1.

SCURT ISTORIC I CADRU JURIDIC AL INFRACIUNII DE FAVORIZARE A INFRACTORULUI

n dreptul penal romn, legea incrimineaz ca infraciune numai acea fapt care prezint pericol social, respectiv aduce atingere valorilor puse sub ocrotirea legii penale i care presupune ca sanciune o pedeaps. Ajutorul dat unui infractor semnific o mentalitate necorespunztoare, un act de mpotrivire la infptuirea justiiei, o contribuie la perpetuarea strii de pericol general pe care l creeaz svrirea oricrei infraciuni. Aceast fapt a fost de timpuriu prevzut n dreptul nostru scris: n artea !omneasc se prevedea c: "cela ce va primi n casa lui fur sau tl#ariu cu lucrurile de furtisag s va certa ca i furul$" ori, %cela ce va primi n casa tl#ariu de drum, ca pe tl#ariu s&l certe de moarte."' artea !omneasc(, pricina )*, glava ))+,. -avorizarea infractorului este prevazuta de art. ./+ inclus n 0itlul al 12&lea, apitolul 22 din partea speciala a odului penal, intitulat"2nfractiuni care impiedica infptuirea justiiei". 2nfractiunile care impiedica infaptuirea justitiei pot fi definite ca fiind acele fapte care pun in pericol sau care produc o vatamare a drepturilor , libertatilor sau intereselor persoanelor fizice sau juridice implicate in actul de justitie , impiedicand insusi procesul de infaptuire in bune conditii si pe care legea penala le incrimineaza. Art.264 Cod Pen ! prevede : '), Ajutorul dat unui infractor fara o ntelegere stabilita nainte sau n timpul savrsirii infractiunii, pentru a ngreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu nc#isoare de la * luni la 4 ani. '.,5edeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. '*,-avorizarea savrsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste. n no"! Cod Pen !,infractiunea analizat'denumita deja favorizarea fptuitorului, se regeste in rt.26# si conine urmtoarele prevederi: '),Ajutorul dat fptuitorului n scopul mpiedicrii sau ngreunrii cercetrilor ntr&o cauz penal, tragerii la rspundere penal, e3ecutrii unei pedepse sau msuri privative de libertate se pedepsete cu nc#isoare de la unu la 6 ani sau cu amend. '., 5edeapsa aplicat favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzutde lege pentru fapta svrit de autor. '*, -avorizarea svrit de un membru de familie nu se pedepsete. 7i Le$e nr.14% d&n ' no&e()r&e 1**6 pentru modificarea si completarea art../+, spune ca:
1

odului penal,

%Ajutorul dat unui infractor fara o ntelegere stabilita nainte sau n timpul savrsirii infractiunii, pentru a ngreuna sau a zadarnici urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu nc#isoare de la * luni la 4 ani. 5edeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. -avorizarea savrsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste88.

2. INFRACTIUNEA DE FAVORIZARE A INFRACTORULUI IN ACTUALUL SI NOUL COD PENAL

An !&+ &n,r -t&"n&& &n -t" !"! .& /n No"! Cod Pen !. Notiune si definitie.2n cadrul odului 5enal actual, infractiunea este definita ca fiind ajutorul dat unui infractor fara o ntelegere stabilita nainte sau n timpul savrsirii infractiunii, pentru a ngreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii. 2n odul 5enal 9ou,aceasta infractiune pastreaza in linii generale reglementarea vec#e insa au fost aduse unele modificari atat sub aspect terminologic dar si de coninut ,modifi cri care vor fi analizate pe parcursul acestei analize,in cazul n care acestea apar. 2nfractiunea capata denumirea de %favorizare a faptuitorului"si este definita ca fiind ajutorul dat fptuitorului n scopul mpiedicrii sau ngreunrii cercetrilor ntr&o cauz penal, tragerii la rspundere penal, e3ecutrii unei pedepse sau msuri privative de libertate. :&a renunat la folosirea noiunilor de ;infraciune" si ;infractor" n favoarea celor de;fapt prevzut de legea penal"i de;fptuitor", ntruct activitatea de nfptuire a justiiei este mpiedicat inclusiv prin sprijinirea unei persoane care a comis o fapt interzis de legea penal dar care ar putea n concret s nu angajeze rspunderea penal.Aceasta deoarece verificarea condiiilor de e3isten sau ine3isten a responsabilitii penale a unei persoane se face n cadrul unui proces penal i nu n raport de aprecierea fcut de favorizator. Obiectul juridic consta in acele relatii sociale a caror e3istenta este ocrotita prin apararea activitatii de infaptuire a justitiei penale impotriva actiunilor de natura sa ajute pe infractor'faptuitor, in a se sustrage de la urmarirea penala, de la judecata ori de la e3ecutarea pedepsei, sau sa&si asigure folosul ori produsul infractiunii. -avorizarea infractorului'faptuitorului, se deosebeste de tainuire si prin faptul ca aceasta din urma are un obiect juridic special diferit care consta in relatiile sociale referitoare la patrimoniu. Obiectul material. <a favorizarea reala, e3ista in genere un obiect material, care este produsul infractiunii savarsite anterior de infractorul care primeste ajutorul 'e3.:ascunderea bunului furat, transformarea sau vanzarea bunului sustras,. <a favorizarea personala, poate e3ista uneori un obiect material 'e3.: urmele distruse ale infractiunii= obiecte sc#imbate de la locul infractiunii,.
2

