Martin Heidegger Introducere in Metafizica

PARADIGME
Traducerea acestei cri este publicat cu sprijinul INTER NATIONES, Bonn
Martin Heidegger
INTRO !"ERE #N META$I%I"&

Traducere din ger'an de (ABRIE) )II"EAN! *i THOMAS +)EININ(ER
H!MANITAS
Supracoperta IOANA RA(OMIRES"! MAR ARE
j-
escrierea "I, a Bibliotecii Naionale HEI E((ER, MARTIN Introducere -n 'eta.i/ic 0 Martin Heidegger1 trad23 (abriel )iiceanu, T4o'as +leininger 5 Bucure*ti3 Hu'anitas, 6777 89: p21 8: c'2 5 ;,aradig'e< Tit2 orig2 ;ger<3 Ein.ii4rung in die Metap4=si>2 ISBN 7?@5895 :87A5A I2 )iiceanu, (abriel ;trad2< II2 +leininger, T4o'as ;trad2< MARTIN HEI E((ER Einfiihrung in die Metaphysik der Ein/elausgabe Bon Einfiihrung in die Metaphysik: MaC Nie'e=er Derlag, Tiibingen 67E@, A2 Au.lage 67?F G H!MANITAS, 6777, pentru pre/enta Bersiune ro'Hneasc ISBN 7?@5895:87A5A
NOT& AS!,RA E IIIEI

Aceast Bersiune are la ba/ Bolu'ul Einfiihrung in die Metaphysik din Martin Heidegger, Gesamtausgabe, BHnd A:, $ran>.urt a' Main, Dittorio +loster'ann, 679@2 "i.rele 'arginale -n parante/e drepte indic paginile acestei ediii2 )ucrarea a .ost conceput sub .or'a unei prelegeri pe care Heidegger a inut5o -n se'estrul de Bar al anului 67@E la !niBersitatea din $reiburg2 ,ri'a ei tiprire s5a .cut -n 67E@, c-nd Heidegger a -ncredinat5o editurii MaC Nie'e=er2 Actuala traducere ro'Hneasc ur'ea/ -n linii 'ari ec4iBalenele stabilite de aceea*i ec4ip de traductori cu oca/ia publicrii celorlalte dou Bolu'e 4eideggeriene -n li'ba ro'Hn3 Originea operei de art ;6798, reeditat -n 677E< *i Repere pe drumul gndirii ;679?<2 Nu a' socotit de aceea potriBit s relu' indeCul de concepte a.lat -n aceste Bolu'e2 Se'nal' dou di.erene 'ai i'portante3 das Vorhandene este tradus aici cu Jceea ce este si'pl pre/enK, J.iinarea si'plu pre/entK ;-n loc de Jrealitatea ne'ijlocitK din Bolu'ele anterioare<, iar das a!sein este redat de ast dat, cu un plus de eCplici5tare interpretatiB, prin J.aptul5de5a5.i5loc5priBilegiat5al5 des5c4ideriiK ;*i nu prin J.iina5-n5desc4isK, ca p-n acu'<2 Traductorii doresc s 'ulu'easc doa'nei Mria AleCe *i do'nului "tlin "ioab pentru druirea cu care s5 au i'plicat -n operaia .inal de traBersare a teCtului original -n paralel cu cel ro'Hnesc2
"!D#NT #NAINTE
Scrierea aceasta red teCtul prelegerii redactate co'plet *i care a .ost inut, sub acela*i titlu, la !niBersitatea din $reiburg i' Brisgau, -n se'estrul de Bar al anului 67@E2 "eea ce a .ost rostit nu 'ai Borbe*te de-ndat ce a trecut -n tipar2 ,entru a -nlesni lectura, .ra/ele 'ai lungi au .ost seg'entate, paragra.ele s5au -n'ulit, repetiiile au .ost supri'ate, erorile au .ost -ndreptate, ceea ce era i'precis a .ost clari.icat1 ni'ic -ns din toate acestea nu a afe"tat n #reun fel "on$inutul te%tului& "uBintele puse -n parante/e au .ost scrise odat cu redactarea teCtului2 In sc4i'b, re'arcile adugate -n anii ur'tori au .ost puse -ntre parante/e drepte2 ac Brea s -neleag 'otiBul pentru care cuB-n5tul J'eta.i/icK se a.l -n titlul acestei prelegeri *i, deopotriB, sensul -n care este el .olosit, cititorul Ba trebui s parcurg -n prealabil calea pe care prelegerea -ns*i o desc4ide2
"A,ITO)!) #NT#I
#NTREBAREA $!N AMENTA)& A META$I%I"II L 62 ntrebarea ' e "e este de fapt fiin$are (i nu, mai "urnd, nimi" ) * repre+int, potri#it rangului ei, prima dintre ntrebri, deoare"e ea este "ea mai #ast, "ea mai adn" (i ntrebarea originar prin e%"elen$ e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic M Iat -ntrebarea2 ,ese'ne c nu este o -ntrebare de r-nd2 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK N iat -n 'od Bdit pri'a dintre toate -ntrebrile2 ,ri'a, desigur, nu -n ordinea unei succesiuni te'porale a -ntrebrilor2 e5a lungul 'ersului lor istoric prin ti'p, oa'enii, .iecare -n parte *i, deopotriB, popoarele -*i pun o 'uli'e de -ntrebri2 Ei c-ntresc *i cercetea/ *i eCa'inea/ tot .elul de lucruri p-n s ajung la -ntrebarea J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'icMK2 Muli nici nu ajung Breodat la aceast -ntrebare, dac aceasta -nsea'n nu doar s au/i sau s cite*ti ca atare interogaia respectiB, ci3 s -ntrebi -ntrebarea, adic s o -n.ptuie*ti, s o pui, s5i dai silina de a te a*e/a -n ori/ontul interogrii acesteia2 Oi totu*iP $iecare este atins o dat, ba poate c4iar -n repetate r-nduri, de puterea ascuns a acestei -ntrebri, .r s priceap prea bine ce anu'e i se -nt-'pl2
[3]
10
