Licenta Oana Continuare

Calculul erorilor de orientare Operatia nr. 1 : Strunjire de degrosare Erorile admisibile: - pentru cota 98 mm; oa (160) = 0.3 0. 9 = 0.08!
! mm Erorile caracteristice:pentru celelalte operatii este :
oc ("8) = oc ( 98) = (160) =

c o
#0 #0 #0
5.10.2. Precizia de prelucrare Alegerea metodelor de reglare a sistemuluui tehnologic $%egerea metodei de reg%are se &ace' in genera%' in &unctie de caracteru% productiei: - reg%area prin treceri de pro(a; - reg%area prin piese de pro(a; - reg%area cu eta%oane sau ca%i(re. )eg%area scu%ei prin treceri e pro(a presupune o cota de reg%are data de re%atia:
dr = dmed = D r = D med dmax + dmin 2 D max + D min = 2
9
pentru cota 160 mm a*em: 160' 00 + 1"9' ! dr = = "9.8" mm; +e regu%a' muncitoru% reg%ea,a scu%a %a -3 din to%eranta &ata de %imita re(utu%ui de&initi*..etoda reg%arii prin treceri de pro(a consta in e&ectuarea unei treceri de pro(a pe o anumita %ungime l i ' masurarea dimensiunii re,u%tate d i ' ca%cu%u% adancimii de asc/iere pentru o(tinerea cotei &ina%e si trecerea &ina%a. )eg%area scu%ei %a cota cu ajutoru% piese%or de pro(a se ap%ica in ca,u% productii%or de serie. 0rocesu% de reg%are a sistemu%ui te/no%ogic in *ederea pre%ucrarii unui %ot de piese' presupune sta(i%irea conditii%or de asc/iere' pe de o parte' iar pe de a%ta parte sta(i%irea dimensiuni%or optime de reg%are a scu%ei. 1a in conditii%e de asc/iere' cota de reg%are in&%uentea,a direct producti*itatea prin numaru% piese%or care se pre%ucrea,a in reg%aju% dat' ca si prin timpu% necesar reg%ari%or repetate' e2ecutate in *ederea pre%ucrarii %otu%ui de piese. 0entru anumite conditii de asc/iere' timpu% de pre%ucrare intr-un reg%aj dat este in&%uentat de marimea erori%or sistematice si a ce%or intamp%atoare. 0entru a pre%ucra cat mai mu%te piese in cadru% unui reg%aj tre(uie ca dimensiunea de reg%are sa ai(a o ast&e% de *a%oare incat sa asigure o durata cat mai mare intre reg%ari. )eg%area scu%ei cu eta%oane sau ca%i(re presupune uti%i,area unor ca%i(re sau piese eta%on pe care sunt materia%i,ate cote%e optime de reg%are. 3ta%oane%e au &orma piesei care se *a pre%ucra' iar ca%i(re%e pot a*ea &orma di&erita de cea a piesei care se *a pre%ucra. 0rin cote%e sa%e caracteristice' ca%i(ru% sau eta%onu% tre(uie sa permita reg%area unei distante intre masa masinii-une%te si scu%a' sau intre ar(ore%e principa% a% masinii-une%te si scu%a. 1a%i(re%e si eta%oane%e se e2ecuta din ote% ca%it cu supra&ete &in pre%ucrate.)eg%area se rea%i,ea,a prin aducerea in contact a scu%ei cu ca%i(ru% sau eta%onu% construit.4a%ori%e teoretice a%e cotei de reg%are optima pentru supra&ete ci%indrice e2terioare si interioare sunt date de re%ati%e: dre = dmin + 3 D re = D max 3 ; Adaosurile de prelucrare si dimensiunile intermediare. +eterminarea *a%orii optime a adaosu%ui de pre%ucrare are o deose(ita importanta te/nico 5 economica %a e%a(orarea procese%or te/no%ogice de pre%ucrare mecanica a piese%or de masini . 4a%oarea adaosuri%or de pre%ucare tre(uie sa &ie ast&e% sta(i%ita incat 'in conditii%e concrete de &a(ricatie 'sa se asigure o(tinerea ca%itatii prescrise a piese%or %a un cost minim . 1a%cu%u% ana%itic a% adaosuri%or de pre%ucrare se poate e&ectua numai dupa sta(i%irea traseu%ui te/no%ogic 'cu preci,ia sc/eme%or de orientare si &i2are %a &iecare operatie si preci,ia metodei de o(tinere a semi&a(ricatu%ui . 6 7nde : este adancimea medie a rugo,itatii' --adancimea stratu%ui super&icia% ecruisat; eroarea spatia% ; - eroarea de orientare si &i2are a piesei . 8n ca,u% pre%ucrarii supra&ete%or &ronta%e se considera #0 deoarece este dupa prima pre%ucrare con&orm Pentru rectificare "9m # "9m # # 6:c6 # 6: # 60'001"698# 9;9m #0'deoarece (a,a de cotare coincide cu (a,a de orientare #0'0 "<0'318#0'3;3 9m Se a%ege #0'3" 9m Rentru semifinisare : #"0 9m #"0 9m
93
# # 6:c6%c# 60'001"698# 9; 9m #0'deoarece (a,a de cotare coincide cu (a,a de orientare #0'0"0<0'318<0'0!0#0';38 mm #0'"mm Pentru strunjirea frontala # #1'"mm #300 9m 0entru ca%cu%u% dimensiuni%or intermediare se p%eaca in ordine in*ersa 'adica de %a pre%ucrarea de &inisare %a cea de degrosare . Strunjire de finisare la cota =98 !" # < #98-0'1#9!'9mm # < #98<0'1#98'1mm Strunjire de semifinisare la cota +0.00" # = 980 mm # < #98'6mm # <t- #98'66mm # - t #98'"; mm .asini%e-une%te si S.+.4.-uri%e &o%osite %a &iecare procedeu de pre%ucrare prin asc/iere. Scu%e%e asc/ietoare necesare pre%ucrarii prin asc/iere..asini%e 5une%te &o%osite sunt speci&icate in structura deta%iata a procesu%ui te/no%ogic iar caracteristici%e %or se pre,inta mai jos: $%egerea masini%or-une%te 0entru procesu% te/no%ogic pre,entat anterior 'pre%ucrari%e mecanice necesare o(tinerii piesei &inite sunt:strunjire'gaurire'tesire.=inand cont de dimensiuni%e de ga(arit a%e piesei'tipu% pre%ucrari%or si conditi%e te/nice de generare impuse s-au a%es urmatoare%e masini-une%te:strung norma% S.>.;00'masina de gaurit ? ". 1aracteristici%e strungu%ui norma% S.>.;00: -diametru% de pre%ucrare ma2im deasupra patu%ui:;00; -distanta intre *ar&uri:!"0mm'1000mm'1"00mm' 000mm; -puterea :!'"@A; -gama de turatii a a2u%ui principa% Brot-minC : 1 ' 1"' 19' ;' 30' 38' ;6' "8' !6' 96' 1 0'1"0'18"' 30'30"'380';80'600''!6"'9""'1 00'1"00. -gama de a*ansuri %ongitudina% Bmm-rotC: 0'06; 0'08; 0'10; 0'1 ; 0'1;; 0'16; 0'18; 0' 0;0' ;0' ;;0' 8;0'3 ;0'36;0';0;0';;;0';8;0'"6;0'63;0'! ;0'80;0'88;0'96;1'1 ;1' 8;1';;;1'60;1'!6; ' ;; '88;3'" . -gama de a*ansuri trans*ersa% Bmm-rotC:0'0;6;0'0"0'0'0!" ;0'09 ;0'101; 0'133; 0'1 6;0'1"0;0'1!0;0'18;;0' 03;0' 6;0' "3;0'300;0'3;0;0'368;0';06;0';" ;0'"06;0'600;0'608;0'!98;0'90; ;1'01 ;1' 00;1'360;1'6 ;; '0 ;; '! 0; 1aracteristici%e masinii de gaurit ? " -diametru% de pre%ucare ma2im de gaurit: "mm; -%ungimea cursei (urg/iu%ui:31"mm; -puterea:3@A; -adancimea ma2ima de gaurire: ;mm; -gama de turatii a a2u%ui principa%Brpt-minC:"6'60'80' 11 ' ;'31"';"0'630'900' 1 "0'1800. -gama de a*ansuriBmm-rotC:0'10;0'13;0'19;0' !;0'3 ;0'"3;0'!";1'06;1'". 1aracteristici%e masinii de (rosat si a masinii de recti&icat D.D S)7 ;0E800. -distanta intre *ar&uri:"00mm; -ina%time *ar&uri:1 "mm;
9;
-inc%inatia mesei:0F10G; -diametru% e2terior a% pietrei:;0mm; -%atimea pietrei:;0mm; -putere motor-pentru piesa:0'"@A; -pentru piatra e2terior:3' HD; '0@A; -pentru piatra interior:0'8@A; -numaru% de rotatii pe minut:-piatra e2terior:1900rot-min; -piatra interior:11000rot-min; -piesa:"0F100rot-min; 00F;00rot-min -*ite,a de ina%tare a mesei:0F!m-min Alegerea regimurilor de lucru 1a%cu%u% si a%egerea parametri%or regimu%ui de asc/iere 8n ca%cu%u% si a%egerea parametri%or regimu%ui de asc/iere tre(uie a*ute in *edere urmatoare%e aspecte: - &orma si dimensiunea semi&a(ricatu%ui; - preci,ia dimensiona%a; - rugo,itatea; - caracteristici%e mecanice si starea supra&etei materia%u%ui de pre%ucrat; - natura materi,%u%ui; - constructia si parametrii geometrici ai scu%ei asc/ietoare; - producti*itatea pre%ucrarii; - programa de productie si *o%umu% de munca; - natura operatiei. 0rincipa%e%e etape ce tre(uie parcurse in *ederea sta(i%irii parametri%or regimu%ui deasc/iere sunt: 1) a%egerea scu%ei asc/ietoare; ) sta(i%irea dura(i%itatii economice si a u,urii ma2im admisi(i%e a scu%ei asc/ietoare; 3) sta(i%irea adancimii de asc/iere; ;) sta(i%irea &orte%or de asc/iere; ") sta(i%irea momente%or de asc/iere; 6) *eri&icarea a*ansu%ui de asc/iere; !) sta(i%irea *ite,ei de asc/iere; 8) sta(i%irea turatiei rea%e si a *ite,ei rea%e de asc/iere; 9) *eri&icarea puterii de asc/iere. ".10." $%egerea regimu%ui de asc/iere Calculul si alegerea parametrilor regimului de aschiere 8n ca%cu%u% si a%egerea parametri%or regimu%ui de asc/iere tre(uie a*ute in *edere urmatoare%e aspecte: - &orma si dimensiuni%e semi&a(ricatu%ui; - preci,ia dimensiona%a; - rugo,itatea; - caracteristici%e mecanice si starea supra&etei materia%u%ui de pre%ucrat; - natura materia%u%ui; - constructia si parametrii geometrici ai scu%ei asc/ietoare; - conditii%e in care se des&asoara procesu% de asc/iere; - producti*itatea pre%ucrarii; - programa de productie si *o%umu% de munca; - natura operatiei ( de degrosare' semi&inisare' &inisare). 0rincipa%e%e etape ce tre(uie parcurse in *ederea sta(i%irii parametri%or regimu%ui de asc/iere sunt: alegerea sculei aschietoare$ stabilirea durabilitatii economice si a u%urii ma&im admisibile a sculei aschietoare$ stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri$
9"
- satabilirea a'ansului de aschiere$ - stabilirea fortelor de aschiere$ - stabilirea momentelor de aschiere$ - 'erificarea a'ansului de aschiere$ - stabilirea 'ite%ei de aschiere$ - sta(i%irea turatiei rea%e si a *ite,ei rea%e de asc/iere ; - *eri&icarea puterii de asc/iere. =oate aceste e%emente a%e regimu%ui de asc/iere se &ac pentru &iecare operatie separat &o%osind re%atii%e de ca%cu% si criterii%e din ?/. $m,a si a%tii- Aschierea si microaschierea materialelor' 3d. Iren' Iucuresti' 1999; (anualul )nginerului (ecanic' 3d te/nica' Iucuresti' 19! ; 4%ase* Regimuri de aschiere! adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp' *o% 1-1983; *o% -198" pentru strunjire cilindrica interioara de degrosare la cota 98 mm:
"+ Alegerea sculei aschietoare ,+ Stabilirea durabilitatii sculei aschietoare S-a a%es dura(i%itatea scu%ei = # 1 0 min si marimea u,urii @I # 0.8...1.0 -+ Stabilirea adancimii de aschiere a p $ a p #3'" mm' con&orm ca%cu%u%ui ana%itic a% adancimii de asc/iere. .+ Alegerea a'ansului de aschiere! f+ J#0.! mm-rot /+ Calculul fortelor de aschiere +eterminarea &orte%or de asc/iere se &ace cu re%atia:
2c = C 2c a p2c f
&
3 2c
1 c Bda0 C '
unde : 1 c = 4 c1 4 c 4 c 3 4 c ; 4 c " 4 c 6 4 c ! 4 c8 4 c 9 4 c1 # 1'0 - coe&icient ce tine seama de grupa si starea materia%u%ui; 4 c #1'1 - coe&icient in %egatura cu proprietati%e materia%u%ui; 4 c 3 # 1'08 - coe&icient ce tine seama de ung/iu% de atac principa%' H; 4 c ; # 1'0 - coe&icient ce tine seama de ung/iu% de degajare' ; 4 c " # 0'9" - coe&icient ce tine seama de u,ura scu%ei; 4 c 6 # 0'9 - coe&icient ce tine seama de %ic/idu% de asc/iere; 4 c ! # 0'93 - coe&icient ce tine seama de ra,a %a *ar& a cutitu%ui; 4 c 8 # 1' ; - coe&icient ce tine seama de in&%uenta *ite,ei de asc/iere; 4 c 9 # 0'9 - coe&icient ce tine seama de tipu% cutitu%ui. )e,u%ta: K C 2C #10"'0 & 2 #1'0
C
3 2C # 0'!" 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a %ui J c ' re,u%ta:

2c #10" L 1." 1.0 L 0.!
0.!"
L 1.1 L 1.08 L 1 L 0.9" L 0.9 L 0.93 L 1. ; L 0.9 # 1 9.! da>
5+ Calculul momentului de aschiere +eterminarea momentu%ui de asc/iere . as se &ace cu re%atia:

96
2c 6 Bda0 mC 000 unde: J c este componenta principa%a a &ortei de asc/iere;K + 5 diametru% piesei de pre%ucrat. 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a momentu%ui de asc/iere re,u%ta: 1 9.! 98 ( as = = 6.3"Bda0 C 000 ( as =
7+ Calculul 'ite%ei economice de aschiere +eterminarea *ite,ei economice de asc/iere ' as se &ace cu re%atia: C ' ec 'as = m' &'' 4 ' Bm - minC 8 a p f 3' 7nde: 4 ' = 4 8 4 'm 4 st 4 c 4 s 4 4 r 4 r 4 4 1: 4 9 4 int 4 fr 4 8 # 0'9; - coe&icient de corectie &unctie de dura(i%itatea scu%ei ac/ietoare; 4 'm # 0'9 - coe&icient de corectie &unctie de pre%ucra(i%itatea materia%u%ui; 4 st # 1';" - coe&icient de corectie &unctie de starea materia%u%ui; 4 c # 1'0 - coe&icient de corectie &unctie de tipu% semi&a(ricatu%ui; 4 s # 0'8" - coe&icient de corectie &unctie de ca%itatea partii acti*e a scu%ei; 4 # 1'0 - coe&icient de corectie &unctie de ung/iu% de degajare; 4 r # 0'81 - coe&icient de corectie &unctie de ung/iu% de atac principa%; M 4r #1'0 - coe&icient de corectie &unctie de ung/iu% de atac secundar; 4 # 0'98 - coe&icient de corectie &unctie de ra,a %a *ar&; 4 1: # 0'!" - coe&icient de corectie &unctie de marimea u,urii; 4 9 # 1'0 - coe&icient de corectie &unctie de sectiunea cutitu%ui; 4 int #1'0 - coe&icient de corectie &unctie de tipu% cutitu%ui; 4 fr # 1'0;" - coe&icient de corectie pentru strunjire &ronta%a.
M
8ntroducand *a%ori%e in ' ec 'as ' re,u%ta: 9; 'ec ' as = 0.9; 1.;" 0.9 0.8" 0.81 0.98 0.!" 1.0;" = 109.3 836Bm - minC 0.1 " 1 0 1."0.18 0.! 0.3" Se ca%cu%ea,a turatia economica de asc/iere nec cu re%atia: 1000 'ec' as 1000 109.3 836 nec 'as = = = 3"". 8"Bm - minC 6 98 8+ Stabilirea turatiei reale si a 'ite%ei reale de aschiere +in diagrama structura%a a strungu%ui re,u%ta ca se poate a%ege o turatie rea%a n r #;00Brot-minC. +eci' *ite,a rea%a de asc/iere ' real 'as este: 6 nr 98 ;00 'real 'as = = = 10!.!0 Bm - minC 1000 1000 9+ Calculul pierderii de 'ite%a ; se determina cu relatia:
9!
109.3 10!.! 100 = 1.;6N 'ec 'as 109.3 ' O"N' re,u%ta ca regimu% de asc/iere a%es in aceasta etapa este corespun,ator. +eoarece ' = 100BNC = " + ;erificarea puterii de aschiere
Pas = 2c ;real 'as 6000
'ec ' as 'real 'as
B 4<C
unde : J c este componenta principa%a a &ortei de asc/iere; 4 real 'as # *ite,a rea%a de asc/iere; # randamentu% masinii-une%te'# 0.8 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a puterii de asc/iere' re,u%ta: 1 9.! 10!.! Pas = = .91068B 1= C 6000 0.8 +eoarece Pas < P(E re,u%ta ca regimu% de asc/iere este corect a%es. pentru strunjire ci%indrica interioara de semi&inisare %a cota 88 mm:
"+ Alegerea sculei aschietoare >'e%i tabelul cu sculeaschietoare?$ ,+ Stabilirea durabilitatii sculei aschietoare$ S-a a%es dura(i%itatea scu%ei =# 1 0 min si marimea u,urii @I#0.6....0.8 mm; -+ Stabilirea adancimii de aschiere! a p $ a p # 0'" mm' con&orm ca%cu%ui ana%itic a% adancimii de asc/iere. .+ Alegerea a'ansului de aschiere! f$ & # 0. 8 mm-rot. /+ Calculul fortelor de aschiere +eterminarea &orte%or de asc/iere se &ace cu re%atia:
2c = C 2c a p2c f
&
3 2c
1 c Bda0 C
unde : 1 c = 4 c1 4 c 4 c 3 4 c ; 4 c " 4 c 6 4 c ! 4 c8 4 c 9 4 c1 # 1'0 - coe&icient ce tine seama de grupa si starea materia%u%ui; 4 c #1'1 - coe&icient in %egatura cu proprietati%e materia%u%ui; 4 c 3 # 1'08 - coe&icient ce tine seama de ung/iu% de atac principa%' H; 4 c ; # 1'0 - coe&icient ce tine seama de ung/iu% de degajare' ; 4 c " # 0'9" - coe&icient ce tine seama de u,ura scu%ei; 4 c 6 # 0'9 - coe&icient ce tine seama de %ic/idu% de asc/iere; 4 c ! # 0'93 - coe&icient ce tine seama de ra,a %a *ar& a cutitu%ui; 4 c 8 # 1' ; - coe&icient ce tine seama de in&%uenta *ite,ei de asc/iere; 4 c 9 # 0'9 - coe&icient ce tine seama de tipu% cutitu%ui. )e,u%ta: C 2 #10"'0 & 2C #1'0
C
3 2C # 0'!" 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a &ortei de asc/iere' re,u%ta:
2c = 10" 0'"1.0 0. 80.!" 1.1 1.08 0.9" 0.9 0.93 1. ; 0.9 = 3.6da0
98
5+ Calculul momentului de aschiere +eterminarea momentu%ui de asc/iere' . as ' se &ace cu re%atia: 2 6 ( as = c Bda>LmC 000 unde: J c este componenta principa%a a &ortei de asc/iere; + 5 diametru% piesei de pre%ucrat. 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a momentu%ui de asc/iere re,u%ta: 3.6!0913 88 ( as = = 1.0;Bda0 mC 000 !. Calculul 'ite%ei economice de aschiere +eterminarea *ite,ei economice de asc/iere ' as se &ace cu re%atia: C ' ec 'as = m' &'' 4 ' Bm - minC 8 a p f 3' 7nde: 4 ' = 4 8 4 'm 4 st 4 c 4 s 4 4 r 4 r 4 4 1: 4 9 4 int 4 fr 4 8 # 0'9; - coe&icient de corectie &unctie de dura(i%itatea scu%ei ac/ietoare; 4 'm # 0'9 - coe&icient de corectie &unctie de pre%ucra(i%itatea materia%u%ui; 4 st # 1';" - coe&icient de corectie &unctie de starea materia%u%ui; 4 c # 1'0 - coe&icient de corectie &unctie de tipu% semi&a(ricatu%ui; 4 s # 0'8" - coe&icient de corectie &unctie de ca%itatea partii acti*e a scu%ei; 4 # 1'0 - coe&icient de corectie &unctie de ung/iu% de degajare; 4 r # 0'81 - coe&icient de corectie &unctie de ung/iu% de atac principa%; M 4r #1'0 - coe&icient de corectie &unctie de ung/iu% de atac secundar; 4 # 0'98 - coe&icient de corectie &unctie de ra,a %a *ar&; 4 1: # 0'86 - coe&icient de corectie &unctie de marimea u,urii; 4 9 # 1'0 - coe&icient de corectie &unctie de sectiunea cutitu%ui; 4 int #1'0 - coe&icient de corectie &unctie de tipu% cutitu%ui; 4 fr # 1 - coe&icient de corectie pentru strunjire &ronta%a.
M
8ntroducand *a%ori%e in ' ec 'as ' re,u%ta: 9; 'ec ' as = 0.9; 1.;" 0.9 0.8" 0.810.98 0.86 1 = 0!.6 Bm - minC 0.1 " 1 0 0."0.18 0. 80.3" Se ca%cu%ea,a turatia economica de asc/iere nec cu re%atia: nec 'as = 1000 'ec ' as = 1000 0!.6 = !"1.3!Bm - minC 88
8+ Stabilirea turatiei reale si a 'ite%ei reale de aschiere +in diagrama structura%a a strungu%ui re,u%ta ca se poate a%ege o turatie rea%a n r #800Brot-minC. +eci' *ite,a rea%a de asc/iere ' real ' as este:
99
'real 'as =
6 nr 88 800 = = 0 .8!Bm - minC 1000 1000
9+ Calculul pierderii de 'ite%a ; se determina cu relatia: 0!.6 0 .8! 100 = . 8N 'ec 'as 0!.6 ' O"N' re,u%ta ca regimu% de asc/iere a%es in aceasta etapa este corespun,ator. +eoarece ' = 100BNC = 'ec 'as 'real 'as
" + ;erificarea puterii de aschiere