2n odul 5enal nou s&a renunat la favorizarea real, ca modalitate de comitere a acestei infraciuni. Astfel, infraciunea de favorizare a fptuitorului n scopul asigurrii folosului sau produsului infraciunii nu se mai regsete n te3tul ce incrimineaz infraciunea de favorizare a infractorului. u toate acestea, fapta de a acorda un asemenea ajutor fptuitorului nu este dezincriminat de legiuitor, ci se pstreaz prin lrgirea sferei laturii subiective a infraciunii de tinuire. Subiectii infractiunii Subiectul activ nemijlocit 'autor, al infractiunii de favorizarea infractorului poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal. :ubiect activ al acestei infractiuni poate fi si o persoana juridica, cu limitarile si in conditiile prevazute in art. )>) alin. '), . pen. el ce a savarsit infractiunea sau a participat la savarsirea infractiunii la care se refera favorizarea nu poate fi subiect activ al infractiunii de favorizare, deoarece art. ./+ . pen.prevede in acest sens ca favorizarea infractorului reprezinta ajutorul dat ,,unui infractor?,autofavorizarea nefiind astfel incriminata.Auto&favorizarea nu este pedepsita nici daca e facuta in favoarea unui coparticipant. @aca autofavorizarea constituie prin ea insasi o alta infractiune, autorul actului de autofavorizare va raspunde pentru aceasta infractiune. Aparatorul poate fi si el autor al infractiunii de favorizare, cand ajutorul dat infractorului pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea, judecata sau e3ecutarea pedepsei constituie o e3ercitare abuziva a profesiei 'e3.: ascunde pe infractor, incearca sa determine marturii mincinoase,. 5ot comite infractiunea de favorizare si sotul sau rudele apropiate ale infractorului, dar acestea, potrivit art. ./+ alin. ultim . pen., nu sunt pedepsite. :i in 9oul od 5enal subiectul activ nu este calificat, putnd fi orice persoan. a i cauz de nepedepsire,legiuitorul a meninut concepia anterioar a te3tului, cu lrgirea sferei subiecilor acestei cauze de impunitate.Astfel, svrirea faptei de un membru de familie nu se pedepsete.@in acest punct devedere, legiuitorul a avut n vedere coninutul art. )44 care definete noiunea de ;membru de familie". 2n ipoteza in care actiunea de favorizare se savarseste de catre un functionar public prin omisiunea sesizarii organelor judiciare 'a savarsirii unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste atributiile,, e3ista concurs de infractiuni intre favorizarea infractorului si omisiunea sesizarii organelor judiciare. and o persoana savarseste fapta de favorizare in ambele sale variante, privind acelasi infractor, comite o singura infractiune si nu un cumul de infractiuni. 0ainuitorul poate fi si favorizator, daca efectueaza si o activitate distincta, specifica favorizarii. -avorizatorii nu sunt participanti la savarsirea infractiunii principale, intrucat la data efectuarii actelor de favorizare infractiunea anterioara este consumata. @in aceasta cauza favorizatorul nu poate fi obligat in mod solidar cu infractorul favorizat la despagubiri civile, in afara de cazul favorizarii reale, cand prin ascunderea sau ajutarea la ascunderea lucrurilor provenite din infractiune s&a cauzat o paguba partii civile. -avorizatorul raspunde din punct de vedere civil numai pentru prejudiciul produs efectiv de el, ca urmare a ajutorului dat autorului pentru ca acesta sa&si asigure produsul faptei sale. @aca ajutorul este dat mai multor infractori, c#iar in caz de pluralitate naturala, constituita sau ocazionala, va e3ista un concurs real de infractiuni.
3

