l

DOINA~ REFUZAT DE CRITICI

Ku 0 data eomentatorul faptelo!" de literatura ~i al actua­

liiapi litera:e -: .al eelei serise, bineinteles - este adus .prin
fort a imprC']Ulanlor sa pa~easea pe un teren neeonsohdat,
in plina convulsie, ~i de aceea tot ee spune prime~te, eu san
fara voie, accentul grijii de a nu aluneea el insu~i in supozitie
~i arbitrar, illdeajl1ns de incercat, totu~i, sa ;;tie ca asemcnea
alunecari sint cu putin\ii. Pc de alta pane ambiguitatea
argumcnteJor ~i probelor nu constituie nici ea eel mai 1n­
curajator stimulent de a perse\"era in dircqia amintit:i.
Dialogul e insa posibil, ~i marar din acest pUllet de vedere
angajarea pc lin astfe) de dn1l11 e de preferat retractilei
pruden~e.
Pusa eu oarecare brutalitate, intrebarea suna a;;a. Ce for\e
conjugate ;;i cr neprielnidi zodie intra in joe pentru ea un
poet ca ~tefan Aug. Doina~, care intrune~te in personalitatea
sa insu;;iri ('11linente, ajullse la dcsayir~irea maturitatii, sa
fie Illentinut in planul de penumbra rezen'at tuturor medic­
critiitilor, in timp ce printr-un activ sistem de impu]sio­
nare - care nll c niei macar diabolic (sistemu] acesta i!?i face
doar (hltoria, pentru ca e pus in situatia de a-.;;i p11tea fact'
datoria) - talentc mult mai pUiin temeinice, ailate inca in
stadiul Yirtua.l.sipt supraestimate, impuse prin uzurpare scarii
de valori a cifin5~or? Interesul ce am 1n limpezirea acestei
probleme tine in chipnl eel mai onest de 0 cauzii care nu-mi
p.o~te fi indifercl1t<'i, ~i al111me de moduJ cum i~i structureaza.
clhtorul toemai aceasta scara de valori, aetiune de care
 162 SeJecpe din selectie, II
llepind In fond autoritatea ~i serio?'itatea faptului de cultura.
~ u e, oare, de aj uns ca asistam la teribila deruta a unei
intregi mase de cititori instruiti, care s-au deprins s<1 reccp­
tezc creatia de arta in calitatea ei de obiect uzual, de acom­
paniament al ballalitatilor (~i in aceasta ealitate s-o ~i
dispretuiasca), pu~i a.d in situaria de a fi mai mult sall ll1ai
l'u t in neaderenri l.1 frumos? Cit despre victillleic ierarhiei
birocratice, despre avariatii mora Ii ai credintei naive in awt­
putcrnicia .. pre4cn ki" , inutil si Jnai vorbim, Til1lpul a erodat
aiGi tara mila., III poe7.ic mai cu seama. Au ramas "batrlllii"
- bcneficiaril bUllUlui \echi me;;tc~ug -, pe care de nu-i
ai, .dce-se, trebllie sa-i cumperi. Dar cei m,lI multi nu-s
nicilieri, adica nu-s in poelie, ~i orice efort de a-I readucc
la suprafa~a sc dO\'ede~te zadarnic. E bine, e rau a:;,a? Din
punctul de vedere - singurul important - al progresului,
uitared pare uu Bunni soIutia cea mai bUnda, dar ~i cea mai
economica. RcmelUorarile I~i au rostullor. ~u orice amiutire
despre ce-a fost meriUl sa retina. ab:ontia. IncH, opiniilor de
azi ale unom i11\'itinJ L:t l>ilanpll'1 mal j)upn urastice, e
:;alutar sa le opunem moil <:It:grabi'i 0 lucidJ rezerva. flHi­
car aUt cit cupnnd aceste rlnduri ale lui Lucian Hlaga
(dintr-o vrernc dnd i'n{lorea Eugen Frunza - exista deci ~i
aItfe! de arnintiri !), la care examenul lucid al :;ituafiei n
stlnjenea ardoareJ. patrioticii a integra-ril in fluxul general:
"Daca-a~ ajullge la ni~te parede, a;> putea sa ma reped plna
I,t Huc\)re~tl. \'-a~ Clli dill Faust, dar :;>i din rele vreo 10
pl)ezii inedite ale mcle, CIt care sper sif cam schimb f((!a llrieil
II(){/.s{re (·>ubI. n:-,.). A) Illai putca ell sl ,a citcsc :;;i dill alte
\'ollll1le, caci am \'reo 10 in llJanu5cris. Dar ll1-a~ rnultumi
,.;a vil. dau cile\'a mo~tre dIn ceea ce cOllstituJC mlnoria mea."
(Scrisoarc catre Ion Chinezu. pllblicata in rc'\'ista .{rge~
Il 1'. 4/ 1968.)
Sigur este cii dc-u Heme inco.1ce (cam de dnd cele .,100
jloCl.i l', ale lui 131;tgcl au iljuns a\'utie publica ;;i 1l11ndrie a
lileraturii actualel. surpril-ete ~i e\'enimentde literare. acelea
care reu~c~c 51. 11l\'lllrezc peisa.jul ramas prea multi \ reme
latent al lilerclor Iloac;ln.. , au dewnir a;:oa-zicind "speciali­
t<llea" tinerilor, iar cit pri\'e;-tc poezla, lucrul acesta pare
Doina~ ("JU2.at tic citici 163
In a~a lei e\Tident, apJoape u!1 fe.l dc .r~g.lllfl, indl p~i\'inle
nici IlU mai ,Slut luatc d~ .Ia. tmell: Pnvlflle acest~~ SJllt, se
Sntekge, mal ales .ale en tlClI.or, ,dm loate. f('e~eratJlle -:- tre­