Pas =
2c ;real 'as 6000
B 4<C
unde : J c este componenta principa%a a &ortei de asc/iere; 4 real 'as # *ite,a rea%a de asc/iere; # randamentu% masinii-une%te'# 0.8 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a puterii de asc/iere' re,u%ta: 3.6! 0 .8! Pas = = 1' 000; B@DC 6000 0.8 +eoarece Pas < P(E re,u%ta ca regimu% de asc/iere este corect a%es. " +5+ 0orma de timp >orma te/nica de timp este durata necesara pentru e2ecutarea unei operatii' in conditii%e te/nicoorgani,atorice determinate si cu &o%osirea rationa%a a tuturor mij%oace%or de productie. Structura normei de timp' > T ' se determina cu re%atia:
N T = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton + Tpi n [min]
Tb # timpu% de (a,a; Ta # timpu% au2i%iar; Tdt =timpu% de deser*ire te/nica; Tdo #timpu% de deser*ire organi,atorica; Ton # timpu% de odi/na si necesitati;
Tpi
# timpu% de pregatire - inc/eiere Norma de timp pentru operatia de strunjire de degrosare la cota de 220 mm: =a#=a1<=a <=a3<=a;<=a" BminC
8n care: =a1 #0. 6 min - timpu% ajutator pentru prinderea si desprinderea piesei; =a #1. 0 min 5 timpu% ajutator pentru comanda masinii %a pre%ucrarea pe S.>. =a3 #0. 8 min 5 timpu% ajutator %egat de &a,a %a pre%ucrarea pe S.>. =a;#0.3" min 5 timpu% ajutator pentru masuratori %a %uarea asc/iei de pro(a %a pre%ucrarea pe S.>. =a"# 0.9 min 5 timpu% ajutator pentru masuratori de contro% %a pre%ucrarea pe S.>. =pi# 10.0 min 5 timpu% de pregatire-inc/eiere. 4 8dt = 1 ; unde : 41 = .0 100
100
4 ; unde : 4 = 1.0 100 4 8on = 3 ; unde : 4 3 = 3." 100 =impu% de (a,a se determina cu re%atia: 8do =
8b =
l1 + l p + l lc i = i BminC 'f n f
7nde: %1 este %ungimea de intrare a scu%ei; %p %ungimea de pre%ucrare; % %ungimea de iesire a scu%ei. %1#
ap tg4 + (0."..... )
BmmC
% #(0."......3) BmmC $%eg % # mm l1 = 1." = ."980BmmC; l = .6 tg 30 - timpu% de (a,a %a &a,a 1; .6 + " + = 0.033BminC; =(1# ;00 0.! - timpu% de (a,a %a &a,a ; .6 + 9 + 8b = = 0.1!BminC ;00 0.! 8b = 8bi = (0.033 + 0.1!) = 0.;06BminC
=a# . BminC =prindere#0.6 L =pi # 0.6 L 0. 6 # 0.1"6 BminC =desprindere#0.; L =pi # 0.; L 0. 6 # 0.10; BminC =e # timpu% e&ecti* se determina cu re%atia: =e # =( < =a # 0.;06 < (0. 6 < 3L . ) # !.3 6 BminC 4 = 1 8b = 0.;06 = 0.0081 BminC 100 =dt 100 4 1 8e = !.3 6 = 0.0!3 6BminC =do# 100 100 4 3." 8e = !.3 6 = 0. "6;1BminC =on# 3 100 100 >=#!.3 6<0.0081 <0.0!3 6<0. "6;<10 - 100 # !.!63 BminC 5.11 ANAL !A "C#N#$ CA A %&#C"'(L( )"*N#L#+ C %&# "C)A) 5.11.1. Date necesare 0rin managementu% productiei se inte%ege tota%itatea acti*itati%or %egate de p%ani&icare' coordonare' comanda si contro%u% productiei. 8n cadru% &iecarei &unctii de p%ani&icare' managerii tre(uie sa &aca p%ani&icarea resurse%or te/nice' de timp si umane pentru &iecare %oc de munca. 8n procesu% de p%ani&icare a% productiei reperu%ui care &ace
101
o(iectu% pre,entu%ui proiect se p%eaca de %a date%e re,u%tate din proiectu% te/no%ogic sinteti,ate in ta(e%u% urmator: 8abel:/+""+"+" 6atele necesare anali%ei tehnico*economice >r . Oper a tie 1. . 3. ;. +enumirea operatiei =impu% unitar Tu BminC 16.11"68 1 . 3;" 1 .1 "" 13.; "3 =impu% de pregatireinc/eiere
Tp,i [min]
>orma de timp > T [min] 16.3 !8 1 .8;8 1 .9 "" 13.6 "3
)etri(utia B%ei-oraC 38 "00 38 800 ;0 00 ;0 "00
Strunjire de degrosare Strunjire de &inisare )ecti&icare de degrosare )ecti&icare de semi&inisare
10 10 0 0
$ria uti%aju%ui Bm 2 ] ." ." . 0 . 0
6.11.2. Determinarea sistemului de productie Sistemu% de productie este un ansam(%u de &actori producti*i interdependenti' care determina principa%e%e proportii de des&asurare a%e procesu%ui de productie in spatiu si in timp' si permite crearea conditii%or materia%e si te/nico-organi,atorice necesare rea%i,arii &a(ricatiei %a parametrii optimi de e&icienta economica. 7na dintre metode%e de &undamentare stiinti&ica' de estimare a sistemu%ui de productie este metoda coe&icientu%ui sistemu%ui de productie. 1oe&icientu% sistemu%ui de productie k sp se ca%cu%ea,a cu re%atia:
k sp = rg t ig
)g # ritmu% mediu de &a(ricatie a% produsu%ui in min-(uc; tig # norma de timp %a operatia i. +aca din ca%cu%e re,u%ta: - Hsp P 1 5 productia este considerata de masa (.); - 1 O Hsp P 10 - productia este considerata de serie mare (S.); - 10O Hsp P 0 - productia este considerata de serie mij%ocie (Sm); 0O Hsp - productia este considerata de serie mica (sm). )itmu% mediu de &a(ricatie rmed se ca%cu%ea,a cu re%atia: 2 rmed = n 60 Bmin- buc C 0 7nde: Jn # &ondu% nomina% de timp (resursa de timp) BminC ; > # programa de productie (> #10 000 (uc-an) =ermenu% de %i*rare &i2at prin comanda este de un an. 8n aceste conditii' resursa de timp se ca%cu%ea,a cu re%atia: Jn#60 L , 6 Hs 6 / 7nde : , # numaru% de ,i%e %ucratoare in perioada %uata in considerare; Hs # numaru% de sc/im(uri in care se %ucrea,a; / # numaru% de ore %ucrate pe sc/im(. +eci' indice%e de apreciere a tipu%ui de productie Hij' de*ine:
4 ij = 60 % 4 s h 0 j t ij
0entru ca,u% %uat in considerare: Jn # 60 6 6" 6 1 6 8 # 1 ! 00 Bmin-anC >j#>1<> <>3# 9;90<330<180#10 000 B(uc-anC 8ntucat: >1 # 9;90 5 numaru% de piese comandate;
10
> # 330 5 numaru% de piese de sc/im(; >3 #1 80 5 numaru% depiese re(ut acceptate: 1 ! 00 rmed = = 1 .! Bmin- bucC 10000 8n continuare se pre,inta *a%ori%e o(tinute pentru Hij %a &iecare operatie de pre%ucrare a supra&etei cu cota 160 mm. - pentru operatia de strunjire de degrosare' re,u%ta: H11#1 .! - 16.3 !8 # 0.!!9039 Q serie de masa (.); - pentru operatia de strunjire de &inisare' re,u%ta: H 1 # 1 .! - 9.8;8 # 1. 91606 Q serie de masa (.); 5.11.3 Determinarea numarului necesar de masini-unelte +eterminarea numaru%ui de masini-une%te' mc'i necesare e2ecutarii operatiei ' i 'in cadru% procesu%ui te/no%ogic de &a(ricatie a reperu%ui j' se ca%cu%ea,a cu re%atia:
mc ' j = ti rmed 4 up
7nde: ti # timpu% necesar e2ecutarii operatiei; mc'i # numaru% ca%cu%at de masini %a operatia i; rmed # ritmu% mediu de &a(ricatie; Hup # coe&icientu% de uti%i,are p%ani&icat (Hup # 0.93). 3&ectuand ca%cu%e%e' *a re,u%ta un numar de maini-une%te necesar' de &orma: mc'i # a < ( ; in care a # partea intreaga ( # partea ,ecima%a +in considerente de ordin practic' numaru% de masini-une%te re,u%tat din ca%cu% se majorea,a sau se micsorea,a pana %a o *a%oare intreaga mi' dupa urmatoare%e regu%i: mR # a ' daca ( P 0.1" mS # a <1 ' daca (T0.1" 0.!!9039 = 0.06"8""( .@ .; se alege m11 = ( .@ . m11# 1 .! 0.93 1. 91606 m1= = 0.10918; ( .@ .; se alege m 1 = 1( .@ . 1 .! 0.93 0.98;101 m31 = = 0.083189 ( .@ .; se alege m31 = 1( .@ . 1 .! 0.93
5.11.4 Determinarea coeficientului de incarcare al masinilor-unelte 1oe&icientu% de incarcare a% mainii-une%te se determina cu re%atia:
4 in 'ci = m c 'i m a 'i 100BNC
7nde: Hin'ci # coe&icientu% de incarcare a% masinii-une%te de %a operatia i; mci # numaru% de masini ca%cu%at %a operatia i; ma'i # numaru% de masini adoptat %a operatia i. Jacand ca%cu%e%e' re,u%ta:
103
411 = 41 413
0.06"8"" 100 = "."8"N 1 0.10918; = 100 = 1.091N 1 0.083189 = 100 = 8.318N 1
1oe&icientu% de incarcare a% %iniei de &a(ricatie Hin' U se ca%cu%ea,a cu re%atia:
4 in ' # =
Jacand ca%cu%e%e' re,u%ta:
4 in ' # =
m m
i =1 i =1 n
c 'i
100BNC
a 'i
;."!3! 100 = 91.;!9N "
5.11.5 Calculul lotului optim de productie Optimi,area %otu%ui de &a(ricatie consta in minima%i,area cheltuielilor de productiepe unitatea de obiect a muncii+ +eterminarea %otu%ui optim se &ace cu re%atia urmatoare:
nop = 0j 6 (C m + A1 ) n ;
7nde: >j # 10 000 (uc-an # *o%umu% de productie; + # c/e%tuie%i dependente de marimea %otu%ui' in %ei-%ot; 1m # c/e%tuie%i materia%e' in %ei-%ot; $1 # c/e%tuie%i independente de marimea %otu%ui' in %ei-(uc; # coe&icient ce are *a%ori &unctie de &orma de organi,are; n # 0. 5 coe&icient care cuanti&ica pierderea in %ei. 1/e%tuie%i%e dependente de %ot' + se ca%cu%ea,a cu re%atia: + # I < I B%ei-%otC 8n care: I # c/e%tuie%i%e cu pregatirea-inc/eierea &a(ricatiei %a %ocu% de munca B%ei-%otC; 1/e%tuie%i%e I se determina cu o re%atie de &orma: n t pi 'i := s mi mi Blei - lot C i =1 60 7nde: tpi'i # timpu% depregatire 5 inc/eiere' %a operatia i' in min-%ot; smi # sa%ariu% pe ora a% muncitoru%ui %a operatia i' in %ei-ora; mi # numaru% de masini-une%te de %a operatia i. 8ntroducand date%e' re,u%ta: I#1-60 B10 6 38"00 6 < 10 6 38 800 6 1 < 0 6 ;0 00 6 1 < 0 6 ;0 "00 6 1C I # 38! 000 B%ei-%otC 1/e%tuie%i%e IR se determina cu re%atia :
:M = P :Blei - lot C 100
0 # procentu% care tine seama de c/e%tuie%i%ecu pregatirea administrati*a a %otu%ui' se considera 0# " IR # "-100 6 38! 000 # "96 !"0 B%ei-%otC + # 38! 000 < "96 !"0 # 983 !"0 B%ei-%otC
10;
1/e%tuie%i%e materia%e 1m se determina cu re%atia: 1m # ms 6 1s& 5 md 6 1d 7nde: ms # masa semi&a(ricatu%ui in Hg; 1r& # costu% unui Hg de piesa turnata' se considera 11 # ;1 800 B%ei-%otC md # masa deseu%ui' in Hg; 1d # costu% unui Hg de deseu. 1m # ;."1191 6 ;1800-0.0"366! 6 000 # 180;6".; B%ei-(ucC 1/e%tuie%i%e $ independente de marimea %otu%ui se ca%cu%ea,a cu re%atia: $ # 1m < 1s < 1ind < 1i& B%ei-(ucC 7nde: 1m # c/e%tuie%i cu materia%u%' in %ei- %ot; 1s # c/e%tuie%i cu sa%ariu% muncitoru%ui direct operati*' in %ei-(uc; 1ind # c/e%tuie%i indiecte' in %ei-(uc; 1i& # c/e%tuie%i cu intretinerea si &unctionarea uti%aje%or pe durata timpu%ui de %ucru e&ecti*' in %ei-(uc. 1/e%tuie%i%e cu sa%ariu% se determina cu re%atia: 1 n 1s # t opi smi ; 60 i =1 8n care: topi # timpu% operati* %a operatia i' in BminC; smi # sa%ariu% muncitoru%ui d %a operatia i' in B%ei-oraC 1s #
1 B16. 60 !66 38"00 + 1 .;;!! 38800 + 1 .1 "" ;0 00 + 1 .1 "" ;0"00C
1s # 3; !!1.0"8666 B%ei-(ucC 1/e%tuie%i%e indirecte 1ind se determina cu re%atia:

C ind = C s Rf 100 Blei - bucC
"0 = 869 !.6;6" 100
7nde: )& # regia de &a(ricatie a sectiei' in procente' se considera )& # "0N. 1ind # 3;!!1.0"86 B%ei-(ucC 1/e%tuie%i%e cu intrtinerea si &unctionarea u%ti%aje%or pe durata timpu%ui e&ecti* de %ucru 1i& se determina cu re%atia: n t C if = ui a i mi B%ei-(ucC i =1 60 7nde : tui # timpu% unitar consumat pentru e2ecutarea operatiei i' in min-(uc ; ai # cota orara a c/e%tuie%i%or cu intretinerea si &unctionarea uti%aju%ui %a operatia i' in %ei-ora; mi # nuamru% de masini-une%te de ace%asi tip care participa simu%tan %a rea%i,area operatiei i' in %ei-/.
C if = 1 B16. 60 !66 18000 + 1 .;;!! 18000 1 + 1 .1 "" 16000 1 + 1 .1 "" 16000 1C
1i& # 19 93!.93933 B%ei-(ucC $ # 180 ;6".; < 3; !!1.0"8666 < 86 9 !.6;6" < 19 93!.93933 $ # 3 10 .06;;9 B%ei-(ucC
no = 10000 983!"0 = 1!6!.69;"Bbuc - lot C (180;6".; + 3 10 .06;;) 0.19 0.
Se a%ege nec # 10000 B(uc-%otC Si se determina nuamru% de %oturi pe an: n # 10 000 - 000 # " B%oturi-anC Anali,a economica a celor 2 -ariante de procese tehnologice de prelucrare:
10"
+in ca%cu%e a re,u%tat: +1 # 983 !"0 B%ei-%otC $1 # 3 10 .06;;9 B%ei-(ucC + # 3 ;" 860 B%ei-%otC $ # 3 1 1";.1 ;0" B%ei-%otC Jacand repre,entarea gra&ica' din ane2a' re,u%ta numaru% de (ucati critic' ncr : 6 61 3 ;"860 983!"0 = ncr # # 1 !6."0; B(ucC A1 A 3 10 .06;;9 3 11";.1 ;0" Calculul duratei ciclului de productie: 1a%cu%u% duratei cic%u%ui de productie in a,u% productiei de sserie mare se &ace cu re%atia : 8c = n t ui ; unde: tui # timpu% unitar pe operatie;
i =1 n
n # numaru% de piese din %ot; H # numaru% de operatii. 8ntroducand date%e re,u%ta: =c # " 6 B16. !66 < 1 .;;!! < 1 .1 "" < 1 .1 ""C # 6;.6318 Bmin-%otC %erioada de repetare a loturilor 0erioada de repetare a %oturi%or repre,inta inter*a%u% de timp care separa %ansarea in productie %a un anumit stadiu de pre%ucrare doua %oturi succesi*e de o(iecte a%e muncii de ace%asi &e%. 0erioada de repetare a %oturi%or )a se ca%cu%ea,a cu re%atia: 2 Rc = n ; unde Jn # &ondu% nomina% de timp a% perioadei considerate Bmin-ore-,i%eC; # U # numaru% de %oturi ce se %ansea,a in &a(ricatie in perioada de timp; )c # 1 ! 00 - " # " ;;0 BminC 3".3333 B,i%e %ucratoareC 0erioada de repetare a %oturi%or o(tinuta din ca%cu%e se corectea,a prin scadere ast&e% incat sa re,u%te un numar intreg de ,i%e %ucratoare' care sa &ie comod pentru acti*itatea de programare si %ansare a productiei. Se adopta )c # 36 ,i%e %ucratoare.
..5.12. %&# "C)A&"A (N( / '%#! ) 0 /" +A(& ) N 0"/"&"A %&"LC&A& '(%&A1")" $A&CA)" /" / $"N' (N L" $10
106
E8APE: a) primirea temei si indicarea tipu%ui de dispo,iti*:
10!
1a%cu%u% masei &inite: $*em: m#36;;8;.;1! 2 !.8 2 10 6 # .8; @g
b) EVIDENTIEREA CONDITIILOR Tabel:6.5.12.1
Nr. Condi2iile crt. 0 1 1 )espectarea conditiei de 900 )espectarea conditiei de V #;"0 3 )espectarea contitiei de V3 #1800 ; )spectarea cotei .10
/e unde re,ult3 2 din desen din desen din desen
108
Selectarea condiiilor
1i (1F;) 1+i (;)-dimensiona%a 10) (1' '3) 10)1 ( ) 10)O ( 1'3)
unde: 1i 5 numWr condiXii din ta(e%; 1+i 5 condiXii dimensiona%e; 10) 5 condiXii de po,iXie re%ati*W; 10)1 5 condiXii de po,iXie re%ati*W prin construcXie; 10)O 5 condiXii de po,iXie re%ati*W de orientare;
eometrizarea condiiilor
11# Y11 (ZZEO[) 1 # Y13 (ZZEO\) 13#Y1; (]EO[)
:13 (O,) :13 (O,) :13 (O,)
Sim!olizarea suprafetelor "rdonarea suprafeelor de cotare =a(e%:6.".1 . 'upra4e2e de Criterii de selectare 5num3r ma6im de grade preluate7 re4erinta 0 1 S1 3 grade de %i(ertate (supra&aXW p%anW) S1! grade de %i(ertate (supra&aXW ci%indricW) S 3 1 grad de %i(ertate (supra&aXW p%ana)
#rdinea 2 8 88 888
=a(e%:6.".1 .3 Sim(o%i,area supra&ete%or de re&erinta Supra&ata de Sim(o% re&erinta
>r. *ariante
109
S1
S1!
6^
S 3 >). =O=$U # ^6^ # ;
=a(e%:6.".1 .;-SO=0 >r Supra&ata de crt re&erinta 8
Supra&at de re&erinta 88
Supra&ata de re&erinta 888
Structu ra SO=0
1 3 ; " 6 ! 8 9 10
E E E E E E E E E E
E E E E E E E E E E E E
E E E E E E E E
1<3<6 1<3<! 1<;<6 1<;<! 1<"<6 1<"<! <3<6 <3<! <;<6 <;<!
+eterminarea erori%or de orientare admisi(i%e si caracteristice
110
0 (90 a (900 ) = 0.3g 0M = 6o 0.1M 0 (2 ar!tg[T"#$%&'$9](0#)%'$9(009*3+** (' ar!tg[(T$",T"#$ %&'22](ar!t[(0#+,0#) %'22](0#$2(003*'2** -' ar!tg (.',.2 %'3"%2 .'(2iTg,Tp(2x0#0'2,0#0'$(0#039mm .2(2iTg,Tp(2x0#03+,0#2(0#2+mm ar!tg(0#039,0#2+ %+9(0#2/$(00'+*3** 0!(
3 3 ; ; 6 ! 6 !
(0#2/$ ar!tg (0#2+%+3 ,ar!tg(0#03+%+9 (0.2.80015 I36II ar!tg(0#2+%+9 (0#23(0013 *)" ** arctg(j1-69)#arctg(0.039-69)#0.03"#000 *0#+ **
#0
" 6 #arctg(j1-6")#0.03"#000 *0#+ ** .(2Ti0,Tp(2x0#02$,'('#0$0mm(' 00#3 **
=a(e%:6.".1 ."
C1 C2
0
c 0 a 0 >7 >7 >7 >7 >7 >7 >7 +$ +$ +$ a 0
C9
0
c 0 a 0 >7 >7 >7 +$ >7 +$ >7 >7 +$ +$ a 0 c 0
>). SO0= 1 3 ; " 6 ! 8 9 10
V1 # 90
a 0 c 0
V1 # ;"
c 0
V # 180
0
c a 0 0
SO= $
6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6*
0031* 0031* 0031* 0031* 0031* 0031* 0031* 0 0 0
6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6*
001" *30 * * 0013 *)" * * 000 *0+ * * 0 0 0 0 *0+ * * 0 0 0 1" *30 * * 0013 *)" * * 0 0
6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6* 6*
001" *30 * * 0013 *)" * * 000 *0+ * * 0 0 0 0 *0+ * * 0 0 0 1" *30 * * 0013 *)" * * 0 0
>7 >7 >7 +$ >7 +$ >7 >7 +$ +$
>7 >7 >7 +$ >7 +$ >7 >7 +$ +$
6eterminarea forAelor de reglare
111
? := m g (2#")x9#"'(2/#"+0)
0(2/#"+ N _ J1#0:J1#` 2 )1# ` 2 SJ1#J1#? 2 H ` 2 S)1#? 2 H# S)1# (? 2 @)- `#(3." 2 )-0.1"#;6.6
&orXa de reg%are necesarW

S R1 = 4 B > 0
unde: H # coe&icient de siguranXW H # FF '" a%eg H #
S)1#
?# 2 3;.3"#68.6!
6eterminarea forAelor Cn regim tran%itoriu >u este ca,u% deoarece aceastea apar in momentu% cand piesa se misca. 6eterminarea forAelor Cn regim de prelucrare 8pote,e de ca%cu% 8pote,a 1 piesa sa nu se de desprinda de pe rea,em. 8pote,a piesa sa nu a%unece de pe rea,em .
8pote,a 3 piesa sa nu se rastoarne de pe rea,em.

S P;R = 4 P RS = 4 P RR + RS RS R RS ( R + 1) RS
R se adoptW R = 10 S
SP = 4 P
;R
1 4 P = = 11 11
;9"'" = 90'10 11
se adoptW H # .
S0 = H p 11
11
Sp # ( 2 1 0.86)-11# 109! >

2& a&
0 := 1& + & H&
unde: + # 10mm & # 0'16FF0' 0mm-rot a%eg & # 0'19mm-rot 1J # 60."; 2J # 1; aJ # 0'8
1(+0 x '0 x (0#2
' 0#"
x 0#/3('20#"+ N
C; 6 %; 'c = m' 3; 4; [ m - min ] #;3.6(10)12 (0. )0.8 2 0.!3 #1 0.86 > 8 s

+ # 10mm; ,4 # 0';; = # 18 min; m4 # 0' ; & # 0'19mm-rot; a4#0'! HJ # H1 2 H
H3 2 H;#1.09! 2 1 2 0.!"#0.!3
c :=
8.9 9 0.; 0."8 18

0.
0.19 0.! m min
c =
."
113
Sp1 = H p
( ) r)
)r )s 1+ )r
# 2 1 0.86 2 (10-11) # 19.!" >
8pote,a : piesa sa nu a%unece de pe rea,em . _JS#0:J&#0 2 6 9 SI #? 2 0#S) #B(?<0)-9C 2 @# #(3." 2 1 0.86)-0.1"# 8 0.06 >
8pote,a 3: 0iesa sW nu se rasuceasca. S)#ma2 ()01''S0 'S03) Sp# 19.!;" >
1a%cu%e de re,istenXW *eri&icarea tijei motoru%ui %a so%icitarea de tracXiune

t =
2 A
2 = P A
P = ;atm
2 = ; 1013 " A 10 6 0
A = 3!'" 10 = ;103'!1mm 6 6 2 = ; 1013 " A 10 = ; 1013 " ;103'!1 10 = 1663' 3 0
at
1663' 3 = 1;'!10 - mm 6 = ;10 0 - mm (materia%u% tijei este 10.o1r"0)
t =
cum t < a tija motoru%ui re,istW %a so%icitarea de tracXiune.

t
*eri&icarea arcuri%or
11;
2 f = 0 = B = m g = 0'1" 8'3 9'81 = 1 ' 10
( f = 2f R ( arc = 2arc R
2arc =
( arc
2 f 2arc
d 3
8( 6 d )
a = ;"0 0 - mm
2arc =
( )3
8( " )
;"0 = 61';6 0
2 f =1 ' 10 < 61';6 0 = 2arc
arcuri%e au &ost (ine a%ese.
*eri&icarea (o%Xuri%or *eri&icarea %a so%icitarea de stri*ire

s =
2 = A 2 = r (r + B ) !;8'" = 0';; 0 - mm " (" + ;9)
as = 0'3 C = 0'3 90 = 8! 0 - mm unde: J 5 &orXa de abc/iere

C = 9da0 - mm = 90da0 - mm (pentru OU "0)
s = 0';; 0 - mm < 8! 0 - mm = as (o%Xuri%e re,istW %a so%icitarea de stri*ire. *eri&icarea %a so%icitarea de &or&ecare

f =
2 !;8'" = = 19'06 0 - mm r " ; ; = (0'"......0'6) C = 0'" 90 = 1;" 0 - mm 2 = A
af
f = 19'06 0 - mm < 1;" 0 - mm = a f (o%Xuri%e re,istW %a so%icitarea de &or&ecare.
11"
$1=848=$=8 +3 8>S031=83 S8 1O>=)OU

..1 1ormularea temei Sa se intocmeasca te/no%ogia de inspectie a produsu%ui c.$>SO> +8>=$= S in conditii%e e2istentei sau imp%ementarii in organi,atie a unui sistem a% ca%itatii con&orm cu standardu% S) 3> 8SO 9001: 000 Se &ace in urma ana%i,ei de core%atie a di&erite%or tipuri de supra&ete o(tinute in gra&u% supra&etecaracteristici. +in gra&u% intocmit de ta(e%u% ".1 au re,u%tat urmatoare%e: - supra&ete de asam(%are: S11;S ;S ";S !; - supra&ete &unctiona%e:S1; S16;S18;S ;S 9; - supra&ete te/no%ogice:S ;S;;S6;S8;S8;S10;S13;S1";S19;S 0;S 6;S 8 - supra&ete au2i%iar:S3;S"; S!;S1 ;S1;;S1!;S 1;S 3;S30 ..1.2 %reci,ari: Se impune respectare standarde%or in *igoare in tara noastra in anu% 006 =ermino%ogia &o%osita *a corespunde standardu%ui S) 3> 8SO 9001: 000 ..1.9 Conditii tehnice: 1onditii te/nice de &unctionare: =uratia :1"00 rot-min =emperatura de stocare: min -"G 1 si ma2 < "G 1 =emperatura de %ucru: ma2 < "G 1 1onditii te/nice pentru inspectie 8nspectia se rea%i,ea,a de catre un inspector autori,at in contro% nedistructi*' de grad ce% putin 88. ..1.: $ateriale utili,ate:
116
.ateria%u% uti%i,at este OU1 ;" ..1.5 )ehnologia de 4a;ricatie: 0entru o(tinerea semi&a(ricatu%ui se *a &o%osi procedeu% de o(tinere prin matritare' iar pentru pre%ucrari%e u%terioare se *or &o%osi procedee de pre%ucrare prin asc/iere.
..1.. Cerinte speciale ale ;ene4iciarului: Se cere contro% 100N pentru &iecare reper' prin metode%e: contro% optico-*i,ua% contro% cu %ic/ide penetrante ..1.< "chipamente 4olosite: %upe; microscoape; endoscoape Uampa 74 8nstrumente pentru contro% dimensiona% si e2aminare O4 =a(e%: 1aseta de identi&icare a produsu%ui +en produs Iene&iciar +ata .ateria%u% .anson dintat S1.$=)$.S)U 1 .0". 009. OU1;"
Starea supra&ete%or 0re%ucrari (une
== >itrurare ionica 0.1"-0. "mm
..2 Anali,a produsului
6. .1.)o%u% &unctina%:
0iesa .$>SO> +8>=$= are ro%u% de a trasmite miscarea prin intermediu% e%ementu%ui de re,istenta:dantura.0iesa &iind un cup%aj &i2 ce %ega capete%e ar(ori%or &ara joc;so%icitari in timpu% &unctionarii:intindere &or&ecare &isura %a (a,a dinte%ui. ..2.2. Caracteristici constructi#e principale sunt urmatoarele$ - piesa: cmanson dintatS se inc%ude in categoria (ucse: - dimensiuni%e de 160 mm pe "8 mm . - piesa se o(tine din &onta OU1 ;"
11!
- rugo,itati%e sunt con&orm desenu%ui ..2.9 Caracteristicile te%nice de functionare sunt urmatoarele$ =urati ma2ima este de 1"00 rot-min temperatura de %ucru: ma2 "G1 mediu% de %ucru neim&%ama(i% si necoro,i* ..2.: /e4ecte posi;ile ale materialului +e&ecte speci&ice materia%e%or &o%osite: +e&ecte%e speci&ice materia%e%or &o%osite se re&era %a de&ecte%e OU1;" atunci cand are %oc .$=)8=$)3$ ote%u%ui in *ederea o(tinerii piesei-semi&a(ricat. .ai pot aparea de&ecte de %a %ingouri%e turnate care se introduc %a operatia de matritare 6.2.5 /e4ecte induse de tehnologia de 4a;ricatie: +e&ecte%e introduce de te/no%ogia de &a(ricatie sunt ace%e de&ecte re,u%tate in urma procesu%ui de pre%ucrare prin asc/iere. $cest tip de de&ecte se inta%nesc mai rar si cau,e%e aparitiei acestora sunt datorate urmatoare%or cau,e: -a%egerea incorecta a parametri%or regimu%ui de asc/iere; -u,ura scu%ei asc/ietoare; -u,ura masini%or-une%e uti%i,ate. 1ate*a din de&ecte%e ce pot aparea in urma procesu%ui de asc/iere sunt: -u,area cutite%or -&isuri; -de&ormatii; -rugo,itate necorespun,atoare a supra&ete%or; -a(ateri de %a cote%e de pre%ucrare; -a(ateri de &orma si de po,itie a%e supra&ete%or. Ua matritare: -(a*uri -neump%erea matritei -de&ecte re,u%tate de %a matrita ..2.. /e4ecte induse de e6ploatare +e&ecte%e induse de e2p%oatare sunt de&ecte%e care apar in timpu% e2p%oatarii piesei.$ceste de&ecte pot a&ecta (una &unctionare a produsu%ui. 1ate*a din de&ecte%e ce pot aparea in urma e2p%oatarii sunt: -a(ateri%e de %a po,itia reciproca corecta a supra&ete%or care impiedica asam(%area; -a(ateri%e de &orma datorate &recari%or ce au %oc in ,one%e de asam(%are a ru%menti%or' in specia%' cu a%te componente; -ruperea danturii -&isuri
118
Listarea 5pre,entare su; 4orma ta;elara a de4ectelor7 &a!elul 6.2.6 1Defecte posi!ile
Nr . crt . 1. . /enumirea de4ectului +imensiuni necorespun,atoare )uperea danturii 'im;olul si standardul5daca este ca,ul7 +=1! S=$S !8 !9 += S=$S !8 !9 Caracteri,are sumara Cau,ele aparitiei %ro;a;ilitatea de aparitie
$(aterea dimensiona%a a piesei matritata &ata de cote%e desenu%ui de matritare Jisurarea pro&i%u%ui
3.
Ia*ura
+=13 S=$S !8 !9
Surp%usu% de meta% in &orma de %ama' cu contur si marime *aria(i%a' care s-a &ormat in restu% p%anu%ui de separatie a &ormei sau de-a panu%ui de separatied
-e2ecutia gresita a matrite%or; -u,ura mare a matrite%or -compo,itiei c/imice -regimu% de pre%ucrare a%es -a%egerea materia%u%ui incorect -contact insu&&icient intre rame in p%anu% de separatie; -joc prea mare intre semimatrite --presarea e2agerata a margini%or ca*itatii &ormei -compo,itia c/imica -&orta de matitare insu&icienta -compo,itia c/imica -tensiuni%or
" "
;.
>eump%erea matritei
+=13 S=$S !8 !9
.ateria%u% nu urmea,a &orma de matitare
".
Jisuri
+=13 S=$S !8 !9 +=9 S=$S !8 !9 +=31 S=$S !8 !9
)upturi in consistenta materia%u%ui
1 6. !. )ugo,itate necorespun,atoare $(ateri de %a cote%e de pre%ucrare Supra&ata ,grunturoasa a semi&a(ricatu%ui matritat $paritia erori%or dimensiona%e -u,area martitei " -a%egerea incorecta a parametri%or regimu%ui de asc/iere 3
#egenda: "*probabilitate redusa de aparitie$ -*probabilitate medie de aparitie$ /*probabilitate mare de aparitie+
119
..9 ')A= L &"A $")#/"L#& /" C#N)&#L %#' = L" ..9.1. $etode de control distructi-:
8ncercari%e c/imice se e&ectuea,a pentru determinarea compo,itiei c/imice' structurii si proprietati%or materia%u%ui.(incercarea se rea%i,ea,a cu spectometru de masa). 8ncercari%e meta%ogra&ice se e&ectuea,a pe pro(e pre%e*ate' pregatite si atacate c/imic con&orm cu pr*ederi%e standarde%or sau norme%or ( S=$S ; 03 ) Se pot pune in e*identa: (acrostructura: cu preci,area intinderii anumitor ,one' directiei crista%e%or' structurii &i(roase' discontinuitati%or. * (icrostructura: cu preci,area constituenti%or meta%ogra&iei' proporti%or %or' marimii graunti%or crista%ini ' distri(uirii car(uri%or' nitruri%or' o2i,i%or' pre,enta mico&isuri%or si a pori%or. 8ncercari%e &unctiona%e se e2ecuta pe produse (une' prototipuri' mode%e' dupa sc/eme de incercare ce reproduce' in ritm norma% sau acce%erat' so%icitari%e ce pot sa apara in timpu% &unctionarii produse%or. )ncercari de duritate: -Irine%% S=$S 16"-66 -4icHers S=$S ;93-6!' 8 "1-68 -)ocHAe%% S=$S ;93-6!' 8 "-68
1 0
3*a%uarea metode%or de contro% nedistructi*: =a(e%:6.3.1.1 )ipul controlului +upa caracteru% interactiunii &enomanu%ui &i,ic sau su(stantei cu o(iactu% de contro%at 1.1.1. .agnetica $etoda de e6aminare nedistructi-a +upa parametru% in&ormationa% primar(de e2emp%u'caracteristica masura(i%a) +upa procedeu% de o(tinere a in&ormatiei primare(metoda de e*identiere a caracteristicii) 1.3.1.1u pu%(eri magnetice
1..agnetic
.1u curenti tur(ionari 3.Optic
;.1u radiatii penetrante
".$custic
6.1u su(stante penetrante !.1u u%trasunete
.1.1. 0rin transmisie .1. . 0rin re&%e2ie 3.1.1. 0rin transmisie 3.1. . 0rin re&%e2i*e 3.1.3. 0rin dispersie 3.1.;. 0rin radiatie proprie 3.1.". 1u radiatie indusa ;.1.1. 0rin transmisie ;.1. . 0rin imprastiere ;.1.3. $na%i,a prin acti*are ;.1.;. )adiatie caracteristica ;.1.". 0rin emisie proprie ".1.1. 0rin transmisie ".1. . 0rin re&%e2i*e ".1.3. )e,onanta ".1.;. 8mpedanta 6.1.1..o%ecu%are
1. .1. 1ampu% magnetic ceorciti* 1. . . .agneti,atie 1. .3. 8nductie remanenta 1. .;. 0ermea(i%itati magnetice 1. .". 8ntensitatii campu%ui magnetic 1. .6. 0rin e&&ect IarH/ausen . .1. $mp%itudine . . . Ja,a . .3. Jrec*enta . .;. Spectru . .". Jrec*enta mu%tip%a 3. .1. $mp%itudine 3. . . Ja,a 3. .3. =imp de trecere 3. .;. Jrec*enta 3. .". 0o%ari,are 3. .6. ?eometrica 3. .!. Spectru
.3.1.1u trans&ormator .3. .0arametrica 3.3.6.4i,ua%a
;. .1. +ensitatea &%u2u%ui de energie ;. . . Spectru
;.3.;.)adiogra&ica
". .1. $mp%itudine ". . . Ja,a ". .3. =imp de trecere ". .;. Jrec*enta
".3.1. 0ie,oe%ectrica ".3. . 3%ectromagneticoac ustica 6.3.1. 0rin stra%ucire(acromatic a) 6.3. . 0rin cu%oare(cromatica) !.3.1. 0rin detectie
6. .1. 1u %ic/ide penetrante 6. . . 1u ga,e penetrante !. .1. $mp%itudine !. . . Jrec*enta
!.1.1.0rin re&%e2ie
1 1
..9.2 $")#/" /" C#N)&#L N"/ ')&(C) 0

