INTRODUCERE

Prezenta lucrare abordeaz dezvoltarea psiho-social a copiilor de vrst precolar mare (11-12 ani).

CAPITOLUL I MATURITATEA SOCIAL I DEZVOLTAREA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Mintea emoional opereaz mult mai rapid dect cea raional.(...). aciunile care izvorsc din mintea emoional poart cu ele o senzaie puternic i special de certitudine, sunt produse bine direcionate i reprezint o modalitate simplificat de abordarea lucrurilor, care poate fi absolut nucitoare pentru mintea raional. (Daniel oleman) Dezvoltarea psi!osocial se refer la modificrile ce apar "n cadrul personalitii, emoiilor, i "n relaiile individului cu ceilali. #a orice vrst, modul "n care este conceptualizat i evaluat propria persoan influeneaz nu numai performanele co$nitive, ci i funcionarea or$anismului din punct de vedere somatic. Daniel oleman, "n %&&', a realizat un sonda( avnd ca participani un numr mare de prini i profesori din diverse ri. )ezultatele au relevat o tendin mondial a $eneraiei actuale de copii de a avea mult mai multe probleme emoionale comparativ cu $eneraiile anterioare. *n coal educaia emoional a elevilor este ne$li(at "n favoarea pre$tirii academice+ astfel, se impune o nou perspectiv referitor la ceea ce ar trebui s ofere i s formeze colile, o dezvoltare complet a elevilor care s le asi$ure o adaptare optim la problemele cu care se confrunt iar acest lucru trebuie s se realizeze "nc din "nvmntul preprimar. Dezvoltarea abilitilor emoionale ale copiilor este important pentru c a(uta la stabilirea i meninerea relaiilor cu ceilali, a(ut precolarii s se adapteze la mediul $rdiniei i c previne apariia problemelor emoionale i de comportament. Dezvoltarea abilitilor sociale este important pentru c asi$ur "nsuirea unor comportamente eseniale pentru buna funcionare a unei relaii rspunznd nevoilor de comparare social pozitiv i de asi$urare a unei securiti emoionale, a sentimentului de intimitate, de spri(in i protecie. De asemenea, dezvoltarea abilitilor sociale reduce factorii de risc determinani ai performanelor colare slabe asi$urnd sntatea emoional a persoanei. -ornind de la aceste ar$umente este (ustificat iniiativa de a derula cercetri i elabora pro$rame "n vederea dezvoltrii competenelor socio.emoionale la vrsta precolar. /bilitile sociale i emoionale dezvoltate pn la vrsta de 0.1 ani sunt principalul predictor pentru performana i adaptarea colar pn la %2 ani (Mircea Miclea)

1.1. Definirea conceptu ui !e !e"#o tare. -rin !e"#o tare "nele$em totalitatea modificrilor secveniale ce apar "ntr.un or$anism pe msur ce acesta parcur$e traseul de la concepie la moarte. /ceste modificri sunt determinate de dou cate$orii de procese, cele determinate biolo$ic i, a doua cate$orie se refer la procesele care apar datorit interaciunii cu mediul. -rocesul de dezvoltare este un proces unitar ce se realizeaz pe mai multe niveluri, fi"ic$ co%niti# &i p'i(o'ocia . De"#o tarea fi"ic) cuprinde procesele de cretere i maturizare fizic a "ntre$ului corp, toate or$anele sale, dezvoltarea i desvrirea funcionrii lor. Dezvoltarea fizic vizeaz, modificrile "n $reutate, lun$ime, ale musculaturii i oaselor, ale or$anelor interne i ale creierului. /ceste modificri influeneaz dezvoltarea individului intelectual, motorie, emoional precum i "n planul formrii i dezvoltrii personalitii. De"#o tarea co%niti#) presupune formarea "n timp a proceselor, "nsuirilor i structurilor psi!ice (ce apar la nivelul percepiei, "nvrii, memoriei, raionamentului, limba(ului), sc!imbarea i reor$anizarea i perfecionarea lor la niveluri funcionale ct mai "nalte. /ceste aspecte sunt influenate de dezvoltarea emoional i motorie. /cest tip de dezvoltare se caracterizeaz prin cteva particulariti, . "n ansamblul ei, dezvoltarea co$nitiv nu prezint o structur i desfurare linear, simpl i constant ci presupune o direcie calitativ.ascendent+ . este individual, personal, prezint anumite caracteristici comune tuturor oamenilor, dar i aspecte i specifice fiecrui individ+ . este sistemic, adic producerea unei sc!imbri influeneaz or$anizarea psi!ic de ansamblu. . este stadial, adic de.a lun$ul vieii se pot constata transformri calitative i cantitative corelate care difereniaz un interval al vieii de un altul. 3e identific mai multe stadii care se difereniaz "ntre ele dar au i le$turi unele cu altele, asi$urnd o anumit continuitate dezvoltrii. De"#o tarea p'i(o'ocia ) se refer la modificrile ce apar "n cadrul personalitii, emoiilor, i "n relaiile individului cu ceilali. #a orice vrst, modul "n care este conceptualizat i evaluat propria persoan influeneaz nu numai performanele co$nitive, ci i funcionarea or$anismului din punct de vedere somatic. Etape !e !e"#o tare -apalia i 4lds (%&&5) consider c "n dezvoltarea fiecrei fiine umane se distin$ urmtoarele etape, * Perioa!a prenata ) (din momentul concepiei pn la natere) 6 aceast etap se caracterizeaz prin formarea structurii fundamentale a corpului i or$anelor sale. 3e "nre$istreaz cel mai accelerat ritm de cretere fizic din "ntrea$a e7isten uman dar i vulnerabilitatea foarte mare la factorii de mediu. * Perioa!a !e nou n)'cut &i 'u%ar (2.% an) 6 la aceast vrst nou nscutul este dependent de aduli. 3unt funcionale, "nc de la natere, toate simurile. /ceast etap de vrst este caracterizat printr.o cretere rapid i o dezvoltare accelerat a abilitilor

motorii, prin funcionare, "nc din primele sptmni de natere, a capacitilor de "nvare i de memorare. De asemenea, se dezvolt ataamentul fa persoanele semnificative. * Copi )ria ti+purie (%.8 ani) 6 principalele ac!iziii ale aceste vrste sunt, contiina propriei persoane, limba(ul compre!ensiv i cel e7presiv, interesul fa de ceilali copii. * V,r'ta pre&co ar) (8.0 ani) 6 principalele ac!iziii ale acestei vrste sunt, dezvoltarea forei fizice i a abilitilor motorii fine i $rosiere, dezvoltarea relaiilor cu semenii si, amplificarea independenei i autocontrolului, dezvoltarea (ocului i creativitii ca activiti, dezvoltarea ima$inaiei. 9otui, este "nc e$ocentric, are o viziune ilo$ic asupra lumii, iar $ndirea lui se afl "n stadiul preoperator. * V,r'ta &co ar) +ic) (0:1.%2:%% ani) . creterea fizic este "ncetinit, $ndirea se afl "n stadiul operator.concret, e$ocentrismul "ncepe s dispar, limba(ul, memoria i metamoria se perfecioneaz, relaiile cu prietenii se dezvolt foarte mult, devenind cele mai importante, se dezvolt i conceptul de sine. * Prea!o e'cen-a*pu.ertatea (%2:%%.%;:%' ani) 6 se "nre$istreaz modificri de ordin fizic ample, rapide i profunde, atin$ndu.se maturitatea reproductiv. * A!o e'cen-a (%;:%'.52 ani) 6 "n aceast etap de vrst se manifest pre$nant cutarea propriei identiti. 3e dezvolt capacitatea de a $ndi abstract i de a utiliza raionamente tiinifice. <nteraciunile cu prinii sunt, de multe ori, conflictuale, pe primul plan trecnd $rupul de prieteni. * V,r'ta a!u t) t,n)r) (52.;2 ani) . sunt luate decizii "n le$tur cu viaa intim i viaa profesional a persoanei, sntatea fizic atin$e punctul su ma7im, apoi "ncepe uor declinul. /bilitile intelectuale se cristalizeaz. * V,r'ta /!e +i0 oc1 (;2.0' ani) 6 "n aceast etap de vrst, sntatea fizic "ncepe s se deterioreze, abilitile de rezolvare a problemelor practice sunt optime dar capacitatea de a rezolva probleme noi este afectat. =ste aa.numita $eneraia >sand?ic!, maturizarea copiilor duce la prsirea casei printeti. * V,r'ta a!u t) t,r"ie 2 .)tr,ne-ea ("ncepnd cu 0' ani) . ma(oritatea persoanelor sunt "nc sntoase i active (din punct de vedere intelectual), dei apare un declin al abilitilor fizice. /ceast "mprire a etapelor de vrst este realizat "n scop didactic, deosebirile dintre etape pot s nu fie foarte evidente sau pot unele caracteristici specifice unei etape s se suprapun altei etape. =7ist, de asemenea, i diferenele individuale care apar "n dezvoltare.. 3actorii !e"#o t)rii p'i(ice4 /dultul este rezultatul unui lun$ proces de dezvoltare care este multideterminat i multicondiionat. @actorii care sunt considerai ca fiind fundamentali sunt, ereditatea, mediul, educaia. Ere!itatea este definit ca fiind proprietatea fiinelor vii de a transmite urmailor caracterele dobndite de.a lun$ul filo$enezei. /ceste caracteristici se transmit prin

intermediul codului $enetic, adic totalitatea $enelor caracteristice unei specii i a modului lor de or$anizare. enele sunt or$anizate "ntr.un mod individual la fiecare i formeaz un $enom unic, care intrnd "n interaciune cu mediul formeaz fenotipul. *n urma cercetrilor realizate "n cadrul biolo$iei s.a demonstrat c se transmit ereditar, . caracteristici specifice de statur i $reutate+ . aspecte fizionomice caracteristice (forma feei, culoarea oc!ilor i a prului, etc.). . caracteristici structurale i funcionale ale diverselor or$ane+ . specificul structural i funcional al sistemului nervos+ . specificul structural i funcional or$anelor de sim+ . caracteristici specifice ale bioc!imismului san$uin+ -e baza studiilor de specialitate, putem contura importana ereditii "n dezvoltarea ps!ic a individului, . ereditatea asi$ur baza or$anic a activitii psi!ice+ . ereditatea este un factor potenial i polivalent al dezvoltrii psi!ice+ . ereditatea acioneaz mai puternic la vrstele timpurii+ . ereditatea nu este suficient pentru dezvoltarea psi!ic pentru c ea nu se transform automat "n componente ale vieii psi!ice umane. . se consider c ereditatea asi$ur premisele vieii psi!ice. Me!iu este reprezentat de totalitatea influenelor naturale i sociale, fizice i spirituale, directe i indirecte, or$anizate i neor$anizate, voluntare i involuntare, care constituie cadrul "n care se nate, triete i se dezvolt fiina uman. Mediul influeneaz dezvoltarea individului prin mai multe modaliti, "n funcie de tipul de mediu la care facem referire. /stfel vorbim despre, . mediul fizic . condiiile $eo$rafice, climatice etc. . mediul socio.economic . condiiile materiale de e7isten+ . mediul socio.profesional . statutul i rolul profesional ale celor din (ur+ . mediul socio.culturale . accesul la cultur i nivelul de colarizare al familiei:antura(ului+ . mediul socio.afectiv . climatul afectiv, frecvena i calitatea le$turilor cu ceilali 9ipurile de influene sus.amintite se manifest $rade diferite de intensitate, "n funcie de fiecare tip de mediu cu care fiina uman interacioneaz. )eferitor la rolul mediului "n dezvoltarea psi!ic a individului, putem spune c, . mediul acioneaz asupra fondului ereditar al fiecruia, "l activeaz i "l face s contribuie la dezvoltarea psi!ic+ . determin individul s comunice, s coopereze i s colaboreze, devenind astfel un factor de socializare+ . d semnificaie i o interpretare social comportamentelor individului+ . produce i promoveaz valori i criterii apreciative care devin factorii principali ai orientrii i dezvoltrii individului+

. poate e7ercita att influene pozitive ct i ne$ative. Aele ne$ative sunt diminuate i eliminate prin intermediul educaiei. . este un factor necesar, dar nu suficient pentru desvrirea dezvoltrii individului. E!uca-ia reprezint ansamblul de aciuni i activiti care inte$reaz fiina uman ca pe un factor activ, se desfoar sistematic, unitar, or$anizat, avnd un coninut cu necesitate definit de societate, uznd de procedee, metode, mi(loace adecvate, i fiind condus de factori competeni special calificai. )olul educaiei "n dezvoltarea psi!ic, . transform potenialul ereditar "n componente ale vieii psi!ice+ . direcioneaz influenele de mediu conform scopurilor i obiectivelor sale+ . formeaz i dezvolt procesele superioare ale psi!icului uman+ . planific dezvoltarea psi!ic i pune "n aplicare aciunile planificate+ . stimuleaz dezvoltarea psi!ic prin crearea de decala(e optime "ntre cerine i posibiliti oferind mi(loacele necesare depirii acestor decala(e. . deine potenialul de a accelera dezvoltarea psi!ic. 1.5. Particu arit)-i a e !e"#o t)rii a #,r'ta pre&co ar)4 Caracteri"are %enera ) a #,r'tei pre&co are Brsta precolar aduce modificri ma(ore "n viaa copilului, att "n planul dezvoltrii fizice i psi!ice ct i "n plan relaional. /ceasta este vrsta la care cerinele familiei sunt completate de solicitri variate i comple7e specifice mediului $rdiniei. /ceste solicitri antreneaz activarea tuturor posibilitilor de adaptare ale copilului i diversificarea reaciilor sale comportamentale. Cocul este, "n continuare, activitatea fundamental specific acestei vrste dar capt un caracter structurat subsumndu.se scopurilor instructiv.educative. -recolaritatea este vrsta descoperirii realitii fizice, a realitii umane, a autodescoperirii, copilul contientiznd e7istena unei lumi e7terne, care nu depinde de el i de care trebuie s in cont dac vrea s.i "i atin$ scopurile. /dulii adopt roluri diferite i diverse fa de copil, informeaz, dau indicaii, impun re$uli, controleaz, creeaz momente tensionate, dar i recompenseaz, ofer momente de apropiere afectiv i protecie, fapt ce "i ofer copilului posibilitatea s "nvee din atitudinea i comportamentul prinilor. Repere a e !e"#o t)rii anato+o*fi"io o%ice4 #a ;.' ani creterea traverseaz o perioad mai lent ("n medie ;.0 cm:an) pentru ca spre sfritul acestei perioade ritmul s fie mai intens. /stfel, . "ntre 8.0:1 ani copilul crete "n "nlime de la &5 cm la %%0 cm+ . ponderal se dezvolt de la %; D$ la 55 D$+ . fetele au $reutatea i talia mai mic de ct bieii, cu apro7imativ % cm mai puin la "nlime i 2,' D$ "n $reutate+ . procesul de osificare continu, "ns oasele sunt "nc elastice