buie sa. adaug - ~I e. ccl.p u t ll1 S~lllpt0J.'l1atlc :>a constap una:
nil11itatea interesulUJ phn de Slmpaue de care sc bucura
fenomenul iincrei poczii rornan(..>~ti, ernur atunei dnd, din
moth'e de pe~agogie~ ~<l:Te se lnll1ultesc eu \lTsta, futa unuia
sau a altuia drntre en UCl nu e totdeauna '-lIJ1zatoarc,
Un intE~res prca unilateral manifestat (alaturi lIe alte
Gauze) poatc fa\'oriza insa unele atitudini de supcriori tate
suficienta 111 ri'ndul eelor atit de asiduu comentati, nu tot­
deauna pregatiti sa. ;,uportc eu singe rece notorietatea, ::\'u e
excJusa mci nesuferita inclementa, in cele mai llca~teptate
forme. (md lI1c1emell~a se asociaza ell impolitetea ~i chiar
ell tonul de r('\'an~a (moti;'c se gasesc lotdeauna), lucrurile
trebUle sa df>..Gl de gindit. I nseamna atunci ca. in domenilll
afirmarii opiniilor se lngusteaza primejoios baza cooperarii
sau nUll1ai cocx.lstilriJ gusturilor :;:i ca nill1il, IIU \8. opri Anl1­
patia sii-:;'J e.\.tindi'i haolicul imperlu. Dcspr<: toate aeestea
m-au com' ills d'le\'a fapte rccente, carora Ie pop gasi multe
~i Illtcmeiate justificari; un "ingur lucnl nu poate fi nicicull1
justiucat: brlltalitatea t'vacnarii unor rolaboratori despre
care exista certil1Jc1inea ca prill scrisul lor Sf>r\'esc 0 callza
necesara, aeeea a perfectionarii cullurii noastre III ansamblu.
Loculll1i \'ladimir Streinu a!' fi trebuit sa fie in conllllualC
la Luce{~r{lrl/l, unc!t> acum trei ani ~i-a inallgurnt rubrica sa
istilli!,UO, de loc indiferenUi Il111ltor tineri scriitori, ea sa
:;;i
n,u mai \'orbim de cititori, In orice caz, 0 forma tic redac­
lJOnalii geloasa. de l)Unul ei Burne avea - cred - datoria sa
explicc acestora din urma "fataJitatea"(( de!'=.partirii dl' unii
colaboraton dl' prestigiu, in caw] dml de ab~eJ1ta lor 1111 S-<l,
fiicut ell llJIl1ic \'mo\'ata. 0 pre..C;lune aSf>ll1a.natoare a aqionat
se pare in sinul.~ei rf>daetii, dar rczultatul atins e mai
d~graba comIC. ~~~ta Rail/uri', 1l1l0l11rui 6, din iunie 1965,
i~l jn~t~inteaza cititorii printr-o nota redaqionala. a~czata
1a Sfir~Jhl! ohi~nuitului (dar - precizez - foarte necesarului
pentru,Pre<;tigiuI sumarului) aTticoI al lui AI. Piru. Ce tine sa n
OmUU1CP Onor. Rcdaqia? Ca ,Jncepind cu numarul de
 164 Seleclie din selectic. II
fata, din stricte necesita~i dc orientare eritica (?) a revistei
noastre, ne l[lg~uim sa schimbam titlul rubrieii cola bora­
torului nostru AI. Piru, din comentarii critice in pllncte de
vedere, ca urmare a faptului ca. .,opiniile cunoscutului critic
[...] ating uneori [... J sfera unui personalism acut", ;;i depa~
~esc astfel "limiteLe obi~nuite ale actului critic". Care sint
.,limitele obi~nuite ale actului critic" nu ni se mai spune,
dar orientindu-ma. dupa "cronica l1terara." a revistei, sustuluta.
de Mihai Ungheanu, am putUl in~elege cii lucrllrile acestea
se apreciaza cam de la caz· la caz. Stupefiant e mai ales
faptul ca, dill con~i.nuhL1 TIotei. nu reiese daca titularul ru­
bricii a consimtit La aceasU'i sehimbare. l\Iijloc "subtil" de
a sciipa de un colabora tor incomod? Indelica tetea procedeu­
lui, indiferent de consecinte, e manifesta. In plus, un gest
~i perfect inutil, pentru cil. nll modificarea unui titlu va lini~ti
ni~te spirite iritabile ell raza de persuasiune aUl de intinsa,
care vor gasi repcde ca ~i "punctele de "edere" suniL .. prea
angajant,
Vre.1u. oare, sa slIgerez en. in caz.ulllli Doina~ opereaza,
in forme aparte. 0 interdietie asemam'itoare? Da, asta vreau
sa. sugerez, :;;i voi tncerca so. fac faptele sa \'orbeasca. Venita
la un an ~i mai bine dupii On/Ill CIt compasul, vOlunl in ge­
nere bine ~i chiar elogios primit (excep1ie bizara: 1\1. N. RllSU,
In cadTul Dic!ionamlui re\'istei Luceafarul), ultima cllleger,
a poetului, Selllin{ia !tti Laokooll. a fost intimpinati'i de unii
eu 0 cel putin surprinzatoare indiferen~a, in care \'ad daca
nu intentia, in ariee eal expresia unei uiminuari, a unui
intcres mediocru. 1\'u ma "oi opri dedt in treadt la latma
propriu-7,is "fizici'i." a acestci realitiiti: un pas nu tocmai
gimnaSlic la cronicarii principalelor reYiste In privinta co­
mentarii \'olull1ului, in flagrantii contrazicere eu capacitatea
lor - veriiicata - de a ra.spllnde prompt la soLicitari. S-au