Controlul optico>-i,ual. 1ontro%u% optico-*i,ua% detectea,a apro2imati* 8N din de&ecte si se ap%ica pentru detectarea de&ecte%or de &orma' po,itiei reciproce intre supra&ete sau a2e si de&ecte%or de supra&ata' pana %a o anumita %imita(din punct de *edere a% sensi(i%itatii) pentru orice materia%. 8nstrumente%e cu care se poate rea%i,a contro%u% optico-*i,ua% sunt: -oc/iu% %i(er(pentru contro%u% *i,ua%); -%upe' microscoape' endoscoape(pentru contro%u% optic). A'antaje: metoda ie&tina' simp%a' e&icienta' re,u%tate%e se o(tin direct. 6e%a'antaje: sensi(i%itate re%ati* redusa' numai pentru de&ecte e2terioare si necesita competenta Controlul cu pul;eri magnetice. .etoda de contro% cu pu%(eri magnetice este una dintre ce%e mai e&iciente metode de contro% nedistructi*' pentru punerea in e*identa a de&ecte%or desc/ise %a supra&ata sau in imediata apropiere a supra&etei ce se e2aminea,a' dar in specia% a &isuri%or. 1ontro%u% cu pu%(eri magnetice se (a,ea,a pe aparitia unor campuri magnetice de dispersie in ace%e ,one a%e piesei magneti,ate unde e2ista discontinuitati de materia%. 0u%(erea magnetica depusa pe supra&ata de e2aminat' are proprietatea de a se cocentra in ace%e ,one &a*ori,and conturarea si depistarea e*entua%e%or discontinuitati. A'antaje: po,itia si %ungimea &isurii este c%ar *i,i(i%a' e*a%uarea este usoara' e&ectu% redus a% geometriei piesei si a% structurii supra&etei' sensi(i%itate ridicata. 6e%a'antaje: se pot detecta de&ecte%e care se situea,a %a adancimi de ;' ma2im "mm &ata de supra&ata' adica %a materia%e de grosime mica; daca a*em acces %a am(e%e supra&ete a%e materia%u%ui se poate e2tinde domeniu% dimensiunii contro%ate pana %a 1"- 0mm. Uimita metodei: se poate &o%osi doar %a meta%e &eromagnetice. Controlul cu lichide penetrante. .etoda de contro% cu %ic/ide penetrante consta in ap%icarea pe supra&ata sudurii a unui %ic/id penetrant' care patrunde in discontinuitati%e e2istente punandu-%e in e*identa prin contrast dupa api%icarea unui de*e%opant.$p%icarea de*e%opantu%ui se &ace dupa indepartarea prea%a(i%a a e2cesu%ui de penetrant.
1
1ontro%u% se rea%i,ea,a in conditii%e mediu%ui am(iant si consta in urmatoare%e ! operatii: *eri&icarea temperaturii supra&etei de e2aminat(1"-"01); ap%icarea penetrantu%ui; indepartarea e2cesu%ui de penetrant; uscarea supra&etei prin e*aporarea natura%a sau acce%erata; ap%icarea de*e%opantu%ui; e2aminarea supra&etei contro%ate; aprecierea re,u%tate%or. A'antaje: posi(i%itatea de detectare a discontinuitati%or desc/ise %a supra&ata' indicatii%e pot &i imediat interpretate' e2aminarea nu este in&%uentata de geometria piesei supuse e2aminarii'nu este necesara aparatura' iar metoda se poate ap%ica atat %a meta%e &eroase cat si %a ce%e ne&eroase; metoda ie&tina de contro% nedistructi*. 6e%a'antaje: se detectea,a doar de&ecte%e de supra&ata iar re,u%tate%e testarii sunt in&%uentate de e2istenta impuritati%or pe supra&ata materia%u%ui'deci de modu% de pregatire a supra&etei; metoda se poate ap%ica numai %a materia%e de grosime mica. $etoda de control cu curenti tur;ionari: .etoda curenti%or tur(ionari este o metoda re%ati* simp%a ce se pretea,a unor controa%a automati,ate si are o sensi(i%itate &oarte ridicata %a omogenitati structura%e. Jenomenu% &i,ic de (a,a este inductia e%ectromagnetica. 1onro%u% cu curenti tur(ionari se rea%i,ea,a prin introducerea de curenti tur(ionari in materia%u% contro%at si pertur(area acestora de catre discontinuitati; pertur(area este inregistrata de aceeiasi (o(ina care a &acut si e2citarea sau de o (o(ina separata. 0rin aceasta metoda se detectea,a de&ecte de supra&ata' in specia% &isuri in piese sudate' turnate' matritate' pre%ucrate prin asc/iere: te*i' (are' &ire etc.; sortarea materia%e%or' masurarea grosimi%or. A'antaje: sensi(i%itate mare pentru discontinuitati de supra&ata' timpu% deraspuns &oarte scurt %a a&isarea re,u%tatu%ui' e2ista *ariante de aparate porta(i%e' se pot e2ecuta e2aminari pe straturi de acoperire' e2ista o gama %arga de ap%icatii ( 3 tipuri de aparate: de&ectoscoape' structuroscoape' grosimetre ) 6e%a'antaje: contro%u% este de supra&ata ( 1."F mm )' sensi(i%itatea metodei &iind mare apare necesitatea unei ca%i&icari deose(ite pentru persona%u% operator' supra&ata ce tre(uie e2ecutata tre(uie sa &ie accesi(i%a.
1 3
Controlul prin emisie acustica: 3misia acustica este generata de catre &isuri%e in de,*o%tare in materia%u% so%icitat mecanic. +etectarea de&ecte%or e*o%uti*e din materia%e%e su(ansam(%e%or in &unctionare. 0ermite determinarea coordonate%or de&ecte%or e*o%uti*e din materia%u% so%icitat a% su(ansam(%u%ui a&%at in &unctionare. A'antaje: este singura metoda care permite in timpu% &unctionarii unui su(ansam(%u sa se detecte,e de&ecte%e e*o%uti*e; este singura metoda care permite determinarea coordonate%or. .etoda se poate &o%osi ca metoda unica de inspectie deoarece ea este singura metoda care inta%neste mai mu%te ca%itati: supra*eg/ere on-%ine; conto%; diagno,a. .etoda se poate asocia cu pro(a de etanseitate pentru recipiente%e su( presiune.
..: $")#/" #%) $" /" C#N)&#L N"/ ')&(C) 0

8n procesu% de producXie' pentru asigurarea unui ni*e% de ca%itate corespun,Wtor a% produse%or rea%i,ate' e2aminWri%e nedistructi*e au en pre,ent un ro% deose(it de important. 0entru o(Xinerea unui anumit ni*e% de ca%itate bi pentru ca e2aminWri%e nedistructi*e sW &ie e&iciente' este necesar ca' %a prescrierea acestora' sW se ai(W en *edere o serie de &actori' printe care : - metoda de e2aminare prescrisW' a*fnd en *edere sensi(i%itatea bi posi(i%itatea metodei de a pune en e*idenXW e*entua%e%e de&ecte' accesi(i%itatea piesei' natura materia%u%ui; natura' mWrimea bi orientarea e*entua%e%or de&ecte; *o%umu% de e2aminWri; - &a,a de &a(ricaXie en care tre(uie e&ectuatW e2aminarea' Xinfnd seama bi de posi(i%itatea apariXiei unor e*entua%e de&ecte; parametrii de &uncXionare a uti%aju%ui; ni*e%u% bi natura so%icitWri%or e%emente%or uti%aju%ui;
1 ;
- ni*e%u% de de&ecte admis en structura respecti*W' natura acestora bi pe cft posi(i%' sta(i%irea interacXiunii unor grupe de de&ecte; - riscu% pe care o e*entua%W a*arie e% repre,intW pentru *iaXa oameni%or bi distrugeri%e materia%e pe care %e poate produce' a*fnd en *edere bi modu% en care o e*entua%W rupere se poate mani&esta; gradu% de ca%i&icare a persona%u%ui operator bi responsa(i%itatea acestuia - costu% %ucrWri%or de contro%' en &uncXie de metoda de e2aminare a%easW' comparati* cu *a%oarea uti%aju%ui; gn ap%icarea metode%or de e2aminare nedistructi*W' e2istW %imitWri pri*ind posi(i%itatea de &o%osire a acestora' en principa% datoritW &ormei bi dimensiuni%or piesei' naturii bi orientWrii e*entua%e%or de&ecte ' accesi(i%itWXii supra&eXe%or e%ementu%ui ce urmea,W a &i e2aminat' precum bi natura materia%u%ui &o%osit pentru e2ecuXia piesei (produsu%ui); en genera% pentru a se rea%i,a o e&icienXW ma2imW %a punerea en e*idenXW a e*entua%e%or de&ecte' este recomanda(i%W &o%osirea com(inatW a di&erite%or metode de e2aminare nedistructi*W. $%egerea ce%or mai potri*ite metode de contro% este o pro(%ema de optimi,are.1riterii%e de optimi,are sunt: ap%ica(i%itatea metodei- *e,i maricea metodei; sensi(i%itatea metodei de contro% nedistructi*; ec/ipamente necesare; ca%i&icarea persona%u%ui operator; materia%e consuma(i%e; producti*itatea; amenajari specia%e. $%egerea metodei optime de contro% se &ace ast&e% incat sa se o(tina un raport cat mai (un intre cost' timp si sen,iti*itate.)eperu% poate &i contro%at nedistructi* prin urmatoare%e metode: - optico-*i,ua%; - %ic/ide penetrante 0entru a%egerea metodei optime se e&ectuea,a o ana%i,a a c/e%tuie%i%or pe care %e ap%ica toate metode%e de contro% ana%i,ate mai sus. =a(e%:6.;.1 $etoda 32aminare optico-*i,ua%a (cu endoscop) 32aminare cu radiatii penetrante 32aminareacu u%trasunete 32aminare cu pu%(eri magnetice 32aminare cu %ic/ide penetrante 32aminare cu curenti tur(ionari Costuri relati-e "0 100 ;" ;0 " ;"
1 "
32aminare prin emisie acustica
00
=a(e%:6.;. Nr. $etoda de "chipament Cost crt control )imp Consuma;ile %ret Amortisment Cali4icare total . nedistructipersonal relati1. O4 1 1 1 1 1 1 . )0 " ! 100 60 3 !" 3. 7S 3 " 30 30 "0 ;. 0. 3 0 0 0 ". U0 '" 10 10 1" 6. 1= 1'" " " " !. 3$ ; ; 1"0 100 3 90 +in ce%e e2puse mai sus si in ce%e ce urmea,a se a%ege metode%e de contro% nedistructi* ce contin: * controlul optico*'i%ual$ * controlul cu lichide penetrante$ ..:.1 C& )"& (L A/$ '?&"'% N' 1riterii%e $-) pentru e2aminarea optico-*i,ua%a 1riterii%e de acceptare-respingere pentru e2aminarea optico-*i,ua%a se sta(i%esc in con&ormitate cu prescriptii%e normai interne )->8-O4 care speci&ica urmatoare%e: -nu sunt acceptate &isuri%e sau crapaturi%e; -nu sunt acceptate discontinuitati%e %iniare; -nu sunt acceptate deteriorari%e accidenta%e. 1riterii%e $-) pentru e2aminarea cu %ic/ide penetrante Se considera neacceptate urmatoare%e indicatii re%e*ante: -&isuri sau crapaturi termice; -orice grupare de sase sau mai mu%te indicatii %iniare; -discontinuitati%e accepta(i%e a%iniate una &ata de a%ta printr-o distanta ega%a sau mai mare decat %ungimea discontinuitatii ce%ei mai mari sunt considerate accepta(i%e. ..:.2 "C* %A$"N)" 0entru e&ectuarea e2aminarii optico-*i,ua%e sunt necesare: -un microscop; -o trusa cu %upe de di&erite puteri de marime; -endoscoape cu tija &oarte su(tire pentru e2aminarea %ocuri%or greu accesi(i%e. 3ste necesara i%uminarea corespun,atoare a spatiu%ui in care se *a e&ectua contro%u% orecum si e&ectuarea contro%u%ui de catre un operator cu o acuitate *i,ua%a &oarte (una. 0entru e&ectuarea e2aminarii cu %ic/ide penetrante este necesar un spatiu spatiu specia% amenajat' (ine aerisit sau *enti%at' i%uminat corespun,ator. 8ntensitatea %uminoasa tre(uie sa &ie de minum 3"0 %ucsi. 0entru masurarea intensitaii %uminoase se *a &o%osi un %u2metru pentru specrtu *i,i(i% *eri&icat metro%ogic. Spatia% destinat e2aminarii cu %ic/ide penetrante *a &i racordat %a reteaua de apa ca%da. 8nsta%atia de apa *a &i dotata cu un manometru pentru masurarea presiunii jetu%ui cu posi(i%itatea reg%arii acestuia. Ua e&ectuarea e2aminarii se &o%osesc %ic/ide penetrante cu contrast de cu%oare indeparta(i%e cu apa produse in sistem de asigurare a ca%itatii. $%te ec/ipamente necesare e&ectuarii e2aminarii cu %ic/ide penetrante sunt:
1 6
-uscator; -cu*a; -%ampa. +e mentionat este &aptu% ca intreg ec/ipamentu este proprietetea %a(oratoru%ui de contro% nedistructi*. ..:.9 %"&'#NAL #%"&A)#& 0ersona%u% operator tre(uie sa corespunda ce%or 3 ni*e%e de competenta sta(i%ite prin standardu% S) 3> ;!3:199;. 0);E#@# ": O persoana ca%i&icata pentru ni*e%u% 1 este ca%i&icata pentru e&ectuarea de e2ami8nari nedistructi*e con&orm unor instructiuni scrise' su( supra*eg/era unui operator de ni*e% capa(i%a: Sa e&ectue,e reg%area aparaturii; Sa e&ectue,e e2aminari%e; Sa inregistre,e si sa c%asi&ice re,u%tate%e in &unctie de criteri scrise; 0ersoana respecti*a nu tre(uie sa &ie responsa(i%a pentru a%egerea metodei sau a te/nicii de e2aminare de uti%i,at. >ici pentru interpretarea si caracteri,area re,u%tate%or e2aminarii. 0);E#@# ,: O persoana certi&icata ni*e% este ca%i&icata pentru e&ectuarea si conducerea unei e2aminari nedistructi*e con&orm unor proceduri sta(i%ite sau recunoscute.3a tre(uie sa &ie competenta pentru: $%egerea te/nicii pentru metoda de e2aminare de uti%i,at; +e&inirea %imite%or de ap%icare a metodei de e2aminare pentru care este ca%i&icat operatoru% de ni*e% ; 8nte%egerea standarde%or si speci&icatii%or de e2aminare nedistructi*a si transpunerea acestora in instructiuni practice de e2aminare adaptate %a conditii%e rea%e de %ucru; )eg%area si ca%i(rarea aparaturii; 3&ectuarea si supra*eg/erea e2aminari%or; 3*a%uarea si interpretarea re,u%tate%or in &unctie de standarde%e' coduri%e sau speci&icatii%e ap%ica(i%e; 3%a(orarea si supra*eg/erea tuturor sarcini%or atri(uite persona%u%ui de ni*e% 1; Jormarea si indrumarea persona%u%ui pentru e2aminari de ni*e% ; Structurarea si redactarea rapoarte%or de e2aminari nedistructi*e. 0);E#@# -: sau de ni*e% 3.3a tre(uie sa &ie
1 !
O persoana certi&icata pentru ni*e%u% 3 este ca%i&icata pentru conducerea oricarei operatii de e2aminare nedistructi*a pentru care este certi&icata. +intre di*erse%e sarcini care ii sunt incredintate' o persoana certi&icata pe ni*e%u% 3 tre(uie sa &ie competenta pentru: $sumarea intregii responsa(i%itati a unui %a(orator de e2aminare si a persona%u%ui; Sta(i%irea si *a%idarea te/nici%or si a proceduri%or; 8nterpretarea standarde%or' coduri%or' speci&icatii%or si proceduri%or; +esemnarea metode%or' te/nici%or si proceduri%or de e2aminare de uti%i,at in situatii speci&ice. O persoana certi&icata ni*e% 3 tre(uie sa ai(a: 1ompetenta de e*a%uare si interpretarea re,u%tate%or in &unctie de standarde%e' coduri%e si speci&icatii%e e2istente; O cunoastere su&icienta' (a,ata pe e2perienta' practica' a materia%e%or' a &a(ricatiei produse%or imp%icate' pentru a putea a%ege metode%e si a sta(i%i te/nici%e si pentru a ajuta %a de&inirea criterii%or de accepta(i%itate' atunci cand nu e2ista nici unu%; O cunoastere genera%a a a%tor metode de e2aminare nedistructi*a; )3S0O>S$I8U7U 1$U8=$=88 5 raspunde de imp%ementarea procedurii in acti*itatea %a(oratoru%ui' de cunoasterea' acesteia de catre cei ce e&ectuea,a e2aminarea' semnand %a ru(ricaS4eri&icatS de pe coperta procedurii de %ucru. S3J7U +3 U$IO)$=O) supra*eg/ea,a intreaga acti*itate din %a(orator' corectitudinea e&ectuarii e2aminarii prin perspecti*a procedurii de %ucru si a instructiuni%or de %ucru pri*ind uti%i,area aparaturii. $cesta con&irma corectitudinea re,u%tate%or &ina%e si isi asuma responsa(i%itatea pentru raportu% de e2aminare si data emiterii acestuia' semnand %a ru(rica c$pro(atS. S3J7U 3>=8=$=88 c+3J31=OS1O083S supra*eg/ea,a persona%u% operator care e2ecuta incercarea si *eri&ica insusirea de catre acesta a pre*ederi%or procedurii' isi asuma responsa(i%itatea pentru re,u%tate%e partia%e' urmareste modu% in care se &ace ar/i*area inregistrarior si semnea,a raportu% de e2aminare %a ru(rica c4eri&icatS. Uui ii re*ine sarcina determinarii gradu%ui de preci,ie si a incertitudinii de masurare. 8>?8>3)7U-=3h>818$>7U O03)$=O) e&ectuea,a e2aminarea con&orm procedurii de %ucru pe care si-a insusit-o in prea%a(i%. 3% inregistrea,a re,u%tate%e e2aminarii si semnea,a raportu% de e2aminare %a ru(rica c3%a(oratS 6.5 '(&) *+*)+ C"(&*",-,-' '( .,-/ D) .+0*'C+&') 8ntegrarea contro%u%ui su( &%u2 de &a(ricatie se poate urmari in &isa &i%m a procesu%ui de &a(ricatie. +etectarea de&ecte%or care apar in procesu% de tunare se rea%i,ea,a prin di&erite metode.
1 8
1ontro%u% se rea%i,ea,a atat in timpu% des&asurarii procesu%ui te/no%ogic' cat si %a &ina%u% acestuia. 8n timpu% procesu%ui te/no%ogic se urmareste: supra*eg/erea permanenta a procesu%ui te/no%ogic; masurarea parametri%or importanti; urmarirea aparate%or de masura e2istente; intreruperea procesu%ui te/no%ogic in ca,u% aparitiei unor pertur(atii. $cest contro% este identic cu contro%u% &ina% si se e2ecuta in scopu% %uarii deci,iei $-).
+ocument:
S1
ALROS$
0rocedura speci&ica de %ucru Uic/ide penetrante

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
3diXia 1-16.0". 009 )e*i,ia 0-16.0". 009 +ata emiterii: 16.0". 009 32emp%ar nr. 1-1
"6aminarea nedistructi-a cu lichide penetrante
1 9
>ume bi prenume: SemnWtura: +ata:
gntocmit $oldo-an #ana
4eri&icat /r. ing. +heorghe Am,a
$pro(at /r. ing. +heorghe Am,a
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
>r e2emp%are procedura " 0
)egimu% de di&u,are +i&u,are 8nterna 1ircuit desc/is contro%at Secret
+i&u,area >r e2emp%are 1 1 1 1 1 >r crt 1 3
+estinataru% documentu%ui Ua(orator Se& (irou Se& ser*iciu 1=1 Iene&iciar ar/i*a O(iectu% re*i,ii%or
>ume 0renume
Semnatura
+ata
3%a(orat-data 4eri&icat-data $*i,at-data
$pro(at-data
130
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
Cuprins
1. Scop . +omneniu de a%icare 3. +ocumente de re&erinta ;. +e&initii prescurtarii ". 0ersona% 6. )esponsa(i%itati !. .ateria%e si accesorii uti%i,ate in e2aminarea cu %ic/ide penetrante 8. 1onditii de mediu 9. .asurii pre*enti*e 10. )egu%i de procedura 11. 8nregistrari%e ca%itatii 1 . $ne2e
131
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
1. Scop 0re,enta procedura are drept scop sta(i%irea metodo%ogiei de e2ecutie corrects s unui contro% cu %ic/ide penetrante'pentru a detecta de&ecte de supra&ata(&isuri'rupture'pori'su&%uri)a%e materia%e%or. . +omeniu de ap%icare 32aminarea cu %ic/ide penetrante se ap%ica %a contro%u% orcaror semi&a(ricate si piese &inite'indi&erent de materia%u% din care sunt con&ectionate si de procedeu% de o(tinere(matritare'pre%ucrare prin asc/iere)cu e2ceptia materia%e%or poroase.0rocedura se poate ap%ica :piese%or'su(ansam(%e%or'ansam(%e%or'inainte de asam(%are sau insta%are sau dupa aceea'in conditii de %a(orator. 3. +ocumente de re&erinta S=$S100;1-90-+e&ectoscopie cu %ic/ide penetrante.=ermino%ogie S=$S1 "89-8!- +e&ectoscopie cu %ic/ide penetrante.)egu%i si metode de *eri&icare a ca%itatii ;. +e&initii si prescurtari ;.1 =ermenii si de&initii%e de uti%i,are in pre,enta procedura sunt in con&ormitate cu S=$S 100;1-90 ;. 0rocedura:mod speci&ic de a e2ecuta o acti*itate ;.3 8nregistrare:document care &urni,ea,a do*e,i o(iecti*e a%e acti*itati%or e&&ectuate sau a%e re,u%tate%or o(tinute. ;.; 0rodus:re,u%tat a% acti*itati%or sau procese%or ;." $(re*ieri: U0-%ic/ide penetrante )3 U0-raport de e2aminrare cu %ic/ide penetrante. " 0ersona% 8nregu% persona% care e&ectuea,a'inregistrea,a re,u%tate%e e2aminarii tre(uie sa &ie ca%i&icat si autori,at 8S18)'con&orm 1) 11- 000'ni*e% 8 88 888 6 )esponsa(i%itati 6.1 Se& %a(orator
13
3ste in*estit cu autoritatea si responsa(i%tatea genera%a asupra operatii%or te/nice in cadru% %a(oratoru%ui 1>+ &iind in tota%itate autonom si responsa(i% in ceea ce pri*este e2aminari%e e&ectuate. 3&ectuea,a eta%onarea aparaturii de e2aminare 4eri&ica re,u%tate%e o(tinute in urma e2aminarii $sigura instruirea persona%u%ui din su(ordine cu pri*ire %a proceduri%e speci&ice de %ucru.
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
6. .1ontro%orii 3&ectuea,a e2aminari%e nedistructi*e so%icitate'in con&ormitate cu prescriptii%e de metoda si instructiuini%e de %ucru. 8nregistrea,a re,u%tate%e &iecarei e2aminari in )egistru% de e*identa 8ntocmeste )aportu% de e2aminare pe (a,a date%or din )egistru% de e*identa 3*a%uea,a re,u%tate%e e2aminarii )especta intocmai pre*ederi%e procedurii speci&ice de %ucru !..ateria%e si accesorii uti%i,ate in e2aminarea cu a U0 !.1 Se &o%oseste setu% de %ic/ide penetrante @$)U-+37=1h tip ad'compus din: ^degresant @+-1h31h-)0 1 ^penetrant @+-1h31h-)+0 1 ^de*e%opant @+-1h31h-S+ 1 !. +aca se &o%oseste a%t set de U0'&iecare grupa de materia%e din set *a &i &urni,ata de ace%esi &a(ricant.$mestecarea &ami%ii%or de produse este inter,isa !.3 0entru *eri&icarea ap%ica(i%itatii te/nicii de e2aminare cu U0' se &o%oseste (%ocu% de compresare 01 mono(%oc'con&orm S) 3> "!1 8.1onditii de mediu >u sunt necesare conditii specia%e de mediu 9..asuri pre*enti*e 9.1 .ateria%e%e &o%osite in contro%u% cu U0 pot &i *o%ati%e'to2ice sai in&%ama(i%e.Se *or respecta norme%e de protectie a muncii in *igoare.in p%us se *or sespecta indicatii%e data de poducator in acest sens. 9. Uic/ide%e penetrante tre(uie mane*rate si depo,itate cu grija'in incaperi aerisite sau *enti%ate'deperte de surse de ca%dura sau &oc. 9.3 8n ca,u% &o%osirii U0'tre(uie respectate norme%e de te/nica securitatii muncii pri*ind %ocu% cu aparate e%ectrice si surse de radiatii u%tra*io%ete.
133
9.;.8n *ederea o(tinerii unor re,u%tate conc%udente si reproducti(i%e se recomanda *eri&icarea ca%itatii aparaturii si materia%e%or uti%i,ate
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
10.)egu%i de procedura 10.1$ctiuni prea%a(i%e e2ecutiei incercarii 10.1.1 .odu% de ana%i,a'acceptare'comunicare de catre c%ient'inregistrari%e si repart,area comen,i%or de incercare corespund pre*ederi%or procedurii genera%e 8.1-03S1-013.+upa acceptarea comen,ii trimise de c%ient'&iecare produs se marc/ea,a cu *opsea ..arcaju% ca *uprinde numaru% comen,ii si numaru% produsu%ui daca acesta apartine unui %ot. 10.1. .0roduse%e primate pentru e2aminare sunt pastrate cu grija pe ra&turi sau cutii specia%e si sunt manipu%ate cu grija spre a nu se deteriora. 10.1.3..odu% de *eri&icare a &unctionarii ec/ipamente%or de incercare si punerea in &unctiune a acestora corespund procedurii. 10. ..odu% de %ucru 10. .1.0regatirea supra&etei de e2aminare 1uratirea prea%a(i%a a supra&ete%or a supra&e&e%or pentru indepartarea contaminanti%or(rugina'nisip'(a*uri'*opsea'u%ei'sau grasimi) ^metode mecanice &o%osite sunt:periere cu perii de sarma'po%i,are's%e&uire sau sa(%are ^metode c/imice ap%icate sunt:cu so%*enti organici'cu detergenti sau so%utii de decapare. $gentii &o%ositi nu tre(uie sa reactione,e cu materia%u% e2aminat sis a %ese re,iduri pe piesa. ^dupa curatare supra&ata se ususca prin e*aporare natura%a sau &ortata'&o%osind aer ca%d sau rece &i%trat de impuritati u%eioase si apa pana dispare orice urma de ume,ea%a de pe supra&ata. ^temperatura piesei tre(uie sa &ie cuprinsa intre 10i1 si "0i1 pe toata durata e2aminarii cu U0. 10. . .=e/nica de e2aminare este data pentru &ami%ia de produse 88 $d 0enetrantu% se ap%ica pe supra&ata piesei turnate din &onta prin pu%*eri,are.=impu% de penetrare este cuprins intre " si 60 de minute.Se urmareste ca in acest timp'%ic/idu% san u se usuce si sa acopere intreaga supra&ata supusa e2aminarii. 10. .3.32cesu% de penetrant so%u(i% in apa se indepartea,a prin stergere cu pan,a ume,ita sau cu jet de apa cu temperature intre 10i1si ;0i1'presiunea mai mica de '" (ar su( un ung/i mai mic de 30i&ata de supra&ata. 10. .;.8mediat dupa indepartarea e2cesu%ui de penetrant'supra&ata se ususca prin e*aporare natura%a sau &ortata'su( actiunea unui jet de aer &i%trate de impuritati u%eioase si apa cu o presiune de '" (ar si o temperature de ma2im de ;0i'dar mai mica decat temperature de &ier(ere a penetrantu%ui.uscarea se considera terminata atunci cand dispare de pe supra&ata de e2aminat orice urma de pata de ume,ea%a.se e*ita o uscare e2cesi*a pentru a nu conduce %a uscarea penetrantu%ui a&%at in discontinuitati.
13;
10. .".+e*e%opantii suspensiei in so%*ent se ap%ica prin pu%*eri,are si *or &i (ine agitate pentru omogeni,arrea suspensiei.+upa ap%icarea de*e%opantu%ui'supra&ata de e2aminat tre(uie sa &ie uscata &ie prin e*aporare natura%a'&ie prin e*aporare &ortata.+urata de de*e%opare este intre 10 si 30 de minute si incepe dupa uscarea supra&etei.
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
10. .6.8nterpretarea re,u%tate%or se e&ectuea,a in momentu% terminarii timpu%ui prescris pentru de*e%opare.8nterpretarea se e&ectuea,a %a %umina a%(a sau arti&icia%a. 10.3.1a%cu%u%'e*a%uarea si e2primarae re,u%tate%or 10.3.1.0re,enta une cantitati de penetrant pe &ondu% de*e%opantu%ui indica posi(i%itatea e2istentei unei discontinuitati.pentru sta(i%irea naturii discontinuitatii.se recomanda indepartarea de*e%opantu%ui si e2aminarea *i,ua%a cu o %upa.+iscontinuitati%e p%ane(&isuri'suprapuneri'strati&icari)dau indicatii su( &orma de %inii continue sau punctuate.Su&%uri%e iso%ate apar su( &orma de puncte'iar ce%e grupate ca o pata. 10.3. .),u%tatu% e2aminarii se inscrie de catre operator intr-un aciet indi*idua% de %ucru'separate pentru &iecare esantion. 11.8nregistrari%e ca%itatii 11.1.)e,u%tate%e e2aminarii se inscriu in (u%etinu% de e2aminare a% carui mode% este pre,entat in ane2a 1 11. .8n ca,u% in care e2ista mai mu%te produse identice care se e2aminea,a in ac%asi mod'(u%etinu% de e2aminare 8 se atasea,a un ta(%e in ane2a 11.3.8nainte si dupa ar/i*area inregistrari%or ca%itatii singura persona care are acces %a acestea este se&u% de %a(orator.in &e%u% acesta se e*ita modi&icarea acestora si regimu% de con&identia%itatea. 11.;.Iu%etinu% de e2aminare in in origina%se inmanea,a c%ientu%ui.o copie a acestiua se introsuce in ar/i*a %a(oratoru%ui gestionata de se&u% de %a(orator. 1 .$ne2e
13"
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
)aport de e2aminare
Iene&iciar $dresa (ene&iciar 1omanda nr-data +ata e&ectuarii e2aminarii 1riteriu% $dmis-)espins .etoda:e2aminarea cu %ic/ide penetrante >rFF..-+ata FFFF.. 8denti&icare (ene&iciar Jacu%tatea 8.S= Sp%aiu% independentei nr 313 1.0". 008
8denti&icarea produs 0rodusu%-cod produs .anson dintat 0ro(a nr F-0rodus-1od 1-manson dintat =ip de produs 1i%indrii ca*i .ateria% OU1;" +imensiuni%e produsu%ui (j160 %#"8)mm 0rocedeu% de o(tinere a% produsu%ui matritare Stadiu% &a(ricatiei 0iesa &inite Starea &a(ricatiei 1on&orm desenu%ui de e2ecutie
136
)e&erinte
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
()procedura de sudare c)tratamentu% termic .odu% de pregatire a produsu%ui pentru e2aminare =emperature
>e e ca,u% +e detensionare
a)de %ucru a produsu%ui ()pro(ei pre%e*ate din produs c)%a care se e2ecuta e2aminarea
1on&orm cu modu% de e2p%oatare >u e ca,u% =emperature camerei
1onditii%e te/nice de e&ectuare a contro%u%ui =ipu% %ic/idu%ui penetrant 1o%orate J%orescente Uapte de *ar .arca %ic/idu%ui =emperetura mediu%ui am(ianatBi1C =emperatura piesei e2aminatBi1C =impu% de penetrare BminC =impu% de emu%sionare BminC =impu% de de*e%opareBminC .odu% de indepartare a% 1u apa e2cesu%ui de penetrant 1u so%*ent 1u emu%gator =ipu% si puterea %ampii cu u%tra*io%ete +istanta dintre %ampa piesa
13!
32aminarea s-a &acut inaintea-dupa tartamentu% termic. )e,u%tate%e e2aminarii +e&ecte constatate(denumire-sim(o%)
+ocument:
S1
ALROS$

