Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL 1. NOIUNI GENERALE DESPRE DREPTUL DE AUTOR. Definiie i izvoare.

Dreptul de autor cuprinde dou accepiuni : 1) Instituia de autor privit ca totalitatea normelor care re lementea! drepturile nscute din creaia intelectual. ") Drept su#iectiv de autor totalitatea drepturilor pe care le are creatorul unei opere literar$artistice ca urmare a reali!rii operei. %n Rom&nia' prima le e care a re lementat dreptul de autor de opere literare (i artistice a )ost Le ea presei 1* aprilie 1+,"' le e care a )ost adoptat -n timpul domniei lui Cu!a .od (i recuno(tea creatorilor' dreptul de a se #ucura ca de o proprietate -n tot timpul vieii lor' de dreptul de a reproduce' de a vinde (i de a ceda operele lor. /ra prev!ut c reproducerea sau imitarea unei opere )r consimm&ntul autorului se sancionea! printr$o du#l sanciune (i anume : con)iscarea e0emplarului ast)el o#inut c&t (i plata unei amen!i ec1ivalent cu preul a 1.222 de e0emplare din ediia ori inal. Dreptul de a transmite e0ploatarea operei prin mo(tenire se )cea pe o perioad determinat (i anume 12 ani de la moartea autorului 34de cuius5). Su# re!erva reciprocitii' le ea recuno(tea acest drept strinilor' cu preci!area c ei nu putea #ene)icia -n Rom&nia de drepturi care le erau recunoscute -n ara lor de ori ine. La "+ iunie 16"* intr -n vi oare o le e special consacrat dreptului de autor (i anume : 4Le ea proprietii literare (i artistice5. 7ceast le e se caracteri!ea! prin dou trsturi eseniale (i anume : $ protecia dreptului de autor era asi urat independent de -ndeplinirea vreunei )ormaliti8 $ recuno(tea dreptul de autor (i strinilor -n acelea(i condiii ca (i pentru rom&ni 4principiul tratamentului naional5. Le ea a consacrat (i o serie de drepturi morale' preci!&nd c -n ca!ul morii autorului' mo(tenitorii si' vor pstra dreptul moral de a -mpiedica denaturarea operei respective. 7ceast le e a statuat c acest drept se transmite pe cale succesoral doar pe o perioad de *2 de ani din momentul morii autorului. Din momentul -n care opera -nceta de a mai constitui un drept e0clusiv intr&nd -n patrimoniul pu#lic ' dreptul de control care )orma esena dreptului moral al autorului revenea 7cademiei Rom&niei devenind un drept perpetuu. 9ot -n aceast le e se recuno(tea dreptul autorului de a inter!ice prin testament pu#licarea operelor pu#licate -n timpul vieii dar numai pentru o perioad de *2 de ani. 4Le ea proprietii literare (i artistice5 a )ost completat -n 16:, printr$o alt le e Le e privind contractul de editur (i dreptul de autor asupra operelor literare. 7ceast le e a )ost parial a#ro at prin Decretul nr. 1, din 1: ianuarie 16:6 4Decret privind di)u!area (i editarea crii5.
1

La 1, )e#ruarie 16;1 intr -n vi oare 4Decretul nr. 16<16;1 privind dreptul de autor asupra operelor literale suscepti#ile de a )i tiprite5' decret care a su)erit o modi)icare -n ianuarie 16;" prin Decretul nr. :"+<16;". 9oate aceste le i (i decrete vor )i a#ro ate e0pres prin Decretul nr. *"1<16;, privind dreptul de autor' care a rmas -n vi oare p&n -n 166,. Dup 1662 au e0istat c&teva prioriti le islative printre care (i o nou re lementare a dreptului de autor' dar aceasta nu s$a produs dec&t -n 166, prin promul area Le ii nr. +<166,. Legea nr. 8 !" #ar$ie !%%& '(rivin) )re($*+ )e a*$or i )re($*ri+e ,one-e. a )ost pu#licat -n =.>. nr. ,2 din ", martie 166, (i a intrat -n vi oare la trei luni de la pu#licare. 9e0tul iniial a )ost modi)icat (i completat succesiv prin le ea nr. 1:,<166? privind ta0ele @udiciare de tim#ru (i le ea nr. "+;<"22: pu#licat -n =.>).nr.;+?<"22:. Le ea cuprinde 1;: de articole ceea ce constituie o dovad su)icient pentru a constata c ea se alinia! re lementrilor europene -n materie dar nu numai prin proporiile ei' )apt mai rar -nt&lnit -n dreptul nostru' ci (i prin soluiile consacrate. >perele de creaie intelectual se -mpart -n trei cate orii ' (i anume : $opere literare ' artistice sau (tiini)ice ' precum (i orice asemenea opere de creaie intelectual care enerea! dreptul de autor 8 $interpretrile sau e0ecuiile arti(tilor interprei sau<(i e0ecutani 8 -nre istrrile sonore ale productorilor de -nre istrri sonore (i emisiunile or anismelor de radiodi)u!iune (i televi!iune 8 $inveniile care dau dreptul la #revetul de invenie (i care constituie titlul de protecie pentru invenie 8 Aotrivit art. 1 din le ea nr. "2"<"222 privind unele msuri pentru asi urarea respectrii drepturilor de proprietate intelectual -n cadrul operaiunilor de vmuire 3 pu#l. -n =.>). nr. ;++<"1.11."222 ) ' prin drepturi de proprietate intelectual ' se -nele urmtoarele cate orii de drepturi : $ dreptul de autor 8 $ drepturile cone0e dreptului de autor 8 $ dreptul asupra #revetelor de invenii . $ dreptul asupra mrcilor de produs sau de servicii -nre istrate 8 $ dreptul asupra desenelor (i modelelor industriale 8 $ dreptul asupra indicaiilor eo ra)ice 8 Dreptul de autor este dreptul de proprietate intelectual recunoscut persoanei sau persoanelor )i!ice care au reali!at o oper ori inal de creaie intelectual -n domeniul literar ' artistic sau (tiini)ic ' oricare ar )i modalitatea de creaie' modul sau )orma concret de e0primare (i independent de valoarea (i destinaia lor ori altor titulari le ali ' persoane )i!ice sau @uridice . Drepturile cone0e sunt drepturile de proprietate intelectual ' altele dec&t drepturile de autor ' de care #ene)icia! arti(tii interprei sau e0ecutani pentru propriile interpretri sau e0ecuii ' productorii de -nre istrri sonore pentru propriile -nre istrri ' or anismele de radiodi)u!iune (i televi!iune pentru propriile emisiuni . Brevetul de invenie este titlul de protecie care poate )i o#inut pentru orice invenie ' ce are ca o#iect un produs ' un procedeu sau o metod ' -n toate domeniile te1nolo ice ' cu condiia ca invenia s )ie nou ' s implice o activitate inventiv (i s )ie suscepti#il de o aplicare industrial . 3 le ea nr. ,:<1661 privind #revetul de invenie ' pu#l. -n =.>). nr. "1"<"1.12.1661)
"

=arca de produs sau de serviciu repre!int un semn suscepti#il de repre!entare ra)ic care serve(te la deose#irea produselor sau serviciilor unei persoane )i!ice sau @uridice de cele aparin&nd altei persoane . Aot constitui mrci semnele distinctive : cuvintele ' inclusiv numele de persoane ' desenele ' literele ' ci)rele ' elementele )i urative ' )ormele tridimensionale ' com#inaiile de culori ' etc. Desenul sau modelul industrial repre!int aspectul nou al unui produs ' av&nd o )uncie utilitar . Indicaia eo ra)ic repre!int denumirea care serve(te la identi)icarea unui produs ori inar dintr$o anumit ar ' re iune sau localitate a unui stat' -n ca!ul -n care o calitate ' reputaie sau alte caracteristici determinate pot )i ' -n mod esenial ' atri#uite acestei ori ini eo ra)ice . %n continuare vom trata noiunile le ate de dreptul de autor (i drepturile cone0e drepturilor de autor ' urm&nd ca celelalte drepturi ce deriv din creaia intelectual s le tratm -n partea a doua a cursului . O/ie,$*+ )re($*+*i )e a*$or. %n con)ormitate cu prevederile art. ? al Le ii nr. +<166,' o#iectul dreptului de autor este constituit din operele ori inale de creaie intelectual din domeniul literar' artistic sau (tiini)ic' oricare ar )i modalitatea de creaie' modul sau )orma concret de e0primare (i independent de valoarea (i destinaia lor. > oper pentru a se #ucura de protecie @uridic tre#uie s -ndeplineasc * condiii : $ s )ie re!ultatul unei creaii intelectuale din partea autorului8 $ s -m#race o )orm concret de e0primare' percepti#il simurilor ceea ce -nseamn c nu -n toate ca!urile opera tre#uie s )ie )i0at pe un suport material8 $ s )ie suscepti#il de aducere la cuno(tina pu#licului prin reproducere' e0ecutare' e0punere' repre!entare sau orice alt mi@loc. Arin oper 3 de la latinescul opera C creaie'lucrare ) se -nele e produsul activitii de creaie intelectual ' ca emanaie a inteli enei (i voinei autorului . Decretul *"1<16;, prevedea (i el aceast o#li aie din actuala re lementare dar asi urarea proteciei era condiionat de )aptul aducerii la cuno(tina pu#licului a operei -n cau!. Le ea nr. +<166, recunoa(te acest drept prin simplul )apt al creaiei. %n doctrin prima condiie este denumit ori inalitatea operei (i este considerat ca o e0presie a amprentei personalitii (i individualitii autorului. >ri inalitatea nu tre#uie con)undat cu noutatea care pentru invenie este o condiie impus pentru ca aceasta din urm s poat )i #revetat. > oper poate )i ori inal )r a )i nou. 7lturi de operele a#solut ori inale e0ist (i opere relativ ori inale ai cror autori au -mprumutat unor creaii pree0istente elemente prote@ate' )r ca acest lucru s$i prive!e de vocaia la dreptul de autor' cum este ca!ul unei -ntre i cate orii de opere denumite derivate sau compo!ite.

Ca$egorii )e o(ere (ro$e0a$e. =a@oritatea le islaiilor nu cuprind o enumerare a cate oriilor de opere prote@ate -n cadrul dreptului de autor' mr inindu$se )ie la o de)iniie cu caracter eneral' )ie la o re)erire la cele trei mari cate orii de clasi)icare doctrinal (i anume : opere literare' artistice (i mu!icale. %n unele ca!uri' opera mu!ical este -n lo#at -n cate oria celor artistice. >perele (tiini)ice sunt' uneori' menionate separat. Unele le islaii nu cuprind o de)iniie a operei prote@a#ile. Condiiile proteciei )iind desprinse de @urispruden (i doctrin. Le islaiile mai noi -ns' printre care (i actuala le e rom&n' au recurs la o enumerare a operelor prote@a#ile )r -ns a atri#ui acestei enumerri un caracter limitativ. 7t&t Decretul nr. *"1<16;, c&t (i actuala re lementare $ le ea nr. +<166, ' pentru a nu da na(tere la interpretri au enumerat aceast ,a$egorie )e o(ere (ro$e0a$e : 4a) scrierile literare (i pu#licistice' con)erinele' predicile' pledoariile' prele erile (i orice alte opere scrise sau orale' precum (i pro ramele pentru calculator8 #) operele (tiini)ice' scrise sau orale' cum ar )i : comunicrile' studiile' cursurile universitare' manualele (colare' proiectele (i documentaiile (tiini)ice8 c) compo!iiile mu!icale cu sau )r te0t8 d) operele dramatice' dramatico$mu!icale' operele core ra)ice (i pantomimele8 e) operele cinemato ra)ice' precum (i orice alte opere audiovi!uale8 )) operele )oto ra)ice precum (i orice alte opere e0primate printr$un procedeu analo )oto ra)iei8 ) operele de arta ra)ica sau plastica' cum ar )i: operele de sculptura' pictura' ravura' lito ra)ie' arta monumentala' sceno ra)ie' tapiserie' ceramica' plastica sticlei si a metalului' desene' desi n' precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utili!ari practice8 1) operele de ar1itectur' inclusiv plan(ele' mac1etele (i lucrrile ra)ice ce )ormea! proiectele de ar1itectur8 i) lucrrile plastice' 1rile (i desenele din domeniul topo ra)iei' eo ra)iei (i (tiinei -n eneral. @) operele de art di ital .5 De asemenea ' articolul + din le ea +<166, include -n o#iectul dreptului de autor (i urmtoarele cate orii de o(ere )eriva$e : 4a) traducerile' adaptrile' adnotrile' lucrrile documentare' aran@amentele mu!icale (i orice alte trans)ormri ale unei opere literare' artistice sau (tiini)ice care repre!int o munc intelectual de creaie8 #) cule erile de opere literare' artistice sau (tiini)ice' cum ar )i : enciclopediile (i antolo iile' coleciile sau compilaiile de materiale sau date' prote@ate ori nu' inclusiv #a!ele de date care' prin ale erea sau dispunerea materialului' constituie creaii intelectuale.5 Arin opere derivate se -nele acelea care au )ost create plec&nd de la una sau mai multe opere pree0istente . Aentru recunoa(terea operei derivate ' (i mai ales pentru
:

protecia ei' este necesar ca prin aceast oper s nu )ie pre@udiciate drepturile autorilor operei ori inale . Arin dreptul de autor n* 1*n$ (ro$e0a$e : 4a) ideile' teoriile' conceptele' descoperirile stiinti)ice' procedeele' metodele de )unctionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile' continute intr$o opera' oricare ar )i modul de preluare' de scriere' de e0plicare sau de e0primare8 #) te0tele o)iciale de natur politic' le islativ' administrativ' @udiciar (i traducerile o)iciale ale acestora8 c) sim#olurile o)iciale ale statului' ale autoritilor pu#lice (i ale or ani!aiilor' cum ar )i : stema' si iliul' drapelul' em#lema' #la!onul' insi na' ecusonul (i medalia8 d) mi@loacele de plat8 e) (tirile (i in)ormaiile de pres8 )) simplele )apte (i date.5 7rt. ?" ' din cadrul capitolul ID din le e care re lementea! pro ramele pentru calculator' include -n cate oria operele de creaie intelectual prote@ate (i : $ orice e0presie a unui pro ram ' $ pro ramele de aplicaie (i sistemele de operare ' e0primate -n orice )el de lim#a@ ' $ materialul de concepie pre titor' $ manualele . Con)orm prevederilor alin." al articolului ?" din le e ' -n materia pro ramelor pentru calculator nu sunt prote@ate : ideile ' procedeele ' metodele de )uncionare ' conceptele matematice (i principiile care stau la #a!a oricrui element dintr$un pro ram pentru calculator . S*/ie,$*+ )re($*+*i )e a*$or. Le ea )ace distincia -ntre calitatea de autor al unei opere ' pe de o parte ' (i aceea de su#iect al dreptului de autor al unei asemenea opere ' pe de alt parte . Ca+i$a$ea )e a*$or al unei opere o poate avea numai persoana uman ' deoarece numai ea dispune de -nsu(irile (i capacitile )i!ice (i spirituale care sunt necesare reali!rii unei asemenea creaii . 7rticolul * alin. 1 din le e preci!ea! c 4 este autor persoana )i!ic sau persoanele )i!ice care au creat opera5 . De -ndat ce opera de creaie a luat o )orm concret ' c1iar dac nu este terminat ' autorul do#&nde(te dreptul de autor asupra operei reali!ate (i ' odat cu aceasta ' calitatea @uridic de su#iect al dreptului de autor . /a re!ult din prevederile art. 1 alin.1 din le e con)orm crora dreptul de autor 3 respectiv de titular al dreptului de autor ) asupra unei opere este recunoscut (i arantat 4 -n condiiile pre!entei le i5 . S*/ie,$ a+ )re($*+*i )e a*$or poate )i at&t o persoan )i!ic c&t (i o persoan @uridic . 7ctuala noastr re lementare recunoa(te un drept de autor (i persoanelor @uridice (i ca urmare acestea vor putea deveni titularii drepturilor nscute din creaia intelectual. %ns ' ceea ce se poate acorda (i se acord uneori ' prin le e ' altor persoane )i!ice sau @uridice nu este calitatea de autor ' care -n mod )iresc nu poate aparine dec&t creatorului ' ci numai 4 #ene)iciul proteciei5 acordate autorului . Doctrina -mparte su#iectele dreptului de autor -n su#iecte primare < ori inare' adic acele persoane care au creat nemi@locit opera (i su#iecte derivate persoane care
;

-n virtutea competenelor recunoscute de le e do#&ndesc atri#ute ale dreptului de autor. Se pre!um a )i autor persoana su# numele creia opera a )ost adus la cuno(tina pu#licului pre!umie relativ. Dac opera a )ost adus la cuno(tina pu#licului su# un pseudonim sau su# )orm anonim' dreptul de autor va )i e0ercitat de ctre persoana )i!ic sau @uridic care o )ace pu#lic dar numai cu consimm&ntul autorului at&ta timp c&t acesta nu$(i de!vluie identitatea. %n le tur cu su#iectele ori inare -nt&lnim urmtoarele situaii : $ opera a )ost creat de o sin ur persoan8 $ opera a )ost creat de dou sau mai multe persoane oper cu mai muli autori' reali!are -n coautorat. 3 comun ) 7(a cum se susine -n doctrin' pentru e0istena coautoratului tre#uie -ndeplinite trei condiii : $ opera s )ie creat de dou sau mai multe persoane8 $ este considerat coautor persoana care a des)(urat o activitate de creaie (i nu cea care a acordat un spri@in (tiini)ic8 $ e0istena unei -nele eri preala#ile -ntre coautori. %n ca!ul coautoratului e0ist un o#iect comun : opera' asupra creia mai multe persoane 3coautorii) -(i vor e0ercita drepturile' ca urmare (i aici se vor aplica re ulile cu privire la coproprietate din dreptul comun. %n ca!ul mai mult autori s$ar putea -nt&lni situaia -n care unul dintre autori s )ie principal iar ceilali coautori. >pera poate )i un tot unitar )r a putea determina partea )iecrui coautor' situaie -n care coautorii nu pot e0ploata opera dec&t de comun acord' )oloasele materiale -mprindu$se -ntre ace(tia. > alt ipote! este aceea -n care contri#uia )iecrui coautor s )ie distinct' ceea ce ar putea duce la posi#ilitatea ca )iecare s$(i poat valori)ica sin ur numai partea din oper -n a(a )el -nc&t s nu$i pre@udicie!e pe ceilali. Spre deose#ire de operele comune' operele colective' au un caracter comple0' )iind re!ultatul unirii' -ntr$un corp comun a mai multor opere individuale' situaie -n care dreptul de autor asupra operei colective aparine persoanei )i!ice sau @uridice din iniiativa' su# responsa#ilitatea (i su# numele creia a )ost creat 3spre e0emplu opera cinemato ra)ic sau alt oper audiovi!ual). S*/ie,$e+e )eriva$e sunt toate persoanele succesoare -n dreptul de autor. 7cestea pot do#&ndi dreptul )ie prin mo(tenire potrivit le islaiei civile )ie prin acte -ntre vii. Ceea ce se do#&nde(te sunt -n primul r&nd drepturi patrimoniale (i -n mod cu totul e0cepional o parte din drepturile personal nepatrimoniale.

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL ". DREPTUL DE AUTOR. Conin*$*+ )re($*+*i )e a*$or. 1. Consideraii enerale. Natura dreptului su#iectiv de autor. Le islaia Revoluiei )rance!e recunoa(te pentru prima oar' -n )orma lor modern 3prin a#andonarea sistemului privile iilor) drepturile intelectuale pe care le cali)ic drepturi de proprietate, cali)icare care -ntr$un -neles convenional' se mai pstrea! -nc pentru drepturile autorilor de creaii te1nice' care (i ast!i se numesc drepturi de proprietate industrial. %n doctrina (i c1iar -n le islaia unor state continu s )ie )olosit (i e0presia proprietate literar i artistic1' de(i ma@oritatea autorilor au prsit te!a dreptului de autor considerat ca drept de proprietate' al crei ultim repre!entant modern a )ost' -n dreptul )rance!' L. Eosserand". %n teoria lui Eosserand -ns' era vor#a despre 4un )el de proprietate5' -n msura -n care dreptul de autor comport o apropiere e0clusiv' opo!a#il tuturor. 7st!i' teoria dominant este aceea )ormulat -n 1+?? de /dmond Aicard*' potrivit creia drepturile inventatorilor (i acelea ale autorilor )ormea! o cate orie distinct' aceea a drepturilor intelectuale. 7ceast teorie s$a de!voltat ulterior su# dou variante : cea monist (i cea dualist. %n teoriile mai recente' ca cea a lui R. Francesc1elli:' care consider de asemenea c drepturile la care ne$am re)erit alctuiesc o cate orie special' care tre#uie adu at clasi)icrii tradiionale' le denumesc drepturi de monopol' deoarece sunt caracteri!ate prin dou trsturi : $ dreptul de a reali!a (i e0ploata opera8 $ dreptul de a -mpiedica pe teri de a o reproduce' multiplica (i valori)ica 3 ius prohibendi sau ius excludenti alios);. 9e!a caracterului dualist a )ost repre!entat -n ara noastr de pro). Constantin Sttescu care considera c aceast caracteristic re!ult nemi@locit din actul normativ care re lementea! dreptul de autor. Decretul nr. *"1<16;, enumera -n art. * at&t drepturi personal nepatrimoniale c&r (i pe cele patrimoniale )apt ce a permis teoretic s discute acest caracter dualist al dreptului de autor. =a@oritatea civili(tilor rom&ni au relevat dependena prero ativelor patrimoniale de e0istena celor nepatrimoniale' ceea ce a determinat pe le iuitor s
1 "

.e!i -n acest sens Claude Colom#et' Proprit littraire et artistique et droits voisin' 6e Gdition' Gd. Dallo! 1666. .e!i L. Eosserand' Cours de droit civil positif franais' vol. I' SireH' 16*+' p. +:,. * %ntr$un articol de revist la care /. Aicard se re)er -n Le droit pur' Aaris' Flammarion' 16"2' p. 6:. : R. Francesc1elli' Natura juridic a drepturilor autorului i inventatorului ' -n 4=Glan es en lI1onneur de Aaul Rou#ier5' vol. II' Aaris' Dallo!' 16,1' p. :;* :,,. ; Aentru amnunte ve!i Jolanda /minescu' 4Dreptul de autor Le ea nr.+ din 1: martie 166, comentat5' /d. Lumina Le0' Bucure(ti 166?' p. 1*? 1:*. ?

dero e de la dreptul comun sta#ilind c drepturile patrimoniale care aparin autorului se vor transmite contrar dreptului comun pe o perioad determinat de timp. 7urelian Iona(cu -n 4Dreptul de autor -n le islaia R.A. Rom&ne5 )c&nd o anali! a dreptului de autor a(a cum era re lementat -n acea perioad prin Decretul nr. *"1<16;, su#linia dependena elementului patrimonial de a ceea a dreptului personal nepatrimonial conclu!ion&nd : 4dreptul de autor este un drept personal nepatrimonial ce d na(tere pe cale de consecin (i la drepturi de ordin patrimonial care )iind -mpletite or anic cu cele de ordin personal nepatrimoniale )ormea! un tot unitar5. Noua re lementare' sta#ile(te -n Capitolul I. al Le ii nr. +<166, care sunt drepturile morale 3sau personal nepatrimoniale) (i care sunt drepturile patrimoniale de care se #ucur autorul operei. ". Drepturile morale 3personal nepatrimoniale) %n doctrina rom&n' autorii pornind de la dispo!iiile le ii din 16;, nu au )ost -ntotdeauna de acord asupra coninutului cate oriei denumite' -n ma@oritatea doctrinei europene' drepturi orale! C. Sttescu' enumer ca repre!ent&nd 4aspectul personal nepatrimonial al dreptului de autor5 urmtoarele prero ative care sunt str&ns le ate de personalitatea autorului (i' -n consecin' netransmisi#ile at&t prin acte -ntre vii' c&t (i pentru cau! de moarte : a) dreptul de a aduce opera la cuno(tina pu#licului8 #) dreptul de a )i recunoscut autor sau dreptul la calitatea de autor8 c) dreptul la inviola#ilitatea operei. Aentru 7. Iona(cu' consecvent punctului de vedere adoptat cu privire la natura dreptului de autor' drepturile personale nepatrimoniale ale autorului sunt urmtoarele : a) dreptul de a aduce opera la cuno(tina pu#licului8 #) dreptul de a )i recunoscut autor8 c) dreptul de a consimi la )olosirea operei de ctre alii (i de a cere -ncetarea actelor de )olosire sv&r(ite de alii )r consimm&ntul su8 d) dreptul la inviola#ilitatea operei (i la )olosirea acesteia -n condiii potrivite cu natura ei. 9oate aceste drepturi se caracteri!ea! prin )aptul c sunt inaliena#ile -n timpul vieii autorului ' netransmisi#ile la mo(tenitori (i imprescripti#ile. 7. Iona(cu )ace -ns o distincie -ntre 4dreptul autorului de a )i recunoscut autor (i dreptul su la inviola#ilitatea operei (i la )olosirea ei -n condiii potrivite cu natura operei' care se transmite' la moartea autorului' uniunii sau asociaiei respective de creatori ori' -n lips' or anului de stat competent' pe de o parte' (i dreptul personal nepatrimonial al autorului de a aduce opera la cuno(tina pu#licului (i cel de a consimi la )olosirea de ctre alii' pe de alt parte' cu privire la care -n lipsa unei dispo!iii -n le e a@un e la conclu!ia dedus din natura lor' c se stin la moartea autorului. Aentru Fr. DeaK (i St. Crpenaru,' erau recunoscute de le ea din 16;,' autorului' urmtoarele drepturi personal nepatrimoniale: a) dreptul de a aduce opera la cuno(tina pu#licului8
,

.e!i' Fr. DeaK' St. Crpenaru' "rept civil! Contractele speciale! "reptul de autor! "reptul de din Bucure(ti' 16+*' p. **6 *:*. +

otenire! Universitatea

#) dreptul de a )i recunoscut ca autor8 c) dreptul de a consimi la )olosirea operei de ctre alii (i de a cere -ncetarea actelor de )olosire sv&r(ite de alii )r consimm&ntul su8 d) dreptul la inviola#ilitatea operei. %n le tur cu opiniile e0primate de autorii la care ne$am re)erit' Jolanda /minescu )ace urmtoarele constatri : 4a) Cu o sin ur e0cepie' toi autorii citai sunt de acord asupra prero ativelor nepatrimoniale care alctuiesc dreptul de autor. Numai pentru C. Sttescu' dreptul autorului de a )olosi opera 3prin reproducere' di)u!are' repre!entare etc.) a crui consecin este aceea de a consimi la )olosirea operei de ctre alii' aparine cate oriei drepturilor patrimoniale. #) Nici unul dintre autorii citai nu menionea! distinct printre drepturile personale nepatrimoniale' un drept esenial' dreptul de retractare i odificare' cu alte cuvinte' dreptul autorului' care rm&ne stp&n al operei sale' de a o retra e' revenind asupra consimm&ntului dat la )olosirea operei sale sau de a o modi)ica' -n principiu' oric&nd.5 Lu&nd -n considerare prevederile e0prese ale actualei re lementri -n materia dreptului de autor 3-ntr$o )orm mai analitic)' respectiv art. 12 din Le ea nr. +<166,' Jolanda /minescu )ormulea! urmtoarea conclu!ie : 4Dreptul su#iectiv al autorului presupune urmtoarele prero ative cu caracter personal nepatrimonial : a) dreptul de divul are sau dreptul de a aduce opera la cuno(tina pu#licului pentru prima oar8 #) dreptul de retractare8 c) dreptul la paternitatea operei sau dreptul la calitatea de autor8 d) dreptul la respectul inte ritii operei sau dreptul la calitatea acesteia.5? Le ea noastr nu enun caracterele @uridice ale drepturilor morale de autor ' dar acestea pot )i desprinse din unele dispo!iii ale le ii . 7st)el : $ dreptul moral de autor este str&ns le at de persoana autorului : autorul personal are (i e0ercit dreptul de a decide dac ' -n ce mod (i cum va )i adus opera la cuno(tin pu#lic' numele su# care opera va )i adus la cuno(tin ' modalitatea -n care acest lucru va )i )cut ' precum (i retractarea operei divul ate pentru motive care sunt lsate la aprecierea suveran a autorului . 2 dreptul moral al autorului este inaliena#il (i neurmri#il 3 insesi!a#il ) : este destinat a asi ura protecia personalitii autorului . $ drepturile morale ale autorilor au un caracter perpetuu (i imprescripti#il : utili!area operei nu poate aduce atin ere memoriei autorului ' iar opera nu poate )i disociat de creatorul ei ' c1iar -ncetat din via . Dup moartea autorului ' e0erciiul dreptului de a pretinde recunoa(terea calitii de autor (i a dreptului de a pretinde respectarea inte ritii operei (i de a se opune oricrei modi)icri (i atin eri care pre@udicia! onoarea sau reputaia autorului se transmit prin mo(tenire . Imprescripti#ilitatea drepturilor morale -nseamn c ele pot )i e0ercitate at&t timp c&t opera rm&ne -n memoria oamenilor (i )ace o#iectul unei e0ploatri . 4. Dre($*+ )e )iv*+gare
?

