Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
23Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
inima

inima

Ratings: (0)|Views: 1,363 |Likes:
Acestea sunt partile corpului in mai multe exemplare... pentru a le vedea pe toate intrati pe profilul meu DooKid
Acestea sunt partile corpului in mai multe exemplare... pentru a le vedea pe toate intrati pe profilul meu DooKid

More info:

Published by: Dragos Florentin Mosoiu on Oct 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

 
.I
STRUCTURA INIMII
,
pulmo-nara
Ramuraa artereipulmonare
DeschisaAortasuperioaraValvapulmonarainchisaeschisa Valva mitralaRamuri ale veneipulmonareValva aorticaAtriul stangAtriul dreptNodulsinoatrialNodulventricularValvatricuspida
/
tang
SeptMu~chiGrasimeVena cava inferioara
AortaSage~ile arata sensu! de circu!a~ie a sange!uiprin inima
~'E~...
0.:~"~
~c~-"c
Sistemul nervos al inimii -nodul sinoatrial -controleazll contracfiile.
Unul din bunurile naastrecele mai de pret, inimapampeazd sange in intregulcarp, asigurand axigen~i brand arganelor ~itesuturilor.
sa curga 1n directie inversa, valvele se umfla~i 11 opresc. Valvele imprima sange~ui cecircula prin inima o anumita directie -asemeneaunui rau -caci 1n ipsa lor, sangelear ie~i ~i apoi ar reintra 1n inima, la fel camarea 1n timpul fluxului ~i refluxului. Acelsunet "bum-bum" ce 1nsote~teiecare bataie ainimii, e generat de valvele ce se 1nchidzgomotos, 1mpiedicand sangele sa curga 1ndirectia gre~ita. Sistemul nervos al inimii,nodul sinoatrial, controleaza contractiile.Doua intr-una singuraInima nu eo simpla pompa; ea e alcatuita di1)doua pompe a~ezateuna langa cealalta. Elesunt separate de un perete gros ~i rezistentnumit sept. Cele doua parti bat 1n armonieuna cu cealalta. Partea din stanga a inimii (1ndreapta cand priviti imaginea prezentata)pompeaza sange cu continut scazut de oxigenspre plamani, prin intermediul scurtelor arterepulmonare. in plamani sangele colecteaza orezerva noua de oxigen. Apoi se 1ntoarce1npartea stangaa inimii prin intermediul venelorintregul corp. Fiecare contractie urmata de orelaxare e denumita bataie a inimii. Inima seaseamana cu un sac de m~chi, cu peretigro~i. De fiecare dat;): cand se relaxeaza, seumple cu sangele a,dus de vase de sangenumite vene. Apoi se contracteaza~i impingesangele in vase de sange numite artere.Pomparea continua face ca sangele sa circuleneintrerupt prin corp, ducand oxigen ~isubstante nutritive organelor ~i tesuturilor ~iaducand inapoi dioxid de carbon ~i alteproduse reziduale.Prin intermediul valvelor, sangele cetocmaia fost pompat din inirru1e impiedicat sapatrunda inapoi. Valvele sunt elastice, au oforma de clapa ~i sunt fIXate pe peretii interioriai inimii. Functioneaza aserru1nator nor u~i,deschizandu-se ~i inchizandu-se la timpulpotrivit, astfe!.ncat sangele sa circule in modcorect prin inima.Sangele ce se deplaseaza cu forta intr-oanumita directie exercita o presiune asupravalvelor, lipindu-le de pereti, astfel incat sapoata tiece cu u~urinta. Daca sangele Jncearca
~rOxiniatiV de marirnea unui pumn,inima e situata in partea superioara a
orpului, In spatele cutiei toracice, fiindaproape inconjurata de plamani. Pentru olocalizare mai exacta, precizam ca inima esituata in partea stanga -la circa patru saucinci centiri1etri at:l de linia mediarul, parteasuperioara a ei aflandu-se aproximativ indreptul axilei.O pampa puternicaPrin pulsatii regulate -dilatandu-se ~icontractandu-se inima pompeaza sange In47
 