-ntr5un 'o'ent de 'are de/ndejde, de pild, c-nd tinde s dispar din lucruri -ntreaga lor greutate *i c-nd .iecare sens se -ntunec N -ntrebarea aceasta rsare2 ,oate c ea nu se .ace au/it dec-t o dat, ase'enea unui dangt de clopot -nbu*it, care Bine s rsune -n interiorul asein!ului pentru a se stinge apoi treptat, -ntr5o jubilare a ini'ii, -ntrebarea aceasta este pre/ent, deoarece acu' toate lucrurile se presc4i'b *i ne stau parc pentru -nt-ia dat -n preaj' eCact, ca *i c-nd a' putea 'ai cur-nd s pricepe' c ele nu s-nt, dec-t c s-nt *i c s-nt -n .elul -n care s-nt2 -ntr5o stare de plictiseal, -ntrebarea aceasta este iar*i pre/ent1 c-nd ne a.l' la .el de departe de de/ndejde *i de jubilaia QAR ini'ii, -ns cotropii .iind de pustiul pe care -l aduce cu sine preaobi*nuitul struitor al .iinrii *i care .ace s ne apar indi.erent .aptul c .iinarea este sau nu N se .ace au/it din nou -ntr5un c4ip speci.ic -ntrebarea 3 de ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic M Nu'ai c aceast -ntrebare .ie c e pus anu'e, .ie c nu e recunoscut ca -ntrebare, trec-nd prin asein!ul nostru ase'enea unei adieri1 .ie c ne -ncole*te, .ie c, di'potriB, poate .i, sub
un preteCt sau altul, -ndeprtat *i -nbu*it N .apt 4otr-t r'-ne c ea nu este niciodat -ntrebarea pe care, -n ordine te'poral, o pune' pri'a2 -ns ea este pri'a -ntrebare -ntr5un alt sens N *i anu'e potriBit rangului ei2 Acest lucru poate .i l'urit -n trei c4ipuri distincte2 -ntrebarea J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'icMK repre/int pentru noi, potriBit rangului ei, pri'a dintre -ntrebri -n sensul c ea este cea 'ai Bast, apoi cea 'ai ad-nc, -n s.-r5*it c ea este -ntrebarea originar prin eCcelen2
#NTREBAREA $!N AMENTA)& A META$I%I"II
66 -ntrebarea aceasta are deci cuprinderea cea 'ai Bast2 Ea nu se opre*te -n preaj'a nici unei .iinri anu'e2 Ea cuprinde -ntreaga .iinare *i aceasta -nsea'n nu nu'ai ceea ce, -n clipa de .a, este pre/ent -n sensul cel 'ai larg, ci de ase'enea tot ceea ce a .ost c-ndBa precu' *i ceea ce Ba .i de acu' -nainte2 o'eniul -ntrebrii acesteia -*i are 4otarul acolo unde -ncepe .iinarea care nu este de.el *i nicic-nd, deci acolo unde -ncepe ni'icul2 Tot ceea ce nu este ni'ic cade sub aceast -ntrebare, -n cele din ur' c4iar *i ni'icul -nsu*i1 dar nu pentru c el ar .i ceBa, o .iinare N de Bre'e ce Borbi' despre el N, ci pentru c el JesteK ni'icul2 "uprinderea -ntrebrii noastre este att de Bast, -nc-t noi nu s-nte' niciodat -n stare s trece' dincolo de aceast cuprindere2 -ntrebarea aceasta nu Bi/ea/ cutare sau cutare .iinare *i nici, trec-ndu5le -n reBist pe r-nd, toate .iinrile, ci din capul locului -ntreaga .iinare sau, cu' Bo' spune pornind de la 'otiBe pe care le Bo' l'uri 'ai t-r/iu, .iinarea -n -ntregul ei ca atare2 $iind -n acest c4ip cea 'ai Bast, -ntrebarea aceasta este, apoi, cea 'ai ad-nc3 e ce este de .apt .iinare222 M J e ceK, Brea s spun3 care este te'eiul M din care te'ei proBine .iinarea M pe ce te'ei st .iinarea M spre ce te'ei coboar .iinarea M -ntrebarea nu are -n Bedere unul sau altul dintre aspectele .iinrii, ce anu'e, -ntr5o -'prejurare sau alta, aici *i acolo, este *i cu' este alctuit, prin ce poate .i 'odi.icat, la ce poate .i .olosit *i altele ase'enea2 Interogarea caut te'eiul pentru .iinare, -n 'sura -n care ea este .iintoare2 A cuta te'eiul ,den Grund su"hen- -nsea'n3 a ptrunde p-n la te'ei obin-ndu5l ,ergriinden-& Orice lucru despre care -ntreb' este raportat, prin -ntrebare, la te'eiul su2 Nu'ai c, prin .aptul c se -ntreab, r'-ne o proble'
[5]
./
desc4is dac te'eiul este unul care -nte'eia/ cu adeBrat, unul care obine -nte'eierea ,Griindung-, deci un te'ei originar ,0r!grund-, sau dac, di'potriB, te'eiul re.u/ o -nte'eiere, dac este un .r5de5te'ei ,1b!grund-& Sau dac te'eiul nu este nici una, nici alta, ci nu .ace dec-t s dea o aparen poate necesar a -nte'eierii, .iind ast.el un ne5te'ei ,0n! grund-& Oricu' ar .i, -ntrebarea caut deci/ia la niBelul te'eiului care -nte'eia/ .aptul c .iinarea este .iintoare "a o atare .iinare care este ea2 Aceast -ntrebare care pune -n joc Jde ceK5ul ,diese 2arum!frage- nu caut cau/e ale .iinrii care s .ie de acela*i tip cu ea *i care s se situe/e pe acela*i plan cu ea2 Aceast -ntrebare care pune -n joc Jde ceK5ul nu se 'i*c pe cine *tie ce plan sau supra.a, ci ptrunde p-n -n do'eniile a.late Jla te'elieK *i anu'e p-n -n str.undul ulti', p-n la li'ita ulti'1 ea st departe de orice supra.a *i de orice ne-nse'nat ad-nci'e, tin/-nd ctre ad-nci'ea -ns*i1 .iind cea 'ai Bast, ea este, deopotriB, dintre toate -ntrebrile ad-nci, cea 'ai ad-nc2 $iind cea 'ai Bast *i cea 'ai ad-nc -ntrebare, ea este, -n s.-r*it, -ntrebarea originar prin eCcelen2 "e Bre' s spune' cu asta M ac g-ndi' -ntrebarea noastr -n -ntreaga cuprindere a ceea ce ea Bi/ea/ prin -ntrebare, *i anu'e .iinarea ca atare -n -ntregul ei, atunci lesne surBine ur'torul lucru3 -n ca/ul acestei -ntrebri ne .eri' -n 'od struitor de orice aparte *i singular .iinare -n calitatea ei de cutare sau cutare .iinare2 ABe' -n Bedere, -ntr5adeBr, .iinarea -n -ntregul ei, -ns .r nici o pre.erin anu'e2 Nu'ai o singur .iinare se i'pune ne-ncetat *i struie -n c4ip straniu -n -ntrebarea aceasta3 oa'enii, cei care pun -ntrebarea2 Oi totu*i nu despre o .iinare aparte *i singular trebuie s .ie Borba