.e!i Jolanda /minescu' op. cit.' p. 1:;. 6

Noua re lementare -n materia dreptului de autor prevede e0pres dreptul de divul are : 47rt. 12. 7utorul unei opere are urmtoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide dac' -n ce mod (i c&nd va )i adus opera la cuno(tin pu#lic85 Dreptul de a decide dac' -n ce mod (i c&nd va )i adus opera la cuno(tina pu#licului $ dreptul de divul are are un rol 1otr&tor asupra na(terii drepturilor patrimoniale care prin e0ercitarea dreptului de divul are devin drepturi propriu$!ise. Cu privire la dreptul a#solut (i discreionar' recunoscut de toate le islaiile autorului de a$(i aduce opera la cuno(tina pu#licului' de a o 4divul a5' L. Des#ois arat c aceast putere de deci!ie a scriitorului (i artistului 4apare ca un atri#ut de ordin intelectual (i moral prin e0celen' pentru c -i permite este aspect moral propriu$!is s pstre!e manuscrisul' pe care nu l$a redactat dec&t pentru el ' sau (i este aspectul intelectual s nu$l pu#lice c&t timp opera nu i se va prea corespun!toare idealului (i a(teptrilor sale5+. Dreptul de divul are' ca drept personal nepatrimonial nu este transmisi#il prin acte -ntre vii. 7cest drept moral se transmite mo(tenitorilor sau ' dup ca! ' or anismelor de estiune colectiv . ". Dre($*+ )e re$ra,$are Dreptul de retractare este contraponderea dreptului de divul are (i consecina direct a caracterului a#solut (i discreionar al acestuia. /l constituie totu(i un drept distinct a crui soart nu este indisolu#il le at de cea a dreptului de divul are' lucru care apare cu eviden -n ca!ul operelor postume. Dreptul de retractare nu a )ost prev!ut -n re lementarea anterioar ' dar art. 12 lit. e din Le ea nr. +<166, prevede -n mod e0pres acest drept : 4e) dreptul de a retracta opera' desp u#ind' dac este ca!ul' pe titularii drepturilor de utili!are ' pre@udiciai prin e0ercitarea retractrii.5 %n con)ormitate cu prevederile articolului ?? alin. * din le e ' dreptul de retractare a operei nu este recunoscut -n ca!ul pro ramelor de calculator . Dreptul de a retracta opera const -n posi#ilitatea recunoscut autorului de a$(i retra e opera pe care a divul at$o anterior . Dreptul de retractare poate )i e0ercitat -n orice moment care survine divul rii ' motivele care stau la #a!a deci!iei aparin&nd e0clusiv autorului (i neput&nd )i supuse cen!urii instanei. 5. Dre($*+ +a (a$erni$a$ea o(erei i +a n*#e. Dreptul de a pretinde recunoa(terea calitii de autor al operei este prev!ut de art. 12 lit. #) din le e' numit -n doctrin dreptul la paternitatea operei.
+

L. Des#ois' Le droit d#auteur en $rance' ed. II. Aaris' Dallo!' 16,,' p. :"1 :"". 12

Dreptul la paternitatea operei sau dreptul la calitatea de autor se -ntemeia! pe necesitatea de a respecta le tura )ireasc dintre creator (i opera sa. 7cest drept -m#rac un aspect po!itiv' care const -n dreptul autorului de a revendica oric&nd calitatea de autor' (i un aspect ne ativ adic dreptul de a se opune la orice act de contestare a acestei caliti din partea unor teri. 7spectul po!itiv al dreptului la paternitatea operei implic (i dreptul autorului la nume' adic dreptul de a decide dac opera va )i adus la cuno(tina pu#licului su# numele su' su# un pseudonim sau )r indicare de nume8 poate reveni oric&nd asupra acestei 1otr&ri (i pu#lica opera su# numele su 3art. 12 lit. c din le ea +<166, prevede : 4c) dreptul de a decide su# ce nume va )i adus opera la cuno(tin pu#lic85). Numele autorului' dac acesta a decis pu#licarea operei su# numele su' tre#uie indicat de cesionarul dreptului de reproducere' repre!entare' e0ecutare sau di)u!are -n orice alt mod al operei' pe coperta operei pu#licate -n volum separat' la -nceputul sau s)&r(itul celor pu#licate -n cule eri sau periodice' pe pro rame' a)i(e (i orice materiale pu#licitare. %n ca!ul operelor derivate este o#li atorie (i indicarea numelui autorului operei ori inale. >#li aia de indicare a numelui e0ist (i -n ca!urile -n care' potrivit le ii' opera sau )ra mente din ea pot )i )olosite )r consimm&ntul autorului. .oina autorului cu privire la modul de a scrie numele tre#uie respectat -ntocmai 3cu prenumele -ntre ' cu iniial etc.). Nerespectarea voinei autorului -n le tur cu numele va constitui adesea' nu numai o -nclcare a dreptului la nume' dar (i a dreptului la calitatea de autor. %n ca!ul -n care un ter pu#lic o oper proprie su# numele altuia 3de o#icei' un autor cunoscut) nu ne vom a)la -n )aa unei -nclcri a dreptului la calitatea de autor' ci a unei -nclcri a dreptului personal nepatrimonial la nume. Dreptul la paternitatea operei )ace parte din cate oria prero ativelor a cror supravieuire dup moartea autorului este necontestat. Eurisprudena )rance! s$a pronunat -nc -n secolul trecut -n acest sens' -ntr$un proces cele#ru privitor la pu#licarea de ctre un editor' Lerou e' a unor memorii a#u!iv atri#uite lui Fouc1G' duce de >strante' ministru al lui Napoleon6. Dreptul la calitatea de autor este recunoscut numai persoanelor )i!ice ' nu (i persoanelor @uridice . Dup moartea autorului ' e0erciiul acestui drept se transmite mo(tenitorilor sau ' dup ca! ' or anismelor de estiune colectiv ' pe durat nelimitat . &. Dre($*+ +a invio+a/i+i$a$ea o(erei. Dreptul la inviola#ilitatea operei este prev!ut e0pres -n art. 12 lit. d) din le ea nr.+<166, : 4d) dreptul de a pretinde respectarea inte ritii operei (i de a se opune oricrei modi)icri' precum (i oricrei atin eri aduse operei' dac pre@udicia! onoarea sau reputaia sa85. Dreptul la inviola#ilitatea operei este denumit -n doctrin (i -n unele le islaii' drept la respectul sau inte ritatea operei. Arin acest drept se -nele e prero ativa autorului de a )ace cunoscut opera sa -n )orma 1otr&t de el (i' ca urmare' inadmisi#ilitatea oricror suprimri' modi)icri sau completri )r acordul autorului.
6

.e!i' MGrard Mavin' Le droit 1"*.

oral de l#auteur dans la jurisprudence et la l%islation franaise, Aaris' Dallo!' 16,2' p. 11

Natura nepatrimonial a dreptului la inviola#ilitatea operei )ace ca acest drept s ai# un caracter a#solut ' inaliena#il (i imprescripti#il . %n consecin ' el nu -ncetea! (i nici nu poate )i considerat diminuat -n ca!ul cesionrii pe cale convenional sau le al a e0erciiului drepturilor patrimoniale ale autorului asupra operei . =a@oritatea le islaiilor naionale europene asi ur prin consacrarea acestui drept protecia operei -mpotriva oricror modi)icri care ar constitui o atin ere adus onoarei' reputaiei sau altor interese ale autorului. Le ea )rance! (i #el ian arantea! -n aceast privin' autorului' o protecie a#solut. S su#liniem )aptul c noua re lementare -n art. 11 se pronun )erm (i e0plicit : 431) Drepturile morale nu pot )ace o#iectul vreunei renunri sau -nstrinri5' iar mai departe re lementea! transmiterea e0erciiului drepturilor cu privire la calitatea de autor (i respectarea inte ritii operei : 43") Dup moartea autorului' e0erciiul drepturilor prev!ute la art. 12 lit. a)' #) (i d) se transmite prin mo(tenire' potrivit le islaiei civile' pe durat nelimitat. Dac nu e0ist mo(tenitori' e0erciiul acestor drepturi revine or anismului de estiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau' dupa ca!' or anismului cu cel mai mare numar de mem#ri' din domeniul respectiv de creatie 5 . +. Drepturile patrimoniale. %n vec1ea le islaie acest drept prevedea doar posi#ilitatea de utili!are (i e0ploatare a operei. Ae #a!a noii re lementri' )r a anali!a di)erenele de opinii cu privire la determinarea prero ativelor patrimoniale ale dreptului de autor' vom anali!a dreptul autorului de a )olosi opera (i de a dispune de ea' sau de dreptul autorului de valori)icare a operei. %n ce prive(te dreptul la reparaie -n ca! de )olosire )r drept a operei' -m#ri(m prerea e0primat de Jolanda /minescu (i considerm c nu este ca!ul s )ie trans)ormat -ntr$o prero ativ -n compunerea dreptului de autor' deoarece el este o re ul de rspundere civil care intervine -n toate ca!urile de -nclcare a unor drepturi recunoscute de le e. Drepturile patrimoniale de autor sunt drepturi su#iective ' a cror e0isten este condiionat de mani)estarea de ctre autor a dreptului de a aduce opera la cuno(tin pu#lic (i de a o e0ploata -n #ene)iciul su (i al succesorilor si . Drepturile patrimoniale de autor sunt le ate de persoana autorului ' sunt e0clusive (i limitate -n timp . Con)orm art. 1". din le e : 47utorul unei opere are dreptul patrimonial e0clusiv de a decide dac' -n ce mod (i c&nd va )i utili!at opera sa' inclusiv de a consimi la utili!area operei de ctre alii.5 %n ca!ul -n care autorul se decide s$(i utili!e!e (i s$(i e0ploate!e opera -n mod direct ' el poate )ace aceasta -n orice c1ip (i prin orice modaliti ' )r nici un )el de -n rdiri dec&t acelea care decur din o#li aia eneral a oricrei persoane de a respecta le ea (i #unele moravuri . Cele mai )recvente situaii -n practic sunt acelea -n care autorul -(i e0ercit dreptul la utili!area (i e0ploatarea operei prin intermediul altor persoane )i!ice sau @uridice . Din acest drept e0clusiv care aparine autorului de a$(i e0ploata opera iau na(tere alte drepturi distincte (i e0clusive ale autorului prev!ute e0pres prin art. 1* din le e' dup cum urmea! :
1"

$ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a reproducerea inte ral sau parial ' direct sau indirect ' temporar sau permanent ' prin orice mi@loace (i su# orice )orm a operei. %n art. 1: din le e' este prev!ut -nelesul noiunii de reproducere -n sensul c : 4Arin reproducere' -n sensul pre!entei le i' se -nele e reali!area uneia sau mai multor copii ale unei opere' prin orice mi@loc (i su# orice )orm ' inclusiv reali!area oricarei inre istrari sonore sau audiovi!uale a unei opere.5 %n literatura noastr de specialitate s$a artat c prin reproducere se -nele e )i0area material (i dura#il a operei pe un lucru ' prin orice procedee ' -n scopul de a )i comunicat pu#licului indirect ' prin intermediul acelui lucru . $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a distri#uirea operei . 7rt. 1: indice 1 din le e' prevede (i -nelesul noiunii de distribuire a operei ' ast)el : 4 Arin distri#uire ' -n sensul pre!entei le i' se intele e v&n!area sau orice alt mod de transmitere' cu titlu oneros ori ratuit' a ori inalului sau a copiilor unei opere' precum (i o)erirea pu#lic a acestora5. $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a importul -n vederea comerciali!rii pe teritoriul Rom&niei a copiilor de pe oper' reali!ate cu consimm&ntul autorului. Arin import' se intele e introducerea pe piaa intern' cu scopul comerciali!rii' a ori inalului sau a copiilor le al reali!ate ale unei opere )i0ate pe orice )el de suport. $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a -nc1irierea operei . 7cest drept de a autori!a -nc1irierea operei poate )i acordat pe o perioad de timp limitat' dar -n sc1im#ul unui avanta@ economic sau comercial direct sau indirect. De remarcat c acest drept este o noutate -n re lementarea actual el ne)iind prev!ut -n decretul nr. *"1<16;,. $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a -mprumutul operei . Aotrivit art. 1: indice : ' prin -mprumut se -nele e punerea la dispo!iie spre utili!are' pentru un timp limitat (i )r un avanta@ economic sau comercial direct ori indirect' a unei opere prin intermediul unei instituii care permite accesul pu#licului -n acest scop. %mprumutul e)ectuat prin #i#lioteci nu necesit autori!area autorului (i d dreptul acestuia la o remuneraie ec1ita#il. 7cest drept nu poate )ace o#iectul unei renunri. Le iuitorul a prev!ut -n art. 1: indice ; c nu pot )ace o#iectul -nc1irierii sau -mprumutului: a) proiectele de structuri ar1itecturale8 #) ori inalele sau copiile operelor de desi n ori de art aplicat produselor destinate unei utili!ri practice8 c) ori inalele sau copiile operelor' -n scopul comunicrii pu#lice ori pentru a cror utili!are e0ist un contract8 d) lucrrile de re)erin pentru consultare imediat sau pentru -mprumut -ntre instituii8 e) operele create de autor -n cadrul contractului individual de munc' dac acestea sunt utili!ate de ctre cel care a an a@at autorul' -n cadrul activitii o#i(nuite. $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a comunicarea pu#lic' direct sau indirect a operei' prin orice mi@loace' inclusiv prin punerea operei la dispo!iia pu#licului' ast)el -nc&t s poata )i accesat -n orice loc (i -n orice moment ales' -n mod individual' de ctre pu#lic8
1*

$ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a radiodi)u!area operei . Arin radiodi)u!are se poate -nele e )ie emiterea unei opere de ctre un or anism de radiodi)u!iune sau de televi!iune' prin orice mi@loc ce serve(te la propa area )r )ir a semnelor' sunetelor sau ima inilor' ori a repre!entrii di itale a acestora' inclusiv prin satelit' -n scopul recepionrii de ctre pu#lic ' sau )ie transmiterea unei opere sau a repre!entrii di itale a acesteia' prin )ir' prin ca#lu' prin )i#r optic sau prin orice alt procedeu similar' -n scopul recepionrii de ctre pu#lic. $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a retransmiterea prin ca#lu a operei . $ dreptul patrimonial e0clusiv al autorului de a autori!a reali!area pe #a!a operei sale a unor opere derivate 3traducere' pu#licarea -n cule eri' adaptarea' precum (i orice alt trans)ormare a unei opere pree0istente' dac aceasta constituie creaie intelectual. $ dreptul de suit 3 denumire preluat din lim#a )rance! ) repre!int dreptul autorului' care (i$a transmis cu titlu oneros ori inalul operei' su# )orma unui drept de crean' de a -ncasa o cot din preul de v&n!are o#inut la orice rev&n!are a operei' ulterioar primei -nstrinri de ctre autor . 7cest drept este recunoscut -n mod e0pres de le e autorului operei de art plastic ' art ra)ic sau al unei opere )oto ra)ice pentru orice rev&n!are care implic' -n calitate de v&n!tori' cumprtori sau intermediari' saloane' alerii de art' precum (i orice comerciant de opere de art. Suma care -i va reveni autorului la )iecare rev&n!are a operei se calculea! con)orm urmtoarelor cote' )r a putea dep(i 1".;22 euro: a) de la *22 la *.222 euro $ ;N8 #) de la *.222'21 la ;2.222 euro $ :N8 c) de la ;2.222'21 la "22.222 euro $ *N8 d) de la "22.222'21 la *;2.222 euro $ 1N8 e) de la *;2.222'21 la ;22.222 euro $ 2';N8 )) peste ;22.222 euro $ 2'";N. 7cestor autori li se recunoa(te (i o alt serie de drepturi care re!ult din dreptul de suit : dreptul de a )i in)ormat despre locul (i data v&n!rii' despre preul de v&n!are (i despre locul unde se a)l opera sa. 9oate aceste in)ormaii c&t (i o#li aia de a reine (i a plti cota re!ultat din pre tre#uie s )ie date autorului -ntr$un termen limit de " luni de la v&n!area operei. Dreptul de suit nu poate )ace o#iectul vreunei renunri sau -nstrinri. 7utorul unei opere c1iar dac (i$a -nstrinat$o poate pretinde proprietarului sau posesorului operei s$i permit accesul la acea oper dac acest )apt este necesar pentru e0ercitarea dreptului su. I se impune totu(i autorului o condiie (i anume aceea de a nu aduce atin ere unui interes le itim al proprietarului sau posesorului. $ dreptul de recuperare pe care$l are autorul asupra unei opere care ar urma s )ie distrus a)lat -n proprietatea altei persoane. Con)orm art. "* alin. 1 : 4Aroprietarul ori inalului unei opere nu are dreptul s o distru -nainte de a o o)eri autorului la preul de cost al materialului.5 $ dreptul autorului de a$(i transmite drepturile patrimoniale prin mo(tenire potrivit le islaiei civile. $ dreptul autorului sau al titularului dreptului de autor de a ceda drepturile sale patrimoniale prin contract . Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate )i limitat la anumite drepturi ' la un anumit teritoriu (i respectiv la o anumit perioad de timp . Arincipalele contracte prin care autorul poate transmite 3 cesiona ) altora
1:

drepturile sale sunt : contractul de comand a unei opere viitoare ' contractul de editare ' contractul de repre!entare teatral sau de e0ecuie mu!ical ' contractul de -nc1iriere a unei opere ' contractele ce pot )i -nc1eiate -n domeniile speciale re lementate -n partea a doua a le ii : -n domeniul operelor cinemato ra)ice sau domeniul utili!rii pro ramelor pentru calculator ' etc.

Dreptul de autor (i re imul matrimonial . Le ea nr. +<166, nu cuprinde dispo!iii relative la dreptul de autor (i re imul matrimonial . Aotrivit art. *2 alin. 1 din Codul )amiliei #unurile do#&ndite -n timpul cstoriei ' de oricare dintre soi ' sunt de la data do#&ndirii ' #unuri comune . Calitatea de #un comun nu tre#uie dovedit . Ae de alt parte ' art. *1 din C.)am. enumer limitativ ' cate oriile de #unuri care sunt proprii : lit. d manuscrisele (tiini)ice sau literare ' sc1iele (i proiectele artistice ' proiectele de invenii ' precum (i alte asemenea #unuri . 9e0tul indicat mai sus nu se re)er la drepturile morale sau la drepturile patrimoniale de autor ' ci la o#iectele materiale prin care se e0teriori!ea! opera de creaie intelectual a autorului ' o#iect care este distinct de oper . 7utorul are un drept de proprietate asupra o#iectului material ' acesta )iind dreptul la care se re)er art. *1 lit. d din C.)am. . Foloasele patrimoniale o#inute de autor re!ultate din e0ploatarea operei reali!ate -n timpul cstoriei ' dac opera a )ost reali!at (i e0ploatat -n timpul cstoriei ' constituie #un comun' av&nd acela(i re im ca (i retri#uia . Drepturile morale nu pot aparine dec&t soului autor .

