Hidro-ENERGIA

Satmarean Mihai Gr:2 An:II Master

DATE GENERALE Energiile regenerabile se definesc prin sursele naturale care ne stau la dispozitie si sunt inepuizabile pentru perioade de timp lungi la nivel uman. Atat sistemele de captare, cat si sistemele tehnice de utilizare ale energiilor regenerabile, sunt integrate in complexul ecologic mondial, nu produc gaze cu efect de sera si nu participa dupa utilizare la procesul de incalzire globala. Este dovedit si acceptat faptul ca resursele clasice de energie cunoscute, carbunele, titeiul, gazul metan si uraniul sunt limitate. Mentinand ritmul actual de consum energetic mondial, aceste resurse vor fi epuizate intr-un timp previzibil. Omenirea se gaseste intr-o etapa cruciala a evolutiei privind consumul de energie, protejarea mediului inconjurator si constientizarea modificarilor posibile ale climei globale. Rata de crestere a consumului de energie este determinata de cresterea populatiei, de consumul mare al tarilor dezvoltate, SUA, Comunitatea Europeana, Japonia si de evolutia industriala spectaculoasa a unora din tarile foarte populate, China, India si Brazilia. Daca nu se vor lua masuri corespunzatoare atat de reducere a consumului de energie pe cap de locuitor, cat si de reducere a emanatiei de gaze cu efect de sera, ne vom gasi in curand, dar paote prea tarziu, intr-un punct de intersectie al curbei de evolutie a consumului energiei fosile, car eva prezenta o saturare (rezervele fiind limitate) si a curbei puternic ascendente de evolutie a emanatiei de gaze nocive. Avem nevoie de o actiune concertata energetica pentru modificarea evolutiei consumului energetic mondial care trebuie aplicata pe urmatoarele directii: - Dezvoltarea tehnologiilor de aplicare a energiilor regenerabile care ne stau la dispozitie energia soalra, eoliana, geo-termala, amarilor si oceanelor, bio-masa si bio-carburantii. - Realizarea si mentinerea unui echilibru intre utilizarea bio-masei pentru producerea carburantilor biologici si producerea cerealelor si materiilor de nutritie pentru umanitate si animale - Reducerea prin orice mijloc la nivel privat sau industrial a emanatiilor de gaze nocive. - O revolutie pe plan social privind fiecare cetatean, comunitate, tara si continent cu obligatia civica de a reduce consumul propriu de energie In continuare vom elabora energia provenita din forta mareelor si hidrocentralele.

Page 1

APA este un purtator de energie din care se poate obtine energie electrica in centrale hidro-electrice, calorica energia geotermala si mecanica punerea in miscare a unui tambur cu ax (moara de apa). Energia apei (hidro-energia) se defineshte prin energia apei in miscare, car eprin intermediul unor instalatii speciale poate fi transformata direct in energie mecanica care apoi este transformata in energie electrica in centrale hidro-electrice. Una din metodele de utilizare e energiei apelor este utilizarea energiei potentiale aflata pe un nivel superior, de unde prin curgere, energia cinetica se va utiliza pentru punerea in miscare a unei turbine. In mod natural, apa prin evaporare, vant si ploaie este adusa pe un nivel superior (rau montan, vale superioara, lac de munte), care apoi este captata, canalizata si utilizata in centrale hidro-electrice. Energia apei face parte din sursele de energii regenerabile.Centralele hidro-electrice produc aproximativ 3,5% din totalul energiei electrice produsa in toata lumea, reprezinta 18% din totalul energiilor regenerabile care ne stau la dispozitie si este aproximativ egala cu totalul energiei produse in centralele nucleare. Energia electrica produsa de centralele hidro-electrice este cea mai importanta sursa de energie regenerabila care alimenteaza in momentul de fata populatia lumii. Celelalte surse de energie regenerabile sunt:soarele, vantul, bio-masa si energia geo-termala, care contribuie cu 2,1% din totalul energiei produse. Centralele hidroelectrice sunt niste mecanisme folosite in uzinele electrice unde sunt nvrtite de turbine sau motoare puternice i care folosesc puterea apelor pentru producerea electricitii. Capacitatea unei centrale hidroelectrice depinde de cantitatea de ap care trece pe secund prin turbine, precum i de nlimea de cdere a apei (n general, nu este vorba de o cdere n sensul propriu-zis, ci de o curgere). n natur ns, de cele mai multe ori exist fie cantiti mari de ap (la fluvii), fie nlimi mari de cdere (n regiuni muntoase). Dup acest criteriu sunt hidrocentrale: 1.cu o cdere mic de ap < 15 m, debit mare 2.cu o cdere mijlocie 1550 m, cu debit mijlociu 3.cu o cdere mare 502.000 m, cu un debit mic de ap Din ce este formata o hidrocentrala ? 1.Lacul de acumulare Este lacul artificial creat n spatele barajului n scopul stocrii (nmagazinrii) volumelor mari de ap care vor folosi la producerea energiei electrice.

