CONSILIERE EDUCATIONALA

ACTIVITATI CARE IMBUNATATESC STIMA DE SINE LA COPII

1. Activitatile interactive si jocurile 2. Desenul si pictura 3. Cultivarea pasiunilor si talentelor Stima de sine a copilului poate fi crescuta prin orice activitate realizata de copil
impreuna cu alti adulti sau copii. Insa trebuie sa fie genul de activitati in care micutului ii este permis sa participe in mod egal, cu ceea ce poate si stie el, in care este lasat sa isi exprime creativitateasau spontaneitatea si rezultatul este valorizat ca atare. Stima de sine are la baza 3 componente esentiale - increderea in sine, conceptia despre sine si iubirea de sine. Toate acestea trebuie incurajate si dozate in mod egal in viata copilului, astfel incat sa creasca intr-un adult puternic, responsabil si fer

Activitatile interactive si jocurile

Activitatile interactive, de genul povestilor puse in scena, jocurilor in care sa construiasca ceva impreuna sau sa realizeze ceva impreuna la un loc cu alti copii sunt esentiale pentru a creste stima de sine a copilului. In cadrul acestora, fiecare participa cu ceva propriu, isi aduce propria contributie, iar daca rezultatele sunt incurajatoare si apreciate, micutul mai pune o "caramida" la stima de sine pe care a dobandit-o pana acum. In general, jocul ajuta foarte mult la dezvoltarea increderii in sine, cu conditia sa nu fie jocuri cu invinsi si invingatori, cu bine si prost, corect si gresit etc. ocurile de rol, in care copilului ii este permis sa experimenteze roluri diferite, la care de obicei nu are acces !sa fie mare, sa fie cineva puternic, sa fie doctorul, invatatoarea" sunt foarte utile in dezvoltarea stimei de sine.

Desenul si pictura
#esenul sau pictura sunt esentiale nu numai in exprimarea personalitatii copilului, ci si in cresterea stimei de sine. $%iar daca are o tema data, copilul este important sa fie lasat sa se exprime asa cum doreste, fara a fi corectat, iar apoi sa fie incurajat sa povesteasca despre ce e acolo si la ce s-a gandit el cand l-a facut. &u uita sa ii apreciezi intotdeauna eforturile si sa nu il critici niciodata ca desenul lui nu seamana cu tema data sau cu ce trebuia. 'iecare copil transpune in desen perceptii proprii ale unor concepte sau obiecte si nu trebuie sa fie criticat pentru ele. &u exista un desen perfect pentru floare. $opilul o poate trasa asa cum isi doreste. (oate sa fie formata din linii si punctulete, din orice. Acesta este modul in care percepe floarea la acel moment si poate spune multe despre starea lui emotionala sau psi%ologica.

Cultivarea pasiunilor si talentelor

Talentele copilului trebuie descoperite si cultivate inca de mic. Sunt acele activitati sau domenii in care micutul este bun la ceea ce face si acest lucru trebuie exploatat la maxim. 'aptul ca este talentat si apreciat pentru eforturile si rezultatele lui intr-un anumit domeniu, nu face decat sa ii creasca stima de sine si sa il faca sa aiba mai multa incredere in el. Atunci cand un copil face ceva cu placere, are si rezultate pozitive si are din plin parte de laude si aprecieri din partea celor dragi. Toate aceste complimente, binemeritate, nu fac decat sa puna "umarul" la cladirea stimei de sine a micutului.

Activitate de 20-2 de !inute prin care sa-i ajuta"i pe copii sa-si de#volte sti!a de sine
$% &oc ' e(erci"iu )*r+dini"a cu ,loriScop - dezvoltarea sentimentului de unicitate, educarea stimei de sine pozitive si ntrirea sentimentului valorii proprii

O.iective opera"ionale: 1. sa identifice forma si culoarea materialului primit 2. sa mptureasc hrtia primita dup indicaiile educatoarei 3. sa rup hrtia in colturile indicate, respectnd sarcinile date de educatoare . sa repete operaia de mpturire si rupere ori de cate ori permite hrtia !. sa o"serve forma materialului la sfr#itul operaiilor de mpturire si rupere $. sa interpreteze rezultatul produsului o"inut Durata % 2! de minute E(plicarea si des,+/urarea jocului0 &iecare copil va primi un ptrat de hrtie avnd culoarea preferata de el. 'ducatoarea va e(plica faptul ca dore#te ca fiecare copil sa realizeze o floare e(ecutnd toi acelea#i operaii de mpturire si rupere, respectnd indicaiile date. )ici un copil nu are voie sa e(ecute operaii mai multe, deoarece la sfr#it se va o"ine ima*inea unor flori ce vor fi a#ezate pe un stativ numit +,rdinia pentru flori-. Se va da comanda de ncepere a lucrului: 1. vor mpturi in doua si vor rupe din coltul din dreapta sus 2. se mpture#te din nou hrtia si vor rupe din coltul din dreapta .os 3. se mpture#te din nou si vor rupe din coltul din stn*a sus . se mpture#te din nou si vor rupe din coltul din stn*a .os !. se repeta operaia de cate ori va permite hrtia /a sfr#it toi copiii vor despturi hrtia si vor o"serva ca foile lor arata diferit, fiecare in felul ei, chiar daca ei, toi, au efectuat acelea#i operaii. Se vor tra*e concluzii cu fiecare foaie cu decupa.ele sale este unica a#a cum si ei sunt unici, dar fiecare are frumuseea ei. 0#a zisele flori vor fi a#ezate pe stativ de ctre copii si se va da un nume acelei +*rdini cu flori-.