1;

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL *. DREPTUL DE AUTOR. Li#i$e+e e-er,i$6rii )re($*+*i )e a*$or. Compar&nd dreptul de proprietate cu dreptul proprietii intelectuale -n privina e0istenei -n timp' vom constata c dreptul de proprietate este perpetuu pe c&nd dreptul de proprietate intelectual este limitat -n timp. Napoleon considera la timpul su c : 4proprietatea autorilor n$ar tre#ui s dure!e dec&t -n timpul vieii lor5. Ideea limitrii duratei dreptului de autor datea! -nc din secolul al D.IIIlea (i se #a!ea! at&t pe natura speci)ic a acestui drept c&t (i pe raiuni de interes social. Le iuitorul a acordat un tratament di)ereniat proprietii asupra #unurilor corporale )a de proprietatea asupra #unurilor incorporale 3creaiile intelectuale) datorit )aptului c #unurile corporale -n eneral sunt utili!ate de un proprietar sau mai muli coproprietari' pe c&nd operele intelectuale au tendina de a cdea -n domeniul pu#lic' de multe ori necunosc&ndu$se autorul unei opere dup trecerea unei perioade mai -ndelun ate de timp. Discut&nd limitele dreptului de autor ne vom re)eri at&t la durata proteciei dreptului de autor' c&t (i la limitele e0ercitrii dreptului de autor. D*ra$a (ro$e,iei )re($*+*i )e a*$or Drepturile de autor se divid -n drepturi nepatrimoniale 3 denumite de actuala le e drepturi morale ) (i -n drepturi patrimoniale . 7utorului unei opere literare' artistice' (tiini)ice i se recunoa(te un drept asupra operei pe tot parcursul vieii sale art. ": alin. 1 . 7cest drept ia na(tere din momentul creaiei operei indi)erent de modul sau )orma concret de e0primare a acelei creaii. Drepturile morale sunt inaliena#ile (i imprescripti#ile ' adic nu pot )ace o#iectul vreunei renunri sau -nstrinri din partea autorului sau al unei do#&ndiri ' pe orice cale ' din partea vreunei alte persoane . Drepturile morale sunt ocrotite din momentul crerii operei (i p&n la decesul autorului . Drepturile morale sunt cele enumerate de art. 12 din le e . 7rticolul 11 alin. " din le e prevede trei e0cepii ' c&nd e0erciiul unor drepturi morale se transmite prin mo(tenire : $ e0erciiul dreptului de a decide dac'-n ce mod (i c&nd va )i adus opera la cuno(tin pu#lic ' $ e0erciiul dreptului de a pretinde recunoa(terea calitii de autor ' $ e0erciiul dreptului de a pretinde respectarea inte ritii operei (i de a se opune oricrei modi)icri (i oricrei atin eri aduse operei ' dac pre@udicia! onoarea sau reputaia autorului .
1,

9ransmiterea acestor drepturi morale are loc pe durat nelimitat . Drepturile patrimoniale cuprinse -n coninutul dreptului de autor' se nasc c1iar din momentul crerii operei (i durea! pe tot timpul vieii autorului' iar dup moartea acestuia ele se transmit prin mo(tenire potrivit le islaiei civile pe o perioad de ?2 de ani . 7rticolul 1:6 alin. * din le e prevede c ' -n ceea ce prive(te durata drepturilor de e0ploatare ' -n ca!ul operelor a cror autori au decedat -nainte de intrarea -n vi oare a le ii nr. +<166, ' (i pentru care au e0pirat termenele de protecie ' se prelun e(te p&n la termenul prev!ut de aceast le e . Dup -mplinirea termenului de protecie opera cade -n domeniul pu#lic adic monopolul e0ploatrii operei ' recunoscut titularilor drepturilor patrimoniale -ncetea! (i din acel moment opera intr -n patrimoniul comun al umanitii (i poate )i )olosit li#er . Li#i$e+e e-er,i$6rii )re($*+*i )e a*$or =a@oritatea le islaiilor prevd e0cepii de la dreptul e0clusiv al autorului de a utili!a opera sa datorit unor considerente de interes eneral c&t (i datorit )actorului social -ndeplinit de dreptul de autor. %n Capitolul .I al Le ii nr. +<166, (i le islaia rom&n a prev!ut limitele e0ercitrii dreptului de autor' limitri care corespund cu prevederile comunitare -n materie respectiv Directivele Comisiei Comunitii /uropene5. 7st)el con)orm re lementrii rom&ne' sunt permise utili!ri ale operelor )r consimm&ntul autorului (i )r ca acesta s )ie remunerat' dac sunt respectate urmtoarele * condiii : 1 utili!area s )ie con)orm #unelor u!ane8 " s nu contravin e0ploatrii normale a operei8 * s nu -l pre@udicie!e pe autor sau pe titularii drepturilor de utili!are . 7ceste utili!ri' a(a cum sunt prev!ute -n art. ** din le e sunt : a) reproducerea unei opere -n cadrul procedurilor @udiciare' parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de si uran pu#lic8 #) utili!area de scurte citate dintr$o opera' -n scop de anali!' comentariu sau critic ori cu titlu de e0empli)icare' -n msura -n care )olosirea lor @usti)ic -ntinderea citatului. %n privina dreptului de citare se )ac urmtoarele preci!ri : $ citarea nu tre#uie s )ie un scop -n sine ci ea tre#uie s )ie @usti)icat de natura sau scopul operei -n care reproducerea dintr$un alt autor este )olositoare8 $ c&t prive(te -ntinderea citatului' el tre#uie s repre!inte -n ansam#lu te0tul -n care este -ncorporat' un accesoriu (i nu raiunea de 4a )i5 a te0tului8 $ de asemenea tre#uie reprodus -ntre citatul -n sensul c citatul tre#uie reprodus )idel -n )orm e0act a(a cum a )ost cuprins -n te0tul pu#licat de autor8 $ desprinderea citatului din conte0tul operei tre#uie s se )ac -n a(a )el -nc&t s nu dea na(tere la nici o alterare a -nelesului pasa@ului citat' a ideii pe care
1?

autorul citat a e0primat$o a(a cum reiese ea din citarea pasa@ului -n -ntre conte0tul din care a )ost desprins. c) utili!area de articole i!olate sau de scurte e0trase din opere -n pu#licaii' -n emisiuni de radio sau de televi!iune ori -n -nre istrri sonore sau audiovi!uale' destinate e0clusiv -nvm&ntului' precum (i reproducerea pentru -nvm&nt' -n cadrul instituiilor de -nvm&nt sau de ocrotire social' de articole i!olate sau de scurte e0trase din opere' -n msura @usti)icat de scopul urmrit8 d) reproducerea pentru in)ormare (i cercetare de scurte e0trase din opere' -n cadrul #i#liotecilor' mu!eelor' )ilmotecilor' )onotecilor' ar1ivelor instituiilor pu#lice culturale sau (tiini)ice' care )uncionea! )r scop lucrativ8 reproducerea inte ral a e0emplarului unei opere este permis' pentru -nlocuirea acestuia' -n ca!ul distru erii' al deteriorrii rave sau al pierderii e0emplarului unic din colecia permanent a #i#liotecii sau a ar1ivei respective8 e) reproducerile speci)ice reali!ate de ctre #i#lioteci accesi#ile pu#licului' de ctre instituii de -nvm&nt sau mu!ee ori de ctre ar1ive' care nu sunt reali!ate -n scopul o#inerii unui avanta@ comercial sau economic direct ori indirect8 )) reproducerea' cu e0cluderea oricror mi@loace care vin -n contact direct cu opera' distri#uirea sau comunicarea ctre pu#lic a ima inii unei opere de ar1itectur' art plastic' )oto ra)ic sau art aplicat' amplasat permanent -n locuri pu#lice' -n a)ara ca!urilor -n care ima inea operei este su#iectul principal al unei ast)el de reproduceri' distri#uiri sau comunicri (i dac este utili!at -n scopuri comerciale8 ) repre!entarea (i e0ecutarea unei opere -n cadrul activitilor instituiilor de -nvm&nt' e0clusiv -n scopuri speci)ice (i cu condiia ca at&t repre!entarea sau e0ecutarea' c&t (i accesul pu#licului s )ie )r plat8 1) utili!area operelor -n timpul cele#rrilor reli ioase sau al ceremoniilor o)iciale or ani!ate de o autoritate pu#lic8 i) utili!area' -n scopuri pu#licitare' a ima inilor operelor pre!entate -n cadrul e0po!iiilor cu acces pu#lic sau cu v&n!are' al t&r urilor' licitaiilor pu#lice de opere de art' ca mi@loc de promovare a evenimentului' e0clu!&nd orice utili!are comercial. De menionat )aptul c pentru ca!urile prev!ute la alin.1 literele #)' c)' e)' )) (i i) este impus menionarea sursei (i numelui autorului dac acesta apare pe lucrarea utili!at' iar -n ca!ul operelor de art plastic sau de ar1itectur' (i locul unde se se(te ori inalul. Reproducerile unei opere permise de art. ** )r consimm&ntul autorului au ' -n principiu ' numai scop de in)ormare pentru -nvm&nt ' cercetare ' actualitate sau -n #ene)iciul persoanelor cu 1andicap. De asemenea le ea prevede c nu constituie o -nclcare a dreptului de autor reproducerea unei opere )r consimm&ntul autorului pentru *z (er1ona+ sau pentru cercul normal al unei )amilii dar tre#uie respectate urmtoarele condiii : 1 opera s )i )ost adus anterior la cuno(tin pu#lic' " reproducerea s nu contravin utili!rii normale a operei' * s nu aduc un pre@udiciu autorului sau titularului dreptului de utili!are . De asemenea' -n con)ormitate cu prevederile art. *; din le e ' sunt permise (i urmtoarele trans)ormri ale operei : a trans)ormarea privat' care nu este destinat (i nu este pus la dispo!iia pu#licului'
1+

# dac re!ultatul trans)ormrii este o parodie sau o caricatur' cu condiia ca re!ultatul s nu cree!e con)u!ie -n ce prive(te opera ori inal (i autorul acesteia din urm' c dac trans)ormarea este impus de scopul utili!rii permise de autor. De(i art. *; nu prevede e0pres ' pentru ca aceste trans)ormri s )ie permise este necesar ca ' -n preala#il ' opera s )i )ost adus la cuno(tin pu#lic . Tran1#i$erea )re($*+*i )e a*$or 9ransmiterea drepturilor nscute din crearea unei opere literare' artistice se )ace at&t pe cale succesoral c&t (i prin acte inter vivos. Tran1#i$erea 1*,,e1ora+6 Drepturile personal nepatrimoniale din coninutul dreptului de autor de(i -n principiu sunt ne transmisi#ile' datorit )aptului c iau na(tere din creaia intelectual sunt e0ceptate de la dreptul comun -n sensul c trei dintre cele patru drepturi (i anume dreptul de divul are' dreptul la paternitatea operei (i cel la inviola#ilitatea operei se transmit prin mo(tenire potrivit dreptului comun pe durat nelimitat. %n ca! de mo(tenire vacant e0ercitarea acestor drepturi este preluat de o anismul de estiune colectiv mandatat -n timpul vieii de ctre autor sau' -n lipsa unui mandat' de or anismul de estiune colectiv cu cel mai mare numar de mem#ri' din domeniul respectiv de creaie. Soluia propus de le ea actual ni se pare @ust deoarece aceste trei drepturi sunt intrinsec le ate de un anumit autor. =o(tenitorii acestor drepturi morale au o#li aia de a le e0ercita -n a(a )el -nc&t s nu pre@udicie!e moral memoria celui disprut (i pentru a respecta -n totalitate adevrul istoric. /ste )iresc ca cel care mo(tene(te dreptul de a e0ploata opera dup moartea autorului s ve 1e!e ca acea oper s apar su# numele celui care a creat$o (i -ntocmai cum ea a )ost creat. > pro#lem care s$a pus -n literatura @uridic este aceea a operelor postume3 divul area tardiv ) . Cel care pu#lic o ast)el de oper va #ene)icia de toate drepturile patri oniale care ar )i aparinut autorului dar numai pentru o perioad de "; de ani' perioad care -ncepe s cur din momentul -n care opera a )ost adus la cuno(tina pu#licului pentru prima data. %n privina drepturilor patrimoniale' acestea se transmit potrivit Codului civil' numai c durata transmiterii este limitat -n timp. %n vec1ea re lementare perioada ma0im de timp ' pentru care se transmiteau aceste drepturi ' era de ;2 de ani. Deoarece -n le islaia rilor mem#re a U./. aceast perioad este de ?2 de ani le iuitorul rom&n a armoni!at (i -n aceast privin le islaia intern cu cea european ast)el c drepturile patrimoniale se transmit potrivit le islaiei civile pe o perioad de ?2 de ani. 7ceast perioad nu este in)luenat de )aptul c opera a )ost adus la cuno(tin pu#lic sau nu. %n situaia mo(tenirilor vacante avem de asemenea o dero are de la dreptul comun -n sensul c nu revin statului' ci drepturile lui de cuius sunt preluate de
16

or anisme de estiune colectiv care au ca mem#rii un numr mai mare de mem#rii din domeniul -n care a creat autorul. De aceea(i durata de ?2 de ani se #ucur (i mo(tenitorii operei aduse la cuno(tina pu#licului' su# pseudonim' sau )r indicare de nume c&t (i cei ai autorului operei reali!ate -n cola#orare' numai c -n acest ca! termenul de ?2 de ani va -ncepe s cur din momentul morii ultimului coautor. Dac contri#uia )iecrui coautor este distinct' durata dreptului patrimonial' pentru )iecare dintre mo(tenitorii coautorilor este de ?2 de ani de la moartea )iecrui coautor pe care -l mo(tenesc. %n ca!ul operelor colective durata drepturilor patrimoniale asupra acestor opere este de ?2 de ani (i -ncepe s cur de la data aducerii operei la cuno(tina pu#licului. %n situaia -n care -nuntrul acestui termen' opera nu a )ost adus la cuno(tin pu#licului durata drepturilor patrimoniale e0pir la trecerea unei perioade de ?2 de ani de la crearea operei. %n ca!ul pro ramelor pentru calculator 8 drepturile patrimoniale ale autorului pro ramelor de calculator se transmit pe cale succesoral tot pentru o perioad de ?2 de ani. > e0cepie de la dreptul comun este aceea c de(i data desc1iderii mo(tenirii coincide cu data morii celui ce las mo(tenirea' durata termenelor de protecie se calculea! -ncep&nd cu data de 21 ianuarie a anului urmtor morii autorului sau aducerii operei la cuno(tin pu#lic art. *" din le e . Tran1#i$erea ,on$ra,$*a+6 a )re($*+*i )e a*$or Arima re lementare privind transmiterea contractual a dreptului de autor a )ost Le ea nr. 6;, din ": iulie 16:,. 7nterior acestei le i contractul de valori)icare a dreptului de autor era supus re lementrilor dreptului comun. Le ea amintit nu s$a ocupat dec&t de operele literare (i de contractul de editare 8 dispo!iiile ei erau aplicate prin e0tindere (i contractului de repre!entare. > nou re lementare a contractului a intervenit -n anul 16:6 prin Decretul nr. 1? din 1: ianuarie 3completat ulterior prin Decretul nr. 16 din 1, )e#ruarie 12;1) con)orm cruia : 4dreptul de autor putea )i valori)icat direct sau prin contractul de editare' de repre!entare pu#lic' prin contractul de )olosin a unei -ntr$un )ilm (i prin contractul de di)u!are a unei opere prin radio (i televi!iune5' %n noua re lementare le iuitorul a anali!at amplu (i distinct contractul de cesiune a dreptului de autor' contract pe care -l vom -nt&lni doar -n cadrul proprietii industriale. De asemenea sunt re lementate contractul de editare' de repre!entare -n pu#lic a unei opere 3)ormele prin care se poate reali!a aceast comunicare sunt variate : de la recitarea pu#lic' e0ecuie liric' repre!entare dramatic p&n la di)u!area prin orice procedee a cuvintelor sunetelor (i ima inilor.)' contractul de di)u!are a unei opere prin radio sau televi!iune' contractul de comand c&t (i contractul de -nc1iriere a unei opere. Arivitor la contractul de cesiune' acesta este de)init ast)el : 4convenia prin care o parte' numit cedent 3autorul operei)' transmite cu titlu oneros sau ratuit' -n tot sau
"2

-n parte unei alte persoane numit cesionar 3persoan )i!ic sau @uridic) drepturile patrimoniale nscute din crearea unei opere literare' artistice sau te1nice5. 9itularul dreptului de autor poate ceda prin contract numai drepturile sale patrimoniale . Caracterele @uridice ale contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor sunt : $ are ca o#iect transmiterea drepturilor patrimoniale de autor 8 $ este un contract consensual 8 $ este un contract cu titlul oneros 8 $ este un contract ' -n principiu ' intuitu personae 8 $ este un contract sinala matic . Le ea nr. +<166, re lementea! cesiunea drepturilor patrimoniale de autor -n capitolul .II ' care conine re ulile comune pentru contractele de valori)icare a drepturilor patrimoniale ' (i re ulile speciale pentru contractul de editare ' contractul de repre!entare teatral sau de e0ecuie mu!ical ' contractul de -nc1iriere (i contractul de comand . Re ulile comune ale cesiunii se aplic ' -n mod corespun!tor ' -n completarea re ulilor speciale ' pentru celelalte tipuri de contracte re lementate de le e ' precum (i -n ca!ul -nc1eierii unor contracte nenumite prin care se valori)ic drepturi patrimoniale de autor . Cesiunea poate )i limitat -n timp' -n spaiu sau la un anumit drept' put&nd )i e0clusiv sau ne e0clusiv. Ce1i*nea e-,+*1iv6. Cesiunea este e0clusiv -n situaia -n care titularul dreptului de autor' nu mai poate utili!a opera -n modalitatea sau pe teritoriul convenit cu cesionarul. De asemenea' el nu mai poate transmite drepturile respective (i unei alte persoane. Ce1i*nea nee-,+*1iv6. Cesiunea este nee0clusiv -n situaia -n care titularul dreptului de autor -(i poate pstra el -nsu(i opera (i poate transmite dreptul su nee0clusiv (i altor persoane. C+a*ze+e o/+iga$orii 7n ,on$ra,$e+e )e ,e1i*ne 8 1 prile contractante cu indicarea e0act a elementelor de identi)icare ale acestora' " preci!area e0pres a dreptului patrimonial care se transmite prin contractul -n cau!' * modalitatea de utili!are a operei' : durata -n timp a cesiunii' ; )elul cesiunii 3e0clusiv sau ne e0clusiv)' , remuneraia titularului dreptului de autor. Lipsa oricreia dintre aceste clau!e poate duce la anularea contractului' anulare care poate )i cerut de partea interesat. /ste lovit de nulitate a#solut contractul de cesiune care are drept o#iect cedarea dreptului patrimonial privitor la totalitatea operelor viitoare ale autorului' nominali!ate sa ne nominali!ate. Contractul tre#uie s -m#race )orma scris cerut -ns numai ad pro#ationem (i nu ad validitatem. De la aceast re ul e0ist o e0cepie : contractul care are ca o#iect )olosirea operei -n pres. %n privina remuneraiei care i se cuvine autorului' aceasta se va sta#ili prin acordul prilor (i va putea )i proporional cu -ncasrile provenind din utili!area operei sau se poate sta#ili o sum )i0.
"1

Dac prile nu au sta#ilit prin contract modalitatea de remunerare' autorul are dreptul s cear acest lucru pe cale @udectoreasc' instana urm&nd a sta#ili suma datorat' in&nd cont de sumele care se pltesc u!ual pentru ast)el de situaii' c&t (i de opera -n sine' -n )uncie de )elul cesiunii. Le ea noastr re lementea! (i o aciune special pentru revi!uirea contractelor le!ionare ' av&nd unele asemnri cu aciunea -n resci!iune pentru le!iune din dreptul comun . Aotrivit art. :* alin. * din le e ' -n ca!ul unei disproporii evidente -ntre renumeraia autorului (i #ene)iciile celui care a o#inut cesiunea drepturilor patrimoniale ' autorul poate solicita or anelor @urisdicionale competente revi!uirea contractului sau mrirea convena#il a remuneraiei . %n ca!ul operelor create -n cadrul unui contract individual de munc' drepturile patrimoniale sunt sta#ilite prin acel contract de munc (i ele 3drepturile patrimoniale) pot aparine )ie' unitii care l$a an a@at pe autor' )ie autorului. Dac prin contractul de munc s$au cedat unitii drepturile patrimoniale nscute din crearea operei este o#li atorie preci!area termenului pentru care ele au )ost cedate' iar -n ca!ul -n care acest termen nu se re se(te -n contract' acesta nu va putea )i mai mare de * ani de la predarea operei. Dup e0pirarea acestui termen' drepturile patrimoniale vor reveni autorului. De asemenea' autorul unei opere create -n #a!a contractului individual de munc' -(i pstrea! dreptul e0clusiv de utili!are a operei create -n #a!a contractului ca parte component din ansam#lul creaiei sale.

""

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL :. DREPTUL DE AUTOR. Tran1#i$erea ,on$ra,$*a+6 a )re($*+*i )e a*$or. 3,on$in*are9 %n eneral contractele de valori)icare a drepturilor de autor au ca o#iect o oper terminat -n momentul -nc1eierii contractului' dar' -n ca!ul unui autor cunoscut (i recunoscut ca valoros -ntr$un anumit domeniu' se poate ivi dorina de a se solicita acelui autor crearea -n #ene)iciul unei persoane a unei anumite opere. 7ceast cerere se poate materiali!a printr$un contract de comand. Con$ra,$*+ )e ,o#an)6 a unei opere viitoare' a )ost re lementat (i prin Decretul nr. *"1<16;, dar este re lementat (i -n actuala Le e nr. +<166,. Ceea ce este speci)ic acestui tip de contract este )aptul c acordul prilor nu poart numai asupra unei opere viitoare' dar mai ales asupra actului de creaie al autorului. 7cesta din urm' nu se o#li numai s cede!e -n limitele prev!ute de le e' drepturile pe care le va do#&ndi asupra operei sale viitoare' dar (i s cree!e acea oper. %n ceea ce prive(te o#li aiei autorului de a crea opera cerut' contractul apare ca un contract de e0ecutare de lucrri' iar -n ceea ce prive(te o#li aia autorului de a autori!a pu#licarea operei sale terminate' contractul are natura unui contract de valori)icare a drepturilor de autor. Contractul de comand tre#uie s prevad at&t termenul de predare c&t (i pe cel de acceptare a operei de ctre cel ce a comandat$o. Dup predarea operei' #ene)iciarul poate s o accepte' s o re)u!e sau s cear anumite modi)icri. %n situaia -n care #ene)iciarul re)u! opera' adic denun unilateral contractul' autorul operei are dreptul s pstre!e sumele -ncasate (i s primeasc drept desp u#ire contravaloarea lucrrilor' respectiv c1eltuielile )cute cu e0ecutarea lucrrilor pre titoare -n vederea reali!rii operei. Le ea recunoa(te (i autorului dreptul de a solicita des)iinarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial -n ca!ul -n care cesionarul nu -l e0ploatea! sau -l e0ploatea! -ntr$o msur insu)icient (i dac' prin aceasta' interesele @usti)icate ale autorului sunt a)ectate considera#il. Cau!ele de e0onerare de rspundere pentru cesionar -n ca! de nee0ploatare sau e0ploatare insu)icient a operei sunt : $ culpa autorului' $ )apta unui ter pentru care nu e inut s rspund' $ ca!ul )ortuit' $ )ora ma@or. 9ermenul -n care se poate cere des)iinarea contractului de cesiune -n ca!ul nee0ploatrii sau e0ploatrii insu)iciente a operei' -ncepe s cur doar dup e0pirarea a " ani de la data cesionrii dreptului patrimonial asupra operei. Dac opera cedat
"*

urmea! a )i pu#licat -n pu#licaii cotidiene' acest termen va )i de * luni' iar -n ca!ul pu#licaiilor periodice de 1 an. %n ca!ul v&n!rii ori inalului unei opere de art plastic sau )oto ra)ic' cumprtorul are dreptul s o e0pun pu#lic c1iar dac ea nu a )ost pu#licat p&n la acel moment' cu condiia ca autorul s nu )i inter!is -n mod e0pres e0ercitarea acestui drept -n actul de -nstrinare a operei. Cel ce do#&nde(te proprietatea asupra suportului material al operei nu do#&nde(te ca urmare a acestui )apt (i un drept de utili!are asupra operei. Con$ra,$*+ )e e)i$are. Contractul de editare este acel contract prin care autorul cedea! editorului temporar -n sc1im#ul unei sume de #ani numit remuneraie' dreptul su de reproducere (i distri#uie a operei. Ae l&n aceste dou drepturi cedate autorul poate ceda editorului su (i un drept de a autori!a traducerea (i adaptarea operei. Contractul tre#uie s cuprind su# sanciunea nulitii relative urmtoarele clau!e : $ )elul cesiunii 3e0clusiv sau ne e0clusiv)8 $ -ntinderea cesiunii -n spaiu8 $ durata (i remuneraia autorului. Ae l&n aceste clau!e o#li atorii' contractul mai poate s prevad : $ un termen p&n la care autorul tre#uie s predea ori inalul operei8 $ un termen p&n la apariia (i di)u!area e0emplarului )iecrei ediii' $ numrul ma0im (i minim de e0emplare8 $ modul -n care autorul poate s controle!e numrul de e0emplare produs de editorul su. /ditorul are urmtoarele o#li aii speci)ice : a s respecte clau!ele contractuale8 # s permit autorului s )ac modi)icri -n ca!ul unei ediii noi8 c s cear consimm&ntul autorului atunci c&nd dore(te s cede!e contractul de editare8 d s -napoie!e autorului ori inalul operei primite pentru pu#licare dac nu s$a convenit alt)el. Contractul de editur -ncetea! la e0pirarea perioadei pentru care el a )ost -nc1eiat. 7utorul are dreptul s cear des)iinarea contractului dac editorul nu$i pu#lic opera -n termenul convenit c&t (i daune dac prin nepu#licare' a su)erit un pre@udiciu. %n privina suportrii riscului contractului' le iuitorul a )cut distincia -ntre operele pu#licate (i cele nepu#licate. 7st)el' riscul pieirii operei va )i suportat de editor' dac opera a )ost pu#licat' el av&nd o#li aia de a plti remuneraia convenit autorului. Dac opera este distrus total -nainte de a )i pus -n circuit civil editorul este -ndreptit s pre teasc o ediie nou ' iar autorul va avea drept de remuneraie numai pentru una dintre aceste ediii . Contractul de editare poate -m#rca )orma a " )eluri de contracte :
":