0rodusu%:
$anson dintat
1od: 1++- >-.-";
Ane6a 2 &e,ultatele controlului cu lichide penetrante al lotului de produse nr@@@

(ane2a %a (u%etinu% de e2aminare nrFFF.dinFFFFF.) +enumirea produse%or:FFFFFFFFF1od:FFFFFFFFFFFFFF.. 1omanda nr:FFFFFFFFFFFFF.Iene&iciarFFFFFFFFFFFF 1riteriu%$-)FFFFFFFFFF 0%an de contro% nrFFFFFFF... >r produse 1od +e&ecte +eci,ie $-) O(ser*atii
+ata:
138
)"*N#L#+ A /" A'A$=LA&"

<.1 Anali,a 4unctional>constructi-a a produsului 1onsta in: 2 ana%i,a con&iguratiei piesei si a componente%or din desenu% de ansam(%u si desene%e de e2ecutie; 2 ana%i,a modu%ui de &unctionare: po,itia de %ucru' po,itia &ata de so% si po,itia in p%an; 2 ana%i,a mediu%ui de %ucru: mediu% industria% cu: po%uare mare' mediu% ur(an-po%uare medie' mediu% protejat-%a(oratoare specia%e; 2 temperatua de %ucru si presiunea; 2 studiu% &unctionarii g%o(a%e a produ%su%ui <.1.1 &olul 4unctional al produsului 1unoasterea ro%u%ui &unctiona% a% piesei' este prima etapa in proectarea oricarui proces te/no%ogic de rea%i,are a piesei respecti*e. )o%u% &unctiona% a% piesei este dat de ro%u% &unctiona% a% &iecarei supra&ete ce de%imitea,a piesa in saptiu. 1up%aju% dintat este dispo,iti* de %egatura care primeste miscarea de %a un reductor si o transmite mai departe catre a%te e%emente componente cu o *ite,a de 1"00 de rot-min asadar princia%u% ro% este de transmisie.)ea%i,ea,a acest %ucru prin e%ementa% de re,istenta dantura.+e ceea semi&a(ricatu% s-a rea%i,at prin matritare si nu prin a%te procedee de e2emp%u turnare'deoarece re,istenta ar &i &ost mai redusa. 1up%aju% dintat tre(uie sa posede anumite ca%itati: - siguranta de &unctionare; - asigurarea parametri%or &unctiona%i; -cost redus -&ia(i%itate
139
- intretinere simp%a' acces usor' !.1.2 Conditii de 4unctionare 0o,itia de %ucru a cup%aju%ui dintat este ori,onta%a. 0o%uarea in acest mediu este destu% de mare. 1up%aju% dintat este supus %a *i(ratii. =uratia 1"00 rot-min =oate suru(uri%e si piu%ite%e se *or ,inca .omentu% ma2im %a coe&icientu% de ser*iciu este de 1 "0 >m !.1.9 )ransportul cuplajului du;lu dintat in interiorul 4a;ricii de depo,itare 8n timpu% transportu%ui cu motosti*uitoare' in %a,i' se *a a*ea grija ca' sa nu &ie deteriorate si respecti*e ,gariate. Supra&ete%e e2terioare pre%ucrate a%e cup%aju%ui pot &i protejate de un strat dura(i% de protectie aticoro,i*a. $cesta *a &i in%aturat cu petro% sau a%t so%*ent e&icace. Orice parte interioara a cup%aju%ui' care este e2pusa %a ruginire' *a &i protejata cu un strat su(tire de in/i(itor de rugina. +epo,itarea se &ace ridicata &ata de so%' ast&e% incat apa sa nu se poata acumu%a. 1up%aju% si ane2e%e sa%e tre(uie protejate cu &o%ie din materia% p%astic ast&e% incat apa sa nu se poata co%ecta. +epo,itarea se &ace intr-un %oc &erit de curenti de aer care transporta pra& si nisip. =ransportu% se *a &ace tinand seama de indicatii%e de pe %ada de am(a%aj. 7rmatoare%e materia%e *or &i uti%i,ate pentru depo,itare 5 agenti /idroscopici ( si%icage%)' care *a &i inert din punct de *edere c/imic' &ara /a%ogeni' sta(i%i' &o%ie de materia% p%astic' agent de protectie aticoro,i*a. Se *or e*ita ciocniri%e sau smucituri%e' in ca,u% incarcarii sau descarcarii %a,ii.Ua des&acerea am(a%aju%ui se *a a*ea grija' ca produsu% sa nu &ie deteriorat cu scu%e%e' cu ajutoru% carora se &ace de,mem(rarea.8naintea de,mem(rarii si montarii produsu%ui se *a &ace re&erire %a cartea produsu%ui.Se recomanda in acest scop sa se scoata intai capacu% superior a% %a,ii de am(a%aj dupa care se *a trece %a demontarea restu%ui am(a%aju%ui. !.1.: 1undatia si ase,area produsului Junctionarea %a parametrii prescrisi este in&%uentata intr-o (una masura si de ase,area corecta %a %ocu% de montaj. Jundatia tre(uie sa &ie su&icient de ridicata pentru a pre*eni *i(ratia cup%aju%ui. !.1.5 %unerea in 4unctiune produsului 1up%aju% tre(uie insta%at ori,onta% ast&e% incat transmiterea miscarii sa &ie %iniara. 1one2iunea e%ectrica *a &i asigurata de un e%ectrician autori,at in con&ormitate cu regu%i%e %oca%e. =re(uie sa ne asiguram ca inainte de punerea in &unctiune se *a a%imenta cup%aju% cu *ase%ina.
1;0
<.1.. Conditii de 4unctionare 1/iar daca o(tinerea preci,ii%or de pe desen ridica pretu% de cost a% produsu%ui' acestea conduc in &ina% %a cresterea duratei de *iata in e2p%oatare si %a cresterea &ia(i%itatii intregu%ui ansam(%u. O(iecti*e%e ca%itatii produsu%ui constau in respectarea caracteristici%or &unctiona%e si constructi*e care se *or rea%i,a cu costuri minime 0entru pastrarea ec/i%i(rarii si usurarea montari%or u%terioare'%a montaju% initia% se *or marca po,itii%e reciproce a%e piese%or care &ormea,a ajustaje%e. <.2 Anali,a constructi-e tehnologica. Lista componentelor produsului !. .1 =e/no%ogicitatea este insusirea constructiei ansam(%u%ui' masinii' uti%aju%ui sau insta%atiei prin care acestea' &iind e&iciente si sigure in e2p%oatare' se pot e2ecuta %a *o%umu% de productie sta(i%it cu consum de materia%e si de munca minime' deci si cu costuri sca,ute. 0rodusu% tre(uie sa ai(a o ast&e% de &orma incat sa nu preintampine posi(i%itatea aparitiei di&erite%or de&ecte in timpu% asa(%arii. 7n de&ect a% produse%or i% constitue &isuri%e care' de ce%e mai mu%te ori se produc prin modu% neadec*at de asam(%are. +e aceea se recomanda o asam(%are de %a interior %a e2terior. 8n *ederea micsorarii *o%umu%ui de munca necesar e2ecutarii ansam(%u%ui' %a proiectarea piese%or este necesar ca &orma constructi*e a acestora sa &ie compusa din e%emente cu &orme geometrice cat mai simp%e si mai a*antajoase din punctu% de *edere a% mane*ra(i%itatii. Jorma constructi*a a ansam(%u%ui tre(uie proiectata pe cat posi(i% ast&e% incat e2ecutarea operatiei de asam(%are sa nu &ie di&ici%a. =re(uie e*itate si grosimi%e prea mari a%e pereti%or datorita cresterii consumu%ui de meta% si perico%u%ui aparitiei &isuri%or. 0iesa ana%i,ata indep%ineste toate conditii%e asam(%are' deci are te/no%ogicitate constructi*a (una pentru a putea &i o(tinut produ%su% asam(%at. !. .1.1 Lista componentelor produsului
>r crt 1 3 ; "
+enumirea .anson dintat Iutuc dintat 1apac Suru( pasuire.8E3 0iu%uita .8E1
>) desen sau S=$S 1+- >-.-"8 1+- >-I-"01-!! 1+- 1-98 1+- >-S0-.8E-;" S)3>8SO ;03 : 00
>) (ucati
8 8
1;1
6 ! 8 9 10 11
Sai(a I8 Suru( ."E1 +op &i%etat.10E1 ?arnituraj8 8ne%SOS!9. E".9 8ne% centrare
S=$S ;1- -80 S)8SO;!6 :199; S=$S6"06-80 >.8.=-10 S=$S !3 0- -80 1++- >-810"
8 16 ; ; 1
<.2.9 Anali,a tipurilor de legaturi dintre elemente $na%i,a tipuri%or de %egaturi si im(inari dintre e%emente%e componente a%e ansam(%u%ui' este rea%i,ata intr-o matrice de cone2iuni' pre,entata mai jos
=a(e%:!. .3.13%emente &unctiona%e
>r crt 1
" k k l k l -
6 k k l -
! l k l l -
8 l k -
9 k -
10 k k -
11 k k -
^ k l ^ k 3 k k ; l " k k 6 k k ! l k 8 l 9 k 10 k k 11 k k Uegenda: $sam(%are &i%etata l $sam(%are cu roti dintate ^ Uegatura de contact k
1;
<.2.9.2 'ta;ilirea listei componentelor
1od +enumire .ateria% 0 01 1 $2 OU1;"
>r (ucati 3 1
=ransport ; 8n cutii de %emn captusite cu po%istiren si *a &i mentinuta in po,itaia de &unctionare pe tot parcursu% transportu%ui. 8n cutii de %emn captusite cu po%istiren si *a &i mentinuta in po,itaia de &unctionare pe tot parcursu% transportu%ui. 8n cutii de %emn captusite cu po%istiren si *a &i mentinuta in po,itaia de &unctionare pe tot parcursu% transportu%ui. 8n cutii de %emn 8n cutii de %emn 8n cutii de %emn 8n cutii de %emn 8n cutii de %emn 8n cutii de %emn 8n cutii de %emn
OIS == " 6 1ementat ca%ith)1 6 1ementat ca%ith)1 6 1ementat ca%ith)1 6 -
.anson
OU1;"
Iutuc dintat
OU1;"
3 ; " 6 ! 8 9
1apac Suru( pasuire 0iu%ita Sai(a I8 Suru( ."E1 +op &i%etat .10E1 ?arnitura j8
OU; . ;01r10 OU3! OU3! OU3! OU3! 1u
8 8 8 16 ; ;
1;3
10 11
8ne%RRORR 8ne% centare
Jo O=3" 1
8n cutii de %emn 8n cutii de %emn
<.9 #rdonantarea.'chema de asam;lare 1on&orm principii%or de montaj' in a%catuirea te/no%ogiei de montaj pentru un anumit produs indi&erent de domeniu% industria% din care pro*ine' tre(uie a%catuite asa numite%e sc/eme de ordonantare si asam(%are care re&%ecta imaginea sistemati,ata a operatii%or de montaj &o%osind anumite sim(o%uri gra&ice. Ua a%catuirea ce%or doua sc/eme mentionate mai sus tre(uie a*ute in *edere urmatoare%e principii de proiectare 1.1omponenta de (a,a primeste toate ce%e%a%te componente' aceasta &iind prima care se orientea,a si care se &i2ea,a in dispo,iti*u% de asam(%are. . =re(uie e*itate' pe cat posi(i% asm(%area si de,asam(%area repetata in cadru% postu%ui de montaj. 8n ca,u% in care produsu% prin constructia sa impune ca pe parcursu% montaju%ui anumite repere sa &ie montate doar in *ederea e&ectuarii unui reg%aj urmand ca apoi sa &ie demontate' se accepta asam(%area si de,asam(%area repetata in cadru% postu%ui de montaj. 3. =re(uie e*itata inter*entia intr-un %ant de dimensiuni inc/is in *ederea re,o%*arii a%tor %anturi de dimensiuni. 8nter*entia intr-un %ant de dimensiuni inc/is poate a&ecta &unctionarea u%terioara a produsu%ui. ;. =re(uie asam(%ate mai intai componente%e care &ormea,a ajustaj cu strangere urmand ca dupa aceea sa se asam(%e,e componente%e care &ormea,a ajustaj cu joc. ". 0e cat posi(i%' componente%e tre(uie asam(%ate in ordinea descresterii masei si *o%umu%ui. 6. 8n ca,u% in care produsu% pre,inta asam(%ari nedemonta(i%e' tre(uie ra%i,ate mai intai su(ansam(%uri%e nedemonta(i%e. <.9.1 'ta;ilirea succesiunii componentelor A ordonantarea Sc/ema de montaj este pre,entata in ane2a " <.9.2 'chema de asam;lare Sc/ema de asam(a%are este pre,entata in ane2a 6 <.: "la;orarea listei 4a,elor de montaj
1;;
1;"
!.;.1 Uista &a,e%or de montaj
>r. crt. 0
+enumire operatiei 1
+enumirea &a,ei
Sc/ita 3
S+4-uri ; m
0arametri " m
7ti%aje 6 .asa montaj
=impu% operati* Bmin.C !
0regatirea pentru montaj
$sam(%area repere%or pe ar(ore%e(01).
1. Se *eri&ica daca sunt toate repere%e' &ise%e de masuratori' daca e2ista si certi&icate%e de ca%itate. . Se curata repere%e de impuritati (spa%at' ajustat' degresat' su%&at cu aer' sters cu %a*eta de (um(ac). 3. Se curata toate gauri%e &i%etate si e*entua% se re&i%etea,a. ;. Se *eri&ica to%erante%e cote%or de im(inare j98' j88' j10"' j9!. 1. $sam(%area ine%u%ui de centrare . $sam(%area (utucu%ui dintat ( (uc)pe a2u% 0.1
8nsta%atie de aer comprimat m m
'"
m m Jig.1
Set de trei taro,i 1omparator .icrometru
m m
; ;'" 1
Jig.
1;6
$sam(%area a%tor componente pe (utucu% dintat ( (uc) $sam(%area pe mansonu% dintat 1
1. Se asam(%ea,a mansonu% dintat 1 pe (utucu% dintat 1.Se asam(%ea,a dopu% &i%etat .10 si garnitura 9 j8
Jig.3 Jig ;
B B
B B
B B
.Se asam(%e,a suru(u% de pasuire ; 3.Se mai asam(%e,a si piu%ita " si sai(a 6 1.1apacu% 3 .8ne%u% nRORR 10
Jig "
"
$sam(%am pe 1 componente%e 3 si 10
B
Jig6
Se asam(%ea,a pe capacu% 3 componenta !
1.Suru(u% ! ( .")
Jig !
.ontaj &ina% de de&initi*are ansam(%u. 1ontro% &ina% 1. Se *eri&ica montarea corecta a su(ansma(%e%or con&orm desenu%ui de e2ecutie.
4i,ua%
1;!
Jig 1
Jig
1;8
Jig 3
1;9
Jig ;
1"0
Jig "
Jig 6
1"1
Jig !
1"
<.5 'ta;ilirea regimurilor de montaj si a timpilor operati-e 8n &unctie de uti%aju% &o%osit %a montaj' regimuri%e de montaj pot &i c%asi&icate - montaj manua% 5 atunci cand operatoru% &o%oseste un set de scu%e si dispo,iti*e actionate manua% sau doar in mica masura actionate de o a%ta sursa de energie. - montaj mecani,at 5 atunci cand cea mai mare parte a &a,e%or de montaj se e2ecuta cu ajutoru% unor uti%aje specia%e de montaj. - montaj automati,at - atunci cand inter*entia operatoru%ui uman se re,uma numai %a operatii de reg%are a insta%atii%or. - montaj ro(oti,at 5 cand toate operatii%e re&eritoare %a montaj sunt e2ecutate e2c%usi* de ro(oti specia%i,ati. 8n ca,u% de &ata' datorita &aptu%ui ca produsu% nu are un ga(arit &oarte mare' iar comp%e2itatea sa este medie' regimu% de montaj a%es este ce manua%. Sta!ilirea timpilor operati#i pentru fiecare faz1 =impii operati*i pentru &iecare &a,W de montaj sunt redaXi pe (a,a de ta(e%e normati*e. =impu% operati* in ca,u% montaju%ui i% repre,intW o sumW de timpi: =(- timp de (a,W sa un timp e&ecti* de %ucru e2primat in Bminute-&a,WC =a- timp au2i%iar e2primat in Bminute-&a,WC =op#=(<=a Bmin-&a,WC <.. Norma de timp 0entru determinarea norme%or de timp s-a a*ut in *edere cuprinderea cft mai mu%tor &actori de in&%uenXW: -tipu% de organi,are a montaju%ui -scu%e &o%osite -greutate transportatW -modu% in care se ia piesa ' in &uncXie de po,iXia pe care o ocupW containeru% &aXW de operator -dimensiuni%e caracteristice a%e piese%or (diametre' %ungimi' numWr de gWuri' pasu% &i%etu%ui) >orme%e de timp se ca%cu%ea,W di&erit in &uncXie de tipu% de producXie. Se ap%icW &ormu%e di&erite in ca,u% producXiei de masW ' producXiei de serie' producXiei de serie micW si in ca,u% %ucrWri%or mecani,ate si automati,ate. >orma de timp pentru operaXii manua%e se determinW cu re%aXia : 8 0 8i = Pi + 8u 4 (min) n unde:
1"3
8u = 8b + 8a (min)
1
=0i- timp de pregWtire-inc/eiere(min.-%ot) =u- timp unitar =(- timp de (a,W(minute-&a,W) n- numWr de piese din %ot H # 1.01'1.1' coe&icient de corecXie &uncXie de tipu% montaju%ui; *a%ori mai mari se *or %ua pentru montaju% manua%. 1a%cu%u% normei de timp pe operatii%e de montaj' dar si a% ce%ei tota%e de timp pentru produsu% manson dintat se pre,into mai jos: 'e alege coe4icientul C 81D1 'e alege pentru toate operatiile )pi 8 10 EminF 0entru operatia de pre23tire pentru monta4:
=a # ."min =( # 10." min =u # =a < =( # 13 min N) 8 510?507 G 19 H 1D1 8 1:.5 min N) 8 1:.5 min
0entru operatia de asam;larea reperelor pe ar;orele5::7
=a # 1 min =( # !!." min =u # =a < =( #98." min N) 8 510?507 G98.5 H1D1 8 108.55 min N) 8 108.55min
>orma de timp tota%o pentru operatia de montaj are *a%oarea: N) 8 N)1 G N)2 8 min N) 8 129.5 min
1";
<.< 'ta;ilirea -ariantei optime a procesului tehnologic de montaj Sta(i%irea *ariantei optime a procesu%ui de montaj' inseamnW determinarea optimu%ui din punct de *edere economic' din mai mu%te procese te/no%ogice de montaj. 8n ce%e ce urmea,W sunt pre,entate teoretic etape%e determinWrii procesu%ui te/no%ogic optim' (prin tema de proiect &iind impusa proiectarea unui singur proces te/no%ogic' acesta &iind considerat optim)' 8 ceea ce urmea,a sunt pre,entate teoretic etape%e determinarii procesu%ui teno%ogic optim. 0rocesu% te/no%ogic optim de montaj' este ace% procedeu care imp%icW ce%e mai mici costuri. )educerea costuri%or se poate o(Xine %uafd in considerare urmWtoare%e recomandWri. <.8 $ecani,area si automati,area procesului tehnologic de montaj 0rin mecani,area si automati,area procesu%ui te/no%ogic de montaj' se reduc costuri%e cu manopera' deoarece acestea pre,intW o serie de a*antaje: crebte producti*itatea muncii; scade numWru% muncitori%or pe operaXie; se im(unataXesc condiXii%e de %ucru a%e operatori%or; scade costu% producXiei; crebte ca%itatea montaju%ui; se reduce numWru% de re(uturi; se reduce numWru% accidente%or de muncW; se reduce supra&aXa de %ucru
<.9 $o;ilitatea sistemului de montaj .o(i%itatea unui sistem de montaj re&%ectW capacitatea acestuia de a e2ecuta operaXii di&erite cu reg%aje puXine. $cest %ucru este &oarte important in condiXii%e in care dorim micborarea timpi%or de deser*ire te/nicW cu re,u%tate directe asupra mWrimii producti*itWXii.
1""
<.10 Adapta;ilitatea sistemului de montaj 3ste de&inita ca &iind capacitatea unui sistem de &a(ricatie de a se adapta unor noi cerinte comparati*e cu sarcini%e de productie curente.$ceasta este o *arianta a conceptu%ui de &%e2i(i%itate in montaj'cu a*antaje%e respecti*e. <.11 n4ormati,area acti-itatilor de montaj 8n&ormati,area procesu%ui te/no%ogic de montaj presupune introducerea conducerii computeri,ate si a so&turi%or specia%i,ate. <.12 1le6i;ilitatea unui sistem )epre,intW capacitatea de a se adapta %a sarcini de producXie di&erite atft din punct de *edere a% &ormei si dimensiuni%or produsu%ui cft si din punct de *edere a% procesu%ui te/no%ogic. 8n ce%e din urmW' &%e2i(i%itatea unui sistem inseamnW adaptarea %a cerinXe%e care se sc/im(W. pinfnd cont de toate aceste aspecte pre,entate se poate ajunge %a crearea unui process te/no%ogic de montaj optim care sW raspundW cerinXe%or actua%e de producti*itate si ca%itate. 8n ca,u% in care e2istW posi(i%itatea punerii in ap%icare a doua sau mai mu%te procese te/no%ogice de montaj (0=.)' a%egerea optimu%ui se &ace in urma ana%i,ei economice care' in %inii mai %argi' se descrie ast&e%: se ca%cu%ea,W costuri%e impuse de punerea in ap%icare a &iecWrui 0=. in parte si se determinW coordonate%e dreptei cae de&inebte e*o%uXia in timp a acestor costuri &uncXie de numWru% de produse. Ua pasu% urmWtor' se trasea,W ce%e doua drepte a%e e*o%uXiei costuri%or 0=.. Ua intersecXia ce%or doua drepte se gasebte punctu% care de&inebte numWru% de produse pentru care ce%e douW 0=. imp%icW ace%eabi costuri. +e aici' Xinfnd cont de productXa ce tre(uie rea%i,atW se poate trage conc%u,ia uti%i,Wrii unuia dintre ce%e douW 0=. ast&e%: +acW nproductieOncr se a%ege 0=.1 +acW nproductieOncr se se a%ege 0=.
PTM 1
PTM 2
C2 C1
n cr
1"6
<.19. "LA=#&A&"A /#C($"N)A) " )"*N#L#+ C" %lanul de operatii 5 se pre,inta in ta(e%u% de mai jos: %LAN /" #%"&A) > pentru asam;lari
#peratia 1a,a /enumirea operatiei si succesiunea 4a,elor
0agini tota%e +enumirea Cuplaj du;lu dintat

(tilaje )ip si caracteristici
5 1
+esen numar C//>2>N>50

'culeD dispo,iti-eD -eri4icatoare /enumirea Nr. desen
0agina curenta
&epere su;ansam;le Nr. /esen sau ')A' =uc.
$ateriale ajutatoare /enumirea ')A'
%regatire pentru montaj

1 Se *eri&ica daca sunt toate repere%e' &ise%e de masuratori' daca e2ista si certi&icate%e de ca%itate. Se curata repere%e de impuritati (spa%at' ajustat' degresat' su%&at cu aer' sters cu %a*eta de (um(ac). ;
8nsta%atie de aer comprimat
Set de trei taro,i
Se curata toate gauri%e &i%etate si e*entua% se re&i%etea,a. Se *eri&ica to%erante%e

cote%or de im(inare j98' j88' j10"' j9!.
1omparator .icrometru
2
1 1. $sam(%are pene%or 0. S=$S "8;8- -88 1!93-18;J1 S=$S !;16-1-9 S=$S "81"-
Asam;larea reperelor pe ar;orele0.1 1

