Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 1

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Proiectul
~Educaie de calitate n mediul rural din Moldova

FORMAREA PROFESORILOR
PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI MODERNIZAT
DE LICEU
LIMBA SI LITERATURA ROMN
Suport de curs

Elaborat de: Olga Cosovan


CUPRINS:
I. Structura si Iunciile Curriculumului modernizat ( 2010 )
II. Concepia didactic a disciplinei
III. Metodologia Iormrii competenelor si proiectarea didactic
IV. Corelarea competenelor-subcompetenelor-coninuturilor-tipurilor de activiti
V. Proiectarea unei uniti de nvare, centrate pe Iormarea competenelor elevilor
VI. Strategii didactice de predare-nvare-evaluare
VII. Recomandri metodice de utilizare a manualelor, echipamentului si a altor materiale existente
(inclusiv dotrilor din proiectul ECMRM) n procesul de modernizare a curriculumului
modernizat



Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 2
I. STRUCTURA SI FUNCIILE CURRICULUMULUI MODERNIZAT (2010)

1. Argumente pentru modernizare
Schimbarea curent este dictat de racordarea nvmntului preuniversitar la standarde
europene si, mediat, la centrarea pe competene. Nu este doar un slogan la mod, este o opiune
pedagogic pentru care Catedra Republican de Limb si Literatur Romn s-a pregtit pe parcursul
mai multor ani. ntrebarea mereu actual, De ce invm literatura (roman, universal etc.) / limba,
nu-si gseste un rspuns adecvat n cunoasterea unor texte literare, orict de apreciate ar Ii ele, nici n
cunoasterea unor reguli sau capacitatea de a analiza o structur gramatical. Formarea / dezvoltarea
unor competene este ceea spre ce tinde nvmntul: Non scholae, sea vitae aiscimus - ceea ce rmne
dup ncheierea situaiei scolare, ca obisnuin sau necesitate de a citi, scrie, discuta, comunica n
ansamblu: competenele de lectur, competenele valorice, cele lingvistice n multiplele lor
maniIestri.
Cu alte cuvinte, procesul de studiu se Iocuseaz pe posibilitatea de a aplica ceea ce nva elevul la
scoal n practica lui cotidian si perspectiva de utilizare a cunostinelor respective ulterior. n situaia
cresterii enorme a volumului de inIormaie, nu cel care o stie / ine minte / prezint la prima solicitare
este cstigtorul, ci acela care stie unde o gseste si pentru ce i este util, ce Iace ulterior cu aceast
inIormaie.
Remarcm tot aici c Iormarea de competene, la etapa de liceu, vizeaz si pregtirea pentru
eventualele studii universitare. Reduse la 3 sau 4 ani, dar construite n baza a 12 ani de liceu, acestea
reclam anumite competene reale de munc intelectual, competene de utilizare a tehnologiilor
avansate n practica educaional.
S-a ncheiat, la scar naional, elaborarea standardelor, care au Iost racordate la competenele
europene si din care au derivat clar competenele speciIice disciplinei. Faptul implic anumite
modiIicri de viziune asupra procesului si o promovare mai insistent a transdisciplinaritii n
Iormarea real a competenelor.
Mediile pedagogice au asimilat si snt gata s implementeze centrarea demersului educaional
pe elev, Ir de care ideea de Iormare a competenelor este diminuat.
Snt 10 / 11 ani de experimentare a Curriculumului Naional si se pot Iace niste bilanuri
relevante n raport cu prevederile curriculare, posibilitatea de a le realiza sau evalua. Activitatea
grupurilor de lucru la evaluarea curriculumului s-a soldat cu recunoasterea unor incoerene, iar analiza
Icut de practicieni, sugestiile venite de pe teren au remarcat unele posibiliti de descongestionare
real a curriculumului.

2. Modificri eseniale
Metodologia abordrii si a construciei curriculare: renunarea la obiective-cadru si obiective de
reIerin nu este o procedur mecanic de substituie a obiectivelor prin competene, competene
speciIice si subcompetene, ci impune conturarea unei viziuni globale asupra studiului limbii si
literaturii n liceu, n care si-ar gsi locul activiti destul de ,detasate de educaia lingvistic si
educaia literar-artistic (EL si ELA snt, oarecum, ziua de ieri a predrii limbii si literaturii). Demersul
trebuie s ias din ,zona de conIort, unde toate snt mai mult sau mai puin clare, din predarea
literaturii pentru cunoasterea literaturii, si s riste n abordarea sau ncercarea de a Iorma / dezvolta
competene precum:



Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 3
Competene digitale, n domeniul tehnologiilor informaionale yi comunicaionale (TIC)
Competena de a utiliza, n situaii reale, anumite instrumente cu aciune digital, ce Iaciliteaz
studiul limbii si literaturii romne n liceu: este deschiderea spre bibliotecile virtuale, spre sursele de
documente disponibile si accesibile n varianta electronic.
Competena de a crea documente cu un caracter comunicativ si inIormaional, prin utilizarea
anumitor servicii electronice, inclusiv reeaua Internet: este un aspect din Iormarea competenei de
comunicare, Ir de care omul contemporan (si mai ales adolescentul) nu se poate integra n comuniti
de instruire sau de munc.
Formarea competenei, spre care ne ndreptm, impune depsirea parametrilor unei lecii si
reclam conjugarea eIorturilor mai multor discipline si activiti de nvare, esalonate pe perioade
mari. Nu o lecie Iormeaz o competen, ci o suit de lecii de la diIerite materii contribuie la
Iormarea sau dezvoltarea ei.
ModiIicarea structurii n raport cu variantele precedente si pstrarea structurii unitare a) pentru
diIerite etape de scolarizare (scoal primar gimnaziu liceu) si b) pentru toate disciplinele. Este un
avantaj c toate disciplinele de studiu au pornit de la aceleasi competene-cheie n elaborarea
competenelor speciIice disciplinei; iat de ce materii precum Iizica, chimia plaseaz n seria de
competene si comunicarea ntr-un limbaj speciIic domeniului.
Schimbri de proiectare a demersului: abordarea holistic a disciplinei si orientarea ei spre
Iinaliti importante pentru via reclam, pe dimensiunea liceului, o proiectare calendaristic, pentru
ntreg anul / semestrul si una pe uniti de nvare, care va cuprinde teme sau module orientate spre
Iormarea competenei. AstIel, n capul listei vin competenele speciIice disciplinei, urmate de
subcompetenele pentru clasa dat, proIesorul Iiind acela care alege coninuturile potrivite pentru
Iormarea competenei respective. Proiectarea anual (sau varianta de lucru anterioar acestei
proiectri) trebuie s aib aspectul de matrice, n care s se regseasc toate subcompetenele pentru o
clas (s zicem, pe o coloan, vertical) si toate coninuturile prevzute de curriculum n aceast clas.
Nu credem c raportul va Ii 1 subcompeten: 1 unitate de coninut. Pe de o parte, lucrul la clas, n
limitele unei uniti de coninut, se va orienta spre Iormarea si dezvoltarea ctorva subcompetene, pe
de alt parte, proIesorul va reveni la aceeasi subcompeten n diIerite uniti de coninut.
Schimbrile de coninut snt minime. Deoarece nu coninuturile snt cheia de bolt a
demersului, ci competenele, acestea s-au modiIicat parial la sugestia proIesorilor practicieni, mai cu
seam n direcia excluderii unor subiecte, care nu au relevan pentru studiile liceale si care se
ncadreaz mai coerent n studiile universitare la Iilologie. Ct priveste lista de autori si texte, ea
rmne si n continuare deschis, urmnd ca proIesorul s decid ce texte vor studia detaliat, ce va
recomanda pentru lectur sau dac va oIeri pentru analiz un text din aIara listei.
O inovaie a actualului curriculum este recomandarea textelor pentru memorare
- Se recomand ca elevii s memorizeze urmtoarele tipuri de texte literare:
Clasa a X-a: 5 poezii lirice; dou Iragmente de text epic (1 / 2 pagin); un Iragment de
text dramatic (un rol ntr-un dialog).
De exemplu:..................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Clasa a XI-a: 5 poezii lirice; dou Iragmente de text epic (1 / 2 pagin);
De exemplu:..................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Clasa a XII-a: 5 poezii lirice; dou Iragmente de text epic (1 / 2 pagin).
De exemplu:..................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 4
Selecia acestor texte se va Iace prin acordul proIesorilor cu elevii si se va stabili modalitatea de
evaluare.