dantura provizorie se deterioreaz "n timp ce mu$urii danturii definitive se "ntresc+ . coloana vertebral fiind este "nc destul de elastic, se deformeaz uor+ . muc!ii lun$i ai membrelor se dezvolt mai rapid comparativ cu cei scuri ai minii de aceea copilul de vrst precolar e7ecut mai uor micri ample (mers, aruncare) comparativ cu micrile fine ce presupun precizie i meticulozitate (desen, decupat, tricotat). Aea mai mare modificare apare la nivelul sistemului nervos. Aelulele nervoase se difereniaz, "i perfecioneaz funciile. Areierul "i mrete volumul+ la sfritul precolaritii cntrete %522 $, apro7imativ ;:' din $reutatea lui final. 3e dezvolt mult zonele corticale ale vorbirii fapt ce duce la o dezvoltare mai accentuat a limba(ului. 9ot "n aceast perioad se contureaz dominana asimetric a emisferelor cerebrale, ceea ce se va repercuta asupra lateralitii copilului (dreptaci, stn$aci, ambide7tru). 3ub aspectul bioc!imismului intern al or$anismului, activitatea timusului ($landa de cretere) scade i se intensific aciunea $landei tiroide i !ipofize, astfel se e7plic mobilitatea copilului. Repere a e !e"#o t)rii p'i(ice Motricitatea -recolarul simte o adevrat plcere "n a "ntreprinde o $am variat de aciuni, imit tot ce fac adulii, folosete limba(ul non.verbal, $esticuleaz "n timpul vorbirii, "i e7prim tririle emoionale prin pantomim i mimic. Micrile $rosiere i necontrolate de la 8 ani sunt "nlocuite "n anul urmtor cu micri fine, pline de $raie, aceast $raie datorndu.se att noilor ac!iziii "n plan anatomo.fiziolo$ic ct i datorit faptului ca se afl "n centrul ateniei i face tot posibilul de a satisface atenia i ateptrile celor din (ur. Micrile sunt e7presive, delicate, cu mare "ncrctur afectiv i semantic. Au ct ne apropiem de vrsta specific debutului colaritii, $raia i fineea e7ecutrii micrilor este "nlocuit cu fora, precizia i ri$oarea. enzorialitatea Sen'i.i itatea precolarului (capacitatea de a avea 'en"a-ii) se adncete i restructureaz, sensibilitatea auditiv i vizual captnd prioritar informaiile. #a 8.; ani copiii difereniaz i recunosc doar culorile fundamentale (rou, $alben, verde i albastru), celelalte fiind difereniate "n (urul vrstei de ' ani. 3ensibilitatea tactil capt noi funcii, trecnd de la scopul de e7plorare la cel de stabilire a semnificaiilor. Aoordonarea dintre sensibilitatea tactil i cea vizual este, "ns, insuficient dezvoltat, de aceea precolarii avnd dificulti "n a recunoate diferite obiecte prin simul tactil dac obiectul a fost perceput anterior vizual. Percep-ii e sunt "nc "ncrcate afectiv i situaional dar sunt subordonate $ndirii i intenionalitii. -ercepia timpului i a spaiului "ncep s funcioneze normal iar percepia unor "nsuiri spaiale cum ar fi percepia adncimii, a reliefului, a formei sau mrimii se realizeaz mai uor, comparativ cu etapa anterioar, datorit capacitii de a antrena mai muli analizatori. Dimensiunile temporalitii (mai devreme, mai trziu,

mine, ieri, astzi, etc.) sunt din ce "n ce mai prezente "n activitatea copilului, asi$urnd dezvoltarea percepiei timpului. Repre"ent)ri e precolarului au un caracter intuitiv, situativ, fiind "ncrcate de "nsuirile concrete ale obiectelor i fenomenelor. Mai structurate i sc!ematizate devin la sfritul precolaritii. #a aceast vrst se dezvolt att reprezentrile memoriei ct i ale ima$inaiei. !ntelectul 6,n!irea copilului precolar este, . preconceptual, adic copilul opereaz cu constructe care nu sunt nici noiuni individualizate, nici noiuni $enerale+ . intuitiv . rmne le$at de ima$ine+ . e$ocentric . copilul crede c este centrul universului i atribuindu.i o mare for, acest fapt datorndu.se incapacitii sale de a distin$e suficient realitatea obiectiv de cea subiectiv, personal+ . ma$ic 6 muli copii "ntre ; i 0 ani cred c soarele "i urmeaz sau c!iar c ei sunt "n stare s controleze fenomene sau elemente ale naturii+ . animismul 6 const "n faptul c precolarul atribuie lucrurilor "nsuiri specific umane. -recolarul mic crede c orice component al mediului "ncon(urtor posed suflet. . artificialismul 6 credina c toate lucrurile i fenomenele din mediu sunt fabricate de om+ . sincretismul 6 copilul face confuzii "ntre parte i "ntre$, combin "nsuirile obiectelor astfel "nct acestea "i pierd identitatea proprie+ . preoperatorie 6 absena noiunilor de conservare, volum, $reutate. Li+.a0u 4 se "mbo$ete sub aspect cantitativ. De la E22.%222 de cuvinte la 8 ani, se a(un$e la %022.5222 de cuvinte la ; ani, 8222 de cuvinte la ' ani i peste 8'22 de cuvinte la 0 ani. 3e dezvolt coerena limba(ului, caracterul "nc!e$at i structurat. 3e face trecerea la limba(ul conte7tual, dezvoltndu.se pe ln$ dialo", i monolo"ul ca form a limba(ului. -rincipala ac!iziie, raportndu.ne la formele limba(ului, este apariia limba#ului interior, proces ce are loc "ntre 8 ani F i ' ani F . $cest %apt sporete capacitatea copilului de a-i plani%ica i autore"la activitatea. 3e dezvolt i latura fonetic a limba(ului, dei "nc pronunia anumitor sunete nu este "nc perfect, manifestndu.se prin omisiuni, inversiuni, substituiri "ns numrul acestor $reeli dispar spre sfritul precolaritii cnd aproape toi copiii pronun corect sunetele. Aopiii, "n aceast etap "i "nsuesc att fondul le7ical ct i semnificaia cuvintelor. -roblema cea mai important a precolaritii o constituie "nsuirea structurii $ramaticale a limba(ului (s.l ba$ "n ap "n loc de s.l ba$e "n ap) i formarea independent a cuvintelor (cinelu "n loc de celu). Me+oria$ la vrsta precolar, trece la forme superioare adic alturi de memorarea mecanic apare i cea lo$ic+ alturi de cea involuntar se dezvolt i cea voluntar.

Aoninutul memoriei se diversific, copilul memornd micri, cuvinte, ima$ini, idei, stri afective. #a aceast vrst se dezvolt foarte mult #o u+u +e+oriei dar totui, acest proces se caracterizeaz "n continuare prin incoeren i lips de sistematizare. Aten-ia 6 "n precolaritate crete stabilitatea i concentrarea ateniei, se mrete volumul, atenia fiind caracterizat prin selectivitate i activare. 9otui, atenia involuntar predomin la aceast vrst. &ezvoltarea socio-emo'ional Afecti#itatea 6 viaa afectiv a precolarului suport modificri att "n plan cantitati (crete numrul strilor i dispoziiilor afective) ct i calitativ (se diversific formele e7istente, apar noi forme). Datorit dezvoltrii capacitii de a.i stpni emoiile, copilul manifest o serie de reticene afective, nu pln$e cnd cade sau se lovete, refuz s fie mn$iat "n prezena persoanelor de aceeai vrst, etc. 9ririle afective devin mai profunde, astfel, dac la 8 ani nu este impresionat de o persoan care pln$e, la ' ani manifest conduite de protecie. 3e contureaz mai clar unele sentimente morale (ruinea, mulumirea, prietenia, etc.). Brsta precolar este vrsta "n care se face trecerea de la emoii la sentimente, ca stri afective stabile, $eneralizate. 9otui afectivitatea precolarului este "nc instabil, cu treceri rapide de la o stare afectiv la alta, total opus. De"#o tarea co+peten-e or e+o-iona e4 De a 5 a 7 ani, . vorbesc despre propriile emoii+ . identific i difereniaz e7presiile faciale ale emoiilor de baz+ . manifest frecvent accese de furie sau team de separare+ . "ncep s "nelea$ cauzele a emoiilor de baz+ . pot face inferene de $enul dacG.atunci+ . utilizeaz strate$ii comportamentale de autore$la( emoional. De a 7 a 8 ani, . identific i difereniaz e7presiile faciale ale mai multor emoii+ . identific i difereniaz emoii i dup ali indicatori dect e7presii faciale+ . pot diferenia emoiile pozitive de cele ne$ative+ . manifest interes "n e7plorarea emoiilor celorlali+ . "ncep s foloseasc diferite etic!ete lin$vistice pentru diverse emoii care sunt mai $reu de difereniat (suprare vs. "n$ri(orare)+ . realizeaz atribuirii e7terne pentru a e7plica cauza a diferite emoii+ . nu pot s "nelea$ faptul c o persoan poate e7perimenta dou emoii "n acelai timp+ . "nele$ consecinele pozitive sau ne$ative ale e7primrii emoiilor+ . "ncep s contientizeze faptul c acelai eveniment poate determina apariia unor triri diferite la persoane diferite+

pot s amne o recompens mai mic cu scopul obinerii ulterioare a uneia mai consistent+ . re$larea emoional se realizeaz mai uor+ . "ncep s aplice sin$uri strate$ii de re$lare emoional De a 8 a 9 ani4 . iau "n calcul i factorii situaionali "n identificarea emoiilor+ . denumesc ma(oritatea emoiilor+ . accept foarte $reu eecurile devenind critici cu ei "nii+ . se dezvolt empatia+ . "i formeaz simul moralitii+ . "ncep s "nelea$ faptul c emoiile nu sunt determinate de evenimente ci de modul "n care noi interpretm acele evenimente+ . sunt capabili s "i elaboreze sin$uri propriile re$uli de re$lare emoional. 1.:. De"#o tarea 'ocia ) &i !e"#o tarea per'ona it)-ii #a aceast vrst se pot observa modificri ma(ore "n planul comportamentului social i emoional. -recolarii "ncep s devin mai "ncreztori "n forele proprii i sunt interesai de lr$irea sferei de relaii sociale. )elaiile pozitive cu prietenii reprezint o important surs de "nvare social. Aonceptul de sine sufer modificri. Aopiii "ncep s se perceap nu doar ca simpli actori ai propriilor aciuni, ci i ca i creatori ai acestora. *i dezvolt o constan a sinelui i se construiete stima de sine. 3e dezvolt, de asemenea, i identitatea de $en care reprezint asumarea mental a se7ului, apartenena la o cate$orie de $en. Aonceptul de $en apare mai "nti cu referire la sine i doar apoi se e7tinde la cei din (ur. Diferenele temperamentale "ncep s se manifeste tot mai pre$nant. 3e consider c diferenele interindividuale pot fi re$site pe un continuum timiditate i in!ibiie sociabilitate i e7troversiune. /ceste diferene sunt i mai clare atunci cnd copiii "ntlnesc situaii mai puin cunoscute sau mai puin obinuite. 3e intensific relaiile cu prietenii. *ncepnd de la 8 ani e7ist o tendin pronunat pentru ale$erea prietenilor pe considerente de se7, vrst i modul "n care se comport. *n cadrul $rupului de prieteni se creeaz interaciuni sociale mult mai accentuate i (ocuri mult mai comple7e. =7ist, "ns, i interaciunile ne$ative, lucru evideniat "n numrul crescut de conflicte.

Etape e ac(i"i-iei co+porta+ente or 'ocia e a #,r'ta pre&co ar)4 De a : a 7 ani4 . precolarii devin mai independeni fiind capabili s realizeze sin$uri sarcini simple sau s urmeze instruciuni simple+

devin mai interesai de ali copii, iniiaz (ocuri cu acetia, "i "mpart (ucriile, "i ateapt rndul "n timpul (ocului+ . apare (ocul dramatic. De a 7 a 9 ani, . "ncep s "nelea$ (udecile morale+ . e7ploreaz diferenele dintre se7e+ . devin mult mai contieni de ei ca persoane fiind interesai "n a stabili relaii de prietenie cu ali copii+ . stabilesc le$turi de prietenie+ . se compar cu ceilali copii+ . (ocul dramatic este mult mai apropiat de realitate. I+portan-a !e"#o t)rii a.i it)-i or 'ocio*e+o-iona e a #,r'ta pre&co ar) /bilitile sociale i emoionale dezvoltate pn la vrsta de 0.1 ani sunt principalul predictor pentru performana i adaptarea colar pn la %2 ani (Mircea Miclea) =moia este o trire a unei persoane fa de un eveniment important pentru aceasta. (/dina Hoti ). =moiile unei persoane apar i se manifest ca urmare a modului "n care aceasta interpreteaz un eveniment, o situaie. =moiile "ndeplinesc dou funcii principale, de comunicare a unei nevoi i de orientare a comportamentului. 4 emoie implic modificri la nivel biolo$ic (e7. creterea ritmului cardiac, accelerarea ritmului respiraiei, transpiraie etc.), co$nitiv (e7. consider c nu sunt eu de vin ), comportamentale, (e7. e7presivitate emoional manifestat prin comportament.) -rincipalele competene emoionale sunt, . recunoaterea i e7primarea emoiilor+ . "nele$erea emoiilor+ . re$larea emoional. /dulii sunt cei care "i aduc aportul la dezvoltarea abilitilor emoionale ale precolarilor prin reacia pe care o au la emoiile pe care copiii le e7prim (pot determina in!ibarea sau e7primarea emoiilor viitoare), prin discuiile pe care le poart cu copiii despre emoii ("i a(ut pe copii "n "nele$erea situaiilor emoionale i reacionarea adecvat la acestea), e7primarea de ctre aduli a propriilor emoii (adultul este un model i "n ceea ce privete e7presivitatea i e7primarea emoional). Dezvoltarea abilitilor emoionale ale copiilor este important, . pentru c a(uta la stabilirea i meninerea relaiilor cu ceilali+ . pentru c a(ut precolarii s se adapteze la mediul $rdiniei+ . pentru c previne apariia problemelor emoionale i de comportament. /bilitile sociale sunt acele abiliti care asi$ur manifestarea unei conduite eficiente "n interaciunile cu ceilali "n vederea atin$erii scopului stabilit. Aompetenele sociale de baz, la aceast vrst, sunt, . iniierea i meninerea unei relaii+ . inte$rarea "ntr.un $rup.