inregistrat chiar absente: (batrina) Via?a romant:!asca ~i
Lllceajaml (vechilll); elt despre cronicarnl COJ'ltelllpOra/lUllti
(mai contemporan decH e ne\'oie. retinut chiar in acel numar
de ni~te intre\'cderi foarte presante: Albu-Gral. Riidulescu­
Lemnaru, Mihail Sabin, .. ), aee~ta s-a !asat reprezentat de
colegul sau L'l.llrent(u Vliei. (In legalura eu accst tip de
Doina~ rcfuzat de Crilici 165
ame suprainca:-eate, ar Ii d~ meditat lotu~j. dad l~
progrt ,porallul ~i chlar la alte revlste n-ar trcbUJ mtrodusa
01/ en. y . '1 ' d ' .. I'
descongestionare ~ opeTatn ?r, rez~~vlll. u-sc "cromCll ,Ite­
a .:I:scutarea scnenlor mal semnJflcatlYC, Eo sugestIe ... )
rareUniUJ \'or mohva,
i
,
poa,te, ~. ' "1 . bel'
~lt~rzlen e .~J ~ 5~~~ e pn~1
, eea ca. volumul a apamt m anotunpul "fJerblllte al anulUl,
a~re pentru lumea scriitoriceasdi este perioada decembrie~
~ebruaric. de febrile preparative In vederea aeordarii prcmiilor
(Uniune .o\cademie etc.). Dar ce i-a impiedicat pe jubitorii
de frum~s, pe iubipi no~trj cronic.ari sa eomenteze~ tcemai
spre a 0 recomanda pentru premlU, 0 carte care mtrunea
toate condipile de prestigiu ~i seriozita te cerute de 0 asc­
menca distinctie? I-a impiedicat, macar pe unii, trebuie 5-0
spun, masiva indiierenFi. fata de tot ce nu pri\'e~te sfera
foarte apropiata a intereselor de grup (eind acestea stnt
angajate) ;;i - pc un plan mai gent'ral, intrllcltva psiholo­
gic - inaderc1J!a (parlieularitate in pri\'inla dircia tinara
generatie ~e intilne~te ell mul\i dintre cei \ ir~tnicil <leplin
consaerati $i chiar "clasicizati") la specificul generatiei de
mijloc, a;; numi-o mai degraba infernaJa, gindindll-ma ca
a cunoseut cel mai adinc infernul (ri'l.zboiul, fascismul), dar
;;i la imprejurarca ca, nu 0 data ~i nu dc ditre putini, imaginea
i era asoeiata. unei ma~ini infcrnale. "Caei tuturor paream
suspecl" - iata un vers care, eu Bacovia, poate fi Tostit azi,
la tlmpul trecllt, de multi reprezentan~i ai vlrstei existen­
tialmente incercate, Dad voi spune cil. aceasta generatie,
a\'ind - ca toate - fahtii ei, se-ntelege, TIU este intim ~i
adec"at cunoscuta, pentru ca prin ea insa~i nu e reprezel1taUi
la nivelul fortei ~i temeiniciei sale in conccrtul de valori
reeunoscute al culturii noastre, voi raspunde in parte ~i
nedumeririj ca un poet ca Doina~ - eazul lui {iind tipie in
multc pri\'inte - este TIe\'oit sa a~tepte hatirul identifidi.rii.
~a mila crHicilOJ;.LLa mila unor foarte tined ~i inca nee:,\'pe­
nrn.~ntati recel1ze~l,-...ue ale caror produc~ii slnt pline publi­
catll~e noastre, ale diror gusturi ~i criterii sint litera. de lege,
f~ .tlmp ce eititoml cumpatat, dornic sa citeasca lucruri
fll1l~e, iar nu ciorne, vede disparind din acclea~i re\'iste ;;i
utmele condeie nedispuse la exallare, Unul din aceste
 I£>6 SeJccfie din SeJ"C!le, II
condeie - nu CUll secrd - e:;te cLiar al lui Dojlla~, ~i nu
lll-::tl Ultra, sa aflu ca 0 scama de 10iletoane ale sale din seria
L(lmpii 1//1 Diogene, prestigioasa rubrica adiiposlita 1n pre­
~ent de r~\'ista Tom_is, dupa 0 existcn~a a\'enturoasa la
-azela lr/.eran'i, au deranjat ~i indispus anumite velcitaii lite­
rare prin simplul fapt de a fi exprima t - in cllipul eel mai
ci\'ili,wt, de alticL, dar ell fermitate nesulemenita - opinii
critice privitodre la poel-i,t tluara,
Proolemd se plllle insa 1'i aWel, pe Ull plan care angajeaza
mai pUlln persoanele ;;i pdsiunile. Trebuie sa admit em ca
exista ripllri de creatlc carl' rind la depIina sfericitate a
obiectului arti::>lic produs, ce-,?i es(e eu stnctctc suficient
sic~i ('i l acest!;' ripuri depa»esc uneori ZOlla Ileoc.lasici:mmllli
in care sint CIl legllinritate inglobate), dupa Cum cxista ~i
nUlI1eroase alre lipuri lIlar amuigue, .,Guide", l.i C,lle IJarti­
cipdred cititorulul (de regula a criLkullli) t nu nurnai soli­
ci(::tUi, dar ~i obligaturic. Aproape i'ntrc:aga poeLie tinii.rcl c
adept(t c1CC:;tUI gell oracular de lirism ce se otera intf'q)reUirii,
C5. in toale <leeste~t JIlltrvine ~i un deficit de disciplma in
orgduil.ilrea flllXlllui poetic, aceasta t: deocamdaUi alta pro­
bh:rna. Scmnificativ de semnalat este ca .1cest gcn dL' poe.lie
~i-a creat criticii lui, foarte fericiti sa conslrlliasca iieeare
.,ipoteza", "vcrsiulIel" proprie, Cronicilc literare, reccl1z1ilc:
devlU astfcl receptacolul predilect al speculatiei in marginea
textulli o[erit de poel ~i uneori chiar de proLator. Un apetit
monstru0s de colaoorarc "crec1.~ionala." face astfd din nu
putini critici ni~te filozofan~i Dar iextul fJlologiee~lelirnpede,
transparclll aI lui Doina~. in care \'iLiunile ~i miturile cxis­
len~ej desfac striete corole subac\'arice, dcscurajedza in gene­
1'1:: tentativele personalislt:', Illoti\· pentru unii de a gasi
uscaciune, conceptuallSlll, 0 in ~elegere (It'pa~i tii a IJueziei.
a poeticii Illal eu :.eama, aeola undc rolul lor elt:' suplimen­
latori abuzivi ai lextuilli i'nceteaz.a. Dc fapt, nu 0 data mij­
loacelC' llepa~ite sillt ale eriLicilor, caei - scuturind inter­
prelarea unom de tot ce existcnt}alismul, filozofia nelini~tii ~i
psihologia abisalii, chiar psihanaliza i-au adaugat - ram1nem
la un nucleu ideatic extrem de fira\' ;;i elementar, mai potri:
\'it. poate, en natura meditatiei lui vlahuta sau Cerna, LUI
Doina~ refuzal de crilici 16
Valeriu (ristea (Gazeta lilerara, nr. 17/19(8) u ajunge sa ;;tie
di. ]JolOa;; a trecut de m,iez.ul .virslei, ca ~-~i constnli~s~~
exegeza , de un ~eteI mml;,>m slmphst, pc ,ld~ea s~apiHar~l,
a obsesiilor mort u• etc, "Cm,d om\l~ face pnmu ~a~J pc eela­
laJt versant, cobontor, al eXlste.ntel salf', 0 pnveh~te complet
noua i se descllld~ inaintc:a ochi.lor, ~l1odifjcindu-! psihologi<l,
pree um ritmul 0;;1 mecal1lca ml~ca.rilor corpulUl nostru se
sehimba. dintr-o data cind, dupa. ce a suit, coboara 0 panta."
$i mai inc.olo: .. "Cert~tudinea v~ga a nemur!rii, sau .aceea
precisa a mort ll depmd de 0 slmpHi operatIc de scadere,
in care anii mdicat i ea meilie a longe\'itatn de staristica empi­
iea sau sa\'anla reprezinH'i cifra de scazut, iar anii no~tri
_ sdizatorul. Cind sdiza.torul e mic, ne simtim Hiciml
except1c ~i nemuritori, dnd scazatonl1 e mare, iluzia se risi­
peste ~I nc incauram in condi~ia mizera a spqei. Ceca ce
l1larcheala, a~adar, lrecerea de mijlocul 'it'~ji eo caderc, pra­
hll~in'a t1inrf-n situatie pri' ilcgiata imr-llJ1 d~lin COIllUII"
etc. Ascnltindu-I pc Vakriu Cristca, aproape iti \'il1l' sa Ie
plingi de mila tinerilor l1o~trj poeti angoasati, pentru putinul
ee le-a nlai ramas de trai t ! Psihologia artistulu i "general", a~e­
zata ca piatrii de lemelic a inlerprctani, iar la rindu-i aceasta
psihologw lIpid inteleasa prin raportare la psihologia criti­
cului - oameni sintcm cu to\.ij! - iata 0 ~tafeta declinanta.
care Ill;' readllce in cel mai \ algal' empirism. Dc altfel, era
de a~teptat, TIll se putea ca literatura existenpalista sa. nU-~l
aiM. Itnr-un fel taineisIDlll ei. Regretabil eu adevarat ra­
mine faptul ca, redus la 0 schema general<1, Doina~ - unlclll
TIU e de ,dIal nidiieri in viziunca inadec\'ctta a critieulUJ,
pavil de vorbc pc care 0 tin Ja suprafaill doar eltatcle din
volumul poetului.
E auevarat, poezia lui Doina~ - rna refer, fne~tc, Ia
creatia mai nou,~ in care poetul experirnentcazii tonuri ~i
lUo?alitati inedite~~presie~i chiar 0 innoire de sllbstant1'i.
(evldentiaHi in parte ~i de volumul precedent, 011lltl w
compasttl) - dezvaJuie prj, irii ~i uncle ~lIprafete mal sumar
t~tate, ceea ce ar putea justifica in orhii ullui dCgllstiito"
.
eXIgent anumite rezerve. De aiei insa :"i ptna la a -r('zen i1.
 168 Selecjie din selcclie. U
poetului un statut de indiferenra. e 0 calc apreciabilcl. E ceea
ce voi incerca sa arat cu prilejlll cel mai apropiat.
•
l1
SfIr$eam foiletonul precedent intrebindu-ma daca nu
cumva crea~ia lui Doina~ conpne in formula ei ~i pricinile
Ilnor insatisfac~ii ale cititorului, ce s-ar putea COllVerti in
ot atitea argumente in miinile unor critici "grabi~i", dispu~i
la minimalizare. Argumente indemnind 0 data in plus la
tacerc, ca.d - cum am putut vedea - prea pupni dintre
profesioni\'tii cronicii literare au gasH de cuviinta sol dea
seama despre Semin/ia lZ.f,i Laokoon. (Am remarcat, in schimb,
prezen~a colegiala a criticilor-poe~i, uuii dintre ei critici
adevarafi: Victor Felea $i Gh. Grigurcu, altii, ca Laurentiu
Ciobanu ~i Cezar Baltag. buni minuitori ai foiletonului eseis­
tic.) Parte din relcrv(' Ie-am g.lsit, de aItfel, formulate in
chiar putinul ce s-a scris despre poet. Daca pe Lauren~iu