3. Baza normativ a modernizrii curriculumului
Elaborarea curriculumului modernizat a Iost motivat de evaluarea variantei anterioare.
Varianta propus de grupurile de lucru n decembrie 2009 - proiectul de curriculum modernizat - a Iost
supus analizei, discutat public n varii circumstane, recenzat si aprobat la sedina Consiliului Naional
pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 21 aprilie 2010; prin Ordinul Ministerului Educaiei nr.
244 din 27 aprilie 2010. Curriculumul modernizat intr n uz de la 1 septembrie 2010 concomitent la
toate clasele liceale.


4. Structura yi componentele
Curriculumul respect structura-tip, recomandat, n procesul elaborrii, pentru toate
disciplinele, si conine:
I. Preliminarii
II. Competene-cheie
III. Competene-cheie si competene transdisciplinare pentru treapta liceal de nvmnt
IV. Competene speciIice Iormate / dezvoltate prin limba i literatura roman ca disciplin
scolar
V. Repartizarea orientativ a unitilor de coninut si a unitilor de timp pe clase
VI. Competene speciIice si subcompetene Iormate / dezvoltate prin limba i literatura
roman , uniti de coninut recomandate, activiti de nvare si de evaluare
VII. Strategii didactice: orientri generale (metodologice)
VIII. Strategii de evaluare: orientri generale
BibliograIie
Fiecare dintre aceste componente are aplicabilitate practic n procesul de proiectare si realizare
a demersului, Iiind ajustat la disciplin, treapta si la concepia didactic promovat.

Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 5
II. CONCEPIA DIDACTIC A DISCIPLINEI

Concepia didactic a disciplinei limba i literatura roman ajunge la o nou Iaz de abordare,
pstrnd suIlul celei anterioare si relieInd urmtoarele momente:
Iormarea competenelor de comunicare / lingvistice, a competenelor de lectur si
valorice, a competenelor de munc intelectual / a nva, a sti s nvei;
studiul integrat al limbii si literaturii, n baza textelor relevante din patrimoniul naional,
selectate de proIesor, accesibile elevului;
abordarea transdisciplinar a subiectelor de lingvistic, istorie si teorie literar, prin
IructiIicarea unei relaii cu istoria naional si universal, geograIia, literatura universal, alte
discipline din aria curricular Limb i comunicare;
analiza textului literar din varii perspective si aspecte, lucrul pe text;
construirea si realizarea unui demers interactiv, orientat spre dezvoltarea gndirii critice,
promovarea cadrului EVOCARE REALIZARE A SENSULUI REFLECIE EXTINDERE
pentru modul si pentru Iiecare activitate de nvare / lecie;
realizarea atelierelor de lectur, scriere, discuie, adecvate la subiectele de coninut si
orientate spre Iormarea competenelor.
Modernizarea continu a demersului educaional, de la crearea liceelor n Republica Moldova
si modiIicrile inerente proceselor sociale, mai ales n ceea ce ine de predarea istoriei si a literaturii, a
impus mai multe transIormri. Introducerea (dup 1989) unor subiecte / texte literare din marea
literatur romn a deplasat accentul n predarea literaturii: nu tematica si coninutul textului este
important pentru studiu, ci valoarea lui artistic si valorile pe care le promoveaz. Faptul a reclamat si
o schimbare esenial a concepiei didactice a disciplinei, iar opiunea de a lucra pe text (nu a vorbi
despre text), anunat de prima ediie a curriculumului de liceu, impune si construirea / adaptarea unei
noi metodologii de desIsurare a orei. Centrarea pe coninuturi, la acea etap, a Iost important pentru
proIesori si elevi, pentru descoperirea altei literaturi dect cea studiat pn atunci.
Centrarea pe obiective, care a urmat si a Iost promovat de curriculum (1999-2010), a lsat
libertatea alegerii textelor, dar a stipulat unitile de coninut, a cror abordare didactic permite
atingerea obiectivelor de reIerin.
Formare competenelor prin studiul limbii / literaturii naionale implic o revizuire a
demersului, mai cu seam a proiectrii activitii si a evalurii rezultatelor scolare. Pstrnd esena
concepiei didactice, structurate n ultimii 10-15 de ani n nvmntul preuniversitar, concepie care
prevede studiul n proIunzime a unui numr limitat de texte reprezentative, care permite Iormarea si
dezvoltarea competenelor stipulate n curriculum, concepia didactic actual are 2 inovaii eseniale:
1. Procesul de proiectare porneste de la competen, nu de la unitatea de coninut si nu de
la text. Si unitatea de coninut, si mai ales textele snt n serviciul competenei speciIice
/ subcompetenei.
2. Demersul didactic, n toat complexitatea sa, se nscrie sau se subordoneaz ideilor
educaionale europene: Iormarea competenei de comunicare are n vizor Cadrul
European Comun de ReIerin pentru Limbi.

Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 6
III. METODOLOGIA FORMRII COMPETENELOR SI PROIECTAREA DIDACTIC

Ideea de competen nu este nou nici pentru didactic, nici pentru studiul disciplinelor
lingvistice. Studiul unei limbi, materne sau strine, ca limb de instruire sau ca limb de stat / limb de
circulaie internaional nu are relevan dac cel care o nva nu poate comunica adecvat. Asociat
mai Iacil asimilrii unor meserii, Iormrii unor deprinderi cotidiene, competena s-a bucurat de
numeroase deIiniii, printre care:

Competena este capacitatea de a rezolva o
problem ntr-un context dat.
Competena este capacitatea de a asocia o clas de
probleme, identiIicat cu precizie, cu o program
de aplicare determinat.
Competena este aptitudinea unei persoane de a
mobiliza si a integra un set coerent de resurse n
vederea rezolvrii intr-un anumit context a unei
situaii-problem, care Iace parte dintr-o Iamilie
de situaii asemntoare.
Competen este un ansamblu / sistem integrat de
cunostine, deprinderi si atitudini, dobndite de
elev prin nvare si mobilizate n contexte
speciIice de realizare, adaptate vrstei elevului si
nivelului cognitiv al acestuia, n vederea
rezolvrii unor probleme cu care acesta se poate
conIrunta n viaa real.