Page 2

n afara de folosina energetic, lacul de acumulare poate folosi la irigaii, alimentri cu ap, agrement,etc. 2.Barajul Barajul reprezint obstacolul artificial construit pe albia natural a cursului de ap n scopul obinerii lacului de acumulare. El poate fi de mai multe feluri:de beton,de anrocamente,de pmnt ecranat cu beton,etc. 3. Aduciunea Aduciunea reprezint galeria situat sub nivelul minim din lacul de acumulare prin care se preia apa din lac i se transport spre centrala electric Aduciunea conine galeria forat i conducta forat. Galeria forat poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj metalic Conducta forat poate fi din beton ,sau conduct metalic .Conducta metalic se amplaseaz deobicei dup nodul de presiune,din considerente de siguran.Ea se termin la peretele centralei cu un distribuitor cu un numr de ieiri egal cu numrul turbinelor(minim dou ieiri) 4. Nodul de presiune Nodul de presiune este compus din castelul de exchilibru i casa de vane. Castelul de echilibru este o construcie de siguran a amenajrii i are rolul de a prelua fluctuaiile majore de nivel din sistem i de a le atenua atfel nct s nu ajung s produc catastrofe sau pierderi ireparabile n instalaiile amenajrii. Casa de vane are rol de siguran, reglaj i ntreinere a aduciunii i este compus dintr-o construcie care conine cel puin dou vane amplasate pe conducta de aduciune.

Page 3

5.Centrala propriu-zis Centrala cuprinde urmtoarele:cladirea centralei,sala mainilor, instalaiile din central,mainile de ridicat,camera de comand. Turbinele i generatorul sunt amplasate n sala mainilor. Instalaiile din central furnizeaz ageni necesari bunei fucncionri a agregatelor :ap de rcire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigur epuismentul (eliminarea apei),stingerea incendiilor,aer condiionat. Mainile de ridicat sunt deobicei podul rulant i diverse trolii de manevr. Camera de comand conine panouri electrice i automatizate pentru comenzile de la distan a nchiderii-deschiderii diverselor echipamente , ridicarea-coborrea stavilelor segment pentru deversare controlat,nchiderea-deschiderea vanelor sferice,etc. Avantajele construirii de hidrocentrale : In primul rand avantajul economic, randament ridicat, pret de cost redus, si are o viata foarte lunga Si in al doilea rand avantajul ecologic, hidrocentralele nu polueaza mediul inconjurator, si sunt cea mai curata sursa de energie! Dezavantaje : In primul rand contruirea unei hidrocentrale presupune contruirea barajului de acumulare care poate creea probleme florei si faunei si uneori pot genera conflicte cand sunt amplasate in parcuri nationale sau cand nivelul apei barajului acopera localitati. Factorul economic isi face si el aparitia. Construirea unei hidrocentrale este foarte costisitoare, si ajunge la cateva zeci de milioane de euro, pe care nu orice investitor vrea sa ii investeasca. ENERGIA MARILOR: Reprezinta energia ce poate fi captata prin exploatarea energiei potentiale rezultate din deplasarea pe verticala a masei de apa la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curentilor de maree. Energia mareelor rezulta din fortele gravitationale ale Soarelui si Lunii, precum si ca urmare a rotatiei terestre.

