati57 3i mic3orea97 5ite9a mi3c7rii. ".2. 0o#'e!e inte#ne *i e1te#ne Deca4ismele locomo6iei uma4e su4t meca4isme comple<e care 4u pot =i e<plicate 4umai pri4 aplicarea legilor meca4icii, 8eoarece mi3carea apare 3i 8atorit7 i4terac6iu4ii for.e,or interne ale corpului ome4esc Fimpulsuri 4er5oase, co4trac6ii musculare, p:rg?ii osteoarticulareG, cu for.e,e e6terne ale me8iului Fgra5ita6ie, presiu4ea atmos=eric7, i4er6ie, re9iste46e 8i5erseG. ".2.1. 7or.e,e interne L4 reali9area mi3c7rilor corpului ome4esc, =or6ele i4ter4e ac6io4ea97 ;4 urm7toarea or8i4e FBaciu &., 1977G: 1. impulsul 4er5osJ 2. co4trac6ia muscular7J "2 . ac6iu4ea p:rg?iei osoaseJ ". mobilitatea articular7. %ceste =or6e se g7sesc ;4 i4teriorul corpului 3i e<prim7 i4terac6iu4ea 8i4tre 8i=eritele p7r6i ale sale 3i pot 8etermi4a 8oar mi3c7rile segme4telor corpului. 1. Impu,su, nervos co4stituie prima =or67 i4ter47 care i4ter5i4e ;4 e=ectuarea mi3c7rii, iar meca4ismele care stau la ba9a mi3c7rilor su4t 8e 4atur7 4euro!muscular7, su4t acte re=le<e, =ormate 8i4 a4ali9atori, c7ile 8e tra4smisie ale se4sibilit76ii, ce4trii 4er5o3i, c7ile motorii 3i placa 4euromotorie. 2. Contrac.ia muscu,ar+ este a 8oua =or67 i4ter47 care reali9ea97 mi3carea ca o reac6ie la stimulii impulsurilor 4er5oase. %cti5itatea mu3c?iului se ma4i=est7 sub =orma to4usului muscular ce!i co4=er7 proprietatea 8e a se co4tracta. L4 timpul co4trac6iei, mu3c?ii 8e95olt7 o =or67 muscular7, care 8epi48e, ;4 primul r:48, 8e 4um7rul 8e =ibre musculare 3i 4u 8e lu4gimea lor. &o4trac6ia muscular7 poate =i: I i*ometric+ se ma4i=est7 ca o ;4t7rire a mu3c?iului sau ca o mo8i=icare 3i 8e t7rie 3i 8e =orm7 a lui, co4trac6ia =7c:48u!se pe loc,
35

asigur:48 ec?ilibrul sau po9i6ia static7J I i*otonic+ are loc o scurtare a mu3c?iului 3i o 8eplasare a segme4telor osoaseJ I de a,un(ire apare atu4ci c:48 =or6a ce se opu4e 8ep73e3te =or6a muscular7 3i ;4ti48e mu3c?iul. +i4 pu4ct 8e 5e8ere biomeca4ic, Gagea %. F2002G pre9i4t7 urm7toarele tipuri 8e co4trac6ii musculare: I contrac.ii i*ometrice Fte4siu4ea 8i4 mu3c?i cre3te p:47 la 5aloarea ma<imal7GJ I contrac.ii i*otonice Fte4siu4ea meca4ic7 ;4 mu3c?i este co4sta4t7, c:48 se scurtea97 mu3c?iul, iar 5ite9a 5aria97GJ I contrac.ii i*okinetice Fc:48 5ite9a co4trac6iei este co4sta4t7 3i se pot reali9a cu aparate i45e4tate F?elcometruGJ I contrac.ii au6otone Fat:t 5ite9a mi3c7rii, c:t 3i =or6a re9isti57 5aria97 i48epe48e4t Fmi3c7rile 8e locomo6ie 3i cele 4aturale ale omului su4t au<oto4eGJ " I pseudo5contrac.ii sau mi3c7ri e<ce4trice F8e ce8areG cu suprasarci47 Fpot pro8uce acci8e4t7riGJ I supracontrac.ii sau mi3c7ri cu 5ite97 suprama<imal7, cu sarci47 4egati57 Fmi3carea este a>utat7 8i4 e<terior 8e =or6e si4ergice Falergare la 5aleG sau pri4 trac6iu4e F;4 spatele u4ei bicicleteG. . Ac.iunea p?r(-iei osoase co4stituie a treia =or67 care asigur7 mi3carea. 0:rg?iile la om su4t co4stituite 8i4 oase, care i4tr7 ;4 mi3care sub ac6iu4ea mu3c?ilor, =ii48 i4=lue46ate 8e trei pu4cte 8e aplicare a =or6elor: I punctu, de spri9in FSG este repre9e4tat 8e a<a biomeca4ic7 a mi3c7rii sau 8e spri>i4ul pe sol sau u4 aparat oarecareJ I punctu, de re*isten.+ F2G este repre9e4tat 8e greutatea corpului sau a segme4tului care se 8eplasea97J I punctu, de ap,icare a for.ei motorii F$G sau puterea este repre9e4tat7 8e i4ser6ia pe segme4tul osos al mu3c?iului care asigur7 mi3carea. %st=el, a5em: $?r(-ii de (radu, I ;4 care se g7se3te ;4tre 2 3i $ F2.S.$.G 3i
36

su4t p:rg?ii 8e ec-i,i)ru. *<emplu: I articula6ia ;4tre cap 3i coloa4a 5ertebral7 F;4 care S se g7se3te ;4 articula6ia 8i4tre atlas 3i osul occipital, $ este repre9e4tat7 pri4 mu3c?ii ce=ei, iar 2 8e greutatea cra4iuluiGJ I articula6iile 8i4tre corpurile 5ertebrale, ca pu4ct 8e spri>i4, 3i bra6ele ;4ti4se pe l:4g7 corpJ I po9i6ia 5ertical7 la 4i5elul articula6iei co<o!=emurale 3i talocrural7 ;4 spri>i4 pe toat7 talpa pe sol. %ceste p:rg?ii pot a5ea bra6ele egale sau i4egale. $?r(-ii de (radu, II ;4 care 2 se g7se3te ;4tre S 3i $ FS.2.$.G 3i su4t p:rg?ii 8e for.+. '4ica p:rg?ie 8e acest =el ;4 corpul ome4esc este articula6ia gle94ei ;4 po9i6ia st:48 pe 5:r=uri, u48e S este 5:r=ul piciorului, $ este repre9e4tat7 8e mu3c?ii Ftriceps suralG care 2S$ "" ac6io4ea97 te48o4ul lui %c?ile, iar 2 ac6io4ea97 la 4i5elul gle94ei 3i este repre9e4tat7 8e greutatea corpului. $?r(-ii de (radu, III ;4 care $ se g7se3te ;4tre S 3i 2 FS.$.2.G, su4t cele mai 4umeroase 3i su4t p?r(-ii de vite*+. *<emplu: I articula6ia cotului F;48oirea a4tebra6ului pe bra6, ;4 care S este situat la 4i5elul articula6iei cotului 3i corespu48e a<ului 8e rota6ie, 2 este repre9e4tat7 8e greutatea a4tebra6ului 3i a m:i4ii, iar $ este repre9e4tat7 8e mu3c?ii =le<ori ai a4tebra6ului pe bra6GJ I articula6ia scapulo!?umeral7 Fab8uc6ia bra6uluiG, $ repre9e4tat 8e mu3c?ii ab8uctori, iar 2 8e greutatea bra6uluiJ I coastele F$ =or6a mu3c?ilor ri8ic7tori ai coastelor, 2 greutatea coastelor 3i 5iscerelorG. (a p:rg?iile 8e gra8ul I 3i II, se pro8uce eco4omie 8e =or67, iar la cele 8e gra8ul III se pier8e =or6a, 8ar se pro8uce o 8eplasare mare. ". !o)i,itatea articu,ar+ este a patra =or67 i4ter47 3i pre9i4t7 u4 rol acti5 ;4 reali9area mi3c7rilor, iar pri4 =orma 3i gra8ul lor 8e libertate imprim7 8irec6ia 3i se4sul mi3c7rilor, limit:48, ;4 acela3i timp, amplitu8i4ea lor. %rticula6iile pre9i4t7 8i=erite gra8e 8e libertate 8ate 8e co4=orma6ia 3i structura segme4telor osoase: I un (rad de ,i)ertate;
37

! articula6ia cotului Fmi3care 8e =le<ie!e<te4sieGJ ! articula6ia ra8io!cubital7 Fpermit mi3c7ri 8e pro4a6iesupi4a6ieGJ ! articula6ia ge4u4c?iului. I @ (rade de ,i)ertate Fpermit mi3c7ri ;4 2 se4suriG: ! articula6ia ra8io!carpia47. S$2 S2$ "5 I A (rade de ,i)ertate; ! articula6ia co<o=emural7 ce permite mi3c7ri 8e =le<ie ! e<te4sie, ab8uc6ie ! a88uc6ie, rota6ie i4ter47 3i e<ter47J ! articula6ia scapulo!?umeral7, ce permite mi3c7ri 8e ab8uc6ie ! a88uc6ie ;4 a<a sagital7J a4te8uc6ie ! retro8uc6ie ;4 a<a tra4s5ersal7J rota6ie i4ter47!e<ter47 ;4 a<a lo4gitu8i4al7. +up7 cum 3tim, aparatul locomotor al omului este alc7tuit 8i4 oase F206G, articu,a.ii 3i mu0c-i F502G, iar acti5it76ile motorii se reali9ea97 pri4 ac6iu4ea cuplurilor 3i la46urilor motrice. %st=el: I 8ou7 segme4te osoase articulate mobil =ormea97 u4 cup,u cinematic Fgamba cu laba piciorului, bra6ul cu a4tebra6ul, a4tebra6ul cu m:4a, coapsa cu gambaGJ I mai multe segme4te articulate mobil =ormea97 u4 ,an. cinematic Fla46ul ci4ematic al tru4c?iului, g:tului 3i capuluiJ la46ul ci4ematic al membrului superior, la46ul ci4ematic al membrului i4=eriorG. an.uri,e cinematice pot =i: I desc-ise c:48 se termi47 liber Fla46ul ci4ematic al membrului superior sau i4=eriorG 3i se pot e<ecuta mi3c7ri 4umeroaseJ I nc-ise c:48 e<tremit76ile la46ului ci4ematic su4t =i<ate pe sol sau aparate Fpo9i6ia st:48 =a48atG, iar mi3c7rile su4t limitate. )oate mi3c7rile, ;4 articula6ii 3i po9i6iile corpului, su4t reali9ate 8e mu0c-ii 8ispu3i ;4 >urul articula6iilor, =orm:48 (rupe muscu,are: iar mai multe grupe musculare =ormea97 ,an.uri muscu,are, care ac6io4ea97 asupra articula6iilor ;4 mo8 8i=erit. !uscu,atura corpu,ui 8es=73oar7 o acti5itate: 1. static+ care asigur7 po9i6iile corpului 3i segme4telor pri4 co4trac6ie i9ometric7 3i este 8e:
38

I men.inere este co4trac6ia i9ometric7 care 4u pro8uce lucru meca4ic 3i asigur7 po9i6ia, ac6io4:48 ;mpotri5a =or6ei 8e greutate Fcump747 cu bra6ele lateralGJ I de conso,idare ac6io4ea97 c:48 corpul sau segme4tele sale se a=l7 ;4 po9i6ia 8e ec?ilibru stabil Fat:r4atGJ I de fi6are Fec?ilibrareG ac6io4ea97 c:48 corpul sau segme4tele lui se a=l7 ;4 po9i6ie 8e ec?ilibru 4estabil Ftoate po9i6iile 8eri5ate 8i4 st:48G. "6 2. dinamic+ asigurat7 8e co4trac6ia i*otonic+ Fare loc scurtarea mu3c?ilor 3i 8eplasarea corpului 3i segme4telorG care pro8uce lucrul meca4ic 3i este: I de nvin(ere sepro8uce scurtarea mu3c?ilor, segme4tele osoase se apropie, iar acti5itatea este co4ce4tric7 F=le<ia coapsei pe ba9i4 este reali9at7 pri4 ac6iu4ea 8i4amic7 8e ;45i4gere a =le<orilor 8i4 articula6ia co<o!=emural7GJ I de cedare se pro8uce alu4girea mu3c?ilor, segme4tele osoase se 8ep7rtea97, iar acti5itatea este e<ce4tric7 Fre5e4irea coapsei la 5ertical7 este reali9at7 8e aceia3i mu3c?i, 8ar pri4 ac6iu4ea 8i4amic7 8e ce8areG. Ge4u=le<iu4ea este asigurat7 ;4 =a9a 8e cobor:re 8e la46ul muscular al triplei e<te4sii, pri4 acti5itatea 8i4amic7 8e ce8are, iar ;4 =a9a 8e ri8icare, 8e aceia3i mu3c?i, ;4s7 pri4 acti5itatea 8i4amic7 8e ;45i4gere, la46ul triplei =le<ii. +e re6i4ut este =aptul c7 4u e<ist7 la46uri musculare strict acti5e sau strict pasi5e, ci 4umai la46uri musculare care ac6io4ea97 =ie static, =ie 8i4amic, 8eoarece, ma>oritatea mi3c7rilor omului su4t comple<e, 8eci particip7 toate la46urile musculare care 8eser5esc la46ul ci4ematic ;4 ac6iu4e. (a46urile musculare ale bra6elor reali9ea97 mi3c7ri 8e mare amplitu8i4e 3i preci9ie pe c:48 la46urile musculare ale membrelor i4=erioare ;48epli4esc =u4c6ia 8e spri>i4, su4t puter4ice, iar mu3c?ii =le<ori 3i e<te4sori su4t 8ispu3i sub =orma a 2 la46uri a4tago4ice. *<emple: I ,an.u, muscu,ar a, trip,ei f,e6ii F =le<orii coapsei pe ba9i4, =le<orii gambei pe coaps7, =le<orii 8orsali ai piciorului pe gamb7GJ
39

I ,an.u, trip,ei e6tensii Fe<te4sorii coapsei pe ba9i4, e<te4sorii gambei pe coaps7 3i =le<orii pla4tariG. ".2.2. 7or.e,e e6terne &orpul sau segme4tele lui a=late ;4 mi3care trebuie s7 ;45i4g7 urm7toarele =or6e e<ter4e: I greutatea corpului 3i a segme4telorJ I =or6a gra5ita6io4al7J I i4er6iaJ I presiu4ea atmos=eric7J "7 I re9iste46a me8iuluiJ I =or6a 8e reac6ie a supra=e6ei 8e spri>i4J I =or6a 8e reac6ie speci=ic7J I =or6a 8e =recareJ I re9iste46ele e<ter4e 8i5erse )oate aceste =or6e e<prim7 i4terac6iu4ea corpului cu me8iul e<terior 3i pot pro8uce mi3carea corpului ;4 ;4tregime. Greutatea corpu,ui 0i (reutatea se(mente,or: i48i=ere4t 8e po9i6ia corpului, greutatea ac6io4ea97 ;4tot8eau4a 5ertical, 8e sus ;4 >os, asupra ce4trului 8e greutate al corpului sau segme4tului, 5aloarea ei =ii48 8at7 8e 5olumul, lu4gimea, 8e4sitatea segme4tului care se 8eplasea97, ;4tr!u4 cu5:4t, 8e masa lui. 7or.a (ravita.iona,+: care imprim7 greutatea corpului este cea mai importa4t7 =or67 e<ter47 3i ac6io4ea97 5ertical, 8e sus ;4 >os, atr7g:48 corpul 3i segme4tele lui ;4 perma4e467 spre solJ ;45i4gerea acestei =or6e presupu4e u4 co4sum mare 8e e4ergie, ;4 care =or6ele i4ter4e ac6io4ea97 cumulat 8e >os ;4 sus. Iner.ia este cea care ti48e s7 prelu4geasc7 3i s7 sus6i47 o situa6ie 8at7: I u4 corp a=lat ;4 repaus r7m:4e ;4 repaus 8atorit7 i4er6iei 8e imo)i,itateJ I u4 corp a=lat ;4 mi3care co4ti4u7 8eplasarea 8atorit7 i4er6iei Flegea 5ite9ei c:3tigateG. %st=el, =or6ele i4ter4e trebuie s7 ;45i4g7 i4er6ia 8e imobilitate la ;4ceputul mi3c7rii 3i trebuie s7 ;45i4g7 i4er6ia 8e mi3care c:3tigat7 la termi4area mi3c7rii.
40

$resiunea atmosferic+ este o =or67 8e ac6iu4e a =or6ei gra5ita6io4ale, care apas7 asupra corpului uma4 cu o i4te4sitate 5ariabil7 ;4 raport cu 5ite9a 8e 8eplasare, a5:48 rol ;4 me46i4erea ;4 co4tact a supra=e6elor articulare, iar ac6iu4ea ei este compe4sat7 8e presiu4ea i4ter47 a marilor ca5it76i, =ii48 egale. Re*isten.a mediu,ui mi3c7rile pot =i e<ecutate ;4 aer liber sau ;4 ap7J ast=el, segme4tele corpului sau corpul trebuie s7 ;45i4g7 re9iste46a opus7 8e acestea, re9iste467 ce poate =i 8etermi4at7 pri4 mic3orarea supra=e6ei 8e sec6iu4e 3i a u4g?iului 8e atac. 7or.a de reac.ie a suprafe.ei de spri9in apare c:48 corpul se a=l7 sus6i4ut pe o supra=a67 oarecare 8e spri>i4 3i este egal7 3i 8e se4s co4trar =or6ei gra5ita6io4ale. *a este 8e 8ou7 =eluri: "# I for.a de reac.ie static+ a supra=e6ei 8e spri>i4 F2SG 3i apare c:48 corpul este imobil 3i este egal7 cu greutatea static7 a corpului FGSG 2S U GSJ I for.a de reac.ie dinamic+ a supra=e6ei 8e spri>i4 2S apare c:48 corpul este ;4 mi3care, iar la greutatea lui se a8aug7 3i =or6a 8e i4er6ie. %tu4ci c:48 gim4astul se ;mpi4ge ;4 sus spre 5ertical7 Fla s7rituriG, reac6ia 8i4amic7 F28G este egal7 cu greutatea static7 a corpului FGsG, plus =or6a 8e i4er6ie F$iG28 U GsV$i, iar c:48 se las7 ;4 >os Fge4u=le<iu4eG, reac6ia 8i4amic7 28 este egal7 cu greutatea static7 a corpului FGsG, mi4us =or6a 8e i4er6ie F$iG28 U Gs $iJ 7or.a de reac.ie specific+ ia 4a3tere pri4 =r:4area u4or segme4te, =r:4are ce pro5oac7 o mi3care a altor segme4te ;4 se4s co4trar F;48reptare ;4 spri>i4 la paraleleG. 7or.a de frecare apare, ;4 mo8 8eosebit, c:48corpul alu4ec7 pe supra=a6a 8e spri>i4 Fsc?i, pati4a>G 3i este propor6io4al7 cu greutatea corpului FGG 3i coe=icie4tul 8e =recare FHG$ U G < H. L4 co4clu9ie, toate =or6ele e<ter4e care i4ter5i4 ;4 e<ecutarea mi3c7rilor su4t ;45i4se 8e =or6ele i4ter4e care trebuie s7 =ie egale sau superioare ca i4te4sitate 3i s7 ac6io4e9e ;4 8irec6ia i8e4tic7, 8ar ;4 se4s i45ers cu =or6ele e<terioare respecti5e Flegea reparti97rii =or6elorG. ". . Ca#acte#istici!e mi*c"#ii !i0carea co4stituie ac6iu4ea 8e 8eplasare a corpului sau
41

segme4telor sale ;4 spa6iu =a67 8e u4 pu4ct 8e re=eri467 3i este si4o4im7 cu actul motric, eleme4t Fte?4icG, e<erci6iu F=i9icG, =ii48 u4 act re=le< ce apare ca r7spu4s la sem4alele ce 5i4 pe c7ile se49iti5e 3i pre9i4t7: Caracteristici,e spa.ia,e su4t repre9e4tate 8e: I traiectoria mi0c+rii 8rumul parcurs 8e corp sau segme4tele sale ;4tre po9i6ia i4i6ial7 3i cea =i4al7, se e<prim7 pri4: I amp,itudine este m7rimea 8eplas7rii corpului sau segme4telor sale ;4tre 8ou7 repere, e<primate ;4 gra8e 3i u4it76i 8e m7sur7 li4eareJ I forma traiectoriei care poate =i rectili4ie sau curbili4ieJ I direc.ia repre9i4t7 se4sul 8e 8eplasare al corpului sau al segme4telor sale ;4 timpul mi3c7rii. "9 Caracteristici,e tempora,e su4t repre9e4tate 8e: I ritm co4st7 ;4 alter4area p7r6ilor sau =a9elor mi3c7riiJ I tempou 4e i48ic7 4um7rul sau ca4titatea 8e mi3c7ri reali9ate ;4 u4itatea 8e timpJ 2aportul 8i4tre caracteristicile temporare 3i spa6iale 4e 87: I vite*a mi0c+rii 3i repre9i4t7 raportul 8i4tre spa6iul parcurs ;4 u4itatea 8e timp. ".". P!anu#i!e *i a1e!e e mi*ca#e a!e co#pu!ui $,anuri,e ;4 care se e<ecut7 mi3c7rile segme4telor corpului corespu48 pla4urilor a4atomice 3i su4t urm7toarele F$ig. 1G: I fronta, BAC 8ispus 5ertical, paralel cu =ru4tea, ;mparte corpul ;4tr!o parte a4terioar7 3i u4a posterioar7. 0la4ul =ro4tal care ;mparte corpul ;4tr!o >um7tate posterioar7 3i u4a a4terioar7 se 4ume3te medio5fronta,J I sa(ita, B3C 8ispus tot 5ertical, perpe48icular pe pla4ul =ro4tal, ;mparte corpul ;4 8ou7 >um7t76i st:4ga 3i 8reapta. 0la4ul
42

sagital care ;mparte corpul ;4tr!o >um7tate 8reapt7 3i u4a st:4g7 se 4ume3te medio5sa(ita,J I transversa, BCC este perpe48icular pe cele 8ou7 pla4uri F=ro4tal 3i sagitalG 3i ;mparte corpul ;4tr!o parte superioar7 3i alta i4=erioar7. 0la4ul tra4s5ersal care ;mparte corpul ;4tr!o >um7tate superioar7 3i u4a i4=erioar7 se 4ume3te medio5transversa,. )oate pla4urile me8ii ale corpului su4t pla4uri pri4cipale. % B & $ig. 1 50 )oate mi3c7rile se pro8uc ;4 articula6ii 3i se e=ectuea97 ;4 >urul u4or a<e. A6a de mi0care repre9i4t7 li4ia situat7 ;4tr!u4 a4umit pla4, ;4 >urul c7ruia u4ul 8i4 segme4tele osoase se 8eplasea97 =a67 8e cel7lalt segme4t. *a 4u este =i<7, ci se poate 8eplasa o8at7 cu segme4tul. %cestea su4t: I a6u, vertica, < la i4tersec6ia pla4ului =ro4tal cu cel sagital 3ieste li4ia imagi4ar7 ce tra5ersea97 corpul 8i4 cre3tet ;4 i4teriorul poligo4ului 8e sus6i4ere 3i permite e<ecutarea mi3c7rilor ;4 pla4 ori9o4talJ I a6u, sa(ita, F a4teroposterioarG la i4tersec6ia pla4ului sagital cu cel tra4s5ersal 3i tra5ersea97 imagi4ar corpul 8i4 ;4ai4te!;4apoi 3i permite e<ecutarea mi3c7rilor ;4 pla4 =ro4tal FlateralGJ I a6u, transversa, Bfronta,C la i4tersec6ia pla4ului =ro4tal cu cel tra4s5ersal 3i str7bate imagi4ar corpul 8e la st:4ga la 8reapta 3i permite e<ecutarea mi3c7rilor ;4 pla4 sagital. +i4 pu4ct 8e 5e8ere biomeca4ic mi3c7rile ;4 Mi4etoterapie se pro8uc ast=el: O ;4 pla4 sagital 3i a< =ro4tal Ftra4s5ersalG: =le<ie 3i e<te4sie
43

F;48oiri ;4ai4te 3i e<te4sieG O ;4 pla4 =ro4tal 3i a< sagital: ab8uc6ie 3i a88uc6ie O ;4 pla4 tra4s5ersal 3i a< 5ertical: rota6ie i4ter47 3i e<ter47. ".5. Tehnica po)i'ii!o# 0artea meca4icii care se ocup7 cu stu8iul po9i6iei corpurilor ;4 spa6iu 3i al i4terac6iu4ii =or6elor ;4 me46i4erea co48i6iilor 8e ec?ilibrueste statica. L4 asigurarea po9i6iilor corpului ac6io4ea97 at:t =or6ele i4ter4e, c:t 3i =or6ele e<ter4e, care se ec?ilibrea97 reciproc 3i se co4ce4trea97 ;4tr!u4 pu4ct 4umit centru (enera, de (reutate F&.G.G.G. 0o9i6ia &.G.G. este 4ecesar7 ;4 stu8iul co48i6iilor 8e ec?ilibru al corpului 3i segme4telor sale. &orpul se a=l7 ;4 spa6iu ;4 trei situa6ii Fpo9i6iiG 8e ec?ilibru: I po*i.ia de ec-i,i)ru sta)i, &.G.G. se g7se3te sub pu4ctul 8e spri>i4 3i am:48ou7 se g7sesc pe aceea3i 5ertical7 Fat:r4atG, proiec6ia &.G.G. r7m:4e ;4 i4teriorul ba9ei 8e sus6i4ereJ I po*i.ia de ec-i,i)ru nesta)i, &.G.G. este situat 8easupra pu4ctului 8e spri>i4 3i se g7sesc pe aceea3i 5ertical7 Fpo9i6ia st:48 3i 51 8eri5ate 8i4 eaG. (a cea mai mic7 abatere =a67 8e po9i6ia 8e ec?ilibru, greutatea corpului 4u mai trece pri4 pu4ctul 8e spri>i4, el se 8e9ec?ilibrea97 3i ca8eJ I po*i.ia de ec-i,i)ru indiferent &.G.G. coi4ci8e cu pu4ctul 8e spri>i4. (a om, aceast7 po9i6ie 4u se ;4t:l4e3te. &orpurile se a=l7 ;4 ec?ilibru atu4ci c:48 5erticala ce4trului 8e greutate ca8e, obligatoriu, ;4 perimetrul )a*ei de sus.inere, iar (radu, de sta)i,itate este mai mare cu c:t supra=a6a 8e sus6i4ere este mai mare 3i &.G.G. se a=l7 mai aproape 8e ea. &u c:t stabilitatea corpului este mai mic7, cu at:t e=ortul muscular 8epus 5a =i mai mare pe4tru me46i4erea po9i6iei. Gradu, de sta)i,itate este 8at 8e n+,.imea &.G.G., situat 8easupra ba9ei 8e sus6i4ere, m+rimea )a*ei 3i un(-iu, de sta)i,itate, care este =ormat 8e 5erticala &.G.G. cu 8reapta ce u4e3te &.G.G. cu margi4ea ba9ei 8e sus6i4ere. &u c:t acest u4g?i este mai mare, cu at:t cre3te gra8ul 8e stabilitate F=a48areG F$ig. 2G. $ig. 2
44

".5.1. No.iuni ,e(ate de Dpo*i.ieE $o*i.ia repre9i4t7 situa6ia static7 a corpului sau a segme4telor acestuia ;4 8es=73urarea mi3c7rii 3i este o stare 8e mome4t. 0o9i6ia corpului =a67 8e sol poate =i: O 5ertical7 Fortostatic7G O ori9o4tal7 Fcli4ostatic7G O ;4cli4at7 G F 52 L4 gim4astic7 c:t 3i ;4 Mi4etoterapie, preci9area po9i6iilor are o importa467 te?4ico!meto8ic7 8eosebit7, 8eoarece pot 8etermi4a c?iar gra8ul 8e 8i=icultate al u4ui eleme4t te?4ic. 0o9i6iile se ;mpart ;4: I po*i.ie ini.ia,+ ! po9i6ia 8i4 care ;4cepe orice mi3careJ I po*i.ie fina,+ ! po9i6ia corpului la termi4area mi3c7rii. %m:48ou7 4ecesit7 u4 gra8 mare 8e stabilitate. &a structur7, ele pot =i: simpl7, compus7, comple<7 I po*i.ie fundamenta,+ ! este o po9i6ie a corpului stabilit7 ;4 mo8 co45e46io4al, 8up7 4atura rea9emului =a67 8e sol sau aparate: st:48, pe ge4u4c?i, a3e9at, culcat, spri>i4it, at:r4at. I po*i.ia derivat+ se ob6i4e 8i4 po9i6iile =u48ame4tale pri4 mo8i=icarea F&or8u4 D.,1999G: O ba9ei 8e sus6i4ere F supra=e6ei 8e spri>i4GJ O po9i6iei tru4c?iului 3iWsau a capuluiJ O po9i6iei membrelor superioareJ O po9i6iei membrelor i4=erioareJ O combi4a6ii par6iale sau totale ale posibilit76ilor a4terioare reali9:48 mo8i=ic7ri comple<e. I po*i.ie specific+ ! po9i6ie cu structur7 comple<7, cu caracter 8e =or67, ec?ilibru sau mobilitate cu u4 a4umit gra8 8e 8i=icultate ;4 e<ecu6ie, =ii48 co4si8erat7 eleme4t te?4ic Fst:48 pe m:i4i, cump747, po8, s=oar7G. 2olul po9i6iei i4i6iale F8e plecare, 8e startG 8epi48e 8e scopul, structura 3i co46i4utul e<erci6iului 3i trebuie:
45

O s7 asigure co48i6ii optime 8e e<ecu6ie Fstabil7 3i como87GJ O s7 u3ure9e mi3careaJ O s7 ;4greu4e9e mi3careaJ O s7 asigure e<ecu6ia corect7 a mi3c7rii 3i co4ti4uarea mi3c7rilor urm7toare. ".6. P#escu#t"#i te#mino!o(ice 0e4tru a 8escrie rapi8 e<erci6iile la aparate, c:t 3i e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 se utili9ea97 prescurt7rile 8e terme4i, care se =ac 8up7 a4umite reguli. 5 0o9i6iile =u48ame4tale, p7r6ile corpului, 8e4umirea mi3c7rii 3i aparatele 8i4 gim4astic7 se scriu cu litere mariJ 8irec6ia mi3c7rii 3i al6i terme4i se scriu prescurtat, cu liter7 mic7. +up7 =iecare prescurtare, se pu4e pu4ct. $o*i.ii,e fundamenta,e St:48 U St. 0e ge4u4c?iU 0e G. %3e9atU %3e9. %t:r4atU %t. Spri>i4U Spr. &ulcatU &ul. $+r.i,e corpu,ui %b8ome4U %b8. %4tebra6U %b. Bra6U B. &apU &. &7lc:iU &c. &ea=7U &=. &oaps7U &ps. &orpU &p. &otU &t. &re3tetU &rt. +egetU +g. $a67U $.
46