Ulici (ContempoYa/lul, nr. 14/1968) U nemultume~te $i-l
obose~te doar. .. perfec:~iunea poeziei lui Doil1a~, in scbimb
ezar Balrag (Gazeta literard, nr. 4/1968), a carui concluLie,
elogioasa, dar indeajuns de indeterminata. e d. ,.Seminlia
lui Lao/won reprezinta, fiid indoiala, un moment poetic
important", nu scapa prilejul de a sublinia ceea ce socote~te
a fj un anurne conceptualism in \'ersurile comentate ~i de
a. semnala unele e~ecuri pc aceasta linie (.,cam prea concep­
tual uneori", "conceptualizant". cutare poezie e "reducti­
biHl doarla ideea sa" ~i deci. ....poetul rateaza" etc.). $i pelJtru
Ion Oarcasu (Tribu.na, nr. 5 ~i 6/[968), poetul '- apreciat
ca unu] dintre cei mai tnsemnati ai no~tri - e "prea concep­
tual, insa. pe alocuri ~i u~or delllonstrati\' ea tehnica de trans­
figurare imagistica". RezclTcle acestea - semnifkati\' lu­
ern - nu si.nt impartol~ite de toti comentatorii, ba chiar
un foarte fin interpret de poezie cum eVictor Felea (Steaua,
nr. 4/1968) gase~te ca in noua sa carte "caliUi~ile artistic
ale lui Doina;; capiWi un suport liric mai profund, de natura
existentialii, unde poezia nu e doar transfigurare de concepte,
joe al spiritullli, ci gIns in care triumfa inse;;i avatarurile
"ietii".
Ooin~ refuzat de critici 169
A~ stind lucrurile, cr~d d:i a. sosit ti~J?ul Sa fi.xe;; in
'mitel e lor rea.le pe ace~tI foarte zburdalmcl "uneon", "pe
alocun .,,,pr.e,:
, , " , .. ca~ pre~ " "... e t c~ - uneI t~ a I e .eu f e­
.: "u~or
mismul ui cnUc folOSlte ~1Da nu ~e mult In scopun mal ales
filantropice ;;i tatonant-diplomahce. dar capatind de-o vreme
incoace eviclenta misiune de a fi mesagerii osindei. In pri­
vin~a aceasta, statistica, chiar in forme mai elementare cum
ar fi numariHoarea. e un bun antidot pentru opiniile care
amenint a sa capete crusta prejudedl.tii. $i ce ne spune pro­
zaica numanltoare? Ca "uneori" ~j "pc alocuri" se restring
la abia vreo cinci-;;ase poeme (din cele 75 ale volumului),
afectate de ceea ce Ion Oarcasll nume~te "demonstrativul"
transfigurarii poetiee la Doina~. neajuns rezultind mai pu~in
diotr-un viGiu conceptualist, cit mai ales dintr-o prea expe­
ditidl. punere in pagina (;;i in ecuatie) a poemului. Cind
intr-una din parabolele sale (Uica~), poetul decide chiar de
la primul vers: "Un templu. ::'llS. In vale curge Tibrul", el
face dovada unw anume fel de sicitate, de lapidaritate
abrupta, care treze~te pe buml dreptate impresia de "demon­
stratie", mai potrivita poate ca indicape de regie. Alta data.
"discursul poetic" poarta cu totul surprinz,Hor rudimentele
unor practici discursive, nici macar ironic utilizate, ca la
Geo Dumitrescu. ,,::\iIai dureros ca toate e ca. ... ", se suq)rinde
poetul scriind. intr-o prea frumoasa, altfel, poczic (Pr£ntr
oglinzz) , iar 0 alta e tesuta 'in intregime pe 0 asemenea
eanava prestabiliHi.: "In polida faptului ca...... (Cup/.u).
Doua poezii aHi.turate (Alibi ~i Asedi'lll) , plednd de la suges­
tii din Camus ~i Polybios. sint dezavantajate de un debut
prea ilustrativ. prea Cil adresa, firescul gra\' ~i identitatea
ell sine a poetnlui inchegindu-se abia pe pareurs. Spirite
subtile ar mai putea spod lista cu alte dteva exemple.
Unora, de pildii., apoftegmele ~j chipul de adresare al lui
Doina~, de 0 senT~~ententiozitale. le-~r plltea trezi im­
presia unei oratorii nu lipsita de fatuitate:
. voi - lndri'igo,tili atom; ~I U11('1
XplOZll iniiultc! Jur pc "patlu! <.lm care tmpunlc noastrc ,;c rt:trag
unu! in altul. gonic; jl1r pi:' timpul. _ ctl
(.Vrgarea a/Olli/lor
 1·70
Seleqie clio selectie, II
Dl)in~ refuzat de critici
Toate acestf'a nu sint dedt n:m1l11Scente. sau ;;i _ dimpo_
tri"ii - gesticulalia inca lnadec\'ata a unui tip de eon~tjinta
;>1 sensibilltate "ulnerata, pe lJunctul de a se substitui Yechiului
eu, Cael un Doina~ eu un intreglllod de a fi, caruia senten­
tiozitatea de un anumH iel ii »edea bine cJndva, ea comple­
tfndu-se cu clate ale :-;pu-ituJui ce conduceau inlr-lln uni\'ers
de exploi:ij mirobolallte, se mistuie precipitat sub ocllli no~trj,
;a un duh prea mult intlrziat, iar din clemente poetuJ se
a1ege cu ali chip, a~ zice mosca, daca n-a~ ghici ctl In'is<lturile
acestea s-au sapat una dte una sub stralUl gros de grima
aJ prezentei sale din ultill1il "reo zece ani,