Page 4

Apele Oceanului Planetar dein un imens potenial energetic care poate fi valorificat pentru producerea de energie electric. Principalele surse de energie luate n considerare, cel puin la nivelul tehnicii actuale, se refer la: maree, cureni, valuri, diferenele de temperatur ale structurilor de ap marin i hidrogenul. Mareele se produc cu regularitate n anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini care pot ajunge uneori la 14 -18 m, determinnd oscilaii lente de nivel ale apelor marine. Principiul de utilizare a energiei mareelor n centrale mareomolrice, de altfel singura surs folosit n prezent din cele enumerate mai sus, const n amenajarea unor bazine ndiguite care s fac posibil captarea energiei apei, declanat de aceste oscilaii, att la umplere (la flux), cat si la golire (la reflux). Pentru o valorificare eficient a energiei mareelor, sunt necesare i anumite condiii naturale; n primul rnd, amplitudinea mareelor s fie de cel puin 8 m, iar, n al doilea rnd, s existe un bazin natural (de regul un estuar), care s comunice cu oceanul printr -o deschidere foarte ngust. Aceste condiii naturale apar numai n 20 de zone ale globului (ca, de exemplu: rmurile atlantice ale Franei, Marii Britanii, SUA, Canadei, n Nordul Australiei, n estul Chinei.). Cantitatea de energie disponibil la aceast surs, dac ar putea fi valorificat integral n centrele electrice mareomotrice, ar produce de circa 100.000 de ori mai mult energie electric dect toate hidrocentralele aflate n funciune n prezent pe glob. Alte calcule apreciaz c energia furnizat anual de maree ar putea echivala cu cea obinut prin arderea a peste 70 mii tone de crbune. Centralele mareomotrice produc kwh la un pre de cost de dou ori mai mare dect cel obinut n hidrocentrale. Astfel de centrale mareomotrice se afla n funciune n Frana (n estuarul Rance, format de rul cu acelai nume la vrsarea n Golful Saint Malo; capacitatea sa este de 240 MW i a fost construit n perioada 1961-1966; proiectul "Chausey" prevede o construcie asemntoare n Golful Le Mont St.Michel), n Rusia (n estuarul Kislaya, format de rurile Tuloma i Kola Ia Marea Baren, de 400 MW; un alt proiect vizeaz rmurile Mrii Albe); alte proiecte prevd noi amenajri pe rmul S-E al Marii Britanii pe rmul Golfului Fundy, unde SUA i Canada intenioneaz o construcie de mari proporii .a. ENERGIA FLUX-REFLUX Dupa energia solara cea mai mare sursa de energie de pe planeta este energia marilor si oceanelor inmagazinata in energia valurilor si energia flux-reflux.Ambele surse de energie sunt inepuizabile. Marile si oceanele au un mare potential energetic. Energia poate fi extrasa din miscarea valurilor si din miscarea masei de apa datorita fenomenului de flux-reflux. Cel care s-a scaldat in apele Marii Nordului sau in apele Oceanului Atlantic a simtit ce forta au valurile.Acestea sunttransportoare de energie si de mai bine de 40 de ani, constituie o provocare tehnnica pentru ingineri de a gasi solutii de utilizare a acestei energii regenerabile pentru producerea corentului electric.Se pot diferentia 2 tipuri de valuri: unele sunt provocate de vant si au o evolutie regulata cu propagare pana la marginea marii (oceanului), altele au o evolutie periodica determinata de fenomenul flux-reflux. Totusi pentru extragerea energiei din valuri nu toate locurile sunt potrivite pentru constructia unei centrale electrice, deoarece energia valurilor provocata de vant este determinata de intensitatea vantului, iar energia

