Castelul Bran

Bunaziua, ma numesc Pralea Stefan-Alexandru sunt elev in clasa a XII-a in cadrul liceului Tehnologic Carol I Valea Doftanei iar ca tema pt obtinerea atestatului de technician in turism mi-am ales sa prezint Castelul Bran. Am ales sa prezint castelul Bran deoarece l-am vizitat de cateva ori, iar de fiecare data am ramas profund impresionat de maretia castelului si de sobritatea cu care te intampina fiecare incapere.

Capitolul I
Prezentare generala
Cavalerii teutoni, Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Hierosolimitanorum, ordin religios catolic nfiinat de cruciaii germani n Palestina, la sfrsitul secolului al XII-lea, primesc de la regele Andrei al II-lea al Ungariei ara Brsei (Terra Borza ori Burzenland un district denumit astfel dup tribul cuman al burcilor). Darul urmrete stabilirea n regiune a teutonilor i aprarea graniei de sud-est a Transilvaniei de cumani i pecenegi.Teutonii ridic o fortrea la Bran (denumirea turc a cuvntului poart) iar n 1226 ei sunt izgonii din regiune. La 19 noiembrie 1377 cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare Ludovic I de Anjou emite un act prin care acord locuitorilor Braovului (Kronstadt Oraul Coroanei) privilegiul construirii unui castel. Acest document ndeamn saii (Sachsen populaie de origine german venit n Transilvania n secolul al XII-lea) din ntreaga regiune a Braovului s participe la construcia castelului Bran, iniial denumit Dietrichstein sau Trzburg n limba german, Trcsvr n maghiar i Turciu n romn. 1388 este anul n care se ncheie construcia castelului. Acesta este ridicat pe stnca abrupt dintre Mgura i Dealul Cetii i dispune de o vedere excepional spre dealurile nvecinate, spre valea Moeciu i ara Brsei. Castelul are att rolul de vam reine 3% din valoarea mrfii care intr i iese din Transilvania, ct i cel de fortrea la grania estic a Transilvaniei destinat ncercrii de a opri extinderea Imperiului Otoman. El este locuit de soldai, de profesie mercenari. Cronicarul Ioan de Trnava amintete i de briganii i balistarii englezi din secolul al XV-lea. Castelanul Branului este ales de ctre rege, de regul din rndul sailor. n istoria Transilvaniei rolul su va fi din ce n ce mai important, astfel nct la sfrit de veac XV comandantul castelului ajunge s dein i titlul de vice-voievod al Transilvaniei. In anul 1407 Sigismund de Luxemburg d castelul ca feud (proprietate oferit n schimbul loialitii) aliatului su, domnitorului rii Romneti Mircea cel Btrn, pentru a se putea retrage aici n caz de atac al turcilor. n 1419, dup ncetarea din via a voivodului, instabilitatea politic din ara Romneasc l

determin pe Sigismund s preia castelul i s l ncredineze principilor Transilvaniei. In anul 1411 turcii ntreprind o incursiune n Transilvania, dar Iancu de Hunedoara i nfrnge la Bran. Iancu, principe al Transilvaniei, are nevoie de sprijinul sailor la grani i rentrete privilegiile acordate locuitorilor Braovului de Mircea cel Btrn i de Sigismund.

Capitolul II
Vlad Tepes n iarna anului 1436. Vlad Dracul a devenit domn al rii Romneti i s-a stabilit la Curtea domneasc din Trgovite. Vlad Drculea i-a urmat tatl i a trit acolo ase ani. n 1442, din motive politice, el i fratele su mai tnr, Radu cel Frumos, au fost cerui ca ostatici de ctre sultanul Murad al II-lea; Vlad al III-lea a fost ostatic pn n 1448, iar fratele su pn n 1462. Aceast perioad de captivitate a jucat un rol important n formarea i ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, n 1447, dup moartea tatlui su - asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul rii Romneti. Tot atunci, Vlad a aflat i de moartea fratelui su mai mare, Mircea, torturat i ngropat de viu de boierii din Trgovite. La vrsta de 17 ani, susinut de un corp de cavalerie turceasc i de un contingent de trupe mprumutate lui de paa Mustafa Hassan, Vlad Drculea a luat pentru prima dat domnia Valahiei. Dar, dou luni mai trziu, a fost nfrnt de Vladislav al II-lea, care i-a recptat tronul. Pentru a-i asigura a doua i cea mai lung domnie, Vlad al III-lea a trebuit s atepte pn n 20 august 1456, cnd a reuit s-i ucid dumanul de moarte. Primul act important de rzbunare a fost indreptat mpotriva boierilor din Trgovite, vinovai de moartea tatlui i a fratelui su. n duminica de Pati a anului 1459, el a arestat toate familiile de boieri care participaser la petrecerea princiar. Cei mai btrni au fost trai n eap, iar ceilali au fost forai s strbat pe jos drumul de o sut de kilometri din capital pn la Poenari, unde au fost pui s construiasc o fortrea pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la rul Arge. Vlad epe a ajuns curnd faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sai din Transilvania, el ordona deseori ca osndiii s fie jupuii de piele, fieri, decapitai, orbii, strangulai, spnzurai, ari, fripi, cioprii, btui n cuie, ngropai de vii etc. De asemenea, punea s li se taie victimelor nasul, urechile, organele genitale i limba. ns supliciul favorit era trasul n eap, de la care provine porecla epe, cel care trage n eap. Aceast form de execuie a folosit-o n anii 1457, 1459 i 1460 contra negustorilor transilvneni care nu respectaser legile sale comerciale. Incursiunile pe care le fcea mpotriva sailor din Transilvania erau n acelai timp i acte de protecionism menite s promoveze activitile comerciale din ara Romneasc. n plus, n acea perioad era ceva obinuit ca pretendenii la tronul rii Romneti s gseasc sprijin n Transilvania, unde ateptau momentul potrivit pentru a aciona. n 1459 epe refuz s mai plteasc tribut turcilor (10.000 galbeni anual). Se pare c aceast rzvrtire s-a datorat existenei unui proiect de cruciad

