Descoperirea ~i cucerirea Lumii Noi a adus Spaniei secolului al16-lea ~i imperiului sau in plina expansiune, un nemasurat prestigiu ~i bogafii

materiale. In aceasta perioada s-au pus bazele "epocii de aur" a artelor.

A ~a-numitul "Siglo de Oro" sau "secolul de aur" al culturii spaniole a inceput la jum:ltatea secolului al16-lea ~i a durat

ce Spahia.ern-o tarn ad:1ncreligioas~,credinta a reprezentat o surs~ irnportanta de inspiratie. Numero~i scriitori, urmarid exemplul lui Filip al II-lea (1527-1598), un rege pios, care se considern hirotonosit de Dumnezeu, s-au aplecat asuprn temelor mistice. Fundalul religios SfantaTereza de Avila (1515-1582)a fost una dintre cele mai proeminente persoane mistice care c~uta s~ ating~ uniunea cu Dumnezeu prin contemplatie. Ea a c~l~torit in multe locuri din Spania, ducand o via~ de peniten~, postind ~i rugandu-se regulat ~i, conform propriilor spuse, comunicand direct cu Dumnezeu. Autobiogrnfia ei, al~turi de numeroase poeme ~i scrisori de instruire religioas~, combin~ idealismul mistic cu sfaturi foarte prnctice pentru viata de zi cu zi. Lucrarea ei cea mai cunoscuta, Castelul Spiritului (1577) compara sufletul uman cu un castel cu ~apte inc~peri ce radiaz~ spre exterior. Mesajul este acela c~ trebuie inaintat prin fiecare din cele ~apte inc~peri (reprezentand cele ~apte stadii de rug~ciune) paru1 cand devine posibil~ atingerea inc~perii centrale, unde poate fi intalnit Dumnezeu. Misticismul de acest gen s-a propagat ~i in teatru, nu doar in piesele puse in scen~ pentru regalitate ci ~i in cele jucate in piete, de actori ambulanti. Aceste piese aveau rnreori parte de mai mult de o reprezentatie, astfel

O de tura

Agonie El Greco, care

in Paradis o picexprima

a artistului.

Lope

de

Vega,

cel vest it pentru a ti scris peste 1800 de

cererea publicului pentru noi piese a dus la nenumarate realiz:lri de exceptie din partea scriitorilor (ii dramaturgilor spanioli. Re1eta succesului F:lrn indoial:l, Lope de Vega (1562-1635) a fost cel mai prolific dramaturg al epocii de aur spaniole. El pretindea a fi autorul a nu mai putin de 1800 de piese. A compus (ii numeroase povestiri, nuvele (ii poeme. ldealurile sale sunt foarte bine dezv:lluite in opera sa El A11e Nuevo de Racer Comedias ("Noua art:l a dramaturgiei"); succesul public (ii de aici banii care s:l-i permit;I un nivel de viat:l convenabil; realizarea unei succesiuni narative care aduce publicului satisfactiechiar la final, astfel inc3.t acestas:l p:lrnseasc:llocul de desf:l(iurare al piesei multumit, (ii amestecul abil de drama cu comedie. Pentru piesele sale, Lope de Vega s-a inspi-

aproximativ o sut:l de ani. in timpul acestei perioade Spania a atit1so grandoare care i-a adus un prestigiu considerabil, in cea mai mare parte a Europei, cu propriet:lti ~i leg:lturi in Italia ~i Olanda, precum ~i o influent:1 marcant:l in Orientul indep:lrtat. Mai mult decat atat, imperiul se extindea acum spre America, ca urmare flreasc:l a descoperirii ~i cuceririi Lumii Noi. A fost o perioad:l cand geniul creator spaniol a ie~it cu adev:lrat la iveal:l, chiar dac:l structura social:l interru1 se apropia rapid de declin. Ca niciodat:l pan:l atunci, literatura spaniol:l a luat un mare avant, imbr:Icand diferite stiluri. in literatur:I, f:lr:I a reprezentaomare surpriz:l, din moment