Vorbind tle precipitare, imaginea care mi se impune de
tapt, la 1ectura noului "olum al lui Doina?, e cil. versuriJe
sint !ruetul unui jaf lacom faptuit intr-o gn'idina de inter­
clic~ii stra"nic pazita, eareia de muWi \'reme el ii dildea
tircoale. Iar gcstul de <teUIn rC.l:Uma tot atitea tentative
J1eexprimate, eJ e Istoricl eomprilllata a unci evolutii peste
care S-a saril l\emul(ulnireJ. tdeala care poate incerca pe
cine\'jl parcurgind \'olumul t legafa tocmai ?i numai de aceSle
lmprejur;:iri, can: fac azi din Doina9 poetuJ speC'iaJizat al
unui singur fior, ce se comlluica la al(ii intCrlllitent ~i cu
intcnsitate 'ariabila, ~TU (' verba aiei propl-iu-zis de ,,01ono­
grafism", caci demonl11 ce-J SUipine~te pe poet e prea real,
prea dominator ca sa lase Joe pa~nicej dispozirii cu care se
injghebeazd. indcob~te cicJu1'ile. Psi1101ogice9te, procesul la
care asistam e 0 desdircare. 0 spargerc de zagazuri liriee
gestul Jnstincth' \'1 \'ointa cle a ri'tzbi Ja lZ\,oare, ~i dionisiaca,
saIbatica bucurie a rabufnirii. Dar iz\'oarele intIlnite nu sint
llici pc departe aJe certitudinilor calme, robuste, apele lor
vrajite otrfh'csc cllgetul, ~i pOetll! ~tie aceasta; ~i, ~tiind
,-lceasta. saarbe pj'na la intoxlearc racoarCd lor. E un e..Xcmplu
de "necllIrlintenic" tOlala, de care nUlllai paetii sint capabili
aie\'ea, dar prill gestul Jor Iwnea sepune in comunicare directa
cu neclJlloscntul, ell aLia-banuitlil ~i InfIico~atorul, Cll ceea
ce e dincOlo, deasupra ~i dedesubt. .,~ ecuUlintii" aec~tia
s-au illOlultit in poezia de azi ~i cosmicitatea a clevenit a
dimcnsiune adesea pipaitil, dar 0 \'oea tie atit de obstina til
de a se posta Ja n'i.splntiiJe Jumii n-am i'ntilnit la niei un alt
171
-d cU except ia , poate,_ a l~i ~Iarin ~(Jrescu, Cll ace~t~ din
po ~ de :lHid, D\JlJ1a7 l1np<.lfta~e~tc Inlt'fesul pcntru ~ltua-
urll1"", . . . I' '", t' ~en,l dirora 1111­.
pi"1e c.'xisknllalc - ~ltuatl1.'
llnIt",. - , (Ill
d' ..
1 chitului lui lana (; llU LUrl I una In l'xpr~sl1, reperculaUi
f: rindu-l Intr-? in}uutate de, 1.1 uaTI Ie ;. illdcu~ebi 1~ ~oina~~
'1 crcatia drUla tl1cul meta[lzlc al lUI ,,<l illlbllca ~J "a fJ
~~bucat", ~lalut111 schjmha~or-pa~aduxal de "indipator" ~i
.,lncaputi
loarte. pr~dl1c.~lve ,-: l111jJlIll 0 no~a mitologic,
• -
Cll sensun In aceeii,;>J maswa tenflunle :;;1 stirCastICl:,
$i aici e:.tc ca~.ul sa obsen' ca, de~i .absorbi ( aproape pina
1a obsesie (Ie 0 smgura preocuparc, ~J cu wt caracterul de
carnpanje recupcratoare al gestului, Doilla~ sc desUiinuie ea
un atle"aral artist matur, Intr-o gama hogaUi. de nuan ~e,
ce se iurmde, in sfera e:>.:presiei, dt' la gratic ;;i snpletc pina h
stilul dez.lrticularii, in accea a scntnneJllului, cIe la dorul de
da\a frenetIc pina.l~l tero:ue, iar in aeeca it Teaqiilor ma"til,
de la in~e1iUorul Tlctus vesel (Marin ~Iincu - .iJ IIlfiteotm,
tebruaric 1961> - citea. chiar: "einic ~l ;ltguh5.t"J, intmducind
milli~ia, pina 1a. a usten lalea uagica. Inlilnim :ri si mei:clc,
Finetcd deta.liului sll1je~tc term-il, <lllgoasci, sa ~e insinueze,
clIrnpllta lJanuiala debuteazii nu 0 data ~agalnic, soJelflnlll ~i
enigmaticul se a;;aza ca lespezi de nebiruit }JL':>te lreamalul
de mterogatii stimite de eug-etul in panica, \,er,:;un vme, de
o transparcnta ;,i de1Jcate~e intIJcibll<1, pulscaz;l iri-colo p[l­
rind ciliar re5pira~ia tainelor conteIlJpl;'ltc. Citcva poezii slut
lot ce s-a scris mai tulbmiHor despre Iilli~tiJl'. proicctat din
geografie In ontologie, la grani~a nclinil'titoare dintrc vis ~I
ucillitate, iar \'ulnerabilitatea cOlldltil:1 biologice Il-a fost
de prca multi mai acut ~i mai fantasl percepuU'L Au:entuez
asupra nca~teptatului acestor sintezc, socotlllclu-I nota dis­
tincti"a a poetului. int1'-o ambian~fl (le grad \'izionari In£io­
ratio La Doina~, fioru! metafizie se lnsotE':;.tc nea~teptat. eel
mai ddesca., cu.,y. r..ece ironic satanica, eu propensiunc pentru
alrociU'iti. lnchij')'tt~ poct\llui na;;tt> din loc in lOt mOJl\itri
la pinda, veritabiJj intt:'llHJ~1 ai ncantu1ui, caei 1111tologia
1111 dt-vine dteodatii 1111 bestiariu de malignitap. Bolirea.
tlnjirea metafizica, figurate en un tel de eda\'ie ~1 sfiaH!.
la Arghezi ~i Blaga, apar la Doina~ in forma im'az·iei spontanec
 172 Srlecpe din seleclic, IJ