impotriva otomanilor, cruciad susinut de Pap i n care regele Ungariei, Matia Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal ( acesta chiar primete de la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oameni i 10 nave de rzboi). n acest context politic, Vlad epe ncheie o alian cu Matei Corvin, probabil la nceputul lui 1460, pe care otomanii ar fi vrut s o mpiedice. Mai mult, acetia vor ncerca prin intermediul lui Hamza paa, beiul de Nicopole, i al diacului sultanului, Catavolinos, s-l prind pe Vlad prin vicleug, fr succes ns. Odat dejucate planurile otomanilor i pedepsii cei doi (au fost trai n eap mpreun cu toi soldaii turci care-i nsoeau), Vlad epe organizeaz o campanie surpriz la sud de Dunre n iarna 1461-1462. O ntins regiune, de la Oblucia la Novoe Selo i de la vrsarea Dunrii n Marea Neagr pn la Rahova, a fost devastat. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupat prin vicleug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, numrul celor ucii fiind indicat de nsui Vlad epe ntr-o scrisoare adresat lui Matei Corvin. Tot n aceast scrisoare, expediat din Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad i solicita n mod insistent sprijin regelui ungar. Dei l-a asigurat la 4 martie 1462 c i va veni n ajutor, Matei Corvin a prsit Buda abia la sfritul lui august, cnd campania otoman era deja ncheiat. n ceea ce-l privete pe Mahomed al II-lea, acesta, surprins de sfidarea lui epe, i va pregti un rspuns pe msur. n primvara lui 1462, sultanul, n fruntea unei armate uriae, cca 100-120.000 de oameni (a doua ca mrime dup aceea care cucerise Constantinopolul) plus 175 de nave de rzboi al cror scop era acela de a cuceri Chilia, se va ndrepta spre Dunre. Efectivele domnului valah nu depeau, dup estimrile cele mai generoase, 30.000 de oteni. Dei Vlad ncearc s-i opreasc pe turci la Dunre, n dreptul cetii Turnu, acetia, la adpostul nopii, reuesc s treac fluviul ndreptndu-se direct spre Trgovite (4 iunie 1462). n aceste condiii epe va aplica tactica hruirii: pustiirea pmntului - mai ales drumul spre Trgovite -, otrvirea fntnilor, atacarea detaamentelor turceti plecate dup hran. n aceast atmosfer apastoare n care otile turceti, flmnde i nfricoate, naintau prin ara pustiit, a avut loc marea lovitur a lui Vlad epe, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit s demoralizeze i mai mult oastea otoman, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. inta atacului a fost nsui sultanul, ns acesta a scpat, cortul su fiind confundat cu al unui vizir. Totui efectul psihologic al atacului a fost important. Muli turci au fost ucii, iar sultanul, conform relatrilor, "a prsit n ascuns tabra n chip ruinos"; vznd "marea pierdere suferit de ai si" a dat ordin de retragere. n apropierea Trgovitei l atepta un spectacol care a bgat groaza n otile sale: o pdure de epi n care atrnau o mulime de turci ucii n nainte sau n timpul btliei; n faa acestei

priveliti turcii "s-au nspimntat foarte tare", iar sultanul a recunoscut c "nu poate s ia ara unui brbat care face lucruri aa de mari" i care "ar fi vrednic de mai mult". Cu excepia cronicilor turceti, toate celelalte izvoare mrturisesc nfrngerea sultanului, care a fost silit "s se ntoarc n fug spre Dunre cu mari pierderi printre ai si i cu ruinea de a fi dat dosul". Oastea turc s-a ndreptat spre Dunre, aa de repede nct la 11 iulie 1462 sultanul ajunsese la Adrianopol. Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a lsat la plecare, la Trgovite, ca domn pe fratele lui epe, Radu cel Frumos, n ideea ca acesta s atrag de partea sa pe toi cei ce i se mpotriveau lui epe. Paa de Nicopole urma s asigure sprijin armat lui Radu. Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoria rii Romneti, cei doi frai cutnd fiecare s-i ntreasc forele pentru a-i elimina adversarul. Spre deosebire de Vlad epe care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea i prietenia cu sultanul. Acetia trec pn la urm de partea lui. n aceste condiii, prsit de cea mai mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care se pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie asupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin. Cum acesta nu venise nici pregtit, nici prea hotrt de lupt, a decis destul de repede s-i schimbe planul iniial, recunoscnd situaia existent n ara Romneasc i renunnd s-l sprijine pe Tepe. Mai mult, la decizia regelui ar fi contribuit i o presupus scrisoare a lui Vlad ctre sultan n care domnul muntean ar fi cerut iertare i, mai mult dect att, s-ar fi obligat s-l ajute mpotriva otilor maghiare. Drept urmare, n noiembrie 1462 Vlad epe, n loc s primeasc ajutorul aliatului su, este arestat sub acuzaia de trdare i ncarcerat la Viegrad vreme de 12 ani. Dup Viegrad, e silit s locuiasc aproape 2 ani la Buda, cu domiciliu forat. Va fi eliberat n 1475, la cererea lui tefan cel Mare, domnul Moldovei, n contextul presiunilor turceti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dunre. Ultima domnie, sfritul vieii i locul mormntului Conform legendei, atunci a fost momentul n care soia lui Vlad, pentru a scpa de temnia turceasc, s-a sinucis aruncndu-se de pe o creast nalt - o scen exploatat de Francis Ford Coppola n filmul Bram Stoker's Dracula. Vlad a reuit s scape asediului fortreei sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de civa rani din satul Arefu, a reuit s ajung n Transilvania, unde sa ntlnit cu regele Ungariei, Matei Corvin. ns, Matei l-a arestat i l-a ntemniat n capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru c dupa unii istorici faptul ca a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesitii lui Vlad de a fi protejat de saii care voiau s l omoare. Vlad a