Spre deosebire de obiective (operaionale, de reIerin, cadru, generale), competenele implic
nu indicaii certe de activiti care trebuie imediat realizate, ci impun acionare pe cont propriu, luarea
deciziei de ce / cum trebuie s Iac elevul pentru soluionarea problemei date sau identiIicate.
Evaluarea cunostinelor / abilitilor / capacitii de nvare se poate realiza prin itemi simpli, cu verbe
de la identificai (prin subliniere 2 dintre figurile de stil) la estimai (n text coerent de 1 rnduri
comportamentul personajului), evaluarea competenei implic altceva, o problem real sau similar
celei reale, care poate Ii rezolvat prin aplicarea unei strategii. Centrarea demersului educaional pe
competene trebuie s reduc la minim si n variant ideal chiar s exclud ntrebarea Pentru ce
invm?
Traseul de Iormare a competenei trece prin cteva etape / Iaze:
- incompetena neconstientizat: subiectul nu poate s Iac ceva, dar nici nu simte nevoia s
nvee, ,nu-i trebuie;
- incompetena constientizat: subiectul nu poate s Iac ceva, dar nelege c are nevoie s
nvee, ,i trebuie, caut o modalitate de a nva;
- competena constientizat: subiectul a nvat recent, poate s Iac ce si-a propus, dar se
veriIic pe sine nsusi n permanen, si dicteaz si si impune algoritmi de aciune;
- competena neconstientizat: subiectul ajunge la automatism n aciune, nu delibereaz
ndelung asupra unei situaii uzuale, de rutin n contexte obisnuite.
Raportat la disciplin, Competena de a traduce din / n limba strin, n raport cu limba
romn, conform oportunitilor de nvare devine automatism cnd elevul traduce liber, comunic
lejer si schimb cu usurin codul. Etapa de competen constientizat, Iireasc pentru procesul
studiilor, l gseste cu mna pe dicionare, elabornd si redactnd o variant de traducere, dar: stie ce
trebuie s caute, unde caut soluia si dup ce o gseste cum o integreaz n acea traducere.
Strategia de Iormare a oricrei competene implic mai multe componente: cunostine,
aptitudini si deprinderi, competen existenial, competen de nvare, competen de comunicare.
1. Cunoytinele, ca parte Iundamental a competenei, includ:
1.1. Cultura general (cunoaterea lumii).
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 7
Prin studiul limbii si literaturii, acestea se centreaz pe imaginea aespre lume i limba matern,
cunoaterea faptic a rii in care se vorbete limba: date geograIice, demograIice, economice,
politice. Cunostinele generale vizeaz lectura, interpretarea, analiza unui spectru larg de texte, lucrri
literare consacrate, care comport valori etice si artistice, care cultiv valori. Aceste cunostine de
cultur general se dezvolt n corelaie cu o abordare transdisciplinar a limbii romne, iar
interpretarea n proIunzime a unor texte literare studiate are ponderea maxim.
1.2. Cunotine socioculturale:
Prin limb, prin studiul textelor, elevul si creeaz o viziune despre viaa cotiaian (hran,
munc, hobby), conaiiile ae via (niveluri ae trai), relaiile interpersonale (familie, societate),
valorile, creainele i comportamentele, u:anele (vestimentaie, vi:ite), comportamentele rituale
(aatini, religie) ale purttorilor limbii si o Iace att prin studiul unor subiecte de lingvistic (circulaia
cuvintelor n timp si spaiu; constituirea locuiunilor si a expresiilor Irazeologice; speciIicul
semasiologic si onomasiologic al cuvintelor din diIerite cmpuri lexicale; sistemul de nume proprii
etc.), ct si prin studiul textelor. Remarcm aici ponderea textelor Iolclorice, a celor cu subiect istoric,
dar si a celor inspirate de actualitate, din ntreg arealul romnesc.
1.3. Contienti:area intercultural.
Prin studiul limbii, constientizarea intercultural se orienteaz spre diversitatea regional /
teritorial a limbii romne, reIlectat si n unele texte artistice. Privite pe aria curricular limb i
comunicare, cunostinele respective, practicile si, mai ales, diIicultile de traducere i ghideaz pe
elevi spre nelegerea diversitii, spre comentarea unor analogii si diIerene.
2. Aptitudinile yi deprinderile se materializeaz n:
2.1. Aptituaini practice (sociale: conIorm uzanelor; ale vieii cotidiene, care includ deprinderea
de a se ngriji; tehnice si proIesionale, care se soldeaz cu capacitatea de a-si cstiga pinea; aptitudini
proprii ocupaiilor n timpul liber, activiti de divertisment). Desi aceste aptitudini practice par
detasate de competena lingvistic propriu-zis, importana lor se vede mai ales n aspectele sociale,
tehnice si proIesionale, care necesit anumite deprinderi de scriere, tastare, procesare a inIormaiei de
serviciu, respectarea unor reguli si norme de comunicare. Aici si dau mna educaia Iormal (inclusiv
studiul textelor literare) cu cea inIormal si nonIormal.
2.2. Aptituaini i aeprinaeri interculturale (care se constituie din capacitatea ae a stabili
legturi aintre cultura proprie i alte culturi, sensibili:area fa ae noiunea ae cultur, capacitatea ae
a fuca rolul ae intermeaiar in situaii ae neinelegeri i conflicte culturale, capacitatea ae a aepi
stereotipurile). Este greu de subapreciat importana acestor aptitudini si deprinderi n aria curricular
Limb i comunicare, dar si n cazul lecturii sau al studiului unor texte traduse din alte limbi.
3. Competenele existeniale
Acestea se constituie din: atituaini (situarea n raport cu diIerenele culturale; astIel se cultiv
alteritatea pozitiv Ia de ceea ce intr, n rezultatul contactelor culturale, n viaa noastr si n limba
noastr), motivaii (dorina si nevoia de a comunica; interesul pentru alte limbi si pentru comunicarea
cu vorbitorii lor), valori (etica si morala; exprimarea adecvat a propriei identiti, prin constientizarea
apartenenei la comunitatea lingvistic a vorbitorilor de limb romn), creaine, stiluri cognitive,
trsturi ale personalitii.
4. Capacitatea de nvare
Examinat transdisciplinar, capacitatea de nvare vs. oricare dintre competene este premisa
dezvoltrii. Procesarea si nelegerea inIormaiei relevante pentru domeniu, asimilarea unor inIormaii
noi prin instruciuni, surse de documentare etc., n ultim analiz, se construieste pe cunoasterea
limbii. De asemenea, studiul textelor literare este privit ca premis pentru cultivarea cititorului,
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 8
receptiv la apariiile literare, capabil s asimileze valori, s exprime atitudini argumentate Ia de
variate lucrri artistice.
5. Competenele de comunicare
5.1. Competene lingvistice propriu-zise: competena lexical, competena gramatical,
competena semantic, competena fonologic, competena ortografic, competena ortoepic.
Detalizm, bunoar, structurarea competenei lexicale.
Componenta competenei Descriptorii de competen
Cunostine

Subiectul vorbitor (elevul) cunoaste un numr adecvat de uniti
lexicale, cunoaste terminologia uzual a domeniului, n limitele
standardelor de coninut.
Aptitudini si deprinderi

Subiectul vorbitor (elevul) utilizeaz unitile lexicale adecvat
situaiei si contextului de comunicare, alegnd un registru coerent.
Competene existeniale

Subiectul vorbitor (elevul) are discernmnt n alegerea unitilor
lexicale, n raport cu stratiIicarea vocabularului si mrcile stilistice ale
unitilor de limb.
Capacitatea de nvare

Subiectul vorbitor (elevul) asimileaz uniti lexicale noi, le
integreaz n propria comunicare, se documenteaz n legtur cu
ortograIia, ortoepia, sensurile si Iormele neologismelor.
Competene de comunicare

Subiectul vorbitor (elevul) realizeaz un discurs coerent, n practica
Iuncional a limbii.

5.2. Competen sociolingvistic se ediIic pe Iaptul asimilrii indicatorilor pe care i comport
limba:
9 ai relaiilor sociale (salut, adresare, exclamaii, luri de cuvnt);
9 ai etichetei verbale (reguli de politee; pronume si substantive speciIice);
9 ai discursului repetat (zictori, proverbe, Irazeologisme, clisee, citate recognoscibile n aceast
cultur);
9 ai registrului de comunicare (oIicial, neutru, neoIicial, Iamiliar, intim);
9 ai diIerenelor dialectale (teritoriale, sociale).
Studiul instituionalizat al literaturii naionale se axeaz pe mostre relevante, care completeaz
vocabularul activ si pasiv al elevului si creeaz, n ultim analiz, un sistem Iuncional de reIerin:
uniti de vocabular din toate straturile si sIerele limbii naionale, nume de autori, texte, citate uzuale si
recognoscibile, alte discursuri repetate.
5.3. Competena pragmatic: cunoasterea de ctre elev a principiilor conIorm crora mesajele
snt organizate, structurate, adaptate. Ea se maniIest n competena discursiv (ordonarea Irazelor n
secvene cu scopul de a produce ansambluri; structurarea discursului) si n competena funcional:
procedura propriu-zis. n planul de studiere a textelor, elevul analizeaz mesaje de gata, deducnd
ideile si asimilnd modele relevante.
O competen / competen speciIic / subcompeten, n procesul complex de Iormare si
dezvoltare, actualizeaz o consecutivitate cunoscut de operaii intelectuale si psihomotorii, de
exprimare de atitudini, coerent cu taxonomiile lui Bloom, Dave, Krathwohl?
Competene de comunicare n limba romn ca limb de instruire se regseste la etapa
liceal n Iormula:
Competena ae a comunica corect, coerent i argumentat in limba roman, in situaii reale ale vieii
si este susinut de competenele speciIice ale altor materii (chimie, Iizic etc.), care si propun s
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 9
Iormeze competena de a comunica ntr-un limbaj speciIic domeniului / nelegerea si utilizarea
adecvat a limbajului de specialitate (istorie).
Abordarea procesului de predare / nvare / evaluare din perspectiva competenelor presupune
si unele modiIicri n proiectare. Proiectarea trebuie re-gndit astIel ca cel care o Iace s nu aib
obsesia unei lecii, ci s vad holistic, global procesul de Iormare a competenei speciIice si a
subcompetenei pentru aceast clas, angajnd unitile de coninut adecvate.
Proiectarea didactic de lung durat, n Iiecare clas, se va Iace n baza corelrii competenei
speciIice, a subcompetenei, a unitii de coninut, a activitii de nvare si evaluare. ProIesorul
dispune de libertate deplin n corelarea unitilor de coninut, ordinea abordrii temelor si regimul
orar (numrul de ore aIectat Iiecrei uniti de nvare). Libertatea de proiectare ns nu poate aIecta
a) subcuompetenele prevzute pentru clasa dat ele trebuie s existe n proiectare si nu doar ca
element decorativ. Subcompetenele trebuie s dirijeze si s-si subordoneze desIsurarea studiului. b)
Unitile de coninut de limb si de literatur (dar nu textele literare).
ProIesorul poate integra diIerit coninuturile de limb cu cele de literatur, poate distribui cum
gseste dnsul oportun numrul de ore, recurge la diverse tehnici de lucru la clas, dar nu poate ocoli
Iinalitatea: Iormarea de competene. respectiv, evaluarea autentic tot de la competena urmrit va
porni.
O variant de proiectare calendaristic la disciplina limba i literatura roman, realizat pe
uniti de nvare si recomandat de curriculum, ar putea arta astIel:

Data

Unitatea
de
nvare

Competenele
specifice

Subcompetenele

Tema
leciei
Textul

Activiti
de
nvare

Activiti
de
evaluare



Proiectarea unitii de nvare reia n mare parte schema de mai sus, detaliznd strategiile de
lucru, distribuirea timpului etc.

Subcompetena Unitatea
de
nvare
/ lecia
Coninuturi Texte Activiti
de
nvare
Resurse
de timp
A
c
t
i
v
i
t

i

d
e

e
v
a
l
u
a
r
e

c
u
r
e
n
t

,

t
e
m

p
e
n
t
r
u

a
c
a
s

Activitate
de
evaluare
final a
subcompet
enei
Limb Literatur


n acest caz, dispare necesitatea proiectrii zilnice a leciilor. Tot ce ine de structurarea
nemijlocit a activitilor de nvare va Ii gndit concomitent pentru o perioad de 8-10-12 ore, cu o
prob de evaluare Iinal (care nu va Ii neaprat un eseu sau o tez, poate Ii o evaluare oral, o
prezentare a proiectelor etc.).
Este binevenit ca n procesul proiectrii unitilor de nvare s se urmreasc un cadru (cum
ar Ii cel promovat pentru activitile de dezvoltare a gndirii critice - Evocare Realizare a sensului
ReIlecie Extindere), reluat n Iiecare lecie aparte. O activitate vine n continuarea alteia n mod
Iiresc, constituind ntregul.

Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 10
IV. CORELAREA COMPETENELOR - SUBCOMPETENELOR - CONINUTURILOR -
TIPURILOR DE ACTIVITI

Curriculumul-2010 prezint la toate disciplinele si pentru toate etapele de studiu preuniversitar
o list de 10 competene: acestea snt liantul ntregului demers, spre ele se ndreapt pe Igase proprii
toate disciplinele:
1. Competene de comunicare n limba de instruire.
2. Competene de nvare / de a nva s nvei.
3. Competene de autocunoastere si autorealizare.
4. Competene interpersonale, civice, morale.
5. Competene culturale si interculturale.
6. Competene acional-strategice.
7. Competene de comunicare ntr-o limb strin.
8. Competene digitale, n domeniul tehnologiilor inIormaionale si comunicaionale.
9. Competene antreprenoriale.
10. Competene de baz n matematic, stiine si tehnologie.
Din ele deriv competenele speciIice disciplinei, racordate la standardele de perIorman.
AstIel, Competena de nvare / de a nva s nvei, prin etapa de standarde de perIorman, se
contureaz ca o competen specific, iar aceast competen speciIic studiului limbii si literaturii
romne se concretizeaz n Iiecare clas prin subcompetene. Este bine s se observe speciIicul pentru
Iiecare clas si progresul de la o clas la alta. ProIesorul poate reveni la aceast subcompeten de
cteva ori sau s o in constant n cmpul ateniei, racordnd-o n mod special la cteva uniti de
nvare.

1. Utilizarea surselor lexicografice, enciclopedice, literare yi metaliterare de documentare

Clasa a X-a
1.1. Accesarea
surselor necesare
pentru documentare
la un
subiect.
Clasa a XI-a
1.1. IdentiIicarea
si accesarea
surselor necesare
pentru desciIrarea
si interpretarea
textelor literare.
Clasa a XII-a
1.1. Selectarea si
accesarea surselor
necesare pentru
desciIrarea si
interpretarea textelor
literare.
Subcompetena respectiv, odat
Iormat, va scoate din uz ntrebarea
De unde putem sti? si altele
similare si l va Iace pe elevul de
liceu s acioneze pe cont propriu,
neghidat de nimeni, s rezolve o
problem de documentare,
inIormare. Urmnd o succesiune
logic a operaiilor intelectuale,
acesta trebuie s stie de existena
surselor, s delimiteze care pentru
ce e util, s o poat citi si
interpreta pentru soluionarea
problemei pe care o
constientizeaz.
Subcompetena se pliaz pe studiul
textelor literare din diIerite epoci si
aparinnd diIeritor curente literare.
Cititorul avizat are nevoie de alt
documentare, mai complex dect
sursele lexicograIice. E nevoie de
desciIrarea simbolurilor, a
semnelor textului, a aluziilor /
citatelor / intertextualitii. Este
clar c la nivel de atitudine aceasta
nseamn c cititorul nu trece peste
lucrurile nenelese, nici nu asteapt
ca cineva s-i oIere pe tav
inIormaia sau s-l ghideze n
cutarea ei, ci o Iace Iiresc singur si
Subcompetena se completeaz prin
procedura de selectare. O anumit
experien de utilizare a surselor
(cteva dicionare de simboluri,
cteva enciclopedii, site-uri si
motoare de cutare) conIer unora
credibilitate, altora claritate sau
comoditate. Elevul nu doar nelege
datele problemei, ci si si
structureaz activitile de
rezolvare comod, rapid, sigur a
problemei.
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 11
aceast achiziie, parte a stilului
intelectual personal, va Ii viabil pe
parcursul vieii, n diIerite
circumstane si experiene de cititor
sau spectator.
Subiecte / uniti de coninut
Indicatorii unei comunicri corecte.
PerIormarea comunicrii.
Modaliti
de evitare a greselilor de stil.
Surse lexicograIice de documentare
pentru o comunicare adecvat si
pentru evitarea greselilor de
exprimare.
Tipuri de dicionare.* Utilizarea
dicionarelor electronice si a reelei
Internet pentru inIormare si
documentare.
Literatura si receptarea.
Literatura Ienomen n evoluie.
Coerena si conexiunea elementelor
n construirea si redactarea unui
text.
Utilizarea reelei Internet pentru
inIormare si documentare.
Formarea stilului intelectual
personal.
Cuvntul si contextul. Integritatea
lexical a textului.
Utilizarea dicionarelor si a reelei
Internet pentru inIormare si
documentare.
Redactarea textelor de diIerite
stiluri.*
Lansarea oral a textelor elaborate
(comunicri, reIerate, rezumate,
teze).
Descrierea lingvistic si
enciclopedic a vocabularului.*
Activiti de nvare
Curriculumul recomand aici cteva activiti si tehnici de dezvoltare a gndirii critice, care pot Ii eIiciente
pentru Iormarea subcompetenelor declarate:
x IdentiIicarea inIormaiei
n sursele adecvate.
Procesarea inIormaiei.
SINELG pe un articol
lexicograIic.
Redactarea textelor.
Cercetarea mprtsit
x IdentiIicarea inIormaiei
n sursele adecvate.
Procesarea inIormaiei.
Mozaic (pe materiale din
diIerite surse).
Redactarea textelor
x Prezentarea surselor posibile.
Comentarea inIormaiei
detectate.
Includerea reIerinelor la
surse.
Redactarea textelor.