Page 5

continuta in valurile periodice (flux-reflux) este determinata d diferenta de inaltime a nivelului apelor. O centrala care utilizeaza energia curentilor de apa care se deplaseaza datorita fenomenului de fluxreflux, utilizeaza energia potentiala (de inaltime) care apare prin modificarea nivelului marii si care se transforma in energie cinetica de deplasare a curentilor de apa.Aceasta energie cinetica actioneaza paletele unei turbine care roteste un generator electric.Daca se ia in considerare intregul context energetic, o astfel de centrala functioneaza cu o parte din energia de rotatie a Pamantului si cu energia de atractie a Lunii si Soarelui care pune in miscare masele de apa ae marilor si oceanelor si transforma aceste forme de energie in energie electrica. Datorita masei mari a Pamantului si energiei mari de rotatie, aceasta extractie minimade energie nu are influenta asupra rotatiei Pamantului si va sta in continuare la dispozitie in cadrul energiilor regenerabile.

Centralele electrice care utilizeaza deplasarea maselor de apa ca urmare a fenomenului de flux-reflux, functioneaza pe baza principiului barajului de acumulare si sunt plasate in golfuri si in estuare.Aceste locuri sunt caracterizate printr-o diferenta mare de inaltime intre nivelul apei intre flux si reflux. Pentru k efectul sa fie marit, golful este inchis cu un dig (stavilar) in care sunt integrate turbinele de apa care sunt puse in miscare atat de curentii de apa ai fluxului cat si de cei ai refluxului. Deci turbinele vor fi actionate de ambele flucuri ai curentilor de apa. Aceasta se realizeaza prin rotirea alternativa a astfel k paletele rotorului sa fie orientate corespunzator directiei fluxului de apa. Curenii marini sunt purttorii unor energii cinetice deosebit de mari. Astfel, s -a calculat c un curent oceanic cu o lime de circa 100 m, 10 m adncime i o vitez de l m/s, pe timp de un an ar putea oferi o energie cinetic de circa 2 mii. kwh.

Page 6

Pana in anul 2009 este prevazuta constructia unu parc de centrale cu o putere instalata de 1MW.Proiectul Seaflow este o centrala electrica tipica care functioneaza pe baza energiei curentilor de apa care se deplaseaza intre fundul marii si suprafata. In principiu acest tip de centrala electrica functioneaza la fel ca o centrala electrica eoliana, cu deosebirea ca rotorul se gaseste sub apa.La suprafata marii se gaseste o platforma care contine un calculator ce colecteaza datele de funtionare ale rotorului si permite anumite lucrari de intretinere a centalei. La o adancime corespunzatoare vitezei maxime maxime de deplasare a curentilor marini sunt plasate 2 perechi de rotori cu cate doua palete cu diametrul de 11 m care se invart cu 15 rotatii/min antrenati de curentii marini. Generatorele electrice cuplate cu acesti rotori, transforma miscarea de rotatie in energie electrica care este transportata prin cabluri subterane la tarm si cuplata cu sistemul national de energie. Prototipul centralei electrice se caracterizeaza printr-o putere instalata de 300kW. Turnul de sustinere a rotorilor are o inaltime de 50m cu un diametru de 2,5m. Paletele rotorilor de pe aceeasi axa de sustinere sunt deplasate cu 180 grade pentru a putea fi actionate de curentii marini care se deplaseaza in directii opuse. Pe intreaga intindere a coastei europene exista cel putin 100 locuri, unde acest tip de centala poate fi instalat. Acest tip de centrala electrica prezinta urmatoarlee avantaje: - Curentii marini circula fara intrerupere si deci pot fi facute masuratori precise in vederea proiectarii unei astfel de centrale . Puterea electrica produsa este mai constanta decat aceea produsa de o centrala electrica eoliana sau solara, care sunt dependente de conditiile meteo; - Randamentul de producere al energiei electrice este mai avantajos deoarece densitatea apei (fluidului) este de 1000 de ori mai amre decat a aerului, care pune in miscare o centrala eoliana; - Centralele comerciale de acest tip sunt imersate complet in apa marii, ceea ce evita un amestec de curenti de apa si curenti de aer, care conduc la salturi de productie a energiei. Se mai paote aminti ca aceste centrale nu schimba peisajul si nu necesita masuri speciale de protectie; - Sunt integrate in mediul inconjurator si nu eit gaze daunatoare mediului ambiant. - Datorita rotatiei mici a rotorilor, acestia nu prezinta pericole pentru fauna marina. Dezavantajele pe care le centralele electrice actioante de curenti marini sunt : - Se caracterizeaza printr-o valoare mai mica a randamentului de functionare in comparatie cu alte tehnici de producere a energiei electrice din energii regenerabile; - In apropierea acestor centrale electrice pescuitul est epermis numai atunci cand nivelul apei este deasupra paletelor turbinei; - Atunci cand turbinele functioneaza, rotirea paletelor pot influenta miscarea vasleor de pescuit; - Instalarea unor astfel de centrale electrice necesita masuri tehnice pretentioase de constructie din beton si otel, cu materiale care sa reziste la conditiile de salinitate ridicata. - Rotatia paletelor rotorilor pot influenta transportul si sedimentarea materiei marine.