fost recunoscut ca prin al Valahiei pentru a treia oar n1475, ns s-a bucurat de o perioad foarte scurt de domnie. A fost asasinat la sfritul lunii decembrie 1476. Corpul su a fost decapitat i capul trimis sultanului, care l-a aezat ntr-o eap, ca dovad a triumfului asupra lui Vlad epe. S-a emis ipoteza ca Drculea ar fi fost ngropat la Mnstirea Snagov, pe o insul din apropierea Bucuretilor. Examinrile recente au artat c mormntul lui epe de la mnstire conine doar cteva oase de cal datate din neolitic i nu rmiele adevrate ale domnului valah. Dup opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormntul acestuia ar fi pe locaia mnstirii Comana, ctitoria voievodului.

Capitolul III
Romanul Contele Dracula
Dracula, personajul romanului cu acelai nume scris la sfrsit de veac XIX de irlandezul Bram Stoker, este un conte transilvan, stpn al unui castel ridicat undeva pe vrf de stnc nalt, de unde strjuie valea rului erpuind prin Principatul Transilvaniei.El este adesea confundat cu Vlad Tepe, prinul valah, domn peste castelul, azi ruin, din Principatul Valahia. Cum Castelul Bran este singurul din Transilvania care corespunde descrierii lui Bram Stoker, lumea ntreag se refer la el ca fiind Castelul lui Dracula. n capitolul 2 al romanului Dracula, la ziua de 5 mai, autorul nfieaz castelul contelui ca fiind aezat pe marginea unei teribile prpastii brzdate cnd i cnd de crpturi profunde un hu strbtut de fire argintii, de ruri traversnd pdurile prin defileuri adnci. Bram Stoker nu a vizitat niciodata Romnia. n descrierea imaginarului Castel al lui Dracula el pleac de la o prezentare a Castelului Bran disponibil n Anglia sfritului de secol XIX. ntr-adevar, castelul, aa cum apare el n gravura tiprit n prima ediie a romanului Dracula, seamn izbitor de bine cu Castelul Bran, si numai cu acesta. De altfel, se bnuiete c pentru a descrie plsmuitul Castel al lui Dracula, Stoker a folosit ilustraia Castelului Bran din lucrarea lui Charles Boner "Transylvania: Its Product and Its People", (London; Longmans, 1865). Dracula aa cum este el perceput astzi reprezint un personaj fictiv. Numele lui deriv din porecla dat lui Vlad epe, domnitor al rii Romneti ntre 1456-1462 i n anul 1467, pe care din motive politice istoricii vremii l descriu ca un despot nemilos i nsetat de sange. Personajul Contele Dracula apare pentru prima dat n romanul Dracula scris de scriitorul irlandez Bram Stoker i publicat n 1897 n Anglia. La origine numele Dracula nu este de loc nfricotor. El deriv din denumirea dat unui ordin al cruciatilor, Ordinul Dragonului, cu care au fost asociai att Vlad epe ct i tatl sau Vlad Dracul (membru, de altfel, al acestui ordin). Restul mitului

