Liedul

Lied (din german Lied = cntec; pronunie [ pron. lid]) se numete o compoziie muzical vocal, cu acompaniament instrumental, de regul pian, scris pe un text liric, de obicei o poezie scurt. Ca gen al muzicii culte, liedul s a cristalizat la !nceputul sec. al "#" lea, $iind un gen ce caracterizeaz gndirea i sensibilitatea romantic. %l a aprut !n &ustria, pornind de la cntecul popular, i a trecut printr un proces de lrgire a coninutului i de generalizare a sensurilor. 'recursori ai liedului sunt romanele i cntecele populare vec(i (madrigalul, $rottola, vilanella). )ntre cei mai cunoscui compozitori de lieduri se numr *ranz +c(ubert (peste ,-- de lieduri pentru voce i pian), .douard /alo, %rnst 0(eodor &madeus 1o$$mann, 2arl 3aria von 4eber, *elix 3endelsso(n 5art(old6, 7obert +c(umann, 8o(annes 5ra(ms, 1ugo 4ol$, 8osep( 1a6dn (9- de lieduri :Cntece englezeti;, :Cntece germane;), /ud<ig van 5eet(oven (liedurile op. => si op. ?@ pe versuri de Aoet(e). )ntre compozitorii romni de lieduri se numr i &l$red &lessandrescu, %usebie 3andicevsc(i, A(eorg(e Bumitrescu, Carmen 'etra 5asacopol, Cicolae 5rnzeu, +igismund 0odu, Cicolae Coman, 4il(elm Aeorg 5erger, A(eorg(e Bima. /iedul apare !n dubl ipostazD ca $orm (!n structura unor dansuri, arii, miEcri lente din sonate, concerte, sim$onii) Ei gen (lied poli$onic, lied clasic, lied romantic, lied modern). &mbele ipostaze se vor in$luenFa reciproc. /iedul, de regul, va avea o construcFie stro$ic ce se bazeaz pe repetiFie, variaFie sau contrast. Ca $orm este de la monopartit pn la

multipartit, iar ca gen va corespunde unei anumite perioade din istoria muzicii (liedul poli$onic sec. "GH"G#, liedul continuu sec. "G## H "G###, liedul clasic sec. "G###H"#", liedul romantic sec. "#", liedul modern sec. ""). )n perioada clasicismului cntecul vocal, lied ul, ca $orm muzicala, va cunoaEte o nou treapt de evoluFie a a$irmrii sale !n muzica cult, unde apare !ntr o dubl ipostazD ca $orm Ei ca gen. ConEtientiznd rolul dominant al armoniei !n delimitarea segmentelor componente ale !ntregului macro ar(itectural, compozitorii clasici sunt cei crora le revine meritul de a $i pus bazele genului Ei tuturor $ormelor de lied cultivat. Bar cei care vor a$irma Ei dezvolta pn la apogeu genul Ei $orma de lied vor $i romanticii. )n clasicism liedul ca $orm va cunoaEte structuri complexe Ei variate, $iind prezent att !n muzica vocal ct Ei !n cea instrumental. /iedul cult s a nascut la s$arsitul secolului "G### lea , din cantecele si romantele vec(i si din cantecul popular 4. &. mozart si /. van 5eet(oven au adus o contributie importanta la dezvoltarea liedului. 7omantismul este denumirea unei epoci in istoria artelor. #n muzica, apare in secolul al xix lea , $iind pre$igurat de 5eet(oven. Caracteristicile romantismului suntD #nclinatia spre liric, $antastic, trairi emotionale pro$unde, visare, nostalgie; 3area libertate a limbaIului muzical care duce la imbogatirea expresiei; /egatura stransa cu literatura si istoria; 'reocuparea pentru $olclor, care determina dezvoltarea scolilor.

Wolfgang Amadeus Mozart

Ludwig van Beethoven

Franz Schubert

Robert Schumann

Johannes Brahms

Flaut Ana- heodora !lasa a "###-a A