Page 7

Energia curenilor oceanici este utilizat ntr-o uzin de 80 MW din Florida (SUA), la Miami, prin folosirea curentului Floridei.Se fac studii intense pentru utilizarea energiei GulfStreamului ale crei dimensiuni sunt cu adevrat impresionante: are iniial o lime de 500 km, o vitez de 10 km/h, temperatur de 20-25 C, rscolind apele oceanului pn la adncimi de 2500 - 3000 m i transport un volum de ap de 100.000.000 m 3 / s. Valurile reprezint o form de stocare a energiei transmise de vnt, energie calculubil i demn de luat n consideraie. Potentialul energetic al miscarii valurilor se estimeaza la o valoare medie cuprinsa intre 15-30 kW/metru de coasta marina.Conform estimarilor rezultate din calculele efectuate de Consiliul International a Energiei Mondiale din Londra, energia furnizata de centralele care functioneaza pe baza energiei valurilor sia flux-refluxului apelor poate acoperi 15% din consumul mondial de curent electric.In acest calcul au fost luate in considerare numai coastele marine aflate in apropiere de localitati. Cele mai potrivite localitati din Europa care ar putea profita de utilizarea acestei forme de energie sunt cele plasate pe coastele Angliei, Frantei, Spaniei, Portugaliei, Irlandei si Norvegiei.Actualmente, pretul curentului electric provenit din centralele care functioneaza cu energia valurilor este de cca 10 centi/kWh, care este aproximativ de 2 ori mai mare decat pretul curentului electric produs de centralele eoliene.Tendinta pentru urmatorii 10 ani este ca pretul sa scada la valoare de 5 centi/kWhsi astfel sa fie competitiv cu pretul curentului electric produs de centrale care functioneaza cu gaz si carbune Calculele au evideniat c valurile cu nlimea de 1 m, lungimea de 40 m i perioada de 5 s, au o putere disponibil de aproximativ 5 KW pe un front de l m lime.Numeroase institute de cercetri hidraulice i energetice din SUA, Frana, Marea Britanic si Japonia au n programul lor de activitate realizarea unor instalaii de captare a energiei valurilor.Sunt n studiu i unele proiecte ce urmresc valorificarea energiei mrii prin utilizarea diferenei de temperatur dintre diferitele straturi ale apei Oceanului Planetar, n mod frecvent, n apele mrilor calde, sunt diferene mari de temperatur ntre straturile de la suprafa si cele de adncime, diferene care ar permite funcionarea unor instalaii energetice pe baza folosirii a dou surse de cldur cu temperaturi diferite. Utiliznd acest principiu al diferenelor de temperatur, care uneori poate fi de 15-20 C, au fost construite dou uzine: una n Cuba (la Matanzas), n 1940, si alta n Coasta de Filde (la Abidjan), civa ani mai trziu, dar care au funcionat doar civ a ani. n prezent, n SUA se afl, nlr-o faz avansat, un proiect care prevede construirea unei astfel de uzine n SUA, pe rmul Golfului Mexic, cu o putere de 400 MW. Specialitii au calculat c aceste centrale ar echivala cu o hidrocentral construit pe un fluviu cu un baraj nalt de 30 m, livrnd astfel energie electric convenabil ca pre. Pentru calculul energiei valurilor se folosesc diferite modele de val. Un model de val, utilizat in mod frecvent, este cel a lui Gerstner, care presupune respectarea urmatoarelor legi: -moleculele de apa descriu orbite circulare, mascandu-se cu viteza uniforma si in aceeasi perioada de timp -razele orbitelor descresc exponential cu adancimea -fiecareparticula fluida, in timpul miscarii, suporta presiunea din pozitia de repaus -curbele de egala presiune (izobarele ) descriu trohoide circulare. Datorita ultimei legi, valurile calculate dupa acest model poarta denumirea de valuri trohoidale.