$ru4teU $r. Gamb7U Gb. Ge4u4c?iU G. G:tU Gt. Gle947U Gl. D:47U D. 0alm7U 0l. 0iciorU 0. 0ieptU 0t. 0um4U 0m. SpateU Sp. /e9ut7U S9. /ol8U /. )alp7U )p. )ru4c?iU ). 'm7rU '. @:r=U @. %enumirea mi0c+rii %lergareU %lerg. %rcuireU %rc. %plecareU %plec. %propiereU %prop. %ru4careU %ru4c. L48reptareU L48rept. L4cli4areU L4cli4. L4ti48ereU L4ti48. L4toarcereU L4toarc. (eg74areU (eg74. 5" Bala4sU Bal. &78ereU &78. &767rareU &76. &obor:reU &ob. +ep7rtareU +ep. +eplasareU +eplas.
47

+ucereU +uc. *c?ilibruU *c?il. $a48areU $a48. L48oireU L48oi. 27stur4areU 27stur4. 27sucireU 27suc. 2e5e4ireU 2e5. 2i8icareU 2i8ic. 2ostogolireU 2ostog. 2otareU 2ot. S7ritur7U S7rit. Subbala4sare U Subbal. 'rcareU 'rc. Aparate de (imnastic+ Ba4c7U B4c. Bar7U Br. B:r47U Br4. &a8ruU &8r. &alU &l. &apr7U &pr. $r:4g?ieU $rg. I4eleU I4. (a87U (8. 0araleleU 0rl. 0aralele i4egaleU 0rl.i4l. Scar7 =i<7U Sc.=. )rambuli47 U )ramb. %irec.ia mi0c+rii L4ai4teU ;4ai. L4apoiU ;4ap. +iago4alU 8iag. +reaptaU 8rp. NosU >os (ateralU lat. 1blicU obl.
48

1ri9o4talU ori9. St:4gaU stg. SusU sus A,.i termeni %lter4ati5U alt. %plecatU apl. %propiatU apr. %pucatU ap. &7lareU c7l. +ep7rtatU 8ep. L4cruci3atU ;4cr. L48oitU ;48. L4ti4sU ;4t. 27stur4atU r7st. 27sucitU r7s. Spri>i4itU spr. 55 ".7. Re(u!i p#i+in esc#ie#ea e1e#ci'ii!o# n (imnastic" 0e4tru 8escrierea e<erci6iilor ;4 gim4astic7, trebuie respectat7 urm7toarea or8i4e: 1. $o*i.ia ini.ia,+ Fplecare, startG este po9i6ia 8i4 care ;4cepe mi3carea 3i poate =i =u48ame4tal7 sau 8eri5at7, iar la aparate se speci=ic7 3i po9i6ia =a67 8e aparat. E)emplu: st:48 8ep7rtat, cu m:i4ile pe 3ol8uri. St.+ep.cu D.pe /. 2. %enumirea mi0c+rii ce urmea97 a =i e<ecutat7. E)emplu: ;48oire FL48oi.G, ri8icare F2i8ic.G, aplecare F%plec.G, 8ucere F+uc.G. . Se(mentu, care e<ecut7 mi3carea. E)emplu: bra6 FBG, tru4c?i F)G, picior F0G. ". %irec.ia pe care segme4tul e<ecut7 mi3carea. E)emplu: ;4ai4te F;4ai.G, lateral Flat.G, ;4ai4te sus F;4ai.susG. 5. $o*i.ia fina,+ poate =i u4a 8i4 po9i6iile =u48ame4tale sau 8eri5ate. L4 leg7ri, po9i6ia i4i6ial7 se 8escrie 8oar la ;4ceput, 8eoarece po9i6ia =i4al7 a mi3c7rii a4terioare poate =i i8e4tic7 cu po9i6ia i4i6ial7 a
49

mi3c7rii urm7toare. +up7 po9i6ia i4i6ial7, se pu4 8ou7 pu4cte B:C, iar ;4 ca9ul mi3c7rilor compuse, ;4tre eleme4tele compo4e4te, se =olose3teBcuC, B3iC sau B ,C F5irgul7G. E)emplu: ;48oirea bra6elor la cea=7, cu aplecarea tru4c?iului ;4ai4te 3i r7sucirea capului spre 8reapta FL48oi. B. la &=. cu %plec.). ;4ai. 3i 27suc. &. 8rp.G. L4 8escrierea e<erci6iilor, timpii su4t pu3i ;4ai4tea mi3c7rilor, iar c:48 o mi3care 8urea97 mai mul6i timp, su4t lega6i cu li4ioar7 F!G. *<emplu: 1!2. )oate e<erci6iile su4t ;mp7r6ite tot8eau4a ;4 timpi pari F2, ", #, 16 timpi etc.G, 8eoarece, c:48 se lucrea97 pe mu9ic7, 4um7r7toarea trebuie s7 corespu487 =ra9ei mu9icale. 56 E)emple:,rescurtat: 0.I. ! St:48 8ep7rtat cu m:i4ile pe 3ol8uri:St.8ep.D.pe /. 1. %plecarea tru4c?iului ;4ai4te%plec.).;4ai. 2. 2e5e4ire2e5. . L48oirea tru4c?iului spre 8reaptaL48oi.).spre 8rp. ". 2e5e4ire2e5. 5. L48oirea tru4c?iului spre st:4gaL48oi.).spre stg. 6. 2e5e4ire2e5. 7. *<te4sia tru4c?iului*<te4.). #. 2e5e4ire ;4 po9i6ia i4i6ial7.2e5. 0.I. St:48 8ep7rtat cu m:i4ile pe 3ol8uriSt.8ep.cu D.pe /. 1!2. L48oirea tru4c?iului spre 8reapta, 1!2 L48oi.).spre 8rp.cu cu arcuire%rc. !" L48oirea tru4c?iului spre st:4ga, !" L48oi.).spre stg. cu arcuirecu %rc. ".#. St#uctu#a e1e#ci'iu!ui te#apeutic *<erci6iul =i9ic terapeutic pre9i4t7 urm7toarea structur7 F&or8u4 D.,1999G: 1. $o*i.ia de start poate =i o po9i6ie =u48ame4tal7 sau 8eri5at7, alegerea ei 8epi48e 8e starea =u4c6io4al7 a pacie4tului 3i 8e mi3c7rile care urmea97 s7 le e=ectue9e. *a trebuie s7 =ie stabil7, ast=el:
50

I supra=a6a ba9ei 8e sus6i4ere a corpului s7 =ie c:t mai mareJ I perpe48iculara 8i4 ce4trul pri4cipal 8e greutate s7 se proiecte9e c:t mai ;4 ce4trul supra=e6ei 8e spri>i4J I 8ista46a 8i4tre ce4trul pri4cipal 8e greutate al corpului 3i supra=a6a 8e sus6i4ere s7 =ie c:t mai mic7J I u4g?iul 8e stabilitate s7 =ie c:t mai mareJ I greutatea corpului s7 =ie suportat7 8e u4 4um7r c:t mai mare 8e articula6ii. 0o9i6ia 8e start 5a 6i4e co4t 3i 8e tipul co4trac6iei musculare solicitateJ I pe4tru co4trac6ii i9ometrice se aleg po9i6ii care ;4calc7 articula6ia pri4 greutatea corpului sau permit Mi4etoterapeutului compresia ;4 a< a segme4telorJ 57 I pe4tru co4trac6ii i9oto4ice se utili9ea97 po9i6ii care las7 articula6iile libere 3i permit c?iar trac6iu4i u3oare, ;4 a<, ale segme4telor. *<cep6ie 8e la respectarea co48i6iei stabilit76ii =ac e<erci6iile 8e coor8o4are 4euromuscular7, ;4 care po9i6ia 8e start aleas7 trebuie s7 cree9e 8i=icult76i ;4 me46i4erea ec?ilibrului, 8eoarece pri4 8e9ec?ilibr7ri 3i reec?ilibr7ri succesi5e, se 5a ob6i4e ;4 =i4al coor8o4area. 2. E6ecu.ia mi0c+rii este i4=lue46at7 8e: I 4um7rul articula6iilor care i4tr7 ;4 sc?ema 8e mi3careJ I lu4gimea bra6ului p:rg?iei utili9at7 pe4tru ampli=icarea =or6ei care re9ult7 8i4tre =or6a 8e re9iste467 F 2 G 3i =or6a acti57 a mu3c?iului F $ GJ I mo8i=ic7rile 8e to4us muscular pe care le i48uce re=le< mi3carea respecti57. %st=el, ;4 =u4c6ie 8e scopul urm7rit, pot =i stimulate sau i4?ibate urm7toarele re=le<e: miotatic, 8e te48o4, re=le<ele statice posturale ge4erale sau 8e ec?ilibru. . !en.inerea po*i.iei o).inute este reali9at7 pri4 co4trac6ia static7, i9ometric7, a grupelor musculare care ac6io4ea97 ;mpotri5a gra5ita6iei sau a u4ei re9iste46e opuse mi3c7rii. &o4trac6ia i9ometric7 se e<ecut7 la 8i=erite 4i5ele 8e lu4gime ale
51

mu3c?ilor ;4 9o4a scurt7, me8ie sau lu4g7, ast=el: I pe4tru mu0c-ii tonici: posturali, a4tigra5ita6io4ali, care se co4tract7 le4t, se utili9ea97 ;4 mo8 4ormal po9i6io4area ;4 *ona medie spre scurt+J I pe4tru mu3c?ii =a9ici, =le<ori care se co4tract7 rapi8 3i obosesc greu, se pre=er7 po9i6io4area ;4 *ona ,un(+ spre medie, 8eoarece i4=lue46ele re=le<ului miotatic la acest 4i5el =acilitea97 co4trac6ia. &:48 =or6a muscular7 este sc79ut7 re9iste46a se aplic7 ;4 9o4a scurt7, 8eoarece re=le<ul 8e ;4ti48ere este =acilitat la acest 4i5el. %plicarea re9iste46ei c:48 mu3c?iul se g7se3te ;4 9o4a lu4g7 5a sca8e 3i mai mult=or6a muscular7, re=le<ul 8e ;4ti48ere =ii48 i4?ibat. ". Revenirea n po*i.ia de start se reali9ea97 pri4 co4trac6ia e<ce4tric7 a ago4i3tilor, co4ce4tric7 a a4tago4i3tilor 3i static7 a =i<atorilor. 5# +up7 cum e<tremitatea 8istal7 a segme4tului mobil este liber7 sau =i<at7 pe u4 pu4ct imobil, acti5itatea muscular7 se 8es=73oar7 ;4 la46 ci4ematic 8esc?is sau ;4c?is. ".9. Rep#e)enta#ea (#afic" a e1e#ci'ii!o# e (imnastic" '4 rol importa4t ;4 gim4astic7 ;l are crearea imagi4ii mi3c7rii, ob6i4ut7 cu a>utorul 8ese4ului li4iar. 0e4tru reali9area 8ese4ului li4iar, 5or =i respectate a4umite reguli: repre9e4tarea so,u,ui se =ace pri4tr!o li4ie ori9o4tal7 co4ti4u7. repre9e4tarea aparate,or se reali9ea97 8i4 lateral scar7 =i<7. corpu, se 8ese4ea97 8i4 lateral, 8i4 =a67 sau 8i4 spateJ lu4gimea picioarelor trebuie s7 =ie >um7tate 8i4 ;47l6ime. lateral =a67 spate capu, este repre9e4tat 8e u4 cerc gol, 579ut 8i4 =a67 , cu u4 cerc pli4 , 579ut 8i4 spate 3i cu o li4ie 8i4 8reptul 4asului, 8i4 pro=il, 3i 8e sus , 3i repre9e4t7 a 7!a parte 8i4 ;47l6ime. se(mentu, a=lat ;4 pla4 apropiat se 8ese4ea97 cu o li4ie co4ti4u7, iar cel a=lat ;4 pla4 ;48ep7rtat, cu o li4ie ;4trerupt7. 59
52

0e4tru ;46elegerea 8ese4ului FcitireaG, se =olosesc sem4e a>ut7toare: 8irec6ia 8e 8eplasare a segme4tului se reali9ea97 cu a>utorul s7ge6ilorJ ;4toarcerile se reali9ea97 pri4tr!o s7geat7 arcuit7 3i 4um7rul 8e gra8e corespu497tor ;4toarcerilorJ 1#00, 600 arcuirea se reali9ea97 pri4tr!o li4ie =r:4t7, iar 4um7rul 8e arcuiri este repre9e4tat 8e o ci=r7 care se scrie 8easupra li4ieiJ 2< o mi3care cu re5e4ire se reali9ea97 pri4tr!o s7geat7 cu 8ou7 capeteJ mi3carea e<ecutat7 ;4 se4s opus FsimetricG se marc?ea97 cu sem4ul plus FVGJ ci=ra scris7 ;4ai4tea mi3c7rii repre9i4t7 4um7rul 8e repet7ri F KG. 0utem spu4e, ;4 co4clu9ie, c7 8ese4ele repre9i4t7 succesiu4ea mi3c7rilor ;4tr!u4 e<erci6iu. ".10. Po)i'ii!e fun amenta!e *i e#i+ate n (imnastic" *i 2inetote#apie St?nd 0o9i6ie ortostatic7 bipe87 3i pla4tigra87, cu c7lc:iele apropiate, 5:r=urile u3or 8ep7rtate, tru4c?iul 8rept, ge4u4c?ii ;4ti43i, bra6ele ;4ti4se pe l:4g7 corp, cu 8egetele apropiate 3i ;4ti4se, palmele orie4tate spre coapse, capul 8rept, pri5irea ;4ai4te. 60 Caracteristici; are cea mai mic7 ba97 8e sus6i4ereJ ce4trul 8e greutate se a=l7 ;4 po9i6ia ce mai ;4alt7 3i se proiectea97 ;4 mi>locul ba9ei 8e sus6i4ere, u3or a4terior 8e articula6ia talocrural7J este cea mai i4stabil7 po9i6ie =u48ame4tal7 solicit:48 musculatura postural7J =a5ori9ea97 mi3c7rile ample ale membrelor superioare 3i co4trac6ia i9ometric7 a musculaturii capului, g:tului, tru4c?iului 3i a membrelor i4=erioareJ *ste i48icat7 ;4 ree8ucarea 8e=icie46elor =i9ice globale 3i segme4tare, a mersului 3i ec?ilibrului.
53

$o*i.ii derivate: I pe ambele picioare F=ig. %G: 8ep7rtat =ro4tal F1G a4teroposterior cu piciorul st:4g ;4ai4te a4teroposterior cu piciorul 8rept ;4ai4te F2G ;4cruci3at cu piciorul 8rept peste F G cu piciorul st:4g peste cu ge4u4c?ii semi;48oi6i F"G cu ge4u4c?ii ;48oi6i Fg?emuitG F5G 12 "5 $ig. % 61 ! =a48at F$ig. BG ! ;4ai4te F1G ! lateral F2G ! ;4apoi F G 12 $ig. B I pe "r#uri F$ig. &. 1G: 8ep7rtat =ro4tal a4teroposterior cu piciorul st:4g ;4ai4te a4teroposterior cu piciorul 8rept ;4ai4te ;4cruci3at: cu piciorul st:4g peste, cu piciorul 8rept peste cu ge4u4c?ii semi;48oi6i cu ge4u4c?ii ;48oi6i Fg?emuitG I pe un picior cu cel7lalt picior ;4ti4s 3i ri8icat: lateral, ;4ai4te, ;4apoi F2, ,"G 12 " $ig. & 62 cu cel7lalt picior ;48oit 3i ri8icat: lateral F5G, ;4ai4te F6G, ;4apoi F7G 567 $ig. & cu cel7lalt picior ;4ti4s spri>i4it: lateral F#G, ;4ai4te F9G, ;4apoi F10G
54

# 9 10 $ig. & cump747: =acial7, 8orsal7, lateral7, asimetric7 6 I pe un picior %ndoit cu cel7lalt picior ;4ti4s ri8icat: lateral, ;4ai4te, ;4apoi cu cel7lalt picior ;4ti4s spri>i4it: lateral, ;4ai4te, ;4apoi $e (enunc-i Ba9a 8e sus6i4ere este pe =a6a a4terioar7 a gambelor, cu 5:r=urile ;4ti4se me46i4ute ;4 e<te4sie, c7lc:iele apropiate, tru4c?iul 8rept, b7rbia ori9o4tal7, pri5irea a4terior, bra6ele ;4ti4se pe l:4g7 corp. Caracteristici; O ba97 mai mare 8e sus6i4ere O ce4trul 8e greutate situat >os aproape 8e sol O me46i4erea po9i6iei este i4como87 $o*i.ii derivate: I pe enunc=i F$ig. + 1G: O cu ge4u4c?ii apropia6i: cu c7lc:iele 8ep7rtate F2GJ O cu ge4u4c?ii 8ep7rta6i: cu c7lc:iele apropiate F G, cu c7lc:iele 8ep7rtate F"GJ O pe c7lc:ie a3e9at: cu c7lc:iele 8ep7rtate, cu ge4u4c?ii 8ep7rta6i. 12 " $ig. + I pe un enunc=i F$ig. *G: cel7lalt picior ;4ti4s spri>i4it: ;4ai4te, lateral, ;4apoiJ F1,2, G cel7lalt picior ;48oit spri>i4it: lateral, ;4ai4te F",5GJ cel7lalt picior ;4ti4s ri8icat: ;4ai4te, lateral, ;4apoi Fcump74a pe ge4u4c?iG F6,7,#GJ cel7lalt picior ;48oit ri8icat: lateral, ;4ai4te, ;4apoiJ F9,10,11G 6" 12 $ig. * "5 67#
55

65 9 10 11 A0e*at )ru4c?iul se spri>i47 pe tubero9it76ile i9c?iatice Fregiu4ea =esier7G 3i pe =a6a posterioar7 a coapselor 3i gambelor, picioarele ;4ti4se pe sol 3i apropiate, bra6ele pe l:4g7 corp. Caracteristici; ba97 mare 8e sus6i4ere ce4trul 8e greutate este situat pe sol asigur:48 o stabilitate mare este o po9i6ie como87, o8i?4itoare. I 8r spri$in F$ig. $ 1G: apropiat: cu picioarele ;48oite F2GJ 8ep7rtat: cu picioarele ;4ti4se F G, cu picioarele ;48oite F"GJ ec?er: cu picioarele apropiate F5G, picioarele 8ep7rtate F6GJ ;4cruci3at: cu picioarele ;48oite, ge4u4c?ii 8ep7rta6i, cu gambele ;4cruci3ate F7G, cu piciorul 8rept peste st:4gul, cu piciorul st:4g peste 8reptulJ pe o coaps7: st:4ga!8reapta, cel7lalt picior ;48oit lateral. 12 " $ig. $ 66 567 Cu,cat Bdecu)it dorsa,C &orpul se g7se3te ;4 totalitate cu partea 8orsal7 ;4 co4tact cu supra=a6a 8e rea9em, a<a lui lo4gitu8i4al7 =ii48 paralel7 cu aceast7 supra=a67, membrele i4=erioare apropiate e<ti4se 8i4 3ol8 3i ge4u4c?i, membrele superioare pe l:4g7 corp cu palmele ;4 pro4a6ie sau pro4osupi4a6ie. 0u4ctele 8e spri>i4 su4t repre9e4tate 8e regiu4ea occipital7, partea 8orso!superioar7 a tru4c?iului, regiu4ea =esier7 3i c7lc:ie. Caracteristici; ba97 8e sus6i4ere mare ce4trul 8e greutate =oarte aproape 8e supra=a6a 8e spri>i4J este po9i6ia cea mai o8i?4itoare, rela<a4t7 ;4 care corpul are o mare stabilitate.
56

I /ulcat dorsal F8ecubit 8orsalG F$ig. GG: picioarele ;4ti4se F1G sau 8ep7rtate pe sol F2G sau ri8icate F ,"GJ 12 $ig. G " 67 ! ;48oite F5G sau 8ep7rtate pe sol F6G sau ri8icate F7G. 567 I /ulcat #acial F 8ecubit 5e4tralG F#G 8ep7rtat F9GJ I /ulcat costal F8ecubit lateralG 8reapta F10G, st:4ga. 10 At?rnat &orpul este ;4ti4s 3i se me46i4e suspe48at 8e u4 aparat, apucat cu m:i4ile ;4 pro4a6ie sau supi4a6ie, membrele superioare ;4ti4se, coatele e<ti4se, membrele i4=erioare ;4ti4se 3i apropiate, a<a umerilor =ii48 sub pu4ctele 8e spri>i4. Caracteristici: ce4trul 8e greutate este situat sub pu4ctele 8e spri>i4J me46i4erea impu4e u4 e=ort mareJ este co4trai48icat7 bol4a5ilor pulmo4ari 3i car8io5asculari 8eoarece bloc?ea97 respira6ia ;4 i4spir 3i st:4>e4e3te circula6ia. I simplu F8e m:i4iG F$ig. AG: aG pe 5ertical7 cu bra6ele ;4ti4se F1G cu bra6ele ;48oite F2G ec?er F G 8orsal F"G cu ge4u4c?ii ;48oi6i F5G 6# 12 "5 $ig. A bG pe ori9o4tal7 ! pla43a ! ;4ai4te F=acial7G F6G ! ;4apoi F8orsal7G F7G 67 cG r7stur4at ! cu picioarele ;4ti4se F#G
57

! ;48oit F9G ! c7lare F10G 69 # 9 10 $ig. A I a at de o alt parte a corpului: 8e ge4u4c?i F11G 8e u4 ge4u4c?i 8e 5:r=uri F12G 11 12 I mi)t la u4 ge4u4c?i F1 G la ge4u4c?i F1"G 8e 5:r=uri F15G cuib F16G 70 1 1" 15 16 I combinat at:r47rile combi4ate su4t speci=ice paralelelor i4egale, corpul 5e4i48 ;4 co4tact cu ambele bare. Spri9in &orpul este ;4ti4s pe 5ertical7 3i se spri>i47 pe m:i4i, iar a<a umerilor se a=l7 8easupra pu4ctelor 8e rea9em. I simplu F$ig. IG aG cu corpul pe 5ertical7 cu bra6ele ;4ti4se F1G pe a4tebra6e FparaleleG F2G pe bra6e FparaleleG F G ec?er F;4c?is, 8ep7rtatG lateral FcruceG ! spre stg., spre 8r. 8orsal c7lare 12 $ig. I 71 bG cu corpul pe ori9o4tal7 cump747, pe u4 cot, pe coate, liber7 cG cu corpul r7stur4at st:48 pe bra6e FparaleleG
58

 st:48 pe cap st:48 pe omopla6i st:48 pe m:i4i st:48 pe o m:47 st:48 pe a4trebra6e spri>i4 lateral r7stur4at Fi4eleG I mi)t aG spri>i4 st:48 apropiat F"G 8ep7rtat bG spri>i4 g?emuit F5G cG spri>i4 pe ge4u4c?i F6G "56 8G spri>i4 a3e9at apropiat 8ep7rtat pe o coaps7 eG spri>i4 culcat =acial F7G 8orsal F#G costal F9G 72 9 ".10.1. $o*i.ii,e 0i mi0c+ri,e se(mente,or corpu,ui Capu, $o*i.ii !i0c+ri 1. aplecat ;4ai4te lateral F8rp.!stg.G ;4apoi Fe<tesieG 1. aplecare ;4ai4te lateral F8rp.!stg.G ;4apoi Fe<te4sieG 2. r7sucit 8reapta st:4ga 2. r7sucire 8reapta st:4ga . rotare spre 8reapta spre st:4ga
59

!em)re,e superioare $o*i.ii,e )ra.e,or ntinse pe 8irec6ii pri4cipale F$ig. NG: ;4ai4te F1G, sus F2G, lateral F G, >os F"G. 7# 7 12 " $ig. N pe 8irec6ii i4terme8iare: ;4ai4te >os F5G, ;4ai4te sus F6G, ;4apoi >os F7G, lateral >os F#G, lateral sus F 9G. 567#9 pe 8irec6ii oblice: oblic ;4ai4te >os F10G, oblic ;4ai4te sus F11G, oblic ;4apoi >os F12G, 8iago4al Fsagital, =ro4talG F1 G. 7" 10 11 12 1 $o*i.ii,e )ra.e,or ndoite cu m:i4ile pe 3ol8uri F1"G. cu m:i4ile la piept F15G. cu m:i4ile pe umeri F16G. cu m:i4ile la cea=7 F17G. cu m:i4ile pe cre3tet F1#G. 1" 15 16 17 1# 75 $o*i.ii,e )ra.e,or ndoite ,a GHI cu a4tebra6ele sus F19G. cu a4tebra6ele ;4ai4te F20G. cu a4tebra6ele ;4 >os F21G. 19 20 21 !i0c+ri,e )ra.e,or O ri8icare O cobor:re O ;48oire O ;4ti48ere O rotare O bala4sare
60

O r7sucire O =or=ecare O 8ucere Fse e=ectuea97 4umai ;4 pla4 paralel cu solulG. Trunc-iu, $o*i.ii ;4cli4at ;4ai4te F22G. aplecat ;4ai4te Fla ori9o4tal7G F2 G. ;48oit ;4ai4te F2"G. lateral F8reapta!st:4gaG F25G. 76 ;4apoi Fe<te4sieG F26G. r7sucit 8reapta F27G. st:4ga. ;48oit r7sucit st:4ga. 8reapta. 22 2 2" 25 26 27 !i0c+ri ;4cli4are ;4ai4te aplecare ;4ai4te ;48oire ;4ai4te lateral7 F8reapta!st:4gaG ;4apoi Fe<te4sieG ;4ti48ere mi3carea opus7 ;48oirii, se e<ecut7 la re5e4irea tru4c?iului 8up7 ;48oire r7sucire 8reapta st:4ga ;48oire r7sucit7 spre 8reapta spre st:4ga rotare spre 8reapta spre st:4ga !em)re,e inferioare $o*i.ii,e 8ecurg 8i4 po9i6iile =u48ame4tale ale corpului Fst:48, pe ge4u4c?iG 77 !i0c+ri
61

O ri8icare O cobor:re O ;48oire O ;4ti48ere O rotare O bala4sare O r7sucire O =or=ecare O 8ucere "ntre)+ri; 1. &e este mi3carea 3i care su4t legile meca4iciiR 2. 0re9e4ta6i =or6ele i4ter4e. &e =el 8e p:rg?ii a5emR . &are su4t =or6ele e<ter4eR ". 0re9e4ta6i pla4urile 3i a<ele 8e mi3care ale corpului. 5. &are su4t po9i6iile 8e ec?ilibru ale corpului ;4 spa6iuR 6. 0re9e4ta6i regulile pri5i48 8escrierea e<erci6iilor ;4 gim4astic7. 7. 0re9e4ta6i structura e<erci6iului terapeutic. #. &are su4t po9i6iile =u48ame4tale ale corpuluiR 9. 0re9e4ta6i po9i6iile 8eri5ate 8i4 a3e9at. 10. 0re9e4ta6i mi3c7rile bra6elor. 11. 0re9e4ta6i po9i6iile 3i mi3c7rile tru4c?iului. 12. 0re9e4ta6i po9i6iile 8eri5ate 8i4 st:48. 1 . 0re9e4ta6i po9i6iile bra6elor ;48oite. 1". &are su4t po9i6iile 3i mi3c7rile capuluiR 15. &are su4t mi3c7rile membrelor i4=erioareR 7# @. GI!NASTICA %E 3A>= Gim4astica 8e ba97, pri4 ;4s73i 8e4umirea ei, co4stituie prima ramur7 a gim4asticii, =ii48 o ramur7 =u48ame4tal7, cu caracter =ormati5, care =olose3te e<erci6ii 4aturale 3i 4ou create, care stau la ba9a celorlalte ramuri ale gim4asticii, a5:48 o larg7 aplicabilitate at:t ;4 ;45767m:4tul 8e toate gra8ele, ;4 celelalte ramuri sporti5e, c:t 3i la persoa4ele trecute 8e prima ti4ere6e. 5.1. ,-iecti+e!e (imnasticii e -a)" %ceste obiecti5e 5i9ea97:
62