6@
-n aceast -ntrebare2 -n cuprinderea ne'rginit proprie -ntrebrii, orice .iinare -nsea'n la .el de 'ult2 !n ele.ant din cine *tie ce jungl a Indiei este la .el de .iintor ca oricare proces de ardere c4i'ic de pe planeta Marte sau ca orice altceBa2 e aceea, dac -'plini' cu adeBrat -ntrebarea J e QFR ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK -n sensul ei interogator, atunci trebuie s renun' la a pune 'ai presus orice alt .iinare, oric-t de singular, .ie aceasta c4iar o'ul2 "ci, la ur'a ur'elor, ce este aceast .iinare M S ne -nc4ipui' o clip p'-ntul cu.undat -n i'ensitatea -ntunecat a spaiului cos'ic2 Ast.el priBit, el este un 'inuscul .ir de nisip, iar p-n la ur'torul ase'enea lui se -ntinde pe un >ilo'etru *i 'ai bine N Bidul1 pe supra.aa acestui 'inuscul .ir de nisip trie*te o gloat bui'ac, t-r-ndu5se de5a Bal'a, pas'ite de ani'ale inteligente, care pentru o clip au inBentat cunoa*terea ;c.2 Niet/sc4e, espre ade#r (i min"iun ntr!un n$eles e%tramoral, 69?@, 3ostume-& Oi ce -nsea'n durata unei Biei o'ene*ti -n raport cu 'ilioanele de ani pe care ti'pul le des.*oar -n 'ersul lui M Nici 'car /B-cnirea unei clipe1 adierea unei respiraii, abia2 In interiorul .iinrii -n -ntregul ei nu pute' a.la nici o -ndreptire pentru a pune 'ai presus toc'ai a"ea .iinare pe care o nu'i' o' *i creia din -nt-'plare -i aparine' noi -n*ine2 -ns -n 'sura -n care .iinarea -n -ntregul ei este pus Breodat -n a'intita -ntrebare, apare totu*i o relaie priBilegiat, toc'ai pentru c ea este unic -n .elul ei, -ntre interogare *i .iinarea -n -ntregul ei, totodat -ntre aceasta *i interogare2 "ci prin aceast interogare, .iinarea -n -ntregul ei este desc4is, acu' 'ai -nt-i, "a o atare fiin$are *i -n direcia te'eiului ei posibil, .iind totodat
6A
inut desc4is -n actul interogrii2 ,unerea autentic a acestei -ntrebri nu este, -n raport cu .iinarea ca atare -n -ntregul ei, o -nt-'plare oarecare ce surBine -n cadrul .iinrii, ase'enea, de pild, cderii stropilor de ploaie, -ntrebarea care pune -n joc Jde ceK5ul iese -n -nt-'5pinarea .iinrii -n -ntregul ei, ie*ind ast.el -n a.ara acesteia, c4iar dac niciodat pe de5a5ntregul2 -ns toc'ai prin aceasta interogarea dob-nde*te o e'inen2 -n 'sura -n care interogarea iese -n -nt-'pinarea .iinrii -n -ntregul ei, .r -ns s se desprind de ea, ceea ce este -ntrebat -n -ntrebare se -ntoarce asupra interogrii -nse*i2 e ce Jde ceK5ul M In ce anu'e -*i a.l te'eiul -ntrebarea -ns*i care pune -n joc Jde ceK5ul, -ntrebarea aceasta care are a'biia s a*e/e .iinarea -n -ntregul ei -n propriul Q?R ei te'ei M Oare acest Jde ceK ca interogare priBitoare la te'ei Bi/ea/ doar un te'ei proBi/oriu, ast.el -nc-t trebuie s cut' tot o fiin$are ca te'ei M Nu cu'Ba aceast Jpri'K -ntrebare nu este totu*i, potriBit rangului ei, Jpri'aK dac o raport' la rangul interior al -ntrebrii priBitoare la .iin *i la di.eritele ei iposta/e M !n lucru -ns este clar3 indi.erent dac -ntrebarea J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK este pus sau nu, acest .apt nu a.ectea/ cu ni'ic .iinarea -ns*i2 ,lanetele -*i ur'ea/ oricu' traiectoria *i oricu' seBa Bieii curge -n plante *i ani'ale2 -ns da" aceast -ntrebarea e pus, atunci -n interogarea aceasta, -n ca/ul c ea este -ntr5adeBr -'plinit, surBine -n c4ip necesar, pornind toc'ai de la ceea ce este -ntrebat *i cercetat, o retroacie asupra interogrii -nse*i2 e aceea, aceast interogare nu e de.el -n sine -ns*i un de'ers oarecare, ci o -nt-'plare priBilegiat, pe care o nu'i' o sur#enire ,Ges"hehnis-&
#NTREBAREA $!N AMENTA)A A META$I%I"II
6E
Aceast -ntrebare *i toate -ntrebrile care -*i a.l -n c4ip ne'ijlocit originea -n ea ;ea des.*ur-ndu5se -n acestea toate<, aceast -ntrebare deci, care pune -n joc Jde ceK5ui, nu poate .i co'parat cu nici una alta2 Ea ajunge p-n la cutarea propriului ei Jde ceK2 -ntrebarea Jde ce de ceK5ul, considerat eCterior *i -n pri' instan, pare a .i un joc -n care Jde ceK5ui este reluat la nes.-r*it, pare o pretenioas *i goal speculaie asupra unor cuBinte .r coninut2 esigur, ea pare ast.el2 Nu'ai c -ntrebarea este dac Bre' s ajunge' Bicti'a acestei ie.tine prelnicii *i s considera' c ast.el a' re/olBat totul sau dac, di'potriB, s-nte' -n stare s descoperi' -n