1 contract de prestare de servicii' " contract de antrepri!. %n primul ca!' autorul pe c1eltuiala sa -l -mputernice(te pe editor s$i reproduc opera' urm&nd ca autorul s$(i valori)ice sin ur opera dup editare. %n ca!ul -n care autorul -l -mputernice(te pe editor ca pe c1eltuiala sa s$i reproduc opera (i s i$o di)u!e!e suntem -n situaia celui de$al doilea tip de contract (i anume cel de antrepri!' cruia I se aplic dispo!iiile codului civil. Dup cum se cunoa(te contractul de antrepri! este acel contract -n virtutea cruia una dintre pri denumit antreprenor se o#li s e0ecute pe riscul su o anumit lucrare pentru cealalt parte denumit client -n sc1im#ul unei remuneraii. Con$ra,$*+ )e re(rezen$are $ea$ra+6 1a* )e e-e,*ie #*zi,a+6. Contractul de repre!entare teatral sau de e0ecuie mu!ical este acel contract prin care titularul dreptului de autor cedea! unei persoane )i!ice sau @uridice dreptul de a repre!enta sau de a e0ecuta -n pu#lic o oper actual sau viitoare' literar' dramatic' mu!ical' dramatico$mu!ical' core ra)ic sau o pantomim -n sc1im#ul unei remuneraii' cesionarul av&nd o#li aia s o repre!inte sau s o e0ecute -n condiiile convenite. Contractul se va -nc1eia -n )orm scris' )ie pe durat determinat )ie pe un numr determinat de comunicri ctre pu#lic. Fa de contractul de editare contractul de repre!entare teatral sau de e0ecuie mu!ical' deose#irea care apare se re)er la )aptul c -n cel de$al doilea le ea prevede includerea -n contract' -n mod e0pres' a datei la care va avea loc premiera sau sin ura comunicare a operei' dup ca!' celelalte clau!e )iind asemntoare. Con$ra,$*+ )e 7n,:iriere a *nei o(ere. 7cest tip de contract' este prev!ut -n le ea nr. +<166,' dar -n mod sumar' preci!&ndu$se doar c I se aplic re ulile din dreptul civil' re)eritoare la contractul de locaie' prev!ut de art. 1:12 Cod civil. Arin acest contract' autorul unei opere' cedea! utili!area ' pe un anumit termen' cel puin a unui e0emplar' al operei sale' -n ori inal sau copie' -n sc1im#ul unei sume de #ani. 7cest tip de contract se )olose(te -n special pentru cate oria de opere ca : pro rame pentru calculator sau opere )i0ate -n -nre istrri sonore sau audiovi!uale. Din anali!a acestor contracte se poate desprinde conclu!ia c' pe de o parte' prin ele se reali!ea! at&t aducerea operei la cuno(tina pu#licului c&t (i e0ploatarea acelei opere' iar pe de alt parte' urmtoarele trsturi eseniale ale acestor contracte : a au ca o#iect' transmiterea temporar a dreptului de a utili!a o oper determinat8 # sunt contracte consensuale8
";

c sunt contracte sinala matice8 d sunt contracte -nc1eiate intuitu personae8 e )orma scris este prev!ut pentru aceste contracte ca o condiie ad probatione (i nu ad validitate . %n privina capacitii autorului de a -nc1eia un contract de valori)icare a drepturilor sale asupra operelor create se vor aplica dispo!iiile comune cu privire la capacitate. O(ere+e ,ine#a$ografi,e i a+$e o(ere a*)ioviz*a+e >perele cinemato ra)ice ca o#iect al dreptului de autor au dat na(tere la numeroase discuii -n literatura @uridic' iar soluia adoptat de di)erite le islaii naionale sunt departe de a )i unitare. A&n la apariia Le ii nr. +<166,' -n ara noastr' aceste opere nu au )ost re lementate -n mod distinct. %n actuala re lementare ele se re sesc tratate separat -n capitolul .III al le ii menionate iar dispo!iiile re)eritoare acestui )el de opere sunt -n concordan cu directivele comunitare -n materie. Le iuitorul rom&n de)ine(te acest en de opere ast)el : 4>pera audiovi!uala este opera cinemato ra)ica' opera e0primata printr$un procedeu similar cinemato ra)iei sau orice alta opera constand dintr$o succesiune de ima ini in miscare' insotite sau nu de sunete.5 >pera audiovi!ual are mai muli autori. Aroductorul (i re i!orul care sunt considerai autori principali' la care se mai adau (i ali autori' cum sunt : autorul adaptrii' autorul scenariului' autorul dialo ului' autorul mu!icii special create pentru opera audiovi!ual (i autorul ra)ic pentru operele de animaie sau al secvenelor de animaie c&nd acestea repre!int o parte importan a operei. Cei doi autori principali' re i!orul (i productorul' sunt de)inii ast)el de actuala re lementare : 4Re i!orul sau reali!atorul operei audiovi!uale este persoana )i!ic ce -(i asum conducerea crerii (i reali!rii operei audiovi!uale' -n calitate de autor principal.5 4Aroductorul unei opere audiovi!uale este persoana )i!ic sau @uridic ce -(i asum responsa#ilitatea producerii operei (i' -n aceast calitate' or ani!ea! reali!area operei (i )urni!ea! mi@loacele necesare te1nice (i )inanciare.5 %ntre productor (i re i!or se -nc1eie un contract prin care prile pot conveni s )ie inclu(i ca autori ai operei audiovi!uale (i ali creatori care au contri#uit su#stanial la crearea acesteia. %n ca!ul -n care opera audiovi!ual urmea! s )ie creat prin adaptarea unei alte opere pree0istente' tre#uie reamintit )aptul c dreptul la adaptarea audiovi!ual este dreptul e0clusiv al titularului dreptului de autor asupra unei opere pree0istente de a o trans)orma sau de a o include -ntr$o oper audiovi!ual. %n aceste condiii le ea prevede c este necesar cesiunea dreptului e0clusiv mai sus preci!at printr$un contract -nc1eiat -ntre titularul dreptului de autor (i productorul operei audiovi!uale' distinct de contractul de editare' -n care se vor prevedea e0pres condiiile produciei' di)u!rii (i proieciei operei audiovi!uale.
",

De remarcat c -n ca!ul -n care nu e0ist o convenie contrar' autorii operei audiovi!uale' precum (i ali autori cu contri#uii la aceasta' -(i pstrea! toate drepturile de utili!are separat a propriilor contri#uii' -n condiiile le ii. Aroductorul (i autorul principal sunt cei care 1otrsc dac opera audiovi!ual este terminat sau nu' versiunea de)initiv' dac opera va )i adus la cuno(tina pu#licului (i modul -n care va )i e0ploatat versiunea de)initiv a operei. Arin le e se inter!ice distru erea suportului ori inal al versiunii de)initive a operei audiovi!uale -n )orma copiei$standard. %n ceea ce prive(te )olosirea drepturilor patrimoniale' acestea se vor -mpri -ntre autorii operei audiovi!uale. Remuneraia autorului poate )i sta#ilit pentru )iecare mod de utili!are a operei audiovi!uale care este proporional cu -ncasrile #rute re!ultate din utili!are. 7utorii au dreptul s cear productorilor' periodic' situaia -ncasrilor reali!ate din utili!area operei. Re!ilierea contractului dintre productor (i autor poate )i cerut de acesta din urm dac productorul -n termen de ; ani de la -nc1eierea contractului nu )inali!ea! opera audiovi!ual sau nu di)u!ea! opera -n termen de 1 an de la )inali!area ei. Progra#e+e (en$r* ,a+,*+a$or Aro ramele pentru calculator sunt re lementate -n capitolul ID din Le ea nr. +<166,' re lementare care este considerat insu)icient -n le islaia rom&n. %n con)ormitate cu prevederile art. ?" din le e 4protecia pro ramelor pentru calculator include orice e0presie a unui pro ram' pro ramele de aplicaie (i sistemele de operare' e0primate -n orice )el de lim#a@' )ie -n cod$surs sau cod$o#iect' materialul de concepie pre titor' precum (i manualele.5 Nu sunt prote@ate prin le e' ideile' procedeele' metodele de )uncionare' conceptele matematice (i principiile care stau la #a!a oricrui element dintr$un pro ram pentru calculator' inclusiv acelea care stau la #a!a inter)eelor sale. 7utorul pro ramelor pentru calculator are acelea(i drepturi morale (i patrimoniale ca (i oricare autor al unei opere literare sau artistice. /l poate ceda drepturile de utili!are a unui pro ram pentru calculator )r ca aceasta s duc la trans)erul dreptului de autor asupra pro ramului. Dac pro ramele pentru calculator sunt reali!ate -n e0ercitarea atri#uiilor de serviciu' acestea pot )i e0ploatate de cel an a@at' dac prin contract nu s$a convenit alt)el. O(ere+e )e ar$6 (+a1$i,6; )e ar:i$e,$*r6 i fo$ografi,e a9 O(ere+e )e ar$6 (+a1$i,6' pot )i #i sau tridimensionale la #a!a proteciei lor st&nd individualitatea operei care se #a!ea! pe creaia artistic. 7utorul operei de art plastic se #ucur de toate drepturile morale (i patrimoniale prev!ute de le e. Reproducerile dup operele de art plastic se pot reali!a doar pe #a!a unui contract care tre#uie s conin indicaii necesare pentru identi)icarea operei 3o sc1i'
"?

un desen' o )oto ra)ie) precum (i re)eriri la semntura autorului. Reproducerile nu pot )i puse -n v&n!are )r consimm&ntul titularului dreptului de autor' consimm&nt care este dat dup e0aminarea reproducerii. Dup reali!area reproducerii toate instrumentele speciale care au )olosit la reali!area acelei reproduceri' tre#uie s )ie distruse sau )cute inutili!a#ile' dac nu sunt ac1i!iionate de ctre titularul dreptului de autor sau dac nu s$a convenit alt)el. De asemenea modelele ori inale dup care s$au reali!at reproducerile tre#uie restituite titularului. %n situaia -n care opera de art plastic este e0pus -ntr$o e0po!iie' persoana )i!ic sau @uridic care or ani!ea! acea e0po!iie suport riscul dispariiei sau distru erii totale sau pariale a operei. /9 O(ere+e )e ar:i$e,$*r6 pot )i reali!ate numai cu acordul ar1itectului' iar construcia reali!at' va tre#ui s poarte la loc vi!i#il numele ar1itectului. ,9 O(ere+e fo$ografi,e sunt prote@ate -n cadrul instituiei dreptului de autor cu preci!area c 4nu pot #ene)icia de protecia le al a dreptului de autor )oto ra)iile unor scrisori' acte documente de orice )el' desene te1nice (i alte asemenea.5. %n ceea ce prive(te opera )oto ra)ic reali!at -n #a!a unui contract individual de munc sau la comand' se pre!um )aptul c acele )oto ra)ii aparin pentru o perioad de * ani celui care a )cut comanda sau an a@atorului' dac nu s$a convenit alt)el. 9ransmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra unei opere )oto ra)ice se produce -n momentul -nstrinrii ne ativului operei )oto ra)ice. Aersoana care comand s I se e0ecute o )oto ra)ie poate s pu#lice sau s reproduc acea )oto ra)ie )r consimm&ntul autorului dac nu s$a convenit alt)el. Dac )oto ra)ia ori inal poart numele autorului' acest nume tre#uie s )i ure!e (i pe reproducere. Pro$e,ia (or$re$*+*i; a )e1$ina$ar*+*i ,ore1(on)enei i a 1e,re$*+*i 1*r1ei )e infor#are. >perele care conin un portret nu pot )i utili!ate )r acordul persoanei repre!entate de acel portret. 7utorul' proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul s o reproduc sau s o comunice pu#lic )r consimm&ntul persoanei repre!entate sau al succesorilor acesteia pe o perioad de "2 de ani dup moartea sa. De la aceast re ul e0ist (i e0cepii. Oi anume ' 1) -n ca!ul -n care persoana repre!entat -n portret este de pro)esie model sau a )ost remunerat pentru a po!a ' ") di)u!area unei opere care conine un portret poate )i )cut )r autori!aia persoanei repre!entate dac : a /ste o persoan eneral cunoscut (i portretul a )ost e0ecutat cu oca!ia activitilor sale pu#lice8 # Aortretul persoanei repre!entate constituie numai un detaliu al unei opere ce pre!int o adunare' un peisa@ sau o mani)estare pu#lic. Corespondena a)re1a$6 *nei (er1oane' poate )i utili!at doar cu consimm&ntul destinatarului acelei corespondene ' iar dup moartea sa ' timp de "2
"+

de ani ' cu consimm&ntul succesorilor si' cu condiia ca persoana destinatar s nu$ (i )i e0primat o alt dorin. 7t&t destinatarul c&t (i persoana repre!entat -ntr$un portret se #ucur de dreptul moral de a pretinde respectarea inte ritii operei (i de a se opune modi)icrilor sau denaturrilor ce i$ar crea un pre@udiciu. 7utorul are dreptul s cear editorului sau productorului su' s pstre!e secretul sursei de infor a&ii )olosit -n oper (i s nu comunice documente re)eritoare la aceasta. Numai cu consimm&ntul persoanei sau -n #a!a unei 1otr&ri @udectore(ti de)initive (i irevoca#ile se poate de!vlui secretul.

"6

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL ;. DREPTUL DE AUTOR. DREPTURILE CONE<E DREPTULUI DE AUTOR Directiva comunitar din 166* impune statelor mem#re Uniunii /uropene coordonarea unor re uli ale dreptului de autor (i drepturile cone0e aplica#ile radiodi)u!iunii prin satelit (i retransmisia prin ca#lu . 7rt. ; din aceast directiv prevede : 4protecia drepturilor cone0e drepturilor de autor nu aduce atin ere (i nu modi)ic su# nici un aspect protecia con)erit -n cadrul drepturilor de autor.5 7ctuala re lementare 3Le ea nr. +<166,) este -n strict concordan cu re lementarea comunitar -n privina drepturilor cone0e drepturilor de autor. Arin aceasta' pentru prima oar -n le islaia Rom&niei sunt re lementate drepturile cone0e drepturilor de autor. 7ceste drepturi sunt re lementate -n ; capitole ale le ii' ocup&nd o re lementare te0tual mai mare dec&t -ntrea a re lementare anterioar privitoare la drepturile de autor. Arin drepturile cone0e drepturilor de autor -nele em ansam#lul prero ativelor nepatrimoniale 3 morale ) (i patrimoniale pe care le ea le recunoa(te unor cate orii de persoane )i!ice sau @uridice care des)(oar activiti su#secvente activitii de creaie propriu$!is . %n con)ormitate cu prevederile art. 6: din Le ea nr. +<166,' sunt recunoscute (i prote@ate drepturile cone0e drepturilor de autor' urmtoarelor * cate orii de persoane 3 $i$*+arii )re($*ri+or ,one-e ) : 1 arti(tii interprei (i e0ecutani pentru propriile interpretri sau e0ecuii8 " productorii de -nre istrri sonore (i productorii de -nre istrri audiovi!uale' pentru propriile -nre istrri. Aentru aceste dou cate orii de titulari de drepturi cone0e drepturilor de autor le ea cuprinde -n a)ar de dispo!iiile din capitolele care le sunt destinate' un capitol cu re uli comune at&t pentru autori c&t (i pentru arti(ti (i productori. * or anismele de radiodi)u!iune (i televi!iune pentru propriile lor emisiuni (i servicii de pro rame . Dre($*ri+e ar$i$i+or in$er(rei 1a* e-e,*$ani. %n doctrin s$a pus pro#lema dac ace(ti arti(ti sau e0ecutani sunt coautori la reali!area operei. Aentru c ei nu particip la crearea operei interpretate sau e0ecutate
*2

s$a considerat c nu pot avea calitatea de coautori' prestaia lor a )ost considerat drept oper derivat. 7ceast cali)icare' nu este @ust pentru c ar -nsemna s se pun aceast prestaie pe aceea(i treapt cu traducerile sau adaptrile care -ns' sunt opere cu entitate proprie. /ste adevrat c arti(tii prin talentul lor mresc )rumuseea unei opere (i de multe ori importana rolului lor este e al cu cea a autorului iar uneori c1iar superioar' mai ales pe scara reali!rilor (i realitilor comerciale. Ca urmare s$a considerat c pentru protecia prestaiei interpreilor sau e0ecutanilor este necesar s se instituie un re im care de(i modelat dup cel al dreptului de autor s )ie di)erit de acesta. Le islaiile care au consacrat o asemenea protecie au reali!at$o -n cadrul a(a numitelor drepturi cone0e. /0istena unei cone0iuni speciale -ntre opera interpretat sau e0ecutat (i interpretarea sau e0ecutarea ei este demonstrat de )aptul c de multe ori interpretarea ori e0ecutarea unei opere poate compromite sau s dea strlucire operei pree0istente. %n con)ormitate cu prevederile art. 6; din le e' sunt considerai arti(ti interprei sau e0ecutai : 4actorii' c&ntreii' mu!icienii' dansatorii (i alte persoane care pre!int' c&nt' dansea!' recit' declam' @oac' interpretea!' re i!ea!' diri@ea! ori e0ecut -n orice alt modalitate o oper literar sau artistic' un spectacol de orice )el' inclusiv )olcloric' de varieti' de circ ori marionete.5 Din ultima parte a te0tului de le e' care )olose(te e0presia 4spectacol de orice )el5' re!ult e0istena unor drepturi cone0e de autor (i altor cate orii de arti(ti interprei sau e0ecutani ai unor creaii sau reali!ri artistice dec&t cele e0pres denumite (i enumerate -n cuprinsul te0tului de le e. O/ie,$*+ )re($*ri+or ,one-e se deduce din coninutul art. 6: ' (i poate consta din: $ interpretrile (i e0ecuiile arti(tilor interprei sau e0ecutani ' $ -nre istrrile sonore (i audiovi!uale ale productorilor unor ast)el de -nre istrri' $ emisiunile or anismelor de radiodi)u!iune (i televi!iune . 7ctuala re lementare' recunoa(te acestor arti(ti interprei sau e0ecutani o serie de drepturi morale (i patrimoniale asemntoare cu cele recunoscute autorilor. Drepturile morale %n con)ormitate cu prevederile art. 6, din le e' arti(tilor interprei sau e0ecutai li se recunosc urmtoarele drepturi morale : 1 dreptul de a pretinde recunoa(terea paternitii propriei interpretri sau e0ecuii' " dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul su s )ie indicat ori comunicat la )iecare spectacol (i la )iecare utili!are a -nre istrrii acesteia' * dreptul de a pretinde respectarea calitii prestaiei sale (i de a se opune oricrei de)ormri' )alsi)icri sau alte modi)icri su#staniale a interpretrii ori e0ecuiei sale sau oricrei -nclcri a drepturilor sale' care ar pre@udicia rav onoarea ori reputaia sa'
*1

%n continuare' art. 6? din le e' prevede c drepturile morale cone0e drepturilor de autor ale arti(tilor interprei sau e0ecutai' la )el ca (i drepturile morale ale autorilor' nu pot )ace o#iectul vreunei renunri sau -nstrinri. 7liniatul " al art. 6? din le e' sta#ile(te c e0erciiul drepturilor morale ale drepturilor cone0e drepturilor de autor ale arti(tilor interprei sau e0ecutai pot )i transmise prin mo(tenire' potrivit le islaiei civile' pe durat nelimitat. %n ca! de vacan succesoral e0erciiul acestor drepturi revine or anismului de estiune colectiva care a administrat drepturile artistului interpret sau e0ecutant ori' dupa ca!' or anismului cu cel mai mare numar de mem#ri' din domeniul respectiv. Drepturile patrimoniale 7rti(tilor interprei sau e0ecutai li se recunoa(te un drept patrimonial e0clusiv asupra reali!rilor lor care' potrivit art. 6+ din le e' con)er interpreilor' dreptul de a autori!a e)ectuarea de ctre teri a urmtoarelor activiti : a) )i0area interpretarii sau a e0ecutiei sale 8 %n art. 6+ din le e' se prevede e0pres -nelesul termenului de )i0are. 7st)el : 4%n -nelesul pre!entei le i' se consider )i0are -ncorporarea' prin orice mi@loc' de sunete' ima ini ori de sunete (i ima ini sau de repre!entri di itale ale acestora' -n orice )el de suport' inclusiv electronic' care permite perceperea' reproducerea ori comunicarea lor ctre pu#lic' -ntr$un mod oarecare.5 #) reproducerea inte ral sau parial' direct ori indirect' temporar sau permanent' prin orice mi@loc (i su# orice )orm' a interpretrii sau a e0ecuiei )i0ate: c) distri#uirea interpretrii sau a e0ecuiei )i0ate8 d) -nc1irierea interpretrii sau a e0ecuiei )i0ate8 e) -mprumutul interpretrii sau al e0ecuiei )i0ate8 )) importul -n vederea comerciali!rii pe piaa intern a interpretrii sau a e0ecuiei )i0ate8 ) radiodi)u!area (i comunicarea pu#lic a interpretrii sau a e0ecuiei sale' -n a)ara ca!ului -n care interpretarea sau e0ecuia a )ost de@a )i0at sau radiodi)u!at8 1) punerea la dispo!iia pu#licului a interpretrii sau a e0ecuiei sale )i0ate' ast)el -nc&t s poat )i accesat' -n orice loc (i -n orice moment ales' -n mod individual' de ctre pu#lic8 i) retransmiterea prin ca#lu a interpretrii sau a e0ecuiei )i0ate. %n condiiile prev!ute de art. 66 din le e' arti(tilor interprei sau e0ecutai li se recunoa(te un drept patrimonial cone0 dreptului de autor (i cu privire la prestaiile colective' reali!ate -n )ormaii cum ar )i' mem#rii unui rup' cor' corp de #alet' trupe teatrale' (i care' tre#uie s$(i desemne!e dintre ei' -n scris cu acordul ma@oritii mem#rilor rupului' un repre!entant pentru e0erciiul drepturilor prev!ute de art. 6+ din le e. Aentru ca!ul -n care artistul interpret sau e0ecutant -i des)(oar activitatea pe #a!a unui contract individual de munc' le ea a re lementat dou situaii cu privire la drepturile patrimoniale ale acestor arti(ti.
*"

7st)el' art. 122 din le e prevede posi#ilitatea ca dreptul patrimonial prev!ut la art. 6+ s poat )i transmis celui care an a@ea!' cu condiia ca transmiterea dreptului s )ie e0pres prev!ut -n contractul individual de munc. %n situaia -n care artistul interpret sau e0ecutant a participat la reali!area unei opere audiovi!uale' ori a unei -nre istrri sonore' dac nu e0ist o convenie contrar' se consider c acesta cedea! productorului dreptul e0clusiv de utili!are a prestaiei sale ast)el )i0ate prin reproducere' distri#uire' import' inc1iriere si imprumut . Remuneraia cuvenit -n temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale care aparin unui artist interpret sau e0ecutant se sta#ilesc prin acordul prilor. Cuantumul remuneraiei poate s )ie calculat )ie proporional cu -ncasrile provenite din e0ploatarea prestaiei' )ie -n sum )i0 sau orice alt mod. Dac remuneraia nu a )ost sta#ilit prin contract artistul interpret sau e0ecutant poate solicita or anelor @urisdicionale competente sta#ilirea remuneraiei' la )el ca (i -n ca!ul contractului de cesiune a drepturilor de autor. Se poate solicita' tot pe cale @udectoreasc revi!uirea contractului de cesiune -n situaia -n care e0ist o disproporie -ntre remuneraia primit (i #ene)iciile celui care a o#inut cesiunea drepturilor patrimoniale. %n lipsa unei prevederi e0prese -n contractul individual de munc drepturile patrimoniale aparin artistului interpret sau e0ecutant. 7utorul unei prestaii e0ecutate -n cadrul unui contract individual de munc -(i pstrea! dreptul e0clusiv de utili!are a acesteia ca parte inte rant -n ansam#lul creaiei sale. %n ceea ce prive(te durata -n timp a drepturilor patrimoniale recunoscute artistului interpret sau e0ecutant' art. 12" din le e' prevede c durata este de ;2 de ani -ncep&nd cu data de 1 ianuarie a anului urmtor celui -n care a avut loc )i0area sau comunicarea ctre pu#lic. Dre($*ri+e (ro)*,6$ori+or )e 7nregi1$r6ri 1onore. Aotrivit art. 12* alin. 1 din le e' se consider inre istrare sonora sau )ono rama' in sensul pre!entei le i' orice )i0are' e0clusiv sonora' a sunetelor provenite dintr$o interpretare ori e0ecutie a unei opere sau a altor sunete ori a repre!entarilor di itale ale acestor sunete' oricare ar )i metoda si suportul utili!ate pentru aceasta )i0are. Aroductorii de -nre istrri sonore sunt persoanele )i!ice sau @uridice care -(i asum responsa#ilitatea or ani!rii (i )inanrii reali!rii primei )i0ri a sunetelor' )ie c aceasta constituie sau nu o oper -n sensul prevederilor Le ii nr. +<166,. Aroductorul de -nre istrri sonore' are dreptul recunoscut de le e ca -n ca!ul reproducerii (i di)u!rii -nre istrrilor sonore pe care le reali!ea!' s -nscrie pe suporturile acestora' inclusiv pe coperte' cutii (i alte suporturi' pe l&n meniunile privind autorul (i artistul interpret sau e0ecutant (i propriul su nume (i denumirea -ntreprinderii sale. Ae l&n acest drept moral' productorilor de -nre istrri sonore' li se recunoa(te un drept patrimonial e0clusiv de a autori!a e)ectuarea de ctre teri a unor activiti cu privire la acestea :
**

reproducerea inte ral sau parial' direct ori indirect' temporar sau permanent' prin orice mi@loc (i su# orice )orm' a propriilor -nre istrri sonore8 #) distri#uirea propriilor -nre istrri sonore8 c) -nc1irierea propriilor -nre istrari sonore8 d) -mprumutul propriilor -nre istrri sonore8 e) importul' -n vederea comerciali!rii pe piaa intern' a copiilor le al reali!ate ale propriilor -nre istrri sonore8 )) radiodi)u!area (i comunicarea pu#lic a propriilor -nre istrri sonore' cu e0cepia celor pu#licate -n scop comercial8 ) punerea la dispo!iia pu#licului a propriilor -nre istrri sonore' ast)el -nc&t s poat )i accesate' -n orice loc (i -n orice moment ales' -n mod individual' de ctre pu#lic8 1) retransmiterea prin ca#lu a propriilor -nre istrri sonore. La aceste drepturi' art. 12; alin. * din le e' prevede (i dreptul e0clusiv al productorului de -nre istrri sonore de a -mpiedica importul de copii ale propriilor -nre istrri sonore reali!ate )r autori!area sa. Cu privire la durata drepturilor patrimoniale recunoscute de le e productorilor de -nre istrri sonore' aceasta este de ;2 de ani (i -ncepe s cur cu data de 1 ianuarie al anului urmtor celui -n care a avut loc prima )i0are' ori de la data aducerii la cuno(tin pu#lic. Dre($*ri+e (ro)*,6$ori+or )e 7nregi1$r6ri a*)ioviz*a+e.

a)

7rt. 12, indice 1 arat c se consider -nre istrare audiovi!ual sau video ram orice )i0are a unei opere audiovi!uale sau a unor secvene de ima ini -n mi(care' -nsoite sau nu de sunet' oricare ar )i metoda (i suportul utili!ate pentru aceast )i0are. Aroductorul unei -nre istrri audiovi!uale este persoana )i!ic sau @uridic ce are iniiativa (i -(i asum responsa#ilitatea or ani!rii (i reali!rii primei )i0ri a unei opere audiovi!uale sau a unor secvene de ima ini -n mi(care' -nsoite ori nu de sunet (i' -n aceast calitate' )urni!ea! mi@loacele te1nice (i )inanciare necesare. Aroductorii de -nre istrri audiovi!uale pot e0ercita acela(i drepturi morale (i patrimoniale ca (i productorii de -nre istrri sonore . Organi1#e+e )e ra)io)if*zi*ne i )e $e+evizi*ne.