I 8e95oltarea =i9ic7 armo4ioas7 a corpului, ;4tre6i4erea 3i per=ec6io4area marilor =u4c6ii ale orga4ismuluiJ I =ormarea atitu8i4ii corporale corecte 3i pre5e4irea 8e=icie46elor =i9iceJ I 8e95oltarea aptitu8i4ilor co48i6io4ale F@.$.2G, coor8i4ati5e F;48em:4areaG 3i psi?iceJ I ;4su3irea 8epri48erilor motrice 8e ba97J I =ormarea ba9elor ge4erale ale mi3c7rilorJ I =ormarea 8epri48erilor 8e orga4i9are pri4 =olosirea mi>loacelor simple 3i a e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4eJ I e8ucarea esteticii corporale, a ritmului 3i mu9icalit76iiJ I =ormarea obi34ui46ei 8e a practica i48epe48e4t programe 8e gim4astic7 ;4 scop sa4oge4 3i 8e pl7cere. 5.2. Ca#acte#istici!e (imnasticii e -a)" &aracteristicile =u48ame4tale care o 8eosebesc 8e celelalte ramuri ale gim4asticii su4t: I puter4ic caracter =ormati5 ce se a8resea97 tuturor oame4ilor, i48i=ere4t 8e 5:rst7, se<, 4i5el 8e preg7tire =i9ic7J 79 I se poate practica oriu48e, respect:48 regulile 8e igie47 i48i5i8ual7 3i colecti57 8atorit7 5ariet76ii mi>loacelor 8e care 8ispu4eJ I asigur7 o bu47 preg7tire a practica46ilor pe4tru acti5it76ile coti8ie4eJ I permite locali9area e=ortului cu preci9ie, prelucr:48 orga4ismul a4alitic, pe segme4te, grupe musculare sau ;4 totalitateJ I pri4 mo8er4i9area perma4e4t7 a mi>loacelor a 8e5e4it atracti57 3i accesibil7J I creea97 suportul =i9ic 4ecesar practic7rii 8i=eritelor ramuri sporti5eJ I poate =i practicat7 i48i5i8ual sau colecti5, cu mu9ic7 sau =7r7, cu sau =7r7 coma487J I are caracter 4ecompetiti5. 0racticarea sistematic7 a gim4asticii 8e ba97 are e=ecte ;4 pla4 =i9ic, psi?ic, motric. Mi$loacele Fco46i4utulG gim4asticii 8e ba97 se ;mpart ;4 trei
63

grupe 8e e<erci6ii: I *<erci6ii 8e orga4i9are 3i or8i4e I *<erci6ii 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 I *<erci6ii aplicati5e 5. . Gimnastica o#(ani)ato#ic" *<erci6iile 8e orga4i9are 3i or8i4e F=ro4t 3i =orma6iiG cupri48 o 8i5ersitate 8e ac6iu4i 3i e<erci6ii e<ecutate cu ;4treg colecti5ul, ;4 mo8 u4itar, sub coma48a 8irect7 a pro=esorului, asigur:48 8es=73urarea ;4 bu4e co48i6ii a tuturor 5erigilor lec6iei 3i 5i9ea97: I 1rga4i9area colecti5ului ;4 5e8erea 8es=73ur7rii acti5it76iiJ I &aptarea ate46iei pri4 crearea u4ei emula6ii optime 3i 8iscipli4area colecti5uluiJ I $ormarea u4ei atitu8i4i corporale corecteJ I *8ucarea sim6ului ritmului, tempoului, orie4t7rii ;4 spa6iu 3i a capacit76ii 8e coor8o4areJ I 2eali9area u4ei u3oare ;4c7l9iri ge4erale a orga4ismului. #0 No.iuni de )a*+ L4 pre8area e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4e, este 4ecesar s7 =olosim 8e4umirea corect7 3i precis7 a terme4ilor 3i ;4su3i6i terme4ii speci=ici. %ce3tia su4t: Comanda repre9i4t7 e<primarea 5erbal7 a ac6iu4ilor ce urmea97 a =i e<ecutate =olosit7 8e pro=esor pe4tru a orga4i9a 3i co48uce colecti5ul, =ii48 mi>locul 8e comu4icare 8irect7. *a trebuie s7 =ie precis7, e4ergic7, mobili9atoare, corect7, a8aptat7 co48i6iilor ;4 care se 8es=73oar7 acti5itatea. I4te4sitatea sau to4alitatea come49ii trebuie s7 imprime ritmul corespu497tor 8e e<ecu6ie ;4 co4cor8a467 cu caracterul mi3c7rii. &oma48a are 8ou7 p7r6i 8isti4cte: pre"estitoare ate46io4ea97 colecti5ul asupra sarci4ii motrice ce urmea97 s7 =ie e<ecutat7, =ii48 urmat7 8e o scurt7 pau97, 4ecesar7 co4ce4tr7rii ate46ieiJ e)ecuti" i48ic7 ;4ceputul ac6iu4ii, =olosi48u!se u4 to4 e4ergic, pe4tru a imprima promptitu8i4e ;4 e<ecu6ie. L4 ca9ul ;4 care s!a gre3it ;4 =ormularea come49ii, se a4ulea97
64

e=ectuarea ac6iu4ii pri4 B(a loc ? comandaXC. 7orma.ia repre9i4t7 8ispu4erea colecti5ului ;4 5e8erea reali97rii 8i=eritelor ac6iu4i 3i acti5it76i ;4 colecti5 3i este aleas7 ;4 =u4c6ie 8e 4um7rul participa46ilor la lec6ie, 8e spa6iu 3i poate =i: a. de adunare =orma 8e orga4i9are a colecti5ului pe4tru ;4ceputul acti5it76ilor FraportG, pe4tru 8emo4strarea sau e<plicarea e<erci6iilor ;4 a4umite mome4te ale lec6iei 3i poate =i: I li4ie pe u4 r:48 I li4ie pe 8ou7 r:48uri I li4ie pe mai multe r:48uri I careu #1 I u4g?i I semicerc I cerc +up7 preci9area =orma6iei, se 87 coma48a: BL4 li4ie, pe 8ou7 r:48uri a8u4areaXC. b. de deplasare =orma 8e orga4i9are a colecti5ului pe4tru 8i=erite ac6iu4i ;4 8eplasare F;4c7l9ire, sc?imbarea aparatelor sau a atelierelor 8e lucruG 3i este aleas7 ;4 =u4c6ie 8e 4um7rul e<ecuta46ilor 3i spa6iu. $orma6ia cea mai utili9at7 este: I coloa47 c:te u4ul I coloa47 c:te 2, sau mai multe 3iruri c. de lucru =orma 8e orga4i9are a colecti5ului pe4tru e<ecutarea e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 8i4 5eriga Bin#luenarea selecti" a aparatului locomotorC. *<ecuta46ii su4t a3e9a6i ;4 or8i4e r7rit7, cu u4 i4ter5al 3i o 8ista467 a8ec5ate e<ecut7rii 8i=eritelor mi3c7ri. $orma6ia 8e lucru se alege ;4 =u4c6ie 8e 4um7rul e<ecuta46ilor 3i spa6iu 3i poate =i: O coloa47 8e gim4astic7 O ;4 li4ie O trepte O ;4 3a? #2 O ;4 cocor
65

O ;4 cerc O ;4 grup F5or =i pre9e4tate la capitolul alc7tuiri 3i sc?imb7ri 8e =orma6iiG. $articu,arit+.i,e forma.iei; %n ordine strns e<ecuta46ii su4t 8ispu3i pe li4ia =ro4tului, u4ul l:4g7 altulJ %n ordine rrit e<ecuta46ii su4t 8ispu3i pe li4ia =ro4tului, la u4 i4ter5al 8e o lu4gime 8e bra6, 8ou7 lu4gimi 8e bra6 Fu4 pas sau mai mul6i pa3iG sau 8ista46a 3i i4ter5alul se iau ;4 =u4c6ie 8e spa6iul e<iste4t 8e lucruJ O adncimea #ormaiei repre9i4t7 8ep7rtarea 8i4tre primul 3i ultimul r:48 al u4ei =orma6iiJ O limea #ormaiei repre9i4t7 8ep7rtarea 8i4tre =la4cul 8rept 3i cel st:4gJ O sc=imbarea #ormaiei ac6iu4ea 8e trecere 8i4tr!o =orma6ie ;4 alta, preci9at7 pri4 coma487. 7rontu, repre9i4t7 8irec6ia spre care su4t orie4ta6i e<ecuta46ii 8i4 =orma6ie. 7,ancu, repre9i4t7 e<tremitatea 8reapt7 sau st:4g7 a =orma6iei. R?nd Fli4ieG repre9i4t7 8ispu4erea e<ecuta46ilor um7r la um7r pe li4ia =ro4tului. Co,oana F3irG repre9i4t7 8ispu4erea e<ecuta46ilor u4ul ;4apoia celuilalt. Interva, repre9i4t7 spa6iul F8ep7rtareaG 8i4tre e<ecuta46ii 8ispu3i pe li4ia =ro4tului. %istan.a repre9i4t7 spa6iul F8ep7rtareaG 8i4tre e<ecuta46ii 8ispu3i ;4 coloa47. Capu, Fba9aG co,oanei este repre9e4tat 8e primul e<ecuta4t 8i4 3ir. Coada co,oanei este repre9e4tat7 8e ultimul e<ecuta4t 8i4 3ir. 5. .1. Sistemati*area e6erci.ii,or de or(ani*are 0i ordine *<erci6iile 8e orga4i9are 3i or8i4e cupri48: # I %c6iu4i pe 3i 8e pe loc.
66

I %c6iu4i 8i4 8eplasare I %lc7tuiri 3i sc?imb7ri 8e =orma6ii a. 8e pe loc li4ie 3ir b. 8i4 8eplasare 5. .1.1. Aciuni pe i de pe loc %ceste ac6iu4i se utili9ea97 la ;4ceputul sau =i4alul lec6iei, co4stitui48 suportul orga4i9atoric pri4 care pro=esorul captea97 ate46ia, creea97 o atmos=er7 8e lucru bu47, optimist7, co4tribui48 la e8ucarea 8iscipli4ei 3i respo4sabilit76ii pe4tru lec6ie. %ceste ac6iu4i su4t: 1. St?nd contro,at este po9i6ia ;4 care e<ecuta4tul are corpul 8rept 3i ;4cor8at, bra6ele ;4ti4se pe l:4g7 corp, cu 8egetele lipite, c7lc:iele apropiate, 5:r=urile u3or 8ep7rtate, spatele 3i capul 8rept, pri5irea ;4ai4te. %ceast7 po9i6ie se reali9ea97 la coma48a: B%te46ieX +rep6iXC BGrup7X +rep6iXC B&las7X +rep6iXC 2. Repaus este o po9i6ie 8e o8i?47 Frela<areG 3i se e<ecut7 pe loc sau cu p7r7sirea =orma6iei 3i este utili9at7 c:48 se 8au i48ica6ii meto8ice, se 5eri=ic7 4i5elul percep6iei, se corectea97 a4umite ac6iu4i: I L4 =orma6ie str:4s7 e<ecuta4tul 8uce piciorul st:4g u3or ;4ai4te, greutatea corpului este mai mult pe piciorul 8rept, bra6ele libere pe l:4g7 corp. &oma48a: B0e loc 2epausXC )ot ;4 aceast7 =orma6ie, e<ecuta46ii pot s7!3i ara4>e9e ec?ipame4tul, s7 5orbeasc7 ;4cet, =7r7 s7 p7r7seasc7 =orma6ia. &oma48a: B+e 5oie, pe loc 2epausXC I L4 =orma6ie r7rit7 YYYYYYYYYYYF8e lucruG *<ecuta46ii =ac pas lateral cu piciorul st:4g la l76imea umerilor, greutatea reparti9at7 ;4 mo8 egal pe ambele picioare, bra6ele se 8uc la spate, 8e m:i4i apucat. &oma48a: B+ep7rtat, pe loc 2epausXC I &u p7r7sirea =orma6iei. *<ecuta46ii =ac trei pa3i 8e =ro4t, p7r7si48 =orma6ia, =ii48 liberi p:47 la o 4ou7 coma487.
67

&oma48a: BL4 repaus, rupe6i r:48urile Dar3XC #" . Adunarea co4stituie =orma 8e orga4i9are a colecti5ului FclaseiG pe4tru ;4ceperea lec6iei, acti5it76ii Fraport u48e este ca9ulG, e<plica6ii, 8emo4stra6ii F 5e9i =orma6iile 8e a8u4areG3i se alege ;4 =u4c6ie 8e 4um7rul e<ecuta46ilor 3i spa6iu. &oma48a: BL4 =orma6ieZ %8u4areaXC BL4 =a6a meaZ %8u4areaXC ". A,inierea repre9i4t7 8ispu4erea or8o4at7 a e<ecuta46ilor ;4tr!o =orma6ie preci9at7. L4 li4ie pe u4 r:48 ali4ierea se =ace spre 8reaptaJ primul e<ecuta4t 8i4 =la4cul 8rept st7 pe loc 3i are pri5irea ;4ai4te, bra6ele ;4ti4se pe l:4g7 corp, iar ceilal6i au m:4a 8reapta pe 3ol8, pri5irea spre 8reapta 3i se 8eplasea97 cu pa3i a87uga6i spre st:4ga p:47 ati4g u3or cu cotul bra6ul st:4g al e<ecuta4tului al7turat. &oma48a: B@! ali4ia6iXC +ac7 ali4ierea se =ace spre st:4ga, atu4ci coma48a este: BSpre st:4ga, @!ali4ia6iXC L4 coloa47 ali4ierea se =ace ;4 a8:4cime, la o lu4gime 8e bra6. L4 =orma6ie 8e lucru ali4ierea se =ace at:t pe li4ii, pri4 m7rirea i4ter5alului, c:t 3i ;4 a8:4cime, pri4 m7rirea 8ista46ei. %li4ierea se poate e<ecuta 3i spre ce4tru. BSpre ce4tru....... @!ali4ia6iXC 5. Num+r+toarea se =olose3te pe4tru a cu4oa3te 4um7rul e<ecuta46ilor 3i pe4tru alc7tuirea 8i=eritelor =orma6ii. Num7r7toarea se =ace ;4cep:48 8i4 =la4cul 8rept, e<ecuta46ii rosti48 4umerele o8at7 cu r7sucirea capului spre urm7torul e<ecuta4t, 8up7 care re5i4 cu pri5irea ;4ai4te. 'ltimul e<ecuta4t =ace u4 pas ;4ai4te, roste3te 4um7rul, 8up7 care re5i4e ;4 =orma6ie. &oma48a: BL4 co4ti4uare Fc:te 2, ,"G Num7ra6iXC Num7r7toarea poate =i =7cut7 3i 8i4 =la4cul st:48. &oma48a: B+e la st:4ga spre 8reapta, ;4 co4ti4uare Fc:te 2, ,"G Num7ra6iXC Num7r7toarea poate =i =7cut7 3i 8e la e<tremit76i spre ce4tru 3i 8e la ce4tru spre e<tremit76i, atu4ci c:48 alc7tuim 8i=erite =orma6ii.
68

&oma48a: B+e la e<tremit76i spre ce4tru, ;4 co4ti4uare Num7ra6iXC &oma48a: B+e la ce4tru spre e<tremit76i, ;4 co4ti4uare Num7ra6iXC #5 Num7r7toarea se poate reali9a 8e pe loc 3i ;4 8eplasare 6. Raportu, co4stituie mome4tul orga4i9atoric al ;4ceputului 8e lec6ie Fa4tre4ame4tG. *l se =olose3te ;4 mo8 8eosebit la clasele mici 3i este 8at 8e ele5ul Fsporti5ulG 8e ser5iciu, ;4 urm7toarea succesiu4e: I L4 li4ie, pe u4 r:48 %8u4areaX I +rep6iX I @!ali4ia6iX I +rep6iX I L4 co4ti4uare Num7ra6iX I +rep6iX 0e4tru raport L4ai4teX I 2aportul propriu!9is, 8at 8e ele5ul 8e ser5iciu, care se 8eplasea97 ;4 =a6a pro=esorului, la 2 m 8ista467: B+om4ule pro=esor, clasa FgrupaG Z cu u4 e=ecti5 8e Z ele5i Fstu8e46i, sporti5iG este gata pe4tru ;4ceperea lec6iei 8e Z 2aportea97 ele5ul Fstu8e4tulGZC. +up7 aceasta, el se 8eplasea97 ;4 8reapta pro=esorului. 'rmea97 salutul pro=esorului. &oma48a ele5ului 8e ser5iciu: B0e loc 2epausXC, 8up7 care ;3i reia locul ;4 =orma6ie. 2aportul are u4 caracter e8ucati5 8e95olt:48 sim6ul r7spu48erii, i4=lue46:48 po9iti5 comportame4tul ele5ilor. 7. "ntoarceri,e pe ,oc co4stituie mo8alit76i 8e sc?imbare a =ro4tului 3i se e<ecut7 ;4 2 timpi. L4toarcerea se reali9ea97 pe c7lc:iul piciorului 8i4 8irec6ia ;4toarcerii 3i 5:r=ul piciorului opus Ftimpul 1G, urmat7 8e apropierea piciorului 8i4 ;4apoi Ftimpul 2G. *le su4t ;4 4um7r 8e ci4ci 3i se reali9ea97 la coma48a I la st:4!ga F90[G I la 8reap!ta F90[G I >um7tate la st:4!ga F"5[G
69

I >um7tate la 8reap!ta F"5[G I la st:4ga ;mpre!>ur F1#0[G L4 a=ara acestor ac6iu4i clasice, se =olosesc 3i: ! e)erciiile de atenie care su4t ac6iu4i comple<e F;4l746uite ;4tr!o si4gur7 coma487, care se e<ecut7 =ragme4tat, pe timpi, 3i apoi cursi5, ;4 # timpi sau 2 < # timpiG, e<ecutate 3i cu b7t7i 8i4 palme. #6 *<emplu: (a st:4!ga ). 1!2 '4 pas lateral cu piciorul st:4g ). !" (a 8reap!ta ). 5!6 '4 pas ;4ai4te ). 7!# %cela3i lucru se e<ecut7 pe partea opus7. ruperi de rnduri se reali9ea97 la coma48a pro=esorului 3i au ca scop captarea ate46iei 3i crearea u4ui to4us bu4 pe4tru lec6ie. Se e<ecut7 cu oprire 3i =7r7 oprire, =olosi48 a4umite repere, 8irec6ii. Cu oprire *<emplu B(a scara =i<7 pas alerg7tor Dar3 +rep6iX (a bar7 pas alerg7tor +rep6iXC *<ecuta46ii, 8up7 ce s!au oprit, se ;4torc cu =a6a spre pro=esor, a3tept:48 o 4ou7 coma487. 7+r+ oprire. *<emplu B(a scara =i<7, pas alerg7tor Dar3C Fc:48 ele5ii a>u4g aproape 8e scara =i<7, primesc o alt7 coma487G, B(a bar7 pas alerg7tor Dar3XC, B(a paralele, pas alerg7tor +rep6iXC. *<ecuta46ii se ;4torc cu =a6a la pro=esor, a3tept:48 o 4ou7 coma487. 5. .1.2. Aciuni din deplasare +eplasarea repre9i4t7 mi3carea e<ecuta46ilor ;4tr!u4 a4umit spa6iu 3i se poate reali9a ;4ai4te, lateral, ;4apoi pri4: I 0as 8e mar3 I 0as 8e =ro4t I 0as 8e 5oie I 0as a87ugat I 0as alerg7tor ,asul de mar co4tactul piciorului cu solul se =ace cu 5:r=ul,
70

apoi cu toat7 talpa, bra6ele mi3c:48u!se libere pe l:4g7 corp, tru4c?iul este 8rept, pri5irea ;4ai4te. Se poate e<ecuta 8e pe loc 3i 8i4 8eplasare. +ac7 8eplasarea ;4cepe 8i4 po9i6ia st:48, la coma48a pre5estitoare, e<ecuta46ii se ;4cli47 u3or ;4ai4te, iar la coma48a s75:r3itoare se por4e3te cu piciorul st:4g, e<ecut:48 trei pa3i acce4tua6i, 8up7 care urmea97 8eplasarea ;4 ca8e467. &oma48a: BL4ai4te Dar3XC #7 0asul 8e mar3 se e<ecut7 3i pe loc, la coma48a: B0e loc Dar3XC ,asul de #ront se e<ecut7 cu ri8icarea piciorului ;4ti4s ;4ai4te la 15!20 cm 8e sol 3i se a3ea97 e4ergic pe sol, pe toat7 talpa, bra6ele se mi3c7 e4ergic, pe l:4g7 corp, bra6ul 8i4ai4te este ;48oit 8i4 articula6ia cotului, ast=el ;4c:t palma cu 8egetele lipite 3i ;4ti4se s7 =ie ri8icate pu6i4 peste li4ia 8e ce4tur7, bra6ul 8i4apoi este ;4ti4s, pe48ul:48 c:t ;i permite articula6ia scapulo!?umeral7. &oma48a: B0as 8e =ro4t Dar3XC ,asul de "oie se e<ecut7 =7r7 ca8e467, timp ;4 care se poate ara4>a ec?ipame4tul. &oma48a: B0as 8e 5oie Dar3XC 2eluarea mersului ;4 ca8e467 se e<ecut7 la coma48a: BL4 ca8e467 Dar3XC ,asul adu at ? se utili9ea97 pe4tru 8eplasarea lateral7 Fst:4ga8reaptaG a e<ecuta46ilor, =iecare pas se e<ecut7 ;4 8oi timpi. &oma48a: B)rei pa3i lateral spre 8reapta Dar3XC ,asul aler tor se poate e<ecuta pe loc sau ;4 8eplasare, piciorul ia co4tact cu solul, mai ;4t:i cu 5:r=ul, apoi cu toat7 talpa, bra6ele mi3c:48u!se liber pe l:4g7 corp. &oma48a: B0as alerg7tor Dar3XC +eplasarea poate s7 =ie reali9at7 3i pri4 5aria4tele 8e mers 3i alergare cu4oscute. L4 ceea ce pri5e3te ac.iuni,e din dep,asare, le!am sistemati9at 3i pre9e4tat ;4tr!o succesiu4e logic7, ast=el a5em: 1. $orniri 0i opriri ,orniri se por4e3te 8i4 po9i6ia st:48 cu piciorul st:4g, co4tactul cu solul lu:48u!se cu 5:r=ul piciorului 3i apoi cu toat7 talpa.
71

&oma48a: BL4ai4te Dar3XC ,ornire cu sc=imbarea #rontului se e<ecut7 ;4toarcerea ;4 2 timpi, ;4 8irec6ia i48icat7 3i apoi se por4e3te cu piciorul st:4g. &oma48a: B(a 8reapta ;4ai4te Dar3XC F).1!2G st:4gul ... Opriri se e<ecut7 ;4 2 timpi, iar coma48a se poate 8a at:t pe piciorul st:4g, c:t 3i pe piciorul 8rept. &oma48a: B0e locZ StaiXC ## Opriri cu sc=imbarea #rontului Se e<ecut7 oprirea ;4 2 timpi F).1!2G, iar ;4toarcerea ;4 8irec6ia i48icat7 tot ;4 2 timp F). !"G. &oma48a: B(a 8reaptaZ StaiXC F).1!2G B(a =ro4tZStaiXC F). !"G 2. Treceri de ,a o form+ de dep,asare ,a a,ta 3recerea de la mers la aler are la coma48a pre5estitoare, bra6ele se ;48oaie 8i4 coate, iar la coma48a s75:r3itoare, care se 87 pe piciorul stn se mai =ace u4 pas cu piciorul 8rept, 8up7 care se por4e3te ;4 alergare cu piciorul st:4g. &oma48a: B0as alerg7tor Dar3XC 3recerea de la aler are la mers coma48a se 87 pe piciorul drept! se mai e<ecut7 8oi pa3i ;4 alergare Fst:4g!8reptG, pe4tru a se re8uce 5ite9a 3i se trece la pasul 8e mar3 pe piciorul st:4g. &oma48a: B(a pas Dar3XC . Sc-im)+ri de direc.ie prin oco,iri 0i ntoarceri Ocolire sc?imbarea 8irec6iei 8e 8eplasare se poate reali9a pri4 ocolire la "5[F8iago4al7G, 90[, 1#0[, reali9:48 ast=el trecerea 8e pe o latur7 pe alta a s7lii. &oma48a: 1. B0e 8iago4al7 Dar3XC 2. B&u ocolire la 8reapta Dar3XC . B&u ocolire la 8reapta!mpre>ur Dar3XC 12 *ntoarceri din deplasare su4t sc?imb7ri 8e 8irec6ie ce se e<ecut7 8i4 pasul 8e mar3, 8i4 pas 8e =ro4t 3i 8i4 alergare. *ntoarcere la stn a coma48a se 87 pe piciorul drept se
72

e=ectuea97 pas cu piciorul st:4g F).1G, >um7tate pas cu piciorul 8rept, ;4toarcere 90[ F"5[G pe 5:r=ul ambelor picioare F).2G, 8eplasarea co4ti4u:48 pe 4oua 8irec6ie cu piciorul stn F). G. #9 &oma48a: B(a st:4ga Dar3XC *ntoarcere la dreapta coma48a se 87 pe piciorul stn ! se e=ectuea97 pasul cu piciorul 8rept F).1G, >um7tate pas cu piciorul st:4g 3i ;4toarcere 90[, F"5[G pe 5:r=ul ambelor picioare F).2G 3i se co4ti4u7 8eplasarea pe 4oua 8irec6ie cu piciorul drept F). G. &oma48a: B(a 8reapta Dar3XC *ntoarcerea la stn a5%mpre$ur coma48a se 87 pe piciorul 8rept se e<ecut7 pas cu piciorul st:4g F).1 G >um7tate pas cu piciorul 8rept spre st:4ga F).2G 3i ;4toarcere rapi87 pe 5:r=ul ambelor picioare F). G, se co4ti4u7 8eplasarea ;4 4oua 8irec6ie cu piciorul st:4g. &oma48a: B(a st:4ga!;mpre>ur Dar3XC *ntoarceri din pas aler tor se reali9ea97 8up7 acelea3i come49i ca 3i ;4toarcerile 8i4 pas 8e mar3, 8ar se reali9ea97 ;4 " timpi ;4 ca8e46a pasului alerg7tor. 5. .1. . Deplasare %n #i uri +eplas7rile ;4 =iguri su4t ac6iu4i ;4 8eplasare, =olosite cu scopul capt7rii ate46iei e<ecuta46ilor, 8e95olt7rii capacit76ii 8e orie4tare ;4 spa6iu 3i elimi47rii mo4oto4iei 8i4 lec6ie. *le se reali9ea97 8i4 coloa47, c:te u4u, 8i4 pas 8e mar3, pas alerg7tor sau 8i4 8i=erite 5aria4te 8e mers, alergare 3i s7rituri. @aria4tele 8e mers, alergare 3i s7rituri 5or =i tratate la capitolul \*<erci6ii aplicati5e\. *<ecutarea corect7 a lor presupu4e cu4oa3terea reperelor ;4 sal7 sau pe tere4 3i a come49ilor pri4 care se reali9ea97. +up7 m7rimea 8eplas7rilor, =igurile pot =i mari, mi>locii, mici F;4 =u4c6ie 8e 8ime4siu4ile spa6iuluiG 3i pot =i e<ecutate ;4 lu4gime, l76ime sau pe 8iago4al7. %ceste 8eplas7ri ;4 =iguri su4t: >ucla se poate e<ecuta ;4 lu4gime, l76imea spa6iului sau pe 8iago4al7. +up7 =orma 8e reali9are, ea poate =i 8esc?is7 3i ;4c?is7. >ucla desc=is se e<ecut7 o sc?imbare 8e 8irec6ie pri4 ocolire 8e 90[, p:47 la u4 a4umit reper, 8up7 care urmea97 o 4ou7 sc?imbare
73

8e 8irec6ie, pri4 ocolire 8e 1#0[. &:48 capul coloa4ei a a>u4s la pu4ctul 8e u48e s!a e=ectuat prima ocolire, se co4ti4u7 8eplasarea tot pri4tr!o ocolire 8e 90[, ;4 se4sul primei ocoliri. &oma48a: BL4 bucl7 8esc?is7 Fmare, mi>locieG Dar3XC BL4 bucla 8esc?is7 pe 8iago4al7 Dar3XC 90 12 >ucla %nc=is se e<ecut7 o sc?imbare 8e 8irec6ie pri4 ocolire 8e 90[ spre st:4ga F8reaptaG, 8up7 care urmea97 o 4ou7 sc?imbare 8e 8irec6ie, pri4 ocolire 8e 1#0[ st:4ga F8reaptaG ;mpre>ur, co4ti4uat7 p:47 la pu4ctul 8e u48e s!a e=ectuat prima ocolire, ;4c?i8erea buclei =7c:48u!se pri4 trecere cu ;4cruci3are. &oma48a: BL4 bucla ;4c?is7 Dar3XC 12 Bi 5za este =igura compus7 8i4 mai multe u4g?iuri u4ite ;4tre ele. &oma48a: BL4 9ig!9ag Dar3XC Cerpuirea este =ormat7 8i4 8ou7 sau mai multe 8eplas7ri ;4 se4s opus, reali9ate pri4 ocolire la st:4ga sau la 8reapta!;mpre>ur. 0articular, pe4tru aceast7 8eplasare este coma48a care este =ormat7 8i4 2 p7r6i. &oma48a: 1. B1colire la st:4ga F8reaptaG ;mpre>ur Dar3XC Fc:48 capul coloa4ei a e<ecutat ocolirea, se 87 o alt7 coma487G 91 2. BL4 3erpuire Dar3XC Fse co4ti4u7 8eplasarea p:47 la o 4ou7 coma487G. /erpuirea poate =i e<ecutat7 pe u4a 8i4 laturile s7lii sau pe 8iago4al7. 1 /ercul poate =i mare F8iametrul este egal cu l76imea s7liiG, mi>lociu sau mic. &oma48a: BL4 cerc Fmare, mi>lociu, micG Dar3XC Arcul de cerc repre9i4t7 >um7tate 8e cerc, pro=esorul co4stitui48 pu4ctul 8e reperJ ;4 acest ca9, coma48a este: BSpre mi4e, ;4 arc 8e cerc Dar3XC +up7 ce s!a ;4su3it aceast7 8eplasare, coma48a este: BL4 arc 8e
74

cerc Dar3XC Arcul dublu este compus 8i4 8ou7 arcuri 8e cerc. &oma48a: BL4 arc 8ublu Dar3XC 92 /ontraarcul este compus 8i4 8ou7 arcuri situate ;4 se4s co4trar, a5:48 =orma litere S. &oma48a: BL4 co4traarc Dar3XC Optul este compus 8i4 8ou7 co4traarcuri, pri4 ;4cruci3are. &oma48a: BL4 =orm7 8e opt Dar3XC 'pirala DmelculE capul coloa4ei se 8eplasea97 sub =orm7 8e cerc, cu o ra97 8i4 ce ;4 ce mai mic7, p:47 a>u4ge la ce4tru, culoarul 8i4tre cercuri =ii48 8e o lu4gime 8e bra6. &oma48a: BL4 spiral7 Dar3XC +es=acerea spiralei se poate reali9a ;4 8ou7 mo8uri: aG prin ocolire la stn a DdreaptaE %mpre$ur, ;4 =u4c6ie 8e 8irec6ia 8e ocolire 8e la ;4ceputul spiralei. &apul coloa4ei a>u4s ;4 ce4trul spiralei e<ecut7 ocolire ;4 se4s opus 3i se 8eplasea97 pe culoarul 8i4tre spirale, pe acela3i traseu. &oma48a: B&u ocolire, la st:4ga F8reaptaG ;mpre>ur Dar3XC bG prin %ntoarcere la stn a!%mpre$ur! ast=el coa8a 3irului 8e5i4e cap 8e coloa47, 8es=7c:48 spirala pri4 ocolire ;4 se4s i45ers. &oma48a: B(a st:4ga!;mpre>ur Dar3XC 9 Focurile de atenie se =olosesc pe4tru captarea ate46iei, 8e95oltarea memoriei, orie4t7ri ;4 spa6iu 3i pot =i e<ecutate la a4umite sem4ale. 5. .1.". Alctuiri i sc=imbri de #ormaii 0e4tru bu4a orga4i9are 3i 8es=73urare a lec6iilor 8e e8uca6ie =i9ic7, se =olosesc sc?imb7ri 3i alc7tuiri 8e =orma6ii, ce pot =i reali9ate: ! 8e pe loc: I 8i4 li4ie I 8i4 3ir ! 8i4 8eplasare 7orma.ii din ,inie
75

%in ,inie pe un r?nd: n ,inie pe dou+ r?nduri Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 c:te 8oi, ;4cep:48 8i4 =la4cul 8reptJ O 4r. 8oi se 8eplasea97 ;4 =a6a 4r. u4u, ;4 2, , " timp O ;4 2 timpi se e<ecut7 cu pas oblic cu piciorul 8rept F1G se apropie, apoi piciorul st:4g F2G O ;4 timpi se e<ecut7 pas ;4ai4te cu piciorul st:4g F1G, pas lateral cu piciorul 8rept F2G, se apropie piciorul st:4g F GJ O ;4 " timpi se e<ecut7 pas ;4ai4te cu piciorul st:4g F1G, se apropie piciorul 8rept F2G, pas lateral cu piciorul 8rept F G, se apropie piciorul 8rept F"G. &oma48a: BL4 li4ie, pe 8ou7 r:48uri, ;4 F2, ," timpiG Dar3XC 2e5e4irea ;4 li4ie pe u4 r:48 se reali9ea97 pri4 acelea3i mo8alit76i. &oma48a: BL4 li4ie, pe u4 r:48 F2, ," timpiG Dar3XC J@J@J@ @@@ 9" %in ,inie pe un r?nd: n ,inie pe A r?nduri Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 c:te trei ;4cep:48 8i4 =la4cul 8reptJ O 4um7rul u4u se 8eplasea97 ;4apoia 4um7rului 8oiJ O 4um7rul 8oi st7 pe locJ O 4um7rul trei se 8eplasea97 ;4 =a6a 4um7rului 8oiJ O aceast7 =orma6ie se reali9ea97 ;4 8oi, trei, patru timpi &oma48a: BL4 li4ie, pe trei r:48uri ;4 F2, ," timpiG Dar3XC 2e5e4irea ;4 li4ie pe u4 r:48 se reali9ea97 pri4 acelea3i mo8alit76i. &oma48a: BL4 li4ie, pe u4 r:48, ;4 F2, ," timpiG Dar3XC %in ,inie pe un r?nd: n forma.ie c?te A:K:L n trepte Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 c:te ,",5 etc. ;4cep:48 8i4 =la4cul 8reptJ O =iecare e<ecuta4t e<ecut7 4um7rul 8e pa3i corespu497tor ci=rei 4um7rate. &oma48a: BL4 trepte, c:te F ,",5G Dar3XC Fpro=esorul 4um7r7 cu u4u mai mult, pe4tru a apropia picioareleG
76