-rima competen se refer la "nsuirea unor comportamente eseniale pentru buna funcionare a unei relaii rspunznd nevoilor, de comparare social pozitiv i de asi$urare a unei securiti emoionale, a sentimentului de intimitate, de spri(in i protecie. Daniel oleman "n %&&' a realizat un sonda( avnd ca participani un numr mare de prini i profesori din diverse ri. )ezultatele au relevat o tendin mondial a $eneraiei actuale de copii de a avea mult mai multe probleme emoionale comparativ cu $eneraiile anterioare, sunt mai sin$uri i mai deprimai, mai furioi, mai emotivi i mai predispui s devin an7ioi, mai impulsivi, mai a$resivi. *n coal educaia emoional a elevilor este ne$li(at "n favoarea pre$tirii academice. /stfel, se impune o nou perspectiv referitor la ceea ce ar trebui s ofere i s formeze colile, o dezvoltare complet a elevilor care s le asi$ure o adaptare optim la problemele cu care se confrunt iar acest lucru trebuie s se realizeze "nc din "nvmntul preprimar. De asemenea, dezvoltarea abilitilor sociale reduce factorii de risc determinani ai performanelor colare slabe asi$urnd sntatea emoional a persoanei. Con'truc-ia te'te or p'i(o o%ice4 Aonstrucia testelor psi!olo$ice este un demers care a dus la crearea unei adevrate tiine. Demersul procesual de proiectare a unui test presupune parcur$erea a cinci etape (/lbu, %&&E+ Ao!en, Monta$ue, Iat!anson, 3?erdliD, %&EE+ Murp!J K Davids!ofer, %&&%), . conceptualizarea testului+ . construirea testului+ . aplicarea iniial a testului+ . analiza itemilor+ . revizuirea testului. Teorii e!uca-iona e$ !o#e"i e+pirice &i pro%ra+e care #i"ea") !e"#o tarea 'ocio*e+o-iona ) a pre&co ari or4 Iecesitatea dezvoltrii abilitilor socio.emoionale este susinut de mai multe teorii aprute "n literatura de specialitate. B"$otsDJ (%&1E) consider c vrsta precolar este vrsta la care apar primele semne ale dezvoltrii capacitii copiilor de a reLecta asupra modului "n care $ndesc i de a planiMca, $!ida i monitoriza propriul comportament (HerD i Ninsler, %&&'). /lbert =llis (%&&;) a demonstrat e7istena unor credine raionale care sunt direct relaionate cu anumite performane pozitive i consecine comportamentale, emoionale i sociale ale tinerilor cum ar M, acceptarea de sine, tolerana mare la frustrare i acceptarea necondiionat a celorlali. /lbert Handura (%&E0, %&&1) a cercetat modul "n care copiii "i interiorizeaz diferite comportamente prin observarea adulilor i a celor de vrsta lor care manifest comportamente acceptate social i a evideniat importana e7istenei unei auto.eMcaciti "n realizarea cu succes a unor sarcini sau a $si soluii "n situaii diMcile. Neiner:)otter au susinut teoria atribuirii la copii care se centreaz asupra credinelor pe care copii le au referitor la cauzele

evenimentelor care au loc "n viaa lor ()otter, %&00+ Neiner, 5222). Aonform acestei teorii i a studiilor care stau la baza ei, copiii care "i e7plic succesul obinut prin propriul efort i nu prin concurena factorilor e7terni prezint o mai mare motivaie intrinsec. Hernard (5225) a evideniat faptul c precolarii care nu au o dezvoltare corespunztoare a "ncrederii, perseverenei, or$anizrii, "nele$erii i rezistenei, incluznd i o subdezvoltare a 4biceiurilor Mentale pozitive, sunt predispui la sub. performan colar. Aercetrile realizate "n domeniul psi!olo$iei dezvoltrii i psi!olo$iei educaionale au relevat faptul c dezvoltarea abilitilor socio.emoionale sunt direct influenate de calitatea interaciunilor pe care copilul le stabilete cu adultul. <mportana dezvoltrii acestor abiliti de la o vrst ct de fra$ed "i re$sete (ustificare att "n teoria lui B"$otsDi (mai sus amintit) ct i "n principiile predrii e7plicite detaliate "n pro$ramele co$nitiv.comportamentale elaborate pentru copii (Mc innis i oldstein, %&&2), educaia raional emotiv propus de =llis (Onaus, %&1;+ Bernon, %&E&) sau -ro$ramul educaional Da, -oiP, propus de Hernard (5225) (de(a implementat i "n instituiile de "nvmnt precolar din )omnia). Qn raport al Aentrului Iaional de -ro$rame pentru Aopii Mici 3Q/ evideniaz faptul c reuita colar este determinat de "nclinaiile emoionale i sociale, si$urana de sine, interesul, s tie ce comportament se ateapt din partea lui, s "i stpneasc impulsurile, s fie capabil s atepte, s poat urma indicaiile date sau s poat cere spri(inul cadrului didactic, s "i e7prime nevoile "n compania celorlali. *n acelai raport este evideniat faptul c aproape toi elevii cu rezultate slabe la coal nu au dezvoltate unul sau mai multe elemente ale inteli$enei emoionale, indiferent dac au sau nu probleme co$nitive. *n acest raport este prezentat o list cu elementele c!eie ale capacitii de a tii cum s "nvei toate relaionate direct cu inteli$ena emoional, *ncrederea, Auriozitatea, <ntenia, Aontrolul de sine, )aportarea, Aapacitatea de a comunica, Aooperarea (Daniel oleman, 522'). Daniel oleman (522', 5221) descrie in$redientele active pe care trebuie s le conin un pro$ram de prevenie, descriind un astfel de pro$ram derulat 3Q/ pe parcursul a cinci ani, sponsorizat de N.9. rant Aonsortium (N.9. rant Aonsortium, studiul despre promovarea competenei sociale din C. David Ra?Dins, Aomuniti crora le pas CosseJ.Hass, 3an @rancisco, %&&5). Aercettorii acestui consoriu, au a(uns la concluzia c trebuie acoperit "ntrea$a list a capacitilor c!eie interpretate ca elemente de inteli$en emoional, indiferent de problema ce necesit a fi prevenit. /ceste capaciti sunt, Capacit)-i e+o-iona e, . identificarea i etic!etarea sentimentelor . e7primarea sentimentelor . evaluarea intensitii sentimentelor . controlul sentimentelor . amnarea rsplii

. controlarea impulsurilor+ . cunoaterea diferenei dintre sentimente i aciuni+ Capacit)-i co%niti#e4 . discuiile cu sine 6 purtarea unui dialo$ interior ca modalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau de re"ntrire a comportamentului cuiva+ . citirea i interpretarea comportamentelor sociale 6 de e7emplu, recunoaterea influenelor sociale asupra comportamentului . folosirea pailor pentru rezolvarea problemelor problemelor i luarea de decizii 6 de e7emplu, controlarea impulsurilor, stabilirea scopurilor, identificarea aciunilor alternative, anticiparea consecinelor . "nele$erea perspectivei altora+ . "nele$erea normelor de comportament (ce este acceptat i ce nu din punct de vedere comportamental)+ . o atitudine pozitiv fa de via+ . autocontientizarea 6 de e7emplu, dezvoltarea unor e7plicaii realiste despre sine+ Capacit)-i co+porta+enta e4 . nonverbale 6 comunicarea prin contact vizual, prin e7presiile feei, tonul vocii, $esturi, etc. . verbale 6 formularea unor cereri clare, rspunsul eficient la criticile aduse, rezistena "n faa influenelor ne$ative, ascultarea cu atenie a celorlali, etc.

O.iecti#e e 'tu!iu ui Aercetrile realizate "n domeniu s.au focalizat pe identificarea principalelor abiliti socio.emoionale, a capacitilor c!eie relaionate cu inteli$ena emoional i a etapelor de vrst cnd acestea se dezvolt "n vederea elaborrii unor pro$rame i activiti care au ca principal scop dezvoltarea acestor capaciti "n vederea preveniei apariiei a diferitelor probleme emoionale, sociale sau de comportament. *n ceea ce privete identificarea diferitelor aspecte i manifestri ale abilitilor socio.emoionale e7ist numeroase instrumente de evaluare. <nstrumentul conceput "n vederea realizrii acestui studiu este un c!estionar ce nu se rezum la surprinderea abilitilor emoionale i sociale ci urmrete identificarea principalelor capaciti c!eie relaionate direct cu inteli$ena emoional.

CAPITOLUL II DE3ICIENA DE AUZ I CUM SE MANI3EST LA COLARII MARI

5.1. A'pecte pri#in! !eficient !e au" i i+p icaii e ei a'upra e#o uiei per'ona it)ii Deficienta de auz nu este o problema care a aparut recent, nu este o S boala S a secolului TT<, ci ea a e7istat tot timpul, "nca din antic!itate. *n aceea perioada istorica, deficienta de auz era considerata o problema le$ata de vorbire. -laton a scris foarte mult despe acest lucru, "nsa ma(oritatea filozofilor apartinnd vremii au aderat la ori$inea teoriei divine. Hiserica a sustinut ca "ncercarea demutizarii unui surd reprezinta o blasfemie. =l era considerat un damnat si lipsa auzului, o pedeapsa data de Dumnezeu. Deficientii de auz erau defavorizati din toate punctele de vedere. =rau considerati needucabili, nu le era permis sa lucrez %E8%ED%2's e, sa detina proprietati si nu puteau mosteni nimic. #a %''2 istoria l.a consemnat pe -edro -once de #eon, care a fost recunoscut ca avnd cele mai semnificative rezultate privind "ncercarea de a.i face pe surzi sa vorbeasca. 3pania a fost prima tara care le.a acordat drepturi le$islative deficientilor de auz. <storia acesteui tip de deficienta este lun$a si nu constituie tema acestei lucrari, dar sunt cteva momente importante de mentionat, . %E08 . prima scoala Aarol Davila . scoala =lena Doamna "n Aotroceni . %E&2 . /l. ra!am Hell a or$anizat S/sociatia americana de "nvatat vorbirea la surziS . %E&8 . o le$e a parlamentului "n /n$lia face educatia surzilor obli$atorie de la 1 la %0 ani . %&5; . le$ea *nvatamntului primar . %&;; . "nvatamnt "n $radinite pentru copii de la 5 ani . %&1% . prima televiziune comerciala cu subtitrare pentru surzi . %&1' . Aon$resul 3Q/ , S #e$ea educatiei pentru toti copii !andicapati S . are loc inte$rarea "n "nvatamntul de masa a copilor surzi. . %&E; . utilizarea implantului co!lear "n /merica . %&;; . "nvatamnt "n $radinite pentru copii de la 5 ani.

5.5.

Cuno'tiinte !e .a"a pri#in! !eficienta !e au"

/paratul auditiv este format din , urec!ea e7terna, urec!ea madie si urec!ea interna. Mecanismul auzului se desfasoara astfel, vibratiile sonore sunt receptionate prin pavilionul urec!ii e7terne si transmise prin intermediul timpanului si a celor trei oscioare

aflate "n urec!ea medie, labirintul urec!ii interne unde produc vibratii fine ale unor fibre elastice ale membraei bazilare. /ceste vibratii stimuleaza celulele senzitive din or$anul lui Aorti, la nivelul caruia impulsurile mecanice se transforma "n e7citatii nervoase care se transmit prin nervul acustico.vestibular la talamus si apoi la re$iunea temporala a scoartei cerebrale. =7ista mai multe tipuri de surditati, ereditare si dobndite. Aele din urma pot fi prenatale, neonatale si postnatale. 3urditatile instalate prenatal si postnatal pna la 5 ani, afecteaza $rav capacitatea de comunicare si de adaptare emotionala a copilului. 3urditatile aparute "ntre 5 si 0 ani, unde daca pna atunci auzul a fost normal, consecintele pe planul dezvoltarii vor fi mai mici, pentru ca se presupune ca pna atunci s.a ac!izitionat limba(ul verbal. 3urditatile instalate la vrsta scolara au consecite ma(ore , cu repercursiuni asupra personalitatii copilului si adaptarii scolare. 3urditatile instalate "n perioada primei maturitati (%E.82 ani) produc "n asociatie tulburari "n viata familiala si sociala, cu perturbari $rave ale ec!ilibrului emotional si ale inte$rarii sociale. radele deficitului de auz Deficitul de auz este diferit de la un subiect la altul "n raport cu locul si profunzimea leziunii. radele Tipu pier!erii !e au" Cacracteri'tici e capacitatii au!iti#e pierderii auzului ;*5; !< /uz relativ normal . se aude si fosnetul frunzelor 52.;2 dH -ierdere de auz usoara sau. aude vorbirea de aproape si nu prea "nceata !ipoacuzie usoara . aude soapta "ntr.o camera linistita ;2.12 dH -ierdere de auz moderata. necesita protezare pentru a percepe conversatia sau . aude ceva din conversatie daca este purtata tare Ripoacuzie moderata . are probleme de perepere a conversatiei "n $rup 12.&2 DdH -ierdere de auz severa sau. poate auzi z$omote, vocea umana, unele vocale, !ipoacuzie severa fara a "ntele$e vorbirea . se protezeaza cu succes "n perceptia vorbirii -este &2 dH -ierdere de auz profunda. aude sunete foarte puternice care pot provoca sau cofoza senzatia de durere . se poate proteza cu proteze speciale. <mplicatiile pierderii de auz asupra dezvoltarii pe scurt 3istemul auditiv are rol tonifiant pentru "ntre$ psi!ismul uman fiind un rezonator fata de tot ce e7ista "n e7terior.