Page 8

Fig 1. Profilul unui val h =inaltimea valului =lungimea de unda L=lungimea frontului de val Cum aceasta energie se manifesta in intervalul de timp egal cu perioada T a valului, puterea P va fie gala cu raportul; dintre energia Ep sau Ec si timpul T . Deoarece in procesele de captare se preia in present doar una din cele doua forme de energie a valului, expresia puterii brute disponibile este : P=KhL/T Raportul /T exprimand viteza de propagare a valului, numita celeritate si notata cu litera c, expresia puterii se poate scrie si sub forma: P=KhLc Trebuie precizat faptul, ca la inceput coeficientul K a avut o valoare fixa si anume K=1/16.Cu timpul acest coeficient K a luat forme mai complicate, fiind necesar sa se tina seama si de adincimea apei in care se propaga valul. Adoptand sistemul international de unitati de masura, iar pentru valoarea greutatii specifice apei din Marea Neagra adica =9986,58 N/m, puterea dezvoltata pe fiecare metro front de val este : P=975 hT [W/m] Modelul de val Gerstner nu este un model perfect .Critica principala care i sa adus a constatat in faptul ca admite o forma data valului.In literatura de specialitate, pe langa valurile trohoidale se mai intalnesc si alte modele: valuri Stokiene, valuri cnoidale. Specialistii romani folosesc pentru calcule inaltimea valului distinct, acest val distinct este un val mare, dintr-un camp de valuri, care se poate deosebi visual in mod clar inaltimea si lungimea sa.Se apreciaza ca inaltimea acestui val se apropie de inaltimea maxima (h max), iar lungimea de unda, de lungimea medie () a valurilor din campul respective.S-a constatat ca inaltimea medie a campului de valuri este 0,45h max.Valurile dezvolta o anumita putere Pi caracteristica unor intervale de timp ti. Desigur nu toata energia bruta va putea fi captata de instalatiile aliniate pe frontal respective. O parte din energie este reflectata la contactul cu captatori, o alta este disipata in