%in ,inie pe un r?nd: n co,oan+ c?te A:K:L: prin arc de cerc Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 c:te , ", 5 ;4cep:48 8i4 =la4cul 8reptJ O 4umerele u4u se ;4torc 90[ pri4 pa3i succesi5 pe locJ J@AJ@A JJ AA J@AK J K @ A 95 O ceilal6i, um7r la um7r, pri4 arc 8e cerc, sc?imb7 =ro4tul 8i4 li4ie ;4 coloa47 c:te ,",5. &oma48a: BL4 coloa47, c:te ,",5 pri4 arc 8e cerc Dar3XC %in ,inie pe un r?nd n cocor nc-is Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 co4ti4uare 8e la e<tremit76i spre ce4truJ O =iecare e<ecuta4t se 8eplasea97 ;4ai4te cu 4um7rul 8e pa3i corespu497tor ci=rei 4um7rate. &oma48a: BL4 cocor ;4c?is Dar3XC Fpro=esorul 4um7r7 cu u4u mai mult, pe4tru a apropia picioareleG %in ,inie pe un r?nd n cocor desc-is Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 co4ti4uare 8e la ce4tru spre e<tremit76iJ O =iecare e<ecuta4t se 8eplasea97 ;4ai4te cu 4um7rul 8e pa3i corespu497tor ci=rei 4um7rate. J@AKLM M K @ A NO N
77

O J J@AKLK J K @ A A@ @ A J K L L LKA@J@ L @ K A AK K A L @ J 96 &oma48a: BL4 cocor 8esc?is Dar3XC Fpro=esorul 4um7r7 cu u4u mai mult, pe4tru a apropia picioareleG %in ,inie pe un r?nd n cerc Do8 8e reali9are: O e<tremit76ile se 8eplasea97 Fcu sau =7r7 apucarea m:i4ilorG ;4 arc 8e cerc, p:47 la ;4c?i8erea complet7 a cercului. &oma48a: B+i4 li4ie pe u4 r:48, ;4 cerc Dar3XC %in ,inie pe dou+ r?nduri: n ,inie pe K r?nduri Do8 8e reali9are:
78

O se 4um7r7 c:te 8oi, ;4cep:48 8i4 =la4cul 8reptJ O 4umerele u4u r7m:4 pe locJ O 4umerele 8oi 8i4 prima li4ie se 8eplasea97 ;4 =a6a 4umerelor u4u ;4 2, ," timpi O 4umerele 8oi 8i4 li4ia a 8oua se 8eplasea97 ;4apoia 4umerelor 1, ;4 2 , " timpi @aria4t7: I 4umerele u4u 8i4 li4ia ;4t:i e<ecut7 pas ;4ai4te F1!2GJ I 4umerele u4u 8i4 li4ia a 8oua e<ecut7 pas ;4apoi F1!2G I 4umerele 8oi e<ecut7 pas lateral cu piciorul 8rept F). GJ apropierea piciorului st:4g F)."G @@ J@J@J@ J@J@J@ @ @@@ 97 &oma48a: BL4 li4ie, pe patru r:48uri Dar3XC %in ,inie pe dou+ r?nduri n ,inie pe 0ase r?nduri Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 c:te trei, ;4cep:48 8i4 =la4cul 8reptJ O la coma487, cele 8ou7 li4ii se 8ep7rtea97, e<ecut:48 pas ;4ai4te Fli4ia ;4t:iG, pas ;4apoi Fli4ia a 8ouaG Ftimpi 1!2GJ O 4umerele u4u 8i4 ambele li4ii se 8eplasea97 ;4 =a6a 4umerelor 8oi, ;4 2 timpi Fpas pe 8iago4al7GJ O 4umerele 8oi r7m:4 pe locJ O 4umerele trei 8i4 ambele li4ii se 8eplasea97 ;4apoia 4umerelor 8oi, ;4 2 timpi Fpas pe 8iago4al7G &oma48a: BL4 li4ie, pe 3ase r:48uri Dar3XC 7orma.ii din 0ir Bco,oan+C %intr5un 0ir n co,oan+ c?te doi Do8 8e reali9are: JJ J@J@J@ J@J@J@
79

J JJJ J J A J@AJ@A J@AJ@A J J J@AJ@A J@AJ@A AA A 9# O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te 2J O 4umerele u4u r7m:4 pe loc, 4umerele 8oi se 8eplasea97 ;4 st:4ga 4umerelor u4u, ;4 2, ," timpiJ O ;4 2 timpi se e<ecut7 pas oblic cu piciorul st:4g F).1G, se apropie piciorul 8rept F).2GJ O ;4 timpi se e<ecut7 pas lateral cu piciorul st:4g F1G, pas ;4ai4te cu piciorul 8rept F).2G, se apropie piciorul st:4g F). G O ;4 " timpi se e<ecut7 pas lateral cu piciorul st:4gF).1G, se apropie piciorul 8rept F).2G, pas ;4ai4te cu piciorul st:4g F). G, se apropie piciorul 8rept F)."G &oma48a: BL4 coloa47, c:te 2 ;4 F2, ," timpiG Dar3XC 2e5e4irea ;4 coloa47 c:te u4u se reali9ea97 pri4 acelea3i mo8alit76i. &oma48a: BL4 coloa47, c:te u4u ;4 F2, ," timpiG Dar3XC @aria4t7: I 4umerele u4u e<ecut7 pas lateral cu piciorul 8rept F).1G, se apropie piciorul st:4g F).2GJ I 4umerele 8oi e<ecut7 pas ;4ai4te cu piciorul st:4g F). G, se apropie piciorul 8rept F)."G %intr5un 0ir n forma.ie c?te trei: n trepte Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te treiJ
80

O 4umerele u4u e<ecut7 u4 pas lateral spre 8reapta F).1!2GJ O 4umerele 8oi stau pe locJ O 4umerele trei e<ecut7 u4 pas lateral spre st:4ga F).1!2G J J @ J J @ @ J @J @ @ @ J J @ @ J 99 &oma48a: BL4 trepte, c:te trei Dar3XC %intr5un 0ir n forma.ie c?te patru n trepte Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te patru O 4umerele u4u e<ecut7 trei pa3i lateral spre 8reapta F1!2, !", 5!6G O 4umerele 8oi e<ecut7 u4 pas lateral spre 8reapta F1!2G O 4umerele trei e<ecut7 trei pa3i lateral spre st:4ga F1!2, !", 5!6G O 4umerele patru e<ecut7 u4 pas lateral spre st:4ga F1!2G &oma48a: BL4 trepte, c:te patru Dar3XC %intr5un 0ir n forma.ie c?te cinci n trepte Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te 5 J A
81

@ A @ J J J A A J K @ J K A A @ @ J A @ K J A K 100 O 4umerele u4u e<ecut7 patru pa3i lateral spre 8reapta F1!2, !", 5!6, 7!#G O 4umerele 8oi e<ecut7 8oi pa3i lateral spre 8reapta F1!2, !"G O 4umerele trei stau pe loc O 4umerele patru e<ecut7 8oi pa3i lateral spre st:4ga F1!2, !"G O 4umerele ci4ci e<ecut7 patru pa3i lateral spre st:4ga F1!2, !", 5!6, 7!#G &oma48a: BL4 trepte, c:te ci4ci Dar3XC %in dou+ 0iruri n forma.ie c?te patru n 0aDo8 8e reali9are:
82

 se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te 8oiJ ambele 3iruri e<ecut7 8oi pa3i laterali spre e<terior F1!2, !"G 4umerele u4u e<ecut7 u4 pas lateral spre 8reapta F5!6G 4umerele 8oi e<ecut7 u4 pas lateral spre st:4ga F5!6G J K @ J K L @ L A @ K J @ J A K L @ J J @ @ J @ J J @ @ JJ JJ J
83

@ @ @ @ @ @ JJ 101 &oma48a: BL4 =orma6ie 8e 3a? c:te patru Dar3XC %in dou+ 0iruri n forma.ie c?te M n 0aDo8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te J O ambele 3iruri e<ecut7 trei pa3i laterali spre e<terior F1!2, !", 5!6GJ O 4umerele u4u e<ecut7 8oi pa3i lateral spre 8reapta F1!2, !"GJ O 4umerele 8oi stau pe locJ O 4umerele trei e<ecut7 8oi pa3i lateral spre st:4ga F1!2, !"G &oma48a: BL4 =orma6ie c:te 6 ;4 3a? Dar3XC 7orma.ii din dep,asare Trecerea din co,oan+ c?te unu n co,oan+ c?te doi Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te 8oi O la coma487, 4umerele 8oi 5or lu4gi pa3ii, trec:48 ;4 st:4ga 4umerelor u4u, 8up7 care se co4ti4u7 8eplasarea. O se e<ecut7 8i4 mers 3i alergare J A @ A @ J J J A A J
84

A @ A @ J J J A A @ J J @ @ J @ @ @ 102 &oma48a: BL4 coloa47, c:te 8oi Dar3XC Trecerea din co,oan+: c?te doi n co,oan+ c?te unu Do8 8e reali9are: O 4umerele u4u lu4gesc pa3ii, iar 4umerele 8oi 5or trece ;4apoi 4umerele u4u, pri4 mic3orarea lu4gimii pa3ilor O se e<ecut7 8i4 mers 3i alergare &oma48a: BL4 coloa47, c:te u4u Dar3XC %esfacere Do8 8e reali9are: O se e<ecut7 8i4 coloa47 c:te u4ul, 8i4 coloa47 c:te 8oi, pe ce4tru, pe 8iago4al7, 8i4 mers 3i alergare, at:t la e<tremitatea, c:t 3i la mi>locul s7liiJ O coloa4ele se 8espart pri4 ocolire, spre st:4ga 3i spre 8reaptaJ O coloa4ele se ;4t:l4esc apoi ;4 partea opus7 a s7lii, 5e4i48 8i4 8irec6ii opuse. &oma48a: B+i4 coloa47 c:te u4ul ;4 8ou7 coloa4e c:te u4u, cu
85

ocolire spre st:4ga 3i spre 8reapta, alter4ati5 Dar3XC &u ocolire spre st:4ga 3i spre 8reapta, pe perec?i, alter4ati5 Dar3X &oloa4ele 8esp7r6ite se pot apropia, co4topi, ;4cruci3a, ;4trep7tru48e 3i trece. JJ @ J @ J @ @ 10 Apropiere Do8 8e reali9are: O 8ou7 =orma6ii care 5i4 8i4 8irec6ii opuse 3i se apropie la mi>locul s7lii sau pe 8iago4al7, co4ti4u:48 8eplasarea ;4 =orma6ie 8ublat7 Fc:te 2, c:te "G &oma48a: B0e mi>locul s7lii F8iago4alaG, ;4 coloa47 c:te 2, " Dar3XC Contopire Do8 8e reali9are: O 8ou7 =orma6ii care 5i4 8i4 8irec6ii opuse 3i se u4esc ;4tr!o si4gur7 =orma6ie Fpe ce4tru, pe 8iago4al7G, c:te 1,2, pri4 i4tercalare. &oma48a: B0e mi>locul s7lii F8iago4alaG ;4 coloa47 c:te 1,2, pri4 co4topire Dar3XC "ncruci0are Do8 8e reali9are: O 8ou7 =orma6ii care 5i4 8i4 8irec6ii opuse pe 8iago4al7 se ;4cruci3ea97 pe ce4trul s7lii, cu trecerea alter4ati57 a u4ui e<ecuta4t 8i4tr!u4 3ir, urmat 8e altul 8i4 cel7lalt 3ir. J J@ J@ J J@
86

@ @ @ J@ J@ @ J@ J J 10" &oma48a: B0ri4 ;4cruci3are la ce4trul s7lii Dar3XC "ntrep+trundere Do8 8e reali9are: O tra5ersarea u4or coloa4e care se 8eplasea97 ;4 8irec6ii opuse, trec:48 pri4 i4ter5alul 8i4tre coloa4e, pri4 st:4ga sau pri4 8reapta ;4 piepte4e. &oma48a: B0ri4 ;4trep7tru48ere Dar3XC Trecere Do8 8e reali9are: O 8ou7 coloa4e ce 5i4 8i4 8irec6ii opuse 3i trec u4a pe l:4g7 cealalt7, cu um7rul st:4g sau 8rept. &oma48a: B&u trecere pri4 st:4ga F8reaptaG Dar3XC Trecerea din co,oan+ c?te J n co,oan+ c?te DnP pe centru Do8 8e reali9are: se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te B4C la coma487, e<ecuta46ii, pri4 ;4toarcere sau ocolire, se 8eplasea97 simulta4 ;4 li4ie spre ce4tru, =ii48 urma6i 8e ceilal6i e<ecuta46i care reali9ea97 aceea3i ac6iu4e. KA@J A J K @ O
87

M L N 105 &oma48a: BL4 coloa47 c:te B4C pe ce4tru Dar3XC 0e4tru a trece 8i4 coloa47 c:te B4C ;4 coloa47 c:te u4u, la coma487, prima li4ie e=ectuea97 simulta4 o ;4toarcere spre st:4ga sau spre 8reapta, co4ti4u:48 8eplasarea c:te u4u. &elelalte li4ii 5or e=ectua ;4toarcerea ;4 locul ;4 care s!a primit coma48a. &oma48a: B&u ;4toarcere spre st:4ga F8reaptaG, ;4 coloa47 c:te u4u Dar3XC Co,oana de (imnastic+ Do8 8e reali9are: O se 4um7r7 ;4 a8:4cime c:te B4C O la coma487, e<ecuta46ii pri4 ;4toarcere sau ocolire, se 8eplasea97 spre ce4tru, =ii48 urma6i 8e ceilal6i e<ecuta46i care reali9ea97 aceea3i ac6iu4e, m7ri48 8ista46a 3i i4ter5alul ;4 8eplasare. &oma48a: BL4 coloa47 8e gim4astic7, c:te B4C Dar3XC 5.". In ica'ii meto ice p#i+in uti!i)a#ea e1e#ci'ii!o# e o#(ani)a#e *i o# ine n !ec'ie L4 ca8rul lec6iilor 8e e8uca6ie =i9ic7, ;4 pre8area e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4e, pro=esorul trebuie s7 6i47 seama 8e: I pri4cipiul gra87rii e=ortului I come49ile s7 =ie a8aptate particularit76ilor 8e 5:rst7 ale ele5ilor pri4 utili9area come49ilor alter4ati5e I po9i6iile statice s7 4u =ie =olosite abu9i5 106 I sc?imbarea perma4e4t7 a capilor 8e coloa47, pe4tru a stimula participarea acti57 3i co43tie4t7 a ele5ilor ;4 lec6ie I =olosirea acompa4iame4tului mu9ical. "ntre)+ri 1. &are su4t obiecti5ele gim4asticiiR 2. 0re9e4ta6i caracteristicile gim4asticii. . +e c:te =eluri su4t =orma6iileR ". 0re9e4ta6i sistemati9area e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4e.
88

5. &are su4t ac6iu4ile pe 3i 8e pe locR 6. &are su4t ac6iu4ile 8i4 8eplasareR 7. 0re9e4ta6i =orma6iile 8i4 li4ie 3i 8i4 3ir. #. &are su4t =orma6iile 8i4 8eplasareR 9. 0re9e4ta6i 8eplas7rile ;4 =iguri. 10. 0re9e4ta6i i48ica6iile meto8ice pri5i48 utili9area e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4e. 107 @I. GI!NASTICA %E %E>VO TARE 7I>IC= GENERA = +e95oltarea =i9ic7 repre9i4t7 Bni"elul calitati" al indicilor somatici ai indi"idului rezultat cumulati" al #actorilor ereditari i de mediu natural i predominant social %n care practicarea e)erciiilor #izice are un rol %nsemnat. F3erminolo ia educaiei #izice i sportului! 197"G. %cest terme4 a suportat 4umeroase mo8i=ic7ri 8e!a lu4gul timpului ;4 =u4c6ie 8e po48erea acor8at7 se4sului 8e ;46elegere a terme4ului: ca obiecti5 al e8uca6iei =i9ice sau ca mi>loc 8e reali9are a acestor obiecti5e, purt:48 8e4umiri ca: e<erci6ii =ormati5e, e<erci6ii 8e ba97 pe4tru preg7tirea aparatului locomotor, e<erci6ii 8e preg7tire =i9ic7 ge4eral7, e<erci6ii 8e ba97 pe4tru preg7tirea aparatului locomotor, e<erci6ii 8e 8e95oltare corect7 3i armo4ioas7, e<erci6ii 8e 8e95oltare =i9ic7. )erme4ul 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 co4si8er7m c7 este cel mai potri5it 8eoarece se re=er7 at:t la aspectul somatic, c:t 3i la cel =u4c6io4al: indicii somatici Fmor=ologiciG se re=er7 la ;47l6ime, greutate, perimetre, 8iametre, lu4gimea segme4telor su4t i48ici care se 578 cu oc?iul liber iar indicii #uncionali F=i9iologiciG se re=er7 la =rec5e46a car8iac7, respiratorie, capacitate 5ital7, te4siu4e arterial7 su4t i48ici care 4u se 578, 8ar care co4stituie motorul ;4tregului orga4ism F&:rstea G?., 1999G. +e95oltarea =i9ic7 co4stituie ast=el re9ultatul ac6io47rii 8irecte asupra orga4ismului, pri4 i4terme8iul e<erci6iilor =i9ice simple 3i compuse ce pot =i precis locali9ate la 4i5elul segme4telor, articula6iilor, grupelor musculare, u3ur:48 per=ec6io4area ;4su3irilor
89

speci=ice acestora. No6iu4ea 8e 8e95oltare =i9ic7 cupri48e at:t procesul 8e cre3tere, c:t 3i 8e 8e95oltareJ creterea repre9e4t:48 m7ririle m7surabile ;4 lu4gime, greutate, 5olum 3i ca4titatea 8e secre6ii pro8use =ii48 u4 proces 8e ampli=icare 3i acumulare 10# ca4titati57J dez"oltarea repre9e4t:48 suma proceselor 8e cre3tere 3i 8i=ere46iere a orga4ismului, care co48uc ;4 =i4al la 8ime4siu4ea, =orma 3i =u4c6ia sa 8e=i4iti57 FHeller 3i Qis?o=t, 1977G, pri4 a8aptarea 3i per=ec6io4area calitati57 a tuturor sistemelor 3i orga4elor, 8e ;mbu47t76ire a i48icilor =u4c6io4ali ai acestora *<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 =ormea97 categoria cea mai 4umeroas7 8i4tre mi>loacele gim4asticii care ac6io4ea97 8irect asupra 8e95olt7rii =i9ice armo4ioase a orga4ismului 3i co4stituie acele comple<e 8e mi3c7ri g:48ite 3i alc7tuite 8e om, cu a>utorul c7rora prelucr7m articula6iile, grupele musculare, 8i=erite segme4te corporale, ;4 5e8erea asigur7rii u4ei 8e95olt7ri =i9ice armo4ioase a orga4ismului, preg7ti48u!l mai bi4e pe4tru e=ort. *<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 5i9ea97 obiecti"ele enerale ale e8uca6iei =i9ice 3i, implicit, ale gim4asticii 8e ba97: I asigurarea suportului =i9ic 3i psi?ic pe4tru 8es=73urarea 8i=eritelor acti5it76iJ I reali9area ;4c7l9irii ge4erale a orga4ismului, I 8e95oltare =i9ic7 armo4ioas7 Farmo4ie ;4tre i48icii somatici 3i =u4c6io4aliGJ I =ormarea 6i4utei corecte 3i pre5e4irea i4stal7rii 8e=icie46elor =i9iceJ I 8e95oltarea aptitu8i4ilor co48i6io4ale F@.2.$G 3i coor8i4ati5e F;48em:4areGJ I =ormarea priceperii 8e a alter4a ;4cor8area cu rela<area I ;mbu47t76irea to4icit76ii, tro=icit76ii 3i elasticit76ii musculare 3i mobilit76ii articulareJ I =ormarea ba9elor ge4erale ale mi3c7riiJ I e8ucarea sim6ului estetic, a co4trolului 3i ac6iu4ii gesturilor. 2eali9area acestor obiecti5e 8uce ;4 =i4al la optimi9area st7rii 8e s747tate a popula6iei.
90

*<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 pre9i4t7 urm7toarele caracteristiciG I su4t accesibile, o=eri48 posibilit76i multiple 8e combi4areJ I su4t 5ariate 8i4 pu4ctul 8e 5e8ere al i4=lue46ei asupra corpului uma4J 109 I su4t e<erci6ii create ce permit mo8i=icarea structurii mi3c7rilor 3i a e=ortului solicitatJ I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 su4t mi3c7ri a4alitice ce i4=lue46ea97 capacitatea 8e co4trac6ie 3i rela<are a aparatului locomotor, m7ri48 mobilitatea articula6iilor, suple6ea 3i elasticitatea musculaturii segme4telorJ I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 a>ut7 la per=ec6io4area proceselor 4er5oase care 8iri>ea97 aparatul locomotor, co48uc:48 la st7p:4irea mi3c7rilor corpului 3i a segme4telor sale ;4tr!o ac6iu4e coor8o4at7J I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7, ac6io4:48 asupra to4icit76ii 3i tro=icit76ii musculare m7resc capacitatea sistemului car8io5ascular, respirator, ;4t7ri48 re=le<ul 8e atitu8i4e corect7J I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 permit 8iri>area segme4telor corpului, asigur:48 e<ecutarea mi3c7rilor cu preci9ie, amplitu8i4e 3i ritm corespu497torJ I e<ecutate sistematic, obi34uiesc e<ecuta46ii cu alter4area ;4cor87rii cu rela<area, a5:48 o i4=lue467 multilateral7 asupra orga4ismuluiJ I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 i4=lue46ea97 =a5orabil latura psi?ic7 a e<ecuta46ilor, solicit:48 co4ce4trarea ate46iei, 8e95oltarea spiritului 8e obser5a6ie, 8e 8iscipli47, 8e or8i4e, memorie motric7J I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 co4stituie co46i4utul 8e ba97 al gim4asticii aplicate ;4 alte 8ome4iiJ I e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 permit gra8area precis7 a e=ortului Fat:t 8i4 pu4ct 8e 5e8ere al 5olumului, c:t 3i al comple<it76iiG, ;4 =u4c6ie 8e 5:rst7, se<, 4i5el 8e preg7tire. L4 e<ecutarea e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7! dozarea e#ortului se reali9ea97 pri4: I alegerea a8ec5at7 a e<erci6iilorJ
91

I 4um7rul 8e repet7ri 3i pau9ele ;4tre e<erci6iiJ I mo8i=icarea tempoului 8e e<ecu6ieJ I sc?imbarea po9i6iilor i4i6iale. $olosirea sistematic7 a e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 are asupra orga4ismului urm7toarele i4=lue46e Fe=ecteG: I prelucrarea selecti57 3i calitati57 a musculaturii 3i a articula6iilor, reali9:48 ;4c7l9irea ge4eral7 a orga4ismuluiJ 110 I 8e95oltarea =or6ei 3i 5ite9ei 8e co4trac6ie muscular7 precum 3i 8e95oltarea mobilit76ii articulare 3i a elasticit76ii musculareJ I =ormarea priceperii 8e a 8iri>a mi3c7rile segme4telor corpului 3i 8e a alter4a ;4cor8area cu rela<area muscular7J I =ormarea 6i4utei corecte, pre5e4irea 3i corectarea atitu8i4ilor 8e=icie4teJ I e8ucarea sim6ului esteticJ I crearea co48i6iilor i4i6iale practic7rii 8i=eritelor ramuri sporti5e. '4 rol importa4t ;4 =olosirea e=icie4t7 a e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 ;l are poziia de plecare Fi4i6ial7G, aleas7 ;4 =u4c6ie 8e scopul, structura 3i co46i4utul e<erci6iului. 0o9i6iile 8e plecare urm7resc: I asigurarea co48i6iilor optime 8e e<ecu6ieJ I u3urarea e<ecu6ieiJ I ;4greu4area e<ecu6ieiJ I i9olarea a4umitor articula6ii sau segme4te ;4 timpul e<ecu6ieiJ I a4gre4ea97 ;4 e=ort simulta4 mai multe segme4te. 6.1. Sistemati)a#ea e1e#ci'ii!o# e e)+o!ta#e fi)ic" (ene#a!" *<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 8atorit7 co46i4utului lor =oarte 5ariat au =ost sistemati9ate ;4 scop 8i8actic ;4 =u4c6ie 8e mai multe criterii: 9& /riteriul #ormelor de practicare aG e<erci6ii libere F=7r7 obiecteGJ bG e<erci6ii cu parte4erJ cG e<erci6ii cu 3i la aparate speciale Fb74ci, scar7 =i<7, ?elcometru, ba4c7 cu c7rucior rula4t, ba4ca curbat7, e<erci6ii cu scripe6iGJ
92

8G e<erci6ii cu obiecte portati5e Fbastoa4e, mi4gi me8ici4ale, 8e cauciuc, cercuri, cor9i, e3ar=e, m7ciuci, ga4tere, sa48ouri, e<te4soareG 2& /riteriul se mentar i articular aG e<erci6ii pe4tru capJ bG e<erci6ii pe4tru bra6eJ cG e<erci6ii pe4tru tru4c?iJ 111 8G e<erci6ii pe4tru picioareJ eG e<erci6ii pe4tru articula6ia scapulo!?umeral7J =G e<erci6ii pe4tru coloa4a 5ertebral7J gG e<erci6ii pe4tru articula6ia co<o!=emural7J ?G e<erci6ii pe4tru articula6ia m:i4ii 3i gle94ei &/riteriul acti"itii musculare aG e<erci6ii pe4tru 8e95oltarea =or6ei musculareJ bG e<erci6ii pe4tru 8e95oltarea elasticit76ii musculare 3i mobilit76ii articulareJ cG e<erci6ii cu caracter 8e rela<are. "& /riteriul poziiilor de plecare aG e<erci6ii 8i4 st:48J bG e<erci6ii 8i4 pe ge4u4c?iJ cG e<erci6ii 8i4 a3e9atJ 8G e<erci6ii 8i4 culcatJ eG e<erci6ii 8i4 at:r4at 5. +up7 mo8ul cum se e<ecut7, pot =i: aG i48i5i8uale bG pe perec?i cG ;4 grup 8G pe loc eG 8i4 8eplasare *<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 co4stituie mi>loace e=icie4te pe4tru reali9area u4ei ;4c7l9iri a8ec5ate a corpului 3i segme4telor sale, asigur:48 8e95oltarea calit76ilor co48i6io4ale, coor8i4ati5e 3i crearea suportului =i9ic practic7rii 8i=eritelor ramuri sporti5e. 112
93

6.2. C!asifica#ea e1e#ci'ii!o# e e)+o!ta#e fi)ic" (ene#a!"3 up" c#ite#iu! acti+it"'ii muscu!a#e +up7 criteriul acti5it76ii musculare, e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 se clasi=ic7 ;4: I *<erci6ii pe4tru 8e95oltarea =or6ei musculare I *<erci6ii pe4tru 8e95oltarea elasticit76ii musculare 3i a mobilit76ii articulare I *<erci6ii cu caracter 8e rela<are *<empli=ic7m ;4 co4ti4uare e<erci6ii 8i4 cele trei grupe, pe4tru toate segme4tele corpului. 6.2.1. E6erci.ii cu caracter de for.+ E6erci.ii pentru (?t %ceste e<erci6ii au 5aloare 8eosebit7, 8eoarece a>ut7 la me46i4erea u4ei po9i6ii corecte a capului, precum 3i la 8e95oltarea aparatului 5estibular. Di3c7rile su4t statice 3i re8use ca 4um7r, 8e95olt:48 mu3c?iul trape9, ster4oclei8omastoi8ia4, segme4tul cer5ical al e<te4sorilor coloa4ei 5ertebrale. *<emple: 0.I. St:48 8ep7rtat 1! aplecarea tru4c?iului , m:i4ile la cea=7, cu me46i4erea capului ;4 e<te4sie " re5e4ire 0.I. Spri>i4 pe ge4u4c?i 1!2 aplecarea capului cu rotu4>irea spatelui !" e<te4sia capului 3i a tru4c?iului E6erci.ii pentru )ra.e 0i centura scapu,o5-umera,+ *<erci6iile urm7resc, ;4 pri4cipal, 8e95oltarea =or6ei =le<orilor 3i e<te4sorilor 8egetelor, m:i4ilor 3i bra6elor. Di3c7rile e<ecutate ;4 ritm le4t 3i cu u4 gra8 mare 8e ;4cor8are, cu 3i =7r7 obiecte sau ;4greuieri 8e5i4 e<erci6ii 8e =or67. *le pot =i e=ectuate pe 8irec6ii pri4cipale 3i i4terme8iare. 11 0ot =i e<ecutate e<erci6ii pri4 ;45i4gerea propriei greut76i corporale cu ;4greuiere, e<erci6ii 8e trac6iu4e
94

*<emple: 0.I. Spri>i4 culcat =acial 1!2 ;48oirea bra6elor !" ;4ti48erea bra6elor 0.I. Spri>i4 culcat 8orsal cu m:i4ile pe ba4ca 8e gim4astic7 1!2 ;48oirea bra6elor !" ;4ti48erea bra6elor 0.I. %t:r4at la bar7 trac6iu4ii ;4 bra6e 0.I. St:48 8ep7rtat, cu m:i4ile pe umeri 1 ;4ti48erea bra6elor sus 2 re5e4ire ;4ti48erea bra6elor ;4ai4te " re5e4ire E6erci.ii pentru trunc-i %sigurarea u4ei 6i4ute corecte a capului este 8irect legat7 8e 8e95oltarea armo4ioas7 a musculaturii tru4c?iului. *<iste46a ;4 4um7r mare a grupelor musculare la 4i5elul tru4c?iului, cu =u4c6io4alit76i 5ariate ;4 e=ectuarea mi3c7rilor permite =olosirea u4ei game largi 8e e<erci6ii ;mp7r6ite ;4: I e<erci6ii pe4tru spate I e<erci6ii pe4tru ab8ome4 I e<erci6ii pe4tru p7r6ile laterale ale tru4c?iului E6erci.ii pentru spate L4t7rirea musculaturii spatelui ;4 perioa8a 8e cre3tere 8uce la pre5e4irea apari6iei 8e=icie46elor coloa4ei 5ertebrale. *<emple: I aplec7ri 8e tru4c?i cu bra6ele ;4 8i=erite po9i6ii, cu 3i =7r7 ;4greuiere I culcat =acial o ri8ic7ri 8e tru4c?i o ri8ic7ri 8e picioare o ri8ic7ri simulta4e 8e tru4c?i 3i picioare I cump74a pe u4 picior 11" E6erci.ii pentru a)domen Dusculatura ab8omi4al7 este mai mult solicitat7 ;4 acti5itatea
95