EPOCA

DE AUR SPANIOLA

Dupa moartea lui Lope de Vega, Calderon de la Barca (1600-1681) a fost recunoscut ca cel mai mare dramaturg al Spaniei ~i a fost privit ca un mare scriitor ale carui lucrari erau deosebite prin frumusetea limbajului utilizat. Piesa lui celebra, La Vida es Sueno (Viata este un vis), se petrece in Polonia. Aici, regele imaginar, un astrolog, cite~tein stele ca fiul sau nou-nascut va deveni un despot crud ~i ia masurade a-l intemnita. cativa ani mai tarziu Ii ofera o ~ansa.Dupa eliberare insa, tanarul este confuz, ~i incapabil de a decide daca viata este reala sau doar un vis. Salbaticitcomplet, devine violent ~i este intemnitat din nou. in acest moment el se hotara~te sa devin:I un bun cre~tin,recunoscandca lucrurile materiale sunt trecatoare~i doar sufletul este nemuritor.
O O gravura din prima edi,ie a comediei dramatice Don auijote, de Cervantes (1547-1616), care-1 reprezinta pe eroul Don auijote alaturi de slujitorul sau prapadit Sancho Panza.

intre tirnp, Francesco de Quevedo (15801645) a adoptat un stil mult mai simplu. Maestru al parodiei, aceast~ "co~tiinta a Spaniei" a realizat caricaturi usturntoare la adresa regilor mincino~i, a preotilor orgolio~i, a nobilimii lacome ~i a doctorilor ignoranti. O mare capodopera comica in contrasttotal cu cinismul esteumorul fin, de foarte bun~ calitate reg~sit in Don Quijote al marelui Miguel de Cervantes,opern scris~ in dou~ perioade distincte -in 1605 ~i cu un an inainte de moarteaartistului, in 1615.Satirizand aventurile populare, in care erau implicati eroi vicleni ~i cavalerii cu idilele lor, opera reprezinta cea mai importanta lucrare din literatura spaniol~ ~i a avut o influenta considerabil~ asupra dezvoltarii romanului in Europa. Don Quijote, un nobil de la tarn, i~i propune s~ indrepte toate relele, in calitate de cavaler. in marele lui entuziasm el confunda ins~ hanurile cu castelele, morile de vant cu uria~ii, oile cu soldatii ~i criminalii cu victimele. Spre deosebire de slujitorul ~i companionul lui, Sancho Panza, s;lrac dar istet, Don Quijote vede doar lucrurile ideale din viata ~i viseaz~tot tirnpul cu ochii deschi~i.Sub fonru1 de episoade, cartea prezinta o serie de tipologii ale societatii spaniole ~i se spune c~ ar fi chiar o paralel~ a vietii lui Cervantes.

rat atat din contemporaneitatecat ~i din istorie sau din legendele populare ~i a calatorit in numeroase locuri unde a intalnit oameni din toate straturile sociale. Idolatrizat de amatorii de teatru, artistul nu a fost un creator de rnari personaje,ca Shakespeare, insa a pus adesea in scenaproverbele cele mai cunoscute.Multe din piesele sale11 prezinta pe Dumnezeu ca pe un personaj, la fel ca ~i pe majoritatea regilor defuncti ai Spaniei. Filosof ~i doctor in teologie, el a fost exilat din Madrid, ca urmare a unui duel in care ~i-a ranit adversarul ~i a faptului ca s-a casatorit de doua ori, timp in care mai avea numeroasearnante.La sfar~itulvietila devenit preot ~i s-a retras din viata public:i. Loialitatea in Fuente Ovejuna, una din piesele cele mai faimoase ale lui Vega, un oficial dezonoreza un grup de femei ~i insulta populatia masculina. in final, el este ucis, insa anchetatorii regelui, confruntati cu o conspiratie a tacerii, sunt incapabili sa descoperecine a pus la cale crima. Ori de cate ori locuitorii ora~ului erau intrebati despre. fapta~ ei raspurideau invariabil cu numele ora~ului: Fuente Ovejuna. intreaga Spanie a fost incantata de acest exemplu dramaturgic de loialitate ~i camaraderie.

Schimbari de stil in perioada epocii de aur multe piese au fost scrise In versuri, urmand traditia indelungata a baladelor populare. Acest stil liric a lasat Insa loc, la Inceputul secolului aI17-lea, unui nou stil, obscur, cunoscut sub denumirea de gongorism, dupa numele intemeietorului, Luis de Gongora (1561-1627).El a inventat o buna parte a vocabularului pe care-l utiliza, optand adesea pentru metafore complicate ~i foarte imaginative, In locul utilizarii denumirilor commune a diferitelor objecte.
O Interiorul bibliotecii palatului Escorial. Filip al 1I-lea a fost foarte interesat de cladire ~i i-a solicitat pictorului Pellegrino Tibaldi din Italia un numar impresionant de fresce printre care ~i pe cele de pe pere1ii bibliotecii.

