Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
82Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Omraam Mikhael Aivanhov-Alchimia sau cautarea perfectiunii

Omraam Mikhael Aivanhov-Alchimia sau cautarea perfectiunii

Ratings:

4.75

(1)
|Views: 3,328|Likes:
Published by SinapX

More info:

Published by: SinapX on Feb 05, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/01/2015

pdf

text

original

 
 
 ALCHIMIA sau CĂUTAREA PERFECŢIUNII 
 
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
 
 
 
Tabla de materiiCap.I
Alchimia spirituală.........................................................1
Cap.II
Arborele uman...............................................................5
Cap.III
Caracter şi temperament................................................8
Cap.IV
Moştenirea regnului animal...........................................11
Cap.V
Teama..........................................................................14
Cap. VI
Clişeele........................................................................17
Cap. VII
Altoiul.........................................................................20
Cap. VIII
Utilizarea energiilor.....................................................23
Cap. IX
Sacrificiul, transmutarea materiei...............…..............26
Cap. X
Vanitate şi glorie divină...............................…............31
Cap. XI
Orgoliu şi smerenie.....................................................35
Cap. XII
Sublimarea forţei sexuale............................................39
 
 Cap I
ALCHIMIA SPIRITUALĂ
 Se întâmplă câteodată să vină la mine cineva pentru a mi se plânge că nu reuşeşte să scape deun viciu care îl chinuie. Săracul de el, a încercat de sute de ori dar nici o dată nu a reuşit. Atunci îispun: “Ei bine, dar asta e minunat, este de-a dreptul formidabil! Asta dovedeşte pur şi simplu câtsunteţi de puternic!” Mă priveşte uluit şi se întreabă dacă nu cumva îmi bat joc de el. Atunci îi spun: Nu, deloc, nu râd de dumneata, dar pur şi simplu dumneata nu-ţi dai seama de propria forţă. - Dar care forţă? Eu nu reuşesc niciodată, sunt mereu victimă şi asta este o dovadă că sunt slab. - Ba nu, nugândeşti corect. Să analizăm cum s-au petrecut lucrurile şi ai să înţelegi că nu glumesc deloc. Cine aformat viciul acesta?... Dumneata. La început el n-a fost mai mare ca un bulgăre de zăpadă pe care-l puteai ţine în palmă. Dar jucându-te mereu cu el, adăugându-i puţină zăpadă, distrându-te să-lrostogoleşti, să-l împingi, a tot crescut până a ajuns cât un munte care acum nu te mai lasă să trecimai departe. La început şi viciul de care te plângi nu a fost decât un mic gând, dar l-ai întreţinut, l-aialimentat, l-ai “rostogolit” şi acum te simţi strivit de el. Ei bine, eu mă minunez de forţa dumitale,dumneata ţi-ai construit acest viciu, eşti tatăl lui, este fiul dumitale şi este atât de zdravăn că nu maireuşeşti să-l pui la pământ. De ce nu te bucuri? - Păi, cum să mă bucur? - Ai citit cartea lui Gogol,“Taras Bulba”? - Nu. - Ei bine, ţi-o povestesc eu. Bineînţeles, povestea este mult mai lungă.Taras Bulba era un cazac bătrân care îşi trimisese cei doi fii să studieze la seminarul dinKiev, unde au rămas trei ani. La reîntoarcere, erau doi flăcăi voinici. Fericit că-i revede, îşimanifestă dragostea părintească, în glumă, (cazacii se pare că au un fel al lor, foarte special, de a-şimanifesta dragostea!) le-a dat un brânci. Dar băieţii n-au luat-o ca pe o glumă, au ripostat şi l-au pus pe tatăl lor la pământ. Când s-a ridicat, puţin cam şifonat, Taras Bulba nu a fost câtuşi de puţinsupărat, din contră, a fost mândru că a fost în stare să facă doi fii atât de zdraveni.“Şi atunci, de ce nu eşti şi dumneata la fel de mândru ca şi Taras Bulba când vezi că fiuldumitale te-a pus la pământ? Dumneata eşti tatăl, dumneata l-ai hrănit, l-ai întărit prin gânduriledumitale, prin dorinţele dumitale: deci eşti foarte puternic. Dar, dacă vrei, iată cum îl poţi învinge.Cum procedează un tată care vrea să-şi cuminţească fiul care face nebunii. Nu-i mai dă bani, şi fiul,lipsit de mijloace este nevoit să reflecteze şi să-şi schimbe comportamentul. Atunci, dumneata de cesă îţi mai întreţii fiul? Ca să-ţi ţină piept? Haide, strânge-i puţin şurubul! Din moment ce dumneata l-ai adus la viaţă, ştii că ai putere asupra lui. Altfel toată viaţa te vei lupta cu el sau vei suferi, fără casă găseşti niciodată mijlocul potrivit de a ieşi din dificultate”.Din păcate, sunt prea puţini aceia care ajung să privească lucrurile astfel. Se luptă cudisperare cu anumite tendinţe negative care se manifestă în ei fără să-şi dea seama că pentru a ajungeacolo, au fost foarte puternici. Cu cât duşmanul din voi este mai puternic, cu atât aceasta dovedeştecă forţa voastră este mai mare. Da, acesta este modul în care trebuie să gândiţi.Observaţi numai cât sunteţi de crispaţi când luptaţi cu voi înşivă şi câte greutăţi întâmpinaţi;se dă o bătălie grozavă în voi şi această bătălie vă umple de contradicţii. De obicei consideraţi că totceea ce este inferior în voi vă este duşman şi vreţi să-l ucideţi; dar acest duşman este foarte puternic,căci îl căliţi de sute de ani în lupta pe care o purtaţi contra lui şi cu fiecare zi el devine tot maiameninţător. Este adevărat că avem duşmani care trăiesc în noi, dar dacă ei ne sunt duşmani, estevina noastră care nu suntem alchimişti destul de pricepuţi pentru a transforma totul.Ce spune Apostolul Pavel ? “Mi s-a înfipt o ţeapă în carne. De trei ori l-am rugat peMântuitor să mi-o îndepărteze şi El mi-a spus: “Iertarea mea să-ţi fie de ajuns, căci puterea mea seîmplineşte în slăbiciune”. Cel care simte o slăbiciune în trupul, inima sau mintea sa, se crede sărăcit,dar se înşeală, căci această slăbiciune din el poate fi izvor de bogăţii. Dacă toate dorinţele i-ar fisatisfăcute, ar rămâne pe loc. Pentru ca să progreseze, el trebuie să se simtă îmboldit, înţepat, şitocmai această imperfecţiune, această ţeapă înfiptă în carnea lui este cea care îl obligă să lucreze înadâncime, să se apropie de Ceruri, de Domnul. Cerul lasă să avem anumite slăbiciuni tocmai ca elesă ne împingă spre munca spirituală, căci ceea ce este în aparenţă o slăbiciune, este în realitate oforţă.Trebuie să punem la muncă slăbiciunile noastre, pentru ca ele să ne fie utile. Vă miraţi şispuneţi: “Dar bine, slăbiciunile trebuie să le dăm la fund, să le anihilăm!”. Încercaţi şi veţi vedea

Activity (82)

You've already reviewed this. Edit your review.
Avenue2002 liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
razvan187 liked this
Niţă Borşan liked this
Papuc Adam Alina liked this
Iulius Cezar liked this
nemuritorul liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->