Activitate de 20-2 de !inute prin care sa-i ajuta"i pe copii sa-si de#volte sti!a de sine
2% &oc ' e(erci"iu )Eu sunt %%%%%%%%Scop % dezvoltarea autocunoa#terii si intercunoasterii copiilor intr-un cadru de respect, ncredere si cooperare. 'ducarea sentimentului valorii proprii, conturarea pentru sine si pentru ceilali a unei ima*ini de sine pozitiva. O.iective opera"ionale:

1. sa selecteze .etoane cu ima*ini reflectnd in aciuni trsturi pozitive de caracter 2. sa identifice copilul cu nsu#iri reflectate in ima*inile date 3. sa actualizeze trsturile pozitive atri"uite unui copil . sa interpreteze ima*inile primite concluzionnd trsturile pozitive atri"uite Durata - 2! de minute E(plicarea si des,+/urarea jocului0 1e masa vor fi mai multe .etoane cu ima*ini ce reflecta in aciuni trsturi pozitive de caracter2 e(emplu : un copil care uda florile 3hrnicie42 un copil care ofer "raul unei "trne sa treac strada 3politee4, etc. 5up ce toi copii au descoperit aceste ima*ini si sensul lor a fost interes de fiecare, se ale*e de ctre *rup un anume copil care va fi caracterizat in acest .oc. 6opiii se a#eaz intr-un cerc pe scaunele, iar copilul ales va fi ru*at sa se a#eze in mi.loc. 6eilali copii ale* cate un .eton care considera ca reprezint o calitate a copilului din mi.loc si-l a#eaz pe msua ce se afla in fata acestuia. 6opilul ales are sarcina de a rosti cu voce tare trsturile pozitive pe care le reprezint fiecare .eton adus de cole*ii lui. 5aca el considera ca nsu#irea l caracterizeaz va spune de e(emplu: +eu, 0ndrei, sunt harnic-, iar daca nu crede ca i se potrive#te, va pune .etonul cu fata in .os. /a sfr#it va a#eaz pe un stativ toate .etoanele cu nsu#iri - trsturi pozitive de caracter care i-au fost aduse si pe care le-a acceptat, si va ver"aliza: +'u, 0ndrei, sunt harnic, vesel, politicos, etc-. 6opiii aplauda si 0ndrei va primi un stimulent +floarea recuno#tinei-. 7ocul se va .uca att cat permite timpul, antrennd in .oc acei copii timizi, emotivi sau copii care ntimpina dificulti de acomodare. )u se ne*li.eaz nici copii care doresc sa-si ndrepte unele *re#eli de comportament.

0689:9808'0 3. ;)imeni nu ma place<"iectiv:-sa intelea*a ca nu este posi"il sa fim iu"iti de toata lumea =ateriale:1ovestirea:-)imeni nu ma place0ctivitatea propriu %zisa:

>. Se cere elevilor sa ridice mana daca vreodata si-au spus ,in sinea lor ,-nimeni nu ma place-.Se cere elevilor sa dea e(emple de persoane care ,in opinia lor ,nu ii plac?rude,prieteni,profesori@ A. 9i invitam pe elevi sa asculta povestirea si sa vada daca se identifica cu persona.ele .5upa citirea povestirii se poarta discutii. )9=')9 )B =0 1/06'