5articipatia penala este posibila in toate formele sale: coautorat, instigare si complicitate. Subiectul pasiv al infractiunii este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite, infaptuirea justitiei. -avorizarea infractorului poate avea eventual si un subiect pasiv secundar sau adiacent,care poate fi, in cazul favorizarii personale, o persoana fizica nevinovata care a fost urmarita sau banuita de a fi comis infractiunea savarsita de infractorul favorizat. 2n cazul favorizarii reale, subiect pasiv este persoana fata de care s&a comis infractiunea, din savarsirea careia provine folosul sau produsul in vederea caruia s&a comis favorizarea. Latura obiectiva Elementul material. odul penal incrimineaza in dispozitia din alin. '), al art. ./+ . pen.fapta de favorizare a infractorului, in doua modalitati: favorizarea personala, adica ajutorul dat unui infractor pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei si favorizarea real, adica ajutorul dat unui infractor pentru a asigura acestuia folosul sau produsul infractiunii. -avorizarea infractorului are caracterul de infractiune autonoma, de sine statatoare, iar nu de act de participare, intrucat favorizarea are loc atunci cand nu e3ista o intelegere prealabila intre persoana care a savarsit o infractiune si cel care&i da ajutor pentru a ingreuna sau impiedica urmarirea penala sau judecata ori e3ecutarea pedepsei sau pentru a&i asigura folosul sau produsul infractiunii. -iind o infractiune autonoma , distincta de cea comisa de cel favorizat, favorizatorul poate fi condamnat c#iar daca cel caruia i&a dat ajutor nu a fost trimis in judecata pentru fapta savarsita. -avorizarea infractorului mai are apoi caracterul de infractiune conexa-corelativa cu infractiunea al carei faptuitor este ajutat prin fapta de favorizare, e3istenta favorizarii ca fapta subsecventa depinzand de e3istenta faptei antecedente. -apta prevazuta in art. ./+ . pen. este o incriminare generala, dar subsidiara,ajutorul dat unui infractor primind calificarea de favorizare numai atunci cand alte dispozitii de lege nu incrimineaza ipoteze speciale de favorizare 'e3.: marturie mincinoasa, inlesnirea evadarii,.2n concret, favorizarea infractorului nu poate fi conceputa fara pree3istenta savarsirii unei alte infractiuni, deci fara pree3istenta ,,unui infractor?. Alementul material al infractiunii de favorizare, in ambele sale variante, consta inactiunea de a da ajutor unui infractor, fie pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala,judecata sau e3ecutarea pedepsei, fie pentru a asigura acestuia folosul sau produsul infractiunii. Ajutorul poate fi dat prin acte comisive 'actiune, sau printr&o comportare omisiva'inactiune,. @e e3emplu, favorizatorul ascunde pe infractor, ii procura mijloace ca sadispara, distruge unele probe materiale si alte asemenea acte comisive= nu da de stireautoritatilor ca a aflat unde s&a refugiat infractorul sau unde se gasesc lucrurile provenite din infractiune. @aca actele de favorizare constituie prin ele insele o infractiune, vom avea un cumul de infractiuni intre favorizarea infractorului si acea infractiune. Cerinte esentiale: 1. A0"tor"! . ,&e d t 1entr" &n$re"n . " + d rn&-& "r( r&re 1en ! 2 0"de- t . " e3e-"t re 1ede1.e& 4, 5or&+ re 1er.on ! 62 or& 1entr" .&$"r ,o!o."! . " 1rod"."! &n,r -t&"n&& 4, 5or&+ re re ! 6.
4

Bn simplu ajutor dat unui infractor, prin care nu se urmareste nici ingreunarea sau impiedicarea urmaririi penale, a judecatii ori e3ecutarea pedepsei si nici a se asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, nu constituie elementul material al infractiuniide favorizarea infractorului 'e3.: simplul fapt de a da gazduire sau de a furniza alimente unui infractor, sau de a da ingrijire sau ajutor unui infractor bolnav nu constituie fapta de favorizare, daca acestea nu sunt facute pentru a ingreuna sau zadarnici infaptuirea justitiei,. Aceasta cerinta priveste latura obiectiva a infractiunii, pentru ca ea indica destinatia,obiectivul actiunii de ajutorare si nu latura subiectiva cum s&a sustinut intr&o opinie mai vec#e, care de altfel a ramas izolata. Actiunea de ajutorare trebuie sa fie de natura a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala sau judecata ori e3ecutarea pedepsei, sau de natura a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii. 2n cazul favorizarii personale, ajutorul dat unui infractor poate privi ingreunarea sau zadarnicirea fie a urmaririi penale, fie a judecatii, fie a e3ecutarii pedepsei. Aceste moduri de acordare a ajutorului, prevazute de lege, sunt alternative, dar se pot realiza insa si cumulativ, situatie in care se pastreaza unitatea infractionala. ,,A ingreuna? inseamna a face dificultati, a face greutati, a provoca intarzieri, amanari saucomplicate, a pune piedici, a cauta sa induca in eroare sau sa abata atentia de la o anumitaimprejurare sau lucru, a deruta. ,,A zadarnici? inseamna a face imposibila in totul sau in parte urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei. Ajutorul dat pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala inseamna ajutorul acordatinfractorului in intervalul de la savarsirea infractiunii pana la trimiterea lui in judecata, pentruintarzierea sau eludarea cercetarilor 'e3.: alterarea sau distrugerea urmelor infractiunii,furnizarea de date ine3acte privitoare la persoana infractorului sau la imprejurarile cauzei,,ori pentru sustragerea infractorului de la cercetarile organului de urmarire penala 'e3.:ascunderea infractorului,. 9u e3ista infractiunea de favorizare daca faptuitorul nu a comis acte concrete de ajutorare, ci numai a dat declaratii mincinoase la organul de urmarire, afirmand ca nu a avutcunostinta de e3istenta omorului sau daca cel favorizat nu a comis nici o infractiune, ori s&a facut in ceea ce&) priveste, aplicarea art. )C) . pen. Ajutorul dat unui infractor pentru a ingreuna sau zadarnici judecata priveste intarzierea sau impiedicarea efectuarii actelor de procedura, de administrare a probelor etc., in faza de judecata in prima instant sau in caile de atac, cat si sustragerea infractorului de la judecata,atunci cand prezenta lui este obligatorie sau cand s&a emis un mandat de arestare preventive. Ajutorul dat unui infractor pentru a ingreuna sau zadarnici e3ecutarea pedepsei priveste in primul rand sustragerea acestuia de la e3ecutarea pedepsei detentiunii sau inc#isorii, ori de la plata amenzii la care a fost condamnat prin #otarare definitiva sau e3ecutorie. Ajutorul dat unei persoane care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de a se sustrage de la e3ecutarea masurilor de siguranta prevazute in art. )). lit. c,, d, si g, . pen.,luate contra sa, nu constituie infractiunea de favorizare, ci complicitate la nerespectarea #otararilor judecatoresti,prevazuta in art. .4) alin. '+, . pen. -avorizarea infractorului este posibila a fi savarsita oricand inainte ca pedeapsa sa fie complet e3ecutata sau sa fi intervenit o cauza de inlaturare a pedepsei.
5