#a nivel uman reflectarea auditiei dobndeste un caracter mi(locit si $eneralizat si se raporteaza prin specificuzl sau la limba( dobndind o semnificatie co$nitiva. /naliza psi!olo$ica a receptiei senzoriale auditive se realizeaza prin prisma dezvoltarii psi!ice $enerale a individului. /. -ierderea de auz usoara . unele cercetari au dus la concluzia ca nu e7ista o influenta asupra dezvoltarii copilului cnd se produce o asemenea tulburare de auz. /lte cercetari au demonstrat ca se produc tulburari asupra limba(ului si vorbirii, fiind asociate cu probleme pe termen lun$ "n dezvoltare intelectului, "n ac!izitionarea cunostiintelor. Aopilul sufera usoare sc!imbari care fac dificila constructia unui depozit de memorie sau al unui cadru pentru sensul sunetelor. -ierderea de auz moderata . se caracterizeaza prin imaturitate "n vorbire, "n vocabular, "n concepte lin$vistice, discriminarea vorbirii este afectata, "n limba(ul e7presiv sunt folosite predominant propozitiile scurte si simple pentru ca nu poseda re$uli de construire a frazelor, foloseste un re$istru limitat de idei pentru a.si e7prima $ndurile. -ierderea de auz profunda . un nivel scazut al dezvoltarii, de "nvatare si "n ac!izitionarea limba(ului. Aopii surzi, proveniti din familii de surzi, prezinta mai putine dificultati de natura emotionala, fata de cei din familiile de auzitori. 5.7. Tra'aturi p'i(o*fi"ice a !eficientii !e au" *n ceea ce priveste dezvoltarea fizica, unii specialisti considera ca deficientii de auz manifesta anumite tulburari de motricitate, ec!ilibru static mai slab, indici scazuti la rezistenta la efort, indici scazuti ai capacitatii respiratorii.. Desi ma(oritatea sunt corectate prin intermediul actului educational, la cei cu deficiente asociate efectele ne$ative pot persista datorita lezarii concomitente a sistemului nervos central. *n onto$enza, surzii fac primii pasi mai trziu dect auzitorii, datorita lipsei de stimulare verbala si auditiva. De obicei, surzii au aparatul vestibular distrus, ceea ce.i face ca daca ei plon(eaza "n apa adnca sa nu aiba simtul orientarii spre suprafta si se pot "neca. )eferitor la dezvoltarea psi!o.fizica a deficientilor de auz, 3tanica. < a realizat o sinteza a particularitatilor lor care se refera la, U U U U Dezvoltarea motrica ce prezinta o "ntrziere oarecare )efle7ul de orientare pe baza de auz este diminuat, sau ine7istent )espiratia costodiafra$matica specifica limba(ului este minima 3imtul ec!ilibrului diminuat

H.

A.

U U U U

)eprezentarea are o "ncarcatura vizual.motrica Memoria se dezvolta mai lent Memoria vizual.motrica si afectiva este mai bine dezvoltata <ma$inatia, creativitatea are o evidenta specificitate vizual.motrica.

-e plan social au foat semnalate o serie de particularitati, precum, asocierea. Iu este competitiv, are o moralitate slab dezvoltata, nesociabil, credulitate,imaturitate, timiditate, iresponsabilitate, lipsa de su$estibilitate, neascultator, ri$id "n asumarea rolurilor. -e plan emotional s.a constatat ca sunt nevrotici, usor frustrabili, relativ depresivi, au reactii psi!otice constante, sunt e7plozivi, temperamentali, imaturi emotional, nu sunt empatici, nesentimentali, iritabili si au tendinte paranoide. *n plan comporamental adesea deficientii de auz prezinta a$resivitate, ri$iditate, lipsa de initiativa, posesivitate, "ncapatnare, !edonism, suspiciozitate, dezvoltare motorie slaba, si nu "n ultimul rnd, planul co$nitiei care va fi discutat mai pe lar$ "n capitolul viitor se remarca prin naivitate, inteli$enta precara, introspectie slaba, ne!otarre, interiorizare saraca, concretism si altele. 5.8. Caracteri"area %enera a a (an!icapu ui !e au" 4amenii au cinci simturi cu a(utorul carora e7perimenteaza lumea "ncon(uratoare, simturile fiind uneltele cu care "nvatam si comunicam. And se naste, copilul are mintea desc!isa si pre$atita pentru receptio.narea informatiilor prin toate aceste simturi. Au ct informatiile primite sunt mai numeroase, cu att copilul va putea "ntele$e lumea "ncon(u. ratoare si se va inte$ra mai bine "n societate. /uzul este critic pentru dezvoltarea vorbirii si a limba(ului "n $eneral. De aceea este foarte important ca pierderea de auz sa fie descoperita ct mai devreme cu putinta, "ntruct o "ntrziere "n dezvoltarea vorbirii si a limba(ului poate fi evitata daca e7ista o amplificare suficienta a sunetelor. Randicapul de auz apartine unei cate$orii mai ample de !andicapuri . cele senzoriale (din care face parte si deficienta de vedere) si reprezinta diminuarea sau pierderea totala sau partiala a auzului. -rin instalarea unui deficit auditiv, activitatea si relatiile individului cu lumea "ncon(uratoare sunt puternic perturbate. /tunci cnd !andicapul de auz e7ista de la nastere sau cnd apare de timpuriu (mica copilarie), dificultatile "n "nsusirea limba(ului de catre copil sunt ma(ore . vorbim despre fenomenul muteniei care "nsoteste pierderea totala a auzului. <n cazul "n care de$radarea auzului se produce dupa ac!izitia structurilor verbale si nu se intervine "n sens recuperator, se instaleaza un proces de involutie la nivelul "ntre$ii activitati psi!ice.

-utem spune ca, "n timp ce pierderea auzului "naintea vrstei de 5.8 ani are drept consecinta mutitatea (copilul devenind surdomut), disparitia simtului auditiv la ctiva ani dupa "nsusirea limba(ului de catre copil determina dificultati "n mentinerea nivelului atins, c!iar re$resii "n plan verbal (din punct de vedere al vocabularului, al intensitatii vocii sau al e7primarii $ramaticale). =fectele deficientei de auz sunt diferite deci "n functie de vrsta la care a aparut !andicapul auditiv, de particularitatile psi!ice ale individului, de mediul "n care traieste acesta, de atitudinea celor din (ur etc. 4 urec!e cu acuitate normala poate sa suplineasca surditatea celeilalte. Din punct de vedere statistic, unul din zece oameni sufera, "ntr.o masura mai mare sau mai mica, de tulburari ale auzului. =ste foarte dificil de a defini dezvoltarea normala atunci cnd este vorba despre oameni. @iecare individ se dezvolta "n felul sau "n ritmul sau. -utem vorbi de repere $enerale "n dezvoltarea auzului, desi este mai important de notat care este pro$resul natural al copilului prin diferitele stadii de dezvoltare dect sa ne concentram pe atin$erea unui reper specific pentru o vrsta specifica. @etusul uman poseda un auz rudimentar "nca din a 52.a saptamna de sarcina. /cest auz se va dezvolta si maturiza pe tot timpul sarcinii. @atul este apt sa auda sunete din e7terior, desi aude mult mai bine sunetele de frecventa (oasa dect sunetele de frecventa "nalta. "ntre (-) luni copilul tresare la sunete bruste si puternice si "ndreapta privirea sau capul spre sursa sonora. "ntre *-+ luni devine interesat de diferite sunete. =7perimenteaza auzul producnd sunete, aparent recunoscnd vocile familiare. #a +-12 luni $n$ureste si "ncepe sa "ntelea$a cuvinte simple cum ar fi SmamaS si SpaS, fiind "n stare sa e7ecute comenzi simple. "ntre 12-1, luni $n$uritul "ncepe sa se transforme "n cuvinte, copilul putnd folosi "n (ur de 52 de cuvinte si "ntele$nd circa '2. #a 2 ani poate vorbi "n propozitii simple folosind un vocabular de apro7imativ 522.822 decuvinte. "i place sa i se citeasca si poate identifica si numi lucruri observate "n ima$ini, pentru ca la *-) ani sa foloseasca cuvinte si propozitii pentru a.si e7prima propriile nevoi, "ntrebari si sentimente. Bocabularul, pronuntia si "ntele$erea cuvintelor se "mbunatatesc vizibil "n aceasta perioada. /tunci cnd e7ista o leziune la oricare dintre partile componente ale analizatorului auditiv, abilitatile auditive ale copilului pot fi compromise. Iumai cteva afectiuni ale sistemului auditiv pot fi tratate cu medicamente sau c!irur$ical, "n timp ce ma(oritatea pot fi remediate cu a(utorul unei proteze auditive. /numiti factori pot influenta impactul pe care "l are pierderea de auz asupra dezvoltarii copilului. Qn copil care s.a nascut cu o pierdere de auz prezinta o mai mare "ntrziere "n dezvoltarea vorbirii si a limba(ului dect un copil al carui auz a fost afectat dupa "nsusirea limba(ului. De asemenea $radul pierderii de auz are o importanta foarte mare. Au

ct pierderea de auz este mai mare, cu att dezvoltarea vorbirii si a limba(ului va fi mai afectata. =ste foarte important faptul ca pierderea de auz sa fie dia$nosticata si tratata ct mai devreme posibil. =7ista date clare care arata ca un copil cu o pierdere de auz "si poate dezvolta vorbirea si limba(ul similar unui copil cu auz normal, daca este protezat "nainte de a "mplini vrsta de 0 luni. 5.=. C a'ificarea 'i etio o%ia (an!icapuri or !e au" Randicapul de auz se poate manifesta "n anumite forme sau $rade care presupun deteriorari partiale sau totale ale simtului auditiv. Alasificarea tipurilor de deficienta de auz se realizeaza "n functie de mai multe criterii, a. Dupa "radul ("ravitatea) de%icitului de auz identificam, (ipoacu"ia (diminuarea :de$radarea auzului "ntre 2.&2 dH) si'ur!itatea 'au cofo"a (pierderea totala a auzului . peste &2 dH). Ripoacuzia poate avea, la rndul ei, $rade diferite de $ravitate, !ipoacuzie usoara (pierdere de auz de 2.82 dH ), !ipoacuzie medie ("ntre 82.02 dH ) si !ipoacuzie severa sau profunda ("ntre 02. &2 dH ). >an!icapu !e au" partia ?(ipoacu"ia@ afecteaza apro7imativ %V din populatie (persoanele cu o astfel de deficienta fiind denumite "n popor S tari de urec!eS), fiind un serios !andicap "n viata de zi cu zi a individului, att "n planul scolarizarii, al e7ercitarii profesiei, ct si al relationalii cu ceilalti oameni. 9ermenul Spierdere de auzS sau S!ipoacuzieS nu implica surditate totala (cofoza). 4 persoana surda (cofotica) este incapabila de a procesa sau auzi sunete cu sau fara un aparat auditiv, "n timp ce ma(oritatea !ipoacuziilor sunt compensate cu mult succes folosind un aparat de auz. Semnele hipoacuziei Aopiii cu o pierdere de auz adesea "nvata sa compenseze acest nea(uns fiind mult mai atenti la informatiile pe care le primesc pe alte cai, cum ar fi sc!imbarea intensitatii luminii la "nc!iderea sau desc!iderea unei usi, vibratiile podelei si miscarile aerului. De aceea, raspunsurile lor pot parea normale facnd ca pierderea de auz sa fie dificil de depistat. 9estarea auzului la copiii nou nascuti, prin pro$ramul de screenin" al auzului, este cea mai buna cale de a detecta pierderea de auz "nca de la nastere. /tunci cnd nu e7ista pro$ram de screenin", adesea parintii sunt cei care "ncep sa suspecteze o pierdere de auz. =7ista o serie de manifestari care apar "n comportamentul copilului care ar putea sa indice daca e7ista la acesta probleme de auz. @iecare copil se dezvolta "ntr.un anume ritm

de aceea nici unul dintre aceste semne nu poate indica si$ur daca e7ista o problema, dar fiecare indica pierderea unei importante informatii auditive de catre copil.

Semnele pierderii de auz. Iu tresare la sunete puternice. . Iu poate localiza sursa sonora, de e7emplu "ntoarce capul "n directia opusa z$omotului. Aopiii cu un auz normal de obicei "ncearca sa "ntoarca capul pentru a localiza sursa de sunet c!iar de la vrsta de cinci luni. . "n $eneral este nevoie de o amplificare a sunetelor atunci cnd, copilul sta prea aproape de televizor, da volumul foarte mare, "n mod frecvent "ntreaba SceWS atunci cnd i se vorbeste sau nu raspunde atunci cnd este c!emat. . Daca "si atin$e frecvent urec!ile sau tra$e de ele, putem banui ca le simte "nfundate sau ca e7ista o infectie la nivelul acestora. . "ncetarea sau modificarea $n$uritului (acesta devenind mai strident, semannd cu un tipat) "n (urul vrstei de 0.E luni. . #ipsa raspunsului normal la sunete (de e7emplu, nu raspunde la rostirea propriului nume dupa vrsta de 0 luni). . Daca $n$uritul nu evolueaza catre sunete ale vorbirii care pot fi recunoscute sau cuvinte atunci cnd copilul se apropie de vrsta de 5 ani. . #ipsa raspunsului la comenzi simple cum ar fi Sadu min$ea lui taticuS atunci cnd are vrsta de aproape un an (mai putin atunci cnd comanda este "nsotita de $estica). . @u$e de contactul cu alti copii sau devine a$resiv. /ceasta indica frustrare cauzata de lipsa de "ntele$ere ca urmare a pierderii de auz. . @recvent nu "ntele$e o adresare directa. >an!icapu !e au" tota ?'ur!itatea 'au cofo"a@ consta "n slabirea:pierderea mai mult sau mai putin totala a auzului. Dupa lateralitate putem "ntlni, deficiente de auz unilaterale (localizate doar la nivelul uneia dintre urec!i, cealalta fiind sanatoasa si de cele mai multe ori functionnd compensator) si deficiente de auz bilaterale (care afecteaza ambele urec!i). Dupa momentul aparitiei de%icientei de auz e7ista, deficiente ereditare (mostenite) si deficiente dobndite (contractate), acestea din urma fiind la rndul lor "mpartite "n deficiente prenatale, perinatale si postnatale. "n functie de localizarea leziunilor anatomo-%iziolo"ice ale analizatorului vizual se vorbeste despre, surditate ereditara 3iebenmann ("n care se produc leziuni ale capsulei osoase si ale

celulelor senzoriale sau $an$lionare de la nivelul fibrelor nervoase), surditate 3!eibe (cauzata de atrofierea nicovalei prin lezarea senzoriala a canalului co!lear, a saculei, a or$anului Aorti si a vascularizarii striate) si surditate Mondini (determinata de lezarea nucleului, de dilatarea canalului co!lear si a vestibulului, de atrofierea nervului co!lear, a $an$lionilor si a or$anului Aorti). Dupa etiolo"ia anatomo-%iziolo"ica, handicapul de auz total se mai poate clasifica "n urmatoarele forme, surditate de transmisie sau de conducere (caz "n care sunetul este "mpiedicat sa a(un$a la urec!eainterna din cauza unor malformatii ale urec!ii, defectiuni ale timpanului, obturari sau blocari ale canalului auditiv e7terni surditate de perceptie (care consta "n pierderea functiei de receptie la nivelul acesteia, al nervului auditiv sau al centrilor nervosi) si surditate centrala sau mi.ta (care include att elemente ale surditatii de transmisie, ct si ale celei de perceptie, fiind provocata de afectiuni ale nervului auditiv sau cerebral). Xinnd cont de cele spuse anterior, putem depista cau"e ale de%icientei de auz ereditare si cauze ale de%icientei de auz dobndite. <n prima cate$orie (a cauzelor deficientei de auz ereditare) includem posibilele anomalii cromozomiale transmise de la parinti la copii, "n timp ce "n a doua cate$orie (cauze ale deficientei de auz dobndite) $asim trei tipuri de cauze, a.cauze prenatale - care intervin pe perioada sarcinii si constau "n maladii infectioase ale $ravidei, tulburari ale metabolismului, afectiuni endocrine, !emora$ii, in$erarea de substante to7ice (de e7. alcool), incompatibilitatea factorului )! (mama.fat), traumatisme fizice etc+ b.cauze perinatale (neonatale) . constnd "n leziuni anatomo.fizilo$ice "n timpul nasterii, !emora$ii, ano7ie sau asfi7ie albastra etc+ c. cauze postnatale . de natura to7ica sau traumatica (infectii . otita, ru(eola, stari distrofice, accidente, lovituri la nivelul urec!ii, e7puneri "ndelun$ate la stimuli auditivi foarte puternici . e7. muzica ascultata tare la casti etc). 9oate cauzele enumerate mai sus pot duce la aparitia !andicapului de auz, fie ca este vorba despre unul partial (!ipoacuzie), fie ca este total (surditate). Multi oameni asociaza pierderea de auz cu "mbatrnirea. "ntr.adevar, ma(oritatea pierderilor de auz au le$atura cu "mbatrnirea, dar mai sunt multe alte cauze ale !ipoacuziei. /ceste cauze pot fi ereditare, patolo$ice (ca rezultat al unor boli), idiopatice (cu ori$ine necunoscuta). *n mod obisnuit, !ipoacuzia este "mpartita "n doua cate$orii, !ipoacuzie de transmisie si !ipoacuzie neurosenzoriala, "n functie de locul afectiunii. Qn copil poate avea o !ipoacuzie mi7ta, ceea ce este, de fapt, o combinatie a celor doua. Aunoasterea tipului !ipoacuziei este necesar pentru stabilirea tratamentului adecvat. Hipoacuzia de transmisie