Activitile de nvare n raport cu subcompetena declarat pornesc de la cunoasterea
existenei surselor si de la identiIicarea inIormaiei respective n ele. La etapa clasei a X-a, este vorba
mai ales de dicionare si comentarii ale lingvistilor din domeniul culturii comunicrii. Este clar c,
dup ce se stie c este DEX-ul si DOOM-2005, elevul trebuie s neleag ce caut n DEX si ce n
DOOM, cum citeste si cum interpreteaz inIormaia de acolo. Aplicarea SINELG-ului pe o pagin de
dicionar sau pe un articol aparte va scoate n prim-plan surprizele pe care inevitabil le are un dicionar,
l va Iace pe elev s interpreteze inIormaia.
Redactarea textelor presupune identiIicarea problemelor de redactare si rezolvarea lor. Ca
procesul s nu Iie superIicial, trebuie s i se acorde suIicient timp si s se estimeze procesul si
rezultatul Iinal.
Procesarea si compararea inIormaiei din surse diIerite reclam si o atitudine critic Ia de
multitudinea de texte care pot Ii citite si care pot Ii surs de documentare. nelegerea textului nu este
posibil Ir desciIrarea semnelor, care snt de natur diIerit. Pentru a Iorma obisnuina de
documentare adecvat n scopul nelegerii textului citit independent, este bine ca proIesorul s mpart
elevii n echipe si s le distribuie sarcini, pe principiul Mo:aicului, varianta Zig:ag: n echip, unii se
vor documenta asupra numelor geograIice (si vor cuta inIormaii, hri, imagini), alii asupra
diIicultilor semantice si asupra semnelor deosebite, alii, asa cum o impune textul, vor desciIra
denumirile comerciale.
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 12
Asa sau altIel, competena respectiv se va Iorma nu numai la limba de instruire si va Iunciona
ori de cte ori adultul student, specialist angajat n cmpul muncii etc. va avea nevoie s se
documenteze; acesta nu va astepta ca inIormaia s-i parvin de la o surs, ci va sti cum, unde o caut
si ce Iace cu aceast inIormaie cnd ea i st la ndemn.

IV. STRATEGII DIDACTICE DE PREDARE - NVARE - EVALUARE

Sugestiile metodologice, de la Iaza iniial de implementare a curriculumului la limba si
literatura romn, au avut menirea de a orienta studierea disciplinei spre o nou abordare,
neexperimentat la momentul respectiv. Era, de Iapt, o idee, care s-a dovedit viabil si aplicabil, dar
care nu avea nc certiIicarea la clas. De aceea sugestiile s-au oIerit anume ca sugestii si ele datorit
muncii la clas a proIesorilor interesai au dat primele roade. 10 ani de implementare a
Curriculumului, derularea unor programe de Iormare a cadrelor didactice si activitile de dezvoltare a
gndirii critice, care au coincis n timp, elaborarea manualelor, ghidurilor, a auxiliarelor didactice,
experiena acumulat de proIesorii practicieni, conturarea si ajustarea programei de examen si a
probelor de evaluare Iinal, de certiIicare, permit acuma s se oIere niste strategii mai coerente ca idee,
dar care i las proIesorului o mare parte de libertate. La Iel, strategia s-a conturat n procesul de lucru,
nu n aIara lui si nu ca o cercetare detasat de realitate.
Si sugestiile metodologice, si strategiile didactice n diIerite variante de curriculum ochesc n
aceeasi direcie, dar nu substituie nici cursul universitar de metodic, nici Iormrile ulterioare, nici
experiena acumulat la clas. Deoarece metodica predrii nvrii evalurii la limba si literatura
romn a cunoscut o perioad de evoluie si revoluii, este Iiresc s se dea sugestii si s se schieze o
strategie, pe care proIesorul are libertatea s o interpreteze creativ. Curriculumul este adresat
persoanelor cu studii si experien, elaborarea unor strategii cap-coad este la latitudinea proIesorului:
de la proiectare la evaluarea inerent unitii de nvare. Strategiile pe care le recomand curriculumul
actual minime, de altIel merit o atenie aparte la catedrele din licee, o colaborare nonIormal pe
arii curriculare si transdisciplinar.
Strategiile didactice, n ediia actual a curriculumului, snt doar vrIul piramidei, care n
limita unei pagini are statutul declarativ de ce se asteapt s se ntmple la clas. Esena ei este
urmtoarea:
Profesorul este ndemnat s conceap ora de limba yi literatura romn ca un spaiu viabil,
ce integreaz competena de comunicare lingvistic cu cea lectoral: de la activiti ce se ntemeiaz
pe modele ale comunicrii colocviale spre activiti ce valorific modele de comunicare eficient n
diferite situaii de via, constituite de autor ntr-un text literar. n felul acesta, se va urmri o
realizare a interseciei didactice a textelor nonliterare cu cele literare - condiie inerent a unui
parcurs instructiv integrat al disciplinei.
Deplasarea accentului pe competene, orientarea spre aplicabilitatea si relevana pentru viaa
ulterioar, inclusiv pentru studiile ulterioare, a demersului didactic la limba i literatura roman
implic scoaterea din anonimat si din textul curriculumului a unor teme. Pe care, din neIericire opinia
pedagogic le-a ignorat mult timp. Se impune o alt raportare a curriculumului predat vs. cel proiectat,
mai ales n ceea ce ine de Iormarea competenelor transversale.
AstIel, strategia didactic propus este coerent cu principiile pe care le-a promovat
curriculumul si d rspuns vocilor impacientate, care insist asupra necesitii de A STI: gramatic,
autori si texte, ani de reIerin etc., de a Iace educaie lingvistic de dragul educaiei lingvistice si
educaie literar-artistic de dragul educaiei literar-artistice.
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 13
Este diIicil s vorbim despre eIicien si s argumentm doar n baza acestei pagini din
curriculum. Strategia este generat, n linii mari, de urmtoarele orientri:
x concepia didactic a disciplinei, care promoveaz integrarea limbii cu literatura si
transdisciplinaritatea la scar larg, lucrul pe textul literar;
x promovarea strategiilor de dezvoltare a gndirii critice, prin care se poate Iorma dac
este conjugat corect subiectul cu tehnica o competen vizat. EIiciena tehnicilor de
dezvoltare a gndirii critice, urmate de alte tehnici interactive, si-au demonstrat
aplicabilitatea n predarea disciplinelor lingvistice si exist suIiciente descrieri
(ghiduri, revista Diaactica Pro) ale utilizrii tehnicilor LSDGC n predarea / nvarea
/ evaluarea la limba si literatura romn;
x urmrirea si combinarea activitilor din diIerite domenii, pe orizontal si pe vertical.
Deplasarea pe vertical, de la cunoastere la evaluare (Bloom) sau de la receptare la
(auto)caracterizare (Krathwohl) este logic si nu trezeste discuii la moment. Cum o
singur taxonomie nu poate Iorma realmente o competen, este Iiresc s se treac, n
studiul limbii si literaturii, de la urmrirea taxonomiei lui Bloom sau mai rar
Krathwohl la combinarea eIicient a activitilor din ambele.
Esena combinrii respective ar avea relevan, dac demersul centrat pe texte literare ar cpta
(sau ar recpta) atenia pe care o acordm nu obiectului de studiu sec, ci operei de art. Iat de ce
taxonomia lui Bloom, pe care se poate ediIica demersul didactic, nu pare suIicient pentru Iormarea
competenei lectorale si combinarea ei judicioas cu taxonomia lui Krathwohl ar asigura o accepie
personalizat a literaturii.