onstituie favorizarea infractorului si ajutorul dat unui condamnat definitiv care a evadat,pentru a& si mentine aceasta stare de evadare, adica pentru a ingreuna sau zadarnici reluarea e3ecutarii pedepsei. Ajutorul dat condamnatului pentru a evada nu constituie favorizare, ci infractiunea de inlesnirea evadarii 'art. .4D . pen.,. :prijinul unui infractor care se impotriveste prin acte violente sau amenintare la e3ecutarea #otararii de condamnare, nu constituie infractiunea de favorizare prevazuta in art../+ . pen., ci complicitate la infractiunea de nerespectarea #otararilor judecatoresti,prevazuta in art. .4) alin. '), . pen. 5ersoanele care au anumite insarcinari privitoare la e3ecutarea pedepselor 'judecatorii care emit mandat de e3ecutare a pedepsei pronuntate, judecatorii care supraveg#eaza e3ecutarea pedepselor, secretarii de la judecatorii si tribunale, lucratorii de politie caree 3ecuta mandatul, personalul din penitenciare etc.,, daca omit sa&si indeplineasca obligatiilelor privind e3ecutarea pedepsei, pentru a favoriza pe condamnat comit infractiunea de favorizare in concurs ideal cu o infractiune de serviciu. 2n cazul favorizarii reale, pentru ca ajutorul dat unui infractor sa constituie elementul material al infractiunii analizate, trebuie ca acel ajutor sa fie dat pentru a asigura folosul sau produsul infractiunii. ,,A asigura? inseamna a pune in siguranta, a pune in afara oricarui pericol, a inlatura pericolul pierderii folosului sau produsului infractiunii. ,,5rodus al infractiunii?, in intelesul art. ./+ . pen., inseamna atat lucrurile ,,produse?prin infractiune, adica cele ce au luat fiinta prin efectuarea actiunii care formeaza elementul material al infractiunii 'e3.: monedele false, alimente sau medicamente falsificate, fotografiile luate de un spion,, cat si lucrurile ,,dobandite? prin savarsirea infractiunii, cum ar fi bunurile care au ajuns in mana infractorului prin consumarea activitatii infractionale 'e3.: lucrurile furate, banii sau lucrurile delapidate, sau bunurile care au luat locul unor lucruri initial dobandite prin infractiune 'banii obtinuti prin vanzarea lucrurilor furate sau lucruri cumparatecu bani delapidati, bunuri transformate dupa savarsirea infractiunii,. ,,-olosul infractiunii? inseamna orice profit, orice avantaj 'nu numai cele evaluate economic,, obtinut prin savarsirea infractiunii, care este susceptibil de a fi asigurat prinajutorul dat de o alta persoana. 2. A do" -er&nt e.ent& ! - re tre)"&e . ,&e &nde1!&n&t 1entr" re !&+ re ! t"r&& o)&e-t&5e , 5or&+ r&& &n,r -tor"!"& -on.t &n -ond&t& 0"tor"! d t "n"& &n,r -tor . n" ,&e d"-ere ! &nde1!&n&re "ne& &nte!e$er& nter&o re2 &nter5en&t &n &nte . " &n t&(1"! . 5 r.&r&& &n,r -t&"n&& de - tre -e! &n,r -tor. Aceasta cerinta esentiala este corolarul firesc al dispozitiei din partea finala a art. ./ .pen. care prevede ca promisiunea de a favoriza pe un infractor facuta inainte sau in timpul savarsirii faptei constituie un act de complicitate, atat in cazul in care, dupa savarsirea faptei,promisiunea a fost indeplinita, cat si in cazul cand promisiunea nu a fost tinuta. Asadar, prin ,,intelegere? stabilit inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, se intelege promisiunea de a favoriza, prevazuta in art. ./+ . pen., iar prin ,,timpul savarsirii? se intelege intervalul dintre momentul inceperii e3ecutarii si momentul consumarii faptei sau al epuizarii activitatii infractionale in caz de prelungire a acesteia in timp. Actiunea de ajutorare trebuie deci sa vina dupa ce a fost savarsita infractiunea anterioara si nu in timpul cand aceasta se gaseste in curs de e3ecutare.
6