Dracula se datoreaz influenei legendelor i credinelor populare transilvane despre stafii i vampiri. Contele Dracula imaginat de Stoker este un vampir n vrst de secole, un nobil transilvan, care se pretinde a fi un secui descendent al hunului Attila. El locuieste n ruinele unui castel situat undeva n Munii Carpai. Conversaiile purtate cu personajul Jonathan Harker i ofer Contelui Dracula prilejul de a se arta deosebit de mndru de cultura sa nobil, de interesul predilect pentru trecutul su. Se pare c Dracula ar fi studiat Magia Neagr la Academia Scholomance din Munii Carpai, nu departe de oraul Sibiu (mai trziu cunoscut ca Hermannstadt). Stoker a evitat cu grij s creeze o legtur istoric real ntre personajul su Contele Dracula i personalitatea istoric a lui Vlad epe. Dei personajul lui Stoker Van Helsing reflecteaz la posibilitatea ca Dracula contele s fie unul i acelai cu Dracula voivodul, Dracula, Contele din Transilvania, nu este cu siguran Prinul Vlad epe al rii Romneti, Stoker nsui fiind reticent la orice apropiere a eroului su de o figur istoric reala. In satele vecine Branului, si nu numai, exista credina n existena unor spirite malefice, numite stafii sau steregoi (o variant a cuvntului strigoi). Ea se refer la oameni aparent vii, la strigoi, cei care ziua duceau o via normal. O data cu venirea nopii, n timp ce dormeau, spiritul le prsea ns trupurile, pentru a bntui de la miezul nopii i pn la primul cntat de coco somnul stenilor, secatuindu-i de puteri. Nemorii (strigoii, vampirii) sufer de blestemul nemuririi, scrie Stoker, ei traversez vremurile nmulind numrul de victime, rspndind rul n lume. Personajul Dracula se nate din aceste mituri. Personajul istoric Vlad epe, domnitorul valahilor, are ntr-adevr o legtur cu Castelul Bran. El a condus cteva campanii de pedepsire a negustorilor germani din Braov, care refuzau s i se supun i s plteasc drile ctre scaun rezultate din comer. Calea spre Valahia trecea prin Bran, trectoarea cea mai apropiat de Braov, care la rndul su asigura legtura cu Trgovite, cetatea de scaun a lui Vlad epe. Vama la care se colectau taxele trecerii pe acest drum se afla, ca i n zilele noastre, la poalele castelului Bran, n partea sa vestic. Relaiile dintre Vlad epe i nobilimea Braovului, ai crei reprezentani i erau ostili, nu erau aadar tocmai cordiale. Nu se tie, dac Vlad epe a cucerit sau nu castelul Bran. Documentele scrise nu atest acest lucru. Arhivele referitoare la Castelul Bran sunt n general administrative i se refer la veniturile i cheltuielile domeniului Fortificaiei (Castelului) Bran., mai puin la problemele politice i militare.

Intre 1879 si 1898, Stoker a fost directorul comercial al Lyceum Theatre din Londra, unde isi suplimeta veniturile scriind novele senzationale, cea mai cunoscuta fiind povestea vampirului Dracula, publicata pe date de 26 mai 1897. O parte din actiune se desfasoara in orasul Whitby, unde obisnuia sa isi petreaca vacanta de vara. Intre anii 80 si 90 ai secolului XIX, autori precum H. Rider Haggard, Rudyard Kipling, Robert Luis Stevenson, Arthur Conan Doyle, si H. G. Wells au sris multe povesti in care creaturi fantastice amenintau Imperiul Britanic. Literatura de invazie isi atinsese varful, iar in anul 1897, formula lui Stoker de invazie a Angliei prin influente din Europa continentala era familiara cititorilor de romane fantastice de aventura. Cititorii erei Victoriene au savurat-o ca o aventura, dar si-a atins statutul legendar dor in secolul XX, cand au aparut ecranizarile. Inainte de a scrie Dracula, Stoker a petrecut sapte ani cercetand folclorul european si povestile despre vampiri, fiind cel mai mult influentat de lucrarea "Transylvanian Superstitions" (Superstitii Transilvanene) a lui Emily Gerard din 1885. Desi este cel mai cunoscut roman despre vampiri, Dracula nu a fost primul. A fost precedat si inspirat de romanul "Camilla" scris de Sheridan Le Fanu in 1871, despre o o femeie vampir si lesbiana, care prada femei tinere si singure, si de romanul lung si senzational numit "Varney the Vampire" (Vampirul Varney) a lui James Malcolm Rymer. Imaginea unui aristocrat infatisand un vampir, precum Dracula, a fost creata de John Polidori in "The Vampyre" (Vampirul) din 1819, in vera anului, petrecuta alaturi de Mary Shelley, scriitoarea lui "Frankenstein", sotul acesteia, poetul Percy Bysshe Shelley si Lordul Byron. Lyceum Theatre, unde a lucrat Stoker intre anii 1878 si 1898, era condus de managerul si actorul Henry Irving, sursa de inspiratie a manierelor personajului Dracula, si care spera Stoker ca il va interpreta pe scena. Desi Irving nu a fost niciodata de acord sa il joace pe scena, gesturile dramatice si maniera de gentelman a lui Dracula isi au originea de le Irving. Titlul original al romanului Dracula a fost "The Dead Un-Dead" (Mortul Nemort), iar pana cu cateva saptamani inaintea publicarii, manuscrisul s-a numit "The Un-Dead" (Nemortul). Notitele lui Stoker arata ca numele initial al personajului era "Count Wampyr" (Contele Wampyr), dar in urma unor cercetari a fost intrigat de numele Dracula, dupa ce a citit cartea lui William Wilkinson numita Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia with Political Observations Related to Them (London 1820)" (Prezentarea Principatelor Tarii Romanesti si Moldovei, si Observatiile Politice Legate de Acestea), gasita in biblioteca din Whitby in anii 1890. Numele de Dracula a fost patronimul (Draculea) descendentilor lui Vlad II, Domnitorul Tarii Romanesti, numit Dracul dupa ce a fost investit in Ordinul Dragonilor in 1431. Romanul a facut parte din domeniul public in Statele Unite inca de la publicare datorita unor vicii de procedura a dreptului de autor a lui Stoker. In Regatul Unit al Marii Britanii si alte tari europene care respectau Conventia de la Berna asupra dreptului de autor, romanul a fost sub drept de autor pana in Aprilie 1962, 50 de ani de la moartea lui Stoker. Odata cu aparitia adaptarii neautorizate a filmului Nosferatu de F. W.