Ooina~ refuzat de 1.:ritici 173

a spetelor infernaJe ~i a senzatiiJor pe masura, ea in aceasta
Tubutaria:
r \'edea in cer ce-a rna i ramas
c," <;c-nttmplll oare' Simt un fo)net
1Tl'
din trufia lui, de-ar ~tl ~i.\ vada
in ,kgete, mi·t' Itratul mal u~or;
ee nee tar de s hugure tini II
in cap, 0 Todl(~ plm:' eu acr
I-a fa.cut, cind\'a, superb ca I('i i)
Vlseazt, In zad,tr s1\. faclJ. SlmUIITl;
A plccat: un tleget stravczill
fn loenl i IIlTni i se tot targe'?te
I-a topit la capitul alei i.
o ~coruur1l. 10 c~re loculcsc

lurlllci aloa~tn', scxul rna plantcazii.

JIe?ter al metamorfozelor subtile, Doina~ sensibilizeaza
la InJezu] llOP(li In pamillt ficrbinte.
aHead, ell infinita gratie ;;i 0 nostalgic de pamintean autentie
Mai c. ascuDsa, 0 eloci\nitoare
iubirea. viata . desprinderea de terestru, gasind un corespon­
de ~pai rna ci\reia Imi scot afa.rll
dent poate tot atit de zguduitor arghezianului "Arde-l-ar
,11n gunl limba, ea "a. nu nu-o-n~Jac('
focul !":
crezind cA-i ntrnw. Cd pnn le"i de trestli,

(J flam-n agonie m:i rl'spira.

\i plb (J paSMC U" 3ur

Clnd ploua.. ploua inlauntrul men ...

in COil \'ia care sin t.

0, lle~peTat, ceresc tez<cur I

e m\ se-Iltimpl.'i? OMe a-ncerut Ea fluicra ell glas tic graur

si'l Crease:t·n mill<' tubularia, copaeul ~l uea lZ\'oarel(' d" "inl.

ell Hnnchlll] gal ~, r1l.uacllJ:'\.n Styx? Trt~c anotlmpurile scurtc.

Ea clnta-n luna, cillta-n stca.

Tonul recules nu e totu~i parasi t, caei Despre moarte \'ine :ind frunza. moarli'l cadc-lt curt"

ell 0 viziune mai "traditionaJa": ~i pulpa florilor amltrk,

dntarca ci e '"<Ira mea,

Cit de ~1!llpJU moare oriet: om I

lese \'a face clnd acesl.:

ChJpul ZI d.., zi, I <;e desface

lerbJUti z.1brcle VOr it lut?
ca a fnlnzil Un.1r,' din porn,
1· II bera t<). fa.ra \'/.'S le.
ea lin fruet amar care sc coace.
Foeul ~irutarii-l facc !<crum.
sa 'il'-nal ~e, oare, pI:" tt'
cenu~l1e cc 01-311 lImplut?
limbctul lnvil-, er('~t(', piere,
0, gratin. IerUlecate naiuri,
FAr~ s-o ill!reu(' de parium,
ce ,?u,crat, pnn \'cchl gr:tuJlli!
rllp" fJoarca nUillal din placen:.
\'oi lot' afi fost iubin? Pc plalun
ntr-o noaptl', ras~nnd prea gra\',
COo for~\il,~I-lln 1.VOIl de raillri
frandalinll lunii II inspID<'t.
"'trJ\'ile-rl~t-W' de zei str~ini ...
Vai, de-atunci ell sufletul bolnav
el sporq;t.., umbra din gradina. (P{/,<ll 1"11)
ChcamA zeli: nu mai arc glas.
Seoate spada: nu mal arc spada.
PredominanUi e totu~i mitologia de situa~ii paradox.ale ;;i
preocuparea de a procUl'a fantasticului materiatul in care sa se
manifeste. Ca-n credinteJe zoomorfe, lumea e dnd locuitoarea
 174 Doin,* rcfuzal de crifici
Sclec!ic din ,~.')eclie, II 175

ino!:cllt, lO\'lIldu-rna pc glczl\!:

coarnelor 1l00,i re11, cind prada - crutaHi 0 clip;l _ a Wlei

ell anpl alba"tr" ll~alco<)1.