2ntelegerea intre o persoana si autorii furtului, de a transporta bunurile sustrase cu autoturismul, survenite intr&un moment cand bunurile fusesera scoase din depozit si erau in curte spre a fi aruncate peste gard, constituie pentru cel dintai favorizarea infractorului, iar nu complicitate, deoarece ajutorul nu a fost dat autorului inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, ci a survenit dupa consumarea acesteia, fara e3istenta unei intelegeri anterioare. -apta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt, dupa savarsirea de catre acesta ainfractiunii, de a&) ajuta sa vanda bunurile sustrase si de a imparti pretul obtinut, constituie infractiunea de tainuire, iar nu aceea de favorizare, deoarece ceea ce deosebeste cele doua fapte penale, intre altele, este scopul de a obtine un folos material pe care&) urmareste faptuitorul, caracteristic infractiunii prevazute in art. ..) . pen.. @e asemenea, fapta inculpatului de a valorifica un bun, cunoscand ca provine din savarsirea unei infractiuni, fara o intelegere prealabila cu autorul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tainuire, iar nu pe cele ale favorizarii infractorului. 2n principiu, sunt indiferente pentru e3istenta infractiunii de favorizare natura si felul infractiunii anterioare, precum si calitatea infractorului favorizat, adica daca acesta este autor,complice sau instigator la fapta penala anterior savarsita. -apta savarsita anterior poate fi si tentativa unei infractiuni, atunci cand tentativa este pedepsita. 2nfractiunea antecedent poate fi prevazuta in odul penal, intr&o lege penala speciala sau intr&o lege special cu dispozitii penale. 9u este necesar ca favorizarea sa se refere la intreaga activitate a celui favorizat, ci ea poate privi si numai o parte din aceasta. -avorizarea infractorului prezinta doua variante agravate speciale, cand fapta de favorizare priveste o persoana care a savarsit o infractiune contra sigurantei statului & art. )4*alin. '*, . pen. sau o infractiune contra pacii sau omenirii & art. */) alin. '., si '*, . pen. :i o variant de specie & art. )4 alin. ) lit. a, din <egea nr. 4CE.DDD pentru prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cand favorizarea priveste o persoana care acomis o infractiune de coruptie sau asimilata faptelor de coruptie. Urmarea imediata a favorizarii infractorului consta in crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a activitatii de infaptuirea justitiei. 5entru e3istenta infractiunii de favorizarea infractorului este indiferent daca urmarirea,judecata sau e3ecutarea pedepsei au si fost ingreunate sau zadarnicite, ori daca s&a asigurat pentru infractor in mod efectiv produsul sau folosul infractiunii. Aste suficient ca a e3istat posibilitatea de a se realiza vreunul din aceste rezultate. egatura de cauzalitate intre actiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa e3iste si rezulta ex re. Latura subiectiva !orma de vinovatie necesara pentru e3istenta laturii subiective a infractiunii este intentia directasau indirecta. A3ista intentie atunci cand faptuitorul stie ca s&a savarsit o infractiune si ca da ajutor unui infractor si prevede ca prin acest ajutor s&ar putea ingreuna, impiedica urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei, ori s&ar putea asigura infractorului folosul sau produsul

infractiunii, si deci ca se creeaza o stare de pericol pentru infaptuirea justitiei, rezultat pe care il urmareste sau il accept. 2n cazul favorizarii reale'modalitate care nu se mai regsete in noul cod penal,, comite infractiunea cu intentie si cel care nu cunostea in momentul primirii bunului ca acesta provine dintr&o infractiune, dar ulterior cunoscand provenienta lucrului a continuat sa&) pastreze. -apta savarsita din culpa nu este incriminata. "obilul cu care a actionat agentul nu intereseaza pentru e3istenta infractiunii, ci numai ca element de individualizare pedepsei. and faptuitorul, in cazul favorizarii reale, a urmarit si obtinerea unui folos material, va e3ista concurs intre infractiunea de favorizare si cea de tainuire. Tentativa i consumarea #ctele preparatorii si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate si implicit pedepsite. Actele preparatorii pot fi insa pedepsite ca acte de complicitate anterioara, in cazul in care s&a savarsit infractiunea, iar ele au fost efectuate de altcineva decat autorul infractiuniide favorizare. -avorizarea infractorului se consuma in momentul in care actiunea de a da ajutor a fost e3ecutata, deoarece starea de pericol pentru infaptuirea justitiei este inerenta actiunii savarsite si contine posibilitatea ingreunarii sau zadarnicirii urmaririi penale, judecatii,e3ecutarii pedepsei sau descoperirii si recuperarii prejudiciului cauzat prin infractiune. onsumarea infractiunii are loc indiferent daca urmarirea, judecata sau e3ecutareapedepselor a fost sau nu impiedicata sau zadarnicita, ori daca a fost sau nu impiedicata recuperarea produsului infractiunii. -avorizarea infractorului imbraca de multe ori caracterul de infractiune continua 'e3.:ascunderea infractorului, pastrarea produselor infractiunii, si, mai frecvent, de infractiune continuata 'e3.: efectuarea in mod repetat a unor acte de ajutor in realizarea aceleiasi rezolutii,, activitatea infractionala putandu&se prelungi astfel si dupa consumarea faptei penale.2n aceste situatii, infractiunea se va epuiza, dupa caz, fie in momentul incetarii actiunii incriminate, fie la data comiterii ultimei actiuni. Sanctiuni. -avorizarea infractorului se pedepseste cu inc#isoare de la * luni la 4 ani, fara ca pedeapsa aplicata favorizatorului sa fie mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. Aceasta dependent a pedepsei aplicate favorizatorului de pedeapsa prevazuta pentru infractiunea savarsita de catre cel favorizat se e3plica prin caracterul corelativ al favorizarii infractorului fata de infractiunea anterior comisa. 5rin ,,pedeapsa prevazuta de lege pentru autor?, care nu poate fi depasita de pedeapsa aplicata pentru favorizator, se intelege ma3imul pedepsei prevazuta in dispozitia care incrimineaza infractiunea savarsita si nu pedeapsa concret aplicata celui favorizat si care poate fi mai mica decat pedeapsa aplicata favorizatorului. 5ersoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 6.DDD lei si /DD.DDD lei, potrivit art. 4) indice ) alin. '., . pen. n noul od 5enal favorizarea fptuitorului se pedepsete cu nc#isoare de la unu la 6 ani sau cu amend.