>r anismele de radiodi)u!iune (i de televi!iune sunt creatori de pro rame iar pro ramele repre!int o oper comun creat de mai muli coautori' -n cola#orare' a(a cum o de)ine(te art. ; al le ii. Con)orm art. 11* alin. 1 din le e' aceste or anisme de radiodi)u!iune (i de televi!iune au dreptul patrimonial e0clusiv de a autori!a' cu o#li aia pentru cel autori!at de a meniona numele or anismelor -n cau!' urmtoarele activiti :
*:

a) )i0area propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune8 #) reproducerea inte ral sau parial' direct ori indirect' temporar sau permanent' prin orice mi@loc (i su# orice )orm' a propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune )i0ate pe orice )el de suport8 c) distri#uirea propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune )i0ate pe orice )el de suport8 d) importul' -n vederea comerciali!rii pe piaa intern' a propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune )i0ate pe orice )el de suport8 e) retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune prin mi@loace )r )ir' prin )ir' prin ca#lu' prin satelit sau prin orice alt procedeu similar' precum (i prin orice alt mod de comunicare ctre pu#lic' inclusiv retransmiterea pe Internet 8 )) comunicarea pu#lic a propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune -n locuri accesi#ile pu#licului' cu plata intrrii8 ) -nc1irierea propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune' )i0ate pe orice tip de suport8 1) -mprumutul propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune )i0ate pe orice )el de suport8 i) punerea la dispo!itia pu#licului a propriilor emisiuni (i servicii de pro rame de radiodi)u!iune sau de televi!iune )i0ate pe orice )el de suport' indi)erent dac au )ost emise prin )ir sau )r )ir' inclusiv prin ca#lu sau satelit' ast)el -nc&t s poat )i accesate -n orice loc (i -n orice moment ales' -n mod individual' de ctre pu#lic. La cele de mai sus se adau dreptul patrimonial e0clusiv al or anismelor de radio (i televi!iune de a -mpiedica importul de copii reali!ate' )r autori!area lor' de pe propriile pro rame de radio sau de televi!iune' )i0ate pe orice tip de suport. Durata drepturilor patrimoniale e0clusive ale or anismelor de radiodi)u!iune (i de televi!iune este de ;2 de ani' perioad ce -ncepe s cur de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui -n care a avut loc prima emitere sau transmitere a acestor or anisme. Oi -n ca!ul acestor drepturi' le iuitorul a prev!ut unele din limitrile e0ercitrii acestora' )iind permise )r consimm&ntul or anismelor menionate' c&t (i utili!area pro ramelor de radio (i de televi!iune pentru u!ul personal sau pentru cercul unei )amilii. Co#*ni,area (*/+i,6 (rin 1a$e+i$.

7cest nou mod de transmitere prin satelit' a )ost re lementat pentru prima oar prin Le ea nr. +<166,' )apt ce se impunea datorit nivelului atins de (tiina (i te1nica mondial a telecomunicaiilor. Arin co unicare public prin satelit se -nele e introducerea su# controlul (i responsa#ilitatea unui or anism de radiodi)u!iune sau de televi!iune situat pe teritoriul
*;

Rom&niei' a semnalelor purttoare de pro rame destinate captrii de ctre pu#lic' -ntr$ un lan ne-ntrerupt de comunicare ce conduce la satelit (i revine pe pm&nt. 9recerea la utili!area pe scar lar a acestui nou sistem de comunicaii pu#lice nu tre#uie s ai# ca urmare -nclcarea -n vreun )el a drepturilor creatorilor de opere -n eneral sau a altor cate orii de participani la reali!area unor opere audiovi!uale' apte a )i transmise pu#licului pe aceast cale. 7st)el' -n con)ormitate cu prevederile art. 11? alin. 1 din le e' or anismele de radiodi)u!iune (i de televi!iune care au ca o#iect de activitate comunicarea pu#lic a unor pro rame prin satelit' tre#uie s -(i des)(oare activitatea cu respectarea dreptului de autor (i a drepturilor cone0e prote@ate prin Le ea nr. +<166,. %n situaia -n care semnalele purttoare de pro rame sunt emise su# o )orm codi)icat' comunicarea aceasta va )i considerat comunicare pu#lic numai dac dispo!itivul de decodi)icare a emisiunii este pus la dispo!iia pu#licului prin or anismul respectiv sau cu consimm&ntul su. Rspunderea pentru comunicarea pu#lic prin satelit tre#uie s revin acelor or anisme de radiodi)u!iune sau de televi!iune care sunt titularele pro ramelor -n cau!' precum (i persoanelor )i!ice sau @uridice care au primit din partea acestora autori!area e)ecturii acestor comunicaii pu#lice. 9itularii dreptului de autor sau ai drepturilor cone0e dreptului de autor asupra operelor sau prestaiilor care ar putea )ace o#iectul unor pro rame comunicate prin satelit' -(i vor putea cesiona drepturile lor' -n vederea reali!rii unei ast)el de comunicri pu#lice' numai printr$un contract -nc1eiat individual sau prin intermediul unui or anism de estiune colectiv. %n acest ca! este vor#a despre un nou contract de cesiune care se adau celorlalte contracte de valori)icare a drepturilor de autor (i a drepturilor cone0e prev!ute de Le ea nr. +<166,. Re$ran1#i$erea (rin ,a/+*. Introducerea acestei re lementri -n le islaia actual este de asemenea o noutate -n le islaia noastr (i a devenit posi#il (i necesar ca urmare a evoluiei telecomunicaiilor -n eneral pe plan mondial (i a utili!rii acestui mod de comunicare pu#lic pe scar tot mai lar -n ultimul timp (i -n ara noastr. Ideea central a acestei re lementri o constituie a)irmarea principiului con)orm cruia nici prin acest nou mod de comunicare pu#lic' dreptul de autor (i drepturile cone0e acestuia nu pot )i i norate sau -nclcate -n nici un )el. Le ea sta#ile(te c titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor cone0e -(i pot e0ercita drepturile lor pentru autori!area sau inter!icerea retransmiterii prin ca#lu' pe #a!a contractelor -nc1eiate prin intermediul unor or anisme de estiune colectiv. Dac unii titulari de drepturi nu au -ncredinat estiunea drepturile lor unui or anism de estiune colectiv' or anismul care estionea! drepturile din aceea(i cate orie este considerat de drept a )i (i estionarul drepturilor lor. Dac -n acela(i domeniu e0ist mai multe or anisme de estiune colectiv' titularul de drepturi poate opta -ntre acestea. 9itularii drepturilor de autor (i ai drepturilor cone0e' pot s$(i revendice drepturile de la acele or anisme -n termen de * ani de la data retransmiterii prin ca#lu. >r anismele de estiune colectiv pot -nc1eia contracte cu distri#uitorii prin ca#lu.
*,

7rt. 1"1 indice 1 din le e prevede -ns dou ca!uri -n care retransmiterea prin ca#lu este permis )r consimm&ntul titularului de drepturi (i )r plata vreunei remuneraii : 1 -n ca!ul pro ramelor proprii ale or anismelor pu#lice de radiodi)u!iune (i de televi!iune cu acoperire naional8 " -n ca!ul retransmiterii unor pro rame ale or anismelor de radiodi)u!iune (i de televi!iune ale cror pro rame sunt retransmise prin ca#lu .

Dre($*ri+e 1*i2generi1 a+e fa/ri,ani+or /aze+or )e )a$e.

Arin #a! de date se -nele e o cule ere de opere' de date sau de alte elemente independente' prote@ate ori nu prin drept de autor sau cone0' dispuse -ntr$o modalitate sistematic ori metodic (i -n mod individual accesi#ile prin mi@loace electronice sau printr$o alt modalitate. Aotrivit art. 1"" indice 1 )a#ricantul unei #a!e de date este persoana )i!ic sau @uridic ce a )cut o investiie su#stantial cantitativ (i calitativ -n vederea o#inerii' veri)icrii sau pre!entrii coninutului unei #a!e de date. Fa#ricantul unei #a!e de date are dreptul patrimonial e0clusiv de a autori!a si de a inter!ice e0tra erea si<sau reutili!area totalitatii sau a unei parti su#stantiale din aceasta' evaluata calitativ sau cantitativ. Drepturile )a#ricantului #a!ei de date iau nastere o data cu de)initivarea #a!ei de date. Durata protectiei este de 1; ani' incepand cu data de 1 ianuarie a anului imediat urmator de)initivarii #a!ei de date.

*?

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL ,. DREPTUL DE AUTOR. Ge1$i*nea i a(6rarea )re($*+*i )e a*$or i a )re($*ri+or ,one-e. 7prarea drepturilor de autor (i a drepturilor cone0e se )ace printr$o serie de mi@loace de drept administrativ' civil (i penal. 7pariia unei le i' -n concordan cu le islaia internaional -n materie' a permis intrarea -n le alitate (i -n acest domeniu -n care datorit sc1im#rilor aprute -n te1nic (i te1nolo ie' a cerut$o cu necesitate. De asemenea' re lementarea drepturilor cone0e a constituit un al pas -n crearea cadrului le islativ necesar aprrii acestor drepturi. Spre deose#ire de alte o#iecte ale dreptului de proprietate intelectual 3inveniile' mrcile' desenele (i modelele industriale)' operele creaiei literare' artistice (i (tiini)ice sau de orice alt natur asemntoare' ori inalul este prote@at de le e -n mod necondiionat. O,ro$irea )re($*+*i )e a*$or (rin #i0+oa,e )e )re($ a)#ini1$ra$iv 7n genera+. !. Mijloace de drept administrativ cu caracter organizaional prin care sunt protejate drepturile de autor. Reali!area prin dispo!iiile le ii a cadrului @uridic necesar crerii unor or anisme de estiune colectiv prin care se pot e0ercita (i prote@a unele dintre drepturile de autor sau dintre drepturile cone0e acestora' constituie mi@loace de drept administrativ cu caracter or ani!aional. Aentru prima dat Le ea nr. +<166,' prevede c titularii dreptului de autor (i a drepturilor cone0e -(i pot e0ercita drepturile lor nu numai -n mod personal dar (i' la cererea lor' prin or anisme de estiune colectiv. >r anismele de estiune colectiv sunt persoane @uridice constituite prin li#era asociere care au ca o#iect de activitate -n principal colectarea (i reparti!area drepturilor a cror estiune le este -ncredinat de ctre titulari. 7ceste or anisme au statutul asociaiilor )r scop lucrativ (i do#&ndesc personalitatea @uridic -n condiiile le ii cu avi!ul >)iciului Rom&n pentru Drepturile de 7utor. Condiiile pe care tre#uie s le -ndeplineasc aceste or anisme pentru a )i avi!ate de >)iciul Rom&n pentru Drepturile de 7utor sunt sta#ilite de le e. >r anismele sunt create direct de ctre titularii drepturilor de autor (i ai drepturilor cone0e' cum sunt autorii' arti(tii interprei sau e0ecutani' productorii precum (i ali titulari persoane )i!ice sau @uridice ai drepturilor de autor (i ai drepturilor cone0e. 7ceste or anisme acionea! -n limitele mandatului -ncredinat pe #a!a unui statut adoptat dup procedura prev!ut de le e. Dispo!iiile o#li atorii pe care tre#uie
*+

s le cuprind un ast)el de statut sunt prev!ute -n art. 1"? lit. a @ din le e (i tre#uie s )ie completate cu orice dispo!iii o#li atorii reie(ite din le islaia -n vi oare. Aentru a evidenia rolul de protecie pe care -l au or anismele de estiune colectiv' -n)iinate prin aplicarea dispo!iiilor Le ii nr. +<166,' vom aminti c -n con)ormitate cu prevederile art. 1"6 alin. : din le e orice titular al dreptului de proprietate sau al drepturilor cone0e' poate -ncredina prin contract e0erciiul drepturilor sale unui or anism de estiune colectiv' acesta din urm )iind inut s accepte e0ercitarea acestor drepturi pe #a! colectiv' dac estiunea cate oriei de drepturi -n cau! intr -n activitatea sa statutar. >r anismele de estiune colectiv au urmtoarele o#li aii : a) s acorde autori!aii nee0clusive utili!atorilor' la cererea acestora' e)ectuat -nainte de utili!area repertoriului prote@at' -n sc1im#ul unei remuneraii' prin licen nee0clusiv' -n )orm scris8 #) s ela#ore!e metodolo ii pentru domeniile lor de activitate' cuprin!&nd drepturile patrimoniale cuvenite' ce tre#uie ne ociate cu utili!atorii -n vederea plii acestor drepturi' -n ca!ul acelor opere al caror mod de e0ploatare )ace imposi#il autori!area individual de ctre titularii de drepturi8 c) s -nc1eie' -n numele titularilor de drepturi care le$au mandatat sau pe #a!a conveniilor -nc1eiate cu or anisme similare din strintate' contracte enerale cu or ani!atorii de spectacole' or anismele de radiodi)u!iune ori de televi!iune sau cu distri#uitorii de servicii de pro rame prin ca#lu' av&nd ca o#iect autori!area de utili!are a repertoriului prote@at8 d) s prote@e!e interesele mem#rilor lor' -n ceea ce prive(te estionarea drepturilor cuvenite' ca urmare a utili!arii repertoriului propriu' -n a)ara teritoriului Rom&niei' prin -nc1eierea de contracte de repre!entare cu or anismele similare din strintate8 e) s colecte!e sumele datorate de utili!atori (i s le reparti!e!e -ntre titularii de drepturi' potrivit prevederilor din statut8 )) s asi ure accesul propriilor mem#ri la in)ormaiile privind orice aspect al activitii de colectare a sumelor datorate de utili!atori (i de reparti!are a acestora8 ) s acorde asisten de specialitate titularilor de drepturi (i s -i repre!inte -n cadrul procedurilor le ale' -n limita o#iectului lor de activitate8 1) s cear utili!atorilor comunicarea de in)ormaii (i transmiterea documentelor necesare' -n )ormat scris (i electronic' pentru determinarea cuantumului remuneraiilor pe care le colectea!' -n vederea reparti!rii8 in)ormaiile (i documentele transmise vor )i -nsoite de adresa de -naintare' purt&nd numele repre!entantului le al' semntura (i (tampila8 i) s asi ure transparena activitii de estiune colectiva -n raporturile cu autoritatile pu#lice care au drept de control (i' prin acestea' cu utili!atorii8 @) s -ndeplineasc orice alt activitate' con)orm mandatului special primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor cone0e' -n limitele o#iectului lor de activitate. Ofi,i*+ Ro#=n (en$r* Dre($*ri+e )e A*$or.
*6

/0istena unui or anism administrativ central cu competen naional pentru prote@area drepturilor de autor denumit >)iciul Rom&n pentru Drepturile de 7utor' este o aranie suplimentar pentru arantarea drepturilor titularilor drepturilor de autor (i ai drepturilor cone0e. 7cest or anism a luat )iin pe data intrrii -n vi oare a Le ii nr. +<166, prin trans)ormarea 7 eniei Rom&ne pentru Arote@area Drepturilor de 7utor or an de specialitate a)lat -n su#ordinea =inisterului Culturii prin sc1im#area denumirii (i su#ordonrii. >dat cu sc1im#area denumirii acest or anism a devenit or an de specialitate su#ordonat Muvernului. >)iciul Rom&n pentru Drepturile de 7utor are autoritate unic pe teritoriul Rom&niei -n ceea ce prive(te evidena' o#servarea (i controlul aplicrii le islaiei -n domeniul dreptului de autor (i a drepturilor cone0e. Directorul eneral al acestui or anism precum (i cei "2 de ar#itrii 3@uri(ti) sunt numii de uvern. >)iciul )uncionea! pe #a!a unui re ulament apro#at de Muvern. 3L.M. nr. ,2<12 martie 166? pu#licat -n =.>. nr. :, din 1+ martie 166?). Atribuiile >)iciului Rom&n pentru Drepturile de 7utor' con)orm prevederilor art. 1*+ din le e' sunt urmtoarele : a) re lementea!a activitatea din domeniu' prin deci!ii ale directorului eneral8 #) ela#orea!a proiecte de acte normative in domeniul sau de activitate8 c) tine evidenta repertoriilor transmise de or anismele de estiune colectiva8 d) or ani!ea!a si administrea!a' contra cost' inre istrarea' in re istrele nationale si in alte evidente nationale speci)ice' preva!ute de le e8 e) avi!ea!a constituirea si suprave 1ea!a )unctionarea or anismelor de estiune colectiva8 )) avi!ea!a' ca or an de specialitate al administratiei pu#lice centrale' potrivit le ii' inscrierea in Re istrul a)lat la re)a @udecatoriei' a asociatiilor si )undatiilor constituite in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor cone0e' inclusiv in ceea ce priveste asociatiile pentru com#aterea pirateriei8 ) controlea!a din o)iciu' pe c1eltuiala proprie' respectarea le islatiei din domeniu si aplica sanctiuni contraventionale potrivit le ii8 1) controlea!a )unctionarea or anismelor de estiune colectiva si sta#ileste masurile de intrare in le alitate sau aplica sanctiuni' dupa ca!8 i) controlea!a la cerere' pe c1eltuiala titularilor unor drepturi prote@ate' activitatile care constituie incalcari ale le islatiei in domeniu' si aplica sanctiuni contraventionale' potrivit le ii8 @) inc1eie acte de constatare a in)ractiunilor din domeniu' ridica mi@loace materiale de pro#a si le inaintea!a or anelor de urmarire penala8 K) administrea!a #a!a de date' la nivel national' privind contraventiile sanctionate in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor cone0e8 l) asi ura secretariatul procedurilor de mediere des)asurate potrivit le ii8 m) e)ectuea!a' contra cost' constatari te1nico$stiinti)ice si e0perti!e' prin specialisti proprii' la solicitarea or anelor de cercetare penala sau a instantelor @udecatoresti8 n) des)asoara activitati de in)ormare privind le islatia din domeniu' pe c1eltuiala proprie' precum si activitati de instruire' pe c1eltuiala celor interesati8 o) des)asoara activitati de repre!entare in relatiile cu or ani!atiile de specialitate similare si cu or ani!atiile internationale din domeniu' la care statul roman este parte8
:2

p) indeplineste orice alte atri#utii preva!ute de le e. Aprarea drepturilor de autor prin mijloace dreptului civil i ale dreptului procesual civil. 7ciunile civile vor avea ca o#iect recunoa(terea drepturilor (i reparaia pre@udiciului' )iind )ie aciuni -n rspundere civil 3 art. 66+$666 C.Civil )' )ie aciuni -n rspundere contractual. %n a)ara acestor aciuni' cei vtmai vor putea promova (i alte aciuni cum ar )i:-m#o irea )r @ust cau! sau plata nedatorat . %n pre!ent te0tul de #a! privitor la aceast pro#lem este articolul 1*6 alin. 1 din le e care statuea! : 4 %nclcarea drepturilor recunoscute (i arantate prin pre!enta le e atra e rspunderea civil ' contravenional sau penal ' dup ca! ' potrivit le ii5 ' te0t aplica#il (i -n materia drepturilor nepatrimoniale de autor (i a acelora cone0e cu acestea . /0ist -nc (i alte prevederi care ocrotesc unele drepturi nepatrimoniale ' cum ar )i Decretul nr. *1<16;: ' care -n articolul ;: prevede c 4 persoana care a su)erit o atin ere -n dreptul su la nume ori la pseudonim ' la denumire ' la onoare ' la reputaie' -n dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere (tiini)ice ' artistice ori literare' de inventator sau -n orice alt drept personal nepatrimonial va putea cere instanei @udectore(ti -ncetarea sv&r(irii )aptei care aduce atin ere drepturilor mai sus artate5. 9otodat ' cel care a su)erit o atin ere a unor asemenea drepturi va putea cere instanei s o#li e pe autorul )aptei sv&r(ite )r drept s -ndeplineasc orice msuri socotite necesare de ctre instan spre a a@un e la resta#ilirea dreptului atins . Aentru prevenirea unor pa u#e iminente sau pentru asi urarea reparrii acestor drepturi recunoscute de Le ea nr. +<166,' titularii pot solicita instanei de @udecat luarea unor msuri asi uratorii ca : 1 remiterea pentru acoperirea pre@udiciilor su)erite a -ncasrilor reali!ate prin actul ilicit sau' dac pre@udiciile nu pot )i reparate -n acest mod' remiterea #unurilor re!ultate din )apta ilicit' -n vederea valori)icrii acestora' p&n la acoperirea inte ral a pre@udiciilor cau!ate' " distru erea ec1ipamentelor (i a mi@loacelor a)late -n proprietatea )ptuitorului' a cror destinaie unic sau principal a )ost aceea de producere a actului ilicit' * scoaterea din circuitul comercial prin con)iscarea (i distru erea copiilor e)ectuate ile al' : pu#licarea -n mi@loacele de comunicare -n mas a 1otr&rii instanei de @udecat' pe c1eltuiala celui care a sv&r(it )apta. Liti iile nscute din -nclcarea drepturilor de autor (i a drepturilor cone0e sunt de competena or anelor @urisdicionale' potrivit dispo!iiilor dreptului comun (i ale Le ii nr. +<166,.

A(6rarea )re($*ri+or )e a*$or (rin #i0+oa,e )e )re($ (ena+.