9il4ic7 Fla mersG, co4tribui48 la ;4t7rirea re=le<ului 8e postur7 corect7. *<emple: 8i4 culcat 8orsal cu 3i =7r7 =i<area u4ui segme4t, cu 3i =7r7 ;4greuieri I ri8ic7ri 8e picioare I ri8ic7ri 8e tru4c?i I ri8ic7ri simulta4e 8e tru4c?i 3i picioare Fec?ereG E6erci.ii pentru partea ,atera,+ a corpu,ui 0e4tru 8e95oltarea musculaturii laterale a tru4c?iului, se 5or =olosi po9i6ii 8e plecare a8ec5ate, pe4tru a e<clu8e posibilitatea compe4s7rii mi3c7rilor 8i4 alte articula6ii Fst:48 8ep7rtat, a3e9at 8ep7rtatG precum 3i e<erci6ii cu 3i =7r7 obiecte, cu 3i =7r7 ;4greuieri. *<emple: St:48 8ep7rtat I ;48oiri laterale 8e tru4c?i I r7suciri 8e tru4c?i E6erci.ii pentru mem)re,e inferioare %ceste e<erci6ii urm7resc ;4t7rirea mu3c?ilor labei piciorului, la46ul triplei e<te4sii ;4 acti5itatea 8i4amic7 3i ce8are, precum 3i 8e95oltarea =or6ei reacti5e, 8eoarece greutatea ;4tregului corp este sus6i4ut7 8e musculatura membrelor i4=erioare, at:t ;4 po9i6ii statice, c:t 3i ;4 8eplasare. $ormarea u4ei 6i4ute speci=ice gim4asticii 3i a u4ui mers corect co4stituie priorit76i ale pro=esorului 8e e8uca6ie =i9ic7. *<emple: I ;48oirea 3i ;4ti48erea picioarelor cu 3i =7r7 spri>i4J I urc7ri 3i cobor:ri pe aparateJ I ge4u=le<iu4i le4te sau rapi8eJ I s7rituri pe loc cu bra6ele ;4 8i=erite po9i6ii Fpe ambele picioare, pe u4 picior, cu picioarele 8ep7rtateG !etodo,o(ia fo,osirii e6erci.ii,or pentru de*vo,tarea for.ei I e<erci6iile pe4tru 8e95oltarea =or6ei s7 =ie e<ecutate sistematicJ I greutatea utili9at7 s7 6i47 seama 8e particularit76ile =iec7rui i48i5i8J I pe4tru a =i e=icie4te, e<erci6iile trebuie s7 8ep73easc7 acti5itatea obi34uit7 a mu3c?ilorJ 115 I treptat, se 5or m7ri 5olumul, i4te4sitatea 3i comple<itatea
96

e=ortului pri4: !mo8i=icarea po9i6iilor i4i6iale !m7rirea 8uratei 8e e<ersare !sc?imbarea tempoului 8e e<ecu6ie I structura e<erci6iilor, c:t 3i ritmul lor s7 corespu487 structurii eleme4tului propus spre ;4576are 3i 8i4amicii acti5it76ii musculare respecti5e. 6.2.2. E6erci.ii pentru de*vo,tarea e,asticit+.ii muscu,are 0i a mo)i,it+.ii articu,are %mplitu8i4ea co4stituie o caracteristic7 spa6ial7 a mi3c7rii, ce este 8e=i4it7 ca m7rimea 8eplas7rii corpului sau a segme4telor sale ;4tre a4umite repere, alese arbitrar, e<primat7 ;4 gra8e 3i u4it76i 8e m7sur7 li4eare F)ermi4ologia e8uca6iei =i9ice 3i sportului, 197"G. %mplitu8i4ea ma<im7 8epi48e 8e 4um7rul grupelor musculare, elasticitatea =ibrelor 3i 8e gra8ul 8e mobilitate articular7. L4tre elasticitatea muscular7 3i mobilitatea articular7 e<ist7 o str:4s7 leg7tur7, rolul 8etermi4a4t re5e4i48 elasticit76ii, care i4=lue46ea97 po9iti5 ;4su3irea te?4icii eleme4telor, armo4ia 3i estetica mi3c7rii. $actorii care 8etermi47 gra8ul 8e elasticitate muscular7 3i mobilitate articular7 su4t: I =orma supra=e6ei articulareJ I supra=a6a 8e rela<are muscular7J I capacitatea 8e ;4ti48ere a mu3c?ilor, ligame4telor 3i te48oa4elorJ I capacitatea 8e coor8o4are a co4trac6iei 3i rela<7rii musculare a mu3c?ilor ago4i3ti 3i a4tago4i3tiJ I temperatura mu3c?ilorJ I me8iul ambie4t 3i starea psi?ic7. Di>loace 3i meto8e utili9ate: bala4s7ri cu arcuiri, arcuiri cu me46i4eri, ;4ti48eri 3i me46i4eri, strec?i4g, a4tre4ame4t 4euromuscular propriocepti5 acti5, pasi5, meto8a rela<7ri. E6erci.ii pentru (?t *<erci6iile cu caracter 8e mobilitate pe4tru g:t su4t mi3c7ri cu amplitu8i4e mic7. 116
97

*<emple: I aplec7ri 8e cap ! ;4ai4te ! ;4apoi Fe<te4sieG ! lateral F st:4ga!8reaptaG I r7suciri 8e cap ! lateral 8reapta ! lateral st:4ga I rot7ri Fspre 8reapta, spre st:4gaG E6erci.ii pentru mem)re,e superioare Se =olosesc e<erci6ii 8e mobilitate acti57, e<ecutate cu amplitu8i4e ma<im7, bra6ele ;4ti4se, cu arcuiri, ;4 tempo mo8erat 3i rapi8. *<emple: I ri8ic7ri cobor:ri 8e bra6e, cu arcuiri I bala4s7ri ! simulta4e alter4ati5e ! simetrice asimetrice ! spre ;4ai4te spre ;4apoi I rot7ri E6erci.ii pentru spate *leme4tul cel mai importa4t pe4tru 8o9are ;l co4stituie alegerea po9i6iei i4i6iale. &ele mai utili9ate e<erci6ii su4t: ;48oirile ;4ai4te 3i r7sucirile laterale e<ecutate liber, cu parte4er sau cu obiecte. E6erci.ii pentru a)domen Di3c7rile a8ec5ate pe4tru ab8ome4 su4t e<te4siile 8e tru4c?i, e<ecutate acti5 8i4 8i=erite po9i6ii: st:48, st:48 8ep7rtat, pe ge4u4c?i, culcat, cu 3i =7r7 obiecte portati5e, cu 3i =7r7 parte4er, cu 3i =7r7 obiecte. E6erci.ii pentru partea ,atera,+ a corpu,ui *<erci6iile speci=ice pe4tru 8e95oltarea elasticit76ii musculare su4t: ;48oirile laterale 3i r7sucirile e<ecutate 8i4 po9i6ii ce o=er7 o stabilitate mare a corpului 3i o locali9are precis7 a articula6iilor, se e<ecut7 liber, cu parte4er, la aparate speciale.
98

117 E6erci.ii pentru mem)re,e inferioare %ceste e<erci6ii solicit7 8i4 partea e<ecuta46ilor o bu47 mobilitate, 8ar 3i o =or67 8e sus6i4ere a piciorului F cumpe4e, r7stur47ri le4te, pirueteG Se 5or =olosi e<erci6ii 8e mobilitate acti57. *<emple: I bala4s7ri 8e picioare: ! ;4ai4te ! ;4apoi ! lateral I =a487ri cu arcuiri I arcuiri ;4 s=oar7 cu 3i =7r7 parte4er, cu 3i =7r7 aparate speciale 6.2. . E6erci.ii cu caracter de re,a6are 2ela<area este u4 proces re=le<, 8iri>at 8e ce4trii subcorticali, co4stitui48 u4 mome4t importa4t ;4 acti5itatea muscular7. %lter4area corect7 a co4trac6iei cu rela<area Fago4i3tii se co4tract7, a4tago4i3tii se rela<ea97G, asigur7 e<ecutarea mi3c7rilor cu ra48ame4t crescut 3i amplitu8i4e corespu497toare. 0ot =i e<ecutate mi3c7ri cu caracter 8e rela<are pe4tru toate segme4tele corpului Fbra6e, tru4c?i, picioareG. *<emple: I bala4s7ri libere 8e bra6e I scutur7ri ale bra6elor ;4 8i=erite po9i6ii I c78erea corpului 8i4tr!o po9i6ie ;4alt7 ;4tr!u4a mai >oas7 %ceste e<erci6ii su4t 4ecesare 8eoarece asigur7 re=acerea mai rapi87 a e4ergiei c?eltuite ;4 timpul e=ortului. 6. . 4a)e!e (ene#a!e a!e mi*c"#i!o# Ba9ele ge4erale su4t ;4su3iri ale mi3c7rilor care asigur7 reali9area acestora la 4i5el optim ;4 co4=ormitate cu ceri46ele speci=ice 8e e<ecu6ie. I direc.ie precis+ este repre9e4tat7 8e 8irec6iile pri4cipale 3i i4terme8iare pe care se 8eplasea97 corpul sau segme4tele lui F;4ai4te, lateral >os, sus, lateral susGJ 11#
99

I amp,itudine ma6im+ se reali9ea97 pri4 =olosirea la ma<imum 3i ;4 mo8 treptat a gra8ului optim 8e mobilitate articular7 3i elasticitate muscular7 a segme4tului care particip7 la e=ectuarea e<erci6iului asigur:48 o e<ecu6ie corect7 3i estetic7 Fmi3c7rile e<ecutate cu bra6ele ;4ti4se m7resc gra8ul 8e amplitu8i4eGJ I repere tempora,e Britm 0i tempouC ! ritmul 8e e<ecu6ie repre9i4t7 succesiu4ea temporal7 repetat7 a p7r6ilor compo4e4te, iar tempoul repre9i4t7 =rec5e46a ac6iu4ilor motrice pe u4itatea 8e timp, =ii48 legat 8e i4te4sitate, 5ite97 Fmi3c7ri le4te, mo8erate, rapi8eGJ I (rad de ncordare 0i re,a6are necesare e6ecu.iei este 8e=i4it 8e i4te4sitatea co4trac6iei musculare care reali9ea97 mi3carea, a8ic7 8e 4um7rul 8e u4it76i 4euro!musculare care particip7 la co4trac6ie 3i este asigurat 8e corelarea ra6io4al7 a =or6elor i4ter4e 3i e<ter4e, a celor acti5e 3i 8e i4er6ie 3i repre9i4t7 4i5elul to4usului muscular ;4 timpul po9i6iilor, mi3c7rilor corpului 8etermi4:48 co4sumul 8e e4ergieJ I capacitatea de coordonare a sistemu,ui neuromuscu,ar co4st7 ;4 colaborarea 8i4tre sistemul 4er5os 3i cel muscular care 8uce la e<ecutarea cu u3uri467 a mi3c7rilor. *a presupu4e tra4smiterea i4=lu<ului 4er5os =7r7 ;4treruperi la grupele musculare solicitate ;4 ac6iu4ea respecti57. I .inut+ corect+ speci=ic7 gim4asticii, o=eri48, ;4 acela3i timp, mi3c7rii, cursi5itate, e<presi5itate, e=icie467 F+rag4ea %., Bota, %., 1999G. @om pre9e4ta ;4 co4ti4uare sistemati9area e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 8up7 criteriul =ormelor 8e practicare, coroborat cu criteriul acti5it76ii musculare. 6.". E1e#ci'ii !i-e#e *<erci6iile libere su4t cele mai accesibile mi>loace 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7, o=eri48 o gam7 mare 8e combi4are a 8i=eritelor mi3c7ri ale segme4telor corpului. *le pot =i e<ecutate cu u3uri467 8e orici4e 3i practicate ;4 sal7, ;4 clas7, ;4 aer liber, 8e pe loc 3i 8i4 8eplasare Fmi3c7ri segme4tare combi4ate, cu 5aria4te 8e mers 3i alergareG, ;4greuierea ;4 mi3care =ii48 8at7 8e greutatea propriului corp sau a segme4telor acestuia 3i 8e comple<itatea e<erci6iilor.
100

119 %5:48 o structur7 simpl7, ele su4t ;4576ate rapi8 3i pot =i e<ecutate 3i =7r7 supra5eg?erea pro=esorului. L4 co46i4utul lor, su4t cupri4se: ! e<erci6ii cu structuri simple ! e<erci6ii cu structuri comple<e Micarea simpl este mi3carea ;4 care i4tr7 ;4 ac6iu4e u4 si4gur segme4t sau grup7 muscular7. *<emplu: 0.I. St:48: 1. 2i8icarea bra6ului 8rept ;4ai4te 2. 2e5e4ire . 2i8icarea bra6ului st:4g lateral ". 2e5e4ire Micarea compus este mi3carea ;4 care i4tr7 ;4 ac6iu4e 8ou7 sau mai multe segme4te. *<emplu: 0.I. St:48 8ep7rtat: 1. L48oirea u3oar7 a picioarelor, cu ri8icarea bra6elor ;4ai4te 2. 2e5e4ire . 2i8icare pe 5:r=uri, cu ri8icarea bra6elor lateral ". 2e5e4ire Comp,e6 de e6erci.ii ,i)ere I. 0.I.St:48: 1. pas lateral cu piciorul st:4g, m:i4i pe umeri 2. ri8icare pe 5:r=uri, simulta4 cu ;4ti48erea bra6elor lateral 3i e<te4sia capului . cobor:re pe toat7 talpa, m:i4i pe umeri ". re5e4ire 5!# i8em, partea st:4g7 120 0.I. " 1, 2 II. 0.I. St:48: 1. ;48oirea u3oar7 a picioarelor cu ri8icarea simulta47 a bra6elor ;4ai4te 2. re5e4ire . =a48are lateral7 st:4ga simulta4 cu ri8icarea bra6elor lateral
101

". re5e4ire 5!# i8em partea opus7 0.I. 2, " 1 III. 0.I. St:48 8ep7rtat, m:i4ile pe 3ol8: 1. aplecarea tru4c?iului ;4ai4te, cu ;4ti48erea bra6elor sus 121 2. re5e4ire . e<te4sia tru4c?iului cu m:i4ile la cea=7 ". re5e4ire I@. 0.I. St:48 8ep7rtat, m:i4ile la cea=7: 1!2 r7sucirea tru4c?iului spre 8reapta, arcuire !" r7sucirea tru4c?iului spre st:4ga, arcuire @. 0.I. St:48 8ep7rtat: 1!2 ri8icarea bra6elor pri4 ;4ai4te sus, arcuire !" ;48oirea tru4c?iului ;4ai4te la piciorul st:4g, arcuire 5!6 ri8icarea tru4c?iului cu bra6ele sus, arcuire 7!# ;48oirea tru4c?iului ;4ai4te la piciorul 8rept, arcuire @I. 0.I. St:48 cu m:i4ile pe 3ol8uri: 1! =a48are ;4ai4te, cu piciorul 8rept, arcuire " re5e4ire 5!# i8em partea st:4g7 @II. 0.I. St:48: 1. spri>i4 g?emuit 2. ri8icare, cu bra6ele sus 3i bala4sarea piciorului 8rept, ;4apoi . spri>i4 g?emuit ". ri8icare, cu bra6ele sus 3i bala4sarea piciorului st:4g, ;4apoi @III. 0.I. St:48, bra6ele lateral: 1. bala4sarea piciorului 8rept ;4ai4te, cu b7taia palmelor sub picior 2. re5e4ire . bala4sarea piciorului st:4g ;4ai4te, cu b7taia palmelor sub picior ". re5e4ire IK. 0.I. St:48, m:i4ile pe 3ol8uri: 1. s7ritur7 ;4 st:48 8ep7rtat, cu ;4ti48erea bra6elor sus 3i b7taie
102

8i4 palme 2. s7ritur7 ;4 st:48, cu b7taia palmelor la spate 122 . i8em, 1 ". i8em, 2 5!# s7rituri ca mi4gea K.0.I. St:48: 1!2 ri8icarea bra6elor pri4 lateral sus!i4spira6ie !" cobor:rea bra6elor ;4 lateral >os!e<pira6ie Comp,e6u, num+ru, @ I. 0.I. St:48: 1. ri8icarea um7rului 8rept 2. re5e4ire . ri8icarea um7rului st:4g ". re5e4ire 5. ri8icarea ambilor umeri 6. re5e4ire 7!# i8em 5!6 II. 0.I. St:48: 1. ri8icarea piciorului 8rept ;48oit ;4ai4te simulta4 cu ri8icarea bra6elor sus 2. re5e4ire !" i8em cu piciorul st:4g III. 0.I. St:48: 1!2 =a48are ;4ai4te cu piciorul 8rept simulta4 cu ri8icarea bra6elor ;4ai4te sus, arcuire !" re5e4ire 5!# i8em piciorul st:4g, arcuire I@. 0.I. St:48: 1!2 pas lateral cu piciorul 8rept, aplecarea tru4c?iului ;4ai4te cu ri8icarea bra6elor lateral, arcuire ri8icarea tru4c?iului cu bra6ele lateral " re5e4ire 5!# i8em cu piciorul st:4g 12
103

@. 0.I. St:48 ;48ep7rtat, m:i4i pe 3ol8uri: 1. ;48oirea tru4c?iului spre 8reapta, simulta4 cu ;4ti48erea bra6ului st:4g sus 2. re5e4ire !" i8em partea st:4g7 5. r7sucirea tru4c?iului spre 8reapta cu ;4ti48erea bra6elor lateral 6. re5e4ire 7!# i8em partea st:4g7 @I. 0.I. &ulcat 8orsal cu spri>i4 pe a4tebra6e: 1. ;48oirea picioarelor cu ge4u4c?ii la piept 2. ;4ti48erea picioarelor ;4 ec?er . ;48oirea picioarelor cu ge4u4c?ii la piept ". re5e4ire @II. 0.I. &ulcat 8orsal cu bra6ele sus: 1. ri8icarea tru4c?iului ;4 a3e9at cu piciorul 8rept ;48oit, 2. re5e4ire !" i8em cu piciorul st:4g @III. 0.I. &ulcat =acial cu bra6ele sus: 1. e<te4sia tru4c?iului 2. re5e4ire . ri8icarea picioarelor ". re5e4ire 5. ri8icarea simulta47 a tru4c?iului 3i a picioarelor ;4 e<te4sie 6. re5e4ire 7!# i8em 5!6 IK. 0.I. St:48: 1. spri>i4 g?emuit 2. ;4ti48erea picioarelor ;4apoi pri4 s7ritur7 ;4 spri>i4 culcat =acial . s7ritur7 ;4 spri>i4 g?emuit ". re5e4ire ;4 st:48 K. 0.I. St:48 : 1. pas lateral cu piciorul 8rept simulta4 cu ri8icarea bra6elor pri4 lateral sus!i4spira6ie 2. re5e4ire cu e<pira6ie 12"
104

Indica.ii metodice privind predarea e6erci.ii,or ,i)ere I %legerea e<erci6iilor se =ace ;4 =u4c6ie 8e obiecti5ele care urmea97 a =i reali9ateJ I 'tili9area =orma6iilor 8e lucru a8ec5ateJ I Deto8a 8e pre8are este =ragme4tat!imitati57, care ;mbi47 e=icie4t e<plica6ia cu 8emo4stra6ia, 4um7rul 8e repet7ri 3i corectarea mi3c7rilorJ I 0ro=esorul 5a lucra ;4 ogli487 3i 5a =olosi termi4ologia corect7. 6.5. E1e#ci'ii cu pa#tene# *<erci6iile cu parte4er su4t e<erci6ii atracti5e, ce ocup7 u4 loc 8eosebit ;4 ca8rul mi>loacelor 8e care 8ispu4e gim4astica 8e ba97. *=ectuarea acestor e<erci6ii impu4e participarea a 8oi e<ecuta46i, ceea ce presupu4e u4 a4umit 4i5el 8e coor8o4are al mi3c7rilor a5:48 u4 puter4ic caracter e8ucati5!=ormati5, orie4tat spre colaborare, a>utor 8irect, =a5ori9:48 spiritul 8e ;4trecere Femula6ieG. L4 lec6ie, e<erci6iile cu parte4er 5or =i =olosite 4umai la clasele mai mari Fclasa a @II!aG, 8eoarece ele5ii trebuie s7 pose8e o bu47 preg7tire =i9ic7, pe4tru a e5ita acci8e4t7rile. L4 =u4c6ie 8e obiecti5ul urm7rit, parte4erul poate =i: I eleme4t 8e ;4greuiere F8e 8o9are a e=ortuluiGJ I eleme4t 8e u3urareJ I a>utor 8irectJ I a85ersarJ I obstacolJ I pu4ct 8e spri>i4 Flocali9are precis7 a mi3c7rilorG. *<erci6iile cu parte4er pot =i e<ecutate pe loc sau 8i4 8eplasare, ac6iu4ile parte4erilor pot =i i8e4tice, 8es=73ur:48u!se simulta4 sau alter4ati5. *le au o e=icie467 crescut7, 8at7 8e spiritul 8e ;4trecere ce!i a4im7 pe e<ecuta46i, a 8ori46ei 8e a!3i compara posibilit76ile cu cele ale parte4erului. L4 e=ectuarea acestor e<erci6ii, pri9ele Fapuc7rileG su4t 5ariate: apucat 8e m:i4i Fsus, >os, lateral, ;4cruci3atG, 8e coate, 8e talie, 8e gle94e, =ii48 alese ;4 =u4c6ie 8e e<erci6iul utili9at. 125
105

Comp,e6 de e6erci.ii cu partener I. 0.I. St:48 8ep7rtat =a67!4 =a67, bra6ele ;4ai4te, spri>i4 pe palme: 1. ;48oirea bra6ului 8rept, cu opu4ere 8e re9iste467 2. re5e4ire . ;48oirea bra6ului st:4g, cu opu4ere 8e re9iste467 ". re5e4ire II. 0.I. St:48 spate!4 spate, 8e m:i4i >os apucat: 1. =a48are ;4ai4te cu piciorul 8rept 2. re5e4ire . =a48are ;4ai4te cu piciorul st:4g ". re5e4ire 0.I. 2," 1, 126 III. 0.I. St:48 um7r la um7r, cu =a6a ;4 aceea3i 8irec6ie, bra6ele 8i4spre i4terior >os, cel e<terior sus 8e m:i4i apucat: 1. =a48are lateral7 Fspre e<terior, cu ;48oirea tru4c?iului spre i4teriorG 2. re5e4ire !" i8em 1!2 5!# i8em, ;4 partea opus7 I@. 0.I. St:48 8ep7rtat, tru4c?iul aplecat, bra6ele sus, m:i4ile pe umerii parte4erului: 1!2 arcuire cu ap7sare pe umeri !" r7sucire spre reperul % 5!6 arcuire cu ap7sare pe umeri 7!# r7sucire spre reperul B @. 0.I. St:48 8ep7rtat, spate ;4 spate 8e m:i4i sus apucat: 1. L48oirea tru4c?iului ;4ai4te F%G, simulta4 cu e<te4sia tru4c?iului FBG 2! arcuire ". re5e4ire 5!#. i8em, cu parte4erul B @I. 0.I. %3e9at, spri>i4it pe a4tebra6e, =a67!4 =a67, ge4u4c?ii ;48oi6i, talp7!4 talp7: 1!2. ;4ti48erea picioarelor la 5ertical7 !". re5e4ire
106

@II. 0.I. &ulcat 8orsal, cap la cap, bra6ele lateral, 8e m:i4i apucat: 1. ri8icare simulta47 ;4 st:48 pe omopla6i 2. me46i4ere !". re5e4ire le4t7 @III. 0.I. &ulcat =acial, =a67!4 =a67, bra6ele sus, 8e m:i4i apucat: 1. ri8icarea picioarelor 3i a tru4c?iului ;4 e<te4sie 2. ;4toarcere 1#0], pri4 rulare lateral7 F%G spre 8reapta, FBG spre st:4ga ;4 culcat 8orsal . ;4toarcere 1#0], ;4 se4s opus, pri4 rulare lateral7 ;4 culcat =acial cu corpul ;4 e<te4sie ". re5e4ire 5!# i8em, spre partea opus7 127 IK. 0.I. St:48 =a67!4 =a67, piciorul 8rept ri8icat ;4ti4s ;4ai4te, apucat la 4i5elul gle94elor, cu m:4a st:4g7 a parte4erului, m:4a liber7 pe 3ol8: 1!". s7rituri ca mi4gea pe loc, pe piciorul st:4g 5!#. s7rituri cu ;4toarcere 1#0], spre 8reapta 1!#. s7rituri pe piciorul opus K. 0.I. St:48 costal, um7r la um7r, =a6a ;4 aceea3i 8irec6ie, bra6ul 8i4 e<terior liber, cel 8i4 i4terior 8e m:i4i apucat: 1!2. pas ;4ai4te cu piciorul 8rept, cu ri8icarea bra6elor sus!i4spira6ie !". re5e4ire cu e<pira6ie Cerin.e metodice privind predarea e6erci.ii,or cu partener *<erci6iile cu parte4er se 5or pre8a 8up7 ;4su3irea e<erci6iilor libere, acor8:48u!se ate46ie 8eosebit7 urm7toarelor aspecte: O parte4erii s7 =ie 8e acela3i se<, ;47l6ime, greutate, 4i5el 8e preg7tireJ O 8i=icultatea e<erci6iilor s7 4u 8ep73easc7 capacitatea 8e e=ort a e<ecuta46ilorJ O 8ispu4erea perec?ilor ;4 =orma6ie s7 =ie corespu497toare, ast=el ;4c:t spa6iul 8i4tre perec?i, ;4 ca9ul e<erci6iilor acrobatice sau 8e a85ersitate, s7 =ie su=icie4t 8e mare, pe4tru a se e5ita acci8e4teleJ O e<erci6iile s7 se 8es=73oare sub coma48a 8irect7 a pro=esorului Fu48e este ca9ulGJ
107

O pro=esorul 5a stabili co8i=icarea parte4erilor F% 3i B, 1 3i 2G, precum 3i 8irec6iile pri4cipale ale mi3c7rii, ;4 =u4c6ie 8e a4umite repereJ O 8escrierea e<erci6iilor s7 =ie clar7 3i co4cis7. 6.6. E1e#ci'ii cu o-iecte po#tati+e *<erci6iile cu obiecte portati5e ;mbog76esc co46i4utul e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7, ampli=ic:48 e=ectul e<erci6iilor asupra orga4ismului. *<erci6iile se pot e<ecuta cu obiecte speci=ice: bastoa4e, mi4gi me8ici4ale, 8e cauciuc, m7ciuci, cercuri, ga4tere, stegule6e, cor9i, be49i 8e cauciuc, e3ar=e c:t 3i cu obiecte 4eco45e46io4ale Fs7cule6i umplu6iG. 12# L4 =u4c6ie 8e obiectul =olosit, e<erci6iile pot a5ea caracter 8e =or67 sau 8e mobilitate, 4ecesit:48 o co4ce4trare a ate46iei asupra ma4e5r7rii obiectului, co4tribui48 la 8e95oltarea coor8o47rii 4euromusculare, permi6:48 o locali9are bu47 a mi3c7rilor la 4i5elul articula6iilor. 0ri4 a4gre4area ;4 e=ort a ;4tregului sistem muscular 3i articular, aceste e<erci6ii au o mare e=icie467, satis=ac6ia reu3itei ;4 ma4e5rarea obiectelor, cre:48 o stare emo6io4al7 be4e=ic7 a e<ecuta46ilor. $olosirea obiectelor portati5e ;4 ca8rul comple<elor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 permite u4 co4trol al 6i4utei segme4telor 3i al corpului ;4 ;4tregime. %ceste e<erci6ii se e<ecut7 i48i5i8ual, ;4 perec?i, grup, 8i4 8eplasare 3i 8e pe loc. 6.6.1. E6erci.ii cu )astoane *<erci6iile cu bastoa4e pre9i4t7 a4umite particularit76i 8ate 8e structura basto4ului Flu4gime 1,00 1,20 m, 8iametrul cmG 3i su4t relati5 u3oare, 8ar e=icie4te, mai ales ;4 =ormarea 6i4utei corecte a corpului. %ceste e<erci6ii permit o locali9are 3i o i9olare bu47 a segme4telor, a articula6iilor, o 8irec6ie precis7, =ii48, toto8at7, u4 =actor limitati5 al mi3c7rii. *<erci6iile cu bastoa4e pot =i e<ecutate 8e pe loc, 8i4 8eplasare, i48i5i8ual, perec?i sau grup.
108

Da4e5rarea corect7 a basto4ului presupu4e cu4oa3terea pri9elor: 8e sus, 8e >os, mi<t, ;4cruci3at, r7sucit, apropiat, 8ep7rtat, obi34uit, 8e capete apucatG, c:t 3i a po9i6iilor lui =a67 8e corp: O pe ori9o4tal7, apucat cu 8ou7 m:i4i F>os, ;4ai4te >os, ;4ai4te, ;4ai4te sus, sus, ;4apoi >osG J O apucat cu 2 m:i4i la u4 cap7t: lateral >os, lateral, lateral sus, sus, ;4ai4te >os, ;4ai4te, ;4ai4te susJ O basto4ul pe 5ertical7, apucat cu o m:47 sau cu 8ou7 m:i4i, cu u4 bra6 ;4ti4s, cel7lalt ;48oit J O basto4ul apucat cu u4 bra6 ;4ti4s, cel7lalt ;48oit O basto4ul apucat cu bra6ele ;48oite pe ori9o4tal7 129 0ot =i e<ecutate mi3c7ri 8e aru4care!pri48ere, ec?ilibru, coor8o4are, e<erci6iile a5:48 u4 puter4ic caracter corecti5, o=eri48 posibilit76i mari 8e 8e95oltare a mobilit76ii articulare. Comp,e6 de e6erci.ii cu )astoane I. 0.I. St:48 cu basto4ul >os 8e ambele capete apucat: 1. ri8icarea bra6elor ;4ai4te 2. ri8icare pe 5:r=uri simulta4, cu ri8icarea bra6elor sus . cobor:rea bra6elor ;4ai4te, re5e4ire pe toat7 talpa ". cobor:rea bra6elor >os 0.I. " 1, 2 II. 0.I. St:48 8ep7rtat, basto4ul >os 8e ambele capete apucat: 1. ri8icare pe 5:r=uri, simulta4 cu ri8icarea bra6elor sus 2. cobor:rea basto4ului la cea=7, re5e4ire pe toat7 talpa . ;4ti48erea bra6elor sus, cu ri8icare pe 5:r=uri ". re5e4ire III. 0.I. St:48 8ep7rtat, bra6ele lateral sus, cu basto4ul 8e ambele capete apucat: 1. aplecarea tru4c?iului ;4ai4te 2. r7sucirea tru4c?iului spre 8reapta . r7sucirea tru4c?iului spre st:4ga ". re5e4ire 1 0 I@. 0.I. St:48 8ep7rtat, bra6ele lateral sus, cu basto4ul 8e ambele
109

capete apucat: 1. ;48oirea tru4c?iului spre 8reapta cu ;48oirea bra6elor, basto4ul la omopla6i 2. re5e4ire . ;48oirea tru4c?iului spre st:4ga cu ;48oirea bra6elor, basto4ul la omopla6i ". re5e4ire 5. aplecarea tru4c?iului ;4ai4te 6. ;48oirea tru4c?iului ;4ai4te 7. aplecarea tru4c?iului ;4ai4te #. re5e4ire @. 0.I. 0e ge4u4c?i, pe c7lc:i a3e9at, cu basto4ul pe coapse, 8e capete apucat: 1! ri8icare pe ge4u4c?i, cu e<te4sie mare 8e tru4c?i " re5e4ire @I. 0.I. %3e9at cu basto4ul sus 8e capete apucat: 1!2 cobor:rea bra6elor simulta4 cu trecerea piciorului 8rept peste basto4 !" re5e4ire ;4 po9i6ie i4i6ial7 5!# i8em cu piciorul st:4g @II. 0.I. &ulcat 8orsal, bra6ele lateral sus, cu basto4ul 8e ambele capete apucat: 1. ri8icarea tru4c?iului simulta4 cu ri8icarea piciorului 8rept 2. re5e4ire . ri8icarea tru4c?iului simulta4 cu ri8icarea piciorului st:4g ". re5e4ire 5. ri8icarea simulta47 a tru4c?iului 3i picioarelor ;4 ec?er 6. re5e4ire 7. i8em, pct.5 #. re5e4ire @III. 0.I. &ulcat =acial, bra6ele lateral sus, cu basto4ul 8e ambele capete apucat: 1. ri8icarea tru4c?iului 3i a picioarelor ;4 e<te4sie 1 1 2! . me46i4ere
110