7.PARTICULARIT8ILE JURIDICO9PENALE ALE INFRACIUNII DE FAVORZARE A INFRACTORULUI

7.1.An !&+ -ond&:&&!or 1ree3&.tente ;& -t" !< -on:&n"t"!"& -on.t&t"t&5 &n,r -:&"n&& &n !e$&.! :&

$o%iune &i defini%ie.2nfraciunea const n ajutorul dat unui infractor fr o nelegere stabilit inainte sau n timpul svririi infraciunii, pentru a ngreuna sau zdrnici urmrirea penal,judecata sau e3ecutarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infraciunii. 3.1.1.Coninutul juridic al infraciunii Art.264 Cod Pen ! prevede : '), Ajutorul dat unui infractor fara o ntelegere stabilita nainte sau n timpul savrsirii infractiunii, pentru a ngreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu nc#isoare de la * luni la 4 ani. '.,5edeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. '*,-avorizarea savrsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste. 3.1.2.Condiii pree istente O)&e-t"! 0"r&d&-avorizarea infractorului are ca obiect juridic special relatiile sociale privitoare la nfaptuirea justitiei, pentru a caror dezvoltare nesting#erita infractorii nu trebuie sa fie ajutati sa se sustraga raportului juridic penal, raportului juridic de e3ecutare a pedepsei, raportului n care participa ca subiecti avnd drepturi si obligatii, sau sa beneficieze de anumite rezultate ale infractiunii. Activitatea judiciara care este periclitata este tocmai activitatea organelor competente pe parcursul procesului penal, ncepnd cu actele de urmarire penala si terminnd cu actele de e3ecutare. O)&e-t"! ( ter& ! -apta poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii, sau elementele obiective carora, potrivit legii de procedura penala li se poate atribui calitatea de mijloace de proba n procesul penal. S")&e-:&& &n,r -:&"n&& Subiect activ poate fi orice persoan,cu e3epia autorului i a participantului la infraciunea n legtur cu care se realizeaz fapta de favorizare.@ei actele de autofavorizare nu cad sub incidena legii penale,dac un astfel de act realizeaF prin el nsui coninutul altei infraciuni,autorul actului de autofavorizare rspunde pentru aceast infraciune. :ubiect activ poate fi c#iar i o persoan vtmat,dar numai atunci cnd pentru infraciunea svrit de ctre infractorul favorizat aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil
9