aceast retroacie a -ntrebrii Jde ceK asupra ei -ns*i o surBenire tulburtoare2 ar dac nu ne ls' -n*elai de si'pla prelnicie, se doBede*te c acest Jde ceK, -n calitatea lui de -ntrebare priBitoare la .iinare ca atare -n -ntregul ei, .ere*te de orice joc gratuit cu cuBinte goale, presupun-nd, desigur, c deine' at-ta ptrundere a 'inii, -nc-t s -'plini' cu adeBrat retroacia -ntrebrii asupra propriului ei Jde ceK1 cci aceast retroacie nu se petrece, desigur, de la sine2 Ne pute' da acu' sea'a c aceast -ntrebare priBilegiat care pune -n joc Jde ceK5ui -*i are te'eiul Q9R -ntr5un salt ,4prung- prin care o'ul -'pline*te sal5tul5-n5a.ar ,1bsprung- din orice adpostire a a!seS5ului su, .ie aceast adpostire autentic sau doar presupus2 ,unerea acestei -ntrebri se reali/ea/ doar -n salt *i ca salt *i -n nici un alt c4ip2 "eea ce are aici -n Bedere cuB-ntul JsaltK Ba .i l'urit 'ai t-r/iu2 Interogarea noastr nu repre/int -nc saltul1 pentru aceasta ea trebuie 'ai -nt-i s .ie trans.or'at1 ea st -nc, ne*tiutoare, -n .aa .iinrii2 eoca'dat s ne 'ulu'i' cu sugestia c saltul ce aparine acestei interogri -*i obine prin salt
6F
,er!springt- propriul su te'ei, -l obine srind ,sprin!gend er5irkt-& !n ase'enea salt, care se obine ca te'ei prin inter'ediul saltului 6si"h ah Grund er!springenden 4prung-, -l nu'i', potriBit adeBratei se'ni.icaii a cu5B-ntului, salt5originar 60r!sprung-: obinerea5te'eiu5l'5 prin5salt 6das 4i"h!den!Grund!er!springen-& eoarece -ntrebarea J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK obine te'eiul, pentru orice interogare autentic, prin inter'ediul saltului, .iind ast.el salt5originar ;0r!sprung- N ea trebuie recunoscut drept -ntrebarea originar prin eCcelen 6ah die urspriingli"hste-& $iind cea 'ai Bast *i cea 'ai ad-nc -ntrebare, ea este -ntrebarea originar prin eCcelen1 *i inBers2 -n acest triplu sens, -ntrebarea respectiB este pri'a potriBit rangului ei, *i anu'e potriBit rangului pe care ea -l deine -n ordinea interogrii -nuntrul acelui do'eniu pe care aceast pri' -ntrebare -l desc4ide *i -l -nte'eia/ d-ndu5i 'sura2 -ntrebarea noastr este ntrebarea tuturor -ntrebrilor Beritabile, adic a -ntrebrilor care se sprijin pe ele -nsele *i, de aceea, .ie c ne d' sea'a sau nu, ea este pre/ent ca -ntrebare -n c4ip necesar -n orice -ntrebare2 Nici o interogare *i, -n consecin, nici o Jproble'K *tiini.ic, nu se -nelege pe sine dac scap din Bedere, deci daca nu pune, -ntrebarea tuturor -ntrebrilor2 A' dori ca -nc din pri'a or de curs s ne .ie li'pede un lucru3 nu pute' niciodat decide -n c4ip obiectiB dac cineBa, sau dac c4iar noi -n*ine, pune' real'ente aceast -ntrebare, deci dac reali/' saltul sau dac, di'potriB, r'-ne' pri/onierii unui si'plu 'od de a Borbi2 In peri'etrul unui asein u'an5 istoric N cruia interogarea -n calitatea ei de .or originar -i r'-ne strin N -ntrebarea aceasta -*i pierde de-ndat rangul2
6?
Acela, de pild, pentru care Biblia repre/int reBelaia diBin *i adeBrul, posed deja, -naintea oricrei puneri a -ntrebrii J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK, rspunsul3 .iinarea, -n 'sura -n care Q7R nu este -nsu*i u'ne/eu, este creat de ctre acesta2 u'ne/eu -nsu*i JesteK -n calitate de creator necreat2 "ine se situea/ pe terenul unei ase'enea credine poate, ce5i drept, s -neleag *i s -'plineasc, -ntr5un anu'e .el, punerea -ntrebrii noastre, dar el nu poate s pun de .apt aceast -ntrebare .r s renune la calitatea sa de credincios, cu toate consecinele unui ase'enea pas2 El nu poate proceda dec-t ca *i cu'222 -ns, pe de alt parte, acea credin care nu se eCpune -n per'anen riscului necredinei nu este de.el o credin, ci o si'pl co'oditate *i o conBenie .cut cu tine de a te ine de acu' -nainte de o doctrin ca de un adeBr gata pri'it pe o cale sau alta2 -n acest ca/ nu 'ai este Borba nici de credin *i nici de interogare, ci de o indi.eren care se poate ocupa de orice, poate c4iar *i cu un real interes, a*adar care se poate ocupa *i de credin sau de interogare2 $aptul de a ne .i re.erit la adpostirea -n s-nul credinei ca la o 'odalitate speci.ic de situare -n
ori/ontul adeBrului nu Brea, desigur, s -nse'ne c citarea cuBintelor biblice J)a -nceput u'ne/eu a .cut cerul *i p5'-ntul etc2K repre/int un rspuns la -ntrebarea noastr2 "a s nu 'ai Borbi' de .aptul c, dac aceast propo/iie biblic este sau nu adeBrat pentru credin, ea nu poate nicicu' s repre/inte un rspuns la -ntrebarea noastr, deoarece ea nu are nici o relaie cu aceast -ntrebare2 Oi ea nu are nici una, pentru c nici nu poate s aib Breuna2 "eea ce se -ntreab de .apt -n -ntrebarea noastr repre/int, pentru credin, o pur nebunie2 69