". re5e4ire IK. 0.I. St:48, m:i4i pe 3ol8uri, basto4ul a3e9at pe sol: 1!# s7rituri ca mi4gea 8e!o parte 3i 8e alta a basto4ului, cu a5a4sare 3i re5e4ire. K. 0.I. St:48 cu basto4ul >os 8e ambele capete apucat: 1!2 ri8icare pe 5:r=uri cu ri8icarea bra6elor sus!i4spira6ie !" re5e4ire cu e<pira6ie Cerin.e metodice privind predarea e6erci.ii,or cu )astoane 0e4tru a =i e=icie4te aceste e<erci6ii, trebuie respectate urm7toarele ceri46e meto8ice: O spa6iile 8e lucru 8i4tre e<ecuta46i s7 =ie mari, pe4tru a se e5ita acci8e4t7rileJ O colecti5ul 5a lucra sub coma48a pro=esoruluiJ O ;4 5e8erea cre3terii e=icie46ei e<ers7rii, se 5a pu4e acce4t pe ma4e5rarea corect7 a basto4ului pri4 preci9area pri9elor cu scopul ob6i4erii u4ei locali97ri precise a mi3c7rilor. 6.6.2. E6erci.ii cu min(i medicina,e *<erci6iile cu mi4gea me8ici4al7 a4gre4ea97 ;4 ac6iu4e ;4tregul sistem muscular 3i articular al e<ecuta46ilor, o=eri48 o 8o9are precis7 a e=ortului, 8eoarece se cu4oa3te greutatea mi4gii. Se pot e<ecuta e<erci6ii 8e aru4care, pri48ere, ri8ic7ri, cobor:ri, rul7ri, rot7ri combi4ate cu mi3c7ri ale segme4telor. *<erci6iile cu mi4gea me8ici4al7 se e<ecut7 i48i5i8ual, cu parte4er 3i ;4 grup, su4t atracti5e, iar c:48 su4t practicate sub =orm7 8e >oc, i4=lue46ea97 starea emo6io4al7 3i 8e emula6ie a e<ecuta46ilor. Comp,e6 de e6erci.ii cu min(ea medicina,+ I. 0.I. St:48 cu mi4gea 6i4ut7 >os, cu ambele m:i4i: 1. ;48oirea u3oar7 a picioarelor simulta4 cu ri8icarea bra6elor ;4ai4te 2. ;4ti48erea picioarelor simulta4 cu ri8icarea bra6elor sus . ;48oirea u3oar7 a picioarelor cu cobor:rea bra6elor ;4ai4te ". re5e4ire 1 2 0.I. " 1, 2 II. 0.I. St:48 8ep7rtat, mi4gea 6i4ut7 >os cu ambele m:i4i: 1!2 rotarea bra6elor spre 8reapta, ;4 pla4 =ro4tal
111

!" i8em, 1!2 5!6 rotarea bra6elor spre st:4ga, ;4 pla4 =ro4tal 7!# i8em, 5!6 III. 0.I. St:48 8ep7rtat, mi4gea 6i4ut7 la cea=7, cu ambele m:i4i: 1. aplecarea tru4c?iului ;4ai4te 2. ;4ti48erea bra6elor sus . ;48oirea bra6elor cu m:i4ile la cea=7 ". re5e4ire I@. 0.I. St:48, cu bra6ele sus, mi4gea 6i4ut7 cu ambele m:i4i: 1. =a48are spre 8reapta, cu ;48oirea tru4c?iului spre st:4ga 2. re5e4ire . =a48are spre st:4ga, cu ;48oirea tru4c?iului spre 8reapta ". re5e4ire @. 0.I. 0e ge4u4c?i, pe c7lc:i a3e9at, mi4gea 6i4ut7 cu ambele m:i4i pe coapse: 1! . ri8icare pe ge4u4c?i 3i e<te4sia mare a tru4c?iului, cu bra6ele sus ". re5e4ire 1 @I. 0.I. %3e9at cu bra6ele sus, mi4gea 6i4ut7 cu ambele m:i4i: 1. ;48oirea tru4c?iului ;4ai4te 2. re5e4ire . ;48oirea picioarelor cu cobor:rea bra6elor ;4ai4te ". re5e4ire @II. 0.I. &ulcat 8orsal, cu bra6ele sus, mi4gea 6i4ut7 ;4tre gle94e: 1. ri8icarea picioarelor peste cap 3i a3e9area mi4gii ;4 m:i4i 2. re5e4ire ;4 culcat 8orsal . ri8icarea tru4c?iului 3i ;48oirea lui ;4ai4te, cu a3e9area mi4gii ;4tre gle94e ". re5e4ire ;4 culcat 8orsal @III. 0.I. Spri>i4 culcat ;4ai4te pe mi4ge: 1. ;48oirea bra6elor 2. re5e4ire IK. 0.I. St:48 cu mi4gea 6i4ut7 ;4tre gle94e: 1!#. s7rituri pe loc 1!". s7rituri cu 8eplasare ;4ai4te
112

5!#. s7rituri cu 8eplasare ;4apoi K. 0.I. St:48, mi4gea 6i4ut7 >os cu ambele m:i4i: 1!2. ri8icarea bra6elor sus!i4spira6ie !". cobor:rea bra6elor!e<pira6ie Cerin.e metodice privind predarea e6erci.ii,or cu min(i medicina,e 0e4tru bu4a 8es=73urare a lec6iilor ;4 care se e<ecut7 e<erci6ii cu mi4gi me8ici4ale, trebuie respectate urm7toarele ceri46e: O e<iste46a u4ui 4um7r corespu497tor 8e mi4giJ O 8ac7 se lucrea97 cu parte4er, acesta trebuie s7 aib7 aceea3i talie 3i preg7tire =i9ic7J O greutatea mi4gilor 5a =i aleas7 ;4 =u4c6ie 8e 5:rsta 3i 4i5elul 8e preg7tire ale e<ecuta46ilorJ 1 " O e<erci6iile se 5or e<ecuta sub coma48a pro=esorului, pe4tru a pre5e4i pro8ucerea acci8e4telorJ O e<erci6iile se pot e<ecuta 8i4 8eplasare F5aria4te 8e mers, 8e alergare, pri4tre 3i peste mi4giG 3i pe locJ O la e<erci6iile ;4 perec?i, 8ista46a 8i4tre parte4eri trebuie s7 =ie ;4 co4cor8a467 cu particularit76ile e<ecuta46ilorJ O e<erci6iile pot =i practicate sub =orm7 8e >oc, i4=lue46:48 starea emo6io4al7 3i 8e emula6ie a ele5ilor 6.7. E1e#ci'ii cu *i !a apa#ate specia!e *<erci6iile cu aparate speciale ocup7 u4 loc importa4t ;4 preg7tirea =i9ic7 a ele5ilor, c:t 3i a sporti5ilor 8e per=orma467. %paratele =olosite su4t: 1. ;4 3coal7 ! ba4ca 8e gim4astic7 ! scara =i<7 2. ;4 sportul 8e per=orma467 ! ?elcometru ! ba4ca cu c7rucior rula4t ! ba4ca curbat7 *<erci6iile 8i4 aceast7 categorie su4t 8i4amice, atracti5e ;4 compara6ie cu e<erci6iile libere Fcare, u4eori, su4t mo4oto4eG,
113

co4tribui48 la pre5e4irea 3i corectarea 8e=icie46elor =i9ice. *le asigur7 o i4=lue46are selecti57 ;4 e=ort a grupelor musculare pe care 8orim s7 le 8e95olt7m, permi6:48 o locali9are precis7, gra8at7 3i o 8o9are corespu497toare a e=ortului. 6.7.1. E6erci.ii ,a scar+ fi6+ *<erci6iile la scar7 =i<7, pri4 5arietatea lor, pri4 posibilit76ile mari 8e 8o9are a e=ortului 3i 8e alter4are a po9i6iilor 8e lucru, au u4 e=ect 8eosebit =i9iologic asupra orga4ismului. *le pot =i e<ecutate 8i4 st:48, a3e9at, culcat, at:r4at, spri>i4it, permi6:48 e<ecutarea lor cu amplitu8i4e mare, reali9:48 o locali9are 3i i9olare bu47 a articula6iilor. *=icie4te pe4tru corectarea 8e=icie46elor su4t e<erci6iile e<ecute 8i4 at:r4at, ;4 combi4a6ie cu alte aparate: ba4ca 8e gim4astic7, la8a, capra, b:r4a 3i o=er7 posibilit76i 4elimitate 8e orga4i9are a parcursurilor aplicati5e. 1 5 Scara =i<7 poate =i =olosit7 ca aparat 8e spri>i4 sau 8e =i<are a u4or segme4te ;4 ;4576area u4or eleme4te acrobatice statice, st:48 pe m:i4i, st:48 pe cap, po8, cump747, s=oar7. *<erci6iile la scar7 =i<7 su4t sistemati9ate ast=el: O e<erci6ii i48i5i8uale O e<erci6ii ;4 perec?i O e<erci6ii combi4ate cu =olosirea altor aparate 3i obiecte portati5e. Comp,e6 de e6erci.ii ,a scar+ fi6+ I. 0.I. St:48 pe prima 3ipc7 a sc7rii =i<e, bra6ele ;48oite cu m:i4ile apucat la 4i5elul pieptului: 1. ;4ti48erea bra6elor 2. re5e4ire . ;4ti48erea bra6elor cu ;48oirea tru4c?iului ;4ai4te ". re5e4ire 0.I. 1," 2, II. 0.I. St:48 cu spatele la scara =i<7, apucat 8e 3ipc7 la 4i5elul
114

ba9i4ului: 1. =a48are ;4ai4te cu piciorul 8rept 2. re5e4ire . =a48are ;4ai4te cu piciorul st:4g ". re5e4ire 1 6 III. 0.I. St:48 lateral cu um7rul 8rept lipit 8e scara =i<7, cu m:4a 8reapt7 apucat 8e 3ipc7 la 4i5elul coapsei, cu m:4a st:4g7 apucat 8e 3ipc7 la 4i5elul b7rbiei: 1!2. =a48are lateral7 cu piciorul 8rept, cu ;48oirea tru4c?iului spre st:4ga !". re5e4ire 5!# i8em cu piciorul st:4g I@. 0.I. St:48 cu =a6a la scara =i<7, piciorul 8rept ;4ti4s spri>i4it pe scar7, la ;47l6imea ba9i4ului, bra6ele sus: 1!2. e<te4sia bra6elor, cu arcuire !". ;48oirea tru4c?iului ;4ai4te, cu arcuire 5!6. ri8icarea tru4c?iului cu e<te4sia bra6elor 3i arcuire 7!#. ;48oirea tru4c?iului la piciorul 8e ba97, cu arcuire %cela3i e<erci6iu se e<ecut7 3i cu piciorul st:4g ;4ti4s spri>i4it pe scara =i<7. @. 0.I. St:48 cu piciorul 8rept spri>i4it ;4ti4s pe scara =i<7, m:i4i pe 3ol8uri: 1! . ;48oirea piciorului st:4g cu arcuire ". re5e4ire 5!#. i8em, cu cel7lalt picior. @I. 0.I. %3e9at cu spatele la scara =i<7, ge4u4c?ii ;48oi6i 3i 8ep7rta6i, bra6ele sus, cu m:i4ile 8e 3ipc7 apucat: 1! . ri8icare ;4 po8, cu arcuire ". re5e4ire @II. 0.I. %t:r4at 8orsal: 1. ;48oirea picioarelor cu ge4u4c?ii la piept 2. ;4ti48erea picioarelor ;4ai4te . ;48oirea picioarelor cu ge4u4c?ii la piept ". re5e4ire
115

5. ri8icarea piciorului 8rept ;4ai4te 6. re5e4ire 7!#. i8em piciorul st:4g 1 7 @III. 0.I. %t:r4at =acial 8e ultima 3ipc7: 1!2. ri8icarea picioarelor 3i e<te4sia tru4c?iului !". 8ep7rtarea picioarelor 5!6. apropierea picioarelor 7!#. re5e4ire IK. 0.I. St:48 cu =a6a la scara =i<7, m:i4ile apucat la 4i5elul pieptului: 1. s7ritur7 pe prima 3ipc7 2. re5e4ire . s7ritur7 pe 3ipca a 8oua ". re5e4ire Se pot e<ecuta s7rituri 8i4 3ipc7 ;4 3ipc7 3i apoi cobor:re pri4 s7rituri 8i4 3ipc7!4 3ipc7. K. 0.I. St:48 cu um7rul st:4g la scara =i<7, bra6ul st:4g ;48oit cu m:4a pe 3ipc7: 1!2. pas ;4ai4te cu piciorul st:4g, cu ri8icarea bra6ului 8rept pri4 ;4ai4te sus!i4spira6ie !". re5e4ire cu e<pira6ie Cerin.e metodice privind predarea e6erci.ii,or ,a scara fi6+ L4 alc7tuirea comple<elor 8e e<erci6ii =i9ice trebuie s7 se 6i47 seama 8e: O cre3terea gra8at7 a e=ortului, pri4 a4gre4area succesi57 a tuturor segme4telor corpului 3i a grupelor musculare ;4 e=ortJ O =olosirea e<erci6iilor cu caracter 8i4amic 3i staticJ O e<erci6iile 8e =or67 s7 alter4e9e cu e<erci6iile 8e mobilitate acti57 sau pasi57 3i 8e rela<areJ O ;4 ca9ul e<erci6iilor e=ectuate 8i4 at:r4at, trebuie preci9at7 mo8alitatea 8e cobor:re F8i4 3ipc7 ;4 3ipc7, =7r7 s7ritur7G, pe4tru a e5ita acci8e4t7rileJ O po9i6ia pro=esorului ;4 timpul e<ers7rii trebuie s7!i permit7 supra5eg?erea ;4tregului colecti5, precum 3i posibilitatea 8e a =ace
116

corect7rile 4ecesare. 1 # 6.7.2. E6erci.ii cu: pe 0i ,a )anca de (imnastic+ Ba4ca 8e gim4astic7 o=er7 posibilit76i 5ariate 8e =olosire, =ii48 u4 aparat multi=u4c6io4al 8e origi4e sue8e97, care permite e<ecutarea, at:t a mi3c7rilor cu caracter 8e =or67, c:t 3i a celor cu caracter 8e mobilitate. *<erci6iile e<ecutate cu 3i la ba4ca 8e gim4astic7 pre9i4t7 o mare 8i5ersitate, =ii48 accesibile tuturor colecti5elor 8e ele5i. Ba4ca poate =i =olosit7 ca aparat 8e spri>i4 pe4tru segme4tele corpului, ca suport 8e ;4greuiere, ca mi>loc a>ut7tor pe4tru s7rituri, c767r7ri, e<erci6ii 8e ec?ilibru 3i tra4sport, ca mi>loc pe4tru orga4i9area parcursurilor aplicati5e. (a acest aparat, se pot e<ecuta e<erci6ii: ! la ba4ca 8e gim4astic7 ! pe ba4ca 8e gim4astic7 ! cu ba4ca 8e gim4astic7 ! peste ba4ca 8e gim4astic7 ! pri4tre b74cile 8e gim4astic7 *<erci6iile 8e gim4astic7 cu ba4ca 8e gim4astic7 se ;mpart ;4 8ou7 grupe: 1. e<erci6ii pe4tru prelucrarea a4alitic7 3i selecti57 a aparatului locomotor, =olosi48 e<erci6ii i48i5i8uale, cu parte4er, ;4 grup, e<erci6ii cu ;4greuiere Fmi4gi me8ici4ale, bastoa4e, greut76iGJ 2. e<erci6ii pe4tru =ormarea 8epri48erilor motrice 8e ba97 3i aplicati5e: mers, alergare, s7rituri, c767rare, t:r:re, tra4sport, 3i parcursuri aplicati5e. Comp,e6 de e6erci.ii pe 0i ,a )anca de (imnastic+ I. 0.I. St:48 cu um7rul st:4g la ba4c7: 1. ;48oirea piciorului st:4g 3i a3e9area lui pe ba4c7, m:i4i pe umeri 2. ri8icare ;4 st:48 pe ba4c7, pri4 ;4ti48erea piciorului st:4g 3i apropierea piciorului 8rept, bra6ele ;4ti4se sus . pas lateral cu piciorul st:4g, m:i4i pe umeri ". re5e4ire
117

5!#. i8em, cu piciorul 8rept 1 9 II. 0.I. St:48 cu um7rul st:4g la ba4c7, piciorul st:4g ;4ti4s spri>i4it pe ba4c7, m:i4i pe 3ol8uri: 1!2. ;48oirea tru4c?iului spre ba4c7, cu arcuire !". ;48oirea tru4c?iului, spre e<terior Se repet7 3i cu piciorul 8rept pe ba4c7. III. 0.I. %3e9at tra4s5ersal pe ba4c7, picioarele ;48oite, bra6ele ;4ti4se ;4ai4te, cu m:i4ile pe umerii parte4erului: 1!2. 2otarea bra6ului 8rept pe sus ;4 pla4 sagital !". rotarea bra6ului st:4g pe sus ;4 pla4 sagital 5. r7sucirea tru4c?iului spre 8reapta, cu 8ucerea bra6ului 8rept lateral 6. re5e4ire 7. i8em, spre partea st:4g7 #. re5e4ire I@. 0.I. %3e9at lo4gitu8i4al, m:i4ile pe ba4c7: 1. ;48oirea picioarelor ;4 a3e9at g?emuit 2. ;4ti48erea picioarelor ;4 a3e9at ec?er . i8em, 1 ". re5e4ire ;4 0.I. 0.I. " 1, 2 @. 0.I. Spri>i4 culcat =acial, cu m:i4ile pe ba4c7: 1. ;48oirea bra6elor cu ri8icarea piciorului 8rept ;4apoi 2. ;4ti48erea bra6elor ;4 spri>i4 culcat . i8em, cu piciorul st:4g ". re5e4ire ;4 0.I. 1"0 @I. 0.I. %3e9at lo4gitu8i4al, cu spatele la ba4c7, bra6ele ;48oite, cu m:i4ile spri>i4ite 8e margi4ea apropiat7 a b74cii: 1! . ;4ti48erea bra6elor cu e<te4sia corpului ;4 spri>i4 culcat 8orsal ". re5e4ire @II. 0.I. &ulcat =acial lo4gitu8i4al pe ba4c7, 5:r=urile picioarelor spri>i4ite pe sol, bra6ele ;4ti4se sus, spri>i4ite pe sol: 1. ri8icarea tru4c?iului 3i a picioarelor ;4 e<te4sie
118

2! . me46i4ere ". re5e4ire @III. 0.I. &ulcat 8orsal cu capul spre ba4c7, m:i4ile apuc7 margi4ea 8ep7rtat7 a b74cii: 1!2. ri8icarea picioarelor la 5ertical7 !" re5e4ire 5!6 ri8icarea b74cii 8e pe sol 3i a3e9area ei pe coapse 7!# re5e4ire IK. 0.I. St:48 8ep7rtat tra4s5ersal, m:i4i pe 3ol8uri: 1. s7ritur7 ;4 st:48 pe ba4c7 2. s7ritur7 ;4 st:48 8ep7rtat K. 0.I. %3e9at tra4s5ersal pe ba4c7, picioarele 8ep7rtate: 1!2 ri8icarea bra6elor pri4 lateral sus!i4spira6ie !" re5e4ire cu e<pira6ie Cerin.e metodice privind predarea e6erci.ii,or cu )anca de (imnastic+ O e<erci6iile 5or =i selec6io4ate pe4tru a asigura a4gre4area gra8at7 ;4 e=ort a grupelor musculareJ O alter4area e<erci6iilor i48i5i8uale cu cele 8e grup sub =orm7 8e ;4trecereJ O e<ecuta46ii 5or =i reparti9a6i 8up7 ;47l6ime 3i gra8 8e preg7tire 1"1 O e<erci6iile 8e ri8icare 5or =i =olosite 8oar la clasele mariJ O spa6iul 8e lucru s7 =ie mare, ame4a>at la ;4ceputul lec6iei, iar b74cile s7 aib7 o bu47 stabilitate. 6.#. Ce#in'e meto ice e e!a-o#a#e a comp!e1e!o# e e1e#ci'ii e e)+o!ta#e fi)ic" (ene#a!" 0e4tru ati4gerea obiecti5elor ce re5i4 e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7, este 4ecesar s7 =ie respectate a4umite ceri46e meto8ice: I programul 5a cupri48e 10!12 e<erci6iiJ I e<erci6iile se e<ecut7 ;4 " sau # timpi, ;4 =u4c6ie 8e comple<itate, cu 4um7r7toare sau cu acompa4iame4t mu9icalJ I e<erci6iile ;4 program 5or =i structurate pri4 a4gre4area segme4telor corpului, ;4tr!o succesiu4e logic7 F8e sus ;4 >osG,
119

;4cep:48 cu prelucrarea grupelor musculare ale g:tului 3i bra6elor, apoi ale tru4c?iului 3i, ;4 =i4al, cu cele ale membrelor i4=erioare, simulta4 cu prelucrarea articula6iilor scapulo!?umeral7, coloa4a 5ertebral7, articula6ia co<o=emural7J I cre3terea gra8at7 a e=ortului pri4 =olosirea la ;4ceput a e<erci6iilor simple, accesibile, cu amplitu8i4e mo8erat7 3i 5ite97 re8us7, apoi s7 se urm7reasc7 cre3terea treptat7 a amplitu8i4ii mi3c7rilor J I e<erci6iile se aleg ;4 =u4c6ie 8e 4i5elul 8e preg7tire, se< 3i 5:rst7 ale e<ecuta46ilorJ I obligati5itatea =olosirii a !" e<erci6ii pe4tru pre5e4irea i4stal7rii 8e=icie46elor =i9iceJ I e<erci6iile 5or urm7ri reali9area parametrilor ba9elor ge4erale ale mi3c7rilor: 8irec6ie precis7, amplitu8i4e ma<im7, ritm 3i tempou corespu497tor, gra8 8e ;4cor8are optim, e<presi5itate, e<ecu6ie corect7 speci=ic7 gim4asticiiJ I obligati5itatea lucrului simetricJ I co4ti4uitate ;4 aplicarea comple<elor 8e e<erci6ii pri4 e<ersarea lor pe parcursul a 6!# lec6ii. 1"2 6.9. In ica'ii meto ice p#i+in p#e a#ea e1e#ci'ii!o# e e)+o!ta#e fi)ic" (ene#a!" 0re8area e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 co4stituie o acti5itate comple<7 pe4tru pro=esor 3i cupri48e mai multe ac6iu4i: 1. 3ransmiterea in#ormaiei prin e)plicaie i demonstraie J e<plica6ia trebuie s7 =ie scurt7, clar7, utili9:48 termi4ologia corect7, to4ul 5ocii s7 =ie pl7cut, mobili9ator, iar pri4 8emo4stra6ia reali9at7 ;4 ogli487 s7 se =orme9e imagi4ea clar7 a e<erci6iului. L4 =u4c6ie 8e 4i5elul colecti5ului, e<plica6ia 3i 8emo4stra6ia e<erci6iilor se poate 8es=73ura simulta4 sau succesi5. L4 pre8area acestor e<erci6ii, se =olose3te metoda #ra mentat5imitati", ce combi47 e=icie4t e<plica6ia cu 8emo4stra6ia, 8escrierea e<erci6iilor trebuie s7 cupri487 po9i6ia i4i6ial7, 8escrierea mi3c7rii, segme4tul, 8irec6ia 3i po9i6ia =i4al7. 2. E)ersarea 3i co48ucerea e<ers7rii se reali9ea97 pri4 4um7r7toare, b7t7i 8i4 palme, sem4ale so4ore sau pri4 mu9ic7. *<ersarea se poate 8es=73ura pri4 mai multe mo8alit76i:
120

O e<ersare =ro4tal7 8iri>at7 8e pro=esorJ O e<ersare i48i5i8ual7 8up7 i48ica6ia pro=esorului O e<ersare 8up7 ;4registr7ri pe casete 5i8eo. . Obser"aii enerale i particulare pri5i48 calitatea e<ecu6iei 3i corectarea gre3elilor. 0ro=esorul obser57 gre3elile e<ecuta46ilor, =7c:48 corect7rile 4ecesare pri4 obser5a6ii ge4erale sau particulare. %cest lucru este greu 8e reali9at ;4 timpul co48ucerii e<ecu6iei, presupu4:48 o e<perie467 3i u4 sim6 al ritmului 8eosebit 8i4 partea pro=esorului. 0e4tru ;4l7turarea mo4oto4iei ;4 e<ersare, se recoma487 =olosirea 5ariat7 a =orma6iilor 8e lucru, precum 3i sc?imbarea 8irec6iei 8e orie4tare pri4 ;4toarceri Fla st:4ga, la 8reapta, >um7tate!st:4ga, >um7tate!8reaptaG. 6.10. Co#ecta#ea atitu ini!o# eficiente a!e co#pu!ui p#in e1e#ci'ii e e)+o!ta#e fi)ic" (ene#a!" +e95oltarea =i9ic7 armo4ioas7 a corpului , pre5e4irea i4stal7rii 8e=icie46elor =i9ice globale 3i segme4tare, =ormarea 3i me46i4erea atitu8i4ii corecte a corpului repre9i4t7 obiecti5e prioritate ale e8uca6iei =i9ice reali9ate pri4 mi>loacele gim4asticii. 1" L4 o4toge4e97 corpul su=er7 mo8i=ic7ri perma4e4te 8etermi4ate 8e procesele 8e cre3tere 3i 8e95oltare ;4 mo8 8eosebit la 5:rsta copil7riei. 0roblema 8epist7rii, pre5e4irii 3i corect7rii 8e=icie46elor =i9ice 8e5i4e o preocupare ma>or7 at:t a p7ri46ilor c:t 3i a pro=esorilor 8e e8uca6ie =i9ic7 3i Mi4etoterapeu6ilor. +e=icie46ele =i9ice su4t abateri 8e la 4ormal care tulbur7 cre3terea 4ormal7 3i 8e95oltarea armo4ioas7 a corpului, mo8i=ic:48 aspectul e<terior, re8uc:48 aptitu8i4ile 3i puterea 8e a8aptare la e=ortul =i9ic, 8imi4u:48 capacitatea 8e mu4c7 F$o99a, &., 2002G. *leme4tul 8e spri>i4 cel mai importa4t al corpului este sc?eletul osos =ormat 8i4 coloa4a 5ertebral7 3i oasele segme4telor. 0e4tru a reali9a o po9i6ie ortostatic7 ec?ilibrat7, coloa4a 5ertebral7 3i!a a8aptat curburile =i9iologice care corespu48 p7str7rii corpului pe 5ertical7. *<agerarea curburilor coloa4ei 5ertebrale 8uc la apari6ia atitu8i4ilor 8e=icie4te. *leme4tele acti5e i48ispe4sabile me46i4erii 8i=eritelor po9i6ii 3i e=ectu7rii mi3c7rii corpului su4t mu3c?ii care au rol 8e
121

me46i4ere a u4ui raport optim ;4tre >ocul =or6elor a4tago4iste i4ter4e 3i e<ter4e. 2olul coloa4ei 5ertebrale este static 3i 8i4amicJ rolul static este cel pre8omi4a4t 3i co4st7 ;4 me46i4erea atitu8i4ii 5erticale a corpului, iar rolul 8i4amic este 8at 8e mobilitatea sa. %st=el re9iste46a la ;4ti48ere 3i elasticitatea muscular7 co4stituie eleme4tul pasi5, iar to4usul 3i co4trac6ia mu3c?ilor co4stituie eleme4tul acti5. Do8i=ic7rile 8e 5olum , to4us 3i 8e =or67 ale mu3c?ilor alterea97 =u4c6ia 4ormal7 a atitu8i4ii corpului. 0ro=esorii 8e e8uca6ie =i9ic7 3i Mi4etoterapeu6ii su4t cei care trebuie s7 =oloseasc7 sistematic 3i corect e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 8e95olt:48 to4usul muscular al grupelor musculare implicate ;4 p7strarea u4ei 6i4ute corecte, e5it:48 i4stalarea u4or atitu8i4i 8e=icie4te. @om pre9e4ta c:te5a mo8ele opera6io4ale pri5i48 pre5e4irea 3i corectarea celor mai 8es ;4t:l4ite atitu8i4i 8e=icie4te ale coloa4ei 5ertebrale 3i a spatelui. 1"" Atitudinea cifotic+ a co,oanei verte)ra,e 0i a spate,ui *ste 8e5ia6ia cea mai 8es ;4t:l4it7 3i co4stituie o e<agerare a curburi =i9iologice ;4 pla4 sagital Fa4tero!posteriorG 3i se 8atorea97 i4su=icie46ei to4i=ieri a mu3c?ilor spatelui 3i co4trolului 4er5os i4su=icie4t. 0e4tru corectare se urm7re3te: O to4i=ierea ;4 co48i6ii 8e scurtare a musculaturii spatelui Fco4ce4tricG 3i to4i=ierea ;4 co48i6ii 8e lu4gire Fe<ce4tricG a musculaturii a4terioare a toracelui Fa tru4c?iuluiG. O 3tergerea 8epri48erii gre3ite 3i =ormarea u4ei atitu8i4i corecte a corpului O pre5e4irea FcorectareaG 8e5ia6ilor compe4satorii ale coloa4ei sau a celorlalte segme4te ale corpului Fmembre i4=erioareG Mi$loace utili9ate: O e6erci.ii statice; po9i6iile =u48ame4tale F st:48, pe ge4u4c?i, culcat, =acial, 8orsal, at:r4atG 3i 8eri5atele acestora. $a5orabile su4t cele 8i4 po9i6ie ;4alt7 3i cele cu supra=a67 mare 8e sus6i4ere
122