numai dup ce s&a dat n cauz o #otrre definitiv de condamnare.2nfraciunea poate fi savrit i de aprtorul infractorului,n msura n care d ajutor acestuia pentru a ngreuna sau zdrnici urmrirea penal,judecata sau e3ecutarea pedepsei. Subiectul pasiv este statul ca administrator al justitiei penale.:ubiect pasiv secundar poate fi orice persoan fizic sau juridic,prejudiciat prin savrirea infraciunii al crei autor este favorizat. 5articipaia penal este posibil sub toate formele. Con:&n"t"! -on.t&t"t&5 atura obiectiv. Ajutorul dat unui infractor, constituie elementul material al acestei infractiuni, acesta poate consta ntr&o actiune sau ntr&o inactiune. :pre e3emplu, faptuitorul, portar la o ntreprindere, nu controleaza intentionat pe cel care scoate bunuri furate din unitate. Aici favorizarea se savrseste prin omisiune sau, faptuitorul ascunde infractorul evadat pentru ca acesta sa nu fie prins 'favorizarea se savrseste n acest caz printr&o actiune,. 0ermenii legii semnifica sprijinirea certa, efectiva a unui infractor. Actele comisive ori omisive prin care ajutorul este dat pot avea consistenta materiala, ori pot fi de ordin moral, n orice caz, nsa, ajutorul acordat infractorului trebuie sa fie trebuie sa aiba calitatea de al sprijini pe acesta, de a&i sluji pentru a se sustrage de la urmarirea penala, de la judecata ori de la e3ecutarea pedepsei, ori pentru a&i asigura folosul sau produsul infractiunii. 5rima modalitate normativa incriminata consta n ajutorul dat unui infractor pentru a ngreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei. -apta mai este denumita n acest caz n literatura de specialitate favorizare personala. Ajutorul acordat faptuitorului trebuie sa vizeze urmarirea penala, judecata sau e3ecutarea pedepsei, n sensul ?ngreunarii? acestora 'crearii de dificultati, sau ?zadarnicirii? lor 'a le face inutile, ineficiente,. ea dea doua modalitate normativa de savrsire a infractiunii, denumita si ?favorizare reala?, reprezinta o sprijinire a infractorului pentru ca el sa&si asigure folosul sau produsul infractiunii. 5rin folos al infractiunii se ntelege orice profit material sau moral pe care faptuitorul si l&a creat prin fapta penala savrsita, iar prin produs al infractiunii numai ceea ce a rezultat nemijlocit din infractiune 'de e3.bunurile confectionate n mod ilicit,. Ac#ivalentul moral sau material obtinut de infractor n sc#imbul ?produsului? infractiunii reprezinta un ?folos? si nu tot un ?produs? al faptei. Ajutorul se poate da, n cazul favorizarii personale, ori cnd n intervalul de timp de la savrsirea infractiunii si pna la e3ecutarea pedepsei. n ceea ce priveste favorizarea reala, ajutorul se poate acorda c#iar si dupa e3ecutarea pedepsei. n ambele situatii ajutorul poate fi nemijlocit 'direct, sau imediat 'de e3emplu prin intermediul unei terte persoane,. Atunci cnd infractorul favorizat este ajutat prin mijloace care constituie prin ele nsele infractiuni se vor aplica regulile concursului de infractiuni. Afectul faptei consta n crearea unei stari de pericol pentru nfaptuirea justitiei penale. Acest element al laturii obiective este realizat c#iar daca ajutorul dat infractorului, desi avea aptitudinea sa produca un astfel de rezultat, totusi din motive independente de vointa celui care l acorda nu a condus la o reala mpiedicare a nfaptuirii justitiei n cauza respectiva. @aca ajutorul oferit nu a fost primit de infractor sau nu s&a folosit de el, fapta de favorizare nu e3ista. !aportul de cauzalitate rezulta din nsasi efectuarea elementului material al faptei.
10

atura subiectiva. -apta este incriminata numai atunci cnd se savrseste cu intentie' directa sau indirecta,. Aa nu se pedepseste atunci cnd se comite din culpa deoarece legiuitorul fi3nd o anumita finalitate activitatii favorizatorului indica vointa sa de a nu pedepsi fapta de favorizare a infractorului dect atunci cnd fapta s&a comis cu intentie. Ajutorul este dat pentru a ngreuna sau a zadarnici justitia penala, ori pentru a asigura infractorului beneficiul infractiunii savrsite. Acest obiectiv, urmarit sau numai acceptat de favorizator prin ajutorul prin care l acorda, e3clude posibilitatea savrsirii faptei si din culpa.

4.=ODALIT8I2FOR=E I TRATA=ENT SANCIONATOR AL INFRACIUNII DE FAVORIZARE A INFRACTORULUI

4.1.=od !&t<:& ;& ,or(e. Cauz special de nepedepsire:5otrivit alin.'.,,fapta prevzut in primul alineat al te3tului,nu se pedepsete daca,prin aducerea la cunotin,persoana care are aceast obligaie ar produce un prejudiciu pentru ea,pentru soul su sau pentru o rud apropiat. -apta constituie infraciune,dar fptuitorul nu este pedepsit,ntruct te3tul nu face nici o precizare n ceea ce privete natura prejudiciului,acesta poate fi material sau moral. 'entativa nu se pedepsete. Consumarea infraciunii are loc n momentul n care se acord ajutor unui infractor,moment n care se produce si urmarea periculoas a faptei,adic starea de pericol pentru n fptuirea justiiei.9u intereseaz dac infractorul favorizat a reuit sau nu s ngreuneze sau s zdrniceasc urmrirea penal,judecata sau e3ecutarea pedepsei ori s&i asigure folosul sau produsul infraciunii,cel condamnat pentru infraciunea de favorizare a infractorului va fi obligat la plata despgubirilor civile in limita valorii bunurilor in legtur cu care s&a comis infraciunea de favorizare. 4.2.Tr t (ent . n-:&on tor. :anciunea const n nc#isoare de la * luni la 4 ani.5otrivit alin.'.,,pedeapsa aplicat favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevzut de lege pentru autor. 5ersoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 6.DDD lei si /DD.DDD lei, potrivit art. 4) indice ) alin. '., . pen.