1
3 ;
$sam(%area ine%u%ui de centrare $sam(%area (utucu%ui dintat ( (uc)pe a2u% 0.1 Se asam(%ea,a mansonu%
+ispo,iti*
1"!
dintat 1 pe (utucu% dintat

" 6 !
91 S=$S "81691 1!93-18;J1 1!93-1;"J S) 30;3:199; S=$S "8;8- -88 1!93-196J ; 8 8
Se asam(%ea,a dopu% &i%etat .10 si garnitura 9 j8 Se asam(%e,a suru(u% de pasuire ; Se mai asam(%e,a si piu%ita " si sai(a 6 8ne%u% nRoRR10
8 9 10
Se asam(%ea,a capacu% 3
Suru(u% ! ( .")
16
>r. +esen sau S=$S
Iuc.
=ip si caracteristici
+enumirea
>r. desen
+enumirea
S=$S
"
$ontaj 4inal de de4initi-are ansam;lu Control 4inal

Se *eri&ica montarea corecta a 1 su(ansma(%e%or con&orm desenu%ui de e2ecutie. .odi&icari +ata >ume%e >r. &isei
>r. &isei
.odi&icari
+ata
>ume%e
>r.&isei
.odi&icari
ataata+ata
>ume%e
+ata
>ume%e
8ntocmit 4eri&icat
10.0 .06 10.0 .06
'tudent:$oldo -an Carmen '.L. dr. ng $arinescu $arinela
1"8
C#N)&#L(L '
NC"&CA& L" 1 NAL"
8.1 Controlul su;ansam;lui I $anson dintatJ $*and in *edere &aptu% ca su(ansam(%u% qmanson dintatS este rea%i,at in urma asam(%ari%or demonta(i%e intre e%emente%e componente 5 suru(' piu%ite 5 contro%u% este esentia% pentru a se e*ita cedarea produsu%ui in timpu% &unctionarii. .etode%e de contro% care se pot uti%i,a in ca,u% de &ata in &unctie de posi(i%itatea acestora de a detecta anumite tipuri de de&ecte sunt: 1. 1ontro%u% O4 5 de&ecte de supra&ata: &isuri' pori' inc%u,iuni de supra&ata' scurgeri etc. . 1ontro%u% U0 5 de&ecte de supra&ata sau %a mica apropiere. Se compara re,u%tate%e o(tinute cu parametrii regimu%ui de &unctionare a% produsu%ui. 8n ca,u% respectarii cerinte%or impuse de proiectare su(ansam(%u% se dec%ara admis. 8.2 Controlul ansam;lului 4inal $nsam(%u% &ina% este supus incercari%or pe (ancu% de pro(a pentru a se *eri&ica concordanta dintre cerinte%e impuse de proiectare si ce%e rea%i,ate in urma e2ecutarii repere%or si a asam(%arii. So%icitari%e din timpu% incercari%or pe (ancu% de pro(a sunt ace%easi cu so%icitari%e din timpu% &unctioanrii produsu%ui. 8n cadru% incercari%or se au in *edere urmatoare%e: 1apacitatea de a &unctiona %a turatia 'ma2ima; 7ngerea e%emente%or a&%ate in miscare sa se &aca in con&ormitate cu speci&icatii%e. Se *eri&ica daca u%eiu% &o%osit se pretea,a in conditii%e de &unctionare. 8.9 nspectii si incercari 4inale 0roceduri%e pentru inspectia si incercarea &ina%a tre(uie sa o&ere garantia ca toate inspectii%e %a primire si in timpu% &a(ricatiei au &ost e&ectuate si ca re,u%tate%e %or satis&ac cerinte%e speci&icate. 8nspectii%e si testari%e &ina%e tre(uie sa &ie in concordanta cu proceduri%e sta(i%ite si sa puna %a dispo,itie do*e,i pri*ind con&ormitatea produsu%ui &ina% cu cerinte%e speci&icate. >ici un produs nu tre(uie e2pediat pana cand toate proceduri%e nu au &ost &ina%i,ate in mod satis&acator si date%e respecti*e au &ost inregistrate si autori,ate.
1"9
8nspectia &ina%a este in mod o(isnuit u%tima oca,ie cand &irma poate arunca o pri*ire critica asupra produsu%ui sau inainte ca e% sa &ie *a,ut de c%ient; de aceea este u%tima oca,ie de a corecta orice de&ect' ast&e% incat sa se asigure &urni,area unui produs de ca%itate. +aca *eri&icari%e in timpu% procesu%ui nu sunt adec*ate pentru a da o ast&e% de asigurare' atunci sunt necesare acti*itati de inspectie si testare &ina%a mai amanuntite. 8n acest ca, se o&era siguranta ca numai produse%e con&orme cu speci&icatii%e sunt %i*rate c%ientu%ui. Orice de&icienta gasita in timpu% inspectiei &ina%e *a cere un grad mai mare de re&acere sau corectare' sau pot re,u%ta re(uturi' conducand %a materia%e si-sau munca irosita; este mai (ine sa se descopere necon&ormitati%e %a sursa si aco%o sa se caute metode de pre*enire. 1on&ormitatea produse%or cu speci&icatii%e tre(uie sa &ie con&irmate de personae autori,ate si %i*rarea nu tre(uie sa &ie permisa &ara do*e,i e*idente a%e ace%ei autori,ari. $ceste autori,ari pot %ua &orma certi&icatu%ui de con&ormitate. 8.: nregistrarile inspectiilor si testarilor Jirma tre(uie sa sta(i%easca sis a pastre,e inregistrari%e care &ac do*ada ca per&ormante%e produsu%ui in timpu% testari%or si testari%or satis&ac criterii%e de acceptare. 8nregistrari%e tre(uie sa identi&ice autoritatea responsa(i%a pentru e%i(erarea produsu%ui. 8nregistrari%e re,u%tate%or inspectii%or produse%or tre(uie sa &ie pastrate pentru a pune %a dispo,itie istoricu% e2ecutiei in ca,u% unei de&iciente u%terioare. 8nregistrari%e pri*ind inspectii%e si testari%e pun de asemenea %a dispo,itia &irmei data pentru im(unatatierea contrinua' respecti*e: pentru a ana%i,a daca inspectii%e si testari%e %a primire' in timpu% &a(ricatiei si re*i,iei &ina%e sunt corespun,atoare; pentru a asigura contro%u% corespun,ator a% procese%or; pentru a identi&ica prioritati%e pri*ind actiuni%e necesare pentru corectarea de&iciente%or' precum si a ce%or care tre(uie sa pre*ina aparitia pro(%eme%or in *iitor; pentru a pune %a dispo,itie date statistice pri*ind per&ormante%e. $ceste date statistice sunt &oarte uti%e pentru rea%i,area si asigurarea unor in&ormatii necesare pentru marHeting.
160
8.5 Certi4icarea produsului in -ederea aplicarii marcajului C' 8n cadru% noii a(ordari propuse de 7niunea 3uropeana se remarca dorinta de rea%i,are a unei %i(ere circu%atii a produse%or si ser*icii%or. $st&e% s-au pus in miscare mecanisme de in%aturare a (ariere%or comercia%e. $u aparut asadar ca o consecinta imediata (ariere%e ca%itatii care sunt caracteri,ate prin amorti,area te/nica si recunoasterea reciproca. $ste&e% recunoasterea reciproca are urmatoare%e e&ecte: 2 0roduse%e rea%i,ate %ega% intr-o tara pot &i distri(uite %i(er in intreaga comunitate atat timp cat aceste produse corespund unor ni*e%uri de protectie; 2 +aca nu e2ista reg%ementari %a ni*e%u% 73 state%e comunitare pot decide %i(er pe teritoriu% %or su*eran' asupra emiterii unor reg%ementari juridice. $rmoni,area te/nica se (a,ea,a pe urmatoare%e principii: 2 Se re&era %a cerinte%e esentia%e; 2 0ot &i puse in circu%atie numai ace%e produse care corespund cerinte%or esentia%e; 2 )e&erinta sunt standarde%e 3> armoni,ate. 0entru a distinge produse%e &a(ricate in aceste conditii si care respecta directi*e%e speci&ice re&eritoare %a securitatea in e2p%oatare s-a sta(i%ita ap%icarea marcaje%or 13' 1S si ?S. $cestea sunt marcaje%e %a ni*e%u% 3uropean' marcaje%e de con&ormitate de securitate din )omania si respecti*e ?ermania.$cordarea autori,atiei de ap%icare a marcaju%ui si de introducere pe piata a unui produs se &ace in urma unui audit de produs rea%i,at de un organism noti&icat..arcaju% 1S este un marcaj pri*ind con&ormitatea produse%or cu cerinte%e esentia%e pre*a,ute in reg%emntari%e te/nice *or &i ap%icate si pe produse%e u,ate sau second-/and &a(ricate in tara sau importate' respecti*e pe produse%e modi&icate su(stantia%. .arcaju% 1S este ap%icat de producator sau de repre,entantu% sau autori,at in )omania' e% tre(uie sa &ie *i,i(i% si intr-un mod in care sa nu permita indepartarea de pe produs sau de pe p%aca de identitate a acestuia.
161
9.1'ta;ilirea gradului de poluare 'ta;ilirea diagramei 4lu6 a procesului tehnologic de reali,are a piesei Imanson dintatJ 0entru a putea proiecta procesu% ecote/no%ogic cu toate date%e necesare este uti%a cunoasterea mai intai a traseu%ui te/no%ogic corespun,ator procesu%ui ce se *rea rea%i,at. O sc/ema de principiu pentru o diagrama &%u2 a procesu%ui te/no%ogic de rea%i,are a unui produs se pre,inta este pre,ntata mai jos.0entru a putea ca%cu%a coe&icientu% de po%uare' pentru a determina gradu% optim de reducerea po%uarii si pentru a putea intocmi traseu% ecote/no%ogie tre(uie cunoscute etape%e si momente%e in care se produce impactu% de mediu. 0rincipa%e%e etape in proiectarea procesu%ui te/no%ogic sunt:
Dia2rama flu5
Client
Compartiment vanzari
Control documente Acceptare realizare comanda Proiectare
Verificare preliminara Client
Modificari aferente
Validarea proiectari
3eri4i!are preliminara
Lansarea proiectarii
16
Client
Evaluarea furnizorilor Aprovizionarea cu SDV-uri Furnizarea materialelor Verificarea documentatiei Inspectia materialelor Executia produsului Matritare Controlul produsului neconform Asc iere
Asam!lare
Conservare
Am!alare
Depozitare
Vanzare Client
Service "arantie
Scoatere din uz
DESEU
163
9.2'ta;ilirea etapelor in care apare impactul asupra mediului si a tipului de poluare5determinarea coe4icientului de poluare7
Poluarea apei 0o%uarea apei este produsa de trei categorii de po%uanti:0o%uarea apei datorita agenti%or &i,ici apare ca urmare a e*acuarii in apa a materia%e%or so%ide' minera%e' inso%u(i%e' cum este de pi%da de*ersarea in cursuri%e de apa a re,iduri%or de %a e2p%oatarea cariere%or sau mine%or. 8n aceasta categorie intra si po%uarea termica a apei. 0o%uarea termica este cau,ata de de*ersari%e ape%or de racire care pro*in din industrie si de %a une%e centra%e termice si nuc%eare . 8nsa' ridicarea temperaturii apei 'ca urmare a acestor de*ersari' poate duce %a modi&icari into%era(i%e pentru cea mai mare parte a specii%or anima%e si *egeta%e din ,one%e respecti*e. +e asemenea' sunt acce%erate &enomene%e de descompunere (acteriana ; anima%e%e ac*atice su&era pentru ca temperaturi%e superioare maresc intensitatea meta(o%ismu%ui. =oate acestea determina asa-numita Mpo%uare termicaM. 0o%uarea c/imica re,u%ta din de*ersarea in ape a di*ersi%or compusi ca : nitrati' &os&ati si a%te su(stante &o%osite in agricu%tura' a unor re,iduri si deseuri pro*enite din industrie sau din acti*itati care contin p%um(' cupru' ,inc' crom' nic/e% sau mercur. +e a%t&e%' po%uarea ape%or cu nitrati si &os&ati a de*enit tot mai ingrijoratoare in u%timu% timp' mai a%es in tari%e cu agricu%tura de,*o%tata si industria%i,ate. 32cesu% de ingrasaminte cu a,ot in so% sau din a%te surse poate &ace ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa &reatica in cantitati mari. 1onsumu% de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce %a r(oa%a a%(astrar a copii%or - met/emog%o(inemie. 0o%uarea apei datorita agenti%or (io%ogici (microorganisme si materii organice &ermentesci(i%e) duce %a o contaminare puternica' (acterio%ogica a apei' care are drept urmare raspandirea unor a&ectiuni cum sunt co%i(aci%o,e%e sau /epatite%e *ita%e' &e(ra ti&oida. Ua aceasta categorie de po%uare' pe %anga ape%e u,ate ur(ane pot participa in mare masura industrii%e a%imentare' industria /artiei. >u mai putin pericu%oase' sunt ape%e u,ate pro*enite de %a cresterea anima%e%or in mari%e comp%e2e agroindustria%e' caracteri,ate de o &oarte mare concentrare a anima%e%or pe spatii inc/ise' &oarte restranse. 0o%uarea apei cu su(stante organice de sinte,a este datorata in principa%' detergenti%or si pesticide%or. O pro(%ema specia%a o repre,inta po%uarea radioacti*a a ape%or care poate sa apara in urma unor caderi de materia%e radioacti*e din atmos&era sau' mai a%es' ca urmare a incorectei degajari a re,iduuri%or radioacti*e %ic/ide sau so%ide de %a industrii%e care &o%osesc energie atomica sau de %a cercetari%e nuc%eare. Situatia pri*ind principa%e%e surse de po%uare a ape%or din )omania: Indicatori de calitate Concentractie avizati avizata #m$%l& C'() Suspensii C(-Mn 2eziduu fix 5,S6sulfuri Extracti!ile Fenoli P totAzotati Azotiti Amoniu Cianuri P5 *) ,) ,) *,33 3-* ) 3-3, 3-* 7) 7 7 3-3* 4-)-.-) Concentratie medie masurata#m$%l& +,-. 0. +1 41) *-) *, 3-337* 7-3)4 ,-,4 3-**4 7+-01 3-3*3. +-4 Concentratie maxima masurata #m$%l& +,-. 0. +1 41) *-) *, 3-337* 7-3)4 ,-,4 3-**4 7+-01 3-3*3. +-4 Cauzele poluarii -deficiente constructive la tratare !iolo$ica/ -statie su!dimension ata/ -functionare defectuoasa a retelei de canalizare
16;
Poluarea aerului $tmos&era repre,inta in*e%isu% ga,os a% pamantu%ui' care se intinde de %a so% si pana %a ina%tmimi de peste 3000 de Hm. Se poate imparti con*entiona% in " straturi :=ropos&era (so% -1! Hm)' statos&era (1!;0 Hm)' me,os&era (;080 Hm)' ionos&era (801 000 Hm) si e2os&era (10003000 Hm) ' acest in*e%is este a%catuit din aer' amestec mecanic de ga,e si *apori de apa' crista%e de g/eata' pra& ' impuritati etc.1a e%ement a% mediu%ui ' atmos&era are o importanta deose(ita' &iind indispensa(i%a pentru *iata &%orei' &aunei si a &iintei umane. 0o%uarea ur(ana a aeru%ui este cunoscuta su( denumirea de smog. Smogu% este in genera% un amestec de mono2id de car(on si compusi organici din com(ustia incomp%eta a com(usti(i%i%or &osi%i cum ar &i car(unii si de dio2id de su%& de %a impuritati%e din com(usti(i%i. 8n timp ce smogu% reactionea,a cu o2igenu%' aci,ii organici si su%&urici se condensea,a su( &orma de picaturi' intetind ceata 1eata' &umu%' pra&u% sunt particu%e &oarte &ine de materii (aeroso%) de un diametru de 0'001-100 um. ?a,e%e sunt su(stante care' in conditii norma%e sunt in stare ga,oasa' %ic/e&iindu-se %a temperatura joasa (condensare)' de e2.: 1O ' SO ' o,onu%. 4aporii sunt ga,e care se condensea,a in conditii norma%e' de e2.: *aporii de apa. 1eata' &umu%' pra&u% sunt particu%e &oarte &ine de materii (aeroso%) de un diametru de 0'001-100 um. 1eata este &ormata din picaturi de marime *aria(i%a. Jumu% este un amestec de particu%e so%ide si co%oida%e cu picaturi %ic/ide. 0ra&u% pro*ine din di*i,iunea materiei &ine in particu%e aproape co%oida%e de 10-100 nm. 3misii%e sunt su(stante e%i(erate in atmos&era de catre u,ine. $ceste su(stante se raspandesc pretutindeni' ca,and din nou su( &orma de particu%e si mai &ine decat po%uarea atmos&erica masura(i%a in %ocuri%e de emisie. 1oe&icientu% genera% de po%uare' pentru )omania' are *a%oare su(unitara si anume # 0';3"! Poluarea solului So%u% este un amestec de materie din p%ante' minera%e si anima%e care se &ormea,a intr-un proces &oarte %ung' poate dura mii de ani. 3% este necesar pentru cresterea majoritatii p%ante%or si esentia% pentru toata productia agrico%a. 0o%uarea so%u%ui este acumu%area de compusi c/imici to2ici' saruri' patogeni (organisme care pro*oaca (o%i)' sau materia%e radioacti*e care pot a&ecta *iata p%ante%or si anima%e%or. 8n orice ecosistem care cuprinde si so%u% (a(iotic)' so%u% are &unctii esentia%e: depo,itare si &urni,or de e%emente nutriti*e si apa; si recipient si trans&ormator de re,iduri si deseuri; Odata distrus' e% nu se mai re&ace pentru ca nu se pot reproduce conditii%e si istoria &ormarii %ui &ormandu-se totusi un corp cu &unctii ana%ogice. 0rin uti%i,area %ui rationa%a e% nu se epui,ea,a ci este protejat si isi sporeste &erti%itatea. So%u% poate &i po%uat : - direct prin de*ersari de deseuri pe terenuri ur(ane sau rura%e' sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenuri%e agrico%e ; - indirect' prin depunerea agenti%or po%uanti ejectati initia% in atmos&era' apa p%oi%or contaminate cu agenti po%uanti cspa%atiS din atmos&era contaminata' transportu% agenti%or po%uanti de catre *ant de pe un %oc pe a%tu%. Su(so%u% constituie depo,itu% si sursa marii majoritati de materii prime minera%e si /idrocar(uri' deci materii%e prime pentru ramuri%e industria%e si cu ro% deose(it in cadru% economiei oricarei tari. 1onstituirea depo,ite%or su(terane de deseuri industria%e si uneori de deseuri radioacti*e' precum si teste%e si e2perimente%e nuc%eare' sunt a%te &orme su( care se mani&esta in %umea actua%a &enomenu% de po%uare a su(so%u%ui terestru.
16"
0o%uarea apare in materii prime: $pro*i,ionarea cu materii prime: atmos&era este pou%ata prin emisia no2e%or re,u%tate in urma transportu%ui pentru apro*i,ionare: -mono2idu% de car(on si o2i,ii de a,ot sunt principa%ii po%uanti emisi de arderi%e de com(usti(i%. 1O# 8@g-tona >O2#1.3"@g-tona 3%a(orarea materia%e%or: 0entru rea%i,area ote%u%ui se po%uea,a: 0o%uarea aeru%ui.0o%uarea atmos&erica imp%ica emanarea de su(stante daunatoare organisme%or *ii'in atmos&era.0o%uarea atmos&erica poate a&ecta de asemenea ecosisteme%or ac*atice si terestre daca po%uantii se di,o%*a in apa sau precipita su( &orma de p%oaie.1a po%uanti principa%i *om aminti: 1O #1.3"Hg-tona; >O2#0."Hg-tona; ?a,e arse# 3000Hg-tona; SO #0.;"Hg-tona; 1O#9."Hg-tona; 0ra&#0.6;Hg-tona; 0o%uarea so%u%ui.)e,iduri%e care nu au &ost e*acuate in apa si aer acopera uscatu%.8n ca,u% turnarii ote%u%ui a*em urmatorii po%uanti(turnarea se *a e&ectua ca prim procedeu pentru e%a(orarea (%ocuri%or de ote% nu ca e%a(orarea de semi&a(ricat-pentru acest procedeu se *a &o%osi matritarea): -S%am de %a &urna%#1"0Hg-tona; -[gura#;""Hg-tona; -0ra& de &urna%#30Hg-tona; -deseuri re&ractare# 3000Hg-tona; 0o%uarea apei.Su(stante%e po%uate induse in ape produc un impact important asupra ape%or de supra&ata si su(terane.$pa u,ata industria%a're,u%tata dein ape%e &o%osite in procesu% te/no%ogic industria%'e%e &iind de ce%e mai mu%te ori tratate separat in statii de epurare proprii industrii%or respecti*e. -$pa u,ata# 0Hg-tona
166
3%a(orarea ote%u%ui se &ace dupa urmatoru% procedeu: Materii prime Ener$ie apa Materiale auxiliare -dolomita -calcar -refractare
-a$lomerat -cocs -minereu de fier -minereu de man$an -praf de car!une -com!usti!ili
-$az de cocserie -$az de furnal -$az natural -electricitate -oxi$en
Produse
Ela!orarea materialului $aze Deseuri solide Praf de furnal Salm de la epurarea $azului de furnal Pul!eri din ala de turnare a otelului
(tel !rut Pierderi de caldura Ape uzate praf C( Ener$ie electrica Poluare Poluare S(, 8(x 5,S Metale $ele
"az de furnal
16!
32ecutie semi&a(ricat: 0entru rea%i,area (%ocuri%or de ote% din care se *a rea%i,a semi&a(ricatu% prin procedeu% de matritatre se e%imina in atmos&era urmatoare%e su(stante: -pra&#0.6;H/-tona; -1O#0.8Hg-tona; -SO #0. Hg-tona; ->O2#0.;!Hg-tona; 0o%uarea so%u%ui .3misii%e po%uante %a turnarea unei tone de ote%: -pra&#30 Hg-tona -amestec de &ormare#180Hg-tona; +eseuri mai sunt e%i(erate si in urma procesu%ui de matritare.Ua aceste procedee de de&ormare p%astica nu sunt asa de mu%ti &actori care po%ua,a mediu% inconjurator cum sunt %a turnare. +eoarece OU1;" nu se mai toarna s-a a%es ca semi&a(ricatu% sa se &aca prin matritare.8n urma acestor operatii(turnare-(%ocuri ote% si matritare semi&a(ricat)urmea,a o noua opetatie:curatare'decapare'degresare. 1uratarea 'decaparea'degresarea sunt etape &oarte importante in proiectarea si rea%i,area oricaror produse deoarece inainte de oricare operatie te/no%ogica pretentioasa tre(uie curatirea'decaparea si degresarea supra&ete%or.Sunt &oarte mu%te situatii cand curatarea se &ace prin di&erite metode:c%asice manua%e(ciocanirii'spac%uiri);mecani,ate (picH-/amer'perii de sarma);specia%e(curatarea c/imica'e%ectrocimica prin *i(rare'cu p%asma'cu %aser'cu u%trasunete'cu &%acara si materia% a(ra,i*'termica'e%ectroc/imica'cu jet de apa'cu &%acari'etc) Jiecare din aceste metode are un impact mai mare sau mai mic asupra mediu%ui'in &unctie de metode%e &o%osite si de operatii%e te/no%ogice *iitoare'pentru ca e2ista o mare di&erenta intre curatirea supra&ete%or in *ederea sudarii si curatirea supra&ete%or in *ederea acoperiri%or de protectie. 0o%uarea aeru%ui.3misii%e po%uante re,u%tate %a curatarea'decaparea si degreasarea unei tone de piesa. 0ra&#0.3"Hg-tona 0o%uarea so%u%ui.3misii%e po%uante re,u%tate %a curatarea'decaparea si degresarea unei tone de piesa din ote%. -amestec de &ormare 1 Hg-tona -resturi de ote%#11 Hg-tona -nisip#0'03"Hg-tona
168
0re%ucrari mecanice 0re%ucrari%e mecanice sunt operatii%e &oarte importante %a care sunt supuse semi&a(ricate%e'in urma carora se o(tin dimensiuni%e &ina%e si preci,ia ceruta de ro%u% &unctiona%. 0rincipa%e%e operatii de pre%ucrari prin ac/iere sunt:strunjirea'ra(otarea'morte,area'&re,area'gaurirea'%argirea'adancirea'a%e,area'tesirea'%amarea'tarodarea '(rosarea'recti&icarea'/onuirea'%epuirea'etc. Jiecare operatie se e2ecuta pe ec/ipamente te/no%ogice speci&ice'cu S+4-uri corespun,atoare si in anumite sectii de %ucru.8n ca,u% acestor operatii apar o serie de su(stante care po%uea,a aeru%'apa'so%u%'intro masura mai mare sau mai mica'aceasta depin,and de conditi%e in care se des&asoara procesu% de asc/iere.+e e2emp%u'in ca,u% pre%ucrarii prin asc/iere apar o serie de compusi organici *o%ati%i'care pot a*ea a*ea e&ecte directe asupra sanatatii si asupra mediu%ui'prin noci*itate'si une%e proprietati &i,icoeconomice'sau indirecte'prin degradarea aeru%ui(po%uare mica si e&ectu% de sera). 8n procesu% de pre%ucrari mecanice mai apar si picaturi datorita uti%i,arii emu%sii%or de di&erite categorii.8n genera% termenu% de *apori se re&era %a picaturi de %ic/id de marime microscopica(su( 10 9m).+aca diametru% este mai mare de 10 se considera ca este un aeroso% pu%*eri,at sau pur si simp%u picaturi.$ceste picaturi se &ormea,a %aga (u%e care e2p%odea,a'%anga pu%*eri,atoare'dar mai a%es %anga distri(uitoare%e care stropesc cu emu%sie. 0o%uarea aeru%ui.3misii po%uante re,u%tate %a pre%ucari%e mecanice pentru rea%i,area unei tone de ote%. -pra& de %a pre%ucrari#0'3"Hg-tona 0o%uarea so%u%ui.3misii%e po%uante re,u%tate %a pre%ucrari mecanice pentru rea%i,area unei tone de ote%. -asc/ii de ote%#100Hg-tona -(a*uri re,u%tate in urma procesu%ui de turnate a (%ocuri%or ote% si a (a*uri%or re,u%tate in urma procesu%ui de matritare in *ederea reai%i,arii semi&a(ricatu%ui. -pu%(eri meta%ice#0'9Hg-tona
1ontro% prtodus. 1ontro%u% nu constituie in sine un proces care sa adauge p%us *a%oare produsu%ui contro%at.3% este menit sa ateste &ie (una &unctionare a procese%or de &a(ricatie'&ie con&ormitatea unui produs cu speci&icatii%e manageria%e.1ontro%u% produse%or presupune determinarea prin inspectie -testare a anumitor caracteristici unui produs(ana%i,a-masurare)'compararea %or cu niste speci&icatii te/nice si te/nno%ogice care au &ost prescrise pentru ace% produs(comparare).Se *a rea%i,a un contro% cu %ic/ide pentetrante'punandu-se ast&e% in e*identa e*entua%e%e de&ecte de %a supra&ata piesei.
169
0o%uarea apei.3misii%e po%uante re,u%tate in urma contro%u%ui pentru o tona piese din OU1;". -penetrant &uorescent #0.3"Hg-tona -so%*ent(%ic/id)#0.!0Hg-tona 1ontro%u% produsu%ui necon&orm Se *a rea%i,e un contro% cu lichide penetrante. 0o%uarea apei .3misii po%uante re,u%tate in urma contro%u%ui pentru o tona piese din OU1;". -penetrant &%orescent#0'3"Hg-tona -so%*ent(%ic/id)-0'!0Hg-tona .anipu%are'depo,itare'am(a%are'%i*rare. $m(a%are joca un ro% important'atat in conser*area produsu%ui cat si in atracti*itatea acestuia &ata de c%ient.$m(a%aju% tre(uie sa asigure: -protectie -sa &aci%ite,e transportu% si manipu%area -sa o&ere in&ormatii .otosti*uitoru% cu care se *a &ace depo,itarea'e%imina no2e: 1O # 8Hg-tona >O2#1'3"Hg-tona 0unerea in &unctiune 0o%uarea so%u%ui: -*ase%ina#0.3"Hg-tona -degresanti#0.3"Hg-tona
9.9/eterminarea coe4icientului de poluare pe etape si a coe4icientului de poluare total

0entru a detrmina coe&icientu% de po%uare se ca%cu%ea,a coe&icientu% de po%uare pentru &iecare etapa. -pp ( 5tp 6 5!om ( (5pa , 5pl , 5ps 5!om [t emisii] in care: scom este cantitatea de minereu concentrat o(tinut prin preparare din minereu primar; spa - cantitatea de materia%e ce po%uea,a atmos&era; sp% - cantitatea de materia% ce po%uea,a apa; sps - cantitatea de materia%e ce po%uea,a so%u%; stp - cantitatea tota%a de su(stanta po%uanta; spa' sp% si sps se e2prima in tone emisii-tona de minereu preparat. preparare minereu a*em po%uare'care se ca%cu%ea,a cu &ormu%a:
mpiese# '8Hg
mpiese tota%#3'
Hg 0entru 10.000 de piese este necesar 3 000Hg(3 tone)ote%.