pantere sau a unui leu; ea mai e centrul irjsului ullei "eltati

indiferente, sau numai "J5ul capricios al acesteia. Locul
NlllIl.., cI )... A.'~ \'Tea sil. mInt. Dar marul.
i-I ia alta data SOll1l1ambulut: llui\'crsul e chiar nesabuinta
putreziml. hnt spune ulle\'arul. ..
lui. iar trezia e ncantul. In finc. eu Reporta} ibn sac ne gasim
pe tcritorilll realmentt' personal al acestei "firi vizionare", m dar doar citent cxemple din cd mai bun Doina~.
care adauga iiorll]ui dispozitia sarcastica, doveditoare "usa nurn1l.rul lor poate fi dublat. iar totalul aeesta iara~i
iaptllllli ca literatura absllrdullli i~i are ,,\Vitz"-ul sau. ~riplat, in a~a masura e adevarat Captul ca Sel~,inJw lui
:-<oi, Ct:j Uld.i noroeo\,i. am nilller;t Lao/won e un receptacol de Crumllsep. De-acum meolo nu
In spapu·act:<ta stT!mt, plin d" lunlllJii. roai pot oC:rJ. dedt t.i.Uuri: Text $i. c01lle~LtaYiu, Vl'zm:na, ] ocut
OaT pt'ntTll a1tll rl.-get,'le Domnului :pei la riisantlll tun~t, Toamna" Smgl~r~ilate. F~ltnza d~ ahm.
nu ~lnl u",tu] (!<- Juti !}I hlltrlrik'; Elegie. Sud, AIz, Zlce CUmm/llgs,. Ulzse, Or/lea, iVIzerCtfYl.
mai in.'llilte c.-, sA Jege sacul 11ltililirea din/itztina, Jl10artea lui Tao, ll1ioa.rcerea dill Limb,
~; au rC'dn','nit "XliCt cc-au fO<L Il1trebi1.ri, -1 octombrie 1961, Ce-are a face, Exact, Cuvintele,
,\Itft:!, c lJiHc-alc, T,'mpc,r.ttura
Sent lItla , f' estet1 ~l... rnulte aItele.
Sa mal recapitulez? Cartea a aparut in 1967, spre sflr­
d"pJnd,' dl>ar d., Hoi, la UTllla nrm"l
~itul anullli. La 5 aprilie 1968, dupa mai bine dr trci luni de
l'rlll pillza so ,tr<'co<!T'l vint ~I li<:znA,
Lcnurj prenalalc \ ill, /?i,ull val
la aparitic, cineva - i-am pomcl1lt numeJe - deplinge in
\,,-;te~tC'11 'omn " marc cle pc LUHiI
ContempoYanul perfeqiunea \'crsurilor: "Ku pot repro~a
nimic acestui \·olum. oricurn l-a~ intoarce, $i totu~i e ceva
Ul nl1m" liitJncsc Cci inteJcPli
care imi iura extazul, nemultumindu-ma. Perfecriunea
11" 'pUll ,1\ respfr.~m ~i au clrc'ptate I
poeziei lui $tefan Aug. Doina~ e chlditil. Ve 0 imensa lini~te,
OM - Ct' ,:'.\ faei! \fai "int IIcbum; C~T('
care, uneori, inunda t impanele ;;;i obose~te,"
~ll<tin Cd nu " a('r, ~i f.1C g!iuri
eea ce nu ~tiam pina acurn e ca perfectiunea unei cilrt i
in dn'plll] lIasului, prh'ind nfaril ...
(fie ca inunda sau nu timpanele) poate constitui pentru 0
j{"comanl!al>i I ('St" 'iI'li gase~lJ
parte maear din re\'istcle noastre un moliv suficient de
I'''"ilia Cl'~ nlai cOlllnclil Dc cxempJll:
convingiitor ca ea sa fie iliscutat5. tir:du, cam In treaci'it sau
ell spatcle la spatl'le Jilexistent

chiar deloc. C<lei. tot intorcind \'olumul (altele slit deschise

a1 cclui cart' rluce-n ctrcil sacul..

mai de-a dreptul!). ~i alti critiei au suferit efecte amnezke

CestuI asemanatoare. Despre manifestarile concrete ale malailiei am
capatcl sau obicctul pruzaic. intors de la rostu-i cotidian,
sensuri In alt ehip halucinatorii ~i in Nocttlmii IV: mai vorbit. Ar fi timplll. poate, sa inu'rc ;>i un diagn05tic:
subiectivism ~i u~urinta. Cit Liespre mijloacelc de curarisire.
!u,!iiriitul Iunlli S{) dezbrac!i
nU-l1li mai st.rir-Jf~tinp.. sa Ie asigllr. Aer bun, camert curate
Ineva: butanii liciiresc
- se pare totu.?l~ta pentru inceput e esentialul.
ArboTlI-\i1 agat:l su', pe·Q cracfi,

;,umbru) antenu c[tlug<1resc,

1<){t~

5i dt"Ocl;ltfi·n Jur aud pnn bezlI"

'llm -<c furi~caz:, "intul gol,