/i*ia s-a intors din pauza si s-a asezat linistita in "anca.Se simtea a"solut *roaznic pentru ca, in timp ce statea la rand sa intra in scoala,le auzise pe Caluca si pe 0ndreea vor"ind despre faptul ca ele fusese invitate la petrecerea de ziua 6ameliei 'a de ce nu fusese invitataDSi ea era prietena cu 6amelia.-6e i-am facutD 5e ce nu ma placeD-0ceste intre"ari au framantat-o pe /i*ia toata dupa-masa.9nvatatoarea chiar sa suparat pe ea pentru ca nu era atenta. 6and a a.uns acasa de la scoala,/i*ia a mers direct in camera ei.0 incercat sa isi faca temele ,dar era prea suparata ca sa se poata concentra.9n cele din urma ,s-a decis sa mear*a sa manance un mar.6and a intrat in "ucatarie ,fratele ei 5avid a intre"at-o ;Eei,ce ai de esti suparataD;0 ,nimic- ,a spus /i*ia.-am avut o zi proasta-. ;< sa te simti mai "ine daca vor"estiF 6e te framanta-.6e s-a intamplatD 0sa ca /i*ia i-a spus ca nu fusese invitata la ziua 6ameliei si ca nu stia de ce ,pentru ca erau prietene. GBite cum sta trea"a- ,a spus 5avid ,-doar pentru ca nu te-a invitat ,nu inseamna ca nu suntati prietene. Si ca nu te place.8e-ai *andit vreodata ca poate are voie sa invite doar cativa cole*iD)u poti fi si*ura ca nu te place.G1ai ,cred ca se poate sa ai dreptate, dar tot nu ma simt "ine.H G' firesc sa nu te simti "ine ; ,spuse 5avid ,-dar nu-ti este de folos sa te tot *andesti ca nu esti "un de nimic sau ca ai *resit cu ceva ,doar pentru ca nu te-a invitat la petrecere.Si in afara de asta ,ar cam fi timpul sa intele*i ca nu e posi"il sa te placa toata lumea./i*ia s-a *andit la ceea ce a spus 5avid si, desi i-ar fi placut sa mear*a la petrecere ,s-a simtit mai "ineH.6el putin nu e nimic in nere*ula cu mine, si-a spus ea.5iscutii: !. 5e ce a crezut /i*ia ca nu o place 6ameliaD $. 6are era motivul real pentru care 6amelia nu a invitat-o pe /i*ia la petrecereD >. Sa presupunem ca 6amelia chiar nu o placea pe /i*ia .0r fi insemnat acest lucru ca era ceva in nere*ula cu /i*ia sau ca era o persoana reaD 9ntre"ari de personalizare:

$. 0i fost vreodata intr-o situatie asemanatoare ,in care ai presupus ca cineva nu te place, dar de fapt ,nu era asa D5ati e(emple. >. 5oar pentru ca cineva nu este atent cu tine, nu te invita undeva, sau nu manifesta interes pentru ceea ce faci, inseamna ca nu te placeD6e inseamna de faptD A. Sa presupunem ca cineva chiar nu te place. 6rezi ca este posi"il sa te placa toata lumeaD I. 'sti sau nu o persoana "una daca cinava nu te placeD Cezultate: 'ste foarte important ca elevii sa intelea*a ca, de cele mai multe ori, ei presupun ca cineva nu ii place, cand , de fapt, persoana respective poate sa ii placa sau sa nu ii placa.Se pune accent pe faptul ca ,chiar atunci cand cineva nu te place,ramai in continuare o persoana "una si valoroasa.

0689:9808'0 . -Schim"ari ,schim"ari<"iectiv:-sa intelea*a faptul ca oamenii se dezvolta si se schim"a =ateriale:-scrisoare pentru parinti, o"iectul adus de copil 0ctivitatea propriu-zisa: 3. 1rezentati activitatea ,e(plicand faptul ca fiecare elev va aduce la scoala un o"iect care semnifica o schim"are prin care a trecut sau care arata cum a crescut el de cand era "e"elus. . 9n ziua sta"ilita, puneti elevii sa dea e(emple ,aratand o"iectul adus si e(plicand prin ce difera ei acum fata de momentul cand il foloseau 5iscutii:

9ntre"ari referitoare la continut: 1.6e aspecte din voi credeti ca s-au schim"atDScrieti-le intr-o anumita ordine pe ta"la 2.:-ati schim"at doar in ceea ce priveste un sin*ur aspect sau in ceea ce priveste in mai multe aspecteD 3.6redeti ca veti continua sa va schim"ati pe masura ce crestetiD 9ntre"ari de personalizare: 1.6e parere aveti despre schim"arile care apar pe masura ce crestetiD 2.6are sunt partile "une ale faptului ca v-ati schim"atD 3.6e lucruri v-ati fi dorit sa nu se fi schim"atD .6e schim"are va place in mod deose"itD Cezultate :'ste important sa remarcati am"ivalenta schim"arii,totusi sa accentuati faptul ca toti ne dezvoltam si ne schim"am in maniere diferite. =odel de scrisoare pentru parinti: 5ra*a mami, 9n ora de consiliere invatam despre cum oamenii se dezvolta si se schim"a. 0i putea ,te ro* ,sa ma a.uti discutand cu ;copilul tau-anumite aspecte in care el s-a schim"at de la nastere si permitandu-i sa aduca la scoala un o"iect care sa reprezinte acea schim"areD 5e e(emplu, un o"iect de im"racaminte care i-a ramas mic , o poveste care nu il mai intereseaza etc. 0ceste o"iecte vor fi necesare in data de ---=ultumesc.