Ripoacuzia de transmisie are ca rezultat reducerea nivelului sonor de la pavilion pna la urec!ea interna. /ceasta poate fi cauzata de blocarea caii de transmitere a sunetelor sau de unele leziuni ale structurilor anatomice (pavilion, conduct auditiv e7tern, urec!e medie). 9ransmiterea sunetelor poate fi "mpiedicata de unul sau mai multi factori, de e7emplu, presiunea din urec!ea medie poate fi prea mare sau prea mica, ceea ce face ca timpanul sa nu se miste liber, blocarea sau dislocarea articulatiilor oscioarelor din urec!ea medie care duce la infle7ibilitatea acestora. Marea ma(oritate a !ipoacuziilor de transmisie pot fi tratate medicamentos sau c!irur$ical. Dar nu "ntotdeauna aceste proceduri pot restabili un auz normal. De aceea, persoanele cu !ipoacuzii de transmisie pot beneficia cu succes de un aparat auditiv. Aele mai frecvente cauze ale hipoacuziilor de transmisie se re$asesc "n perioada copilariei. Dopul de cerumen /cumularea de cerumen "n conductul auditiv poate fi una dintre cauzele !ipoacuziei de transmisie. /cesta trebuie "ndepartat de catre un specialist atunci cnd a fost identificat drept cauza a pierderii de auz. "ndepartarea se face fara complicatii, dupa care "n mod normal auzul este "n totalitate restabilit. Infectiile urechii medii ?otita +e!ie@ . <nfectia urec!ii medii este o afectiune des "ntlnita "n special la copiii mici. 4 infectie acuta este foarte dureroasa si trebuie tratata imediat. Daca tratamentul nu este aplicat suficient de repede, poate aparea o fisura a timpanului. Qn timpan sanatos "n mod normal se vindeca sin$ur "nc!iznd ruptura printr.o cicatrice. <n orice caz, o acumulare de cicatrici la nivelul timpanului, ca urmare a mai multor episoade ale infectiei, poate cauza o !ipoacuzie de transmisie care va fi mult mai dificil de redresat. 4 infectie cronica, o alta forma de otita, poate sa nu fie dureroasa, dar din aceasta inflamatie poate rezulta o !ipoacuzie de transmisie considerabila. 4 astfel de infectie, daca este i$norata pentru o perioada lun$a de timp, poate cauza complicatii $rave cum ar fi aparitia unei !ipoacuzii neurosenzoriale. Hipoacuzia neurosenzoriala Ripoacuzia neurosenzoriala este cauzata de leziuni la nivelul celulelor ciliate din urec!ea interna (co!lee) si:sau la nivelul fibrelor aferente ale nervului auditiv care duc impulsul de la urec!ea interna la creier. /cest tip de pierdere auditiva poate fi foarte rar reversibila prin medicamentatie sau prin proceduri c!irur$icale. Ripoacuzia neuro. senzoriala este de cele mai multe ori compensata cu a(utorul unui aparat auditiv. Aele mai frecvente cauze ale !ipoacuziei neurosenzoriale la copii sunt, Congenita. "n acest caz copilul s.a nascut cu o pierdere de auz. 4 !ipoacuzie con$enitala poate fi ereditar transmisa de catre unul dintre parinti sau o ruda mai "ndepartata. -oate fi consecinta unor sindroame $enetice (sindromul Do?n). -e deasupra, acest tip de !ipoacuzie poate aparea datorita unor factori a$resivi care actioneaza "n timpul

sarcinii cum ar fi, alcoolul, dro$urile, medicamentele, bolile contactate de catre mama "nainte sau "n timpul sarcinii sau complicatii la nastere. Trauma acustica. =7punerea continua si e7cesiva la sunete puternice sau e7punerea scurta la un sunet de impact pot cauza o !ipoacuzie neurosenzoriala (e7. artificii si pistoale). Infectiile. "n cazuri $rave de boli cum ar fi po(arul, oreionul, menin$ita sau tusea convulsiva (tusea ma$areasca), pot aparea !ipoacuzii neurosenzoriale cu pierderi foarte mari. 5.9. Dia%no'ticarea (an!icapu ui !e au" 4 te!nica cu $rad ridicat de precizie "n dia$nosticarea !andicapului de auz este au!io+etria$ care poate fi folosita dupa vrsta de 8 ani. =a consta "n masurarea acuitatii auditive separat pentru fiecare urec!e "n parte si "ntocmirea audio$ramei ($rafic reprezentnd comparativ acuitatea auditiva a ambelor urec!i). -e baza studierii audio$ramei se poate depista tipul deficientei de auz si se va urmari compensarea acolo unde este cazul. =ste important sa se faca distinctie "ntre copilul !ipoacuzie si cel deficient mintal, afazic sau cu tulburari de caracter (care si ei pot sa nu vorbeasca, dar din alte cauze). Depistarea si dia$nosticarea !andicapului de auz ct mai de timpuriu faciliteaza luarea unor masuri medicale si psi!opeda$o$ice adecvate si necesare pentru a asi$ura o dezvoltare apropiata de normal si pentru or$anizarea activitatii de formare a comunicarii, a e7ersarii co$nitiei. Disfunctia auditiva poate fi depistata "nca din primul an de la nastere, printr.o serie de mi(loace empirice, dar si stiintifice. -entru copiii mici se iau "n considerare reactiile de raspuns la diferite sunete depistateprin observatie de parinti, rude, educatori care se manifesta prin tresarire, miscari ale oc!ilor sau ale unor se$mente ale corpului "n directia sursei de z$omot, prin "ntele$erea si raspunsul la vorbire, indicarea unor obiecte numite de catre adult etc. "n (urul vrstei de 8 ani se pot utiliza unele teste de auz, cum sunt testul lui Neber, testul lui )inner si testul lui 3c!?abac!. /ceste teste sunt menite sa diferentieze surditatile de perceptie de cele de transmisie si a(uta totodata, la depistarea unor forme de cofoza mi7ta, folosind ca instrument de lucru diapazonul. /estul lui 0eber se bazeaza pe faptul ca persoanele normale percep tonul diapazon ce este aplicat pe frunte. And diapazonul este aplicat pe linia mediana a fruntii unui !andicapat care sufera de o surditate unilaterala a urec!ii medii, sunetul diapazonului va fi perceput "n urec!ea bolnava, iar "n conditiile cnd surditatea este provocata de afectarea labirintului sau a nervului auditiv unilateral, sunetul este auzit "n urec!ea normala. Au a(utorul testului 1inner se poate realiza verificarea separata a fiecarei urec!i odata cu blocarea urec!ii opuse. -entru aceasta, diapazonul "n vibratie se aplica pe apofiza mastoida si, "n cazul cnd sunetul nu este perceput, diapazonul se apropie de meantul auditiv. And surditatea estelocalizata la urec!ea medie, subiectul nu aude sunetul daca este "ndepartat de os, iar daca auzul este normal,

sunetul poate fi auzit un timp si dupa "ncetarea perceptiei osoase. /estul lui ch2abach contribuie att la verificarea conductibilitatii osoase, ct si a celei aeriene. -rocedeul consta "n raportarea unor calitati ale auzului subiectului testat la cele ale e7aminatorului. /stfel, cnd subiectul nu mai aude sunetul prin conductibilitatea osoasa, diapazonul se aplica pe apofiza mastoida a e7aminatorului, iar cnd nu aude sunetul prin conductibilitatea aeriana, diapazonul este plasat "n apropierea urec!ii e7aminatorului. -entru ambele forme ale testarii se marc!eaza timpul "n care e7aminatorul continua sa auda sunetul dupa ce subiectul nu.% mai aude, timp ce se constituie ca parametru al pierderii auzului. 9oate cele trei teste pun "n evidenta faptul ca afectarea urec!ii medii duce numai la disfunc.tionalitatea aeriana, "n timp ce surditatea determinata de leziuni ale urec!ii interne sau ale cailor auditive determina afectiuni att "n transmiterea sunetului prin intermediul oaselor craniului, ct si prin aer. Aomportamentele si activitatea psi!ica a !andicapatului de auz se manifesta si "n functie de $radul pierderii auzului, dar fara a ne$li(a alte caracteristici, cum sunt cele le$ate de vrsta la care intervine afectiunea, potentialul psi!ic, conditiile mediului socio.cultural "n care traieste etc. /ceste aspecte au la baza "n primul rnd, modul "n care subiectul se poaterelationa prin comunicare cu cei din (ur. Daca, "n !ipoacuzia usoara si "n cea medie, realizarea contactului cu cei din (ur se face printr.o sporire a auditiei si printr.o apropiere relativa fata de sursa de emisie, "n !ipoacuzia severa "ncep sa apara dificultati ce pot fi relativ estompate prin utilizarea protezelor, iar "n cofoza se impune o demutizare precoce. Aopiii de orice vrsta, c!iar si cei nou.nascuti, pot face teste de auz. =7ista o mare varietate de metode disponibile de testare a auzului care vor fi alese "n functie de vrsta si maturitatea copilului. 9estele de auz nu vor fi traumatizante pentru copil. "n unele tari testele de auz sunt o rutina "n cadrul sistemul pediatric. /lte teste utilizate pentru dia$noza defectului de auz, "n afara celor enuntate anterior sunt, $namneza, care urmareste obtinerea a ct mai multor informatii posibile de natura sa determine cauza pierderii auditive, efectele si complicatiile aparute. "ntrebarile pot fi referitoare la familie, la mediul "n care s.a dezvoltat copilul, la bolile pe care le.a avut, la felul cum a decurs sarcina si multe altele. 3toscopia. 4toscopul este un instrument care emite lumina, special creat pentru vizualizarea clara a conductului auditiv si a timpanului. Au a(utorul acestui instrument se pot observa posibilele anomalii anatomice ale urec!ii care contribuie la pierderea de auz. 3toemisiunile acustice. /cest test care detecteaza pierderea de auz fara a fi necesara participarea activa a copilului este foarte rapid si si$ur si se poate face si "n centrele neonatale la cteva zile de la nasterea copilului. =l masoara activitatea celulelor ciliate din

urec!ea interna ca urmare a stimularii lor acustice si se realizeaza atunci cnd copilul este foarte linistit sau doarme. Potentialele evocate auditive. Au a(utorul acestui test se masoara undele (impulsurile) aparute "n creier "n urma stimularii sonore. De asemenea, acest test se realizeaza fara participarea activa a copilului. Durata lui este mai mare dect "n cazul otoemisiunilor, dar informatiile obtinute pot fi utilizate "n cazul "n care copilul are nevoie de un aparat auditiv. !mpedanta acustica. /cest test "nre$istreaza miscarile timpanului ca urmare a sc!imbarii de presiune din urec!ea medie. Masurarea mobilitatii timpanului si a presiunii din urec!ea medie poate oferi informatii despre inte$ritatea urec!ii medii. /cest test este foarte util "n determinarea cauzei !ipoacuziei copilului si este testul care va determina ale$erea dia$nosticului "n cazul infectiilor urec!ii medii. Au a(utorul imitantei se poate "nre$istra si pra$ul refle7ului acustic care apare ca urmare asunetelor puternice. /cest refle7 are ca efect o S"ncordareS a timpanului si este o protectie naturala "mpotriva sunetelor puternice. <n cazul "n care nu este obtinut un refle7 acustic sau este obtinut la intensitati foarte mari, acesta este un semnal de alarma ca o structura a aparatului auditiv este afectata. 9estul se realizeaza foarte rapid si nu necesita participare activa a copilului. 5.A. Caracteri'tici e functii or 'i proce'e or p'i(ice a (an!icapatii !e au" Deficienta de auz afecteaza "ntr.o masura mai mare sau mai mica ("n functie de $radul pierderii auzului) toate palierele vietii psi!ice a individului, att din punct de vedere cantitativ, ct si calitativ. 3e stie ca, prin ea "nsasi, disfunctia auditiva nu are efect determinant asupra dezvoltarii psi!ice+ totusi ea duce la instalarea mutitatii, care stopeaza dezvoltarea limba(ului si restrn$e activitatea psi!ica de ansamblu. Qnele forme ale !andicapului de auz pot determina si o "ntrziere intelectuala,cauzata de modificarea raportului dintre $ndire si limba(. A. -ufan arata, astfel, ca $ndirea surzilor presupune operare cu ima$ini $eneralizate, analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si $eneralizarea fiind realizate dominant prin vizualizare. Aa urmare, %,n!irea deficientului de auz se evidentiaza prin concretism, ri$iditate, sablonism, "n$ustime si inertie, deosebindu.se astfel de $ndirea persoanei auzitoare . care este predominant verbala. #a copiii 'ur"i !in na'tere$ "nsusirea comunicarii verbale este blocata, la fel si ac!izitia de e7periente sociale, fapt ce limiteaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale, a $ndirii si a personalitatii copilului. -e fondul 'ur!itatii contractate ?!o.,n!ite@ dupa ac!izitionarea limba(ului, apare diminuarea capacitatilor intelectuale ale copilului, daca nu se intervine compensator "n mod sistematic si or$anizat "n directia stimularii proceselor psi!ice. A!iar si "n (ipoacu"ie pot aparea fenomene de re$res sau de sta$nare, "n lipsa unor factori stimulatori pentru comunicare.