1!0
-uratire semi4abri!at 1uratirea semi&a(ricatu%ui din materia%u% OU1 ;" se &ace prin de(a*urare pe matrite de de(a*urat.Se e%imina e2cesu% de materia% prin asc/iere. 1uratirea'decaparea'degresarea sunt etape &oarte importante in proiectarea si rea%i,area oricaror produse deoarece inainte de oricare operatie te/no%ogica pretentioasa tre(uie e2ecutata curatirea'decaparea si degresarea supra&ete%or. 8n ca,u% piesei cmanson dintatRRse &ace cu urmatorii compusi c/imici: 0entru apa: 1%#0'00000 Hg 1h ; #0'3 Hg 1O #0' !; Hg SO ; #0'000; Hg SO#0'00001 Hg =ota%#0'"!;;1 Hg emisii su(stante po%uante 0entru aer: >.4O1# 00 g-t#0' Hg =o%uen#0';; Hg-t +ic%oretan#0'66 Hg-t 0entru so%: -compusi sintetici anioni acti*i (iodegrada(i%i#0'00003 Hg
Btone emisiiC 7nde: sptc 5 cantitatea tota%a de su(stanta po%uanta ce apare in operatia de curatire' decapare degresare; spca 5 cantitatea de su(stanta po%uanta a apei ce apare in operatia de curatire' decapare degresare; spcs 5 cantitatea de su(stanta po%uanta a so%u%ui ce apare in operatia de curatire' decapare degresare; .u 5 masa uti%a a semi&a(ricatu%ui sau a piesei - semi&a(ricat $st&e% in urma date%or cu%ese din (i(%iogra&ia de specia%itate am descoperit ca %a degresarea meta%e%or cu h1% *om a*ea: 3. = ".99 kg%t -p!d ( 5pt! ( u (',"/))) 7pro8i9ionare materii prime =ransportu% se rea%i,ea,a cu *e/icu%e de mare tonaj. 1ompusii c/imici ai (en,inei produce po%uarea aeru%ui: 1d#0'0001 Hg-t ; 1O#9'" Hg-t ; >h 3 #0'000" Hg-t; >o2#1'3" Hg-t. =ota% #10'8"06 Hg-t emisii. 1pta#10'8"06 2 3. #3;.!" Hg-t emisii 1ontro%u% produsu%ui necon&orm 1ontro% cu %ic/ide penetrante 1ompo,itie: 8ngredient coro,i*e: /a%ogen (J < 1%) O1" ppm (ppm-parti pe mi%ion)
1!1
Su%& O9 ppm 1%asa de po%uare a apei : 0entru aer: @ 1r O ! #0'00006; Hg-t 0entru apa: @ 1r O ! #0'00006; Hg-t J#0'0000"" Hg-t 1%#0'0000"" Hg-t S#0'1608 Hg-t 0enetrant &%uorescent#0'3" Hg-t So%*ent#0'! Hg-t spca #1' 109 Hg emisii. 0entru so%: @ 1r O ! #0'00006; Hg J#0'0000"" Hg; 1%#0'0000"" Hg; S#0'1608 Hg; spcs#1'6081!; Hg emisii.
3. = 9.0 kg emisii -p!d s(2,"'9
:eparare,re!onditionare 0rocesu% te/no%ogic de reparare cuprinde tota%itatea %ucrari%or si operatii%or care se e2ecuta pentru repararea unui ec/ipament sau insta%atie si anume: o -pregatirea de &a(ricatie; o -producerea anticipata a piese%or de sc/im(; o -aducerea insta%atiei in sectia de reparati; o -demontarea insta%atiei'a ansam(%e%or si a su(ansam(%e%or'cu marcarea ordinii demontarii acestora; o -curatirea'decaparea'degresarea piese%or demontate; o -inspectarea piese%or demontate si constatarea de&ecte%or; o -sortarea piese%or; o -sta(i%irea dimensiuni%or peise%or care se reconditionea,a si a ce%or care se e2ecuta din nou tinand seama de e%iminarea sau compensarea u,urii; o -e2ecutarea piese%or; o -ajustarea si montarea piese%or pe su(ansam(%e; o -reg%area piese%or si su(ansam(%e%or pe insta%atie; o -*opsirea insta%atiei; o -rodaju% insta%atiei; o -tesatrea insta%atiei in *ederea receptiei; o -transportu% si insata%area insta%atiei; o -repunerea in &unctiune; o -receptia %a (ene&iciar.
1!
=a(e%:9.3.1 1ro!edeul de depunere >udarea !u 4la!ara >udarea !u ar! !u ele!tro9i in8eliti >udarea !u ar! !u ele!tro9i de gra4it >udarea A*0 >udarea B*0 >udarea A70 >udarea sub 4lux >udarea !u plasma >udarea !u ele!trod banda 1ul8eri9area termi!a -romarea dura
1rodu!ti8itate Duritatea [kg%;] stratului depus [daN%mm2] 0,"?' 300?)00 '?3 0,"?' " 2,$?3,$ ',/?" '0?)0 3,'$ 3 2?') 0,0) 300?)00 +00?"00 )00?+00 )20?$30 '/0?$00 3$0?$00 3+0?+$0 )00?+00 2"0?+00 )00?'200
<ni4ormitatea stratului depus [mm] 0,$?2 '?2 0,$?',$ 0,$?',$ 0,$?',$ 0,$?',$ 0,$?2 0,'?' 0,0$ 0,$?' 0,$
7pli!abilitatea la o u9ura de= [mm] @3 @+ @2,$ @+ @3 @+ C0,$ 0,$ @0,$ C0,+ @0,3
*nspe!tie si in!er!ari 1ontro%u% nu constituie in sine un proces care sa adauge p%us-*a%oare produsu%ui contro%at; e% este menit sa ateste &ie (una des&asurare a procese%or de &a(ricatie' &ie con&ormitatea unui produs cu speci&icatii%e sa%e. )e,u%tate%e contro%u%ui pot in&%uenta deci,ii%e manageria%e' te/no%ogice' constructi*e de conceptie' de e2ecute' de e2p%oatare si de mentenanta' contro%u% constituind o (uc%a de &eed-(acH. +in punct de *edere economic' contro%u% constituie un timp de %ucru neproducti*' care creste c(eiuiie%i%e de &a(ricatie. Su( acest aspect' contro%u% tre(uie %imitat %a un strict a(so%ute necesar. 1ontro%u% produse%or presupune dcterminarea prin inspectare-testare a anumitor caracteristici si per&ormante a%e umui produs (ana%i,a' masurane) compararea %or cu niste speci&icatii te/nice si te/no%ogice' care au &ost prescrise pentru ace% produs (comparare)' c%asi&icarea sau sortarea produse%or pe c%ase de ca%itate (deci,ie) si sta(i%irea unor actiuni corecti*e sau pre*enti*e (conc%u,ii). Speci&icatii%e pot &i impuse prin: c%au,e contractua%e de catre (ene&iciar' norme interne a%e &irmei' norme de ramura industria%a' norme a%e organisme%or de certi&icare produse' standarde' %egis%atia nationa%a sau internationa%a. Uic/ide penetrante -ompo9itieD *ngredient !oro9i8eD
1!3
t ;alogen (E , -l @'$ ppm (ppm?parti pe milion t >ul4 @9 ppm -lasa de poluare a apei D 2 1entru aerD F -r G ! (0,0000+) kg 1entru apaD F -r G ! (0,0000+) kg E(0,0000$$ kgH -l(0,0000$$ kgH >(0,'+0" kgH 5p!a (0,'+092" kg emisii# 1entru solD F -r G ! (0,0000+) kg E(0,0000$$ kgH -l(0,0000$$ kgH >(0,'+0" kgH 5p!s(',+0"'/) kg emisii#
3. = 1.0 ; kg emisii -p!d s(0,32'
Aanipulare,depo9itare,ambalare,li8rare 0entru aer: 0entru %i*rare se &o%osesc *e/ico%e de mare tonaj care au consum de (en,ina. 0o%uantii (en,inei: -I ; (0,00$ kg -G(0,0)3 kg -G (',$ kg N G(0,092 kg NI 3 (0,'3) kg NA3G-(0,0'$ kg NGJ(0,0)/ kg >G (0,232 kg Ua depo,itarea in spatii%e specia% amenajate ca &actor po%uant este pra&u%. 1ulbere de pra4(0,0' kg Total(2,0/" kg emisii 1entru solD 0entru am(a%area produse%or se &o%osesc cutii de carton(ce%u%o,a). 0rodusii po%uanti din carton sunt: -G(0,0000$ kg -G (0,$ kg NGJ(0,0002$ kg# Total( 0,$002$kg emisii 5 pct (0,$02$,2,0/" (2,$/"3 kg 3. = 8. "0 kg emisii - pcd (2,$/"3
1!;
TabelD9#3#2Klaborare materiale
3misii si produse po%uante %a e%a(orarea unui @g de ote%. Nr# Kmisia sau subprodusul <#A# -rt# ' 1ra4 in aer 2 -G 3 >G2 ) NGx $ -G2 + 0a9e arse (altele / Lgura " Namol 9 1ra4 depus '0 7lte depuneri '' :e4ra!tare '2 7pa u9ata '3 <leiuri TGT7M Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel Fg%kg otel -antitatea (max# 0#000+) 0#02" 0#00'"3 0#00'3$ 2#0) 23 0#)$$ 0#0$" 0#03 0#00" 0#00) 0#02 0#000" 2$#+$
1!"
1ro!esul de elaborare a otelului in !uptoare ele!tri!e
.aterii prime Jier *ec/i 4ar 1ar(une Iurete de &ier
3nergie 1on(usti(i % ga,os 3%ectricitat e O2igen
$pa $pa deminera%i,ata
+i*erse 3%ectro,i de gra&it $diti*i de a%iere $daosuri
$pa de proces
1ar(une 0acura
?a,e inerte
3%a(orarea ote%u%ui in cuptoare e%ectrice ?a,e arse. Jumuri
+eseuri so%ide. Su(produse
0roduse
$pe u,ate
1a%dura recupera(i%a 0ierderi de ca%dura $(ur
Ote% - s%e(uri - (%umuri - tag%e - %ingouri ?a, de cuptor [gura
0ra& 1O4 1O .eta%e gre%e 0$h 01++J 1ar(on Ien,e hJ' h1U' 01I' h1I [gura 0ra& .ateria% re&ractare
1!6
1entru apaD -r(0,000' kg -u(0,000'kg 7s(0,000'$ kg >(',' kg 5exa(','0003$ kg emisii A semifaricat (3#2 A faricat (2#" A semifaricat ? A faricat (0,) kg(adaos pierdut dupa prelu!rare !are poluea9a Total(','0003$ 0'; (0,)) kg 1entru aerD 1ra4 (0,+) kg%t An(0,000' kg >i(0,000/ kg 1(0,0002 kg 5exa(0,+))2 kg emisii Total(0,+))2 0'; = 0'11"! kg emisii 5 pct (0,$$$/ kg emisii 3. = 1.!!8 kg emisii - pcd (0,$$$/
1relu!rari me!ani!e
1entru apaD 1b(0,00000' kg Aaterii in suspensieD0,000' kg EenoliD0,0000' kg -lD0,00000' kg - pml (0,000''2 kg 1entru aerD 1ra4 (0,3$ kg%t 1b(0,00000' kg Aaterii in suspensieD0,000' kg EenoliD0,0000' kg -lD0,00000' kg To(0,0000$ kg - pma (0,3$0'+2 kg 1entru solD 1b(0,00000' kg Aaterii in suspensieD0,000' kg EenoliD0,0000' kg -lD0,00000' kg - pms (0,000''2 kg 5 tpm (0,3$03" kg emisii 3. = 1. 164g - pm (0,3$0+
-oe4i!ientul de poluare total a pr!esului te;nologi! de tratament termi!

1!!
1ptt#spt6>pe#(spta<spte<spts) 6>pt Hg emisii spt#cantitatea ega%a de su(stante po%uante ce apar in timpu% tratamentu%ui termic a% unui produs in Hg emisii-produs. spta# cantitatea ega%a de su(stante po%uante a aeru%ui ce apre in timpu% tratamentu%ui termic spte# cantitatea ega%a de su(stante po%uante a apei spts# cantitatea ega%a de su(stante po%uante a so%u%ui >pt#numaru% de produse tratate termic in Hg emisii -produs 0entru so%: >OE#0.000"Hg #0.00"Hg spts#0'00"" Hg-t 0entru aer: Jurna%#;'3 @g-t pu%(eri#0.0000"Hg spta#;'3000" Hg-t spts<spta#;'30""" Hg-t 1ptt#;'30"""^3. #13.!"Hg emisii :ebut nere!uperabil9 )e(utu% repre,inta un produs care nu poate &i &o%osit in scopu% in care a &ost proiectat' nu corespunde &unctii%or ca%itati*e' norme%or interne' contracte e% &iind o pierdere economica. +eseu% repre,inta un rest dintr-un materia% re,u%tat dintr-un proces te/no%ogic de rea%i,are a unui anumit produs' care nu mai poate &i *a%ori&icat direct pentru rea%i,area produsu%ui respecti* sau materia% re,u%tat in urma unui proces te/no%ogic sau (io%ogic' care nu mai poate &i uti%i,at ca atare 0entru aer:
2e D3 #0'3" Hg-t.
0entru so%:
2e D3 #0'3" Hg-t
=ota% #0'!Hg-t Crd 9 3/+ x 7-,9,-,0:a$ent poluant; :e!i!lare
9.4 Determinarea coeficientul de poluare pe etape si determinarea coeficientului de poluare total.

1!8
1unoscand coe&icientii de po%uare introdusi %a &iecare etapa a procesu%ui te/no%ogic de rea%i,are a produsu%ui se poate determina coe&icientu% de po%uare tota% 1pt 'cu re%atia: 1pt # 1pp < 1pe < 1pe < 1pcd < 1pm < 1pap < 1pu < 1prr < 1pc < 1pa2 BHg emisiiC in care: 1pp este coe&icientu% de po%uare introdus %a prepararea minereuri%or; 1pp 5 coe&icientu% de po%uare introdus %a e%a(orarea materia%u%ui; 1ps 5 coe&icient de po%uare introdus %a e%a(orarea semi&a(ricatu%ui; 1pcd 5 coe&icient de po%uare introdus %a operatii%e de curatire' decapare' degrosare; 1pm 5 coe&icient de po%uare introdus %a pre%ucrari%e mecanice; 1pap 5 co&icient de po%uare introdus %a acoperiri%e de protectie; 1ptt 5 coe&icient de po%uare introdus de tratamente%e termice; 1prrr 5 coe&icient de po%uare introdus de reparare' reconditionare' recic%are; 1pc 5 coe&icient de po%uare introdus de contro% (inspectia) produsu%ui; 1pa2 5 coe&icient de po%uare introdus de ce%e%a%te etape a%e diagramei &%u2 a procesu%ui te/no%ogic. 8n &unctie de marimea coe&icientu%ui de po%uare tre(uie %uate si masuri%e de pre*enire sau de reducere a impactu%ui asupra mediu%ui' ast&e%: daca 1pt u10?u' po%uarea este &oarte gra*a si tre(uie %uate masuri urgente de pre*enire si reducere a po%uarii; daca "?nP1ptO10?u' po%uarea este gra*a' masuri%e de pre*enire si reducere &iind a(so%ut necesare; daca 30?nP1ptO"?u' po%uarea este mare si se impun masuri de pre*enire si reducere; daca 1ptO30?u' po%uarea este in %imite%e de a%erta' &iind necesare p%anuri de pre*enire si reducere a po%uarii; daca 0'"?uP1ptO3?u' po%uarea este accepta(i%a. S-a notat cu ?u 5 greutatea de materia% uti%' ce compune produsu% &ina%. 1pt#".99<3;.!"<9.0 <1.0 ;<8. "0<1.!!8<1. 1<13.!"<;1.;!< . ;# 119.;8 BHg emisiiC raportate %a "3000 Hg ote%. 1ptO30?u' po%uarea este in %imite%e de a%erta' &iind necesare p%anuri de pre*enire si reducere a po%uarii
9.5 Sta ilirea metodelor de pre!enire a poluarii

+in cau,a mu%tor tragedii a%e mediu%ui 8nconjurator' de %a jumatatea seco%u%ui EE' mu%te natiuni au instituit %egi cuprin,atoare proiectate pentru a repara distrugeri%e anterioare a%e po%uarii necontro%ate si pentru a pre*eni *iitoare%e contaminari a%e mediu%ui. 8nte%egeri%e internationa%e au jucat un ro% important in reducerea po%uarii g%o(a%e. 0rotoco%u% de %a .ontrva% cu pri*ire %a Su(stante%e care +istrug Stratu% de O,on (198!) a &i2at date internationa%e pana %a care sa &ie reduse emisii%e de su(stante c/imice' cum ar &i 1J1' despre care se stie ca distruge stratu% de o,on. 1on*entia Iase% pentru 1ontro%u% =ransporturi%or 8nternationa%e a%e +eseuri%or 0ericu%oase si +epo,itarea Uor (1989) ser*este ca punct de reper pentru reg%ementari%e internationa%e ce se ocupa de transportarea deseuri%or pericu%oase si depo,itarea %or. +in anu% 199 repre,entantii a mai mu%t de 160 de tari s-au 8nta%nit 8n mod regu%at pentru a discuta despre metode%e de reducere a emisii%or de su(stante po%uante care produc e&ectu% de sera. 8n 199! a &ost creat 0rotoco%u% de %a @awto' c/emand ce%e%a%te tari sa adere,e %a e% pentru a reduce pana 8n anu% 01 emisii%e de ga,e cu "N su( ni*e%u% din 1990. 0ana %a s&arsitu% anu%ui 000 0rotoco%u% de %a @awto nu &usese 8nca rati&icat; negociatorii 8ncercau 8nca sa ajunga %a un consens 8n %egatura cu regu%i%e' metode%e si pena%itati%e care ar tre(ui sa &ie &o%osite pentru a ap%ica tratatu%. 8n proiectarea oricarui proces te/no%ogic este (ine sa se cunoasca etapa in cae este posi(i%a aparitia po%uarii si tipu% po%uarii pentru a se pre*edea in primu% rand actiuni pre*enti*e si a(ia apoi sa se pre*ada te/no%ogii de reducere a impactu%ui asupra mediu%ui. =a(e%:9.".1 0o%uanti $ctiuni posi(i%e asupra:
1!9
$pro*i,ionare 0ra& $mine Se%ectia materiei prime 8n%aturarea amine%or 7ti%i,area produsi%or de su(stitutie 0rocurarea com(usti(i%u%ui si a materiei prime cu mic conntinut de su%& +esu%&urarea com(usti(i%u%ui 8n%aturarea anumitor produsi O noua po%itica energetica
Stocare si manipu%are 7midi&icarea sti*e%or Stropirea cu materia%e pur*uru%ente 0recautie in depo,itarea si uti%i,area stocuri%or in scopu% apro*i,ionarii
0rocese de &a(ricatie
0recautie in tratarea produsi%or de i,o%atie uti%i,ati 3conomie de energie 1om(ustia in strat &%uidi,at
O2i,i de su%& (SO ' SOS)
O2i,i de a,ot (>O' >O ) O2i,i de car(on (1O' 1O ) 1ompusi organici *o%ati%i (1O4)
)eg%area com(ustiei 3conomie de energie )eg%atu% com(ustiei (in ca,u% 1O) $coperisu% depo,ite%or de /idrocar(uri Stocaj etnas 0rocedee de etansare
8n%aturarea anumitor so%*enti
+io2ine si &urani
Scoaterea deseuri%or recic%a(i%e (procedee de &a(ricatie %a ina%ta temperatura)
1unoasterea (una procese%or te/no%ogice Jo%osirea unor procese de &a(ricatie sau de sudare care sa po%ue,e cat mai putin mediu% 0regatirea corecta a componente%or in *ederea pre%ucrarii sau sudarii
Jum
?a,e esapament decapanti' degresanti
7ti%i,area unor masini si a unor com(usti(i%i eco%ogici $pro*i,ionarea cu su(stante care au un impact cat mai redus asupra mediu%ui inconjurator 7ti%i,area acestor produse cu grija si aruncarea deseuri%or re,u%tate in %ocuri specia% amenajate
180
+irectii%e strategice in domeniu% mentinerii ca%itatii ape%or

.ajorarea capacitatii de autoepurare a cursuri%or natura%e .arirea di%utiei %a de*ersarea e&%uenti%or 8denti&icarea cai%or de dispersare a e&%uenti%or .arirea capacitatii de reaerare natura%a
0rin procedee mecanice 0rin procedee c/imcie +irectii strategice in domeniu% ca%itatii ape%or 3purarea ape%or u,ate 0rin procedee (io%ogice 0rin procedee a*ansate 0rin procedee specia%e
)educerea de(ite%or de apa u,ata si a concentratiei po%uanti%or
$na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima $na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima $na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima $na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima $na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima $na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima $na%i,a te/no%ogii%or de &a(ricatie a produse%or cu identi&icarea cai%or de reducere a necesaru%ui de apa ca materie prima
181
1%asi&icarea metode%or de pre*enire a po%uarii .etoda )educerea sursei
)ecic%area +escreste pre&era(i%itatea
=ratarea
+e(arasarea
pre&erata de pre*enire a po%uarii este reducerea sursei' deoarece ea se adresea,a sursei po%uatoare' inainte de producerea po%uarii.)ecic%area se re&era %a re&o%osirea de materia%e' care ar tre(ui aruncate sau tratate ca deseuri. =e/nici de pre*enire a po%uarii : =e/nici de pre*enire a po%uarii
)educerea sursei
)ecic%area pe %oc sau dupa
Sc/im(ari de produs -su(stituire

-conser*are -compunerea produsu%ui
1ontro%u% sursei
Jo%osirea si re&o%osirea -reintoarcerea in produsu% origina%

-materia% (rut pentru un a%t produs
=rans&ormarea -procesat pentru recuperare

-procesat su(produs
Sc/im(ari a%e materia%u%ui intrat -puri&icarea materia%u%ui

-su
Sc/im(ari te/no%ogice: -sc/im(ari a%e procesu%ui --in&ormati,area procese%or
8m(unatatirea procesu%ui de &unctionare -masuri procedura%e 8m(unatatirea managementu%ui -uti%i,area mai e&icienta a materia%u%ui -programarea pro&uctiei
18
Ii%ant de mediu
)$0O)= $S70)$ I8U$>=7U78 +3 .3+87 >843U 88

Ua (a,a e%a(orarii %ucrarii au stat: t )aportu% asupra Ii%antu%ui de mediu ni*e% 8' respecti* conc%u,ii%e acestui studiu; t +ocumentatia pusa %a dispo,itie de catre (ene&iciar; t 0re%e*ari de pro(e si ana%i,e &i,ico-c/imice; t )eg%ementari' norme metodo%ogice si standarde in *igoare pri*ind modu% de pre%e*are a pro(e%or' precum si metode%e de ana%i,a; t +iscutii purtate cu &actori de deci,ie din cadru% o(iecti*u%ui; t Uiteratura de specia%itate. 1:KMK37:K 1:GNK 0re%e*are pro(e aer 0re%e*are pro(e apa 0re%e*are pro(e so% $mp%asarea puncte%or de pre%e*are a pro(e%or de so% se rea%i,ea,a in core%atie cu: t 8n&ormatii%e pri*ind ,one%e potentia% contaminate; t $ccesi(i%itatea (supra&ata de teren %i(er' dispunerea constructii%or' rete%e de uti%itati). 7N7M*LK DK M7NG:7TG: 0ro(e%e pre%e*ate sunt ana%i,ate in %a(oratoare' dupa cum urmea,a: t pro(e de aer - po%uanti organici: - e2tractie discontinua in ga,' cup%ata cu ga, cromatogra&ie (3+?-?1); x 1O - metoda cu c%orura pa%adoasa si acid &os&o - Ao%&ramo - mo%i(denic (metoda a*i,ata de .inisteru% Sanatatii); x >O - metoda cu >' 1 - na&ti%en diamina' con&orm S=$S 103 9-!"; x SO - metoda cu tetrac%orura mercurica si pararosani%ina' con&orm S=$S 10191-89. t 0ro(e de so% - meta%e (S(' 0(' Sn' [n' Je) si ph - pentru continutu% de meta%e se e&ectuea,a determinari spectrometrice. Criterii de evaluare )e,u%tate%e ana%i,e%or de %a(orator se raportea,a %a norme%e pre*a,ute de %egis%atia romana in *igoare' dupa cum urmea,a: t aer: S=$S 1 "!; - 8! c$er in ,one protejate. 1onditii de ca%itateS; t so%: Ordinu% !"6 - 1996 - ordin a% .$00. pentru apro(area )eg%ementarii pri*ind e*a%uarea po%uarii mediu%ui. :KL<MT7TKMK *N3K>T*07T**MG: -7M*T7TK7 7K:<M<* 7AN*KNT7M 8mpactu% o(iecti*u%ui ana%i,at asupra ca%itatii aeru%ui am(ienta% (atmos&era) se determina prin doua metode:
183
t masuratori in situ asupra concentratii%or de po%uanti; t mode%area matematica a campuri%or de concentratii pentru po%uantii emisi de surse%e a&erente o(iecti*u%ui.
-7M*T7TK7 71KMG: $pe de supra&ata $pa pota(i%a. $pe u,ate -7M*T7TK7 >GM<M<* T7NKM D :KL<MT7TKMK 7N7M*LKMG: DK >GM -od proba >b 1b >n Ln Ee (O $ 20 20 '00 *ndi!ator 3aloare normala 20 2$0 '00 /00 3alori de re4erinta 1rag 1rag de de inter8entie alerta )0 '000 300 '$00 3aloare determinata
'ta;ilirea metodelor de pre-enire a poluarii %oluarea atmos4erei $tmos&erea este de&inite ca masa de aer ce inconjoara supra&ata terestra inc%un,and si stratu% de o,on. 0o%uarea atmos&erica este introducerea in atmos&era de catre om'direct sau indirect de energie si su(stante care au actiune noci*a'de natura sa puna in perico% sanatatea omu%ui'sa a%tere,e surse%e (io%ogice'ecosisteme%e'sa deteriore,e (onuri%e materia%'*a%ori%e de agreement si a%te uti%itati %egitime a%e mediu%ui inconjurator. 0o%uarea semni&icati*a a atmos&erei apare atunci cand concentratii%e de po%uanti (ga,e'particu%e so%ide sau %ic/ide coro,i*e'to2ice sau odoranti) sau numai a unui po%uant'depasesc praguri%e de intensitate pre,entate in reg%ementari%e pri*ind e*a%uarea po%uarii mediu%ui. )iscu% eco%ogic potentia% este pro(a(i%itatea producerii unor e&ecte negati*e asupra mediu%ui'care pot &i pre*enite pe (a,a unui studiu de e*a%uare. >atura Origine 0o%uarea generata in 3&ecte asupra sanatatii mediu% inconjurator umane 0articu%e .ij%oc natura% =ransport de particu%e $%terarea &unctii%or (nisip'po%en'pra& a compusi%or to2ici respiratorii cu e&ecte:*u%canic...) (su%&ati'meta%e iritante (particu%e 0rocedee industria%e. gre%e'/idrocar(uri) acide);-a%ergice (spori);-cancerigene sau mutagene (compusi organici'radioacti*i). .eta%e gre%e 0rocedee industria%e %a =o2icitate si 3&ecte to2ice *aria(i%e 1admiu-1d ina%ta temperatura; acumu%area in %anturi .ercur-hg .otoare pe (en,ina a%imentare. 0%um(-0(
18;
Sta(i%irea metode%or de pre*enire a po%uarii 0o%uarea atmos&erei