-n aceast nebunie const .ilo/o.ia2 O J.ilo/o.ie cre*tinK repre/int o contradicie -n ter'en *i o ne-nelegere a proble'ei2 ECist, desigur, o apro.undare 'editatiB5interogatiB a lu'ii -nelese -n ter'eni cre*tini, adic a credinei2 Toc'ai acest lucru -l .ace teologia2 Nu'ai epocile care -ncep s se -ndoiasc de 'reia real a sarcinii teologiei ajung la ideea .unest c teologia, pas'ite -ntinerit de pe ur'a co'erului cu .ilo/o.ia, nu ar aBea dec-t de e-*tigat1 ba ea ar putea .i c4iar -nlocuit de ctre aceasta *i adus la niBelul i'peratiBelor de gust ale epocii2 ,entru credina cre*tin originar, .ilo/o.ia este o nebunie2
L 82 7nterogarea ntrebrii "are, potri#it rangului ei, este prima 8 n$eleas "a filo+ofie& ou rstlm"iri ale esen$ei filo+ofiei
Q6:R A .ilo/o.a -nsea'n a -ntreba J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK2 A pune cu adeBrat aceast -ntrebare -nsea'n3 a -ndr/ni s -'pingi -ntrebarea p-n la capt, a epui/a inepui/abilul acestei -ntrebri prin de/Bluirea a ceea ce ea cere s .ie -ntrebat2 Acolo unde surBine un ase'enea lucru, acolo este .ilo/o.ie2 -n ca/ul -n care a' Brea s Borbi' despre .ilo/o.ie -ntr5un c4ip te4nic, pentru a spune 'ai a'nunit ce anu'e este ea, n5a' .ace dec-t s r'-ne' -n .aa unei -ntreprinderi sterile2 "-te ceBa trebuie totu*i s *tie acela care -ncearc s se apropie de .ilo/o.ie1 pentru aceasta nu e neBoie de prea 'ulte cuBinte2 Orice interogare esenial aparin-nd .ilo/o.iei r'-ne -n c4ip necesar inactual 6un+eitgemafi-& Oi aceasta, .ie pentru c .ilo/o.ia o ia cu 'ult -naintea pre/entului,
67 .ie pentru c ea re.ace legtura pre/entului cu ceea ce a .ost 'ai -nainte *i la n"eput& $ilo/o.area r'-ne 'ereu o cunoa*tere care nu nu'ai c nu se supune 'surii ti'pului ei ,+eitgemdf-, ci care, di'potriB, a*a/ ea ti'pul 69eii- sub propria5i 'sur 6Mafl-& $ilo/o.ia este prin esena ei inactual, deoarece ea .ace parte dintre acele puine lucruri al cror destin r'-ne de a nu putea niciodat s tre/easc un ecou ne'ijlocit -n pre/entul lor, *i crora nici nu le este Breodat per'is s tre/easc Breunul2 "-nd pare c se -nt-'pl ast.el, c-nd .ilo/o.ia deBine 'od, atunci sau nu este Borba de o adeBrat .ilo/o.ie sau ea este rstl'cit *i utili/at abu/iB, -n con.or'itate cu i'peratiBele /ilei, pentru a sluji cine *tie ce intenii cu totul strine de ea2 Totodat, .ilo/o.ia nu este o cunoa*tere care ar putea .i deprins direct, ase'enea cuno*tinelor 'e*te*ugre*ti *i te4nice, o cunoa*tere care ar putea .i aplicat direct, ase'enea noiunilor econo'ice sau oricror noiuni pro.esionale -n general, *i eBaluabil dup capacitatea ei de utili/are2 Ins ceea ce este lipsit de utilitate poate totu*i, ba poate toc'ai de aceea, s repre/inte o .or2 "eea ce nu tre/e*te un ecou 62iderklang- ne'ijlocit -n Biaa de /i cu /i poate .oarte bine s se a.le Q66R -n cea 'ai inti' consonan 6Einklang- cu ceea ce surBine 6Ges"hehen- -n c4ip autentic -n Istoria 6Ges"hi"hte- unui popor2 Se poate c4iar ca un ase'enea lucru s .ie preBestirea 6Vorklang- acestei surBeniri2 "eea ce este inactual, deci ceea ce nu este -n pas cu ti'pul 6un+eitgemdfl-, Ba aBea propriii si ti'pi2 Aceast situaie caracteri/ea/ .ilo/o.ia2 Ins de aceea nici nu se poate deter'ina -n sine *i nici -n general care este sarcina .ilo/o.iei *i deci ce anu'e i se poate pretinde2 $iecare 'o'ent *i .iecare nou -nceput al des.*urrii ei poart -n sine legea care
20
INTRO !"ERE #N META$I%I"A
-i e proprie2 e spus nu se poate spune dec-t ceea ce nu poate .i .ilo/o.ia *i ceea ce nu poate .ace ea2 A .ost .or'ulat o -ntrebare3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK2 Aceast -ntrebare a .ost considerat drept pri'a *i s5a eCplicat, de ase'enea, -n ce sens este ea considerat ast.el2 A*adar, -ntrebarea -nc nu a .ost de.el pus2 Ne5a' abtut i'ediat din dru', pentru a .ace consideraiuni pe 'arginea acestei -ntrebri2 Acest de'ers l'uritor este, desigur, necesar2 "ci punerea acestei -ntrebri nu poate .i co'parat cu ni'ic din ceea ce se -nt-'pl -n 'od obi*nuit2 e aici nu gsi' nici o trecere treptat, prin care, pe nesi'ite, -ntrebarea ar putea s ne deBin 'ai .a'iliar2 e aceea, -ntr5un .el sau altul, ea trebuie s .ie deja pus, din capul locului2 ,e de alt parte, pun-nd din capul locului -ntrebarea *i Borbind despre ea, nu aBe' Boie s a'-n', sau c4iar s uit', interogarea ei2 e aceea, cu consideraiunile .cute -n ora aceasta de curs, -nc4eie' obserBaiile