INIMA
O Considerat a tiuna dintre mariledescoperiri alemedicinii moderne,transplantul de inimapoate reda via,acelor cu boli deini~a atat de graveincat orice speran'aa fost abandonata.in timpul opera'ieiinima artiticiala(stanga, in fundal)preia sarcina depompare ~ioxigenare asangelui, cat timppacientul ramanefara inima. Acestaparat creeazacondi,ile necesareopera'ilor pe corddeschis, in timp ceinima este golita ~inu mai func,ioneaza.
pulmonare. Partea stanga a inimii este mairnare decat cea dreapta ~i are rnai multe fibre!J1usculare.De aici sangele cu oxigen estetransportat prin aorta ~i celelalte artereprincipale In tot corpul -pana la degetele dela maini ~i de la picioare. Dupa ce are locschimbul de gaze, sangele se Intoarce Incet lainima prin vene. Apoi trece 1n cavitateadreapta, de unde va fi trimis la plamani.PulsulCu fjecare bataie a inimii, cand sangele esteevacuat cu putere din camera stanga, arterelese dilata datorita presiunii. Valurile depresiune sunt transmise de-a lungul tuturorarterelor, dar pot fj cel mai bine sim1;ite aIncheietura mainii. Fiecare dilatare sau puIseste generat de o bataie a iiilmii. Pulsul aratacat de repede pompeaza inima ~i e exprimat1n batai pe minut.Fiecaredin cele doua cavita1;i le inimii estebicamerala. Camera superioara, asemanatoarecu o punga groasa ~i elastica,se nume~teatriu(sau auricul). Are func1;ia unei "camere dea~teptare"pentru sange.Pe masura ce sangelese relntoarce de la pl~maniln atriul stang ~idin corp In cel drept, umple atriulla fel ca apace umple un balon.Camera inferioarn are pereli mai gro~i ~imai multe fibre musculare. E denumit~ventricul ~i produce presiunea necesar~pentru ca sangele s~ fie expulzat In artere.intre fiecare atriu ~i fiecare ventricul se afl~o valv~. Cea din partea dreapt~ e denumit:lvalva tricuspid~, deoarece are trei s~culeli sau"cuspe". Cea din partea dreapt:l e numit:lvalva bicuspid:l sau valva mitral~ -deoarececand inima a fost pentru prima oarn deschis~~i studiat~ cu mulli ani In urm~, a fostase~nat:l cu p~l~ria unui episcop, numit:lmitr~.Valvele determin~ sangele s~ circule Indireclia corect~. De asemeneaexist:l valve laie~irea din fiecare ventricul, prin care sangelep~trunde In arterele principale. Ele sunt valvapulmonar~ In dreapta (spre pl~mani) ~i valvaaortic~ In partea stang~.Fiecare b~taie a inimii are dou~ p~rti.Partea de relaxare e atunci cand ventriculele
sunt goale ~i flasce. Sangele in~ din atriu Inventricule prin valva tricuspidii ~i prin ceamitrala. Valva pulmQnarn ~i cea aorticii seInchid pentru a Impiedica sangele din artereleprincipale sii se Intoarcii Inapoi. Aceasta etapiia unei biitai de inima se nume~te diastola.Faza de contrac1ieFaza de contractie se nume~te sistolii. jnaceasta fazii ventriculele se contracta puternic,fortand sangele sii curga In artere prin valvapulrnonarn ~i aorticii. Simultan valva mitrala ~icea tricuspidii se Inchid pentru a nu permitesangelui sii se re1ntoarca In atriu.Sistola ~i diastola sunt importante pentru ciidoctorul masoarii presiunea sangelui dinartere ~i atunci cand inima se contracta ~iatunci cand se relaxeazii. De exemplu, opresiune de "120 cu 80" sau "12 cu 8"Inseamnii ca presiunea sistolicii a respectiveipersoane e de 120 de unitati, atunci candinima se contracta cel mai mult. Presiuneadiastolicii este de 80 de unitati, cand inima sereumple cu sange. Presiunea sangelui, la fel caO inceputul cicluluicardiac are loc la osingura bataie ainimii. Atriul seumple cu sange.Valvele catreventricule suntfor'ate de presiunesa se deschida ~iacestea se umplu cusange. Atriul secontracta impingandsangele ramas catreventricule.Contrac'ia muscularadetermina inchidereavalvelor. Ca urmarea inchiderii lor,sangele este fort,ati sa iasa din ventricule: ~i sa intre in aorta, ., sau In artera;
I.,pu monara.
48
 