$tmos&erea este de&inite ca masa de aer ce inconjoara supra&ata terestra inc%un,and si stratu% de o,on.0o%uarea atmos&erica este introducerea in atmos&era de catre om'direct sau indirect de energie si su(stante care au actiune noci*a'de natura sa puna in perico% sanatatea omu%ui'sa a%tere,e surse%e (io%ogice'ecosisteme%e'sa deteriore,e (onuri%e materia%'*a%ori%e de agreement si a%te uti%itati %egitime a%e mediu%ui inconjurator. 0o%uarea semni&icati*a a atmos&erei apare atunci cand concentratii%e de po%uanti (ga,e'particu%e so%ide sau %ic/ide coro,i*e'to2ice sau odoranti) sau numai a unui po%uant'depasesc praguri%e de intensitate pre,entate in reg%ementari%e pri*ind e*a%uarea po%uarii mediu%ui. )iscu% eco%ogic potentia% este pro(a(i%itatea producerii unor e&ecte negati*e asupra mediu%ui'care pot &i pre*enite pe (a,a unui studiu de e*a%uare. >atura Origine 0o%uarea generata in 3&ecte asupra sanatatii mediu% inconjurator umane 0articu%e .ij%oc natura% =ransport de particu%e $%terarea &unctii%or (nisip'po%en'pra& a compusi%or to2ici respiratorii cu e&ecte:*u%canic...) (su%&ati'meta%e iritante (particu%e 0rocedee industria%e. gre%e'/idrocar(uri) acide);-a%ergice (spori);-cancerigene sau mutagene (compusi organici'radioacti*i). .eta%e gre%e 0rocedee industria%e %a =o2icitate si 3&ecte to2ice *aria(i%e 1admiu-1d ina%ta temperatura; acumu%area in %anturi .ercur-hg .otoare pe (en,ina a%imentare. 0%um(-0( O2i,i de su%& 1om(ustia produsi%or $ciditatea'1oro,iunea 8ritari pu%monare &osi%i su%&urosi. si degradarea ' ' materia%e%or de constructii hidrogen 0rocese industria%e de $ciditatea &oarte mare 3&ecte to2ice deose(ite ra&inare'desu%&urare'indust 1oro,iunea asupra pie%ii'oc/i%or su%&urat' ria /artiei. constructii%or meta%ice 8ritari pu%monare .ercaptan O2i,i de a,ot: 1om(ustie'in specia% in $ciditate'1oro,iunea 8ritarea transporturi constructii%or meta%ice mucoase%or'oc/i%or si a Ja(ricarea +egradarea cai%or respiratorii ingrasaminte%or. materia%e%or de $&ectarea &unctii%or constructii respiratorii (>O este 0o%uarea &otoo2idanta mai to2ic decat >O). 0articiparea %a e&ectu% de sera. O2i,i de car(on 1om(ustie incomp%eta a 0articiparea %a e&ectu% Jormarea 1O produsi%or &osi%i de sera. car(o2i/emog%o(inei in 1om(ustia produsi%or sange &osi%i Jara e&ecte negati*e in mod natura% $eroso%i 1om(ustia sau incinerarea $ciditate 8ritarea mucoase%or a deseuri%or menajere oc/i%or si a cai%or aci,i:18;J; ; respiratorii.
18"
O,onu%
1ompusi organici *o%ati%i (1O4) hidrocar(uri%e saturate %a e%iminarea >uc%eu% (en,enic %a /idrocar(uri c%orate'acetone. 0o%uanti organici persistenti (0O0)
$ctiunea radiatii%or u%tra*io%eta asupra o2igenu%ui in pre,enta >o2 si a 1O4 1om(ustie incomp%eta a com(usti(i%i%or &osi%i 8ndustrie petro%iere'statii ser*ice'so%*enti si *opse%e.
0o%uare &otoo2idanta $ciditate +istrugerea stratu%ui de o,on
8ritarea mucoase%or a oc/i%or si a cai%or respiratorii. =o2icitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi ((en,en) .irosuri nep%acute in anumite ca,uri
1om(ustia produsi%or &osi%i 8ncinerare preocedee industria%e %a temperatura ridicata.
+istrugerea stratu%ui de o,on
3&ecte *ariate:-riscuri cancerigene sau mutagene (/idrocar(uri aromatice po%icic%ice)a&ectiuni dermato%ogice-e&ecte imuno%ogice.
8mpactu% asupra mediu%ui inseamna unu% sau mai mu%te e&ecte care conduc %a:modi&icarea negati*a considera(i%a a caracteristici%or &i,ice'c/imice sau structura%ea%e componente%or mediu%ui natura%;diminuarea di*ersitatii (io%ogice;modi&icarea negati*a considera(i%a a producti*itatii ecosisteme%or natura%e si antropi,ate;deteriorarea ec/i%i(ru%ui eco%ogic'scaderea considera(i%a a ca%itatii *ietii sau deteriorarea structurii antropi,ate cau,ata in principa% de po%uarea ape%or'a aeru%ui si a so%u%ui;suprae2p%oatarea resurse%or natura%e'gestionarea'&o%osirea sau p%ani&icarea teritoria%a necorespun,atoare a acestora'ce pot aparea in pre,entsau sa ai(a o posi(i%itate ridicata %a mani&estare in *iitor. Uimitarea po%uarii atmos&erei e*o%uea,a continuu'&unctie de cunoasterea mai (ine a e&ecte%or noci*e a%e di&eriti%or po%uanti atmos&erici (modi&icarie% c%imatice si p%oi%e acide). +ispo,itii comunitare asupra po%uarii aeru%ui 0o%uant Uimita admisa Bmg- +e(it de %a care se ap%ica norma C BHg-/C O2i,i de su%& e2primati in O2i,i de a,ot >o2 e2primati in >O $moniac 1ompusi anorganici ga,osi ai cic%onu%ui e2primati in h1% 1ompusi anorganici ga,osi ai &%uoru%ui e2primati in hJ particu%e'picaturi 1ompusi organici (e2c%usi* 1h;) 0ra& .eta%e gre%e =ota%u% de 1d'hg'\i si compusii %or =ota%u% de $s'Se'=e si compusii %or 300 "00 "0 "0 "" 1"0 "0-100 0' -1 " " 0'1 1 0'" 0'" 1 12
186
=ota%u% e 1o'1r'1u'Sn'.n'>i'0('S('4O*n si compusii %or
"2 "2
8mpactu% su(stantee%or emise in atmos&era 1ategoria 3misii po%uante 3&ecte acide SO '>o2''h1%'>h3 1ontaminarea so%u%ui si a .eta%e gre%e.0o%uanti organici persistenXi ape%or +istrugerea stratu%ui de 1J1 o,on O2idWri &otoc/imice >O'1ompubi *o%ati%i'a%Xii decat metanu% (1O4>.) 3&ectu% de sera +irect prin 1O '1h;'> O'SJ6'hJ1'0J1 8ndirect prin 1O'1O4>.'>o2'SO 'h1%. Sanatatea popu%atiei SO '>o2'1O4>.'1O'h1%'pra& meta%e gre%e'0O0s.
"la;orare materiale
0rocedee de reducere a o2i,i%or de a,ot O2i,ii de a,ot' denumiti in mod genera% >O 2 sunt considerati po%uanti importanti prin e&ecte%e pe care %e au atat asupra ecosisteme%or cat si asupra sanatatii oameni%or. O2i,ii de a,ot cuprind: mono2idu% de a,ot (>O); dio2idu% de a,ot (>O ) sau /ipoa,otida; proto2idu% de a,ot (> O; trio2idu% de a,ot (> O3); tetrao2idu% de a,ot (> O;) si pentao2idu% de a,ot (> O"). +intre acestia ce% mai pericu%os este >O ' care este to2ic pu%monar si >O' care este insta(i% si in timp se o2idea,a &ormand >O . O2i,ii de a,ot se &ormea,a in timpu% arderi%or. =oate procedee%e ce uti%i,ea,a arderea (cuptoare' ca,ane' generatoare cu a(ur' tur(ine cu ga,e' motoare termice) si une%e procese de &a(ricatie (e%a(orarea de meta%e si a%iaje' producerea de acid a,otic' producerea de amine' procese%e de sudare' etc.) &ormea,a o2i,i de a,ot. =e/no%ogii de %imitare a &ormarii o2i,i%or de a,ot in timpu% arderii Uimitarea &ormarii o2i,i%or de a,ot in timpu% arderii se poate &ace prin asa numite%e miscari primare de reducere a >O2 (ta(. ;.1 .) care au ca scop: - scaderea temperaturii de ardere; - e*itarea *ar&uri%or de temperatura' prin uni&ormi,area si amestecarea rapida a reactii%or in &%acara; - reducerea timpu%ui de re,identa %a temperaturi ina%te; - reducerea o2igenu%ui in ,ona de reactie; - reducerea' %a s&arsitu% &%acarii' a o2i,i%or de a,ot deja &ormati. .asuri primare de reducere a >O2. .asura primara 3&ectu% sau este asupra )educerea e2cesu%ui de aer >O2 termic < >O2 com(usti(i% 0reinca%,irea redusa a aeru%ui >O2 termic )educerea sarcinii >O2 termic )educerea in trepte
18!
3tajarea arderii com(usti(i%u%ui 3tajarea aeru%ui o $r,atoare cu >O2 redus o $er mu%tip%u 0roiectarea ca,anu%ui Uoca%i,area ar,atoare%or Strat &%uidi,at )ecircu%area ga,e%or de ardere 8njectie de a(ur-apa
>O2 termic < >O2 com(usti(i% >O2 termic < >O2 com(usti(i% >O2 termic < >O2 com(usti(i% >O2 termic >O2 termic >O2 termic >O2 termic
)educerea e2cesu%ui de aer Se &ace cu ajutoru% unor ar,atoare per&ectionate care sa conduca %a o ardere comp%eta si uni&orma' cu un reg%aj &in a raportu%ui aer-com(usti(i% si im(unatatirea amestecu%ui in ,ona de reactie. 0reinca%,irea redusa a aeru%ui Se (a,ea,a pe &aptu% ca prin preinca%,irea redusa se reduce rata de &ormare a >O 2 termic. 4ariatia productiei de >O2 termic cu temperaturi de preinca%,ire t' a aeru%ui este data de re%atia: >O= Bp^p^mC # 3; < 0'066!^t Bi1C )educerea sarcinii de &unctionare Junctionarea %a sarcini partia%e are de asemenea ca re,u%tat reducerea de >O2. $ceasta metoda nu se poate %ua in considerare decat pe termen scurt' cand este necesara %imitarea momentana a emisiei de >O2.
Com;ustia catalitica
7n cata%i,ator permite 'in principiu'scaderea considera(i%a a temperaturii %a care este intretinut &enomenu% de autocom(ustie .+e e2emp%u' &o%osirea unui ar,ator radiant %a care temperatura de ardere este %imitata de masa re&ractara in care are %oc aceasta ardere 'reduce %a *a%ori de 0...;0mg-m 3 > (%a o proportie de 3NO )'*a%ori mu%t mai mici decat in ca,u% ar,atoare%or c%asice.
$r,ator cu &%u2 radiant.
0rocedee de reducere a o2i,i%or de su%& si a /idrogenu%ui su%&urat

188
$rderea com(usti(i%i%or &osi%i conduce %a e*acuarea in atmos&era a unor *o%ume de o2i,i ga,osi de su%&.8n prima &a,a'(io2i,u% de su%& da nastere acidu%ui su%&uros care'prin o2idare su( actiunea radiatii%or so%are'se trans&orma in acid su%&uric.$ctiunea po%uatoare a =e/no%ogii de reducere a emisi%or de (io2id de su%& ( $u %a (a,a trei cai principa%e de reducere a emisii%or -desu%&urarea com(usti(i%i%or; -a%egerea corespun,atoare a com(usti(i%i%or; -desu%&urarea ga,e%or de ardere. )educerea emisii%or de reactionea,a ca re,u%tand prin injectiande ca%car in &ocar .3&icienta reducerii poate ajunge %a "0....!0N.8njectia de ca%car are o .etoda consta in introducerea in &ocar a unei pudre de ca%car'unde este ca%cinat %a 1a O'care serie de a*antaje (proces simp%u'rea%i,are rapida'costu% in*estitiei sca,ut'consum mic de energie'disponi(i%itati ridicate a insta%atie) dar si o serie de de,a*antaje (grad de desu%&urare %imitat'tendinte de ,guri&icare in &ocar'manipu%area di&ici%a a cenusii). )educerea emisii%or de prin procedee de desu%&urare %a numai 0'; g) si anume: se mani&esta su( &orma p%oi%or acide'principa%u% &actor a% qmortii paduri%orS in tari%e industria%i,ate sau cu o puternica po%uare.
>orme%e &oarte se*ere de emisiune'care co(oara de %a ...3'" g-
(yaponia'?ermania'S7$) impun neaparat &o%osirea unor insta%atii de desu%&urare a ga,e%or'%a toate ca,uri%e de ardere. S-au de,*o%atat mai mu%te procedee de desu%&urare'ce%e mai importante &iind: -procedeu% umed'in care se introduce ca agent acti* o so%utie de /idro2id de ca%ciu si car(onat de sodiu; -pocedeu% semiuscat' in care se introduce ca agnet acti* o so%utie concentrata de amoniac sau /idro2id de ca%ciu; -procedeu% cata%itic'cu producere de su%& ap%icat %a o temperatura ridicata a ga,e%or de ardere.
1uratire semi&a(ricat )educerea concentratiei de pra&

0ra&u% este dat de tota%itatea patico%e%or si microparticu%e%or so%ide suspendate in aer'de o(icei *i,i(i%e cu oc/iu% %i(er.1e%e mai mici particu%e suspendate in aer au o mWrime de apro2imati* 0.00 m . ( .0 nm )'iar ce%e mai mari au peste ." m .8n &unctie de diametru% %or particu%e%e ce &ormea,a pra&u% se considera &ine daca au diametru% mai mic de ." m si groso%ane 'cand au diametru% mai mare de ." m . 0articu%e%e au in compo,itia %or $%'1a'Si si O su( &orma de si%icati de a%uminiu 'dintre care unii mai contin si ionu% de ca%ciu. $rderea incomp%etW a com(usti(i%or de (a,a de car(on precum cWr(une%e'pWcurW'(en,ina si com(usti(i%u% diese% produce mu%te partico%e de pra& numite &umingene' care in principa% este &ormatW din crista%oi,i de cWr(une. >orme%e de protecXia mediu%ui %imitea,W cantitatea de pra& depusW entr-un an %a ni*e%u% so%u%ui %a 00 g-m . 0articu%e%e materia%e se endepartea,W &ie prin &i%trare(pentru cantitWti mici) &ie cu ajutoru% co%ectoare%or de pra&(pentru cantitWti mari ).$%egerea metodei si a ec/ipamente%or corespun,Wtoare se &ace Xinand cont de urmatoare%e: -concentraXia de partico%e; -dimensiunea si &orma partico%e%or;
189
-gradu% necesar de reXinere a partico%e%or; -presiunea si de(itu% aeru%ui po%uant; -caracteristici%e &i,ice si c/imice a%e pra&u%ui; -cerinte%e uti%i,atoru%ui si metoda doritW de endepWrtare a particu%e%or. )eXinerea pu%(eri%or sau pra&u%ui se &ace prin desprW&uire cu ajutoru% unor &i%tre care se caracteri,ea,W prin: -de(itu% de ga,e po%uante care ies din proces si sunt pre%uate de &i%tre; -diametru% particu%e%or pe care poate sW %e reXina; -temperatura ma2ima a ga,e%or 'aduse in &i%tre; -gradu% de retinere sau e&icienta &i%tru%ui; -pierderea de presiune in &i%tru ; -costuri%e anua%e de intreXinere. 1e%e mai des intre(uintate &i%tre mecanice pentru desprW&uire sunt: -camerele de decantare-ce%e mai *ec/i metode de desprW&uire 'ce au %a (a,a reXinerea gra*itaXiona%W .$eru% po%uat 1 intra in camera printr-un ajutaj 3'de diametru mic 'ridicandu-si mu%t *ite,a.0rin ridicarea *ite,ei' patico%e%e de pra& ; sunt co%ectate datoritW &ortei gra*itaXiona%e in co%ectoru% " 'in timp ce aeru% curat 6'iese prin ajutaju% !. 0rincipa%u% de,a*antaj a% camere%or de decantare re,u%tW din aceea cW e&icienta reXinerii partico%e%or mici(su( " m )este sca,utW(;0...;"N).Se uti%i,ea,W pentru reXinerea partico%e%or groso%ane si constituie prima treaptW de &i%trare; -separatoarele cu impact 5sunt camere%e de decantare pre*W,ute cu un sistem de ja%u,e%e care de*ia,W partico%e%e de pra& cWtre co%ector.3&icienXa medie este de 30..."0N dar se ridicW %a 0... "N pentru partico%e su( ".0 m ;
Jig.1.Sc/ema de principiu a unei camere de decantare: 1-aeru% po%uat cu partico%e de pra&; -camera de decantare; 3-ajutaj; ;-partico%e de pra&;
190
"-co%ectoru% de pra&; 6-aer curat ; !-ajutaj de e*acuare ;
Uada pentru co%ectarea spanu%ui.
0re%ucrari mecanice
=e/no%ogii de reducere a emisii%or 1O4 Se deose(esc categorii de te/no%ogii:de recuperare'care permit *a%ori&icarea so%*enti%or in ca%itati de materie prima pentru a%te procese industria%e si de distrugere'care permit *a%ori&icarea so%*enti%or su( &orma energetica. 8n principa%'se &o%osesc trei te/no%ogii de recuperare si anume: -condensarea pentru de(ite mici (su( 1000 -/)'cu concentratii mari'care permit recuperarea compusi%or &ara modi&icarea compo,itiei c/imice.0rincipa%e%e domenii de ap%icare sunt %a stocarea /idrocar(uri%or in c/imie'petroc/imie'&armacii si anumite ap%icatii de degresare (pu%*eri,area).Se disting doua te/nici de condensare: -condensarea mecanica propriu-,isa'care este uti%i,ata pentru scaderea concentratiei prin recuperare si detentie'necesitand uti%i,area unui compresor si inca%,itor (temperatura ajunge pana %a :-30 ...-;0 1. -condensarea criogenica'prin care permite scaderea temperaturii pana %a -180 1 prin uti%i,area a,otu%ui %ic/id ca sursa de &rig. 0entru procedee%e de tratare a monoso%*enti%or si so%*enti%or nemisci(i%i in apa se &o%oseste a(sor(tia car(une%ui acti* in granu%e (este un &enomen &i,ic prin care un so%id &i2ea,a pe supra&ata sa mo%ecu%e%e unui corp'su( actiunea unei &orte 4an der Da%s).
191
Se pre,inta sc/ema de principiu pentru a(sor(tia de car(une acti*e'uti%i,ata in specia% in degresare'pentru recuperarea to%uenu%ui si in c/imie-&armacie'pentru recuperarea dic%ormetanu%ui.0entru o &unctionare continua'o insta%atie contine ce% putin a(sor(antii'unu% &iind in a(sor(tie'in timp ce a% doi%ea este in desor(tie sau in asteptare. 0rincipiu% metodei consta in a &ace aeru% sa treaca sa se trate,e si sa tra*erse,e incarcaturi%e de car(on acti* de a(sor(ant in &unctiune.1ar(onu% acti* retine mo%ecu%e%e de so%*ent pana %a saturatie (cand un a(sor(ant este saturat e% se regenerea,a prin spa%are cu *apori %a 0'" (ar).
.etode specia%e de epurare a ape%or industria%e u,ate

$*and in *edere *o%umu% de ape industria%e u,ate impuri&icate cu:su(stante c/imice(compusi organici cu c%or '&%uor'su%&'a,ot'&eno%i'co%oranti)'com(inatii organometa%ice sau ccomausi anorganici cu c%or'su%&'a,ot(nitrati'ammoniac)'&os&or'ioni ai meta%e%or gre%e'etc. 'precum si raspandirea agenti%or po%uanti prin intermediu% acestor ape 'com(aterea po%uarii si %imitarea ei se rea%i,ea,a pein epurarea acestor ape inainte de e*acuarea %or in emisar 'urmarindu-se pe cat posi(i% si recuperarea produse%or uti%e pe care acestea %e contin. Ua epurarea ape%or re,idua%e din industria c/imica si petroc/imica se urmareste recuperarea produse%or ssecundare 'diminuarea re,iduuri%or se rea%i,area unor te/no%ogii care sa reduca surse%e de ape re,idua%e (trecerea de %a procedee%e umede %a ce%e uscate). =ratarea ape%or re,idua%e se &ace in trei etape :tratarea primara'tratarea secundara si tratarea tertiara.O te/no%ogie comp%eta inc%ude operatii%e. Ua epurarea ape%or u,ate cu continut de meta%e se &o%oseste precipitarea dirijata'%a ph contro%at in mediu reducator (se ap%ica in ca,u% ape%or cu continut mare si *ariat de meta%e gre%e:Je' 1u' >i' 1o' .n' .o' 4' [n' 1u' 1d' hg etc) 'rea%i,adu-se si o recuperare de 98...99N a acestor meta%e.Se &o%osesc metode (io%ogice 'cu (acterii specia%i,ate'procesu% decurgand in doua etape: -&ormarea com(inatii%or inso%u(i%e si a com(inatii%or organometa%ice care prin *o%ati,are se trans&orma in sedimente; +ecantarea (sedimentarea) +ecantarea este procesu% &i,ic de separare din ape%e u,ate a particu%e%or so%ide organice sau anorganice prin depuneregra*imetrica in spatii cu regim /idrau%ic contro%at.=impu% de decantare este dependent de dimensiunea particu%e%or dispersate in masa de apa. =imp de sedimentare pentru un metru adancime de apa. 0articu%a +imensiunea ma2ima a =imp de sedimentare particu%eiBmmC 0ietris 10 1 secunda >isip 1 10 secunde >isip &in minute $rgi%a ore Iacterii 8 ore 0articu%e co%oida%e ... 00 ani ....
19
8nspectie si incercari
1%oru% este un de,in&ectant si un o2idant puternic care asigura un standard ridicat de igiena %a un pret redus.$pa u,ata'in specia% cea menajera ridica pro(%eme pri*ind coro,iunea supra&ete%or meta%ice cu care intra in contact.=oate supra&ete%e meta%ice a%e statiei in contact cu apa u,ata 'tre(uie protejate anticoro,i*.+e aceea se recomanda uti%i,area materia%e%or moderne gen po%istiren ran&orsat cu &i(ra de stic%a .1onducta de e*acuare a apei u,ate cuprinde un tronson de ino2 in ,ona insta%atiei de c%orinare iar te*i%e ce transporta namo%u% tre(uie sa aia grosime supradimensionata pentru a &ace &ata u,arii a(ra,i*e.
)eparare'reconditionare
0ra&u% este dat de tota%itatea patico%e%or si microparticu%e%or so%ide suspendate in aer'de o(icei *i,i(i%e cu oc/iu% %i(er.1e%e mai mici particu%e suspendate in aer au o mWrime de apro2imati* 0.00 m . ( .0 nm )'iar ce%e mai mari au peste ." m .8n &unctie de diametru% %or particu%e%e ce &ormea,a pra&u% se considera &ine daca au diametru% mai mic de ." m si groso%ane 'cand au diametru% mai mare de ." m . 0articu%e%e au in compo,itia %or $%'1a'Si si O su( &orma de si%icati de a%uminiu 'dintre care unii mai contin si ionu% de ca%ciu.
=ratament =ermic
=e/no%ogii de reducere a emisi%or de (io2id de su%& ( $u %a (a,a trei cai principa%e de reducere a emisii%or -desu%&urarea com(usti(i%i%or; -a%egerea corespun,atoare a com(usti(i%i%or; -desu%&urarea ga,e%or de ardere. )educerea emisii%or de reactionea,a ca prin injectiande ca%car in &ocar .3&icienta reducerii poate ajunge %a "0....!0N.8njectia de ca%car are o .etoda consta in introducerea in &ocar a unei pudre de ca%car'unde este ca%cinat %a 1a O'care re,u%tand serie de a*antaje (proces simp%u'rea%i,are rapida'costu% in*estitiei sca,ut'consum mic de energie'disponi(i%itati ridicate a insta%atie) dar si o serie de de,a*antaje (grad de desu%&urare %imitat'tendinte de ,guri&icare in &ocar'manipu%area di&ici%a a cenusii). )educerea emisii%or de prin procedee de desu%&urare %a numai 0'; g) si anume:
>orme%e &oarte se*ere de emisiune'care co(oara de %a ...3'" g-
(yaponia'?ermania'S7$) impun neaparat &o%osirea unor insta%atii de desu%&urare a ga,e%or'%a toate ca,uri%e de ardere. S-au de,*o%atat mai mu%te procedee de desu%&urare'ce%e mai importante &iind:
193
-procedeu% umed'in care se introduce ca agent acti* o so%utie de /idro2id de ca%ciu si car(onat de sodiu; -pocedeu% semiuscat' in care se introduce ca agnet acti* o so%utie concentrata de amoniac sau /idro2id de ca%ciu; -procedeu% cata%itic'cu producere de su%& ap%icat %a o temperatura ridicata a ga,e%or de ardere. $(sortia uscata este un procedeu comercia% de desu%&are a ga,e%or de ardere' unde agentu% de a(sortie este dirijat sa inta%neasca ga,e%e ce tre(uie desu%&urate' apoi este reacti*at in regenerator si este trimis inapoi in procesu% de a(sortie.
Sistem de desu%&urare a ga,e%or de ardere 5 procedeu% uscat O metoda de desu%&urare uscata a ga,e%or de ardere' (a,ata pe a(sortie &i,ica consta in uti%i,area de aditi*i so%i,i. $diti*ii pot si injectati in di&erite puncte a%e arderii sau in di&erite puncte a%e traseu%ui ga,e%or de ardere.
.oara 1om(usti(i% z Jocar ?a,e de ardere ; "

19;
?enerator de a(ur
Ji%tru
1os
1enuse 1 3
1 5 +esu%&%are directa prin do,are in com(usti(i% cu 1a(Oh) ; (1a1O3) 5 +esu&%are directa prin do,are in aeru% de ardere cu 1a(Oh) ; (1a1O3) 3 5 0roces de ina%ta temperatura' neregenerati* cu 1a(Oh) ; (1a1O3) ; 5 0roces de joasa temperatura' neregenerati* cu 1a(Oh) " 5 0roces de joasa temperatura' neregenerati* cu cocs acti*
+eterminarea gradu%ui optim de reducere a po%uarii

0o%uarea ,ero este un *is.)educerea tota%a a po%uarii nu este posi(i%a nici te/no%ogic'nici economic 'deoarece presupune c/e%tuie%i antipo%uante insuporta(i%e de orice economie de,*o%tata. =re(uie gasita o metoda de armoni,are a interese%or producatori%or care urmaresc pro&ite imediate'a interese%or intregii societati'care doreste sa traiasca intr-un mediu nepo%uant.0entru aceasta se determina un optimum economic %uand in considerare c/e%tuie%i%e pentru de,*o%tare. Si (ene&icii%e depo%uarii.Se considera gradu% optim de reducere a po%uarii' punctu% n0 'in care di&erenta dintre ce%e cur(e a si ( este ma2ima(aco%o unde tg = tg ).
+eterminare gradu%ui optim de reducere a po%uarii;a 5cost tota% a% pre*enirii sau a% depo%uarii;c-di&erenta dintre ce%e doua cur(e; n0 -gradu% optim de reducere a po%uarii. $ceasta ana%i,a nu este intotdeauna usor de &acut deoarece pagu(e%e produse de po%uare sunt mai greu de cunati&icat decat c/e%tuie%i%e %egate de introducerea unor te/no%ogii noi de productie'de pre*enire a po%uarii sau de reducere a po%uarii.Oricum'in studiu pri*ind reducerea po%uarii este mai usor de &acut %a ni*e%u% intregii economii decat %a ni*e%u% unei insta%atii industria%e unde se poate &ace o ana%i,a de &orma pre,entata in &igura de mai sus.$r tre(uie ca n M 0 # n0 dar de ce%e mai mu%te ori este imposi(i%a estimarea corecta a pierderi%or datorate po%uarii.
19"
.ai aproape de rea%itate este a(ordarea %uand in considerare gradu% de interes a% societatii de a p%ati depo%uarea pentru a rea%i,a un anumit grad de puritate a mediu%ui inconjurator.0entru a simti e&ecte%e po%uarii societatea este dispusa sa suporte c/e%tuie%i%e de depo%uare C d .
+eterminarea pierderi%or cau,ate de po%uare :a-c/e%tuie%i cu pre*enirea po%uarii sau reducerea po%uarii; (pierderi%e datorate po%uarii; c-suma ce%or doua cur(e a si (; n0 -gradu% optim de reducere a po%uarii.
?radu% de reducere a po%uarii in &unctie de costuri%e si uti%itati%e socia%e : C d -c/e%tuie%i pentru reducerea po%uarii; A' -uti%itate socia%a-a*antaju% reducerii po%uarii; n MM 0 -grad optim de reducere a po%uarii. 0e masura ce gradu% de reducere a po%uarii creste a*antaju% -unitatea socia%a( A' ) pentru care societatea este dispusa sa p%ateasca contri(utii sup%imentare descreste'iar c/e%tuie%i%e pentru reducerea po%uarii ( C d ) cresc .+in ana%i,a ,one%or ce apar in &ig. de mai sus se pot trage urmatoare%e conc%u,ii: -in ,ona 8 sunt ce%e mai mari a*antaje deoarece se *ad a*antaje%e reducerii po%aurii; -in ,ona 88 se inregistrea,a pierderi mari deoarece po%uarea este deja redusa iar c/e%tuie%i%e cresc;
196
-in punctu% . se rea%i,ea,a gradu% optim de reducere a po%uarii 0entru o optimi,are a etapei este necesara indep%inirea conditiiei: n 0 # n M 0 # n MM 0 8n tari%e de,*o%tate'in*estitii%e a%ocate pentru protectia mediu%ui detin ponderii insemnate'di&erentiate pe ramuri industia%e.=e/no%ogii%e noi de reducere sau pre*enire a po%uarii detin 1' N din 08I 'iar pierderi%e'ca urmare ca nu se iau masuri antipo%uante mai consistente'sunt apro2imati* de " N din 08I. Se poate determina si un inter*a% de timp t cpt pentru rea%i,area unui optimum economic pri*ind reducerea po%uarii'&o%osind o re%atie de &orma: t cpt #
C am (t ) C am (t 0 ) BaniC C pp C rp
8n care: - Cam -capacitatea de asimi%are a mediu%ui in urma e&ectuarii c/e%uie%i%or pentru reducea po%uarii e2istente; - Crp -c/e%tuie%i cu reducerea po%uarii e2istente in timpu% t; - C pp -c/e%tuie%i &acute pentru pre*enirea po%uarii si mentinerii ei in %imite%e standard; - ' -coe&icienti ce e2prima cresterea capacitatii de asimi%are respecti*e de incadrare in %imite%e standard'raportati %a unitatea monetara c/e%tuita; -t' t 0 -momentu% de timp intia% si respecti* de perspecti*a. 0entru o proiectare corecta a unui proces te/no%ogic sau a unui acti*itatii cu impact asupra mediu%ui este necesara cunoasterea in &iecare etapa a acestuia a indicatoru%ui de ca%itate a mediu%ui.$cest indicator 8cm se poate ca%cu%a %a ni*e%u% &iecarui po%uant i'cu re%atia: 8cmi#
C(Ai C efi C ma2 i C(Ai
BNC
8n care : -8cmi-indicatoru% de ca%itate a mediu%ui datorat po%uantu%ui niR; -1.$i-concentratia ma2ima admisi(i%a in po%uant niR; - Cefi -concentratia e&ecti*a %a momentu% ca%cu%arii in po%uantRiR; -1ma2 5concentratia ma2ima in po%uant niR ce conduce %a degradarea ine*ita(i%a a mediu%ui. $cest indicator are *a%ori%e cuprinse intre 0 (cand po%uarea este ma2ima si ine*ita(i%a) si 1 (cand mediu% este curat). 8ndicatoru%u ca%itatii mediu%ui se poate ca%cu%a si ca suma a tuturor po%uanti%or npR din mediu% respecti*'cu re%atia : p C(Ai Cefi 8cmi# ; i =1 C ma2 i C(Ai 8n care : -8cmi-indicatoru% de ca%itate a mediu%ui datorat tuturor po%uanti%or npR e2istenti in mediu %a momentu% ca%cu%arii. 8n conc%u,ie se poate spune ca %a proiectarea oricarui ecoprodus'oricarui ecoproces de prestare ser*icii sau oricarei acti*itatii re,u%tante in urma unui proces te/no%ogic tre(uie a*ute in *edere urmatoare%e e%emente: -0%anu% ca%itatii; -=raseu% te/no%ogic; -+iagrama &%u2 a a procesu%ui te/no%ogic.
19!
+ispo,itii comunitare asupra po%uarii aeru%ui: 0o%uant O2i,i de su%& e2primati in SO O2i,i de a,ot >OE e2primati in >O $moniac 1ompusi anorganici ga,osi ai c%oru%ui e2primati in h1% 1ompusi anorgatici ga,osi ai &%uoru%ui .32primati in hJ particu%e 'picaturi 1ompusi organici (e2c%usi* 1h;) 0ra& .eta%e gre%e =ota%u% de 1d'hg'=% si compusii %or =ota%u% de $s'Se'=e si compusii %or =ota%u% de 1o'1r'1u'Sn'.n'>i'0('S('[n si compusii %or 8cmi#
C(Ai C efi C ma2 i C(Ai
Uimita admisa
B mg - m 3 C
300 "00 "0 "0 "" 1"0 "0 100 0' 1 "
+e(it de %a care se ap%ica normaBHg-/C " " 0'1 1 0'" 0'" 1 1