O O vedere de sus a Escorialului, construit de Filip in cinstea Sfantului Lauren1iu. Cladirea a servit ca manastire, palat, dar ~i ca mausoleu pentru inmormantarea regilor Spaniei.

44

in aceast:I perioada., Spania a produs ~i compozitori de marc;l. De exeinplu, Antonio de Cabezon a fost considerat echivalentul spaniol al lui Bach ~i multi alti muzicieni reprezentativi, ca de exemplu Luis de Victoria, au compus multe lucra:ri pentru biseric;l. Temele favorite ale cantecelor populare erau dragostea, religia, legendele traditionale, abordate uneori cu mult umor. Se canta la chitara:, multe din melodiile compuse In acea perioad;l pot fi ~i ast:Izi auzite In Spania. Arhitectura Arhitectura a luat o nou;l directie la initiativa regelui Carlos al V-lea, care a comandat un nou palat, in Granada, In 1529 ~i pentru care a distrus o parte din mult mai renumitul palat maurAlhambra. Proiectat cu influentii italian;l, El Escorial, lang;l Madrid, reflect:I clar temperamentul sobru al succesorului s;lu, Filip al lI-lea ~i este cel mai mare monument construit In timpul domniei acestuia. Constructia a servit atat C;l palat cat ~i ca m;ln;lstire ~i loc de inhumare il membrilor familiei regale. De~i exteriorul cl;ldirii este sever ~i ap;ls;ltor, comparat chiar o Inchisoare imens;l, interiorul este complet diferit. Ca un avizat cunosc;ltor al picturii, Filip a dorit s;l decoreze cl;ldirea corespunz;ltor ~i l-a invitat pe Pellegrino Tibaldi, din ltalia, s;l realizeze frescele Escorialului, comandand de asemenea multe lucra:ri mari pentru colectia regal;l, de la a~ti la fel de renumiti ca Tizian. El Greco Asemenea lucr;lri au avut o mare influentii asupra arti~tilor vremii din Spania, ei fiind foarte diferiti, ca stil, de tendintele artistice care au precedat acea perioada.. Cu sigurantii, ele au modelat in mod direct picturile lui El Greco (1548-1614) care se pare c;l ar fi studiat in Venetia, sub Indrumarea lui Tizian. El Greco s-a n;lscut In insula Creta, de unde ~i numele lui care Inseamn;l "grecul", adoptat u~or, Rind mult mai u~or de pronuntat decat Domenico Theotocopuli. Provenienta bizantin;l a lui El Greco ~i experienta venetian;l in ceea ce prive~te utilizarea culorii s-au imbinat pentru a produce un stil personal care prezenta chiar esenta compozitiilor renascentiste al;lturi de spiritualitate, ca o parte esential;l a traditiilor religioase spaniole. Intr-adev;lr, cele mai multe lucra:ri ale lui El Greco au fost realizate pentru biseric;l care l-a recompensat in mod corespunz:1tor, permitand artistului s;l duc;l un trai confortabil. Agonia din Paradis (1595) a fost pictat dup;l dou;lzeci de ani de la sosirea lui in Toledo, casa lui pentru toti anii ce au urmat. Tabloul red;l clar tr;ls;lturile care au dominat Intreaga opera: a lui El Greco. Personajele sunt, ca de obicei, zvelte ~i intens alungite, cu formele ca ale unor valv;lt:Ii. Peisajul cuprinde ~i el forme In vartej, ca o prelungire a unei draperii. Utilizarea culorii este ~i ea o particularitate: tonuri acide de galben ~i verde, cu nuante de mov care sunt Intr-un contrast evident cu cerulluminat de lun;l, ceea ce creeaz;l o atrnosfera: foarte stranie. El Greco nu a O Las Meninas, pictat de Velasquez in 1656. in aceasta capodopera artistul este ocupat cu pictarea portretelor Regelui ~i Reginei, a caror reflec,ie poate ti observata in oglinda din fundal.