Page 9

bazinele de receptie si de captare ale hidrocentralelor marine, iar o parte reuseste sa traverseze zona de barare. In masura in care o instalatie este capabila sa capteze o cantitate cat mai mare din energia inmagazinata in valuri, deci in masura in care dovedeste un randament global de captare ( ) superior, aceasta isi demonstreaza eficienta economica. Energia captata (E) va fi data de relatia: E= REALIZARI EVIDENTIATE PE PLAN MONDIAL Instalatie cu plan inclinat si bazin Pe la mijlocul anului 1940 langa Alger in Marea Mediterana a fost pusa in functiune experimental in doua amplasamente, la Sidi Ferruch si Pointe Pascade, prima instalatie moderna care consta dintr-o structura conceputa pe principiul planului inclinat si un bazin de acumulare. Solutia se bazeaza pe faptul ca in contact cu o constructie rigida, sub actiunea valurilor, apa are tendinta sa-si ridice nivelul suprafetei libere. Aceasta este receptionata intr-o structura cu radier curb inclinat, care se opune directiei de inaintare a frontului de val. Cantitatea de apa, ajunsa intre doi pereti convergenti, urca la o inaltime maxima a valului, deversand apoi intr-un rezervor special conceput pentru a retine apa la o cota superioara nivelului mediu al marii. Prin caderea realizata, apa retinuta pune in miscare turbinele care la randul lor antreneaza generatorii electrici. Curburile peretilor convergenti sunt impuse de forme hidraulice optime, care fac ca intreaga constructie sa realizeze o diferenta cat mai mare intre nivelul mediu al marii si nivelul maxim al apei din bazinul de acumulare .

Fig 2. Instalatie cu plan inclinat si bazin Anul 1960 a insemnat punerea in exploatare a primelor balize si geamanduri luminoase in Marea Japoniei, alimentate cu energie electrica provenita din valuri, iar mai tarziu, pe baza unui brevet emis in 1967 pe numele lui Kaisha Ryakusei, tot aici sau realizat hidrocentrale marine de capacitate redusa utilizand solutia pistonului lichid . Instalatie cu piston greu si piston lichid Ansamblu sistem-structura decaptare este alcatuit dintr-un ponton greu prin mijlocul caruia strabate o conducta in care apa oscileaza, antrenata de valuri, comprimand si aspirand aerulu de deasupra ei intr-o incapere amplasata pe un plutitor bine ancorat sau fixate pe o fundatie rigida.

Page 10

Fig 3. Instalatie cu pondon greu si piston lichid Pistonul lichid pune astfel in miscare un volum limitat de aer, care actioneaza rotorul unui turbuine cuplata la un generator electric. Ansamblul de supape, ca si aparatul director, impune curentului de aer conditii optime de valorificare. Pontonul trebuie construit in asa fel incat sa ramana cat mai imobil in masa agitate a valurilor. Orice oscilatie a pontonului consuma, in mod inutil, din energia inmagazinata de vant in apa marii sau a oceanului. Solutia a fost testate pe mare si a dat rezultatele cele mai bune in amplasamente cu valuri a caror inaltime medie a variat intre 2 si 4 m , cu randament estimat intre 30% si 70% . Pentru o turbina cu diametru de 20 cm, realizata dintr-un aliaj de aluminiu, puterea nominala a fost de 60 W, iar durata de functionare a fost apreciata la mai mult de 3 ani. Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana In principiu structura este alcatuita dintr-un plutitor care sustine o coloana verticala pe traseul careia este plasata o valva clapet. Punctul de vedere al Institutului Roman de Cercetari Marine din Constanta si al Comisiei Oceanologice Romane este ca potentialul energetic brut al valurilor de pe cei 200 km de litoral romanesc al Marii Negre se ridica la valoarea de circa 8*10^9kwh/an, potentialul energetic tehnic utilizabil,extimandu-se la 4*10^9 kwh/an, ceea ce ar conduce la o economie de combustibil conventional de aproximativ 2 milioane tone/an.

Page 11

BIBLIOGRAFIE 1.Roman Baican - Energii Regenerabile ,Editura Grinta, Cluj-Napoca 2010 2.C.Iulian, P.D.Lazar Energia valurilor captare si conversie Editura Stiintifica si Enciclopetica ,Bucuresti 1982 3.Ghergheles Viorel Energia Viitorului 4.Wikipedia preluare http://ro.wikipedia.org/wiki/Surs%C4%83_de_energie#Energia_mareelor

Page 12