1 10 3 " 10 3 " 10 3
BNC
0entru o2i,i de su%& e2primati in SO :

300 0' 3; ; = '99!6N ; ;00 300
0entru O2i,i de a,ot >OE e2primati in >O :

"00 1'3991 = ;'986009N; 600 "00
0entru $moniac:
"0 0'13;" = ;'986""N; 60 "0
0entru 1ompusi anorganici ga,osi ai c%oru%ui e2primati in h1%:

"0 0'0001 60 "0 = ;'993N;
0entru 1ompusi anorgatici ga,osi ai &%uoru%ui .32primati in hJ particu%e 'picaturi:

"" 0'0001 = "';99N; 6" ""
0entru 1ompusi organici (e2c%usi* 1h;):

1"0 0'30" = '9939N; 00 1"0
0entru 0ra&:
!0 0'6;3 = '3119N; 100 !0
0entru .eta%e gre%e. =ota%u% de 1d'hg'=% si compusii %or. =ota%u% de $s'Se'=e si compusii %or =ota%u% de 1o'1r'1u'Sn'.n'>i'0('S('[n si compusii %or :
198
1 0'000"6 0';99!N; 3 1 p C(Ai Cefi 8cmi# ; i =1 C ma2 i C(Ai
8cmi# ;' 8!6N
Am;alareD etichetareD conser-are si depo,itare

199
10.1 +eneralitati .arcarea' etic/etarea si am(a%area produsu%ui repre,inta u%time%e operatii care se rea%i,ea,a inaintea %i*rarii unui produs. 32ista si in acest ca, o serie de principii care stau %a (a,a rea%i,arii acestor acti*itati. Ambalaj- tota%itatea e%emente%or destinate cuprinderii sau in*e%irii unui produs sau ansam(%u de produse' in *ederea asigurarii ca%itatii si integritatii acestora in decursu% manipu%arii' depo,itarii' des&acerii si consumu%ui precum si pentru in%esnirea acestora. Accesoriu de ambalaj E materia% sau dispo,iti* destinat sa comp%ete,e sau sa preia une%e &unctii a%e am(a%aju%ui con&ectionat ( imo(i%i,area continutu%ui' amorti,area socuri%or' atensarea' inc/iderea' conso%idarea' identi&icarea am(a%aju%ui) &ara a constitui in*e%isu% de am(a%are a% produsu%ui. Junctii%e am(a%aje%or pentru a justi&ica &o%osirea %or sunt urmatoare%e: - &unctia de protectie: impotri*a pierderi%or cantitatice (e*aporare' &recare' pu%*eri,are' scurgere); impotri*a pierderi%or ca%itati*e (spargere' indoire' a%terare gust' cu%oare); impotri*a contaminarii mediu%ui. - Junctia de manipu%are: &aci%itarea operatiei de manipu%are; - &unctia de in&ormare: in&ormatii inscriptionate su( di&erite &orme pri*ind mar&a am(a%ata' instructiuni de transport' depo,itare' uti%i,are a acesteia si a am(a%aju%ui; in&ormatii pri*ind &irma producatoare' proprietaru% mar&ii' modu% de des&acere si intretinere' termenu% de *a%a(i%itate; in&ormatii despre modu% de transport si depo,itare' %ocu% de e2peditie si destinatia' ruta de transport; - &unctia de rec%ama: am(a%aju% constituie si contri(uie %a promo*area (rec%ama) produsu%ui am(a%at prin: &orma' cu%oare' gra&ica' ca%itatea materia%e%or. - &unctia de insumare: permite manipu%area cu usurinta a produsu%ui' su( &orma %ic/idda sau *rac' in cantitati mai mari; - &unctia de distri(utie: am(a%aje%e contri(uie %a comercia%i,area usoara a mar&uri%or' ajungandu-se %a *an,are prin intermediu% sisteme%or automate; - &unctia de recic%are: repre,entata prin aceea ca in con&ormitate cu noi%e norme de protectie a mediu%ui orice am(a%aj tre(uie con&ectionat dintr-un materia% care poate &i recic%at. 10.2 Am;alarea Jirma tre(uie sa asigure am(a%area' conser*area si identi&icarea produsu%ui sa asigure in mod continuu con&ormitatea cu cerinte%e' din momentu% primirii si pana %a %i*rarea %ui catre c%ient. 1ondiXii%e pe care tre(uie sW %e endep%ineascW materia%e%e uti%i,ate %a con&ecXionarea am(a%aje%or sunt: sW se pre%ucre,e ubor; sW nu &ie /igroscopice; sW permitW curWXirea bi de,in&ectarea &WrW deteriorWri;
00
sW nu &ie prea gre%e en raport cu masa produse%or am(a%ate; sW nu posede bi sW nu emane nici un &e% de mirosuri; sW nu reacXione,e cu produse%e am(a%ate; sW nu se de&orme,e en timpu% depo,itWrii bi transportu%ui; sW proteje,e produse%e de orice &e% de *WtWmWri; sW re,iste %a tensiuni%e bi ,druncinWturi%e din timpu% transportu%ui; mWrimea %or sW se armoni,e,e cu gradu% de perisa(i%itate a% produse%or am(a%ate bi sW &ie estetice. 1e%e mai entre(uinXate materia%e %a con&ecXionarea am(a%aje%or sunt: %emnu%' materia%e%e ce%u%o,ice' materia%e%e p%astice' meta%u%' materia%e%e comp%e2e' stic%a' materia%e au2i%iare. Uada am(a%aj tip + $0JU 1:
=a(e% 10. .1
1aracteristici: U#180 mm %#180mm /#80 mm Uada este e2ecutata din %emn ?rosime 0.J.U. :;mm ?rin,i%e de %emn :;02;0
/urata de 4olosire: 11 ani Am;alare: Uada de %emn )ransport: 1J) 3tic/eta ce se *a ap%ica pe am(a%aj este de tipu%: /epo,itare : con&orm documentatiei de insotire Cupla4 du!lu dintat Cod C//>2>N>50
Str. >u&aru%ui Sector 6' Iucuresti =e%.: 0 1-3 !";3;
/ata: !-01- 009 Lot: @4 1"1-1!8
01
10.9 $anipulare si depo,itare produse 4inite .anipu%area produse%or &inite intre operatii%e de inspectie &ina%a si am(a%are se &ace de catre operatori cu ajutoru%' carucioare%or sau a containere%or. +upa am(a%are produse%e sunt predate de catre operatorii care %e-au am(a%at sau motosti*uitorist dispeceru%ui pentru am(a%area &ina%a. +epo,itarea produse%or &inite se &ace in spatii specia% amenajate. 8n ca,u% e2pirarii perioadei garantate pentru protectia anticoro,i*a a produse%or &inite depo,itate +irectoru% Uogistica in&ormea,a +irectoru% 0roductie despre necesitatea repetarii operatii%or de spa%are si protectie anticoro,i*a pentru produse%e respecti*e.
%&#$#0A&"A %&#/('(L( 11.1 %romo-area produsului Odata produsu% &a(ricat' pentru ca in*estitia sa &ie recuperata si mai mu%t decat atat' &irma sa poata o(tine si un pro&it' produse%e sa%e tre(uie sa se *anda pe piata.Uucru% acesta nu este de mu%te ori &oarte simp%u' imp%icand si niste costuri sup%imentare' de mu%te ori semni&icati*e si re&%ectate intr-o masura *i,i(i%a in pretu% de *an,are. +e aceea' produse%e tre(uiesc promo*ate in asa numite%e companii de pu(%icitate: { pre,entarea produsu%ui in cadru% unor spoturi pu(%icitare' %a radio sau te%e*i,iune; { pre,entarea produsu%ui in di*erse demonstratii e&ectuate %a sediu% potentia%i%or c%ienti; { pre,entarea produsu%ui in cadru% targuri%or si e2po,itii%or; { pre,entarea produsu%ui prin intermediu% p%iante%or si a&ise%or pu(%icitare; { pre,entarea produsu%ui in cadru% re*iste%or de specia%itate; { pre,entarea produsu%ui pe internet; { e%a(orarea unor o&erte de pret promotiona%e. 32ista pe piata insa si asa numite%e produse ccare se *and singureS' produse care se *and prin imaginea &irmei creata de-a %ungu% ani%or' prin serio,itatea &irmei si pastrarea unui ina%t grad ca%i&icati* a% tuturor produse%or anterioare. 8mp%ementarea strategiei de marHeting este un proces di&ici%' ce se rea%i,ea,a printr-un comp%e2 de actiuni practice' ce se re&%ecta *i,iunea organi,atiei cu pri*ire %a moda%itati%e concrete de atingere a o(iecti*e%or sta(i%ite' concentrata in notiunea de mar4eting+ .ai departe *om pre,enta doua concepte noi de marHeting pe care %e *om &o%osi pentru promo*area si *an,area produsu%ui c 1up%aj du(%u dintatS 11.1.1 Conceptul de $arCeting direct 8n opinia majoritatii specia%isti%or in marHeting direct' organi,area si promo*area in practica a unei companii presupune parcurgerea a sapte etape principa%e: 1. imp%antarea: trimiterea de mesaje de mai%ing ( scrisori)' cata%oage; . de&risarea: - constituirea de &isiere; - cumpararea de &isiere; - inc/rierea de &isiere; - segmentarea &isiere%or; - cupoane 5 presa' (us-mai%ing;
03
3. 0rospectarea: ca%i&icare (cererea potentia%i%or c%ienti) o(tinere inta%nire - cerere in&ormatii sup%imentare; in&ormatii-g/id mai%ing ;. negocierea: trimitere de*i,' proiecte' recomandari curier' &a2 ".*an,are *an,are %a distanta ser*icii de comanda mu%tio-optiuni; 6.urmarire: ape% %a curtoa,ie ser*icii consumator anc/ete de satis&actie *an,ari comp%ementare !.&ide%i,area: c%u(uri de c%ienti ser*icii nconsumator c%ienti-prieteni 11.2 Anali,a contractului Jirma tre(uie sa sta(i%easca si sa mentina proceduri%e sta(i%ite pentru ana%i,a contractu%ui si pentru coordonarea acestor acti*itati. 8n genera% proceduri%e tre(uie sa &ie documentate si sa identi&ice persoane%e care sunt responsa(i%e cu acti*itati%e de ana%i,a a contractu%ui. Anali%a 8naintea pre,entarii unei o&erte sau acceptarii unei comen,i' o&erta sau contractu% tre(uie ana%i,ate de &irma pentru a se asigura ca: cerinte%e sunt de&inite adec*at (&ie in scris- &ie *er(a%) si sunt con*enite inaintea acceptarii; di&erente%e dintre o&erte si contract si - sau comanda sunt so%utionate; &irma are capacitatea de a satis&ace conditii%e contractu%ui sau a%e comen,ii;
Jirma nu tre(uie sa accepte comen,i pe care nu are capacitatea &i,ica sau nu este capa(i%a de a %e indep%ini. $ceasta inseamna ca procese%e si metode%e' persona%u% si ca%i&icarea' te/nici%e de inspectie si
0;
testare tre(uie sa &ie adec*ate pentru a indep%ini cerinte%e speci&icatii%or. $ceasta este deose(it de un produs rea%i,at %a comanda. =oate comen,i%e tre(uie sa ai(e scrise toate deta%ii%e re&eritoare %a ca%itatea produsu%ui; acestea se pot re&eri %a cota%oage' (rosuri etc.' unde acestea e2ista si pre,inta speci&icatii%e necesare pentru produs. +esi nu este o cerinta speci&ica standardu%ui' &irma tre(uie sa de&ineasca punctu% de %a care o comanda este acceptata. 3ste necesar sa se con&irme comen,i%or &ie *er(a%' in timpu% primirii acestora' &ie in scris' aste&e% incat neinte%egeri%e sau erori%e sa poate &i re,o%*ate. +aca e%e sunt con&irmate *er(a%' deta%ii%e respecti*e tre(uie sa &ie inregistrate. +eta%ii%e pri*ind ca%itatea pot sa inc%uda si a%te e%emente decat produsu% propriu-,is' cum ar &i cantitati' termene de %i*rare' pret' conditii de p%ata etc.' si tre(uie sa &ie de asemenea speci&icate. 8n ca,u% unor comen,i repetate sau a% unor contracte cadru in dereu%are' sunt necesare ana%i,e periodice pentru a se asigura ca &irma are capacitate continua de a &urni,a si rea%i,a produse%e con&orm speci&icatii%or. (odificarea contractului Jirma tre(uie sa identi&ice in proceduri%e de ana%i,a a contractu%ui' modu% in care se &ace o modi&icare si cum este transmisa in&ormatia u%terior ce%or%a%tor &unctii imp%icate. )nregistrari 8nregistrari%e ana%i,e%or tre(uie sa &ie pastrate.=oate ana%i,e%e contracte%or tre(uie sa &ie documentatte si autori,ate de persoane cu responsa(i%itati (ine de&inite.3ste necesar sa se poata *eri&ica ana%i,e%e care au a*ut %oc' si sa se a&%e daca persona%u% corespun,ator a &ost in&ormat prin cana%e%e de in&ormare sta(i%ite. 1opii a%e unor con*entii etc.' re&eritoare %a ana%i,a contractu%ui *or &ace parte din inregistrari%e ca%itatii.
#rgani,area actiunilor de montareD pro;a si predare a produsului

0"
8nainte de %i*rarea %otu%ui de produse' &urni,oru% *a instrui 3-" mecanici ai c%ientu%ui in &a(rica' ast&e% incat acestia sa cunoasca ro%u%' componenta' &unctionarea' asam(%area si de,asam(%area produsu%ui. $cest instructaj *a tine " ,i%e %ucratoare' &ina%i,andu-se cu un scurt te2t practic. +aca instructoru% considera ca mecanicii nu au asimi%at cunostinte%e necesare instructaju% se *a repeta. +easemeni &urni,oru% *a pune %a dispo,itia c%ientu%ui documentatia te/nica de e2p%oatare si de intretinere a produsu%ui. Ori de cate ori *a &i ne*oie &urni,oru% se angajea,a sa asigure asistenta necesare. 8n ce%e ce urmea,a *om enumera puncte%e importante in ceea ce pri*este intretinerea si e2p%oatarea produsu%ui. 8ntretinerea: 1-curatirea e2terioara saptamana% - *eri&icarea ungerii 3- saptamana% se *eri&ica cu c/eia dinamometrica suru(uri%e 32p%oatarea: 1-se &ace con&orm documentatiei te/no%ogice - se *a uti%i,a u%ei cu *asco,itatea speci&icata in cartea te/nica 3-turatia ma2ima este de 1"00 rot-min
06
S3)48188 +70$ 4$>[$)3

$*and in *edere ca acti*itatea de ser*ice este o cerinta contractua%a' &irma sta(i%este si pastrea,a proceduri documentate pentru e&ectuarea si *eri&icarea acti*itatii de ser*ice' aste&e% incat sa se satis&aca cerinte%e speci&icate. Standardu% este de asemenea ap%icat pentru asistenta prestata cu oca,ia ser*ice-u%ui' inc%usi* asistenta te/nica' asigurarea cu piese de sc/im(' timp de raspuns etc.' si tre(uie sa e2iste proceduri pentru a *eri&ica ca rea%i,area ser*ice-u%ui si asistenta acordata sunt con&orm cu cerinte%e. 8nsta%area si ser*ice-u% produse%or &irmei sunt rea%i,ate con&orm proceduri%or: proceduri de insta%are; proceduri de intretinere; proceduri de reparatie; proceduri de inregistrare si dirijare a so%icitari%or; cerinte%e ec/ipamentu%ui; re&erinte %a proceduri de eta%onare; standarde pentru timpii de raspuns ai ingineru%ui; standarde de reparatie; re&erinte te/nice; re&erinte pentru piese de sc/im( si %iste de accesorii. $sigurarea ca aceste proceduri sunt respectate re*ine in sarcina directoru%ui te/nic si a manageru%ui de ser*ice. 8n ca,u% produsu%ui c1up%aj du(%u dintatS ,one%e cu pro(a(i%itate mare de aparitie a de&ectari%or: roata dintata a (utucu%ui; ar(ore%e; roata dintata a mansonu%ui dintat $ctiuni%e necesare repararii produsu%ui in ca,u% aparitiei de&ectari%or mentionate mai sus: reconditionarea; in%ocuirea ar(ore%ui.
0!
S1O$=3)3$ +8> 7[
0o%itica industria%a a companiei tine cont de &aptu% ca o c de,*o%tare dura(i%aS nu *a putea &i rea%i,ata &ara acti*itati &oarte e&iciente de protejare a resurse%or primare si de reuti%i,are a ce%or secundare. 8n acest sens compania noastra acorda o mare importanta .anagementu%ui de mediu. 0ana %a g%o(a%i,area economiei mondia%e' a%te numeroase pro(%eme de mediu au de*enit g%o(a%e: distrugerea stratu%ui de o,on' inca%,irea *remii si p%oi%e acide. 0ractica recic%arii meta%e%or ne&eroase este pri*ita cu tot mai mu%ta responsa(i%itate. )ecic%area meta%e%or ne&eroase este cea mai matura si mai de,*o%tata dintr toate industrii%e de recic%are. 7n %ucru &oarte important pentru industria de recic%are este crearea de noi %ocuri de munca' si imp%icit o crestere a ni*e%u%ui de trai. 0entru a sustine acti*itatea de recic%are' in compania noastra sunt amenajate cosuri specia%e pentru recic%area tuturor materia%e%or ce re,u%ta ca deseu in urma &o%osirii omu%ui a di&erite produse si aici putem da cate*a e2emp%e ca: /artie' cutii de conser*e' etc.
08
I8IU8O?)$J83 1. ?/eorg/e $m,a' ?a(rie% .arius +umitru' 4iore% )andasu: =e/no%ogia materia%e%or' *o%. 8' 3ditura =e/nica' Iucuresti' 1999. . ?/eorg/e $m,a' +an >itoi' 1%audia Iorda' .arce% 0%esca' 1ata%in $m,a: $sc/ierea si microasc/ierea materia%e%or' 3ditura Iren' Iucuresti' 1999. 3. ?/eorg/e $m,a' 1ata%in $m,a: 0rocese de operare' *o%. 8' 3ditura Iren' Iucuresti' 001. ;. ?/eorg/e $m,a: 0rocese de operare' *o%. 88' 3ditura Iren' Iucuresti' 001. ". 3. Iote,' c1inematica masini%or une%teS' 3ditura =e/nica' Iucuresti' 1961. 6. 4%ase' $.: c=e/no%ogii de pre%ucrare pe strunguriS' 3ditura =e/nica' Iucuresti' 1989. !. .i/ai 4oicu' 8rina Se*erin: c8ngineria ca%itatiiiS' 3ditura 3conomica' Iucuresti' 000. 8. .arieta O%aru: c.anagementu% ca%itatiiS' 3ditura 3conomica' Iucuresti' 1999. 9. $ure% Iragaru: c0roiectarea dispo,iti*e%orS' *o%. 8' 3ditura =e/nica' Iucuresti' 1998. 10. .iHe .irams' 0au% .c3%/eron: c1eti&icare 8SO 9001' 3ditura =eora' Iucuresti' 1999. 11. 8oana 1onstantin +ima' .onica 4iorica >ede%cu: c .anagement industria%S' 3ditura >ationa%' Iucresti' 000. 1 . ^^^ S) 3> 8SO 9001: 001: cSisteme de management a% ca%itatii. 1erinteS 13. ^^^ S) 3> 8SO 1000": 1991:S.anageemntu% ca%itaiti 5 ?/id pentru p%nuri%e ca%itatiiS 1;. ^^^ .anua%u% ingineru%ui mec/anic' editura =e/nica' Iucuresti' 1998. 1". hussein ?/eorg/e' =udose .i/ai%: S+esen te/nicS ' 3ditura +idactica si pedagogica' Iucursti' 19!3. 16. >ote de curs 5 0ro&. dr. ing. .i/ai $%e2andrina 1!. >ote de curs 5 0ro&. dr. ing. +umitru ?a(rie% .arius 18. >ote de curs 5 1on&. dr. ing. Se*erin 8rina 19. >ote de curs 5 1on&. dr. 4oicu%escu 8one%ia.
09

Licenta Oana Continuare

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Licenta Oana Continuare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Calculul erorilor de orientare Operatia nr. 1 : Strunjire de degrosare Erorile admisibile: - pentru cota 98 mm; oa (160) = 0.3 0. 9 = 0.08!

! mm Erorile caracteristice:pentru celelalte operatii este :

oc ("8) = oc ( 98) = (160) =

3 2C # 0'!" 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a %ui J c ' re,u%ta:

L 1.1 L 1.08 L 1 L 0.9" L 0.9 L 0.93 L 1. ; L 0.9 # 1 9.! da>

5+ Calculul momentului de aschiere +eterminarea momentu%ui de asc/iere . as se &ace cu re%atia:

'ec ' as 'real 'as

3 2C # 0'!" 8ntroducand *a%ori%e in &ormu%a &ortei de asc/iere' re,u%ta:

6 nr 88 800 = = 0 .8!Bm - minC 1000 1000

" + ;erificarea puterii de aschiere

2c ;real 'as 6000

>orma de timp > T [min] 16.3 !8 1 .8;8 1 .9 "" 13.6 "3

)etri(utia B%ei-oraC 38 "00 38 800 ;0 00 ;0 "00

Strunjire de degrosare Strunjire de &inisare )ecti&icare de degrosare )ecti&icare de semi&inisare

$ria uti%aju%ui Bm 2 ] ." ." . 0 . 0

0.06"8"" 100 = "."8"N 1 0.10918; = 100 = 1.091N 1 0.083189 = 100 = 8.318N 1

1oe&icientu% de incarcare a% %iniei de &a(ricatie Hin' U se ca%cu%ea,a cu re%atia:

;."!3! 100 = 91.;!9N "

1s # 3; !!1.0"8666 B%ei-(ucC 1/e%tuie%i%e indirecte 1ind se determina cu re%atia:

E8APE: a) primirea temei si indicarea tipu%ui de dispo,iti*:

1a%cu%u% masei &inite: $*em: m#36;;8;.;1! 2 !.8 2 10 6 # .8; @g

b) EVIDENTIEREA CONDITIILOR Tabel:6.5.12.1

/e unde re,ult3 2 din desen din desen din desen

11# Y11 (ZZEO[) 1 # Y13 (ZZEO\) 13#Y1; (]EO[)

:13 (O,) :13 (O,) :13 (O,)

=a(e%:6.".1 .3 Sim(o%i,area supra&ete%or de re&erinta Supra&ata de Sim(o% re&erinta

S 3 >). =O=$U # ^6^ # ;

=a(e%:6.".1 .;-SO=0 >r Supra&ata de crt re&erinta 8

Supra&ata de re&erinta 888

+eterminarea erori%or de orientare admisi(i%e si caracteristice

" 6 #arctg(j1-6")#0.03"#000 *0#+ ** .(2Ti0,Tp(2x0#02$,'('#0$0mm(' 00#3 **

>). SO0= 1 3 ; " 6 ! 8 9 10

0031* 0031* 0031* 0031* 0031* 0031* 0031* 0 0 0

>7 >7 >7 +$ >7 +$ >7 >7 +$ +$

>7 >7 >7 +$ >7 +$ >7 >7 +$ +$

6eterminarea forAelor de reglare

&orXa de reg%are necesarW

unde: H # coe&icient de siguranXW H # FF '" a%eg H #

8pote,a 3 piesa sa nu se rastoarne de pe rea,em.

Sp # ( 2 1 0.86)-11# 109! >

0 := 1& + & H&

C; 6 %; 'c = m' 3; 4; [ m - min ] #;3.6(10)12 (0. )0.8 2 0.!3 #1 0.86 > 8 s

8.9 9 0.; 0."8 18

0.19 0.! m min

# 2 1 0.86 2 (10-11) # 19.!" >

8pote,a 3: 0iesa sW nu se rasuceasca. S)#ma2 ()01''S0 'S03) Sp# 19.!;" >

1a%cu%e de re,istenXW *eri&icarea tijei motoru%ui %a so%icitarea de tracXiune

A = 3!'" 10 = ;103'!1mm 6 6 2 = ; 1013 " A 10 = ; 1013 " ;103'!1 10 = 1663' 3 0

1663' 3 = 1;'!10 - mm 6 = ;10 0 - mm (materia%u% tijei este 10.o1r"0)

cum t < a tija motoru%ui re,istW %a so%icitarea de tracXiune.

2 f = 0 = B = m g = 0'1" 8'3 9'81 = 1 ' 10

2 f =1 ' 10 < 61';6 0 = 2arc

arcuri%e au &ost (ine a%ese.

*eri&icarea (o%Xuri%or *eri&icarea %a so%icitarea de stri*ire

as = 0'3 C = 0'3 90 = 8! 0 - mm unde: J 5 &orXa de abc/iere

s = 0';; 0 - mm < 8! 0 - mm = as (o%Xuri%e re,istW %a so%icitarea de stri*ire. *eri&icarea %a so%icitarea de &or&ecare

f = 19'06 0 - mm < 1;" 0 - mm = a f (o%Xuri%e re,istW %a so%icitarea de &or&ecare.

$1=848=$=8 +3 8>S031=83 S8 1O>=)OU

Starea supra&ete%or 0re%ucrari (une

== >itrurare ionica 0.1"-0. "mm

..2 Anali,a produsului

.ateria%u% nu urmea,a &orma de matitare

+=13 S=$S !8 !9 +=9 S=$S !8 !9 +=31 S=$S !8 !9

)upturi in consistenta materia%u%ui

" 6 #arctg(j1-6")#0.03"#000 *0#+ .(2Ti0,Tp(2x0#02$,'('#0$0mm(' 00#3

eri&icarea (o%Xuri%or eri&icarea %a so%icitarea de stri*ire

s = 0';; 0 - mm < 8! 0 - mm = as (o%Xuri%e re,istW %a so%icitarea de striire. eri&icarea %a so%icitarea de &or&ecare