nerv cranian. Ace~ti nervi functioneaz;lincofi$tient, determinand inima s;l pompeze Inritmul corect chiar ~i cand dormim. Un nervaccelereaz;l b;lt;1ile inimii, In timp ce altulactioneaz;l ca o fcin;llncetinind inima.Cea de-a doua modalitate de control ainimii se realizeaz;l prin inter@ediulhonIl.onilor -substante chirnice cu actiunespecific;l, secretate n corp ~i transportate prinsange In Intreg organismul. Adrenalinaaccelereaz;lactivitatea nirnii, asfellncat corpuls;l fie preg;ltit pentru efort.Mu~chiul cardiac, de~i nu este col¥folat cuajutorul hormonilor sau nervilor, se contract;lf;lrn oprire de aproximativ 150 de ori peminut. jn peretele atriului drept se afl;l ogrupare special;l de celule nurnit;1conciliator.Acesta trirnite semnale electrice slabe, care seImprn~tie n mu~chiul nirnii. Semnalelecircul;lprin intemediul unor c;li asermln;ltoare cufirele de curent electric ~i determimcontractiamu~chiului. Dac;l acest conciliator natural sau"firele" sale sunt atacate de vreo boal;l sausunt distruse, doctorii pot implanta unconciliator artificial In corp. Acesta este legatprin fire subtiri de inim;l, pentru a o determina" s;l functioneze corect.
...~
Sarind peste o bataieCateodat;l simtim c;l inima bate Intr-un modneobi~nuit. Acest lucru se Intampl;l datorit;1modific;lrii frecventei ~i intensit;1tii b;lt;1ilorinimii, ce sunt controlate de nervi ~i hormoni.Modific~rile sunt o reactie normal;l a corpuluila diferite evenimente, cum ar fi ve~tileemotionante sau sunetele ciudate auzite Intoiul noptii.
frecventa ~i intensitatea b~~ilor inimii, ofera:medicului informatii despre starea de s~n~tatea inimii.cat de mult singe avem?Un adult are aproximativ 5 litri de sange.Inima 11pompeaz~ f~ra: oprire In corp, lntr-uncircuit nelntrerupt. Viteza cu care curgesangele depinde de cat de repede bate inima~i cu ce putere.De regul~ inima unui copil bate mai repedeca cea a unui adult. Un nou n~scut ce doarmeare o inim~ de m~rimea unei c~p~uni, cecan~re~te 20 de grame ~i pompeaz~ cuaproximativ 120 de b~t~i pe minut. La varsta
~f=~
!i!!ic:.!2
49
de 10 ani num~rul b~t~ilor scade laaproximativ 90. .in medie inima unui adultcan~re~te 300 de grame (cat 2-3 mere); lab~rbati numarul de b~~i pe minut e putinpeste 70, iar la femei se apropie de 80.La fiecare b~taie sunt evacuati din inim~70-80 mililitri de sange. intr-o ora: inimapompeaz~ aproape 350 de litri de sange -destul pentru a umple rezervoarele a ~asema~ini.Toate acestea se Intampl~ cand corpul seodihne~te. cand devenim activi ~i Incepem s~ne mi~c~m pulsul cre~te ~i totodat~ cre~te ~icantitatea de sange evacuat~ la fiecare b~taiede inim~. in timpul exercitilor fizice intenseinima bate de peste 150 de ori pe minut ~i lafiecare b~taie evacueaz~ din inim~ peste 200de mililitri de sange. in aceste conditii inimaar umple o cad~ In mai putin de patru minute!O inima neobositaMu~chiul care alc~tuie~te masa inimii estediferit de restul mu~chilor din corp. E denumitmu~chiul cardiac sau miocard, ~i nu obose~teniciodat~, cum s-ar Int~mpla cu mu~chiidegetelor dac~ am relaxa ~i strange pumnulIncontinuu. in timpul unei vieti de dura~medie, acest mu~chi se contract~ de mai multde 2,5 miliarde de ori. Dac~ ar obosi ~i s-aropri, aceasta ar Insemna sfa~itul vietii.Ritmul ~i intensitatea b~t~ilor inimii suntcontrolate In dou~ moduri. in primul randprin intermediul nervilor principali, printre'care se num~ra: ~i nervul vag, care este unO La trei zile dupa O Valvele sunt vita-un transplant de ini- le pentru func1iona-ma, condi1ia fizica area inimii, ele deter-pacientului e testata minand sangele sape o bicicleta pentru circule intr.o singuraexerci1ii. Pentru ca direc1ie. Daca slabescnoua inima sa nu fie pot fi inlocuite cu val-respinsa de corp. pa- ve artificiale. in pre-cientului i-se adminis- zent valvele artificialetreaza medicamente sunt adesea utilizatespeciale. in chirurgia cardiaca.

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Pascu Andraa liked this
MarconPress liked this
web2ro liked this
norckk liked this
Dragos Lupei liked this
docml liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->