Murnau, popularitatea romanului a crescut considerabil, datorita careia vaduva lui Stoker a incercat retragerea filmului din circulatia publica. Cand a fost publicat pentru prima data, in 1897, Dracula nu a fost un bestseller, desi criticii erau generosi in laude. Ziarul contemporan Daily Mail a clasificat puterile lui Stoker deasupra lui Mary Shelley, Edgar Allan Poe Si Emily Bronte. Potrivit istoricilor literari Nina Auerbach si David Skal, romanul a fost mai important pentru cititorii moderni decat pentru cei contemporani epocii victoriene, cei mai multi dintre ei citind-o ca pe o aventura; a dobandit statutul legendar in secolul XX, odata cu aparitia versiunilor ecranizate. Totusi, unii victorieni l-au descris ca fiind "senzatia sezonului" si "cea mai infioratoare novela a secolului paralizat". Autorul lui Sherlock Holmes, Sir Arthur Conan Doyle i-a scris in srisoarea adresata lui Stoker: "Iti scriu ca sa iti spun cat de mult mi-a placut sa citesc Dracula. Cred ca este cel mai bun roman cu vampiri pe care l-am citit in ultimii ani". Cronica din Daily Mail din data de 1 Iunie 1897 a numit romanul un clasic de groaza, "In cautarea unei asemanari cu aceeasta poveste ciudata, de graoza si puternica, mintea noastra se intoarce catre povesti precum "The Mysteries of Udolpho",(Misterele lui Udolpho), "Frankenstein, "The Fall of the House of Usher" (Prabusirea Casei Usher)... dar Dracula este mai sumbru decat oricare din acestea." Critici asemanatoare au aparut si in Statele Unite, odata cu publicarea cartii in 1899. Prima editie americana a fost publicata de Doubleday si McClure in New York.

Capitolul IV Dracula - intre legenda si adevar

Dracula asa cum este perceput astazi constituie rezultatul interferentei unor fapte istorice reale, intrate in legenda, legate de domnia lui Vlad Tepes Dracula, al consemnarilor unor cronicari ai vremii, cu intentia de a-l pune pe marele voievod intr-o lumina nefavorabila, amplificate in secolele urmatoare prin asocierea cu personajul romanului de fictiune Dracula, aparut in Anglia, in 1897, avandu-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker. Adevarul despre domnitorul Tarii Romanesti Vlad Tepes (1456-1462; 1476) este cunoscut din numeroase lucrari apartinand istoricilor romani si straini. Convins ca numai o domnie puternica in interior putea sa asigure ordinea in tara si sa organizeze cu succes apararea ei de primejdiile externe Vlad Tepes recurge la o domnie autoritara, impune supusilor sai cinstea si harnicia ca virtuti; necinstea (hotia) lenevia si viclenia erau pedepsite cu asprime prin tragerea in teapa, o pedeapsa cruda, dar care poate fi inteleasa doar in raport cu epoca in care a trait, o epoca de mare cruzime, care a cunoscut si alte pedepse, la fel de aspre, cum ar fi arderea pe rug, spanzuratoarea etc.. Ca urmare a masurilor sale drastice, Vlad Tepes a reusit sa instaureze ordinea in tara: strain de mila si de indurare spune istoricul A.D.Xenopol el puse cumplita lui fire in slujba tarii sale si dupa ce o curata de rele launtrice, el puse piept injosirii in care cazuse tara. Faptele sale au atras insa ura multora dintre contemporanii sai. Acestia lau defaimat si acuzat de intelegeri cu turcii contrare intereselor tarii; a fost inchis de catre regele Matei Corvin si mai tarziu chipul sau de om crud, dar care a pus cumplita lui fire in slujba tarii sale, a fost asociat cu vampirul Dracula, personajul principal din celebrul roman de fictiune Dracula al scriitorului

irlandez Bram Stoker aparut la Londra in 1897 si considerat de catre Oscar Wilde poate cel mai frumos roman din toate timpurile. Legatura care se face intre personajul din romanul lui Bram Stoker si domnitorul Vlad Tepes-Dracula este sugerata chiar de catre autor, care consemneaza: a fost intr-adevar acel voievod Dracula care si-a dobandit numele impotrivindu-se turcilor peste marele fluviu chiar de la frontiera cu Turcia. Bram Stoker crede ca acesta nu a fost un om obisnuit caci de-a lungul secolelor s-a vorbit de el ca de cel mai iscusit, cel mai viclean dar si cel mai viteaz dintre fiii tarii de dincolo de padure, spiritul lui ager si vointa lui de fier au intrat cu el in mormant si lupta si acum. Aici autorul face legatura cu credinta legata de strigoi, a caror existenta, imaginata de credintele populare, nu se sfarseste odata cu generatia din care provine: Ne-mortii (adica strigoii, vampirii) sufera de blestemul nemuririi, spune Bram Stoker, trec dintr-o epoca in alta inmultindu-si victimele, sporind relele lumii . Personajele din romanul Dracula sunt rezultatul fanteziei autorului, dar faptele contelui Dracula si sfarsitul acestuia au la baza credintele populare legate de existenta unor forte ale raului: vampiri sau strigoi. In credintele mai multor popoare vampiri sunt oamenii morti care in virtutea unei pedepse sau a unui blestem din timpul vietii, isi parasesc noaptea mormantul si ratacesc printre oamenii vii care dorm si le sug sangele singura lor hrana. Tot vampir este considerat si liliacul, un animal care ziua traieste in pestera iar noaptea iese si le suge sangele oamenilor.* In America centrala si in America de Sud vampirii sunt o specie de lilieci mari care se hranesc cu sangele pasarilor si mamiferelor surprinse in somn. In celebra sa lucrare Odisseea, poetul antic Homer, identifica liliacul cu sufletele mortilor. In credintele populare din spatiul carpato-danubiano-pontic corespondentul vampirului in acceptiunea de oameni morti care isi parasesc noaptea mormantul si ratacesc printre oamenii vii pe care-i surprind in somn si le fac o multime de neplaceri si daune, le sug sangele si iau laptele de la vite, este strigoiul. Poate fi strigoi viu, acela care dupa cum consemneaza folcloristul I. Aurel Candrea - toata ziua isi vede de treburi ca ceilalti oameni, dar noaptea indata ce a adormit ii iese sufletul care se duce sa se intalneasca cu alti strigoi, iar trupul ramane ca mort pe pat. Sufletele acestor strigoi ucid copii si le sug sangele, iau mana de la vaci si de la semanaturi. Acelasi autor spune ca atunci, cand moare una dintre aceste fiinte despre care se crede ca a fost strigoi se vara prin inima o frigare inrosita in foc sau un par pentru ca sufletul ei sa nu mai poata iesi din mormant si sa nu mai chinuiasca oamenii noaptea. In mitologia romaneasca sunt si strigoi morti, acele spirite ale mortilor care provin din oamenii fosti strigoi in viata sau la care li s-a gresit ceva din