TAXONOMIA LUI BLOOM TAXONOMIA LUI KRATHWOHL
COMPONENTA Savoir-aire / Savoir-faire
cognitiv
COMPONENTA Savoir-tre / Savoir-aevenir
A CUNOASTE:
A restitui, pur si simplu, ceea ce s-a predat
A RECEPTA:
A asculta, a primi, a se interesa
n cazul literaturii, este momentul de
cunoastere si demonstrare a cunoasterii textului
literar. Este lectura textului, memorarea
inIormaiei
n cazul literaturii / muzicii / picturii, cu care
si d mna, ncepnd cu subiectele generale din
clasa a X-a, studiul literaturii, este o prim
reacie la materia citit, audiat, observat.
Elevul ascult o poezie sau o secven
muzical, citeste Ir eIort un roman de
proporii sau nu.
Cunoasterea trece n cunoastere personalizat, cu o prim reacie a cititorului. Nu putem nega
importana niciuneia dintre ele, dac se urmreste Iormarea competenei lectorale, Iormarea
cititorului care va cuta s Iie la zi cu lecturile, indiIerent de proIesia pe care o va avea.
A NELEGE:
A explica prin cuvinte proprii ceea ce s-a
predat / citit

A RSPUNDE:
A consimi, a vrea, a-i plcea


Aici este locul potrivit pentru nelegerea n
proIunzime a textului citit, adecvarea lui la
contexte, la experiena de cititor si experiena
de via a cititorului-elev. Uneori e o
provocare pentru cercetare, mai ales pentru
Reacia imediat a cititorului continu prin
acceptarea sau respingerea unor texte. Or,
dreptul de a selecta texte pentru studiu, pe
care l are proIesorul, nu exclude
presupoziia ce va ,merge la o clas si ce nu
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 14
pnze de proporii, care in de alte timpuri si
locuri dect aici si acum. Este etapa care nu
poate Ii evitat, dac vrem ca textul s aib o
interpretare n cunostin de cauz. Mai Iacil
aplicabil pentru texte lirice, unde totul e la
vedere concomitent si se poate porni de la
vocabular spre metaIor, simbol, mit etc.,
interpretarea romanului va impune alte
activiti, dar se va solda cu conturarea
tipurilor umane, a epocilor etc.
va avea un Ieedback pe msur la alta; mai
ales se va maniIesta aceast consimire n
alegerea textelor si Iragmentelor pentru
memorare. Promovarea valorilor literare nu
poate Ii Icut cu Iora si doar prin reIerine
la opinii ale exegeilor. Dac elevul de azi nu
percepe Iarmecul textului, nu are emoii nici
la, nici dup lectur, nu-l ,gust, procesul
educaional pierde o parte semniIicativ.
nelegerea si reacia personalizat la un text artistic snt, n mare msur, complementare.
Uneori lucrurile prea directe si declarative nu las loc pentru plcerea textului, alteori, un text
prea nciIrat, cu prea multe si adnci interpretri se deprteaz de cititorul adolescent. n Iuncie
de text, proIesorul poate decide s acorde mai mult timp pentru nelegere sau mai mult timp
pentru exprimarea atitudinii, reaciei la text. Fireste, cu argumente.
A APLICA:
A utiliza ce a Iost nvat pentru a rezolva o
problem diIerit, dar asemntoare
A VALORIZA:
A adera, a se implica, a milita
Este locul pentru realizarea unor sarcini de
lucru pe text, anterioare demersului analitic,
dar si combinate cu el. Este exersarea de
interpretare, unde cunostinele de teorie si
istorie literar, abilitatea de a le activa se
suprapune peste textul lecturat.
Aciunile vizeaz o implicare personalizat
n aprecierea textului, o motivaie pentru
cercetare si cunoastere, o promovare a
concepiei si viziunii proprii asupra
personalitilor, Ienomenelor, operelor. Este
Iaza cnd elevul declar pornind de la un
text studiat imi place, a vrea s mai citesc
..., crea c textul ar putea fi ilustrat ..., i s-ar
potrivi mu:ica... etc. Dac aceasta nu se
ntmpl n raport cu nici unul dintre textele
studiate, literatura trece pe ling elev.
Credem c maniera de abordare a textului literar trebuie s aib n cmpul ateniei concomitent
si aspectul stiiniIic, si cel atitudinal. Ar Ii ideal dac declaraia n cheia Imi place, prefer ar
avea o explicaie n coloana Bloom: Prin ce anume capteaz textul? Prin ce diIer de altele? Ce
secven anume te impresioneaz? De ce? Ptrunderea virtual n atelierul de creaie al
scriitorului ar permite, cu statut de aplicare / exersare, s se ncerce anumite schimbri n
construcia textului si s se aprecieze rolul Iiecrui element, pn la declaraii de genul Aceast
moaificare ar aistruge textul Aceast moaificare i-ar conferi un plus ae expresivitate etc.
A ANALIZA:
A gsi de sine stttor inIormaia n
documente
A ORGANIZA:
A dezvolta valori si convingeri
Este demersul analitic n toat splendoarea
sa, aplicarea algoritmilor de lucru, dar si a
uzului surselor de documentare. Pentru
studiul clasic al literaturii, este chiar etapa de
analiz complet a textului, n demersul
actual subordonat Iormrii de competene.
Este etapa de cristalizare a atitudinii Ia de
text / oper / personalitate creatoare, care
vine dinspre un demers analitic adecvat si
eIicient spre o maniIestare de personalitate.
Aici se constituie viziunea asupra literaturii
per ansamblu, asupra paradigmelor ei si
receptarea textului literar trece spre
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 15
constituirea valorilor.
Este o etap spre care tinde demersul la literatur si care are eIicien dac se aplic regulat si
consecvent. Ea nu poate preceda etapele anterioare, pentru c elevul nc nu este pregtit s
rspund expectanelor. Procedura de combinare a taxonomiilor vine dinspre analiz spre
organizare, inclusiv organizarea lecturilor ulterioare, a altor aciuni inspirate din studiul
textului.
A SINTETIZA:
A produce ceva personal pornind de la niste
date
A CARACTERIZA:
A structura valorile proprii ntr-un sistem
coerent

Este etapa de elaborare a textelor proprii,
care demonstreaz c elevul, care are deja
niste lecturi si competene de analiz, poate
gndi, structura si produce ceva personal. n
majoritatea situaiilor, snt lucrri individuale
de sintez, prezentri, proiecte de grup etc.
Pe parcursul vieii, anume sinteza (sau
capacitatea de a o Iace la momentul potrivit)
este ceea ce are s se vad.
Lecturile si activitile de nvare din cadrul
disciplinei prezint un spectru larg de texte.
E Iiresc s se Iac o triere personal a lor, a
curentelor literare si culturale, dar trebuie s
Iie clar c nu toate au acelasi loc n sistemul
propriu coerent de valori si, pentru ca acest
sistem s existe si s Iie propriu, trebuie: a)
s existe suIiciente oIerte o persoan care
nu a citit mai nimic nu are din ce s-si
contureze acest sistem propriu coerent de
valori si b) s nu asteptm (s nu promovm
si, mai grav, s nu cerem) s plac totul si s
se integreze n acel sistem.
De la elaborarea unui produs cu not didactic (eseu, prezentare), care poate avea si o gril de
evaluare, se merge spre crearea unui sistem de valori, la care contribuie nu numai literatura.
Prezentarea acestui sistem ar putea servi ca punct de pornire ntr-o discuie, ar putea Ii ea
subiectul unei sinteze, dac proIesorul e gata s accepte realitatea si e gata s aprecieze
competena de a-si structura / expune prioritile, nu prioritile ca atare.
A EVALUA ca operaie prin care se ncheie sau culmineaz aplicarea taxonomiei lui Bloom,
de Iapt se regseste n toate procesele taxonomiei lui Krathwohl. n studiul literaturii pierdem
dac procedura rmne a Ii una Iormal, marginalizat. E momentul potrivit s revenim la
subiectul De ce invm literatura?