:1

Fa de anterioara re lementare 3Decretul nr. *"1<16;,) care avea un sin ur articol incriminator' actuala re lementare 3Le ea nr. +<166,) prevede un numr de *2 de in)raciuni pentru anumite )apte care -ncalc dreptul de autor (i drepturile cone0e. 7ceast nou re lementare se remarc (i prin -nsprirea pedepselor aplicate pentru )aptele reinute ca in)raciuni. %n timp ce Decretul nr. *"1<16;, sanciona in)raciunea de u!urpare a calitii de autor cu pedeapsa -nc1isorii de la o lun la 1 an sau cu amend' -n actuala re lementare sunt prev!ute pedepse cu mult mai mari pentru toate )aptele reinute ca in)raciuni -n materia dreptului de autor (i a drepturilor cone0e. In)raciunile prev!ute -n Le ea nr. +<166,' sunt rupate -n mai multe cate orii : A. Infra,i*ni (rin ,are 1e a)*, a$ingere )re($*ri+or )e a*$or i )re($*ri+or ,one-e. Constituie in)raciune' )apta persoanei care' )r a avea autori!aia sau' dup ca!' consimm&ntul titularului drepturilor recunoscute prin le e' cu privire la dreptul de autor (i a drepturilor cone0e' sv&r(e(te cu vinovie' una din )aptele prev!ute -n art. 1:2 lit. a 1 din Le ea nr. +<166,. %n con)ormitate cu te0tul le al citat' constituie in)raciune (i se pedepse(te cu -nc1isoare de la 1 an la * ani sau cu amend de la 122.222.222 lei la *22.222.222 lei' dac nu constituie o in)raciune mai rav' )apta persoanei care )r a avea autori!aia sau dup ca! consimm&ntul titularului drepturilor recunoscute de Le ea nr.+<166,' dup cum urmea! : a) distri#uirea operelor sau a produselor purtatoare de drepturi cone0e8 #) importul' pe piata interna' a copiilor operelor sau produselor purtatoare de drepturi cone0e' reali!ate cu consimtamantul titularilor8 c) inc1irierea operelor sau produselor purtatoare de drepturi cone0e8 d) comunicarea pu#lica a operelor' altele decat cele mu!icale' sau a produselor purtatoare de drepturi cone0e8 e) radiodi)u!area operelor sau a produselor purtatoare de drepturi cone0e8 )) retransmiterea prin ca#lu a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi cone0e8 ) reali!area de opere derivate8 1) )i0area' in scop comercial' a interpretarilor sau a e0ecutiilor artistice ori a pro ramelor de radiodi)u!iune sau de televi!iune. >. Infra,i*nea )e *z*r(are a )re($*+*i )e a*$or. %n con)ormitate cu prevederile art. 1:1 din le e' constituie in)raciune (i se pedepse(te cu -nc1isoare de la * luni la ; ani sau cu amend de la ";.222.222 lei la ;22.222.222 lei )apta persoanei care$(i -nsu(e(te )r drept calitatea de autor a unei opere sau )apta persoanei care aduce la cuno(tina pu#licului o oper su# un alt nume dec&t acela decis de autor' dac )apta nu constituie o in)raciune mai rav.
:"

C. Infra,i*ni #ai grave )e,=$ ,e+e (rev6z*$e +a ar$. !"? )in +ege. %n con)ormitate cu prevederile art. 1:* din le e' constituie in)raciune (i se pedepse(te cu -nc1isoare de la , luni la * ani sau cu amend de la ;2.222.222 lei la *22.222.222 lei' dac nu constituie o in)raciune mai rav )apta persoanei )r a avea consimm&ntul titularului drepturilor recunoscute de le e : a) inlatura' in cunostinta de cau!a si cu scop comercial' de pe opere sau alte produse prote@ate' ori modi)ica pe acestea orice in)ormatie su# )orma electronica' privind re imul drepturilor de autor sau al drepturilor cone0e aplica#il8 #) distri#uie' importa in scopul distri#uirii' radiodi)u!ea!a ori comunica pu#lic sau pune la dispo!itia pu#licului' ast)el incat sa poata )i accesate' in orice loc si in orice moment ales in mod individual' )ara drept' prin intermediul te1nicii di itale' opere sau alte produse prote@ate' pentru care in)ormatiile e0istente su# )orma electronica' privind re imul drepturilor de autor sau al drepturilor cone0e' au )ost inlaturate ori modi)icate )ara autori!atie' stiind ca acest lucru permite' )acilitea!a' provoaca sau ascunde o in)ractiune preva!uta in pre!enta le e. De asemenea ' constituie in)ractiune si se pedepseste cu inc1isoare de la , luni la * ani sau cu amenda de la ;2.222.222 lei la *22.222.222 lei )apta persoanei care produce' importa' distri#uie sau inc1iria!a' o)era' prin orice mod' spre van!are sau inc1iriere' ori detine' in vederea comerciali!arii' dispo!itive ori componente care permit neutrali!area masurilor te1nice de protectie sau care prestea!a servicii care conduc la neutrali!area masurilor te1nice de protectie' inclusiv' in mediul di ital %n con)ormitate cu prevederile art. 1*6 alin " din le e' 49itularii drepturilor -nclcate pot solicita instanelor de @udecat sau altor or anisme competente' dup ca!' recunoa(terea drepturilor lor' constatarea -nclcrii acestora (i pot pretinde repararea pre@udiciului -n con)ormitate cu normele le ale.5 Dup cum se cunoa(te' sunt unele in)raciuni pentru care aciunea penal se pune -n mi(care la pl&n erea preala#il a persoanei vtmate iar pentru alte in)raciuni' aciunea penal se pune -n mi(care din o)iciu. Arin pl'n%ere -n sensul prevederilor codului de procedur penal' se -nele e -ncuno(tinarea )cut de o persoan sau rup de persoane care au su)erit o vtmare prin sv&r(irea uneia sau mai multor in)raciuni' adresat unui or an de urmrire penal -n scopul -ncetrii )aptei duntoare' a pedepsirii persoanelor vinovate (i a reparrii pre@udiciilor morale (i<sau patrimoniale su)erite ca urmare a sv&r(irii acelor )apte. %n unele ca!uri -n care le ea prevede necesitatea )ormulrii unei pl&n eri preala#ile' )ormularea (i pre!entarea acesteia -n scris sau oral este o condiie a punerii -n mi(care a aciunii penale. Arin sesi(are din oficiu ca mi@loc de punere -n mi(care a aciunii penale' se -nele e acea procedur penal prin care un or an de stat competent 3or an de urmrire penal' instan de @udecat sau alt or an determinat prin le e) se autosesi!ea! -n #a!a atri#uiilor (i -ndatoririlor care i$au )ost recunoscute sau impuse prin le e cu privire la sv&r(irea uneia sau mai multor in)raciuni. Sesi!area din o)iciu pentru sv&r(irea unei in)raciuni din domeniul drepturilor de autor sau a drepturilor cone0e' poate )i declan(at (i de ctre >)iciul Rom&n pentru Drepturile de 7utor a(a dup cum reiese din atri#uiile acestui or an con)erite de le e .
:*

Regi#*+ in$ernaiona+ a+ )re($*+*i )e a*$or Arima convenie privitoare la drepturile de autor a )ost 4Convenia de la Berna pentru protecia operelor literare (i artistice5. Stimulat de ela#orarea conveniei de la Aaris asupra proprietii industriale' la Con resul care se inea la Berna -n 12 la 1* septem#rie 1++*' 7sociaia literar (i artistic internaional 37L7I) adopta un proiect de 4conven&ie pentru constituirea )niunii %enerale pentru protec&ia drepturilor autorilor asupra operelor lor literare i artistice5. Consiliul )ederal elveian a trimis acest proiect 4tuturor rilor civili!ate5 in)orm&ndu$le de inerea -n anul urmtor a unei con)erine diplomatice destinat a discuta despre acest proiect. %n )apt' au )ost necesare trei con)erine internaionale -nainte de adoptarea te0tului de)initiv. Convenia de la Berna din 1" septem#rie 1++, )ruct al muncii a 1? 4savani5 repre!ent&nd 1" ri' era considerat' la vremea sa' ca 4modelul cel mai desv&r(it al te0telor le islative5. Convenia de la Berna din 1++, a )cut o#iectul unui prim amendament la Aaris la : mai 1+6,' apoi unei prime revi!uiri la Berlin -n 162+' a unui nou amendament -n "2 martie 161:' unei noi revi!uiri actul de la Roma din " iunie 16"+' apoi unei alte revi!uiri actul de la Bru0elles din ", iunie 16:+. 7ceste di)erite revi!uiri aveau ca o#iect ridicarea nivelului de protecie a re ulilor convenionale. Ultimele dou revi!uiri ale conveniei de la Berna' cea de la StocK1olm din 16,? (i cea de la Aaris din 16?1' dimpotriv' au sc!ut protecia acordat prin re ulile convenionale prin dispo!iii dero atorii dreptului de autor -n )avoarea rilor -n curs de de!voltare. Rom&nia a aderat la Convenia de la Berna prin Le ea nr. 1;"<16", promul at prin Decretul nr. 1*"<16", intrat -n vi oare la 1 ianuarie 16"?. %n pre!ent' Uniunea de la Berna numr 12; state printre care (i US7 care a aderat la aceast uniune -n 16+6 dup o lun perioad de i!olare. Convenia de la Berna instituie ca principiu 4asimilarea unionist naionalului5' adic ea dispune ca protecia acordat operelor ori inare dintr$un stat mem#ru al Uniunii tre#uie s )ie aceea(i ca (i aceea acordat operelor de ori ine local de ctre le ea statului -n care protecia este reclamat. Convenia de la Berna se #a!ea! pe dou principii (i anume : a principiul tratamentului naional' sau al asimilrii strinilor resortisani ai uniunii cu naionalii8 # principiul tratamentului unionist sau al minimului de protecie pe care statele mem#re sunt o#li ate s$l asi ure -n acest domeniu. Arimul principiu prevede c -n )iecare dintre rile mem#re ale uniunii' operele resortisanilor acestora sunt supuse re imului sta#ilit pentru operele naionalilor. Ne a)lm -n pre!ena unui con)lict de le e care se re!olv -n mod uni)orm pe -ntre teritoriul uniunii -n )avoarea le ii statului -n care se revendic protecia. 7l doilea principiu repre!int un pas -nainte pe linia uni)ormi!rii soluiilor. %n temeiul acestui principiu' operele resortisanilor uniunii' #ene)icia! -n toate rile mem#re de un minim de protecie. Aro#lema de a sta#ili dreptul unui autor la #ene)iciul tratamentului naional este re!olvat -n Convenia de la Berna' -n )uncie de " criterii (i anume : 1 criteriul naionalitii autorului8
::

" criteriul locului pu#licrii operei. Aotrivit dispo!iiilor art. * (i : ale conveniei a(a cum a )ost dup ultima revi!uire de la Aaris din 16?1' s$a sta#ilit : a autorii resortisani ai unei ri mem#re a uniunii precum (i cei care -(i au re(edina o#i(nuit -ntr$o ar a uniunii' #ene)icia! -n toate celelalte ri ale uniunii' altele dec&t ara de ori ine' pentru operele lor pu#licate sau nepu#licate de dreptul recunoscut -n )iecare ar -n parte' naionalilor8 # autorii care nu sunt resortisani ai unei ri mem#re a uniunii (i nici nu$(i au re(edina o#i(nuit -ntr$o asemenea ar #ene)icia! de aceia(i protecie pentru operele pu#licare pentru prima dat -ntr$o ar a uniunii sau simultan -ntr$o asemenea ar (i o ar strin a uniunii. Arin publicare si ultan se -nele e pu#licarea intervenit -n dou sau mai multe ri -n interval de *2 de !ile de la prima pu#licare. Respect&nd condiiile re lementrilor internaionale' Le ea nr. +<166, prevede -n art. 1:? urmtoarele : 4strinii' titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor cone0e #ene)icia! de protecia prev!ut prin convenii' tratate (i acorduri internaionale la care Rom&nia este parte' iar -n lipsa acestora #ene)icia! de un tratament e al cu cel al cetenilor rom&ni cu condiia ca ace(tia s #ene)icie!e la r&ndul lor de tratament naional -n statul respectiv.5 %n pre!ent pe plan mondial e0ist dou sisteme @uridice principale (i anume : $ cel european $ cel de copHri 1t. %ntre aceste dou sisteme e0ist deose#irea c primul acord prioritate intereselor autorului iar cel de$al doilea' intereselor industriei. Dreptul de copHri 1t are -n centrul ateniei e0clusiv cercul e0emplarelor (i implicit un caracter dominant economic. =eninerea celor dou sisteme este consacrat -n pre!ent instituional -n msura -n care ele coe0ist -n sistemul uniunii de la Berna la care US7 a aderat.

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL ?. DREPTUL PROPRIETII INDUSTRIALE. S)&r(itul secolului al DD $ lea se caracteri!ea! -n special printr$o e0plo!ie nemai-nt&lnit a te1nolo iei (i o verita#il revoluie a mi@loacelor de in)ormare. 9e1nolo ia prive(te #revetele ' desenele (i modelele 8 mi@loacele de in)ormare sunt -n str&ns le tur' cu semnele distinctive' pu#licitatea (i mrcile de )a#ric spre e0emplu ' av&nd unele -n raport cu altele importante consecine 3incidene). Dreptul proprietii industriale )ormea! o parte dintr$un ansam#lu denumit proprietatea intelectual. %n )apt' proprietatea intelectual cuprinde totalitatea
:;

re lementrilor care tind la protecia drepturilor proprietii industriale' a drepturilor de autor (i de KnoP$1oP 3savoir$)aire). Dreptul proprietii industriale cuprinde #revetele de invenie' modelele (i desenele industriale' mrcile de )a#ric' de comer (i de servicii' numele comercial' -nsemnele' denumirile de ori ine' indicaiile de provenien (i concurena neloial 12. Caracterul disparat al acestor drepturi nu -mpiedic ruparea lor -n trei cate orii : drepturile cu privire la creaiile industriale' semnele distinctive (i concurena neloial. Constituie o creaie industrial' invenia c&t (i modelul (i desenul industrial 8 dimpotriv' marca' numele comercial' -nsemnul' denumirea de ori ine (i indicaia de provenien sunt semne distinctive. Brevetul de invenie provine )r nici o -ndoial dintr$un act creator al minii 3spiritului) ca (i modelul (i desenul industrial. %n sc1im#' a ale e un semn pentru a )ace din el o marc nu este o oper de creaie. 7 utili!a o denumire de ori ine sau o indicaie de provenien nu aparine mai mult creaiei. Concurena datorea! le tura sa cu creaiile noi (i semnele distinctive tradiiei. Natura juridic a drepturilor de proprietate industrial %n opinia lui A. Rou#ier toate drepturile de proprietate industrial sunt 4 )re($*ri )e ,+ien$e+6.11. Drepturile de clientel se caracteri!ea! printr$o e0clusivitate' un monopol. /le constituie alturi de drepturile personale (i reale o a treia cate orie de drepturi. Drepturile de clientel di)er de drepturile personale deoarece sunt opo!a#ile tuturor. %ntr$adevr' #revetul poate inter!ice oricui )a#ricarea produsului prote@at sau utili!area procedeului acoperit de #revet. %n acela(i )el' titularul mrcii poate s se opun ca oricare concurent s utili!e!e acela(i semn pentru a desemna un produs asemntor. 9itularul unui drept de proprietate industrial poate deci s opun dreptul su 4er a omnes5. Dar' drepturile de proprietate industrial nu sunt totu(i drepturi reale. /le nu sunt drepturi reale deoarece au o durat relativ scurt 8 nu sunt perpetue. Rou#ier -mpin &nd mai departe anali!a' a propus s se )ac distincia -n interiorul )amiliei drepturilor de clientel a unui rup de drepturi pe care le$a cali)icat ca 4intelectuale5. Brevetele de invenie precum (i drepturile a)erente modelelor (i desenelor industriale' provenind dintr$un act de creaie intelectual sunt drepturi intelectuale. Drepturile asupra semnelor distinctive nu intr -n aceast cate orie cci ele nu implic nici un e)ort creator.1" 7ceast teorie a suscitat unele re!erve. I se repro(ea! a )i )undamentat e0clusiv pe func&ia drepturilor de proprietate. Dac Rou#ier le$a cali)icat drepturi de clientel' s$a pornit de la constatarea c aceste prero ative reali!au asupra unei clientele o in)luen ori inal -n raport cu drepturile de proprietate sau de crean. >ri de)iniia drepturilor de proprietate industrial tre#uie s se #a!e!e pe anali!a con&inutului acestor drepturi. 7cesta este demersul care a )ost urmat de =. =ousseron (i care i$a permis s demonstre!e c dreptul #revetului nu este alt ceva dec&t un drept de proprietate' un 4)re($ )e (ro(rie$a$e in,or(ora+651*. 7ceea(i cali)icare este adecvat tuturor drepturilor de proprietate industrial a(a cum o con)irm (i le islativul (i @urisprudena.
Art. 1. Convenia de la Paris, 1883. P. RO !"#R, Le droit de la proprit industrielle, t. 1, 1$%&, n' $ et s., p. 8( et s. ) Rev. Trim. Dr. Civ. , 1$3%, &&8 et s. 1" P. RO !"#R, Le droit de la proprit industrielle, t. 1, 1$%&, n' &&, p. $8 et s. 1* *.+,. ,O --#RO., Contribution lanalyse objective du droit du brevet dinvention , 1$(/, n' &01 et s., p. &1& et s. :,
12 11

Proprietatea industrial i expansiunea economic /ste admis -n eneral c proprietatea industrial constituie un )actor de de!voltare te1nic (i de pro res economic 1:. Aro resul economic presupune reunirea a dou condiii )undamentale : e0istena unui instrument care s stimule!e activitatea inventiv (i care s u(ure!e sc1im#ul de cuno(tine te1nice. Brevetul de invenie constituie acest instrument. Arin dreptul e0clusiv pe care$l con)er' #revetul de invenie o)er inventatorului sperana de a$(i amorti!a investiiile adesea considera#ile pe care le implic trans)ormarea unei invenii -ntr$un produs sau un procedeu industriali!a#il (i comerciali!a#il. Brevetul @oac ast)el un rol important -n circulaia in)ormaiilor (tiini)ice (i te1nice (i contri#uie ast)el la -m#o irea patrimoniului te1nolo ic al societii1;. =arca constituie un minunat instrument de cucerire a pieelor datorit -n special de!voltrii mi@loacelor care permit pu#licitatea. /a este' (i rm&ne' sin urul instrument care permite s se distin un produs de alte produse similare. Aentru rile -n curs de de!voltare' se pare c industriali!area este un imperativ comun (i pentru multe dintre ele o vie (i presant aspiraie. 9recerea lor la stadiul industrial postulea! pentru ele -mprumuturi masive de te1nolo ii strine. Dar aceste trans)eruri implic un climat de -ncredere. Rolul esenial al proprietii industriale este de a -ntri climatul de -ncredere. Cel care preia te1nolo ia va putea -n plus s cunoasc consistena a ceea ce i se propune raie #revetului. La r&ndul su' donatorul va avea sentimentul unei mai mari securiti @uridice. Dreptul proprietii industriale este mai u(or de cunoscut (i de pus -n oper dec&t dreptul o#li aiilor. Cci -n lipsa dreptului de proprietate industrial' operaiile sale sunt re late prin dreptul o#li aiilor. Ae de alt parte' a#sena proteciei prin #revet nu incit deintorii de te1nolo ii s le trans)ere. Se cunosc toate di)icultile pe care le -nt&lne(te ne ociatorul de KnoP$1oP sau savoir$)aire 3ne#revetat) inut la relevri su)iciente pentru a aduce partenerul su la a trata av&nd ri@ s nu i se spun prea mult ast)el -nc&t interesul pentru ac1i!iionarea KnoP$1oP ului s rm&n puternic. Ae de alt parte' deintorul donator de te1nolo ie solicit ca te1nolo ia sa s )ie prote@at -n ara #ene)iciar a trans)erului -n scopul de a putea s se opun unei eventuale contra)aceri. eglementarea juridic a brevetelor de invenie. !egea nr. "#$%&&% privind brevetele de invenie. Au#licat -n =onitorul >)icial nr. "1" din "1 octom#rie 1661' Le ea #revetelor de invenie a intrat -n vi oare la data de "1 ianuarie 166" . Dup cum remarc Dr. Jolanda /minescu'1, -n intenia le iuitorului' aceast le e repre!int o -ntoarcere la
2. 3".."--, Les brevets et lexpansion conomique, in ,4lan5es !astian, t. &, Droit de la proprit industrielle , 6i7. 8ec9. , p. &&3 ) !. R#,"C:#, Le r le du syst!me des brevets dans le dveloppement. Le cas des pays andins , 6"8#C, Collection C#"P", 1$8& ) P. ,A8:#6;, < 6a propri4t4 industrielle et les pa=s en voie de d4veloppement >, P"!? 1$18.$ @n' sp4cial, n' &&3A ) A. 3RA.CO., Le droit des brevets et les pays en voie de dveloppement , m4lan5es 2oldman, p. 8$ ) ;. #,".#-C , < 6e rBle des 7revets dans la stimulation de la cr4ation nationale et le transCert de tec9niDues >, Rev. "nt. ?r. Compar4, 1$18.%81 ) *.6. !"-, 8:, "tude de quelques contraintes juridiques applicables au contrat de trans#ert tec$nolo%ique , ,4lan5es Eeill, p. 33. 1; A. !O * , Le jour o& les brevets dinvention cesseront d'tre dposs , in ,4lan5es !astian, t. &, Droit de la proprit industrielle , 6i7. 8ec9. P. 1($. 1, ?r. ;O6A.?A #,".#-C , Re%imul juridic al crea(iei intelectuale. Comentariul Le%ii brevetelor de inven(ie, #diia a ""+a, ed. 6 ,".A 6#F 1$$1, p. 1. :?
1:

principiile )undamentale ale primei noastre le i -n acest domeniu' le ea din 162,' care a pre tit aderarea Rom&niei la Convenia de la Aaris (i totodat o -ncercare de aliniere la le islaiile moderne' prin luarea -n considerare a trans)ormrilor intervenite -n dreptul de proprietate industrial' trans)ormri de cele mai multe ori' i norate deli#erat' de le iuitorul perioadei comuniste. Le ea #revetelor de invenie nr. ,:<1661a )ost repu#licat -n =onitorul >)icial nr. ?;"<"22" ' iar prin L.M. nr. :66<"22* s$a apro#at Re ulamentul de aplicare a le ii nr. ,:<1661 3 pu#licat -n =.>). nr. *:+<"22* ) . Noua le e cuprinde o serie -ntrea de dispo!iii de mult a(teptate de inventatori (i care urmresc nu numai stimularea -n viitor a activitii creatoare -n acest domeniu' dar (i repararea unor nedrepti' consecin a soluiilor a#u!ive' at&t de )recvente -n le ea anterioar. Le ea este structurat -n + capitole cu ?2 de articole ast)el : I. Dispo!iii enerale 3art. 1$,) II. Invenia #reveta#il 3art. ?$1*) III. %nre istrarea' pu#licarea (i e0aminarea cererii de #revet' eli#erarea #revetului 3art. 1:$**) I.. Drepturi (i o#li aii 3art. *:$:?) .. 9ransmiterea drepturilor 3art. :+$;:) .I. 7prarea drepturilor privind inveniile 3art. ;;$,") .II. 7tri#uiile >)iciului de Stat pentru Invenii (i =rci privind inveniile 3art. ,*$,:) .III. Dispo!iii tran!itorii (i )inale 3art. ,;$?2). Legea nr. &" !%%! (rivin) /reve$e+e )e invenie. Prezen$are genera+6. Noua le e pune pe prim plan dispo!iiile care consacr dreptul inventatorului asupra inveniilor sale. Con)orm prevederilor art. * din noua le e' dreptul la brevet de inven&ie apar&ine inventatorului sau succesorului su *n drepturi 3care operea! -n temeiul transmisiunii succesorale sal al unui contract de cesiune). Brevetul este unicul titlu de protecie a inveniilor (i con)er titularului' potrivit art. *' un drept e0clusiv' pe toat durata sa de vala#ilitate 3prelun it la "2 de ani)' din momentul depo!itului cererii de #revet. Brevetul de per)ecionare are durata #revetului principal 3pentru restul perioadei de vala#ilitate -n curs)' dar nu mai scurt de 12 ani. > important inovaie a noii re lementri prive(te re imul inveniilor de serviciu. Inspirat dup modelul )rance!' soluia consacrat de art. ;' consider' contrar soluiei a#u!ive din le ea anterioar 3 le ea nr.,"<16?: ) ' re imul inveniilor de serviciu' ca un re im de e0cepie' re im al crui limite sunt strict de)inite. %n plus' inveniile reali!ate -n condiiile de)inite de le e' nu sunt supuse re imului inveniilor de serviciu' dec&t -n a#sena unor clau!e contractuale mai )avora#ile inventatorului. 7cest re im poate )i re!umat ast)el : a. #revetul aparine an a@atorului' dac contractul de munc prevede o misiune inventiv special -ncredinat e0pres salariatului (i care corespunde )unciilor sale e)ective8 #. -n lipsa unei clau!e contractuale di)erite' #revetul aparine or ani!aiei care a -nc1eiat un contract de cercetare cu inventatorul8
:+

c. -n lipsa unor clau!e contractuale di)erite' -n toate celelalte ca!uri #revetul aparine inventatorului salariat' c1iar dac' pentru reali!area inveniei a )olosit mi@loacele te1nice ale -ntreprinderii -n care era an a@at sau invenia aparine domeniului de activitate al acesteia. %n toate ca!urile' inventatorul are o#li aia de a in)orma pe cel care l$a an a@at' cu privire la reali!area inveniei. Inventatorul va putea #reveta invenia pe numele su' -n toate ca!urile' inclusiv cele de la lit. a (i # de mai sus' dac -n termen de ,2 de !ile de la data c&nd a )ost in)ormat' an a@atorul nu a depus cererea de #revet. Aotrivit alin. )inal al art. ;' an a@atorul va avea un drept de pre)erin la -nc1eierea unui contract de cesiune sau licen cu inventatorul' cu condiia de a e0ercita acest drept -n termen de * luni din momentul -n care a primit o)erta inventatorului. 7rt. ? de)ine(te invenia #reveta#il -ntr$o )ormulare clar (i modern (i )ormulea! cele trei condiii de #reveta#ilitate : noutate' activitate inventiv (i caracter industrial' elemente care sunt la r&ndul lor de)inite : $ la art. + : 4 > invenie este nou dac nu este cuprins -n stadiul te1nicii5 ' $ art. 12 4 > invenie este considerat ca implic&nd o activitate inventiv dac ' pentru o persoan de specialitate ' ea nu re!ult -n mod evident din cuno(tinele cuprinse -n stadiul te1nicii5 ' $ art. 11 4 > invenie este suscepti#il de aplicare industrial dac o#iectul su poate )i reali!at sau utili!at cel puin -n unul dintre domeniile industriale ' inclusiv -n a ricultur5 . %n de)iniia caracterului industrial apare criteriu repeta#ilitii. 7lt )el spus' invenia este suscepti#il de a )i reprodus' cu acelea(i caracteristici' ori de c&te ori ar )i necesar . Deose#it de important este dispariia din noua le e a di)eritelor )orme de cesiune le%al' care )ceau o#iectul art. 1: lit. a (i # din vec1ea le e (i care acopereau de )apt 62$6;N din cererile de #revet' ceea ce )cea inutil re lementarea special a unor ca!uri de ne#reveta#ilitate. Le ea nou este caracteri!at (i printr$o ampl re lementare a procedurii -n )aa >.S.I.=.1?. S remarcm' cu privire la depo!itul cererii' )aptul c' pentru a )i -nre istrat cererea tre#uie s )ie -nsoit de descrierea inveniei' dar c revendicrile (i desenele e0plicative pot )i depuse -n termen de " luni de la -nre istrare. Data depo!itului naional este data -nre istrrii -n Re istrul Naional (i potrivit prevederilor art. 1? se asi ur o prioritate din momentul constituirii depo!itului sau de la data prioritii invocate (i recunoscute. 7rt. 1+ alin. ultim )ace o meniune special cu privire la inveniile re)eritoare la un 4microor anism5 (i depo!itul su la o instituie indicat printr$o deci!ie a uvernului sau av&nd calitatea de autoritate de depo!it internaional. 7ctele care con)irm prioritatea invocat 3de depo!it sau e0po!iie) pot )i depuse -ntr$un termen de * luni de la data depo!itului. Arioritile care n$au )ost invocate -n momentul depo!itului' vor putea )i invocate -n termen de " luni de la constituirea acestuia. Au#licarea cererilor care -ndeplinesc condiiile le ale' se va )ace -ntr$un termen de 1+ luni de la constituirea depo!itului re lementar' termen care poate )i redus la cererea depuntorului a(a cum e0pres prevede art. "* din le e.

1?