Li+.a0u !andicapatilor de auz este puternic influentat de deficienta senzoriala e7istenta, fiind afectate "n planul vorbirii modul de e7primare si calitatea discursului, nee7istnd feedbacD.ul sonor de corectie sau fiind diminuat. #imba(ul oral al deficientului de auz este, asadar, deficitar pe linia e7primarii (nearmonioase), a intonatiei (stridenta sau monotona), a ritmului, a calitatii articularii, fapt ce perturba inteli$ibilitatea vorbirii. /vnd "n vedere ca (ipoacu"icii au posibilitatea de a percepe unele sunete si cuvinte, vocabularul lor se dezvolta mai rapid dect cel al surzilor, astfel ca ei a(un$ sa foloseasca tot mai corect e7primarea prin cuvinte si propozitii, sa "ntelea$a mesa(ele verbale receptionate si sa se faca "ntelesi de interlocutori. Li+.a0u !andicapatului de auz total (surd) este bazai non.verbal .mimico"estual, centrat pe utilizarea $esturilor ca mi(loace de comunicare, codificnd "n ele cuvinte, e7presii, stari, propozitii. /cest tip de limba( presupune reprezentarea $ndurilor, ideilor prin ima$ini "n actiune. esturile folosite de copilul surd pot fi naturale (ce imita o actiune sau o caracteristica e7istenta "n realitate), artificiale (fiind simbol . sinteza a unei idei), indicatoare (e7., $estul de a arata spre ceva),evocatoare (e7., de$et la urec!e) etc, "ntre $esturi si mimica e7istnd o concordanta puternica. #imba(ul surdului a(un$e sa capete un caracter bilin"v, odata cu parcur$erea procesului de !e+uti"are$ cnd se face trecerea la "nsusirea limba(ului verbal sonor (oral). =7ista o diferenta vizibila privind comportamentul si personalitatea copiilor surzi proveniti din familii normale cu parinti auzitori si a celor proveniti din familii de surzi. /cestia din urma, a(unsi la scoala, vin cu un ba$a( de cunostinte mult mai mare si mai variat dect ceilalti, folosesc o $ama bo$ata de $esturi e7trem de e7presive si dau dovada mai putin de in!ibitie si de timiditate. Per'ona itatea !eficienti or !e au" poarta amprenta !andicapului e7istent, desi si aici vorbim de diferente comportamentale. /stfel, sunt copii deficienti de auz (mai multi ca numar), timizi, ne"ncrezatori, dependenti de antura(, an7iosi, ne$ativisti, cu teama crescuta de esec, lipsiti de initiativa, fara interese, cu frica de respin$ere, asa cum e7ista si deficienti de auz sociabili, de$a(ati, optimisti. 8.'. Recuperarea 'i inte%rarea !eficienti or !e au" 4data cu asi$urarea conditiilor de demutizare pentru surdomut si de stimulare a comunicarii verbale pentru !ipoacuziei se pun bazele formarii $ndirii notional.verbale si se faciliteaza dobndirea de e7periente, de cunostinte, de cultura, imprimnd caracter informativ si formativ activitatii cu !andicapatii de auz. -entru realizarea acestor deziderate, scolii si cadrelor didactice le revine sarcina de a folosi o metodolo$ie specifica pentru formarea comunicarii verbale si crearea posibilitatilor de "nvatare a limba(ului. 3 asemenea metodolo"ie vizeaza %ormarea comunicarii verbale, care trebuie sa porneasca de la ideea ca procesul de 4nvatare se va baza

pe mimico"esticulatie, labiolectura si, 4ntr-o oarecare masura, pe dactileme. &ar la hipoacuziei si la surdomutii 4n curs de demutizare, %orma principala de 4nvatare trebuie sa alterneze, 4n %unctie de structura clasei de elevi 4nvatarea intelectuala si 4nvatarea e%ectiva. <n acelasi timp,"nvatarea motrica si "nvatarea morala vor "nsoti "ntre$ul proces educativ, data fiind necesitatea formarii unor deprinderi de abilitare psi!omotrica si a elaborarii unor !abitudini psi!ocomportamentale. De asemenea, trebuie sa se aiba "n vedere, la surdomutul "n curs de demutizare, ca metodolo$ia "nvatarii comunicarii, bazata pe utilizarea e7clusiva a limba(ului mimico$esticular, dactil etc, orict de perfectionate ar fi acestea, nu pot asi$ura e7primarea nuantata, comple7a si precisa a "ntre$ului comple7 al $ndirii, ceea ce presupune si dezvoltarea limba(ului verbal prin intermediul caruia se realizeaza interrelationarea de tip uman si stimularea co$nitiei. Dificultati si limitari rezulta si din faptul ca limba(ul $estual presupune transmiterea simultana a semnelor, "n timp ce semnalele sonore se produc succesiv, ceea ce faciliteaza o mai buna discriminare a fenomenelor si cuvintelor. -rin demutizarea surdomutului si dezvoltarea vorbirii !ipoacuzicului, vocabularul se "mbo$ateste continuu si se perfectioneaza pronuntia, astfel "nct cuvintele "nvatate "nlocuiesc, tot mai frecvent, e7primarea prin $esturi. Au toate acestea, !andicapul de auz va influenta si "n continuare modul de e7primare si calitatea vorbiriisubiectului. "n aceste conditii, vorbirea !andicapatilor de auz se mentine deficitara pe linia e.primarii, a intonatiei, a ritmului, a calitatii articulatiei, ceea ce afecteaza inteli$ibilitatea vorbirii. /vnd "n vedere faptul ca !ipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete si cuvinte, vocabularul lor se dezvolta mai rapid si se a(un$e la folosirea tot mai corecta a "ntele$erii prin cuvinte si propozitii. -rocesul de "nsusire a structurilor verbale, ca si automatizarea lor sunt dependente de structura fonetica a cuvintelor, de utilizarea acestora ct mai frecvent "n diverse activitati, de $radul de accesibilitate a cuvintelor, de felul "n care educatorul stie sa le le$e de continutul corect pentru a facilita la elevi surprinderea semnificatiei lor. /ctivitatea de "nvatare a limba(ului att "n $radinita, ct si "n scoala speciala trebuie sa se bazeze pe o metodolo$ie specifica, care sa permita realizarea le$aturii dintre cuvinte, ima$inile labiovizuale si semnificatia verbala, pentru a se putea a(un$e la elaborarea de stereotipii dinamice, prin intermediul carora, receptarea succesiunii de ima$ini labiobucale a sunetelor vizibile sa determine declansarea articulatiei si sa faca posibila "ntele$erea comunicarii. And se atin$e stadiul de trecere de la limba(ului mimico$estual la cel verbal, la surdomutul "n curs de demutizare se creeaza conditii pe plan mintal, pentru trecerea de la $ndirea "n ima$ini la $ndirea notional. Y conceptuala. "n aceste conditii, cuvntul stimuleaza nu numai dezvoltarea $ndirii, dar si a celorlalte procese psi!ice. "n acest caz, notiunea devineinte$rator al treptei senzoriale si lo$ice, deoarece cu a(utorul cuvntului ce o e7prima, se acumuleaza e7perienta si se ve!iculeaza informatia necesara desfasurarii operatiilor $ndirii, abstractizarea, $eneralizarea etc. Aa urmare, sc!emele operationale se

perfectioneaza "n raport de parcur$erea etapelor caracteristice $ndirii si limba(ului ce se modifica calitativ si cantitativ "n procesul demutizarii. Randicapatii de auz care nu beneficiaza de demutizare au tendinta de a se izola de auzitori, ceea ce duce la "ntretinerea unor relatii interumane restrnse, cu efecte ne$ative pe linia inte$rarii sociale si profesionale. -rin izolare se instaleaza o serie de caracteristici "n care copilul !andicapat devine timid, dependent, ne"ncrezator "n fortele proprii, an7ios, ne$ativist, lipsit de initiativa, nemotivat pentru activitati, "n raport "nsa de cantitatea si calitatea procesului recuperativ, asemenea nea(unsuri pot fi depasite si se pot asi$ura conditii normale pentru socializare si profesionalizare. /ctivitatea or$anizata de "nvatare imprima relatiei dintre co$nitiv si afectiv un astfel de curs "nct copilul "si formeaza comportamentele ce au la baza motivatii asimilate prin "ntele$ere si constientizare. De aici si trairea mai putin dramatica a deficientei de care sufera. "n acest conte7t, activitatea recuperativ.compensatorie contribuie la reabilitarea sociala a !andicapatilor de auz. 4biectivele $enerale ale interventiei recuperatorii "n deficienta de auz totala sunt, . realizarea demutizarii+ . conservarea si dezvoltarea limba(ului verbal la deficientii care au dobndit surditatea dupa ce au asimilat limba(ul. De+uti"area presupune trecerea de la limba(ul mimico$esticular la cel verbal. #imba(ul mimico$esticular presupune un ansamblu de $esturi prin care se codifica cuvinte, litere si stari de spirit. @azele demutizarii sunt, %) obisnuirea copilului de a vorbi prin obiecte, cu indicarea lor+ 5) "nsusirea notiunilor concrete+ 8) "nsusirea celorlalte notiuni. 3e pot folosi si protezele auditive pentru amplificarea intensitatii sunetelor, acestea fiind de mai multe feluri, . proteze cu amplificare lineara . folosite pentru toate frecventele+ . proteze cu amplificare selectiva . prin selectia frecventelor utile de cele inutile. Prote"a au!iti#a se utilizeaza $radat ca interval de utilizare, prima data doar o (umatate de ora, apoi o ora "ntrea$a etc. "nainte de a se pune proteza trebuie sa se stie ca folosirea ei poate determina reactii ne$ative de $enul, refuzul or$anismului de a primi acest corp strain sau starea de disconfort traita de copilul care se vede ca arata altfel. Demutizarea mai "nseamna si "nvatarea labiolecturii, adica citirea cuvintelor, a frazelor de pe buzele interlocutorului. Dupa A. -ufan, demutizarea se produce astfel, %) etapa premer$atoare demutizarii . cu predominanta $ndirii si limba(ului concret+ 5) etapa de "nceput a demutizarii . $ndirea si limba(ul se realizeaza pe baza ima$inatiei si partial pe baza de cuvinte+ 8) etapa demutizarii concrete . predominanta $ndirii si a limba(ului pe baza de cuvinte si partial pe baza de ima$ini+

;) etapa demutizarii realizate . cnd $ndirea si limba(ul au aceleasi posibilitati la auzitor. "n procesul educational al copiilor cu deficiente de auz se utilizeaza anumite forme de comunicare, %. Aomunicarea verbala . orala, scrisa (are la baza un vocabular diri(at de re$uli $ramaticale si se bazeaza si pe labiolectura . suport important de "ntele$ere). 5. Aomunicarea mimico.$estuala (este cea mai la "ndemna forma de comunicare, de multe ori, folosita "ntr.o maniera stereotipa si de auzitor). 8. Aomunicarea cu a(utorul dactilemelor (are la baza un sistem de semne manuale care "nlocuiesc literele din limba(ul verbal si respecta anumite Sre$uli $ramaticaleS "n ceea ce priveste topica formularii limba(ului). ;. Aomunicarea bilin$va (comunicare verbala Z comunicare mimico.$estuala, comunicare verbala Z comunicare cu dactileme). '. Aomunicare totala (presupune folosirea tuturor tipurilor de comunicare, "n ideea de a se completa reciproc si de a a(uta la corecta "ntele$ere a mesa(ului). =ducatorii sunt cei mai "n masura sa decida forma de comunicare adoptata "n relatiile cu deficientii de auz, "n functie de, nivelul deficientei, nivelul inteli$entei copilului, de particularitatile personalitatii deficientului. Iu se poate spune care dintre aceste forme de comunicare este superioara, eficienta lor se vede doar "n practica, important fiind ca deficientul sa stie sa comunice si sa "ntelea$a mesa(ul. #e$islatia din tara noastra permite persoanelor cu !andicap care au absolvit cursurile liceale cu diploma de bacalaureat sa se poata "nscrie la cursurile "nvatamntului superior cu respectarea normelor si a metodolo$iilor elaborate de fiecare institut de "nvatamnt superior si cu asi$urarea conditiilor necesare e7primarii cunostintelor si competentelor din partea persoanei deficiente. *n tara noastra, persoanele cu !andicap de auz au posibilitatea sa se pre$ateasca "n meserii ca, desenator te!nic, te!nician dentar, croitor, instalator, matriter, frezor, tmplar etc. Aopiii se nasc cu o minte desc!isa, fara pre(udecati, acceptnd "n totalitate lumea "ncon(uratoare. Aopilul !ipoacuzie nu se considera a fi S!andicapatS dect daca este facut sa creada asta. 4amenii sunt incredibili atunci cnd este vorba de a.si compensa o deficienta fizica sau psi!ica. De fapt, fiecare este obisnuit sa aiba o deficienta, mai mica sau mai mare cu care se confrunta zi de zi . vedere proasta, constitutie slaba, irascibilitate. -arintii sunt "n $eneral primii care suspecteaza o pierdere de auz "n cazul copilului lor. 4 interventie imediata din partea lor are un impact favorabil asupra copilului.