Selectarea strategiei se nscrie n proiectarea didactic. Pornind de la ideea de Iormare a unei
subcompetene, proIesorul si construieste strategia prin care poate s o Iormeze si o poate evalua.
De exemplu:
Competena 9. Producerea personalizat a actelor de vorbire, a textelor argumentative, reIlexive si
metaliterare.
Subcompetena prevzut pentru clasa a X-a:
9.1. Prezentarea oral a alocuiunilor / scris a argumentelor, cu limita de ntindere n timp (7-10 min.)
sau spaiu (o Iil A4).
Din start pare destul de clar cum poate Ii evaluat aceast competen, ca subcompeten
Iormat / dezvoltat pe parcursul unui an de liceu. Snt posibile mai multe alternative, inclusiv:
A. Prezentarea oral a unei alocuiuni de 7-10 minute
la un subiect discutat anterior
la un subiect inedit n aceast comunitate de elevi
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 16
a unei alocuiuni elaborate acas
a unei alocuiuni elaborate n clas, timp de ... minute
cu suport (text scris, slide-uri, postere)
Ir suporturi
prezentate n plen
prezentate n echip.
B. Prezentarea scris a argumentelor n text coerent, limita de ntindere Iiind o Ioaie A4:
la un subiect discutat anterior
la un subiect inedit n aceast comunitate de elevi
cu determinarea opiniei pe care trebuie s o promoveze
cu libertatea alegerii opiniei
a unui text elaborat acas
a unui text elaborat n clas, timp de ... minute
cu utilizarea diIeritor materiale-suport (portoIoliu propriu, texte literare, dicionare)
Ir suporturi.
ProIesorul trebuie s decid din start cum va evalua aceast subcompeten, cnd o va Iace si s
aduc la cunostina elevilor la momentul potrivit cum va decurge procedura de evaluare. Este bine ca
elevii s stie nainte de evaluare si criteriile / grilele de observare, iar procedura s Iie ct mai relevant
n context. Ar Ii corect s se solicite texte sau alocuiuni argumentative la subiecte pentru care elevii
snt pregtii s discute, nu unele la mod, dar strine de comunitatea n care triesc sau pentru care nu
au suIiciente inIormaii.
AstIel, proIesorul va decide, de exemplu, ca evaluarea respectiv s o Iac n Iorm scris, la
un subiect inedit n aceast comunitate de elevi, cu libertatea alegerii opiniei, printr-un text elaborat n
clas, timp de 45 de minute, cu utilizarea diIeritor materiale-suport (portoIoliu propriu, texte literare,
dicionare).
Elevii vor Ii inIormai din timp (dar n preajma evalurii, nu din septembrie) cum se va
desIsura procedura, ce se va urmri (Iireste, si corectitudinea textului construit, ca subcompetena 5.1.
Respectarea normei limbii literare n orice text scris sau rostit.)
ntre subcompetena prescris de curriculum si evaluare st o consecutivitate de sarcini de
lucru, reveniri la subiectul dat.
Cum se pot selecta activitile de nvare, dac:
a) inem cont de concepia didactic a disciplinei?
ValoriIicm corelarea limb literatur, structurnd pe parcurs discuii de natur diIerit pe
marginea subiectelor inerente studiului textelor (teme, probleme, mesaj, personaje, expresivitate
etc.);
ValoriIicm transdisciplinaritatea corelndu-ne demersul cu studiile de istorie, biologie,
chimie, poate chiar unindu-ne eIorturile cu proIesorii respectivi, includem n demers discuii pentru
care elevii snt pregtii n plan stiiniIic.
b) aplicm strategiile de dezvoltare a gndirii critice?
proiectm tehnici certe de acumulare a argumentelor (de la Graficul T la TASC sau Anali:a
SWOT); de exprimare oral sau scris a opiniei n discuii;
organizm, la anumite ocazii, ateliere de discuie, cu aplicarea consecvent a cadrului ERRE si
potrivirea tehnicilor (Pin:a aiscuiei, Controversa acaaemic sau constructiv etc. Iiind punctul de
atracie al activitii).
c) urmrim consecutivitatea operaiilor intelectuale?
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 17
- urmrind taxonomia, unde pe locul cunoasterii vor sta: a) cunoasterea datelor problemei
n discuie, care snt Ilexibile si pot s apar chiar la nceputul discuiei poate Ii vorba de un articol
provocator, o emisiune sau o secven de text literar, care trebuie aIlat acum; b) cunoasterea
modalitilor de a structura un text argumentativ, de a Iormula si dezvolta argumente. Procesul
culmineaz prin sintez, dar ntr-un demers didactic eIicient nu poate porni de acolo.
AstIel, Iormarea subcompetenei 9.1. n clasa a X-a se va reIlecta n toate unitile de nvare,
progresnd n complexitate si subordonndu-se subiectelor de baz.
De exemplu: Prezentarea oral a alocuiunilor / scris a argumentelor, cu limita de ntindere n
timp (7-10 min.) sau spaiu (o Iil A4).
Activiti de nvare n vederea Iormrii acestei competene:
Unitatea 1. IdentiIic n text argumente n susinerea ideii ...
Dedu structura unui argument.
Formuleaz 2 argumente proprii.
Unitatea 2. Exprim-i atitudinea. Aplic tehnica TASC pentru elaborarea argumentului.
Aplicai Graficul T pentru acumularea argumentelor si contraargumentelor n discuia problemei...
Adu 3 argumente ...
Unitatea 3. Dezvolt argumentul criticului literar ...
Unitatea 4. Construieste o list de argumente.
Discutai n echip problema...
Unitatea 5. Elaboreaz structura unui discurs argumentativ n problema ...
Unitatea 6. Scrie textul discursului argumentativ n problema ...
Unitatea 7. Citeste expresiv, exerseaz prezentarea liber a discursului argumentativ.
Unitatea 8. Discutai n plen problema ...
Exprim-i poziia si argumentele proprii de la Iinele discuiei s.a.m.d.
Alternativa la care poate ajunge proIesorul e s consacre, din bugetul de timp al disciplinei, un
anumit numr de ore consecutive pentru dezvoltarea competenei respective. Soluia are avantajul s se
urmreasc ntreg procesul, dar si dezavantajul de a ,ncheia, scolreste vorbind, tema si de a o
neglija n continuare.


Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 18
VI. PROIECTAREA UNITII DE NVARE CENTRATE PE FORMAREA
COMPETENELOR ELEVILOR

nainte de realizarea proiectrii pe uniti de nvare, proIesorul trebuie s aib, cel puin ca
variant de lucru, matricea cu toate subcompetenele pentru o clas si toate coninuturile prevzute de
Curriculum n aceast clas, urmnd s decid ce va Ii prioritar si ce va Ii secundar, complementar n
demersul educaional.
Fr s credem c proIesorul si va diminua la o unitate de nvare grija pentru corectitudinea
exprimrii orale si scrise, dnsul se va ocupa totusi insistent de aceast subcompeten n legtur
nemijlocit cu cteva dintre subiectele de limb.
AstIel, matricea respectiv pentru clasa a X-a poate arta asa (dar poate arta si altIel, e
libertatea proIesorului s-si conceap demersul):


Uniti de
coninut
Subcompetene
U
n
i
t
a
t
e
a

1

U
n
i
t
a
t
e
a

2

U
n
i
t
a
t
e
a

3

U
n
i
t
a
t
e
a

4

U
n
i
t
a
t
e
a

5

U
n
i
t
a
t
e
a

6

U
n
i
t
a
t
e
a

7

U
n
i
t
a
t
e
a

8

U
n
i
t
a
t
e
a

9

U
n
i
t
a
t
e
a

1
0

U
n
i
t
a
t
e
a

1
1

U
n
i
t
a
t
e
a

1
2

O
b
s
e
r
v

r
i


1.1.
IdentiIicarea /
accesarea
sursele necesare
pentru
documentare la
un subiect
X X X
2.1. Aplicarea
tehnicilor de
abordare a
textului literar si
nonliterar

X X X X

X X X X X X X X
3.1. Utilizarea
adecvat a
terminologiei n
demersul
analitic, n
limita
standardelor de
coninut

X X X X
4.1. Lecturarea
unui text literar
n Iuncie de
registrul stilistic


X X X
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 19

4.2.
Cunoasterea,
prin lectur,
dirijat si
independent, a
textelor literare
si nonliterare

X X X X X X X X X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
4.3. Elaborarea
textelor n
parametrii
indicai
X X X
5.1. Respectarea
normei limbii
literare n orice
text scris sau
rostit
X X
6.1. Aplicarea
noiunilor de
teorie literar la
interpretarea
unui text
X