O e6erci.ii dinamice; e<erci6ii 8e tru4c?i ba9ate pe mi3c7ri 8e e<te4sie, ;48oiri laterale, r7suciri, mi3c7ri 8e bra6e e<ecutarea ;4 pla4 posterior 3i 8easupra li4iei ori9o4tale a umerilor, e<erci6ii pe4tru membrele i4=erioare e<ecutate ;4 pla4 a4terior, e<erci6ii cu obiecte portati5e Fmi4gi me8ici4ale, bastoa4e, m7ciuciG 3i la aparate =i<e Fscar7 =i<7, ba4c7G. !ode,e opera.iona,e I 0.I. St:48 8ep7rtat: 1. m:i4i la umeri 2! . ;4ti48erea bra6elor sus cu arcuire ". re5e4ire II. 0.I. St:48, bra6ele sus: 1. pas ;4ai4te cu piciorul 8rept 2! . cump747 pe piciorul 8rept, bra6ele sus, tru4c?iul ;4 e<te4sie ". re5e4ire 1"5 5!#. pe piciorul st:4g III. 0.I. 0e ge4u4c?i, pe c7lc:i a3e9at, m:i4ile la gle947: 1! . e<te4sie mare 8e tru4c?i ". re5e4ire I@. 0.I. 0e ge4u4c?i, m:i4i pe 3ol8: 1. ;4ti48erea piciorului 8rept ;4apoi cu ;4ti48erea bra6elor sus 2. re5e4ire . ;4ti48erea piciorului st:4g ;4apoi cu ;4ti48erea bra6elor sus ". re5e4ire @. 0.I. 0e ge4u4c?i cu =a6a la scara =i<7, tru4c?iul aplecat, bra6ele sus, m:i4ile 8e 3ipc7 apucate: 1!". e<te4sii cu arcuiri @I 0.I. %t:r4at =acial la scara =i<7: 1. ri8icarea picioarelor 2! . me46i4ere ;4 e<te4sie ". re5e4ire @II. 0.I. 0arte4erii, spate, ;4 spate, cu bra6ele sus, 8e m:i4i apucat: 1!2. pas ;4ai4te cu piciorul 8rept, e<te4sie mare 8e tru4c?i !". re5e4ire
123

5!#. piciorul st:4g @III. 0.I. &ulcat =acial, cu bra6ele sus: 1! . ri8icarea tru4c?iului 3i a picioarelor, ;4 e<te4sie, me46i4ere ". re5e4ire IK. 0.I. St:48, m:i4i la cea=7: 1. s7ritur7 ;4 st:48 8ep7rtat 2. re5e4ire 1"6 Atitudinea ,ordotic+ a co,oanei verte)ra,e 0i a spate,ui *ste o acce4tuare a curburii =i9iologice ;4 pla4 sagital 8atorat7 lu4girii mu3c?ilor ab8omi4ali 3i scurt7rii musculaturii lombare posterioare. 0e4tru corectare se urm7re3te: O =ormarea re=le<ului 8e atitu8i4e corect7 a corpului ;4 st:48J O re8resarea 3i corectarea curburii lor8otice pri4 to4i=ierea 3i scurtarea mu3c?ilor ab8omi4ali ?ipoto4i, 3i lu4girea mu3c?ilor sacrolombariJ O re8resarea ba9i4ului ;4cli4at ;4ai4te 3i a ge4u4c?ilor ?ipere<ti43iJ O corectarea po9i6iei capului, g:tului 3i 8e95oltarea toracelui. Mi$loace utili9ate: O e6erci.ii statice; po9i6iile =u48ame4tale Fa3e9at, culcat, at:r4atGJ O e6erci.ii dinamice; e<erci6ii pe4tru tru4c?i F;48oiri ;4ai4te 3i lateral, ;48oiri r7suciteG, e<erci6ii pe4tru membrele i4=erioare e<ecutate ;4 pla4 a4terior 3i ale membrelor superioare e<ecutate ;4 pla4 posterior Fe<erci6ii pe4tru ab8ome4G, e<erci6ii cu ;4greuieri. !ode,e opera.iona,e; I. 0.I. St:48 8ep7rtat, bra6ele laterale: 1. ;48oire r7sucit7 cu bra6ul 8rept la piciorul st:4g 2. re5e4ire . i8em cu bra6ul st:4g ". re5e4ire II. 0.I. &ulcat 8orsal, cu bra6ele sus: 1!2. ri8icare ;4 a3e9at g?emuit !." re5e4ire III. 0.I. &ulcat 8orsal, cu bra6ele lateral: 1. ri8icarea picioarelor la 5ertical7
124

2. ;48oirea picioarelor cu ge4u4c?ii la piept!spatele lipit 8e sol . ;4ti48erea picioarelor la 5ertical7 ". re5e4ire 1"7 I@. 0.I. &ulcat 8orsal, spri>i4 pe a4tebra6e: 1!#. ;48oirea 3i ;4ti48erea alter4ati57 a picioarelor @. 0.I. St:48 8ep7rtat, bra6ele sus cu mi4gea me8ici4al7 6i4ut7 cu ambele m:i4i: 1!2. =a48are lateral7 cu piciorul 8rept simulta4 cu a3e9area mi4gii la 5:r=ul piciorului 8rept !". re5e4ire 5!# . i8em piciorul st:4g @I. 0.I. St:48 8ep7rtat cu basto4ul >os 8e ambele capete apucat: 1. aplecarea tru4c?iului cu ri8icarea bra6elor sus 2. re5e4ire @II. 0.I. %t:r4at cu spatele la scara =i<7: 1. ri8icarea piciorului 8rept ;48oit 2. re5e4ire . ri8icarea piciorului st:4g ;48oit ". re5e4ire 5. ri8icarea ambelor picioare ;48oite 6. re5e4ire 7!#. i8em 5!6 @III. 0.I. &ulcat 8orsal: 1. ri8icarea picioarelor la "5 ] 2. 8ep7rtarea picioarelor . apropierea picioarelor ". re5e4ire Atitudinea sco,iotic+ a co,oanei verte)ra,e 0i a spate,ui Scolio9ele su4t 8e5ia6ii ale coloa4ei 5ertebrale ;4 pla4 =ro4tal 3i apar 8atorit7 solicit7rilor asimetrice, 8e=ectelor 8e 579, au9, sc78erii to4usului musculaturii spatelui sau la<it76ii musculare. 1"# 0e4tru corectare se urm7re3te: O corectarea curburilor coloa4ei 5ertebrale pri4 to4i=icarea
125

musculaturii pla4ului posterior O re8ucerea gibo9it76ii costale pri4 mobili9area coloa4ei 5ertebrale 3i 8etorsio4area corpurilor 5ertebrale O re8resarea 3i ec?ilibrarea ce4turii scapulare O 8e95oltarea mobilit76ii cutiei toracice O crearea u4ui re=le< 8e postur7 corect O to4i=ierea co4ce4tric7 a musculaturii 8i4 partea co45e<it76ii 3i e<ce4tric7 a mu3c?ilor 8i4 partea co4ca5it76ii Mi$loace utili9ate: O e6erci.ii statice: po9i6ii =u48ame4tale 3i 8eri5atele lor cu structur7 asimetric7 O e6erci.ii dinamice: mi3c7ri 8e tru4c?i, ;48oiri laterale pe partea co45e<it76ii, r7suciri spre co4ca5itate, e<te4sii 3i ;4ti48eri ale coloa4ei 5ertebrale ;4 a< 5erticalJ e<erci6ii pe4tru membrele superioare e<ecutate simetric 3i asimetric Fbra6ul 8i4 partea co4ca5it76ii curburii 5a =i =i<at 8easupra li4iei ori9o4tale a umerilor, iar cel 8i4 partea co45e<it76ii 5a lucra la 4i5elul umerilor sau subGJ e<erci6ii pe4tru membrele i4=erioare simetric 3i asimetric Fa3e9area 8i=erit7 pe sol, reparti9area i4egal7 a greut76ii corpului, piciorul 8i4 partea co45e<it76ii 5a e<ecuta e<te4sii 3i ab8uc6ii ampleG, e<erci6ii cu ;4greuieri. !ode,e opera.iona,e5atitudine asimetric+ st?n(a I. 0.I. 0e ge4u4c?i, m:i4i la cea=7: 1. ;4ti48erea piciorului st:4g lateral 2! . ;48oirea tru4c?iului spre st:4ga, arcuire ". re5e4ire II. 0.I. 0e ge4u4c?i cu mi4gea me8ici4al7 pe cap sus6i4ut7 cu m:4a 8reapt7, m:4a st:4g7 pe 3ol8: 1!2. ;48oirea lateral7 a tru4c?iului spre st:4ga !". re5e4ire 1"9 III. 0.I. 0e ge4u4c?i cu um7rul st:4g la ba4c7, piciorul st:4g ;4ti4s spri>i4it 8e ba4c7 cu bra6ele sus 8e m:i4i apucat: 1! . ;48oirea tru4c?iului spre st:4ga cu arcuire ". re5e4irea I@. 0.I. &ulcat =acial, m:i4i la spate:
126

1!2. ri8icarea simulta47 a tru4c?iului 3i picioarelor !". re5e4ire @. 0.I. &ulcat 8orsal: 1!2. 8ucerea piciorului spre st:4ga !". re5e4ire @I. 0.I. %t:r4at 8orsal la scara =i<7: 1. pe48ularea picioarelor spre st:4ga 2. re5e4ire @II. 0.I. St:48 cu um7rul st:4g la scara =i<7, m:4a 8reapt7 8e 3ipc7 apucat, m:4a st:4g7 la 4i5elul 3ol8ului 8e 3ipc7 apucat: 1!2. =a48are lateral7 cu piciorul 8rept, ;48oirea tru4c?iului spre st:4ga simulta4 cu ;4ti48erea bra6elor !". re5e4ire @III. 0.I. 0e ge4u4c?i cu spri>i4 pe m:i4i: 1!2. ri8icarea bra6ului 8rept sus simulta4 cu ri8icarea piciorului st:4g ;4 e<te4sie !". re5e4ire "ntre)+ri; 1. &are su4t obiecti5ele e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7R 2. 0re9e4ta6i caracteristicile e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7. . &um se reali9ea97 8o9area e=ortuluiR 150 ". &are su4t i4=lue46ele e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 asupra orga4ismuluiR 5. 2olul po9i6iilor 8e plecare. 6. 0re9e4ta6i sistemati9area e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7. 7. 0re9e4ta6i ba9ele ge4erale ale mi3c7rilor. #. 0re9e4ta6i ceri46ele meto8ice pri5i48 pre8area e<erci6iilor 8e =or67. 9. 0re9e4ta6i ceri46ele meto8ice pri5i48 pre8area e<erci6iilor cu ba4ca 8e gim4astic7. 10. &are su4t ceri46ele meto8ice 8e elaborare a programelor 8e i4=lue46are selecti57 a aparatului locomotorR
127

151 @II. EQERCI&II A$ ICATIVE *<erci6iile aplicati5e co4stituie a treia grup7 8e mi>loace 8e care 8ispu4e gim4astica 8e ba97 3i su4t 8e4umite ast=el, 8eoarece co4tribuie la =ormarea 8epri48erilor motrice 8e ba97 3i cu caracter aplicati5. *<erci6iile aplicati5e su4t mi3c7ri 4aturale 3i utilitare care a>ut7 la re9ol5area situa6iilor co4crete i5ite ;4 practicarea u4or ramuri 8e sport sau ;4 5ia6a coti8ia47 3i a4gre4ea97 ;4 e=ort toate grupele musculare, a5:48 ca 6i4te: I 8e95oltarea =i9ic7 ge4eral7 a orga4ismului, ;4t7rirea s747t76ii 3i =ormarea 6i4utei corecteJ I corectarea 8e=icie46elor =i9iceJ I ameliorarea calit76ilor motriceJ I ;4su3irea u4or 8epri48eri speci=ice ramurilor 8e sportJ I 8e95oltarea aptitu8i4ilor psi?ice, morale 3i i4telectuale F8e95olt7 cura>ul, perse5ere46a, 5oi46a, spiritul 8e ;4trecereG. Caracteristici; I su4t mi3c7ri 4aturale Fau luat 4a3tere o8at7 cu apari6ia omuluiG, atracti5eJ I le ;4t:l4im ;4 5ia6a coti8ia47J I o=er7 posibilitatea gra87rii e=ortului Fpri4 greutate, 4um7r 8e repet7riGJ I se e<ecut7 ;4 sal7 3i aer liberJ I su4t mi>loace 5aloroase pe4tru preg7tirea =i9ic7 a ti4erilorJ I su4t =olosite sub =orm7 8e ;4trecereJ I co4stituie ba9a mi3c7rilor comple<e 8i4 ca8rul preg7tirii 8e ba97 a ;4cep7torilor 8i4 8i=erite ramuri sporti5e. Sistemati*area e6erci.ii,or ap,icative; aG e6erci.ii ap,icative specifice (imnasticii Bdeprinderi ap,icativ5 uti,itareC; I t:r:re 152 I c767rare I escala8are I ri8icare 3i tra4sport 8e parte4er 3i obiecte
128

bG e6erci.ii ap,icative nespecifice (imnasticii Bdeprinderi motrice de )a*+C; I mers I alergare I aru4care!pri48ere I s7rituri aplicati5e cG parcursuri ap,icative; 7.1. E1e#ci'ii ap!icati+e specifice (imnasticii 7.1.1. T?r?rea *ste u4 mi>loc 8e 8eplasare cu a>utorul bra6elor 3i picioarelor, ;4 care ce4trul 8e greutate se a=l7 c:t mai aproape 8e sol. *<erci6iile 8e t:r:re a4gre4ea97 ;4 mi3care grupele musculare ale membrelor superioare, i4=erioare 3i ale tru4c?iului, =a5ori9:48 o ac6iu4e comple<7 asupra sistemelor circulator 3i respirator. *<erci6iile 8e t:r:re su4t =olosite ;4 scop corecti5, co4tribui48 la =ormarea 3i me46i4erea atitu8i4ii posturale a corpului. *le pot =i combi4ate cu e<erci6ii 8e tra4sport 8e obiecte 3i parte4er, cu trecere pe sub sau peste obstacole. $rocedee de t?r?re aG t:r:re pe bra6e 3i picioare I t:r:re pe ge4u4c?i 3i m:i4i I t:r:re pe ge4u4c?i 3i pe a4tebra6e bG t:r:re 8i4 culcat: I t:r:re 8i4 culcat =acial, cu spri>i4 pe a4tebra6e I t:r:re 8i4 culcat =acial =7r7 a>utorul bra6elor 3i picioarelor F3arpeluiG I t:r:re 8i4 culcat 8orsal, cu a>utorul picioarelor I t:r:re 8i4 culcat 8orsal, cu a>utorul bra6elor 3i picioarelor 15 cG t:r:re lateral7 8G t:r:re cu tra4sport 8e obiecte 3i parte4er eG t:r:re cu treceri peste, pe sub 3i cu ocolirea obstacolelor =G t:r:re pe ba4c7, cu trac6iu4e simulta47 sau alter4ati57 ):r:rile se pot e<ecuta pe 8irec6iile: I ;4ai4te
129

I ;4apoi I lateral Cerin.e metodice n uti,i*area e6erci.ii,or de t?r?re 0e4tru ca e<erci6iile 8e t:r:re s7 =ie e=icie4te, trebuie s7 respecte a4umite ceri46e: I e<erci6iile 8e t:r:re se ;45767 3i e<ersea97 4umai pe co5or sau saltele, ;4 co48i6ii 8e igie47 ma<im7J I la ;4ceput, se ;45767 proce8eele simple 3i apoi cele combi4ateJ I e=ortul 5a cre3te treptat, iar 8up7 u4 4um7r 8e repet7ri, se 5or i4tro8uce pau9eleJ I 5ite9a 8e e<ecu6ie, 4um7rul 8e repet7ri 3i 8ista46a 8e parcurs 5or =i a8aptate gra8ului 8e preg7tire, 8e 5:rst7 3i se< al e<ecuta46ilorJ I t:r:rea la clasele mici poate =i pre8at7 sub =orm7 8e >oc. 7.1.2. C+.+rarea *ste mo8alitatea 8e 8eplasare a corpului ;4 8i=erite 8irec6ii, e<ecutat7 ;4 po9i6ia 8e at:r4at simplu sau combi4at, cu spri>i4 Fcu a>utorul bra6elor 3i al picioarelor sau 4umai al bra6elorG. *<erci6iile 8e c767rare a>ut7 la 8e95oltarea =or6ei bra6elor 3i ce4turii scapulo!?umerale, precum 3i a coor8o47rii. &767r7rile pot =i e<ecutate la: I scar7 =i<7 I scar7 mari47reasc7 I scar7 obi34uit7, 5ertical7, ori9o4tal7, oblic7 I pr7>i47 F5ertical7, oblic7, ori9o4tal7G I scara ori9o4tal7 I tru4c?i 8e copac I gar8 I perete arti=icial pe4tru preg7tirea alpi4i3tilor. I la =r:4g?ie F;4 8oi 3i trei timpiG 15" H timpi 8i4 at:r4at cu u4 bra6 ;4ti4s, cel7lalt ;48oit 1. ;48oirea picioarelor, cu =i<area =r:4g?iei ;4tre labele picioarelor 2. ;4ti48erea picioarelor, ;48oirea bra6ului, ;4ti4s 3i mutarea bra6ului 8e >os pe 8easupra sus. A timpi 8i4 at:r4at cu bra6e ;4ti4se
130

1. ;48oirea picioarelor 3i =i<area =r:4g?iei ;4tre labele picioarelor 2. ;mpi4gerea cu ;4ti48erea picioarelor, bra6ele se ;48oaie, pri4 trac6iu4e . mutarea bra6elor alter4ati57 p:47 ;4 at:r4at cu bra6ele ;4ti4se Sistemati*are I c767r7ri ;4 at:r4at mi<t Fcu bra6 3i picior opus, cu bra6 3i picior 8e aceea3i parte, c767r7ri cu s7ltareGJ I c767r7ri cu tra4sport 8e greut76i Fmi4gi me8ici4aleG, parte4erJ I c767r7ri ;4 at:r4at simplu F4umai cu bra6eGJ I c767r7ri cu opririJ I c767r7ri cu trecere 8e pe u4 aparat pe altul F8e pe o =r:4g?ie pe altaGJ I c767r7ri ;4 grup. Cerin.e metodice n uti,i*area e6erci.ii,or de c+.+rare 0e4tru a e5ita acci8e4tele, este 4ecesar s7: I 5eri=ic7m aparatele 3i i4stala6iile pe care le =olosimJ I ;4su3irea corect7 a pri9elorJ I preg7tirea prealabil7 a musculaturii bra6elor 3i ce4turii scapulo!?umeraleJ I ;4576area c767r7rilor s7 ;4ceap7 cu =orme simple, ;4 at:r4at, combi4at cu spri>i4J I gra8area e=ortului se 5a reali9a pri4 m7rirea ;47l6imii la care se lucrea97 3i pri4 m7rirea tempoului 8e e<ecu6ie 3i a 4um7rului 8e repet7riJ I alter4area e<erci6iilor 8e c767rare cu cele 8e rela<are 3i respira6ie, 8eoarece acestea ;4greuia97 respira6ia sau c?iar o bloc?ea97J I e5itarea alu4ec7rilor pe =r:4g?ie la cobor:re, precum 3i s7riturile 8e pe aparatele ;4alte. 155 7.1. . Esca,adarea *ste mo8alitatea 8e trecere peste aparate Fla87, capr7, b:r47G 3i obstacole 4aturale 3i au rol importa4t ;4 8e95oltarea cu prioritate a =or6ei bra6elor 3i a picioarelor. *a presupu4e o c767rare e=ectuat7 pe u4 obstacol ;4alt pe4tru a trece pe partea cealalt7 sau pe4tru a co4ti4ua escala8area pe u4 alt obstacol.
131

*scala8area se poate e<ecuta cu a>utorul: I bra6elor 3i picioarelorJ I bra6elor 3i u4 piciorJ I u4 bra6 3i ambele picioareJ I u4 bra6 3i u4 picior. L4 pre8area e<erci6iilor 8e escala8are, trebuie ca pro=esorul s7 a8apte9e ;47l6imea obstacolelor ;4 =u4c6ie 8e 4i5elul 8e preg7tire, 5:rsta 3i se<ul e<ecuta46ilor. &omple<itatea e<erci6iilor poate cre3te pri4 combi4area lor cu e<erci6ii 8e tra4sport 8e obiecte. 7.1.". E6erci.ii de ridicare 0i transport *<erci6iile 8e ri8icare 3i tra4sport su4t e<erci6ii cu caracter 8e =or67 cu i4=lue467 8eosebit7 asupra sistemelor respirator 3i circulator, co4tribui48 la 8e95oltarea capacit76ii ge4erale 8e e=ort, m7ri48 re9iste46a orga4ismului. *le permit o 8o9are >u8icioas7 a e=ortului, solicit:48 toate grupele musculare. 2i8ic7rile se e<ecut7 8e pe loc, iar tra4sportul ;4 8eplasare 3i se pot combi4a cu celelalte e<erci6ii aplicati5e. Sistemati*are *<erci6iile 8e ri8icare 3i tra4sport se ;mpart ;4 8ou7 grupe: 9& Ridicarea i transportul obiectelor i aparatelor de imnastic& %ceste e<erci6ii co4stituie mi>loace importa4te 8e orga4i9are ;4 ca8rul lec6iei 8e e8uca6ie =i9ic7J ele5ii trebuie s7 pose8e aceste 8epri48eri 8e tra4sport al obiectelor 3i aparatelor, care pot =i e=ectuate 8e o si4gur7 persoa47, 8e 8ou7, trei sau ;4 grup. 156 H& Ridicarea i transportul partenerului& %cestea su4t cele mai 8es utili9ate ;4 lec6iile 8e e8uca6ie =i9ic7, =ormele cele mai simple i4tr:48 ;4 co46i4utul e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 ;4 perec?i, cu caracter 8e =or67 3i su4t sistemati9ate. %st=el: tra4sportul u4ei persoa4e 8e c7tre altaJ tra4sportul u4ei persoa4e 8e c7tre 8oiJ tra4sportul u4ei persoa4e 8e c7tre treiJ tra4sportul ;4 grup.
132

. 3raciuni i %mpin eri se p7strea97 perma4e4t co4tactul picioarelor, cu supra=a6a 8e spri>i4, au caracter 8e ;4trecere 3i se e<ecut7 ;4tre 8oi parte4eri, 8ou7 ec?ipe. Cerin.e,e metodice privind uti,i*area e6erci.ii,or de ridicare 0i transport %ceste ceri46e 5i9ea97: e<erci6iile 8e ri8icare s7 precea87 pe cele 8e tra4sportJ 4um7rul ele5ilor care tra4sport7 aparate s7 =ie ;4 co4cor8a467 cu greutatea aparatuluiJ s7 se respecte particularit76ile i48i5i8uale ale ele5ilorJ tra4sportul parte4erului este recoma48at s7 se e<ecute la clasele mariJ 8o9area e=ortului se 5a =ace pri4 m7rirea 3i mic3orarea greut76ii obiectelor, mo8i=icarea 5ite9ei 8e 8eplasare, a 8ista46ei 8e parcurs. 7.2. E1e#ci'ii ap!icati+e nespecifice (imnasticii +i4 aceast7 grup7, =ac parte mersul, alergarea, aru4carea 3i pri48erea, s7riturile. 7.2.1. !ersu, *ste u4 mi>loc simplu 8e 8eplasare 4atural7 a corpului ;4 spa6iu, o mi3care ciclic7 e<ecutat7 =7r7 o solicitare =i9ic7 8eosebit7, a4gre4:48 ;4 e=ort musculatura tre4ului i4=erior 3i acti5itatea sistemului car8io!5ascular 3i respirator. L4 timpul mersului, greutatea corpului se a=l7 c:48 pe u4 picior, c:48 pe cel7lalt, co4tactul piciorului cu solul p7str:48u!se perma4e4t, iar bra6ele se mi3c7 liber pe l:4g7 corp, e5it:48 oscila6iile laterale 3i 5erticale ale tru4c?iului. 157 L4 ca8rul lec6iilor 8e e8uca6ie =i9ic7, pro=esorul 5a acor8a o ate46ie 8eosebit7 ;4su3irii corecte a mersului, at:t sub aspectul 6i4utei, c:t 3i a esteticii corpului, u3uri46ei ;4 mi3care 3i a eco4omiei 8e e=ort. @aria4tele 8e mers se =olosesc ;4 partea 8e preg7tire a orga4ismului pe4tru e=ort ;4 combi4a6ie cu mi3c7rile 8e bra6e 3i tru4c?i, a5:48 ca scop reali9area u4ei ;4c7l9iri ge4erale. Variante de mers O mers obi34uitJ
133

O mers pe 5:r=uriJ O mers pe c7lc:ieJ O mers pe partea e<ter47 3i i4ter47 a labei picioruluiJ O mers cu ge4u4c?ii u3or ;48oi6iJ O mers g?emuitJ O mers pe ge4u4c?iJ O mers 3c?iop7tatJ O mers =a48atJ O mers cu bala4sarea u4ui picior ;4ti4s F;4ai4te, lateralGJ O mers cu pa3i ;4cruci3a6iJ O mers cu pa3i a87uga6i F;4ai4te, lateralGJ O mers cu ge4u4c?ii susJ O mers cu tru4c?iul aplecat, m:i4ile pe ge4u4c?iJ O mers cu m:i4ile spri>i4ite 8e gle94eJ O mers cu spri>i4ul m:i4ilor pe solJ O mersul p7ia4>e4ului Fculcat 8orsal, cu spri>i4 pe m:i4i 3i t7lpiGJ O mers ;4apoi Fcu spatele pe 8irec6ia 8e ;4ai4tareGJ O mers ;4 ritm le4tJ O mers ;4 ritm rapi8J O mers ;4 ec?ilibru Fpri4 mic3orarea supra=e6ei 8e 8eplasare, mo8i=icarea ;47l6imii aparatului 3i re8ucerea ba9ei 8e sus6i4ereGJ O mers cu tra4sport 8e obiecte Fgreut76i, mi4gi, parte4erGJ O mers cu ocoliri 3i treceri peste obstacoleJ O combi4a6ii 8e mers pe4tru 8e95oltarea ritmului. *<emplu: " timpi mers pe locJ " timpi mers cu ge4u4c?ii sus. 15# 7.2.2. A,er(area &o4stituie u4 mi>loc simplu 8e 8eplasare 4atural7 a corpului, mai rapi8 8ec:t mersul ba9at pe mi3c7ri ciclice, la trecerea 8e pe u4 picior pe cel7lalt i4ter5i4e o mic7 =a97 8e 9bor cu e=ecte 8eosebite asupra aparatului locomotor 3i sistemului car8io!5ascular 3i respirator. %lergarea co4stituie mi>locul cel mai importa4t pe4tru 8e95oltarea 5ite9ei 3i re9iste46ei, =ii48 =olosit7 pe4tru a4gre4area treptat7 a
134

orga4ismului ;4 e=ort, ;4 combi4a6ie cu e<erci6iile 8e mers. Variante de a,er(are ! alegare pe loc ;4 tempo le4t 3i rapi8J ! alergare obi34uit7J ! alergare cu ge4u4c?ii sus pe loc 3i ;4 8eplasareJ ! alergare cu pe48ularea gambelor ;4apoiJ ! alergare cu pe48ularea gambelor ;4ai4teJ ! alergare cu picioarele ;4ti4se ;4ai4te!;4apoiJ ! alergare lateral7 cu pa3i a87uga6iJ ! alergare lateral7 cu pa3i ;4cruci3a6iJ ! alergare cu spatele pe 8irec6ieJ ! alergare cu sc?imb7ri 8e 8irec6ieJ ! alergare cu ;4toarcere 8e 60] spre st:4ga 3i spre 8reaptaJ ! alergare pe pla4 ;4cli4atJ ! alergare cu >oc 8e gle94eJ ! alergare peste obstacoleJ ! alergare pe4tru 8e95oltarea sim6ului ritmuluiJ ! alergare ritmat7J ! alergare cu sc?imbarea tempoului. 7.2. . Aruncarea 0i prinderea *<erci6iile 8e aru4care 3i pri48ere co4stituie mi>loace a8ec5ate pe4tru 8e95oltarea coor8o47rii ge4erale a mi3c7rilor, a musculaturii ce4turii scapulare 3i a bra6elor, a 5ite9ei 8e e<ecu6ie 3i reac6ie, aprecierea 8ista46ei 3i a preci9iei ;4 e<ecu6ie. 0ri48erea este mai 8i=icil7 8ec:t aru4carea 8i4 pu4ct 8e 5e8ere al coor8o47rii, 8eoarece trebuie apreciat7 5ite9a 8e 8eplasare, 5olumul, =orma 3i greutatea obiectului aru4cat. 159 *<erci6iile 8e aru4care 3i pri48ere se pot e<ecuta 8e pe loc, 8i4 8eplasare 3i s7ritur7, at:t cu m:4a st:4g7, c:t 3i cu m:4a 8reapt7, pe4tru 8e95oltarea ambi8e<triei. +e aseme4ea, trebuie a5ut ;4 5e8ere spa6iul u48e se 8es=73oar7 acti5itatea, greutatea obiectelor, 4i5elul 8e preg7tire, 8e 5:rst7 3i se< al e<ecuta46ilor. Dateriale =olosite: mi4gi 8e oi47, 8e cauciuc, 8e te4is,
135

me8ici4ale, bastoa4e, cercuri, m7ciuci. Sistemati*are aru4c7ri la 8ista467 Fse e<ecut7 ;4 aer liberG aru4c7ri la 6i4t7 Fat:t ;4 sal7 c:t 3i ;4 aer liberG I =i<7 I mobil7 aru4c7ri 3i pri48eri I i48i5i8uale I ;4 perec?i I ;4 grup ,rocedee #olosite la aruncareG cu o m:47 cu 8ou7 m:i4i F8e sus, 8e la 3ol8, 8e la um7r, 8e la piept, 8i4 lateralG 0o9i6iile 8e aru4care 5or =i 5ariate F8i4 st:48, 8i4 pe ge4u4c?i, 8i4 a3e9atG. L4 ca8rul lec6iilor 8e e8uca6ie =i9ic7, e<erci6iile 8e aru4care a mi4giilor mici F8e oi47 sau a mi4giilor me8ici4aleG se 5a =ace sub coma48a 3i sub supra5eg?erea 8irect7 a pro=esorului. 7.2.". S+rituri,e S7riturile su4t 8espri48eri si4gulare sau succesi5e e=ectuate rapi8, pe u4 picior sau pe ambele picioare. S7riturile repre9i4t7 u4 mi>loc aplicati5 4atural cu e=ecte ;4 8e95oltarea =i9ic7 ge4eral7 a celor care le practic7, a4gre4:48 ;4 acti5itate u4 4um7r mare 8e grupe musculare 3i 8e articula6ii, cu i4=lue467 asupra aparatului circulator 3i respirator. *le su4t atracti5e, co4tribui48 la 8e95oltarea aptitu8i4ilor co48i6io4ale, a capacit76ii 8e 160 orie4tare spa6io!temporal7, a ec?ilibrului, a cura>ului, a ;4cre8erii ;4 =or6ele proprii. S7riturile se ;mpart ;4 8ou7 grupe: O s+rituri f+r+ spri9in < ,i)ere F su4t i4cluse toate s7riturile care se e<ecut7 =7r7 spri>i4ul m:i4ilor pe aparat, 8e pe loc, cu ela4, cu 8i=erite mi3c7ri 8e bra6e 3i 8e picioare, cu ;4toarceri, cu treceri peste obstacole O s+rituri cu spri9in S+rituri,e ,i)ere
136