randuielile de la inmormantare, au ratacit drumul spre lumea de dincolo sau nu au avut cu ce sa-si plateasca vamile. Pe langa daunele pe care le fac oamenilor in viata spune Sim. Fl. Marian strigoii morti mananca rand pe rand cate un membru din familia lor sau le mananca numai inima si le sug sangele. Asa cum este interpretat astazi, Dracula apare in persoana voievodului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, sub al carui chip (infatisat intr-o xilogravura din Povestirile germane despre Dracula Voievod aparuta la Nurenberg in 1488) este reprezentat in numeroase reclame comerciale. In aceasta ipostaza nu mai este privit ca o adevarata personalitate istorica, ci ca un vampir asa cum este cunoscut, de catre turistii occidentali, din romanul lui Bram Stoker si din numeroasele filme care au fost turnate in Vest, incepand din anul 1922. Astfel, in timp ce portretul domnitorului roman, care apare pe coperta editiei Povestirilor germane, publicata la Bamberg, in 1491, sugereaza un simt al dreptatii pe care l-a transpus in viata, cu mijloace de o cruzime deosebita, judecate dupa normele epocii contemporane, dar tipice epocii in care a trait, imaginea transpusa pe ecran ne reda un Dracula cu o figura de o cruzime ce nu mai are de-a face cu spiritul de dreptate. Aceasta imagine, fantezista si infioratoare, este pe gustul turistului plecat in cautarea senzationalului si care, odata ajuns in Romania, a asociat si castelul Bran (care prin infatisarea si amplasarea sa degaja un aer de mister) cu locurile pe unde a bantuit imaginarul Dracula.

Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui Dracula. Majoritatea turistilor, dupa ce viziteaza castelul Bran, pleaca dezamagiti ca nu l-au intalnit pe Dracula Vampirul care suge sangele oamenilor, cunoscut din filme si asociat cu figura domnitorului roman Vlad Tepes Dracula. Si nu-l intalnesc pentru ca vizitatorii nu fac distinctie intre o realitate istorica si o povestire la originea careia stau atat personajul din romanul lui Bram Stoker, intitulat Dracula, in care actiunea are la baza credintele populare despre strigoi si vampiri cat si legendele despre Vlad Tepes, in special acelea care-l prezinta ca pe un voievod crud. Interferenta personajului principal din romanul Dracula cu legendele despre domnitorul real Vlad Tepes Dracula, o personalitate de referinta a istoriei romanilor, a dat nastere unui personaj imaginar cunoscut sub numele de Dracula vampirul, ca intruchipare a unui duh rau, care tulbura linistea oamenilor, ii chinuie si pe cei intrati sub stapanirea lui ii transforma in aceste forte ale raului. Acest personaj exista la nivelul imaginarului si nu poate fi ilustrat intr-o expozitie muzeala asa cum este cea din Castelul Bran.