Primii pasi n lucrul parintelui cu copilul hipoacuzie -arintele trebuie, . sa continue sa se (oace, sa cnte si sa vorbeasca copilului sau. =ste valabil "n cazul tuturor copiilor faptul ca un contact pozitiv cu adultii este esential pentru dezvoltarea emotionala normala. =ste posibil ca "n cazul unui copil !ipoacuzie nevoia de apropiere si de comunicare sa fie c!iar mai mare+ . sa se uite la copil atunci cnd i se adreseaza. Huzele, mimica si miscarile corpului aduc informatii suplimentare+ sa vorbeasca cu voce clara si puternica, nu stri$ata. )idicnd foarte mult vocea, poate face ca sunetele sa fie distorsionate si astfel "ntele$erea este mult mai dificila+ sa se asi$ure ca este suficient de multa lumina pentru ca fata lui sa fie vizibila "n momentul vorbirii+ sa se asi$ure ca audiolo$ul sau medicul care se ocupa de copil este specializat "n munca cu copiii+ sa "l protezeze ct mai curnd posibil pentru a se asi$ura ca beneficiaza la ma7imum de posibilitatile auditive. Au ct copilul beneficiaza mai devreme de amplificare cu att sansele unei dezvoltari a limba(ului cresc+ sa $aseasca un specialist care sa se ocupe de problema. Comunicarea realizata cu copilul deficient de auz de catre parintii lui trebuie sa aiba anumite trasaturi@elul "n care aude copilul depinde de specificitatea !ipoacuziei lui. /sadar, specialistul care se ocupa de copil trebuie sa descrie pierderea auditiva astfel "nct sa se poata comunica cu el ct mai eficace posibil. "n ma(oritatea cazurilor este recomandat sa se foloseasca o voce clara, articulata pentru a e7prima anumite sunete care a(uta la "mbunatatirea inteli$ibilitatii vorbirii. /cest lucru minimalizeaza nevoia de repetare a cuvintelor si "mbunatateste comunicarea cu copilul. 4rele de lo$opedie (domeniu specializat "n dezvoltarea vorbirii si a limba(ului) vor "mbunatati receptia (auzul) si e7primarea (vorbitul) cuvintelor si e7presiilor. Qn specialist "n acest domeniu va crea un mediu propice pentru copil sa "nvete sa recunoasca si sa produca anumite sunete, cuvinte si propozitii. "n cazul "n care copilul are o pierdere severa sau profunda de auz, este indicat sa se "nceapa un pro$ram de reabilitare a vorbirii (lo$opedie) care va fi sustinut si cu alte te!nici cum ar fi, labiolectura (citirea dupa buze), $estica, limba(ul semnelor.

Echipa de sustinere este foarte importanta n lucrul cu copilul hipoacuzie Ael mai important membru al ec!ipei este parintele, care trebuie sa.i asi$ure copilului cu deficienta de auz suportul si atentia necesare. -entru a realiza acest lucru este nevoie de foarte multa ener$ie, dedicare si !otarre, mai ales ca acest efort poate fi frustrant. -e ln$a rolul deosebit pe care "l are suportul parintilor, este nevoie si de spri(inul celor din ec!ipa, medic, lo$oped, profesor etc. Suportul medical si audiologic 3pecialistul care se ocupa de auzul copilului este responsabil ca acesta sa beneficieze de ultima te!nolo$ie "n domeniu si de toate metodele de interventie disponibile. 9rebuie sa.i asi$ure "n mod frecvent evaluarea modului de functionare a aparatelor si a eventualelor re$la(e necesare. De asemenea, trebuie sa e7plice modul "n care functioneaza aparatele, punnd la dispozitie informatiile necesare despre pierderea de auz a copilului respectiv. /udiolo$ul si lo$opedul poseda foarte multete!nici pentru a pre$ati si a asista copilul astfel "nct acesta sa.si dezvolte bine vorbirea si limba(ul. #o$opedia se poate realiza att "n cadrul scolii, ct si "n particular. 3pecialistii "n acest domeniu trebuie sa instruiasca si parintele pentru a putea continua aceasta pre$atire si acasa. uportul scolii Rotarrea pentru scoala pe care o va urma copilul va fi luata "n urma unei analize comple7e a modului "n care acesta si.a dezvoltat vorbirea si limba(ul. 3uportul profesorilor, att dintr.o scoala normala, ct si dintr.o scoala speciala pentru copii cu dificultati de auz, este deosebit de important. Daca ale$erea este pentru o scoala normala, este bine sa fie informati despre necesitatile speciale ale copilului cei "n masura sa ia decizii or$anizatorice si administrative, deoarece poate fi nevoie demodificari ale clasei de curs, de un tratament special. scoala si rolul ei n recuperarea deficientei de auz -rofesorii copilului deficient au un rol critic "n $asirea drumului acestuia "n viata. Aopiii cu !ipoacuzii severe de obicei urmeaza scoli speciale. /tunci cnd este posibil, parintii prefera o scoala normala mai de$raba dect o scoala speciala pentru copii !ipoacuziei. <n cazul "n care copilul "nvata la o scoala normala este necesar ca profesorul sa fie specializat pentru nevoile unui copil !ipoacuzie. 4 data ce aceste conditii sunt "ndeplinite, ma(oritatea copiilor se vor dezvolta normal. -rofesorii trebuie sa "ntelea$a importanta mediului sonor pentru copilul deficient auditiv. -e ln$a efectul pe care "l are auzul "n educatie, bunastarea sociala si psi!olo$ica "n scoala depind de mediul sonor. De aceea, este foarte important ca si el sa ia parte la toate activitatile scolare. -re$atirea unui copil cu !ipoacuzie este o adevarata provocare. =ste un proces comple7 care implica "ncercari $rele si posibile erori la "nceput pna ce cea mai buna strate$ie este stabilita. 3trate$ia finala . o combinatie a tipurilor de amplificare, a metodelor

de comunicare si a metodelor de "nvatat si de antrenament . va fi cea care "i va oferi copilului cu deficienta cel mai bun sunet si cele mai bune oportunitati de comunicare si "nvatare. -e scurt, scopul este "mbunatatirea calitatii vietii, iar cu resursele si te!nolo$ia disponibile "n zilele noastre ne putem astepta la rezultate foarte bune. /mplificarea sunetelor este c!eia catre comunicarea copilului cu lumea "ncon(uratoare. -entru a oferi stimularea auditiva de care are nevoie copilul este indicat ca prote"area au!iti#a sa se realizeze imediat dupa punerea unui dia$nostic. Hine"nteles ca un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz sa dispara ci va amplifica sunetele prea slabe pentru a fi auzite de copil. =7ista doua forme de amplificare, proteza auditiva si implantul co!lear. Proteza auditiva @olosirea unei proteze auditive "i permite copilului !ipoacuzie sa.si foloseasca auzul pe care "l poseda, optimiznd perceperea sunetelor. -rotezele auditive realizeaza amplificarea si procesarea semnalelor sonore astfel "nct sa ofere o prezentare a sunetelor asa cum se re$asesc ele "n natura. !mplantul cohlear <mplantul co!lear este un dispozitiv miniatural care permite copiilor cu !ipoacuzii profunde sa receptioneze sunete. Dispozitivul are ca principala componenta o serie de electrozi, care implantati "n co!lee (urec!e interna) vor $enera impulsuri electrice stimulatoare pentru nervul auditiv care va transmite aceasta informatie centrului auditiv din creier. <mplantul co!lear se recomanda "n cazul copiilor cu !ipoacuzie profunda bilaterala (la ambele urec!i) care ar primi prea putine beneficii de la un aparat auditiv. <mplantul co!lear se realizeaza foarte rar la copiii mai mici de %E luni. De altfel, candidatii pentru implant sunt selectionati foarte ri$uros. )e$larea aparatelor "n cazul copiilor . mai ales copiii foarte mici.este o adevarata provocare pentru audioprotezist. Dezvoltarea fizica, maturizarea psi!ica si $radul de dezvoltare al limba(ului implica posedarea unui $rad mare de fle7ibilitate "n ceea ce priveste procedurile si ec!ipamentul. 3e poate crede ca ale$erea unui aparat este ireversibila si de aceea trebuie facuta cu foarte multa $ri(a, dar, contrar parerilor preconcepute, re$larea unui aparat este un proces foarte fle7ibil si adaptabil. Datorita evolutiei te!nolo$iei, la ora actuala e7ista o mare varietate de aparate disponibile, ceea ce poate face ca ale$erea sa para foarte dificila. /le$ereaaparatului se face strict "n functie de caracteristica unica a !ipoacuziei fiecarui copil "n parte. /udioprotezistul va informa asupra elementelor pro si contra ale unui aparat auditiv propus sau ales.

Daca !ipoacuzia este bilaterala, protezarea trebuie sa se faca la ambele urec!i. -rotezarea ambelor urec!i, numita protezare bilaterala, ofera o "mbunatatire a inteli$ibilitatii vorbirii "n z$omot. <n plus, neprotezarea uneia dintre urec!i face ca fibrele nervoase care corespund acelei urec!i sa devina nefunctionale. -rotezarea unei urec!i, dupa o perioada lun$a de timp "n care aceasta nu a fost stimulata, poate sa aduca beneficii reduse auzului per total. 4data realizata protezarea, succesul depinde "n foarte mare masura si de motivarea si perseverenta parintilor. Aopilul trebuie sa "ntelea$a ca aparatul auditiv trebuie purtat ct mai mult posibil pentru a asi$ura o interactiune optima cu mediul sonor. /titudinea pozitiva si "ncura(atoare a celor din (urul copilului poate fi un bun e7emplu. 5um %unctioneaza un aparat auditiv6 /udioprotezistul trebuie sa instruiasca si sa e7plice parintilor si copilului felul "n care se manipuleaza si se "ntretine un aparat auditiv. =7plicatiile initiale sunt mult mai importante dect ilustratiile. /paratul auditiv, "n mare, este un amplificator de dimensiuni mici care este introdus "ntr.o carcasa de plastic asezata "n spatele urec!ii, sau "ntr.o carcasa realizata dupa mula(ul urec!ii pentru aparatele "n urec!e. Microfonul protezei va receptiona semnalul sonor, "l va converti "ntr.un semnal electric si.% va trimite mai departe amplificatorului. /cesta este responsabil de amplificarea sonora, "n cazul protezelor liniare toate sunetele sunt amplificate "n mod e$al. "n %2E cazul aparatelor neliniare, cea mai mare amplificare este primita de sunetele foarte slabe, care "n mod normal nu sunt auzite de catre copilul !ipoacuzie, "n timp ce sunetele puternice sunt amplificate foarte putin sau c!iar deloc. /stfel, daca protezarea este re$lata corespunzator, sunetele slabe vor fi audibile, iar cele puternice vor fi confortabile. 4data amplificat, sunetul este convertit din semnal electric "n semnal acustic de catre difuzor si trimis "n conductul auditiv. Qnele aparate pot avea si un potentiometru de volum, care poate fi manevrat de catre copiii mai mari sau de catre adulti. -otentiometrul poate fi sub forma unei pr$!ii, unei rotite sau poate fi controlat cu a(utorul unei telecomenzi. Ma(oritatea aparatelor auditive modeme nu mai au potentiometru, volumul adaptndu.se automat mediului sonor. -rotezele auditive pot fi pro$ramabile, ceea ce "nseamna ca ele pot fi re$late pentru fiecare individ "n parte. /ceste re$la(e, de obicei, se fac o data sau de doua ori pe an "n timpul copilariei, sau atunci cnd copilul sau parintele considera ca rezultatele nu sunt cele asteptate. /paratele copilului trebuie zilnic verificate. Hateriile, care ofera curentul necesar functionarii aparatului auditiv, trebuie verificate si sc!imbate la intervale re$ulate. Hateriile pot tine de la cteva zile pna la cteva saptamni. 9rebuie sa ne asi$uram ca ele nu sunt consumate, mai ales "n cazul "n care copilul este prea mic sa spuna ca nu mai

aude. /paratul auditiv trebuie curatat zilnic pentru a se evita stricarea acestuia din cauza cerumenuilui. -roteza este un aparat electronic si, deci, se va strica daca intra "n contact cu apa (se va evita purtarea ei de catre copil "n timpul baii). /paratele difera "ntre ele "n functie de mai multe caracteristici, marime, circuit, culoare etc. =7ista mai multe marimi de aparate auditive care pot fi, retroauriculare ("n spatele urec!ii), ale caror componente sunt montate "ntr.o carcasa de plastic asezata "n spatele pavilionului sau intraauriculare ("n urec!e) ale caror componente sunt montate "ntr.o carcasa realizata dupa mula(ul urec!ii pozitionata "n interiorul conductului auditiv. Aopilul !ipoacuzie poate beneficia de orice forma de aparat, dar "n cazul celor intraauriculare pot e7ista mici probleme. "n primul rnd, canalul auditiv poate fi prea mic si sa nu permita folosirea unui aparat auditiv. <n al doilea rnd, copilul este "n crestere, iar modificarile de marime ale canalului auditiv pot face ca aparatul sa nu mai stea bine "n urec!e. /paratele retroauriculare rezolva aceasta problema deoarece ele sunt montate pe urec!e cu a(utorul unei piese anatomice (oliva), realizata "n urma unui mula( si sc!imbata ori de cte ori este nevoie. De altfel, copiii sunt predispusi la infectii ale urec!ii, iar secretiile pot patrunde "n aparat, "n cazul "n care acesta este intraauricular, defectndu.%. /parateleretroauriculare, fiind plasate departe de conduct, sunt prote(ate mai bine. Deci, este recomandabil ca pna la %5 ani copiii sa fie protezati cu aparate retroauriculare. =7ista doua tipuri de circuite utilizate "n construirea aparatelor auditive, circuitul analo$ic, disponibil de foarte multi ani, si circuitul di$ital, aparut de curnd, similar ca performante cu circuitul care produce sunetul clar al AD.urilor care a revolutionat industria protezelor auditive, prin "mbunatatirea simtitoare a calitatii sunetului si oferirea de re$la(e fle7ibile. Microprocesorul cu a(utorul caruia functioneaza protezele di"itale este un minicomputer foarte comple7. @olosind un semnal di$ital, procesele comple7e pot fi realizate "n foarte scurt timp, iar sunetele pot fi manipulate "n foarte multe feluri, oferind o calitate deosebita a sunetelor, "n plus, un aparat di$ital face ca inteli$ibilitatea vorbirii "n z$omot sa fie mult "mbunatatita datorita posibilitatii de reducere a z$omotului. "n cazul protezelor di$itale, re$la(ul este foarte a(ustabil, ceea ce creeaza un confort crescut utilizatorului. Multe proteze auditive sunt disponibile "n culori variate si amuzante, deoarece, spre deosebire de adulti care doresc ca aparatul sa aiba culoarea pielii sau a parului, ma(oritatea copiilor doresc culori stralucitoare, vor aparate dra$ute sau interesante. -entru ma(oritatea copiilor, culorile clasice be( sau maron sunt plicticoase.