preli'inare2 Orice con.iguraie esenial a spiritului struie -n a'biguitate2 "u c-t e 'ai puin co'parabil cu altele, cu at-t rstl'cirile la care ea d na*tere s-nt 'ai Bariate2 $ilo/o.ia repre/int una dintre puinele posibiliti creatoare, uneori c4iar necesiti creatoare de sine stttoare, ale asein!ului u'an5istoric2 Rstl'cirile curente care se isc -n jurul .ilo/o.iei, dar care, pe de alt parte, conin 'ai 'ult sau 'ai puin adeBr, nu pot .i trecute cu Bederea2 Ne 'ulu'i', -n cele ce ur'ea/, s nu'i' doar dou dintre ele, care s-nt i'portante pentru l'urirea situaiei pre/ente *i Biitoare a .ilo/o.iei2 O pri' rstl'cire este aceea care pretinde de la Q68R .ilo/o.ie lucruri ce dep*esc cu 'ult esena ei2 "ealalt rstl'cire const -n .alsa orientare a aciunilor sale2
86
Dorbind -n linii 'ari, .ilo/o.ia Bi/ea/ -ntotdeauna te'eiurile pri'e *i ulti'e ale .iinrii *i anu'e -n a*a .el -nc-t o'ul -nsu*i -*i a.l acu', -ntr5un c4ip 4o5tr-t, o interpretare *i o .iCare a elurilor sale priBitoare la .iina lui de o'2 A*a st-nd lucrurile, se na*te lesne ilu/ia cu' c .ilo/o.ia ar putea *i ar trebui s reali/e/e, pentru asein!u istoric al unui popor, pre/ent *i Biitor, *i pentru .iecare epoc, acea te'elie pe care ar ur'a apoi s se -nale o ciBili/aie2 "u ase'enea a*teptri *i cerine se dep*e*te cu 'ult ceea ce st -n puterea *i -n esena .ilo/o.iei2 "el 'ai adesea, aceast supralicitare conduce la o desconsiderare a .ilo/o.iei2 Se spune, de pild3 deoarece 'eta.i/ica nu a luat parte -n 'od actiB la pregtirea ReBoluiei, ea trebuie respins2 Acest lucru este tot at-t de inteligent pe c-t ar .i s pretin/i ca 'asa de lucru a t-'plarului, de Bre'e ce cu ea nu se poate /bura, s .ie a/B-rlit2 $ilo/o.ia nu poate nicic-nd s procure n mod nemi:l"it .orele sau s cree/e 'odalitile de aciune *i prilejurile care dau na*tere unei situaii istorice, 'car *i pentru .aptul c ea nu intr dec-t -n s.era de preocupri a unui nu'r .oarte 'ic de oa'eni2 "ine s-nt ace*tia M "ei ce trans.or' cre-nd, cei ce reali+ea+, o 'utaie2 E.ectul .ilo/o.iei nu se poate .ace si'it dec-t -n c4ip 'ijlocit *i pe trasee -ntortoc4eate, care nu pot .i niciodat dirijate1 pentru ca -n s.-r*it, -ntr5o bun /i, *i c-nd a .ost de 'ult dat uitrii ca .ilo/o.ie originar, ea s ajung s se degrade/e -ntr5un de5la5sine5-neles al asein!ului& -n sc4i'b, ceea ce .ilo/o.ia poate *i trebuie s .ie potriBit esenei sale s5ar eCpri'a ast.el3 o desc4idere, prin inter'ediul g-ndirii, a cilor *i perspectiBelor cunoa*terii care instituie 'sura *i rangul, o desc4idere a cunoa*terii -n care *i de la care pornind un popor -*i
22
INTRO !"ERE #N META$I%I"& #NTREBAREA $!N AMENTA)& A META$I%I"II
23
-nelege *i -*i aduce la -'plinire asein!u -n lu'ea spiritual a istoriei sale, a acelei cunoa*teri, deci care ani' *i a'enin *i silnice*te orice interogare *i apreciere2 A doua rstl'cire a
.ilo/o.iei pe care o Bo' a'inti Q6@R const -n .alsa orientare a aciunilor sale2 ac .ilo/o.ia nu este capabil s construiasc te'elia unei ciBili/aii, atunci N se crede N ea poate cel puin s contribuie la .acilitarea edi.icrii ei, .ie prin aceea c ordonea/ -ntregul .iinrii pe 'ari ansa'bluri *i siste'e, o.erind ast.el o i'agine a lu'ii, aproape o 4art a ei, -n care s-nt cuprinse di.eritele obiecte posibile *i di.eritele do'enii posibile de obiecte, *i per'i-nd ast.el o orientare uniBersal *i uni.or', .ie prin aceea c ea preia -n special sarcina *tiinelor, e.ectu-nd re.lecia asupra presupo/iiilor ei, asupra conceptelor .unda'entale *i asupra principiilor cu care operea/ acestea2 Se a*teapt de la .ilo/o.ie ca ea s -ncuraje/e, ba c4iar s accelere/e, producia practic *i te4nic a ciBili/aiei ca instituie, de .apt s o .acilite/e2 Ins N potriBit esenei sale, .ilo/o.ia nu .ace niciodat ca lucrurile s .ie 'ai u*oare, ci, di'potriB, 'ai grele2 Oi aceasta nu se petrece -n 'od -nt-'pltor, nu'ai pentru c 'odalitatea ei de co'unicare -i apare -nelegerii obi*nuite stranie, dac nu de5a dreptul nebuneasc2 i'potriB3 .aptul de a -ngreuna asein!u istoric *i, prin aceasta, -n .ond, .iina -ns*i, este sensul autentic al aciunii .ilo/o.iei2 -ngreunarea red lucrurilor, .iinrii, greutatea ;.iina< care le este proprie2 e ce acest lucru M eoarece sporirea greutii este una dintre condiiile .unda'entale care deter'in na*terea a tot ce este 'are, deci destinul unui popor istoric *i, -n special, al operelor sale2 Ins despre destin nu poate .i Borba dec-t acolo unde o cunoa*tere adeBrat a lucrurilor c-r'uie*te asein!u& Iar cile *i perspectiBele unei ase'enea cunoa*teri s-nt desc4ise toc'ai de .ilo/o.ie2 Rstl'cirile care struie ne-ncetat -n preaj'a .ilo/o.iei s-nt proBocate 'ai ales de -ndeletnicirea unora ca noi, deci de ctre pro.esorii de .ilo/o.ie2 ,reocuparea obi*nuit a acestora N -ndreptit, *i c4iar util N este de a 'ijloci o cunoa*tere a .ilo/o.iei deja eCistente, o cunoa*tere ce ine de educaie2 Oi lucrurile arat atunci -n a*a .el ca *i cu' aceast -ndeletnicire -ns*i ar .i .ilo/o.ie, c-nd de .apt, *i -n cel 'ai bun ca/, ea nu este dec-t *tiin a .ilo/o.iei2 Menionarea *i a'endarea celor dou rstl'ciri nu poate aBea drept re/ultat ;*i nici nu pretinde s aib< ca du'neaBoastr s ajungei dintr5o dat la o relaie Q6AR clar cu .ilo/o.ia2 In sc4i'b, trebuie s deBenii ateni *i prudeni atunci c-nd judecile cele 'ai rsp-ndite, ba c4iar pretinsele eCperiene, Bin s B ia prin surprindere2 Acest lucru se petrece adesea -ntr5un c4ip c-t se poate de banal *i .oarte conBingtor2 ,oi crede c tu -nsui ai aBut aceast eCperien ;pe care at-t de lesne o au/i con.ir'at<, potriBit creia .ilo/o.ia Jnu duce la ni'icK *i Jnu e bun de ni'icK2 Aceste dou eCpresii curente, care circul 'ai cu sea' printre pro.esorii *i cercettorii din lu'ea *tiinelor, repre/int 'ani.estarea unor constatri care dein o incontestabil justee2 "el care, -n.runt-nd aceast opinie, -ncearc s de'onstre/e c .ilo/o.ia Jduce totu*i la ceBaK, nu .ace dec-t s sporeasc *i s consolide/e rstl'cirea deja -nst5p-nit, care const -n opinia preconceput c .ilo/o.ia poate .i eBaluat dup criteriile obi*nuite, deci dup criteriile pe care le ai -n Bedere c-nd Brei s stabile*ti dac o biciclet este utili/abil sau dac o cur balnear este e.icace2
24
Este c-t se poate de adeBrat *i -n per.ect ordine3 J$ilo/o.ia nu este bun la ni'icK2 $als este doar s cre/i c -n .elul acesta judecata re.eritoare la .ilo/o.ie a luat s.-r*it2 "ci 'ai e neBoie de o 'ic co'pletare, -n spe de o rsturnare a -ntrebrii3 dac pentru noi .ilo/o.ia nu e bun la ni'ic, nu cu'Ba, -n cele din ur', noi s-nte' buni la ceBa pentru .ilo/o.ie, presupun-nd, desigur, c ne5a' dedicat ei M Acest lucru trebuie s ne .ie su.icient pentru a l'uri ce anu'e nu este .ilo/o.ia2
L @2 n"eputul interogrii pri#itoare la fiin$area "a atare n ntregul ei la gre"i prin "u#ntul fundamental
A' aBansat la -nceput o -ntrebare3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK A' a.ir'at3 interogarea acestei -ntrebri este .ilo/o.area2 ac g-ndind priBi' -nainte *i porni' la dru' -n direcia acestei -n5Q6ER trebri, atunci renun' -n pri'ul r-nd la orice popas -n Breunul dintre do'eniile obi*nuite ale .iinrii2 Trece' peste tot ce este Jla ordinea /ileiK2 -ntrebarea noastr trece dincolo de ceea ce este obi*nuit *i de ceea ce aparine ordinii r-nduite -n Biaa de /i cu /i2 Niet/sc4e spune undeBa ;DII, 8F7<K3 J!n .ilo/o.3 acesta este un o' care ne-ncetat trie*te, Bede, aude, bnuie*te, sper, Bisea/ lucruri eCtraordinare1 222K2 $ilo/o.area -nsea'n interogare priBitoare la eCtra5or5dinar, la ceea ce se a.l -n a.ara ordinii obi*nuite ,na"b dem 1ufler!ordentli"hen-& -ns-ntruc-t, dup cu' a'
T Tri'iterea lui Heidegger are -n Bedere ediia +roner a operelor lui Niet/sc4e2
25
sugerat 'ai -nainte, aceast interogare proBoac o re5troacie asupra ei -ns*i, nu nu'ai acel ceBa despre care se interog4ea/ este eCtraordinar, ci interogarea -ns*i2 Dre' s spune'3 aceast interogare nu st undeBa pe 'arginea dru'ului, a*a -nc-t, -ntr5o bun /i, pute' N pe nea*teptate sau c4iar din gre*eal N s d' peste ea2 e ase'enea, ea nu se a.l nici -n ordinea Bieii de /i cu /i, ast.el -nc-t a' .i constr-n*i s ajunge' la ea, -n Birtutea cine *tie cror eCigene sau prescripii2 Aceast interogare nu .ace parte nici din lu'ea grijilor care ne '-n din spate sau din aceea a satis.acerii neBoilor i'perioase2 Interogarea -ns*i este -n a.ara ordinii2 Ea este absolut nei'pus, a*e/at deplin *i -n c4ip anu'e pe te'eiul 'isterios al libertii, pe acel ceBa pe care l5a' nu'it JsaltK2 Tot Niet/sc4e spune3 J $ilo/o.ia222 este Biaa liber5consi'it -n g4euri *i pe B-r.uri de 'uniK ;UD, 8<2 $ilo/o.are N pute' acu' s o spune' N -nsea'n interogare a.lat -n a.ara ordinii obi*nuite priBitoare la ceea ce se a.l -n a.ara ordinii obi*nuite ,aufier!ordentli"hes ;ragen na"b dem 1ufler!orden!tli"hen-& -n epoca pri'ei *i eCe'plarei de/Boltri a .ilo/o.iei occidentale la greci, prin care interogarea priBitoare la .iinarea ca atare -n -ntregul ei *i5a a.lat adeBratul -nceput, .iinarea era nu'it ;p5 uoi2 Acest cuB-nt .unda'ental, pe care grecii -l .oloseau pentru a dese'na .iinarea, este tradus -ndeob*te prin JnaturK2 Se .olose*te traducerea latin natura, care -nsea'n propriu5/is Ja se na*teK, Jna*tereK2 -ns prin aceast traducere latin, coninutul originar al cuB-ntului grecesc <#ai", este deja denaturat, iar autentica putere de nu'ire .ilo/o.ic a cuB-ntului grecesc este distrus2 )ucrul este Balabil nu nu'ai pentru traducerea latin a a"estui cuB-nt, ci pentru Q6FR