Castelul Bran a fost botezat castelul lui Dracula in urma cu trei decenii, de catre turisti, in special americani, veniti in cautarea lui Dracula din filmele de groaza realizate dupa romanul lui Bram Stoker. Turistii au surprins la intrarea in Transilvania un castel care prin infatisare se asemana cu castelul descris de catre autorul irlandez. De aceea l-au botezat Castelul lui Dracula. Ce legatura poate fi intre Dracula din imaginatia turistului venit in cautarea vampirului si Castelul Bran? Este simplu. Daca este vorba de domnitorul Tarii Romanesti, istoria consemneaza mai multe campanii intreprinse de catre Vlad Tepes Dracula de pedepsire a negustorilor sasi brasoveni care nu se supuneau poruncilor voievodului cu privire la comertul prin targurile din Tara Romaneasca. Si este logic ca trecerea sa se fi facut pe la Bran, trecatoarea cea mai apropiata de Brasov, care facea legatura cu Targovistea, resedinta domnului muntean. Relatiile cu castelanii de la Bran nu vor fi fost prea cordiale, intrucat acestia erau reprezentanti ai cetatii Brasovului, ostil lui Vlad Tepes. Daca Vlad Tepes a stapanit Castelul Bran e greu de raspuns intrucat documentele scrise nu consemneaza acest lucru. Dar documentele existente in arhive cu privire la Cetatea - Castel Bran, atatea cate se mai pastreaza, sunt cu caracter preponderent administrativ; se refera la veniturile si cheltuielile de pe domeniul cetatii Bran si in foarte mica masura la evenimente cu caracter politico-militar. Se poate sustine insa ca in toamna anului 1462, dupa ce oastea regelui Ungariei, Matei Corvin, l-a prins in apropierea cetatii de la Podul Dambovitei, de langa Rucar, situata la cca 25 km de Bran, domnitorul VladTepes a fost dus la Castelul Bran si inchis aici timp de vreo doua luni, dupa cum consemneaza recentul volum Vlad-Tepes Dracula, Editura Mirador, Arad, 2002, autor Gheorghe Lazea Postelnicu. De aici a fost dus si intemnitat la Cetatea Visegrad. In ceea ce priveste vampirul, cunoscut in folclorul romanesc sub denumirea de strigoi, (denumirea de vampir este intalnita la sarbi) este de mentionat faptul ca si in satele Branului se pastreaza credinta cu privire la existenta unor duhuri rele numite steregoi (varianta a strigoiului). Batranii satelor isi amintesc ca pana in urma cu o jumatate de secol se credea ca existau anumiti oameni in viata strigoi care ziua duceau o viata normala, iar in timpul noptii in somn, sufletele lor paraseau trupul si bantuiau prin sat si chinuiau oamenii in somn. Aceste duhuri rele bantuiau de la miezul noptii pana la primul cantat al cocosilor, cand nu mai aveau puterea de a pricinui rele oamenilor.Credinta in strigoi si celelalte duhuri rele reprezinta o componenta a mitologiei populare. Ea poate fi povestita, imaginata de fiecare individ. Dar dincolo de acest univers imaginar populat cu vampiri si fantome, turistul poate intalni la Bran o realitate care-i va bucura si odihni sufletul.Cu imaginea fiorosului Dracula in gand, venit la Bran, turistul va putea intalni in pitorestile locuri din aceasta zona de munte ciobani cu turme la pascut sau la cositul

ierburilor, ale caror femei tes la razboi textilele ce impodobesc interioarele caselor sau pregatesc mancaruri traditionale (bulzul ciobanesc, pastrama, laptele batut etc.) atat in propria gospodarie cat si in pensiuni pregatite anume pentru cei ce vor sa petreaca la Bran de la rasaritul si pana la apusul soarelui si chiar peste noapte cand poate, in vis, va veni si Dracula vampirul a carui forta se va ofili la vederea catelului de usturoi asezat de gospodina deasupra usii la intrare pentru ca asa stie ea din batrani ca se apara casa de duhurile rele.

Capitolul V Catelul Bran in prezent

Castelul Bran

Castelul Bran, principala atractie turistica din zona Transilvaniei, este situat la mai putin de 30 de kilometri de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, pe soseaua ce leaga Brasovul de Campulung Muscel.Castelul Bran a fost construit in jurul anului 1378, pe varful unei stanci, avand o pozitie strategica din punct de vedere militar. In momentul constructiei sale, acesta servea scopuri militare.In decursul timpului, Castelul Bran si-a pierdut atributiile militare, devenind un centru economic al zonei, iar in prezent fiind amenajat ca muzeu. Acesta este cunoscut in intreaga lume sub numele de Castelul lui Dracula, datorita legendelor ce au circulat pe intreg mapamondul, alimentate de caracterul crud si sangeros al voievodului Vlad Tepes - Dracula.Castelul Bran este obiectivul turistic cel mai vizitat din Romania, de catre turisti din intreaga lume, ce sosesc aici pentru a-si satisface curiozitatile privind Legenda lui Dracula. Legenda lui Dracula, desi are la baza o serie de intamplari reale, se datoreaza in mare parte romanului Dracula (scris de Bram Stoker), ce a alimentat imaginatia turistilor, transformand Castelul Bran intr-un castel al vampirilor, in care Contele Dracula (Vlad Dracul) se infrupta cu sangele victimelor sale, pentru a se putea mentine in viata.Multi dintre turistii ce viziteaza Castelul Bran se asteapta sa gaseasca dovezi ale existentei Contelui Dracula.Castelul Bran este deschis turistilor, ce pot vizita atat interiorul sau, cat si curtea exterioara. De asemeni, turistii pot opta pentru serviciile profesionale ale unui ghid experimentat, ce cunoaste micile secrete ale acestuia.In prezent, in interiorul Castelului Bran sunt expuse colecii de ceramica, mobilier, arme i armuri din perioada Reginei Maria.Dupa anul 1920, moment in care Castelul Bran a fost daruit de catre orasul Brasov Reginei Maria a Romaniei Mari, acesta a suferit o serie de modificari estetice si structurale.In principal, Regina Maria a dorit transformarea fortaretei militare intr-o resedinta de vara. Gurile de tragere au devenit ferestre, sobele au devenit camine moderne. Pentru a asigura toate conditiile necesare unei adevarate Resedinte Regale, a fost sapata o fantana in curtea interioara, la o adancime de 57 de metri.In anul 1932 Regina Maria a cerut construirea unei centrale cu turbina electrica, moment in care a fost asigurat iluminatul Castelului Bran, cat si a comunelor Simon, Bran si Moeciu.Castelul Bran a fost doatat in perioada Reginei Maria cu conexiune