Incercat sa redea realitatea ci s-a straduit sa evoce, pe panza, esenta experientei mistice. lmaginile reprezentate de el transmit o ferventa devotiune mistica. Realismul lui Velasquez La trei ani dupa moartea lui El Greco, un alt artist, foarte diferit, Diego Velasquez (15991660) I~i incheia studiile. Considerat de multi drept cel mai mare pictor al generatiei sale, In cariera sa timpurie Velasquez a urmat naturalismul pictorului italian Caravaggio, prezentand lumea a~a cum este..Lucrarile sale cele mai cunoscute din perioada timpurie sunt a~a-numitele "scene de bucatarie". Ele ilustreaza personajele alaturi de mancare, bautura, ustensile de bucatarie ~i de alte obiecte de uz casnic. Batriina flerbiind oua ~i Viinzatorul de apa din Sevilla sunt doua dintre cele mai celebre tablouri. Complet deta~at de tema principala, Velasquez nu a ironizat ~i nici nu a sentimentalizat scenele. Obiectele sunt pictate foarte realist, cu multe detalii. Reputatia lui Velasquez l-a adus In atentia nobilimii inca din tinerete ~i a fost adus la Madrid ca pictor de curte, legand o prietenie cu Filip allV-lea care va deveni patronul sau. Spre deosebire de El Greco, Velasquez a realizat putine lucrari religioase. El a preferat sa picteze portretele formale ale familiei regale ~i

O Velasquez a pictat o serie de portrete ale regelui Filip IV. din tinere,e pana la batrane,e. El l-a prezentat pe rege cu un amestec ciudat de afec,iune sincera ~i deta~are.

~ "'

40;

EPOCA

DE AUR SPANIOLA

a anturajului acesteia,lucrari pentru care era foarte bine platit ~i datorita carora a devenit foarte popular la curte. in portretele executate in ultirnii ani de viata, Velasquez a realizat un portret de grup considerat a fi o capodopera a artei spaniole din secolul al17-lea, LasMeninas (Domni~oarele de onoare). Acest tablou atrage imediat atentia prin a~ezarea in tablou, care intriga. Se vede studioul pictorului unde Velasquez este preocupat cu pictarea Regelui ~i a Reginei. Ei pot fi observati doar in fundal, in reflectia oglinzii. Fiica lor cea rnica impreuna cu suita care o insote~tetocmai au intrat in incapere ~i se indreapta catre personajele regale, intreaga scena fiind prezentata din unghiul personajelor regale. Stiluri contrastante Bartolome Esteban Murillo (1617-1682) ~i Francisco de Zurburan (1598-1664) au fost contemporanii lui Velasquez dar au pictatin stiluri foarte contrastante. Murillo a pictat atat tablouri religioase cat ~i tablouri inspirate din viata obi$nuita a celor saraci din Andaluzia, intr-o maniera personala care combina compozitia armonioasa cu un patos evident. in celebrul tablou Bunica despitducbind un copil, o femeie in varsta poate fi vazuta intr-o activitate obi~nuita pentru acele vremuri. Tabloul sau cel mai faimos este probabil Mo~e lovind stanca, una din cele unsprezece lucrari executate pentru BisericaSf. Gheorghe. Zurburan s-a specializat in naturi moarte insa era cunoscut ~i pentru picturile figurilor religioase.Telul sau, ca ~i cel allui El Greco, a fost de a releva in tablourile sale mai degraba spiritul decat materia. insa, in timp ce artele infloreau, societatea spaniola prezenta o schimbare a valorilor. Spiritul national era.intr-o puternica ~ovaiala, intr-un climat economic pe cale de deteriorare, avand o slaba conducere oferita de regi succesivi. Cam prin anul1675, epoca de aur, recunoscuta atat pentru productiile ei literare cat ~i pentru artele sale vizuale, a inceput sa se prabu~easca.
O Baieti zdrentaro~i mancand pepeni ~i struguri de Murillo (1617-1682). Stilul u~or ~i dulce al operei tarzii a lui Murillo 1intea o abordare emo1ionala directa care se potrivea atat scenelor cu "baie1ii cer~etori.. cat ~i subiectelor religioase. O Zurburan ( 15981664) este renumit pentru scenele sale religioase dar ~i pentru naturile moarte pictate. Impactul pe care-1 are Natura moarta cu portocale provine mai ales din stilul de tratare realist a celor trei grupuri, in contrast cu fundalul rigid, 1eapan. 46