Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Roata Daniel-Alexandru - Exploatarea Gazelor de Sist Prin Fracturare Hidraulica 2014

Roata Daniel-Alexandru - Exploatarea Gazelor de Sist Prin Fracturare Hidraulica 2014

Ratings: (0)|Views: 15|Likes:
Published by Daniel Alexander
Eseu argumentativ privind beneficiile si costurile acestei metode de exploatare a gazelor neconventionale, dar si asupra modului in care autoritațile publice ar trebui sa abordeze aceasta problema.
Eseu argumentativ privind beneficiile si costurile acestei metode de exploatare a gazelor neconventionale, dar si asupra modului in care autoritațile publice ar trebui sa abordeze aceasta problema.

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Daniel Alexander on Feb 02, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/02/2014

pdf

text

original

 
1
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
 
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
 
EXPLOATAREA GAZELOR DE
ȘIST
 PRIN FRACTURARE
HIDRAULICĂ
 
STUDENT: DANIEL-ALEXANDRU
ROATĂ
 
Bucureşti,
 Februarie 2014
 
2
Abstract: În prima parte a lucrării am considerat necesar să stabilesc cadrul legislativ
ambiguu al acestei chestiuni, atât
la nivel european, cât și la nivel național. Apoi voi continua cu evaluarea problemei pe care o ridică metoda de forare a gazelor de șist, printr
-
o comparație de tip cost
-beneficiu, accentuând efectele acestei metode în România. Concluzionez cu cateva obse
rvații
 privind abordarea problemei
pe care o avem în discuție, precum și cu privire la abordarea pe care consider că ar trebui să o aibă autoritățile publice vizavi de subiectul analizat în lucrarea de față.
 
Gazele de şist sunt considerate resurse neconvenţionale care se află într 
-
o concentraţie mică în volume de rocă, cu dispersie pe suprafeţe mari, aflate la adâncimi de 2
-3 km. Extragerea
acestora se realizează printr 
-
o tehnologie numită fracturare hidraulică
, fiind singura tehnologie de exploatare a acestui tip de gaze cunoscut
ă până în acest moment.
 
Opoziția față de această metodă este considerabilă, daca nu chiar
cvasi
unanimă, în rândul activiștilor de mediu, a
l ONG-
urilor ș
i al
cetățenilor români.
 
Consider că, în evaluarea acestui tip de exploatare, autoritățile
 publice din România
ar trebui să cântărească
 
argumentele pro și contra
 de o maniera cost- beneficiu, bazându-se pe
dovezile empirice existente și, în același timp, având în vedere metoda
fra
cționării hidraulice într 
-un context comparativ cu celelalte metode de valorificare a resurselor energetice. P
roblematica gazului de şist p
re
zintă un grad mare de noutate, acest fapt av
ând
două consecinţe
majore. Atât la
nivel global, dar mai ales la nivel naţional, “
nu au fost elaborate
suficiente studii care să stabilească cu certitudine care sunt efectele pe care le pot avea fracturarea hidraulică şi forajul orizontal, acestea rămânând deocamdată o necunoscută”
 (Simion 2013: p. 12). L
a nivelul ţării “nu există un cadru de reglementare şi nici un cadrul fiscal
 specifice
exploatării resurselor neconvenţionale, actuala legislaţie fiind specifică industriei petroliere în general. Prin urmare, aspectele specifice exploatării gazului de şist rămân neacoperite de actuala legislaţie în vigoare.”
 (
ibidem,
 p. 12).
Un raport cerut de Comisia Europeană
1
 
a concluzionat că “actualul cadru de reglementare existent la nivelul Europei este suficient pentru stadiul la care se desfăşoară acum activităţile de exploatare a gazului de şist. O nouă directivă dedicată gazelor de şist nu este imediat necesară”
 (Philippe & Partners 2011).
Totuși,
un studiu comisionat de un
 
alt organ competent,
Direcţia
1
 
Organism
care reprezintă interesele
Uniunii Europene în ansamblu
 
 
3
Generală Politici Interne din cadrul Parlamentului European
2
, trage
semnale de alarmă cu privire la situația de fapt a acestei chestiuni: “nu există nici o directivă cuprinzătoare privind activitatea minieră, fiind absolut necesară realizarea unor analize detaliate referitoare la cadrul de reglementare al extracţiei gazului de şist şi a uleiului de şist, actualul cadru
de reglementare  prezentând o serie de lacune.
 (Lechtenböhmer, Altmann, Capito, Matra, Weindrorf 2011)
În România, încă nu există un cadru de reglementare a explorării şi exploatării acestui tip de
resurse energetice. Referitor la impactul asupra mediului, Ministerul Mediului (2012) noteaz
ă
 
nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte
de explorare/exploatare a gazului de şist, la autorităţile de mediu din teritoriu.
 
Astfel, se observă că “atât la nivel internaţional, dar şi naţional, actu
alul cadru legislativ nu
stabileşte standarde suficiente privind evaluarea impactului asupra mediului şi nici standarde  privind cele mai bune tehnici în domeniul fracturării hidraulice, în lipsa acestora fiind foarte greu de realizat o protecţie adecvată.”
 (Simion 2013: p. 12) În lumina
celor de mai sus, voi purcede către
 cea de-
a doua parte a acestei lucră
ri. În fapt, în
lipsa unor evaluări concrete, propun să formăm un fir fenomenologic rațional ș
i cognitiv atât asupra mecanologiei acestei metode de extragere a gaz
elor de șis
t
, cât ș
i a fenomenologiei
 producerii fiecărui risc î
n parte. Costurile sunt reprezentate în principal de riscuri de ordin ecologic. Unul dintre riscurile pe
care metoda fracturării hidraulice le prezintă, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru
oameni, este constituit de
compoziția chimică a apei folosite
 în acest proces.
Același raport al
Parlamentului European
arată că
, datori
tă secretelor comer 
ciale,
compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetă
torii au identificat peste 750 de
asemenea substanțe. Conform unei liste cupr 
inzând 260 de astfel de substan
ț
e
, furnizată
 de statul  New York,
aceasta conţine
 
58 de substanţe
 cu
 proprietăţi problematice
. Dintre acestea, 6 fac
 parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului,
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice, 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice
 pentru sănătatea urmană, 8
 
substanţe sunt
 clasificate ca fiind cancerigene. (Altmann 2012: p. 22,
apud
Wood
et al.
2011)
2
 
Organism care
reprezintă cetăţenii
statelor membre
UE şi este format din reprezentanți aleși direct de către aceştia
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->