X X
7.1. Comentarea
speciIicului
stilistic al unui
text artistic;
Caracterizarea
complex a
personajului
literar
X X X
8.1. Comentarea
lingvistic a
textelor artistice
si de grani
X
9.1. Prezentarea
oral a
alocuiunilor /
scris a
argumentelor,
cu limita de
ntindere n timp
(7-10 min.) sau
spaiu (o Iil
A4)
X X
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 20
10.1. Realizarea
unui discurs
pregtit
prealabil, cu
uzul suportului
(reIerat)
X X X X X X
11.1.Utilizarea
resurselor
electronice
necesare
eIicienei
demersului
didactic la limba
si literatura
romn (texte
literare,
inIormaii,
dicionare si
enciclopedii
electronice)
X X X
12.1. Susinerea
dialogurilor cu
subiect
intercultural
X X X
13.1. Lansarea
comunicrilor
de sintez
despre literatura
romn ca
Ienomen

14.1.
Exprimarea
opiniei
argumentate, n
variant scris si
oral, cu limite
de ntindere
stabilite, n
legtur cu
literatura
naional
X X

Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 21
Proiectarea unitii de nvare, n Ielul acesta, va avea clare din start subcompetenele pe care
le urmreste n mod special si a cror evaluare va intra n proba Iinal.


Subcompetena
U
n
i
t
a
t
e
a

d
e

n
v

a
r
e
,

l
e
c

i
a


Coninuturi
T
e
x
t
e


A
c
t
i
v
i
t

i

d
e

n
v

a
r
e

R
e
s
u
r
s
e

d
e

t
i
m
p


A
c
t
i
v
i
t

i

d
e

e
v
a
l
u
a
r
e

c
u
r
e
n
t

,

t
e
m

p
e
n
t
r
u

a
c
a
s

A
c
t
i
v
i
t
a
t
e

d
e

e
v
a
l
u
a
r
e

I
i
n
a
l

a

s
u
b
c
o
m
p
e
t
e
n

e
i


L
i
m
b

L
i
t
e
r
a
t
u
r

2.1. Aplicarea
tehnicilor de
abordare a
textului literar
si nonliterar

2
L
e
x
i
c
u
l

o
p
e
r
e
i

l
i
t
e
r
a
r
e
.

T
i
p
o
l
o
g
i
a

s
e
n
s
u
r
i
l
o
r

c
u
v

n
t
u
l
u
i
.

L
i
t
e
r
a
t
u
r
a

d
i
m
e
n
s
i
u
n
e

c
u
l
t
u
r
a
l

s
i

a
r
t

a

c
u
v

n
t
u
l
u
i
.

Orarul
liceului,
orarul
trenurilor /
zborurilor
Acolo se
nate lumina
de Vasile
Romanciuc
Interogarea
multiprocesual
pe un orar Agenaa
cu notie paralele
pe textul poeziei.
Analiza lexicului
poeziei.
Ex.7, 8 / 17

1020





15





15



10
20
Rspuns
uri la
ntrebri



Lectura
notielor




Comenta
rii orale

Complet
area
tabelului,
comentar
ii


Proiecte
de grup
la
subiecte
date la
nceputul
unitii
de
nvare.
Prezentar
ea
proiectel
or - 2 ore
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 22
4.2.
Cunoasterea,
prin lectur,
dirijat si
independent,
a textelor
literare si
nonliterare;

Articole de
enciclopedie;
de dicionar






M.Eminescu,
Ce este
cultura
L.Blaga,
Cultura
minor i
cultura
mafor
Ex.1-7 / 12-13(2
dintre acestea).
Ex. 8 / 13



Asocieri libere
Ex.1-3.pe echipe /
19
Lectura si analiza
textelor.
Un exerciiu din
seria 5-8 / 21.

1010
10



15

15


10
20




25



20
Rspuns
oral



Prezentar
ea temei
ca tem
de cas
Comenta
riul
asocieril
or
Ex.4 / 20
Pezentar
e public

Exerciiu
l 9 / 21
Eseu

7.1.
Comentarea
speciIicului
stilistic al unui
text artistic;
(Caracterizarea
complex a
personajului
literar)
Eu nu
strivesc
corola ae
minuni a
lumii de
Lucian Blaga
Floarea-
soarelui de
Radu Stanca
Reacia cititorului
Analiza lexicului,
a structurilor
gramaticale.
Analiza stilistic
a textelor.
Ex. 1-6 / 27-28;
10 / 33
10


15






20


45
Lectura
textului
scris
Rspuns
uri orale

12.1.
Susinerea
dialogurilor cu
subiect
intercultural.
Micul Paris
de A. Plesu









Lectur cognitiv,
Analiza lexicului
marcat.
IdentiIicarea
problemelor.
Comerul cu o
problem,
Discuia ghiaat.



5


10


5



10
Discuie
liber,
vs.
neleger
ea
textului

Estimare
a
implicri
i n

Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 23












Inscripie
intr-un
restaurant
turc ain Paris





Experimentul
stilistic, discuie.
Exprimarea scris
a opiniei.



15










1020



15
realizare
a sarcinii
Participa
rea,
coerena
si gradul
de
valabilita
te a
argument
elor n
discuie
Variante
de
produse

Revizuir
ea
reciproc
a textelor
scrise

VII. RECOMANDRI METODICE DE UTILIZARE A MANUALELOR,
ECHIPAMENTULUI SI ALTOR MATERIALE DIDACTICE

Considerm c este un avantaj al disciplinei c orientarea spre competene s-a sesizat mai
devreme, c evaluarea de certiIicare se Iace n baza competenelor, c exist manuale si ghiduri, texte
literare si surse de documentare, inclusiv n variant electronic. n plus, predarea disciplinei a Iost pe
larg reIlectat n ghidurile de gndire critic si alte materiale didactice publicate, care si pot gsi
aplicarea n aceast reconceptualizare a demersului.
OIerta manualului / a manualelor este mult mai copioas dect ceea ce se poate Iace la clas n
termeni medii. De aceea proIesorul va alege, dac va decide s parcurg traseul cu un manual sau cu
mai multe, care exerciii si n ce consecutivitate trebuie realizate, astIel ca s se urmreasc Iormarea
competenei, a unui aspect anume al ei. Fireste, nu poate Ii vorba de o ordine aleatorie a exerciiilor si
de o detasare absolut de competen.





Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 24
Fisa 1
Listai 3-5 probleme din viaa real, care i cer elevului / absolventului de liceu:
1. Competena de a comunica adecvat, operaionaliznd noiuni teoretice solicitate de context sau de
situaia de comunicare.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................
2. Competena de lectur si interpretare a textelor de diIerite stiluri Iuncionale, genuri, specii literare.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................
3. Competena de a se documenta asupra Ienomenelor lingvistice si literare, de a percepe si a angaja
anumite inovaii lingvistice si literare n propriul sistem cognitiv si atitudinal.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................
4. Competena de a realiza creativ propriul potenial intelectual n procesul de lectur, interpretare si
producere de text.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................
5. Competena de a traduce din / n limba strin, n raport cu limba romn, conIorm
oportunitilor de nvare.
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................
Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 25
Fisa 2

Detaliai din ce se compune Competena de receptare, interpretare a frumosului artistic din opere
literare.

Cunostine Aptitudini si
deprinderi
Competen
existenial
Competen de
nvare
Competen de
comunicare






































Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului moaerni:at ae liceu - 2010 26
Fisa 3
Proiectai o unitate de nvare, pornind de la dezvoltarea subcompetenelor date

Subcompetena Unitatea
de
nvare
/ lecia
Coninuturi Texte Activiti
de
nvare
Resur
se de
timp
A
c
t
i
v
i
t

i

d
e

e
v
a
l
u
a
r
e

c
u
r
e
n
t

,

t
e
m

p
e
n
t
r
u

a
c
a
s

Activitate
de
evaluare
Iinal a
sub-
competen
ei
Limb Literatur





1.1.
1.2.




1.3.















1.4.












1.5.





Etc.