CONCLUZII
>an!icapu !e au" apartine unei cate$orii mai ample de !andicapuri . cele senzoriale (din care face parte si deficienta de vedere) si reprezinta diminuarea sau pierderea totala sau partiala a auzului. /tunci cnd !andicapul de auz e7ista de la nastere sau cnd apare de timpuriu (mica copilarie), dificultatile "n "nsusirea limba(ului de catre copil sunt ma(ore . vorbim despre fenomenul muteniei care "nsoteste pierderea totala a auzului. "n cazul "n care de$radarea auzului se produce dupa ac!izitia structurilor verbale si nu se intervine "n sens recuperator, se instaleaza un proces de involutie la nivelul "ntre$ii activitati psi!ice. -utem spune ca, "n timp ce pierderea auzului "naintea vrstei de 5.8 ani are drept consecinta mutitatea (copilul devenind surdomut), disparitia simtului auditiv la ctiva ani dupa "nsusirea limba(ului de catre copil determina dificultati "n mentinerea nivelului atins, c!iar re$resii "n plan verbal (din punct de vedere al vocabularului, al intensitatii vocii sau al e7primarii $ramaticale). Dupa "radul ("ravitatea) de%icitului de auzidentificam, (ipoacu"ia (diminuarea :de$radarea auzului "ntre 2.&2 dH) si 'ur!itatea 'au cofo"a (pierderea totala a auzului . peste &2 dH). Ripoacuzia poate avea, la rndul ei, $rade diferite de $ravitate, !ipoacuzie usoara (pierdere de auz de 2.82 dH), !ipoacuzie medie ("ntre 82.02 dH ) si !ipoacuzie severa sau profunda ("ntre 02.&2 dH ). 9ermenul Spierdere de auzS sauB(ipoacu"ieB nu implica surditate totala (cofoza). 4 persoana surda (cofotica) este incapabila de a procesa sau auzi sunete cu sau fara un aparat auditiv, "n timp ce ma(oritatea !ipoacuziilor sunt compensate cu mult succes folosind un aparat de auz. =7ista cauze ale deficientei de auz ereditare si cauze ale deficientei de auz dobndite. "n prima cate$orie (a cauzelor deficientei de auz ereditare) includem posibilele anomalii cromozomiale transmise de la parinti la copii, "n timp ce "n a doua cate$orie (cauze ale deficientei de auz dobndite) $asim trei tipuri de cauze, a) cauze prenatale . care intervin pe perioada sarcinii si constau "n maladii infectioase ale $ravidei, tulburari ale metabolismului, afectiuni endocrine, !emora$ii, in$erarea de substante to7ice (de e7. alcool), incompatibilitatea factorului )! (mama.fat), traumatisme fizice etc+ b) cauze perinatale (neonatale) . constnd "n leziuni anatomo.fiziolo$ice "n timpul nasterii, !emora$ii, ano7ie sau asfi7ie albastra etc+ c) cauze postnatale - de natura to7ica sau traumatica (infectii . otita, ru(eola, stari distrofice, accidente, lovituri la nivelul urec!ii,e7puneri "ndelun$ate la stimuli auditivi foarte puternici . e7. muzica ascultata tare la casti etc). Aele mai frecvente cauze ale hipoacuziilor de transmisie se re$asesc "n perioada copilariei, dopul de cerumen, infectiile urec!ii medii (otita medie), "n timp ce cauzele !ipoacuziei neurosenzoriale la copii sunt,

con$enita, trauma acustica, infectii de diferite tipuri (po(arul, oreionul, menin$ita sau tusea convulsiva). *n !ia%no'ticarea (an!icapu ui !e au" se foloseste o te!nica avnd un $rad ridicat de precizie, audiometria, care poate fi folosita dupa vrsta de 8 ani. =a consta "n masurarea acuitatii auditive separat pentru fiecare urec!e "n parte si "ntocmirea audio$ramei ($rafic reprezentnd comparativ acuitatea auditiva a ambelor urec!i). -e baza studierii audio$ramei se poate depista tipul deficientei de auz si se va urmari compensarea acolo unde este cazul. "n (urul vrstei de 8 ani se pot utiliza unele teste de auz, cum sunt testul lui Neber, testul lui )inner si testul lui 3c!?abac!. /ceste teste sunt menite sa diferentieze surditatile de perceptie de cele de transmisie si a(uta, totodata, la depistarea unor forme de cofoza mi7ta, folosind ca instrument de lucru diapazonul. Deficienta de auz afecteaza "ntr.o masura mai mare sau mai mica ("n functie de $radul pierderii auzului) toate palierele vietii psi!ice a individului, att din punct de vedere cantitativ ct si calitativ. 3e stie ca prin ea "nsasi disfunctia auditiva nu are efect determinant asupra dezvoltarii psi!ice, totusi ea duce la instalarea mutitatii care stopeaza dezvoltarea limba(ului si restrn$e activitatea psi!ica de ansamblu. Qnele forme ale !andicapului de auz pot determina si o "ntrziere intelectuala,cauzata de modificarea raportului dintre $ndire si limba(. 4data cu asi$urarea conditiilor de !e+uti"are pentru 'ur!o+ut 'i !e 'ti+u are a co+unicarii #er.a e pentru (ipoacu"iei se pun bazele formarii $ndirii notional.verbale si se faciliteaza dobndirea de e7periente, de cunostinte, de cultura, imprimnd caracter informativ si formativ activitatii cu !andicapatii de auz. -entru realizarea acestor deziderate, scolii si cadrelor didactice le revine sarcina de a folosi o metodolo$ie specifica pentru formarea comunicarii verbale si crearea posibilitatilor de "nvatare a limba(ului. 4 asemenea metodolo$ie vizeaza formarea comunicarii verbale, care trebuie sa porneasca de la ideea ca procesul de "nvatare se va baza pe mimico. $esticulatie, labiolectura si, "ntr.o oarecare masura, pe dactileme. Dar la !ipoacuziei si la surdomutii "n curs de demutizare, forma principala de "nvatare trebuie sa alterneze, "n functie de structura clasei de elevi, "nvatarea intelectuala si "nvatarea efectiva. 4biectivele $enerale ale inter#entiei recuperatorii Cn !eficienta !e au" tota a sunt, . realizarea demutizarii+ . conservarea si dezvoltarea limba(ului verbal la deficientii care au dobndit surditatea dupa ce au asimilat limba(ul. De+uti"area presupune trecerea de la limba#ul mimico"esticular la cel verbal. #imba(ul mimico.$esticular presupune un ansamblu de $esturi prin care se codifica cuvinte, litere si stari de spirit. 3pre deosebire de copilul surd, a carui recuperare se bazeaza, asadar, pe demutizare, amplificarea sunetelor este c!eia catre comunicarea copilului

cu !ipoacuzie cu lumea "ncon(uratoare. -entru a oferi stimularea auditiva de care are nevoie, este indicat caprote"area au!iti#a sa se realizeze imediat dupa punerea unui dia$nostic timpuriu. Hine"nteles, ca un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz a !ipoacuzicului sa dispara, ci doar va amplifica sunetele prea slabe pentru a fi auzite de copil.

CONCEPTE*C>EIE ?CA SI NOTE DE SU<SOL@ &e%icienta de auz 7 deficienta senzoriala, la fel ca si cea de vedere, reprezentnd diminuarea sau pierderea totala sau partiala a auzului, din diferite cauze. urditatea (co%oza) [ !andicap de auz total constnd "n pierderea totala a auzului . peste &2 dH. /cest !andicap poate afecta una sau ambele urec!i ale unei persoane (deficiente de auz unilaterale - localizate doar la nivelul uneia dintre urec!i, cealalta fiind sanatoasa si de cele mai multe ori functionnd compensator si deficiente de auz bilaterale . care afecteaza ambele urec!i). =7ista, "n functie de localizarea leziunilor anatomo.fiziolo$ice ale analizatorului vizual, surditate eredi.tara sisurditate dobndita. 8ipoacuzia 7 !andicap de auz partial care presupune diminuarea :de$radarea auzului "ntre 2.&2 dH. /cest !andicap afecteaza apro7imativ %V din populatie (persoanele cu o astfel de deficienta fiind denumite "n popor Stari de urec!eS), constituind astfel un serios !andicap "n viata de zi cu zi a individului, att "n planul scolarizarii, al e7ercitarii profesiei, ct si al relationarii cu ceilalti oameni. 9ermenul Spierdere de auzS sau S!ipoacuzieS nu implica surditate totala (cofoza), o persoana surda (cofotica) fiind incapabila de a procesa sau auzi sunete cu sau fara un aparat auditiv, "n timp ce ma(oritatea !ipoacuziilor sunt compensate cu mult succes folosind un aparat de auz. Mutenie (mutitate) 7 stare defectuoasa, caracterizata prin imposibilitatea vorbirii. =ste cauzata de leziuni "n zona corticala a limba(ului, asociate cu leziuni ale aparatului auditiv. 3e deosebeste de mutismul electiv cnd vorbirea este nerealizata intentionat, fiind vorba de un refuz verbal al subiectului, desi facultatile verbale ale acestuia sunt intacte. $udiometria [ o te!nica cu $rad ridicat de precizie "n dia$nosticarea !andicapului de auz care poate fi folosita dupa vrsta de 8 ani, constnd "n masurarea acuitatii auditive separat pentru fiecare urec!e "n parte si "ntocmirea audio$ramei ($rafic reprezentnd comparativ acuitatea auditiva a ambelor urec!i). -e baza studierii audio$ramei se poate depista tipul deficientei de auz si se va urmari compensarea acolo unde este cazul. &emutizare [ proces de interventie recuperatorie "n cazul persoanelor cu surditate, constnd "n trecerea de la folosirea limba(ului mimico.$esticular la "nsusirea limba(ului verbal sonor (oral). #imba(ul mimico.$esticular presupune un ansamblu de $esturi prin care se codifica cuvinte, litere si stari de spirit. #imba(ul surdului a(un$e astfel sa capete un caracterbilin"v, odata cu parcur$erea procesului

demutizarii. And se atin$e stadiul de trecere de la limba(ul mimico.$estual la cel verbal, la surdomutul "n curs de demutizare se creeaza conditii pe plan mintal, pentru trecerea de la $ndirea "n ima$ini la $ndirea notional. conceptuala. @azele demutizarii sunt, obisnuirea copilului de a vorbi prin obiecte, cu indicarea lor "nsusirea notiunilor concrete, "nsusirea celorlalte notiuni. Protezare (auditiva) 7 proces recuperator folosit pentru persoanele cu !andicap de auz partial (!ipoacuziei), presupunnd utilizarea unor aparate (proteze auditive sau, mai nou implanturi co!leare) care au drept scop amplificarea intensitatii sunetelor dificil de perceput de analizatorul auditiv al !ipoacuzicului. -rotezele pot fi de mai multe feluri, cuamplificare lineara . folosite pentru toate frecventele si proteze cu amplificare selectiva . care selecteaza frecventelor utile de cele inutile. . 9abiolectura [ te!nica utilizata "n procesul demutizarii, constnd "n citirea cuvintelor, a frazelor de pe buzele interlocutorului.

EDTENSII TEORETICE I+portanta i+.a0u ui +i+ico*%e'tua pentru co+unicarea !intre 'ur"i #imba(ul mimico.$estual trebuie tratat "n le$atura cu functia semiotica, cu $eneza simbolului la copil, cu evolutia limba(ului intern sau cu problema psi!olo$ica a semnificatiei "n $eneral. @unctia semiotica e ea "nsasi o structura si are o $eneza proprie. 3e considera ca functia semiotica e alcatuita din cinci conduite semiotice ce apar oarecum spontan, la copilul normal "n al doilea an de viata, imitatia amnata, (ocul simbolic, ima$inea $rafica, ima$inea mintala si evocarea verbala. #a copilul !andicapat de auz se constituie o a sasea conduita semiotica .limba#ul mimico-"estual - care tinde sa compenseze conduita de evocare verbala. 9rebuie subliniat ca "n cazul parintilor surdovorbitori, cu demutizare avansata, mai ales a celor cu studii medii sau superioare, modalitatea de comunicare mimico.$estuala este e7trem de redusa, ei comunicnd cu copilul lor mai ales prin labiolectura. Dezvoltarea limba(ului verbal al copiilor auzitori din cadrul familiilor de surdovorbitori urmeaza evolutia normala a copiilor din familiile de auzitori. Aopilul surd dezvolta limba(ul $estual "n acelasi mod si "n aceeasi perioada de timp "n care copilul auzitor "si dezvolta limba(ul verbal. Desi$ur, conditia acestei dezvoltari este ca fiecare forma de limba( sa fie stimulata cu un stimulent adecvat. 3.a constatat ca acei copii surzi proveniti din parinti surzi, vin la scoala cu un ba$a( mai bo$at de cunostinte dect cel al copiilor surzi din familiile de auzitori care n.au folosit limba(ul $estual "n comunicarea cu ei. /cest limba(, folosit efectiv "n comunicare, le.a permis copiilor surzi sa cunoasca mediul "ncon(urator si "n acelasi timp sa e7prime

dorinte, $nduri, opinii. Mai trziu, ac!izitiile mimico.$estuale contribuie la fertilizarea "nvatarii limba(ului oral. @iind familiarizati cu deficienta lor, acesti surzi "l accepta de timpuriu si au mai putine probleme de adaptare psi!olo$ica si sociala. =ste stiut faptul ca limba(ul verbal se dezvolta cu multa dificultate la elevii surzi pentru a deveni un instrument eficient de comunicare si de cunoastere. -entru a se realiza acest deziderat e absolut necesar ca elevii surzi sa.si formeze reprezentari interne consistente si bine consolidate cu care sa opereze pe plan interior. 4ri, acest nivel al reprezentarilor interne nu se poate realiza, de obicei, la ma(oritatea elevilor surzi din cauza mai multor factori, motivatia scazuta pentruvorbirea orala, utilizarea tot mai rara a vorbirii articulate dupa ce elevii surzi intra "n viata productiva si folosirea preponderenta a limba(ului mimico.$estual pentru satisfacerea necesitatilor de comunicare "n cadrul vietii sociale. 3.a observat o insuficienta a limba(ului $estual "n comparatie cu cel verbal. #imba(ul verbal are un $rad "nalt de conventionalitate fata de continutul realitatii pe care o denumeste+ $estul "nsa este strns le$at de concret. Aomunicarea prin $esturi este fata "n fata, percepndu.se vizual $estul si toate miscarile mimice si e7presive. esticulatia are o mai mare libertate de e7presie, este mai putin limitata de or$anizarea $ramaticala puternic structurata. /celasi volum de informatie poate fi transportat "napro7imativ acelasi volum de timp conventional, cu ambele forme de limba(. 9otusi, e7ecutia $esturilor necesita mai mult timp "n medie dect "n cazul emiterii verbale a cuvintelor. <n precizarea naturii raportului dintre $esturi si cuvinte un rol mare "l (oacaconte.tul "n care se petrec evenimentele. "n ansamblu, limba(ul $estual da impresia unei limbi abreviate mai e7tinsa sub unele aspecte (bo$atie de idei comunicate printr.un $est de e7.) si mai redusa "n altele, "n raport cu limba sonora, el constituind baza de pornire pentru recuperarea deficientului de auz.