OCiciul de -tat pentru "nvenii i ,rci :6

/0amenul cererii se )ace potrivit prevederilor art. "; din le e' la cererea depuntorului' )ormulat )ie -n momentul constituirii depo!itului' )ie -ntr$un termen de *2 de luni de la aceast dat. %n con)ormitate cu prevederile art. "6 din le e' deci!ia va )i luat -n termen de 1+ luni de la cererea depuntorului de a se proceda la e0amen (i va )i pu#licat -n termen de *2 de luni de la pronunarea ei. A&n la luarea deci!iei' depuntorul are dreptul s modi)ice revendicrile' desenele (i descrierea' )r -ns a dep(i limitele divul rii -n momentul depo!itului. %n ipote!a -n care cererea de e0aminare nu se )ace -n termenele prev!ute de le e' cererea de #revet se consider a#andonat. %n aceste ca!uri' ca (i -n cele de neplat a ta0elor 1+ sau de retra ere a cererii >)iciul pronun o deci!ie de respin ere. Cu privire la capitolul consacrat drepturilor (i o#li aiilor' doctrina s$a pronunat -n sensul c dispo!iiile sale sunt -n eneral supraa#undente' dar nu numai dintr$o preocupare de )oto enie' ci mai ales cu intenia de a e0plica inventatorilor' c&t mai pe lar ' drepturile lor. Aotrivit prevederilor art. ** din le e se aduce o nou (i important preci!are -n sensul c -ntinderea proteciei este determinat de revendicri' care vor )i interpretate -n lumina descrierii (i a desenelor. 7rt. *; prevede urmtoarele , ipote!e de )olosire a unei invenii' care nu aduc atin ere dreptului e0clusiv al titularului : $ )olosirea inveniilor -n construcia (i -n )uncionarea ve1iculelor ' precum (i utili!area pe #ordul ve1iculelor terestre' navale (i aeriene 3aparin&nd rilor mem#re ale unor convenii internaionale la care Rom&nia este parte)' care trec temporar sau accidental pe teritoriul rii8 $ e0erciiul unui drept de posesiune anterioar (i personal8 $ producerea (i utili!area -ntr$un scop e0clusiv privat (i necomercial 8 $ punerea -n v&n!are sau v&n!area de e0emplare ale unui produs #revetat' anterior v&ndute de titularul #revetului $ )olosirea cu #un$credin a inveniei de ctre teri -n intervalul de timp dintre decderea din drepturi a titularului de #revet (i revalidarea #revetului 8 $ e0ploatarea de ctre teri a inveniei sau a unei pri a acesteia la a crei protecie s$a renunat . Dre($*+ inven$a$or*+*i +a n*#e e1$e e-(re1 (rev6z*$ +a ar$. 4& )in +ege ,are a)a*g6 ,6 7n ,az*ri+e 7n ,are $i$*+ar*+ /reve$*+*i e1$e o a+$6 (er1oan6 )e,=$ inven$a$or*+; a,e1$a )in *r#6 are )re($*+ +a e+i/erarea *n*i )*(+i,a$ a+ /reve$*+*i. @n ar$. 4A )in +ege; 7n #a$eria )re($*ri+or (a$ri#onia+e; 1e fa,e ,on1a,rarea reg*+ii +i/er$6ii ,on$ra,$*a+e. @n ,az )e ne(+a$6 a an*i$6i+or (en$r* #eninerea 7n vigoare a /reve$*+*i; in$ervine 1an,i*nea )e,6)erii; (rev6z*$6 )e ar$. 48 ,are ,on1a,r6 7n16 )re($*+ $i$*+ar*+*i +a reva+i)area /reve$*+*i; 7n $e#ei*+ *nei ,ereri #o$iva$e. Le ea prevede dreptul terilor care au )olosit invenia -n intervalul dintre decdere (i revalidare' de a continua )olosirea' -n acelea(i condiii (i limite.

1+

GeHi prevederile art. 01 din le5e. ;2

%n art. :1 se consacr dreptul titularului de a renuna e0pres la #revet. %n ca!ul inveniilor de serviciu' renunarea titularului tre#uie s )ie comunicat inventatorului' care va avea dreptul s cear trans)erul pe numele su. Le ea nou menine o#li aia de a e)ectua primul depo!it -n ar. Brevetarea -n strintate este -ns -ncura@at. 9itularul #revetului este o#li at s in)orme!e >SI= ul -n ca! de o#inere a #revetului -n strintate. 9ransmisi#ilitatea dreptului la eli#erarea #revetului' a #revetului eli#erat (i a drepturilor nscute din #revet' este consacrat -ntr$o redactare analitic -n art. :?. %n sc1im# cu e0cepia acestei dispo!iii de principiu' le ea nu cuprinde nici o alt dispo!iie cu privire la di)eritele )orme de transmisiune (i particularitile lor. /a consacr -n sc1im# restul capitolului 3art. :+$;")' licenelor o#li atorii (i din o)iciu. Dispo!iiile art. :+' privind licena o#li atorie -n ca! de nee0ploatare a #revetului (i condiiile -n care pot )i acordate aceste licene' sunt o reproducere a te0telor Conveniei de la Aaris 3art. ; alin. :). Drepturile patrimoniale ale titularului de #revet se sta#ilesc prin contract (i' -n ca! de de!acord -ntre pri' prin 1otr&rea 9ri#unalului =unicipiului Bucure(ti. Un capitol important din le e prive(te aprarea drepturilor 3art. ;*$,,). /ste vor#a de : $ contestaia -mpotriva deci!iilor >)iciului' care poate )i declarat -n termen de * luni de la comunicare 3art. ;*)8 $ revocarea de ctre >)iciu a deci!iilor sale' la cererea celor interesai' introdus -n termen de , luni de la pu#licarea deci!iei 3art. ;:)8 $ aciunea penal -n ca! de -nsu(ire ilicit a calitii de autor al inveniei 3art. ;?)' sancionat cu -nc1isoare de la , luni la " ani sau cu amend8 $ contra)acerea' sancionat cu -nc1isoare de la * luni la " ani' sau amend. Le ea prevede dreptul celui p u#it la repararea daunelor' potrivit dreptului comun' precum (i posi#ilitatea pentru tri#unal de a decide con)iscarea o#iectelor contra)cute. 7rt. ;+ alin. )inal e0tinde aplicarea acestei dispo!iii la persoanele #ene)iciind de protecia provi!orie prev!ut de art. *; alin. 1. 7rticolele ,?$,+ privesc atri#uiile >)iciului de Stat pentru Invenii (i =rci. Ultimele articole ale le ii sunt rupate -n capitolul .III Dispo!iii tran!itorii (i )inale. S*/ie,ii ra(or$*ri+or 0*ri)i,e a+e )re($*+*i (ro(rie$6ii in)*1$ria+e Le ea nr. ,:<1661 distin e dou cate orii de su#ieci de drept : $ su#iect individual unic inventatorul sau succesorul su -n drepturi 8 $ su#iect colectiv -n situaia -n care invenia a )ost creat de mai muli inventatori' )iecare av&nd calitatea de coautor a inveniei. Condiiile e0istenei su#iectului colectiv nu di)er de cele prev!ute de le e -n ca!ul dreptului de autor.
;1

Dac inventatorul este salariat' -n lipsa unor prevederi contractuale mai avanta@oase lui' dreptul la #revetul de invenie aparine : a B *ni$6ii pentru inveniile reali!ate -n e0ercitarea unui contract de munc -n care se prevede pentru an a@at o misiune inventiv -ncredinat -n mod e0plicit (i care corespunde cu )unciile acestuia. ! 2 Invenia a )ost creat -n cadrul unui contract cu misiune inventiv. =isiunea inventiv poate )i introdus -n contractul individual de munc -n mai multe )eluri : $ -n momentul -nc1eierii contractului individual de munc la an a@are8 $ contractul individual de munc re-nnoit (i care prevede o misiune inventiv8 $ -nc1eierea unui act adiional la contractul individual de munc prin care se prevede o misiune inventiv. C Invenia a )ost reali!at -n cadrul unui contract de cercetare -n care se poate prevedea o clau! prin care dreptul la eli#erarea #revetului de invenie s aparin )ie : $ unitii care a comandat lucrarea8 $ unitii de cercetare8 $ am#elor. %n lipsa acestor clau!e' dreptul la #revetul de invenie aparine unitii care a comandat cercetarea. 4 %n ca!ul -n care s$au prev!ut prin contract c inveniile vor )i reali!ate de salariat' )ie -n e0erciiul )unciilor sale' )ie -n domeniul unitii' )ie cu a@utorul material al unitii' dreptul la eli#erarea #revetului de invenie aparine unitii. / B 1a+aria$*+*i pentru inveniile sale reali!ate )ie -n e0ercitarea )unciilor sale' )ie -n domeniul de activitate al unitii' )ie cu a@utorul material al unitii. Dreptul la eli#erarea #revetului de invenie aparine salariatului -n urmtoarele situaii : $ e0ist o clau! prin care dreptul la #revetul de invenie aparine salariatului8 $ invenia a )ost creat de salariat )ie -n e0ercitarea )unciilor sale' )ie -n domeniul de activitate al unitii' )ie cu a@utorul material al unitii (i nu e0ist clau! contractual contrar8 2 invenia a fo1$ rea+iza$6 )e 1a+aria$ 7n $i#(*+ e-e,*$6rii ,on$ra,$*+*i in)ivi)*a+ )e #*n,6 )ar ea n* e1$e 7n +eg6$*r6 ,* a,$ivi$a$ea *ni$6ii i n* a fo1$ ,rea$6 7n e-er,i$area f*n,iei 1a+aria$*+*iD 2 )ei )re($*+ +a /reve$*+ )e invenie a(arine *ni$6ii; )a$ori$6 fa($*+*i ,6 invenia a fo1$ rea+iza$6 7n ,a)r*+ *n*i ,on$ra,$ )e ,er,e$are; )ar )a,6 *ni$a$ea; 7n $er#en )e &? )e zi+e )e +a )a$a ,=n) 1a+aria$*+ a infor#a$ 7n 1,ri1 *ni$a$ea )e1(re rea+izarea inveniei; n* a )e(*1 ,erere )e /reve$are a inveniei +a OSIED 2 *ni$a$ea n* e1$e in$ere1a$6 )e e+i/erarea /reve$*+*i. 'bligaiile persoanelor (izice titulare de brevet care sunt salarizate cu contract de munc pentru o misiune inventiv. 1 >#li aia de a in)orma unitatea -n scris despre reali!area inveniei (i despre stadiul -n care s$a a@uns cu ea. " >#li aia de a nu divul a invenia reali!at. * >#li aia de a ac1ita ta0ele re)eritoare la #revet.
;"

'bligaiile unitilor titulare de brevet 1 >#li aia de a$l in)orma pe inventator c renun la #revet (i ca urmare acesta poate s$(i #revete!e sin ur invenia. " >#li aia unitii de a in)orma pe inventator asupra stadiului -n care se a)l cererea depus la >SI= pentru o#inerea #revetului de invenie. Dac unitatea va )i titular de #revet de invenie va avea o#li aia s plteasc ta0ele pentru meninerea -n vi oare a #revetului de invenie. 'biectul raportului juridic de invenie >#iectul raportului este constituit din invenia care urmea! a )i #revetat. Capitolul II din Le ea nr. ,:<1661 se intitulea! IN./NQI7 BR/./97BILR. Aentru ca o invenie s poat )i prote@at prin #revet de invenie' tre#uie s -ndeplineasc * condiii : a9 16 fie no*6 8 Noutatea presupune ca ea s nu )ie cunoscut -n stadiul te1nicii' care cuprinde toate cuno(tinele care au devenit accesi#ile pu#licului p&n la data -nre istrrii cererii de #revet de invenie sau a prioritii recunoscute. /9 16 rez*+$e )in$r2o a,$ivi$a$e inven$iv6 8 7ceast condiie este -ndeplinit dac pentru o persoan de specialitate din acel domeniu invenia nu re!ult -n mod evident din cuno(tinele cuprinse -n stadiul te1nicii. ,9 16 fie 1*1,e($i/i+6 )e a(+i,are in)*1$ria+6 8 >#iectul inveniei poate )i )olosit cel puin -ntr$un domeniu de activitate din industrie' a ricultur (i poate )i reprodus -n acelea(i caracteristici ori de c&te ori este necesar. Invenia poate avea ca o#iect : $ un produs' $ un procedeu' $ o metod. Con)orm art. 1" din le e' nu pot )i #revetate invenii care contravin ordinii pu#lice (i #unelor moravuri. Ceea ce -nseamn c -nclcarea acestei dispo!iii imperative duce la ne#reveta#ilitatea unei invenii. Nu sunt considerate invenii #reveta#ile : ideile' descoperirile' teoriile (tiini)ice' modelele matematice' pro ramele de calculator -n sine' soluiile cu caracter economic sau de or ani!are' dia ramele' metodele de -nvm&nt (i instruire' re ulile de @oc' sistemele ur#anistice' planurile (i metodele de sistemati!are' )enomenele )i!ice -n sine' reetele culinare' reali!ri cu caracter estetic. Clasi(icarea inveniilor 1. Dup criteriul #reveta#ilitii : $ invenii #reveta#ile : $ pionier $ o#i(nuite $ complementare : $ de per)ecionare $ de completare
;*

$ invenii ne#reveta#ile. ". Dup o#iectul inveniei #revetate : $ invenie de produs nou industrial $ invenie de procedeu sau metod $ invenie de noi com#inaii reali!ate prin reunirea -ntr$o modalitate nou )ie a unor elemente cunoscute' )ie a unor elemente cunoscute cu elemente noi' care -n com#inaia reali!at s repre!inte o alctuire -n care elementele componente prin speci)icul construciei' )uncionrii' te1nolo iei lor se intercondiionea! reciproc -n a(a )el -nc&t soluionea! o pro#lem te1nic dat o#in&ndu$se e)iciene noi sau superioare. *. Dup natura inveniei : $ invenii simple au ca o#iect o soluie te1nic sau produs nou' ori un procedeu. $ comple0e au ca o#iect mai multe soluii con@u ate. :.Dup o#li aiile contractuale ce revin inventatorului : $ invenii li#ere a cror modalitate de protecie prin #revet este lsat la latitudinea autorului inveniei. $ de serviciu reali!at -n #a!a unui contract de munc cu misiune inventiv. ;.Dup apartenena drepturilor asupra inveniei : $ invenii proprii sau necesionate ' care revin autorului $ invenii cesionate. ,.Dup su#iecii proteciei : $ invenii individuale $ invenii colective. )itlurile de protecie a inveniilor %n Rom&nia' protecia @uridic se reali!ea! prin #revet' dar titlul de protecie mai poate )i certi)icat de autor sau de inventator. 7ceste titluri au rolul de a asi ura o ocrotire speci)ic inveniei' sau de a asi ura drepturile inventatorilor asupra inveniilor reali!ate. Certi)icatul ca titlu de protecie a )ost prev!ut -n Le ea nr. ,"<16?: -n situaia -n care invenia era #revetat de unitate. %n aceast situaie inventatorul avea dreptul la eli#erarea unui certi)icat de inventator. Spre deose#ire de #revet acest certi)icat de invenie nu era un titlu de protecie a inveniei' ci un titlu prin care se recuno(tea inventatorului calitatea de autor al inveniei (i drepturile ce decur eau din aceast calitate. %n pre!ent' le iuitorul a renunat la acest certi)icat' iar -n situaia -n care titularul #revetului este unitatea' inventatorul va primi un duplicat al #revetului de invenie. Certi)icatul este )olosit ca titlu de protecie a inveniei -n Frana unde Le ea din 16,+ prevede * titluri de protecie :
;:

7 #revet de inventator asi ur o protecie timp de "2 de ani de la data constituirii depo!itului cu condiia ac1itrii ta0elor anuale. B certi)icat de utilitate mic #revet ce acord o protecie de , ani. C certi)icat adiional con)erit pentru elementele de per)ecionare. %n le islaia rilor vecine a e0istat un certi)icat de autor' inventatorul av&nd un drept de opiune -ntre acesta (i #revet. >reve$*+ ,a $i$+* )e (ro$e,ie Cuv&ntul #revet provine din latinescul 4#revis5 ceea ce -nseamn scurt' puin' mic. %n Roma antic nota brevis -nsemna meniunile succinte pe care cei -nsrcinai le )ceau despre discursurile oratorilor -n senat. Arivile iile un alt termen )olosit pentru recunoa(terea drepturilor de autor -n sec. DI. (i D.' urm&nd apoi perioada -n care drepturile re)eritoare la invenii sunt denumite patente. %n le ea )rance! din 1?61 apare denumirea de #revet' care va )i preluat (i de le ea italian 1+;;' le ea spaniol 1+?+' le ea portu 1e! 1+6,. 7st!i patent -nseamn #revet' av&nd semni)icaia de titlu de protecie a inveniei. Convenia de la Aaris din 1++* a )olosit pentru prima oar -n convenie internaional denumirea de #revet. >reve$*+ e1$e $i$+*+ e+i/era$ )e ,6$re O.S.I.E. ; ,are ,onfer6 $i$*+ar*+*i 16* *n )re($ e-,+*1iv )e e-(+oa$are ; (e )*ra$a )e va+a/i+i$a$e a a,e1$*ia .

;;

Note de curs DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE CURSUL +. DREPTUL PROPRIETII INDUSTRIALE. 'binerea brevetului Spre deose#ire de dreptul de autor' -n domeniul proprietii industriale' protecia @uridic este le at de -ndeplinirea unor condiii de )ond (i de )orm prev!ute de le e. %n privina inveniilor' le ea prevede procedura de o#inere a #revetului -n capitolul III.' re)eritor la -nre istrarea' pu#licarea (i e0aminarea cererii de #revet' eli#erarea #revetului. 7ceast procedur se des)(oar -n )aa >SI= (i cuprinde mai mult etape (i care sunt detaliate -n re ulamentul de aplicare a le ii 3=.>. nr. *:+ din "22*' L.M. nr. :66<"22*) +edactarea cererii de eliberare a brevetului este operaia de -ntocmire a -nscrisului pretins de le e prin care solicitantul' personal sau prin mandatar solicit >SI= eli#erarea #revetului. Cererea de eli#erare a #revetului se completea! pe )ormular tipi!at (i -n lim#a rom&n. Dac sunt mai muli solicitani' ace(tia vor tre#ui s$(i menione!e numele' domiciliul (i cetenia pe cererea tip' iar dac este o persoan @uridic -n cerere se va meniona pe l&n elementele de identi)icare ale persoanei @uridice (i numele (i prenumele conductorului societii. Ae l&n cerere' solicitantul va tre#ui s mai depun descrierea inveniei' revendicrile (i desenele e0plicative' dac acestea sunt necesare. 9oate aceste documente alctuiesc depo!itul naional re lementar. Descrierea inveniei este pre!entarea -n scris a inveniei -n condiiile art. 1; din le e (i tre#uie s cuprind o#li atoriu urmtoarele : $ titlul inveniei' )r a divul a invenia' $ preci!area domeniului de aplicare a inveniei' $ pre!entarea stadiului anterior al te1nicii -n msura -n care solicitantul -l cunoa(te (i -l consider util pentru -nele erea inveniei' $ e0punerea inveniei ast)el -nc&t s )ie -neleas pro#lema te1nic pe care o reali!ea!' $ pre!entarea -n detaliu a o#iectului inveniei pentru care se solicit protecie (i modul su de e0ecutare (i )olosire c&t (i indicarea -n mod e0plicit a modului -n care invenia -ndepline(te condiia de aplicare industrial. Revendicrile determin -ntinderea proteciei con)erite prin #revet (i acestea tre#uie s -ndeplineasc urmtoarele condiii : $ s de)ineasc -n termeni te1nici o#iectul pentru care se solicit protecie' $ s indice elementele te1nice ale inveniei' care tre#uie s se #a!e!e -n -ntre ime pe descrierea inveniei.
;,

Revendicrile pot )i independente sau dependente (i tre#uie s asi ure protecia inveniei -n limitele pentru care aceasta poate )i )inali!at cu acelea(i e)ecte te1nice8 s constituie elemente noi' su)icient de conturate ast)el -nc&t s asi ure reproducerea inveniei. Dac cererea de #revet conine desene e0plicative toate elementele te1nice menionate -ntr$o revendicare vor )i -nsoite de semnele de re)erin respective. Desenele sunt necesare -n msura -n care contri#uie la -nele erea inveniei (i a elementelor de noutate ce o caracteri!ea!. Ae l&n aceste documente care alctuiesc depo!itul naional re lementar' solicitantul de #revet de invenie este o#li at s depun (i alte documente care nu condiionea! data depo!itului naional re lementar' dar care sunt necesare : $ re!ultatul inveniei care indic domeniul te1nic cruia -i aparine. $ procura -n ca!ul -n care depunerea cererii se )ace prin mandatar autori!at' su# semntur privat la -nre istrarea cererii sau -ntr$un termen de * luni de la data depo!itului. $ actul de prioritate care este data primului depo!it al cererii de #revet' indi)erent de autoritatea naional competent la care s$a )cut depo!itul cererii -n condiiile Conveniei de la Aaris. Aersoanele )i!ice (i @uridice strine' ale statelor pri la conveniile la care Rom&nia este parte precum (i resortisanii acelor state sau succesorii lor -n drepturi #ene)icia! de un drept de prioritate cu -ncepere de la data primului depo!it' dac solicit' -n termen de 1" luni de la aceast dat acordarea unui #revet pentru aceea(i invenie. /ste admis -ntr$o cerere de #revet invocarea unor prioriti multiple cu condiia respectrii unitii inveniei (i a termenului de prioritate. Invocarea prioritii unei invenii -ntr$o cerere de #revet se poate )ace (i -n #a!a unui depo!it creat -n urma e0punerii produsului' con)orm inveniei' -ntr$o e0po!iie internaional or ani!at -n Rom&nia sau -n statele mem#re ale conveniilor la care Rom&nia este parte' dac cererea de #revet este depus -n termen de , luni de la data introducerii -n e0po!iie a produsului. 7utori!area privind dreptul la invocarea prioritii. C&nd solicitantul cererii de #revet invoc un drept de prioritate care aparine altei persoane pentru recunoa(terea prioritii este necesar depunerea la >SI= a unei autori!aii din partea cedentului din care s re!ulte c solicitantul are dreptul s invoce prioritatea primului depo!it. 7ctul de transmitere a dreptului la eli#erarea #revetului de invenie. Dac inventatorul sau inventatorii au cedat dreptul la eli#erarea #revetului de invenie unei persoane )i!ice sau @uridice -nainte de depunerea cererii de #revet de invenie solicitantul va depune la >SI= actul prin care solicit aceast transmitere. Cererea de #revet tre#uie s se re)ere numai la o sin ur invenie (i tre#uie s )ie depus la Re istratura eneral a >SI= )ie direct' )ie prin po(t recomandat cu con)irmare de primire. >SI= va -nscrie pe cerere data primirii' numrul de la Re istratura eneral a >SI= (i documentele primite su# semntur. Un e0emplar al cererii completat se va returna solicitantului' pentru con)irmarea primirii. %n ca!ul -n care -n perioada de la -nre istrarea unei cereri de #revet (i p&n la eli#erarea #revetului' printr$o 1otr&re @udectoreasc se sta#ile(te c alt persoan
;?