'.ASPECTE CONTROVERSATE
De!&(&t re , 5or&+<r&& &n,r -tor"!"& de t<&n"&re 2nfractiunile de tainuire si favorizare a infractorului, prin natura lor, nu e3clud posibilitatea realizarii elementelor materiale a celor doua n participatie penala. Argumentul principal ar fi ca participatia penala nu este determinata de anumite conditii fi3e, ci are un caracter ntmplator, ocazional, fiind determinata de anumite aspecte concrete, n care sub realizarea prin cooperare unei infractiuni apare ca mai avantajoasa sub raportul savrsirii sau a
11

ascunderii urmelor ei . n plus, practica judiciara a demonstrat de nenumarate ori ca majoritatea infractiunilor sunt savrsite n participatie. Aceasta statistica a fost comentata din punctul de vedere al dinamicii fenomenului infractional si al necesitatii infractorului de a&si apropia rezultatul faptei ilicite prin cautarea ajutorului altei persoane.n cazul infractiunilor de tainuire si favorizare a infractorului, n functie de forma vinovatiei, se are n vedere participatia penala ca o conlucrare cu intentia a doua sau mai multe persoane la savrsirea aceleiasi infractiuni sau ca o contributie involuntara la savrsirea n mod nemijlocit a unei fapte prevazute de legea penala. 0ainuirea reprezinta o infractiune contra proprietatii, care consta n ajutorul dat faptuitorului unei alte infractiuni pentru valorificarea produsului infractional.5rin natura infractiunii, tainuirea se constituie ca o forma de complicitate. -avorizarea const n ajutorul dat unui infractor fr o nelegere stabilit nainte sau n timpul svririi infraciunii,pentru a ngreuna sau zdrnici urmrirea penal,judecata sau e3ecutarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infraciunii.n timp ce n cazul tinuirii sunt nclcate n principal relatiile sociale referitoare la patrimoniu si n secundar,cele referitoare la nfptuirea justiiei,la favorizarea infractorului sunt nclcate n principal relaiile sociale referitoare la nfptuirea justiiei si,n secundar,eventual cele cu caracter patrimonial. 0ainuirea are ca situatie premis savarsirea unei fapte prevazute de legea penala,in timp ce favorizarea infractorului are ca situatie premisa savarsirea unei infraciuni.Aceasta,deoarece n cazul tainuirii bunul provine dintr&o fapta prevazuta de legea penala,in timp ce la favorizare se da ajutor unui infractor.:ub aspectul laturii obiective,tainuirea poate fi savarsita prin oricare din cele patru actiuni alternative'primirea,dobandirea,transformarea sau nlesnirea valorificrii bunului provenit dintr&o fapta prevazuta de legea penala,,in timp ce la favorizarea infractorului presupune ajutorul dat unui infractor. n concluzie putem afirma c cele dou infraciuni,dei conin elemente asemntoare,au totusi deosebiri importante,fapt pentru care constituie dou infraciuni distincte.

INFRACIUNEA DE FAVORIZARE A INFRACTORULUI >N LE?ISLAIA INTERNAIONAL8

2nfraciunea analizat mai sus se regaseste reglementat oarecum asemanator i in legislaia altor ri.@rept e3emplu avem articolul () din Codul *enal al +epublicii "oldova care poart denumirea ;, 5or&+ re % i prevede: -avorizarea infractorului, precum i tinuirea mijloacelor sau instrumentelor de svrire a infraciunii, a urmelor acesteia sau a obiectelor dobndite pe cale criminal atrag rspunderea penal, n condiiile art.*.*, numai n cazul n care nu au fost promise din timp.

2ar art.*.*,care cuprinde , 5or&+ re &n,r -&"n&& are ca prevederi: '), -avorizarea dinainte nepromis a infraciunii grave, deosebit de grave sau e3cepional de grave se pedepsete cu amend n mrime de la .DD la 6DD uniti convenionale sau cu nc#isoare de pn la * ani.

12

'., 9u snt pasibili de rspundere penal pentru favorizarea infraciunii soul 'soia, i rudele apropiate ale persoanei care a svrit infraciunea. G alt ar care a inclus n codul ei penal aceast infraciune este *ortugalia.Aceasta este cuprins in cadrul art. ,-./ Cap. 000,numit12os crimes contra a realiza34o da justi3a !.Articolul menionat prevede: ) H el care, n tot sau n parte, previne , mpiedica sau eludeaza activitatea probatorie sau de prevenire a autoritii competente, cu intenie sau cu scopul de a evita ca o alt persoan care comite o infraciune, s fie supusa la msuri de pedeaps sau de securitate, se pedepsete cu nc#isoare de pn la trei ani sau cu amend. . H aceeasi pedeapsa se aplic persoanei care furnizeaz asisten altei persoane, cu intenie sau cu cunotin,in scopul de a preveni,mpiedica sau a sustrage de la e3ecutarea pedepsi sau a masurii de securitate ce i&a fost aplicat. * H pedeapsa celui condamnat in conformitate cu alineatele precedente nu poate fi mai mare dacat cea prevzut de lege pentru persoana in beneficiul creia a acionat. + & 0entativa se pedepsete. 6 H nu se pedepsesc: a, Bn funcionar care mpiedica s fie aplicat si e3ecutata in acelasi timp o pedeapsa si o masura de siguran: b,soie, prini adoptivi sau adoptati ,rude pana la gradul al doilea al persoanei in beneficiul careia se actioneaza. i in odul 5enal german in vigoare de la )6 mai )CC) ,cu modificarile aduse pana la ) octombrie )>C) , in capitolul II2 sunt incriminate tainuirea si favorizarea. n linii mari,i aceste reglementri strine sunt foarte asemntoare cu prevederile odului 5enal romn in ceea ce privete aceast infraciune deosebirile innd de tratamentul sancionator, particularitile activitii justiiei n rile respective i de anumite detalii din coninutul analizei acestora.

13