telefonica si ascensor interior, la fel ca si Castelul Peles, pentru a facilita accesul din gradina castelului catre etajele superioare ale acestuia.Intre Castel si "Casa de Ceai" (construita la cererea Reginei Maria, si folosita pentru receptii), a fost instalat un funicular pentru a facilita transportul de la bucataria castelului a produselor pe care Regina le servea oaspetilor sai. "Casa de Ceai" a fost prevazuta cu instalatie de apa rece si apa calda, lumina electrica si canalizare. Incepand din anul 1946, in Castelul Bran a fost alimentat cu Gaz Metan. In perioada Reginei Maria, au fost construite la cererea acesteia o casa de vanatoare, o bisericuta din lemn, o casa de lemn (cu 7 camere), si doua bordeie (unul pentru regina altul pentru Printesa Ileana). Regina Maria a incercat sa transforme rigiditatea Castelului Bran prin intermediul gustului sau rafinat. Astfel, se remarca "Sala Mare" (sufrageria decorata in stilul renasterii Germane), "Salonul Galben", "Salonul de Muzica", "Odaia Tirolez" (a regelui Carol al II-lea). In curtea exterioara, spre baza ridicaturii pe care este situat castelul, este amenajat Muzeul Satului Romanesc, ce reuneste arhitecturi de case si obiceiuri populare din intreaga Romanie. Castelul Bran se afl pe locul II n Topul Forbes al celor mai scumpe castele din lume. Din 2008, de cnd a fost retrocedat lui Dominic de Habsburg, valoarea lui a crescut cu peste 50%: domeniul Bran este estimat, n prezent, la 140 de milioane de euro. Dac n urm cu patru ani Castelul Bran valora 60 de milioane de euro, acum edificiul a ajuns s coste mai mult dect dublu. Succesul se datoreaz nepoilor Reginei Maria, care au investit n renovarea a 23 de camere i au diversificat serviciile pe care le ofer turitilor. Peste 500.000 de vizitatori trec anual pragul castelului Bran. Nume mari ale industriei muzicii i filmului au trecut pragul acestui edificiu plin de mister. Cuba Gooding Junior, Nicolas Cage sau Kevin Costner sunt doar cteva din numele care au trecut pe aici. Printre obiectele care au aparinut familiei regale i pe care turitii le pot vedea se afl costumul popular preferat al reginei Maria, una dintre coroanele regale i un pumnal ale regelui Ferdinand. Scara secret este cel mai vizitat loc din castelul Bran. Aceasta face legtura ntre camera de consiliu i mansarda de unde castelanii puteau s o foloseasc pentru aprare. Pe lng numrul mare de vizitatori, conducerea domeniului ctig bani

frumoi i din taxele de filmare, cine romantice sau nuni. Asta a fcut ca n ultimii doi ani, Castelul Bran s obin un profit de 2,7 milioane de euro. Castelul Bran este cel mai vizitat obiectiv turistic din Romnia, cu peste 500.000 de vizitatori anual. Castelul Bran este prezent n top alturi de alte locuri celebre pentru istorii terifiante precum Hollywood i Triunghiul Bermudelor, informeaz Reuters. Poate nu ai nevoie de usturoi i epue cnd vizitezi Castelul Bran din Transilvania, Romnia, dar adevrul terifiant despre groaznicul prin Vlad te va face cu siguran s te uii n spatele tu cnd vizitezi castelul, sunt de prere autorii acestui top, de la site-ul Hotwire.com, care plaseaz castelul Bran pe locul 9.Ei vorbesc despre reputaia de sadic a lui Vlad epe, binecunoscut n toat lumea. Dei nu se credea despre el c este un vampir, inumana lui sete de snge a fost elementul declanator pentru romanul lui Bram Stoker Dracula", mai scriu autorii acestui top, care spun c acest castel poate fi vizitat pentru a simi mnia lui Dracula. Liderul topului este Hollywood, Los Angeles, care, dei este un loc strlucitor, a fost marcat de multe tragedii. Se spune c stafiile lui Marilyn Monroe i Montgomery Clift nc bntuie Hollywood Roosevelt Hotel, iar alte fantome locuiesc n Graumans Chinese Theatre, dar i pe semnul Hollywood care vegheaz cartierul cinematografiei. Exist, de asemenea, un tur al celor mai celebre cazuri de crim, fiind amintite, printre altele, Sharon Tate i Janis Joplin. n acelai top au mai fost incluse, n ordine, Salem, Massachusetts (procesul vrjitoarelor din 1692), New Orleans, Louisiana (Mardi Gras, voodoo i vampiri), Sleepy Hollow, New York (legenda clreului fr cap), Edinburgh, Scoia (atacuri militare sngeroase, torturi i execuii), Praga, Cehia (fantome rutcioase, un golem care ar proteja cartierul evreiesc, Castelul din Praga), Triunghiul Bermudelor (cele mai misterioase dispariii peste 50 de nave i 20 de avioane), Paris, Frana (catacombele, cimitirul Pre Lachaise etc.). Ultima poziie a topului este ocupat de Moscova, Rusia, marcat de lege nde sumbre i spirite vechi de sute de ani, cu o reea de catacombe care include o camer de tortur i un pod care a fost locul unei sinucideri n mas.