dec&t solicitantul sau succesorul su -n drepturi este -ndreptit la eli#erarea #revetului' >SI= este o#li at s e0ecute 1otr&rea @udectoreasc. >dat cu depunerea cererii de #revet' solicitantul are o#li aia s depun (i ta0a de -nre istrare a cererii. 9oate cererile de #revete de invenie' indi)erent de solicitant se depun -n lim#a rom&n. Datele coninute -n cererea de #revet sunt con)ideniale p&n la pu#licarea acestora de ctre >SI=' divul area lor )r acordul inventatorului )iind inter!ise indi)erent de modalitatea -n care persoanele au luat cuno(tin de ele (i oricare ar )i calitatea lor 3mandatar' consilier -n proprietate industrial). Divul area -nainte de pu#licare a cererii de #revet se pedepse(te con)orm dispo!iiilor le ii penale. >SI= are o#li aia s asi ure con)idenialitatea cererii de la data depunerii acesteia la re istratur p&n la pu#licare. 7tri#uirea caracterului secret unor invenii din domeniul aprrii (i si uranei naionale create pe teritoriul Rom&niei revine =inisterului 7prrii (i =inisterului de Interne' c&t (i Serviciului Rom&n de In)ormaii prin repre!entanii lor desemnai. 7tri#uirea caracterului secret se )ace -n termen de 1; !ile de la data depo!itului naional prin aplicarea pe documentaia cererii a unei (tampile cu -nscrisul secret (i semntura -n clar a repre!entantului care a atri#uit acest caracter. Cererile de #revet de invenie care -ndeplinesc condiiile de )ond (i de )orm prev!ute de le e se pu#lic dup e0pirarea unui termen de 1+ luni de la data depo!itului naional sau a prioritii invocate (i recunoscute. Aentru ca cererile s )ie pu#licate -n termenul artat' >SI= e0aminea! cererea (i documentaiile depuse odat cu aceasta veri)ic&nd dac au )ost -ndeplinite cerinele le ale ceea ce repre!int )a!a de e0aminare preliminar a cererii de #revet de invenie. E-a#inarea )e fon) a ,ererii )e /reve$ Condiii : 1 %nceperea e0aminrii s )i )ost cerut 3cererea se poate )ace la data depo!itului cererii de #revet sau separat' -ntr$un termen de *2 de luni de la aceast dat). " S se )i ac1itat ta0a de e0aminare. * S e0iste dovada plii acestei ta0e. Dac dup pu#licarea cererii o alt persoan cere e0aminarea -n )ond' acest )apt se noti)ic solicitantului. /0aminarea cererii de #revet are -n vedere urmtoarele : $ invenia s )ie e0pus -n descriere' revendicri (i desene su)icient de clar' complet (i corect din punct de vedere (tiini)ic (i te1nic ast)el -nc&t o persoan de specialitate -n domeniu s nu des)(oare o activitate inventiv. $ s )ie invocate prioritile (i s )ie sta#ilit unitatea inventiv (i #reveta#ilitatea ei. >SI= are dreptul s cear solicitantului actele pe care le consider necesare -n le tur cu depo!itul constituit sau -ndeplinirea condiiilor de #revetare. Fo$6r=ri+e OSIE %n urma e0aminrii cererii de #revet' -n con)ormitate cu prevederile le ii' e0aminatorul de stat de specialitate -ntocme(te un raport de e0aminare pe #a!a cruia
;+

o comisie de e0aminare din cadrul >SI= ia o 1otr&re' )ie de acordare a #revetului de invenie' )ie de respin ere. Comisia este )ormat dintr$un pre(edinte desemnat de ctre directorul eneral al >SI= (i " mem#rii desemnai de (e)ul serviciului de e0aminare de specialitate. 9oate 1otr&rile luate de comisie se comunic solicitantului sau succesorilor si -n termen de *2 de !ile (i se -nscriu -n Re istrul Naional al cererilor de #revete de invenie depuse. Lotr&rile de acordare a #revetului de invenie se pu#lic -n Buletinul >)icial de proprietate industrial' iar descrierile (i revendicrile -n * luni de la emiterea 1otr&rii de acordare a #revetului. %mpotriva 1otr&rilor >SI= privind cererea de #revet' persoanele interesate pot )ormula contestaii sau cereri de revocare -n termen de * luni de la comunicare. Aotrivit art. ;: orice persoan interesat poate cere revocarea -n tot sau -n parte a 1otr&rilor de acordare a #revetului de invenie -n termen de , luni de la pu#licarea descrierilor' revendicrilor (i desenelor pentru ne-ndeplinirea oricror condiii prev!ute de le e pentru invenia #reveta#il. Cererea de revocare' pentru a putea )i invocat' va cuprinde e0punerea motivelor (i documentelor -n susinere' nerespectarea condiiilor de )orm (i procedur. Contestaiile (i cererile de revocare se soluionea! de comisia de ree0aminare )ormat din alte persoane dec&t cele care au e0aminat cererea -n )ond. Unul dintre mem#rii acestei comisii este consilierul @uridic al >SI=. Comisia poate 1otr- : a 7dmiterea contestaiei sau cererii de revocare dispun&nd acordarea #revetului de invenie ori respin erea cererii sau trimiterea cau!ei de ree0aminare -n serviciul de specialitate al >SI=. # Respin erea contestaiei sau cererii de revocare. Lotr&rile de respin ere' luate de comisia de ree0aminare pot )i atacate la 9ri#unalul municipiului Bucure(ti -n termen de *2 de !ile de la comunicare. >SI= poate proceda din o)iciu la revocarea 1otr&rilor sale pentru ne-ndeplinirea prevederilor le ii dar numai p&n la comunicarea 1otr&rii. Dac >SI= 1otr(te acordarea #revetului de invenie acesta va )i eli#erat de ctre directorul eneral al >SI=. Brevetele se -nscriu -n re istrul naional al #revetelor de invenie. Dup eli#erarea #revetului de invenie' titularul datorea! ta0e pe perioada de la data depo!itului p&n la eli#erarea #revetului con)orm le ii. Perioa)a )e va+a/i+i$a$e a /reve$*+*i Aerioada de vala#ilitate a #revetului e0prim durata de timp -n care protecia le al a inveniei este actual. 7ceast durat este re lementat di)erit -n )uncie de caracterul #revetului. Aerioada de vala#ilitate este de "2 de ani . Aerioada de vala#ilitate -ncepe s cur de la data constituirii depo!itului naional re lementar. 9ermenele care sta#ilesc perioada de vala#ilitate a #revetului se calculea! potrivit normelor de procedur civil. @n,e$area (erioa)ei )e va+a/i+i$a$e a /reve$*+*i
;6

%ncetarea perioadei de vala#ilitate a #revetului' marc1ea! momentul -n care rstimpul de vala#ilitate al #revetului a -ncetat sau -mpre@urrile -n care drepturile care decur din #revet se stin . Cau!ele care duc la -ncetarea vala#ilitii #revetului de invenie sunt cele care determin -ncetarea drepturilor ce decur din #revet (i se concreti!ea! -n : A. Cau(e de stin%ere a drepturilor ce decur% din brevetul de inven&ie' sunt urmtoarele : $ e0pirarea duratei de protecie' $ renunarea titularului de #revet. ,xpirarea -mplinirea termenului de vala#ilitate a #revetului . +enun&area mani)estarea de voin prin care titularul de #revet de invenie' -nainte de e0pirarea #revetului -(i a#andonea! dreptul asupra #revetului su. La #revet pot renuna numai titularii acestuia. C&nd e0ist mai muli titulari' )iecare dintre ace(tia tre#uie s renune e0pres la dreptul respectiv. >#iectul renunrii poate )i numai #revetul' iar durata renunrii prive(te perioada p&n la e0pirarea #revetului' rstimp -n care dac nu ar )i intervenit renunarea' #revetul )iind -n vi oare' vala#ilitatea acestuia s$ar )i meninut. Renunarea poate )i total $ c&nd vi!ea! revendicrile -n totalitate' sau parial c&nd se re)er numai la o parte din ele. Renunarea poate s priveasc o invenie principal sau una complementar' ori pe am#ele deodat. Renunarea ca act unilateral de voin este -n a)ara anulrii pentru vicii de consimm&nt irevoca#il (i tre#uie s )ie redactat -n scris (i semnat de autorul sau autorii ei. Declaraia de renunare tre#uie depus la >SI= (i -nre istrat. Comisia care a e0aminat (i a acordat #revetul dup ce veri)ic le alitatea renunrii' 1otr(te motivat asupra admiterii sau respin erii cererii respective. Arin renunare drepturile titularului se stin numai pentru viitor. Aentru perioada trecut cuprins -ntre -nceperea vala#ilitii #revetului (i data renunrii' #revetul -(i produce toate e)ectele @uridice prev!ute de le e. Data care determin momentul -n care e)ectele @uridice ale renunrii se produc este data -nre istrrii cererii de renunare la >SI=. Din acest moment renunarea este opo!a#il terilor' invenia devenind pu#lic iar titularul de #revet (i$a a#andonat drepturile. >. "ecderea din drepturile conferite de brevet Decderea din drepturi este o consecin suportat de titularul de #revet -n situaia -n care nu$(i plte(te ta0ele le ale' datorate anual pentru meninerea -n vi oare a #revetului. Aotrivit art. :; alin. * din le e decderea se pu#lic -n Buletinul >SI=. Aentru persoanele )i!ice sau @uridice strine ta0ele se datorea! -n valut. C. Cau(e de anulare Fiind un act @uridic' -n situaia -n care #revetul nu a )ost -ntocmit -n con)ormitate cu dispo!iiile le ale' acesta poate )i lovit de nulitate. 7nali!a cau!elor de nulitate ne duc la conclu!ia c suntem -n pre!ena unei nuliti a#solute. 7cestea sunt :
,2

$ ne#reveta#ilitatea investiiei -n situaia -n care invenia contravine ordinii pu#lice (i #unelor moravuri. $ ne-ndeplinirea condiiilor le ale pentru e0istena inveniei #reveta#ile. Nulitatea poate )i invocat de orice persoan interesat (i poate )i )cut -n tot cursul duratei de vala#ilitate a #revetului (i se @udec de ctre 9ri#unalul municipiului Bucure(ti. Lotr&rile @udectore(ti prin care se anulea! #revetul se -nre istrea! la >SI= (i se pu#lic -n termen de *2 de !ile. TRANSEITEREA DREPTURILOR REGERITOARE LA INHENII 9ransmiterea drepturilor nscute din crearea unei invenii se poate )ace at&t pe cale succesoral le al sau testamentar c&t (i prin acte -ntre vii 3 inter vivos) respectiv prin cesiune sau prin liceniere. Cesiunea este convenia prin care titularul dreptului la acordarea #revetului ori titularul dreptului asupra #revetului transmite -n tot sau -n parte' ratuit sau oneros' drepturile sale nscute din invenie' unei alte persoane. Cesiunea este total dac se transmit drepturile -n inte ralitatea lor iar parial c&nd se transmit numai o parte din aceste drepturi. Cesiunea poate )i parial : $ din punct de vedere teritorial' dac se re)er la limitarea la o parte din teritoriu' $ din punct de vedere al aplicaiilor' dac invenia este suscepti#il de mai multe aplicaii (i numai o parte dintre acestea )ormea! o#iectul transmiterii' $ din punct de vedere al coninutului dreptului transmis c&nd cesiunea poate s se re)ere' spre e0emplu' numai asupra dreptului e0clusiv de a )a#rica produsul #revetat cu pstrarea dreptului de a comerciali!a acele produse. %n toate ca!urile cesiunea parial se traduce printr$o coproprietate asupra #revetului. Cesiunea este oneroas c&nd se -nc1eie contra unui ec1ivalent (i enerea! pentru cedent o#li aia de a aranta vala#ilitatea #revetului la data transmisiunii' )r a )i inut de vreo aranie a valorii comerciale a inveniei. Cesiunea ratuit are loc -n ipote!a -n care cedentul acionea! dintr$o intenie de li#eralitate. Cesiunea se poate re!ilia sau re!oluiona potrivit re ulilor de drept comun. Cesiunea drepturilor la acordarea #revetului' -n ca!ul inveniilor li#ere poate )i consimit odat cu -nre istrarea acesteia' ori -n cursul e)ecturii procedurii de acordare a #revetului. Cesiunea dreptului asupra #revetului poate )i consimit de cei -n drept doar dup acordarea #revetului. Aoate )i de drept comun c&nd titularul -(i poate transmite dreptul cui dore(te' sau special c&nd titularul nu$(i poate cesiona dreptul dec&t unei instituii speciali!ate. Licena poate )i e0clusiv sau nee0clusiv. Deoarece inveniile au o importan deose#it pentru pro resul te1nic al unei ri' interesul eneral este ca orice invenie s )ie pus -n aplicare. Le ea prevede c la cererea oricrei persoane interesate 9ri#unalul municipiului Bucure(ti poate acorda o licen o#li atorie la e0pirarea unui termen de : ani de la -nre istrarea cererii de
,1

#revet sau a unui termen de * ani de la eli#erarea #revetului socotindu$se termenul care e0pir cel mai t&r!iu. 7ceast licen se acord numai -n situaia -n care invenia nu a )ost aplicat sau insu)icient aplicat pe teritoriul Rom&niei' iar titularul #revetului nu poate s @usti)ice inaciunea (i nici nu s$a a@uns la o -nele ere cu acesta. Licen&a obli%atorie este -ntotdeauna nee0clusiv (i este acordat -n condiii determinate -n ceea ce prive(te durata' nivelul redevenelor (i drepturilor #ne(ti cuvenite inventatorului. 7ceast licen se -nre istrea! la >SI= (i produce e)ecte din momentul -nre istrrii. Aoate )i retras tot de ctre 9ri#unalul municipiului Bucure(ti -n situaia -n care #ene)iciarul ei nu respect condiiile de e0ploatare a inveniei -n condiiile sta#ilite. Ei0+oa,e+e )e a(6rare a )re($*ri+or (rivin) invenii+e 7prarea drepturilor privind inveniile se poate )ace prin mi@loace de drept administrativ' de drept civil (i<sau de drept penal. =i@loacele de drept administrativ vi!ea! posi#ilitatea contestrii 1otr&rilor >SI= prin cereri de revocare adresate or anului emitent (i soluionate de ctre acesta. >SI= este or an uvernamental (i are competen eneral pe -ntre teritoriul Rom&niei -n privina inveniilor' mrcilor' denumirilor eo ra)ice (i a celorlalte elemente care pot )ace o#iectul dreptului de proprietate industrial. >SI= repre!int Rom&nia -n relaiile cu celelalte or anisme internaionale similare (i cu or ani!aia mondial a proprietii industriale. Comisiile din cadrul >SI=' des)(oar o activitate @urisdicional administrativ iar 1otr&rile acestor comisii pot )i atacate cu recurs la 9ri#unalul municipiului Bucure(ti. =i@loacele de drept penal vi!ea! )aptele care constituie in)raciuni -n acest domeniu. Le ea nr. ,:<1661 sta#ile(te care sunt in)raciunile -n acest domeniu ast)el : 1 con)orm dispo!iiilor art. ;? din le e' -nsu(irea )r drept' -n orice mod' a calitii de inventator constituie in)raciune (i se pedepse(te cu -nc1isoare de la , luni la " ani sau cu amend. " con)orm dispo!iiilor art. ;+ din le e' constituie in)raciune contra)acerea care -n sensul le ii este de)init ca )a#ricarea' utili!area sau punerea -n circulaie' )r drept' a o#iectului unui #revet sau al unui alt drept decur &nd din #revet -n cursul duratei de vala#ilitate. Sv&r(irea acestei in)raciuni se pedepse(te cu -nc1isoare de la * luni la " ani sau cu amend. * con)orm dispo!iiilor art. ,1 din le e' constituie in)raciune (i se pedepse(te cu -nc1isoare de la * luni la " ani sau cu amend' divul area de ctre personalul >SI= (i de ctre persoanele care e)ectuea! lucrri -n le tur cu inveniile' a datelor cuprinse -n cererile de #revet p&n la pu#licarea lor. 7ciunea penal se pune -n mi(care la pl&n erea preala#il a prii vtmate. =i@loacele de drept civil (i procesual civil se concreti!ea! prin aciunile civile care pot avea ca o#iect urmtoarele : 1 aciunea -n anulare a #revetului' aciune care este de competena e0clusiv a 9ri#unalului municipiului Bucure(ti.
,"

" aciuni care sunt de competena instanelor @udectore(ti con)orm prevederilor codului de procedur civil cu privire la competen : a cele privitoare la calitatea de autor sau titular de #revet' # cele privind alte drepturi decur &nd din #revete de invenie dec&t calitatea de autor' c cele privind drepturile patrimoniale le ate de contractele de cesiune (i licen' d cele privind drepturile patrimoniale -n ca!ul inveniilor de serviciu' e cele privind dreptul de in)ormare al inventatorului (i la asisten din partea unitii -n ca!ul inveniilor de serviciu. %n ca!ul sv&r(irii unei in)raciuni din cele amintite' partea vtmat are dreptul s cear recuperarea pre@udiciului su)erit -n urma comiterii in)raciunii' -n condiiile dreptului comun. 7ciunile civile enumerate mai sus nu sunt supuse ta0ei de tim#ru. Le ea prevede c' -n situaia -n care printr$o 1otr&re @udectoreasc de)initiv se constat c o alt persoan dec&t cea care )i urea! -n #revetul de invenie este -ndreptit la acordarea #revetului' >SI= are o#li aia s eli#ere!e #revetul persoanei -ndreptite (i s )ac pu#lic aceast sc1im#are. Spre deose#ire de celelalte state europene' noi nu avem un cod al proprietii industriale (i nu dispunem de tri#unalele de #revete tri#unale speciali!ate. /ste necesar a se lua o serie de msuri le islative care s reali!e!e apropierea sistemului european -n acest domeniu (i de >)iciul /uropean de Brevete or anism care are printre atri#uiile sale (i or ani!area unor cursuri de per)ecionare a ma istrailor -n acest domeniu. Regi#*+ in$ernaiona+ a+ invenii+or Convenia de la Aaris 1++* a sta#ilit urmtoarele principii : 1 Arincipiul tratamentului naional potrivit cruia ceteanul unei ri mem#re a Uniunii se #ucur' re)eritor la drepturile privind inveniile' -n oricare din statele unioniste de tratamentul pe care rile respective -l aplic naionalilor lor. 7ceast re ul )undamental denumit (i principiul asi ilrii strinilor cu na&ionalii' asimilea! -n ceea ce prive(te protecia le al acordat inveniei pe strinul cetean al unui stat unionist cu ceteanul oricreia din statele mem#re ale uniunii. " Arincipiul asi urrii prioritii convenionale care se re)er la recunoa(terea dreptului de prioritate -n )avoarea resortisanilor Uniunii care au depus -ntr$una din rile mem#re ale Uniunii o cerere de #revet de invenie. 7cest principiu este c1eia -ntre ului sistem al Conveniei de la Aaris. Con)orm acestui principiu' prioritatea se na(te din primul depo!it al unei cereri de #revet de invenie -ntr$o ar a Uniunii' a(a cum este consacrat -n art. : lit. a' alin. 1 din Convenie (i permite depuntorului sau succesorului su -n drepturi de a e)ectua unul sau mai multe depo!ite' av&nd acela(i o#iect -n oricare alt ar a Uniunii' )r ca acestea sau )aptele petrecute -n intervalul care s$a scurs de la e)ectuarea primului depo!it s$i )ie opo!a#ile. Aentru a da na(tere unui drept de prioritate' primul depo!it tre#uie s )ie un depo!it naional' cu alte cuvinte un depo!it care -ndepline(te condiiile cerute de conveniile internaionale #ilaterale sau multinaionale -nc1eiate -ntre rile uniunii.
,*

Qin&nd cont de prevederile Conveniei de la Aaris' le ea rom&n re lementea! -n art. :; :, modul -n care se poate )ace #revetarea -n strintate a inveniilor create de persoane )i!ice rom&ne' sta#ilind urmtoarele re uli : a autorii inveniilor tre#uie s -nre istre!e cererea de #revet de invenie la >SI= (i apoi s cear #revetarea -n strintate 3primul depo!it tre#uie )cut -n ar)' # -n ca!ul inveniilor din domeniul aprrii (i si uranei naionale care au un caracter secret' #revetarea -n strintate se )ace numai cu apro#area instituiilor care le$au atri#uit acest caracter secret. %n vederea #revetrii -n strintate a inveniilor' persoanele )i!ice -ndreptite pot #ene)icia de credite -n valut pentru plata ta0elor' ceea ce -nseamn c inventatorul este o#li at s plteasc ta0ele -n valut. Aentru a$(i produce e)ectele acest al doilea principiu presupune -ndeplinirea urmtoarelor cerine : o prim cerere de #revet tre#uie s )ie depus -ntr$o ar a Uniunii indi)erent dac -n #a!a acelei cereri a )ost sau nu eli#erat #revetul. 7precierea primului depo!it se )ace potrivit re ulii locus re%it actu cu privire la )orma sau re ularitatea depo!itului. Depunerea depo!itului ulterior tre#uie s priveasc o invenie identic cu cea cuprins -n primul depo!it (i s )ie constituit -ntr$un stat al Uniunii. Invocarea prioritii tre#uie s se )ac de ctre titulari sau succesorii lor -n drepturi odat cu depunerea cererii de #revet de invenie. Arioritatea invocat tre#uie s )ie con)irmat prin actele de prioritate. 9ermenul de prioritate de 1" luni -ncepe s cur din !iua depo!itului primei cereri )r ca acea !i s )ie cuprins -n calcul' iar dac ultima !i este o !i nelucrtoare' termenul e0pir -n prima !i lucrtoare care urmea!. Scopul urmrit de Convenie prin consacrarea dreptului de prioritate a )ost acela de a asi ura protecia internaional a investiiilor' imposi#il de reali!at numai prin arantarea tratamentului naional. * Arincipiul consacrrii dreptului moral al inventatorului potrivit cruia' inventatorului i se recunoa(te dreptul de a i se meniona calitatea sa' c&t (i numele (i prenumele -n #revetul acordat' -n pu#licaii sau documente ce privesc invenia. : Arincipiul sancionrii a#u!ului de monopol' re ul care permite rilor resortisante s re lemente!e su# )orma licenelor o#li atorii sancionarea titularilor de #revet care )ie nu e0ploatea!' )ie e0ploatea! insu)icient invenia #revetat de care dispune. ; Arincipiul recunoa(terii imunitii ve1iculelor terestre' navale (i aeriene' care includ -n structura lor lucrri reali!ate prin )olosirea unor invenii #revetate 3principiul se re se(te -n le ea rom&n la art. *?) 7cordul de la La a 16:? acord care a avut drept scop crearea (i or ani!area institutului internaional de #revete cu sediul la La a institut devenit Direcia >)iciului /uropean de Brevete' o)iciu care are ca atri#uie principal' eli#erarea de avi!e asupra noutii inveniilor propuse pentru #revetare. Convenia de la Strass#our 16,* care a intrat -n vi oare -n au ust 16+2 (i a avut ca o#iect uni)icarea unor elemente ale #revetelor de invenie. >#iectul uni)icrii -l )ormea! -n principiu condiiile de #reveta#ilitate (i e)ectele #revetului. %n ce prive(te
,:

condiiile de #reveta#ilitate au )ost reinute cele * condiii' iar revendicrile au )ost considerate ca determin&nd limita proteciei. 7ran@amentul de la Strass#our 16?1 este important deoarece cu aceast oca!ie s$a -nc1eiat un aran@ament pentru clasi)icarea internaional a #revetelor' clasi)icare care se )ace -n )uncie de o#iectul lor (i )acilitea! cercetrile de anterioritate. Uniunea a pu#licat (i un 1id pentru utili!area clasi)icrii internaionale a #revetelor (i a ela#orat instruciuni pentru cercetrile de anterioritate (i pentru u!ul clasi)icrilor. 9ratatul de la Sas1in ton este tratatul de cooperare -n materie de #revete -nc1eiat la Sas1in ton -n 16?2' intrat -n vi oare -n 16?+' (i a avut ca o#iect or ani!area unui sistem caracteri!at printr$un depo!it unic de cerere de #revet de invenie cu o cercetare internaional de natur s sta#ileasc stadiul te1nicii' precum (i un e0amen preliminar internaional. 7ceste trei elemente sunt rupate -n " )a!e dintre care prima 3depo!itul (i cercetarea internaional) este o#li atorie' iar cea de a doua 3e0amenul preliminar internaional) este )acultativ. Con$ra,$*+ )e InoJ2:oJ /0presia de 4KnoP$1oP5 este de ori ine american (i -nseamn a (ti cum s )aci 3to KnoP 1oP to do it) sau desemnea! o de0teritate. Iniial sensul e0presiei se limita la a desemna o aptitudine nscut sau do#&ndit care permitea e0ecutarea unei lucrri' dar odat cu trecerea timpului acest sens s$a e0tins inclu!&nd elemente de ordin intelectual ca e0periena (i competena. /0presia de 4KnoP$1oP5 a )ost prima dat )olosit -n US7 -n 161,' dup care a ptruns (i -n /uropa -n Frana e0presia 4savoir$)aire5 are acela(i sens (i coninut cu e0presia american (i este )olosit )recvent. %n literatura de specialitate' c&t (i activitatea unor or anisme internaionale a stat preocuparea pentru de)inirea acestei noiuni. De)iniii date : 1 TnoP$1oP C un ansam#lu de noiuni' cuno(tine (i e0perien necesare )a#ricrii unui produs sau punerii -n aplicare a unui procedeu. " Tnou$1oP C ansam#lu de cuno(tine #reveta#ile sau ne#reveta#ile dar ne#revetate necesare )a#ricrii' )uncionrii' -ntreinerii sau comerciali!rii unor produse sau ela#orrii (i )uncionrii unor te1nolo ii ori procedee. Din de)iniii re!ult c KnoP$1oP ul este alctuit din elemente a#stracte ca a#iliti' e0perien' cunoa(tere' elemente intelectuale care pot avea un suport material ca : o#iecte' planuri' sc1ie sau alte documente. 7(a cum s$a artat' de cele mai multe ori' elementul intelectual nu poate )i separat de suportul material. /senial este c KnoP$1oP $ ul nu este niciodat #revetat' ceea ce -nseamn c nu este divul at. Inveniile devenind tot mai comple0e (i so)isticate descrierea lor este adesea insu)icient' pentru a le putea pune -n practic. De aceea este necesar -nc1eierea unor contracte de KnoP$1oP. %n practic' contractele de comunicare de KnoP$1oP sunt -n
,;

mod curent contracte de licen de KnoP$1oP' iar clau!ele -nscrise -n aceste contracte sunt -n eneral' )ormulate dup modelul celor de licen purt&nd asupra unor drepturi de proprietate intelectual. 7cest contract' poate )i de)init ca )iind o convenie prin care pentru plata unor redevene' datorie plti#il su# )orm de cote' se transmit cuno(tine te1nice ne#revetate care repre!int o noutate relativ' su#iectiv (i implic un anumit secret' alt)el spus convenia prin care se transmite documentaia te1nic a unei invenii. Caracterele @uridice ale acestui contract sunt : 1 nu este un contract re lementat printr$o le e special (i deci se aplic re ulile de drept comun' " este un contract al crui o#iect presupune o noutate relativ 3se raportea! doar la prile conveniei) (i su#iectiv 3se determin numai -n )uncie de cuno(tinele te1nice ale prilor). * un contract al crui o#iect repre!int un secret speci)ic )a de secretul cerut unei soluii #reveta#ile -n -nelesul c nerespectarea lui duce de o#icei la diminuarea valorii KnoP$1oP ului (i nu la des)iinarea lui. >#li aia principal la care d na(tere contractul este acela de transmitere a KnoP$1oP$ului ' adic a cuno(tinelor (i soluiilor noi ' secrete ' su#staniale (i identi)icate ' deinute de un comerciant cedent ' utile -n industrie ' comer sau servicii .

,,