 simple: I 8reapta I cu ;48oirea ge4u4c?ilor I cu 8ep7rtarea picioarelor I ;4 ec?er s7rituri aplicati5e I ;4 lu4gime F8e pe loc 3i cu ela4G I ;4 ;47l6ime F8e pe loc 3i cu ela4G I ;4 a8:4cime 8e pe 8i=erite aparate I pri4 =ereastr7 Fec?er, g?emuit 3i pri4 rostogolireG s7rituri cu coar8a Fpe ambele picioare, pe u4 picior, 8e pe loc, 8i4 8eplasareG s7rituri la trambuli4a elastic7 Fs7rituri cu ;4toarcere, cu ge4u4c?ii ;48oi6i, cu ec?erG s7rituri artistice =olosite ;4 e<erci6iile 8e la b:r47 3i sol 3i ;4 toate probele 8i4 gim4astica ritmic7. Variante de s+rituri ! s7rituri ca mi4gea, pe loc 3i 8eplasare F;4ai4te, ;4apoi, lateral, cu ;4toarcere 1#0], 60]GJ ! s7rituri pe u4 picior, cu 8eplasare ;4ai4te, ;4apoi, lateral, cu ;4toarcere 60]J ! s7rituri 8e pe u4 picior pe cel7lalt Fpas s7ritGJ ! pe acela3i picior Fpas s7ltatGJ ! s7rituri cu ge4u4c?ii susJ ! s7rituri 8i4 g?emuit ;4 g?emuitJ ! s7rituri cu obiecteJ 161 ! s7rituri pe aparate Fba4c7, capacul 8e la87GJ ! s7rituri pe4tru 8e95oltarea sim6ului ritmuluiJ ! s7rituri ;4 a8:4cime 8e pe ba4c7, 8e pe la87 Fsimple, cu ;4toarcere 1#0], 60]GJ ! s7rituri peste obstacole Fparte4er, ba4c7G. 7. . Pa#cu#su#i ap!icati+e 0arcursurile aplicati5e su4t combi47ri 8e e<erci6ii aplicati5e speci=ice, 4especi=ice 3i acrobatice, ara4>ate ;4tr!o or8i4e logic7. L4
137

alc7tuirea parcursurilor aplicati5e, su4t respectate particularit76ile 8e 5:rst7 3i 4i5elul 8e preg7tire al e<ecuta46ilor, iar eleme4tele care!l alc7tuiesc trebuie s7 =ie cu4oscute, permi6:48 alegerea celui mai potri5it proce8eu 8e re9ol5are a sarci4ii co4crete impus7 8e parcurs. 0arcursurile aplicati5e au i4=lue467 8irect7 asupra calit76ilor motrice F5ite97, =or67, re9iste467, ;48em:4areG 8e95olt:48 5ite9a 8e reac6ie, 8e 8eplasare, orie4tarea ;4 spa6iu, pre9e46a 8e spirit, creati5itatea ;4 alegerea solu6iilor 8e parcurgere rapi87 a traseului. *le tre9esc u4 i4teres 8eosebit 8e participare co43tie4t7, 8e95olt:48 5oi46a, 8:r9e4ia, spiritul 8e i4i6iati57 3i ;4trecere, ;4t7ri48 ;4cre8erea ;4 =or6ele proprii ale participa46ilor. 0arcursurile aplicati5e 8i4 pu4ct 8e 5e8ere al 8es=73ur7rii se ;mpart ;4: treceri peste obstacole, ;4tr!o a4umit7 or8i4e Fele5ii parcurg:48 traseul u4ul 8up7 cel7lalt sau sub =orm7 8e tore4tG, co4tra cro4ometruJ parcursuri sub =orm7 8e 3ta=et7 Fcolecti5ul 8e ele5i =ii48 ;mp7r6it ;4 grupeG. 0e4tru reali9area optim7 a parcursurilor aplicati5e, trebuie respectate urm7toarele cerine metodiceG I parcurgerea traseului s7 se =ac7 cursi5J I gra8ul 8e 8i=icultate al parcursului s7 =ie ;4 =u4c6ie 8e preg7tirea 3i se<ul participa46ilorJ I asigurarea aparatelor 3i a spa6iului 8e 8es=73urare, pe4tru a e5ita acci8e4teleJ I co48i6iile 8e co4curs s7 =ie i8e4tice pe4tru toate grupele 8e participa46i 3i s7 cu4oasc7 regulile co4cursuluiJ I e<plicarea clar7 a traseului, e<ecut:48u!se o trecere 8e prob7J I c:3tig7torii s7 =ie stabili6i cu obiecti5itate. 162 *<emple: 1. St:48 ;4 spatele li4iei 8e start: I alergare p:47 la ba4ca 8e gim4astic7 ;4toars7, 8eplasare pe ba4c7, alergare, c767rare pe scara =i<7, 8eplasarea lateral7 cu a>utorul bra6elor 3i picioarelor pe sc7ri =i<e, cobor:re cu a>utorul m:i4ilor 3i picioarelor, ;4toarcere, rostogolire ;4ai4te pe saltea, alergare, mers ;4
138

ec?ilibru pe ba4c7, alergare p:47 la li4ia 8e start. 2. St:48 ;4 spatele li4iei 8e start I alergare, s7ritur7 8ep7rtat peste capra >oas7, alergare, t:r:re pe sub u4 obstacol, alergare, c767rare pe scara =i<7, 8eplasare lateral7 cu a>utorul bra6elor 3i picioarelor pe 2 sc7ri =i<e, cobor:re cu a>utorul m:i4ilor 3i picioarelor, alergare, rostogolire ;4ai4te pe saltea, alergare p:47 la li4ia 8e sosire . St:48 ;4 spatele li4iei 8e start I alergare, escala8area l79ii 8e gim4astic7, t:r:re simulta47 ;4 culcat =acial pe ba4ca 8e gim4astic7, urmat7 8e rostogolire ;4ai4te la cap7tul b74cii, alergare, s7rituri succesi5e peste ba4ca 8e gim4astic7, alergare p:47 la li4ia 8e sosire. ". St:48 ;4 spatele li4iei 8e start I alergare, s7rituri 8e o parte 3i alta peste ba4ca 8e gim4astic7, alergare, rostogolire ;4ai4te pe saltea, c767rare pe scara =i<7 cu ati4gerea 3ipcii 8e sus, cobor:re cu a>utorul m:i4ilor 3i picioarelor, ;4toarcere, alegare p:47 la ba4c7, t:r:re pe ba4ca 8e gim4astic7, rostogolire 7.". Co#ecta#ea atitu ini!o# eficiente a!e co#pu!ui p#in e1e#ci'ii ap!icati+e @om pre9e4ta c:te5a e<erci6ii aplicati5e =olosite ;4 corectarea atitu8i4ilor 8e=icie4te ale corpului. Atitudinea cifotic+ a co,oanei verte)ra,e 0i a spate,ui; I mers pe 5:r=uri, c7lc:i, bra6ele sus, arcuiri I mers cu bra6ele lateral, arcuiri la =iecare pas I mers pe 5:r=uri, c7lc:i, m:i4i la cea=7 I mers pe 5:r=uri cu m:i4ile ;4cruci3ate la spate I mers pe c7lc:ie cu m:i4ile ;4cruci3ate la spate 16 I mers =a48at cu piciorul 8rept, st:4g, bra6ele sus, 8e m:i4i apucat, alergare cu ge4u4c?ii sus, cu pe48ularea gambelor ;4apoi I pe ge4u4c?i cu spri>i4 pe m:i4i, t:r:re, bra6 3i picior opus cu tru4c?iul sub ori9o4tal7 I culcat 8orsal pe mi4gea me8ici4al7, rulare I culcat =acial, t:r:re =7r7 a>utorul bra6elor 3i picioarelor
139

I culcat =acial, t:r:re pe ba4ca 8e gim4astic7 cu a>utorul bra6elor Atitudinea ,ordotic+ a co,oanei verte)ra,e 0i a spate,ui I mers cu m:i4ile la cea=7, ri8icarea ge4u4c?ilor alter4ati5 la piept I mers cu m:i4ile pe sol, picioarele ;4ti4se I mers cu tru4c?iul ;48oit ;4ai4te, m:i4ile la gle94e I mers =a48at cu tru4c?iul aplecat I mers pe c7lc:ie, bra6ele lateral, tru4c?iul ;4cli4at ;4ai4te I a3e9at, t:r:re ;4ai4te cu ;48oirea 3i ;4ti48erea picioarelor I a3e9at cu ge4u4c?ii ;48oi6i, t:r:re ;4ai4te 3i ;4apoi cu a>utorul t7lpilor I culcat 8orsal, cu ge4u4c?ii ;48oi6i, t:r:re cu a>utorul bra6elor I culcat =acial pe ba4c7, picioarele 8e o parte 3i alta a b74cii, t:r:re simulta47 Atitudinea asimetric+ spre st?n(a I mers pe 5:r=uri, bra6ul 8rept sus, st:4gul oblic ;4apoi, arcuiri I mers cu ri8icarea bra6ului 8rept sus 3i a piciorului ;4apoi ;4 e<te4sie I alergare u3oar7, oprire ;4 po9i6ie corect7 sau corecti57 I pas s7ltat pe piciorul 8rept I alergare cu piciorul 8rept p73i48 pe ba4c7 I culcat =acial, m:4a 8reapt7 pe cre3tet, m:4a st:4g7 pe 3ol8, t:r:re ;4 cerc spre st:4ga I mers cu mi4gea pe cap sus6i4ut7 cu m:4a 8reapt7 16" I mers pe 5:r=uri cu basto4ul la spate pri4s asimetric Fbra6ul st:4g, 8reptul susG I t:r:re pe ge4u4c?i cu spri>i4 pe palme I t:r:re 8i4 culcat 3i a3e9at I c767r7ri cu pri97 asimetric7 "ntre)+ri; 1. &are su4t obiecti5ele e<erci6iilor aplicati5eR 2. 0re9e4ta6i caracteristicile e<erci6iilor aplicati5e.
140

. 0re9e4ta6i sistemati9area e<erci6iilor aplicati5e. ". &are su4t ceri46ele meto8ice ;4 utili9area e<erci6iilor 8e t:r:reR 5. 0re9e4ta6i sistemati9area c767r7rilor. 6. *4umera6i 10 5aria4te 8e mers 3i 10 8e alergare. 7. &e su4t parcursurile aplicati5eR 165 @III. GI!NASTICA A$ ICAT= Gimnastica ap,icat+ ;4 alte 8ome4ii co4stituie a treia ramur7 a gim4asticii a5:48 ca obiecti5e: pre5e4irea, ;4tre6i4erea, ameliorarea sau re=acerea capacit76ii ge4erale a ;4tregului corp 3i a segme4telor sale asigur:48 o 8e95oltare =i9ic7 armo4ioas7 cu co4seci46e be4e=ice ;4 ;mbu47t76irea st7rii 8e s747tate a omului. *=ectele gim4asticii aplicate se reg7sesc ;4 s=era somatic7, =i9iologic7, =i9ic7 3i psi?ic7, asigur:48 combaterea i4stal7rii a4umitor boli cro4ice, ;4 special ale aparatului car8io5ascular, respirator, a u4or boli metabolice sau psi?iceJ restabilirea capacit76ii =u4c6io4ale a orga4ismului, tratarea se8e4tarismului, a b7tr:4e6ii, respecti5 a ceea ce 4umim BdecondiionareaC orga4ismului FSbe4g?e, )., 2005G, a motricit76ii. +e aseme4ea se reali9ea97 cre3terea capacit76ii 8e mu4c7, cre3terea per=orma46elor =i9ice 3i psi?ice ale i48i5i8ului sau a Bstrii de bineC. Sistemati*are 1. Gimnastica profi,actic+ ! are ca scop pre5e4irea ;mbol475irilor 3i a st7rilor 8e 8isco4=ort, 8e me46i4ere 3i stimulare a st7rii 8e s747tate, asigur:48 cre3terea 4ormal7 3i 8e95oltarea =i9ic7 armo4ioas7 a corpului 3i cupri48e: aG Gimnastica de %ntreinere ! gim4astica 8e 8imi4ea67 ! mi4utul 8e gim4astic7 ! gim4astica 5:rstelor 3i se<elor ! loisir!ul bG Gimnastica compensatorie O pe4tru acti5it76i pro=esio4ale cu solicitare u4ilateral7 O pe4tru acti5it76i sporti5e cu solicitare u4ilateral7
141

2. Gimnastica recuperatorie Fme8ical7G are ca obiecti5 ameliorarea capacit76ii ge4erale 8e mi3care a corpului 3i a marilor =u4c6iu4i, ree8ucarea =u4c6io4al7, corectarea 8e=icie46elor =i9ice, re=acerea 5olumului 3i propriet76ii mu3c?ilor, re8area mobilit76ii 166 articula6iilor 3i restabilirea 4euromotoare ;4 ca9ul tulbur7rilor 8e coor8o4are 3i ec?ilibru, ameliorarea =u4c6iei segme4tului sau segme4telor a=ectate 3i cupri48e: aG Gim4astica posttraumatic7 bG Gim4astica postoperatorie cG Gim4astica persoa4elor cu 4e5oi speciale )oate se reali9ea97 pri4 programe speciale sub ;48rumarea Mi4etoterapeu6ilor. . Gimnastica ap,icat+ n a,te ramuri sportive pri4 mi>loacele sale asigur7 o 8e95oltare =i9ic7 armo4ioas7 3i o preg7tire special7, 4ecesar7 practic7rii ramurilor sporti5e 3i se reali9ea97 pri4: ! programe 8e ;4c7l9ire ! programe 8e preg7tire =i9ic7 ! gim4astica sport compleme4tar Gimnastica ap,icat+ Gimnastica profi,actic+ Gimanstica ap,icat+ n a,te ramuri sportive Recuperatorie Gim4astica 8e ;4tre6i4ere Gim4astica compe4satorie Gim4astica postoperatorie Gim4astica
142

posttraumatic7 Gim4astica pe4tru persoa4e cu 4e5oi speciale 167 Di>loacele pe care le =olosim ;4 aceast7 ramur7 a gim4asticii 8e ba97 su4t po9i6iile =u48ame4tale 3i 8eri5ate ale corpului, po9i6iile 3i mi3c7rile segme4telor, e<erci6iile 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 3i e<erci6iile aplicati5e, ac6iu4ea lor =ii48 pro=ilactic7, corecti57, 8e recuperare, 8e ree8ucare. *<erci6iile utili9ate su4t statice Fpo9i6iiG pri4 co4trac6ii i9ometrice 3i 8i4amice F8eplasarea segme4telor ;4 spa6iuG pri4 co4trac6ii i9oto4ice, au =ost pre9e4tate ;4 capitolele a4terioare 3i su4t utili9ate separat sau sub =orm7 8e programe ce se aplic7 FSbe4g?e, )., 2005G: I omului s747tos pe4tru a!l =eri 8e boli sau 8e apari6ia si48romului 8e 8eco48i6io4are =i9ic7 Fpro=ila<ie 8e gra8ul IG I omului 5:rst4ic la care 8eco48i6io4area a ap7rut pe4tru a!l =eri 8e agra5area 3i orga4ici9area ei Fpro=ila<ie 8e gra8ul I 3i gra8ul IIG I omului bol4a5 Fcu boli cro4iceG pe4tru a!l =eri 8e apari6ia u4or agra57ri sau 8e complica6ii ale acestor boli Fpro=ila<ie 8e gra8ul IIG )oate mi>loacele pot =i aplicate at:t ;4 scop pro=ilactic c:t 3i recuperator sub =orm7 8e programe 8e gim4astic7. 0rogramele 8e gim4astic7 e<ecutate pe mu9ic7 su4t cu4oscute sub 8e4umirea 8e gim4astic7 aerobic7, iar e<erci6iile su4t e<erci6ii aerobice. (a ba9a alc7tuirii programelor 8e e<erci6ii aerobice stau a4umi6i parametrii FSbe4g?e, )., 2005G: I alegerea e<erci6iilor are la ba97 o serie 8e criterii: ce mu3c?i 5or =i ;4t7ri6i, ce abilit76i =i9ice are i48i5i8ul, ce 8ispo4ibilit76i a8mi4istrati5 orga4i9atorice a5emJ I or8i4ea ;4 care se succe8 e<erci6iile: se ;4cepe cu grupele mari musculare sau e<erci6ii mai comple<e cu membrele superioare sau i4=erioareJ I 4um7rul 8e e<erci6iiJ
143

I repausul ;4tre e<erci6ii este obligatoriu 3i 5aria97 ;4 =u4c6ie 8e e<erci6iiJ I i4te4sitatea, 8urata F4r. 8e mi4ute 8e e<erci6ii ;4tr!o 3e8i467G 3i =rec5e46a a4tre4ame4tuluiJ I 5aria6ia programului. *ste =oarte importa4t s7 p7str7m u4 raport ;4tre i4te4sitatea si 8urata e<erci6iilor cu toate c7 4u e<ist7 8urate sta48ar8, 8ar ca o regul7 16# ge4eral7 cu c:t este mai i4te4s u4 e<erci6iu cu at:t 8urata lui 5a =i mai mic7. L4 ge4eral, programele 8e gim4astic7 aerobic7 se repet7 8e !" ori pe s7pt7m:47 cu o 8urat7 8e "0!60 mi4ute, 8ar 4um7rul lor 5a 6i4e seama 8e 5:rst7, stare 8e s747tate, 4i5elul 8e =it4ess al practica46ilor, 8e obiecti5ul urm7rit ;4 a4tre4ame4t care poate =i a4tre4ame4t pe4tru =or67 muscular7, 8e a48ura467, pe4tru =le<ibilitate. I48i=ere4t 8e tipul 8e a4tre4ame4t el trebuie s7 respecte urm7toarea structur7 =ormat7 8i4 trei p7r6i Fperioa8eG: I perioa8a 8e ;4c7l9ire FTarm!upG, 5!10 mi4uteJ I perioa8a 8e e<erci6ii aerobice, 0!"0 mi4uteJ I perioa8a 8e r7cire Fcool!8oT4G, 5!10 mi4ute. S!a 8o5e8it c7 e<erci6iul aerobic este si4gurul care poate combate limitarea re9er5elor =u4c6io4ale 8atorate 5:rstei, bolii sau i4capacit76ii. *l 8imi4u7 stresul psi?ologic, ameliorea97 tolera46a pe4tru acti5it76ile 9il4ice, ameliorea97 calitatea 5ie6ii, re8uce morbi8itatea pri4 boli gra5e FSbe4g?e, )., 2005G. Di>loacele gim4asticii 8e ba97 su4t aplicate sub =orm7 8e pro rame speciale persoa4elor cu 8i=erite a=ec6iu4i Ftraumatice, operatorii, 8e=icie46e =i9iceG 3i cu 4e5oi speciale. &o46i4utul acestor programe este corelat cu gra5itatea bolii sau a 8e=icie46ei =i9ice, scopul =ii48 8e corectare, ree8ucare, recuperare, iar aplicarea lor se =ace ;4 ce4tre speciali9ate sub ;48rumarea speciali3tilor ;4 Mi4etoterapie, programul =ii48 strict i48i5i8uali9at 3i aplicat sub ;48rumarea me8icului specialist. "ntre)+ri 1. &e repre9i4t7 gim4astica aplicat7R
144

2. 0re9e4ta6i sistemati9area gim4asticii aplicate. . &are su4t parametrii alc7tuirii programelor 8e e<erci6ii aerobiceR ". &are este structura lec6iei 8e gim4astic7 aerobic7R 169 3I3 IOGRA7IE 1. Baciu, &.,F1977G, Anatomia #uncional i biomecanica aparatului locomotor, *8itura Sport!)urism, Bucure3ti 2. &alb,D.,Ga5rilescu,+., F2000G, Anatomie #uncional i biomecanic, *8itura $u48a6iei Romnia de Mine, Bucure3ti . &:rstea, G? ., F1999G, Educaia #izic ? #undamente teoretice i metodice, &asa 8e *8itur7 0etru Daior, Bucure3ti ". &or8u4, D.,F1999G, 2inetolo ie medical! *8itura %<a, Bucure3ti 5. +i4a, (, Niculescu, G., F1999G, Gimnastica de baz, %N*$S, Bucure3ti 6. +rag4ea, %, Bota, %., F1999G, 3eoria acti"itilor motrice, *8itura +i8actic7 3i 0e8agogic7 ! 2.%. 7. III Dicionar enciclopedic F2001G, *8itura *4ciclope8ic7, Bucure3ti #. $eMete, N. F1996G, Gimnastica de baz! acrobatic i srituri, *8itura (ibr7riile &rica4, 1ra8ea 9. $o99a, &.,%., F2002G, *ndrumar pentru corectarea de#icienelor #izice, *8itura $u48a6iei Romnia de Mine, Bucure3ti 10. Gagea,%.,F2001G, >iomecanic teoretic! *8itura Scrisul Gor>ea4, )g.! Niu 11. Grigore, @., F200 G, Manual de imnastic, *8itura Bre4, Bucure3ti 170 12. I=rim, D., F19#6G, Antropolo ie motric! *8itura
145

/tii46i=ic7 3i *4ciclope8ic7, Bucure3ti 1 . I=rim,I., Iliescu,%., F197#G, Anatomia i biomecanica educaiei #izice i sportului! *8itura +i8actic7 3i 0e8agogic7, Bucure3ti 1". Hiri6escu, &., F196"G, ,alestrica, *8itura '4iu4ii 8e &ultur7 $i9ic7 3i Sport, Bucure3ti 15. Daco5ei, S., F200 G, Gimnastica aerobic de %ntreinere, *8itura %=ir, Bucure3ti 16. Nicu, %., F2000G, Istoria e)erciiilor #izice! *8itura $u48a6iei Romnia de Mine Bucure3ti 17. Niculescu, G., F2000G, Gimnastica de baz! *8itura 0ri4tec?, Bucure3ti 1#. Niculescu, G., F200 G, Gimnastica artistic ? repere teoretice i metodice! *8itura %r5i4 0ress, Bucure3ti 19. 0o8la?a, 2 3i colab F19#9G, Gimnastica de baz! partea I, I*$S, Bucure3ti 20. 0opescu, G., F200 G, Gimnastic 5 prezentare eneral ! *8itura 0erpessicius, Bucure3ti 21. 2usu, I.&. 3i colab. F199#G, Gimnastica! *8itura G.D.I., &lu>! Napoca 22. Sab7u,*. ,F2002G, 8itness la copii, *8itura %r5i4, Bucure3ti 2 . Sbe4g?e, )., F2005G, 2inesiolo ie tiina micrii, *8itura De8ical7, Bucure3ti 2". Si8e4co,*.,(., F200 G, /oloana "ertebral i membrul in#erior, *8itura $u48a6iei Romnia de Mine Bucure3ti 25. Si8e4co,*.,(., F2005G, Metodica recuperrii minii ? aplicaii %n +inetoterapie i medicin sporti", *8itura $u48a6iei Romnia de Mine! Bucure3ti, 26. Stroescu, %., F196#G, Gimnastica! *8itura +i8actic7 3i 0e8agogic7, Bucure3ti
146

27. Stroescu, %, 0o8la?a, 2., F197"G, 3erminolo ia imnasticii! *8itura Sta8io4, Bucure3ti 171 2#. III 3erminolo ia educaiei #izice i sportului, F197"G, *8itura Sta8io4, Bucure3ti 29. )o8ea, S.,$., F2001G, E)erciiul #izic %n educaie #izic! sport i +inetoterapie, *8itura $u48a6iei Romnia de Mine, Bucure3ti 0. )o8ea, S.,$., F2001G, 3eoria educaiei #izice i sportului, *8itura $u48a6iei Romnia de Mine! Bucure3ti, 1. )u8usciuc, I., F2000G, Gimnastica de baz, *8itura $u48a6iei Romnia de Mine! Bucure3ti 2. @ieru, N., F1997G, Manual de imnastic sporti", *8itura +ria8a, Bucure3ti 172 17 CU$RINS /u"nt %nainte ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ 5 I. SCURT ISTORIC $RIVIN% A$ARI&IA 'I EVO U&IA GI!NASTICII $E $ AN !ON%IA 'I NA&IONA ZZZ.. 7 1.1.Gim4astica ;4 a4tic?itate ZZZZZZZZZZZZZZZ. 7 1.2.Gim4astica ;4 epoca =eu8al7 ZZZZZZZZZZZZZZ 9 1. .Gim4astica ;4 epoca mo8er47 ZZZZZZZZZZZZ.Z. 10 1.".Gim4astica ;4 secolul al KK!lea ZZZZZZZZZZZ.Z. 20 1.5.Gim4astica ;4 2om:4ia ZZZZZZZZZZZZZ.ZZ.. 22 1.6. Importa46a gim4asticii ;4 sistemul 8e e8uca6ie =i9ic7 3i sporti57 8i4 2om:4ia ZZZZZZZZZZ.ZZZ 25 II. GI!NASTICA < %ISCI$ IN= 7UN%A!ENTA = A ARIEI
147

CURRICU ARE E%UCA&IE 7I>IC= ZZZZZZZZZZ 27 2.1. 1biecti5ele gim4asticii ZZZZZZZZZZZZ...ZZ.. 27 2.2. &aracteristicile gim4asticii ZZZZZZZZZZZ...ZZ.. 2# 2. . Di>loacele gim4asticii ZZZZZZZZZZZZZ..ZZ... 29 2.". 2amurile gim4asticii ZZZZZZZZZZZZZ..Z..Z.. 1 III. TER!INO OGIA GI!NASTICII ZZZZZZZZZZ. 5 .1. Importa467 3i istoric ZZZZZZZZZZZZZZZ.Z.. 5 .2. &eri46ele termi4ologiei ZZZZZZZZZZZZZZZ.. 7 I@. NO&IUNI %E 3A>= "N GI!NASTIC= 'I #INETOTERA$IE 9 ".1. No6iu4i 8espre mi3careZZZZZZZZZZZZ.ZZZ... 9 ".2. $or6ele i4ter4e 3i e<ter4e ZZZZZZZZZZZZ..ZZ.. "1 ".2.1. $or6ele i4ter4e ZZZZZZZZZZZZZ..Z..Z.. "1 ".2.2. $or6ele e<ter4e ZZZZZZZZZZZZ.Z..ZZ.. "6 ". . &aracteristicile mi3c7rii ZZZZZZZZZZZZ...ZZ.. "# 17" ".". 0la4urile 3i a<ele 8e mi3care ale corpului ZZZZZZZZ.. "9 ".5. )e?4ica po9i6iilor ZZZZZZZZZZZZZZZZZ.. 50 ".5.1. No6iu4i legate 8e Bpo9i6ieC ZZZZZZZZZZ.Z.. 51 ".6. 0rescurt7ri termi4ologice ZZZZZZZZZZZZZZZ 52 ".7. 2eguli pri5i48 8escrierea e<erci6iilor ;4 gim4astic7 ZZZZ... 55 ".#. Structura e<erci6iului terapeutic ZZZZZZZZZZZZ.. 56 ".9. 2epre9e4tarea gra=ic7 a e<erci6iilor 8e gim4astic7 ZZZZZ 5# ".10. 0o9i6iile =u48ame4tale 3i 8eri5ate ;4 gim4astic7 3i Mi4etoterapie ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ. 59 ".10.1. 0o9i6iile 3i mi3c7rile segme4telor corpului ZZZZZ 72 @. GI!NASTICA %E 3A>= 5.1. 1biecti5ele gim4asticii 8e ba97 ZZZZZZZZZZZZ. 7# 5.2. &aracteristicile gim4asticii 8e ba97 ZZZZZZZZZZZ 7# 5. . Gim4astica orga4i9atoric7 ZZZZZZZZZZZZZ.Z. 79 5. .1. Sistemati9area e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4e ZZ.. # 5. .1.1. %c6iu4i pe 3i 8e pe loc ZZZZZZZZZZ.. #
148

5. .1.2. %c6iu4i 8i4 8eplasare ZZZZZZZZZZZ #6 5. .1. . +eplasare ;4 =iguri ZZZZZZZZZZZZ. #9 5. .1.". %lc7tuiri 3i sc?imb7ri 8e =orma6ii ZZZZZZ. 9 5.". I48ica6ii meto8ice pri5i48 utili9area e<erci6iilor 8e orga4i9are 3i or8i4e ;4 lec6ie ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ. 105 @I. GI!NASTICA %E %E>VO TARE 7I>IC= GENERA = 110 6.1.Sistemati9area e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 Z..Z... 110 6.2.&lasi=icarea e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7, 8up7 criteriul acti5it76ii musculare ZZZZZZZZZZZZZ.. 112 6.2.1. *<erci6ii cu caracter 8e =or67 ZZZZZZZZZZZ. 112 6.2.2. *<erci6ii pe4tru 8e95oltarea elasticit76ii musculare 3i a mobilit76ii articulare ZZZZZZZZZZZZZZ. 115 6.2. . *<erci6ii cu caracter 8e rela<are ZZZZZZZZ...ZZ.. 117 6. . Ba9ele ge4erale ale mi3c7rilor ZZZZZZZZZZZ.Z... 117 6.". *<erci6ii libere ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ. 11# 6.5. *<erci6ii cu parte4er ZZZZZZZZZZZZZZZ.Z... 12" 6.6. *<erci6ii cu obiecte portati5e ZZZZZZZZZZZ..ZZ 127 6.6.1. *<erci6ii cu bastoa4e ZZZZZZZZZZZZZZ. 12# 6.6.2. *<erci6ii cu mi4gi me8ici4ale ZZZZZZ..ZZZZ. 1 1 6.7. *<erci6ii cu 3i la aparate speciale ZZZZZZZZ.ZZZ.. 1 " 6.7.1. *<erci6ii la scar7 =i<7 ZZZZZZZZZZZ..ZZ.. 1 " 175 6.7.2. *<erci6ii cu, pe 3i la ba4ca 8e gim4astic7 ZZZZZZ. 1 # 6.#. &eri46e meto8ice 8e elaborare a comple<elor 8e e<erci6ii 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 ZZZZZZZZZZZZZZ... 1"1 6.9. I48ica6ii meto8ice pri5i48 pre8area e<erci6iilor 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 ZZZZZZZZZZZZZZZ..ZZZ... 1"2 6.10. &orectarea atitu8i4ilor 8e=icie4te ale corpului pri4 e<erci6ii 8e 8e95oltare =i9ic7 ge4eral7 ZZZZZZZZZZZZ...
149

1"2 @II. EQERCI&II A$ ICATIVE ZZZZZZZZZZZZZ. 152 7.1. *<erci6ii aplicati5e speci=ice gim4asticii ZZZZZZZ.Z... 152 7.1.1. ):r:rea ZZZZZZZZZZZZZZZZZ.ZZ.. 152 7.1.2. &767rarea ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ... 15 7.1. . *scala8area ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ 155 7.1.". *<erci6ii 8e ri8icare 3i tra4sport ZZZZZZZZZ... 155 7.2. *<erci6ii aplicati5e 4especi=ice gim4asticii ZZZZZZ.Z... 156 7.2.1. Dersul ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ... 156 7.2.2. %lergarea ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ... 15# 7.2. . %ru4carea 3i pri48erea ZZZZZZZZZZZZ.Z. 15# 7.2.". S7riturile ZZZZZZZZZZZZZZZZ.ZZ... 159 7. . 0arcursuri aplicati5e ZZZZZZZZZZZZZZ.ZZ 161 7.". &orectarea atitu8i4ilor 8e=icie4te ale corpului pri4 e<erci6ii aplicati5e ZZZZZZZZZZZZZZZZZ... 162 @III. GI!NASTICA A$ ICAT= ZZZZZZZZZZZ.Z. 165 >iblio ra#ie ZZZZZZZZZZZZZZZZZ.ZZZZ... 169 176

150