8F
toate celelalte traduceri ale li'bii .ilo/o.ice eline -n cea ro'an2 ,rocesul acestei traduceri a elinei -n latin nu repre/int ceBa -nt-'pltor *i care poate .i trecut cu Bederea, ci pri'a etap a unui de'ers de -nstrinare *i de -nc4idere a accesului la esena originar a .ilo/o.iei grece*ti2 Traducerea latin a deBenit apoi un etalon pentru cre*tinis' *i pentru EBul Mediu cre*tin2 Acesta s5a transpus -n .ilo/o.ia 'odern, care se 'i*c -n uniBersul de concepte al EBului Mediu, cre-nd apoi acele repre/entri *i noiuni curente, cu ajutorul crora continu' p-n *i ast/i s ne .ace' -neles -nceputul .ilo/o.iei occidentale2 Acest -nceput trece drept ceBa pe care oa'enii de ast/i l5au lsat de 'ult -n ur'a lor, c4ipurile ca pe ceBa dep*it2 -ns noi sri' acu' peste tot acest proces de de.or'are *i de degradare *i cut' s redob-ndi', intact, .ora de nu'ire a li'bii *i a cuBintelor1 cci cuBintele *i li'ba nu repre/int si'ple -nBeli*uri, -n care lucrurile s-nt -'pac4etate -n Bederea reali/rii co'unicrii orale *i scrise2 Abia -n cuB-nt, -n li'b, lucrurile deBin *i s-nt2 Oi toc'ai de aceea, gre*ita utili/are a li'bii -n si'pla sporoBial, -n lo/incrie *i .ra/eologie, ne .ace s pierde' relaia autentic cu lucrurile2 "e spune de .apt cuB-ntul ,$ro"i", M El nu'e*te acel ceBa care se iBe*te *i se desc4ide de la sine ;de pild, iBirea unui tranda.ir<, des.*urarea de sine care desc4ide, apariia, 'eninerea de sine *i r'-nerea -ntr5o atare des.*urare, pe scurt, aciunea ce .ace s se iBeasc *i s dinuie ,das aufge!hend!#er5eilende 2alten-& Strict leCical Borbind, cpueiB -nsea'n Ja cre*teK, Ja .ace s creascK2 ar ce -nsea'n Ja cre*teK M Este Borba aici doar de o
sporire cantitatiB, deci de .aptul de a deBeni din ce -n ce 'ai 'are *i 'ai 'ult M
27
-neleas ca iBire5*i5desc4idere ,1ufgehen- poate .i -nt-lnit peste tot, de pild c-nd e Borba despre cele ce se petrec pe cer ;iBirea soarelui<, despre Balurile 'rii, despre cre*terea plantelor, despre ie*irea la lu'in a ani'alului sau a o'ului din p-ntecul 'atern2 Ins ;pijoi, aciunea prin care ceBa se iBe*te *i se desc4ide, nu e totuna cu aceste procese pe care, *i ast/i -nc, le trece' -n sea'a JnaturiiK2 Aceast iBire5*i5desc4idere, aceast situare5-n5a.ar5-n5sine5*i5din5 sine ,das Q6?R 7n!si"h!aus!si"h!=inausstehen- nu trebuie considerat ca un proces -n r-nd cu celelalte pe care le obserB' -n s-nul .iinrii2 >%"n", este .iina -ns*i, .iina -n Birtutea creia .iinarea, acu' abia, deBine *i r'-ne obserBabil2 (recii nu au a.lat ce este cpuoic1 pornind de la procesele care se petrec -n natur, ci inBers3 pe ba/a unei eCperiene .unda'entale a .iinei, o eCperien deopotriB poetic *i 'editatiB ,di"htend!denkend-, li s5a de/Bluit acel ceBa pe care aBeau s -l nu'easc ,$rbai",& Abia pe ba/a acestei de/Bluiri au putut apoi s -ntre/reasc ce -nsea'n natura -ntr5un sens 'ai restr-ns2 Iat de ce, originar Borbind, ,p%%n", -nsea'n deopotriB cerul *i p'-ntul, piatra *i planta, deopotriB ani'alul *i o'ul, apoi istoria o'ului ca oper a oa'enilor *i a /eilor, -n s.-r*it, *i -n pri'ul r-nd, /eii -n*i*i a.ltori sub destin2 #ai", nu'e*te aciunea prin care ceBa se iBe*te *i se desc4ide *i dinuirea -n -ntregi'e guBernat de ea2 -n aceast aciune ce .ace s se iBeasc *i s se desc4id dinuind s-nt cuprinse at-t JdeBenireaK, c-t *i J.iinaK -n sensul restr-ns de persisten stabil2 Ouai este na(terea "a a:ungere!la!o!situare ferm ,Ent!stehen-, este .aptul aducerii de sine -n a.ar din ascuns *i ast.el *i aducerea acestui ascuns, acu' 'ai -nt-i, -ntr5o situare .er'2
89
INTRO !"ERE #N META$I%I"& #NTREBAREA $!N AMENTA)A A META$I%I"II
29
ac se -nelege -ns, a*a cu' se petrece cel 'ai adesea, cuB-ntul ;piCjBV nu -n sensul originar de aciune ce .ace s se iBeasc desc4i/-ndu5se *i dinuind, ci -n se'ni.icaia lui ulterioar *i actual de JnaturK, *i dac, -n plus, se postulea/ drept 'ani.estare .unda'ental a naturii ceea ce intr -n c-'pul de cercetare al .i/icii 'oderne ca Jp4=sisK N deci procesele dina'ice ale lucrurilor 'ateriale, ale ato'ilor *i electronilor N atunci .ilo/o.ia originar a grecilor deBine o .ilo/o.ie a naturii, o repre/entare a tuturor lucrurilor, con.or' creia ele s-nt, la drept Borbind, de natur 'aterial2 -nceputul .ilo/o.iei grece*ti .ace i'presia N de alt'interi -n con.or'itate cu .elul -n care -nelege intelectul co'un orice -nceput N a ceBa de ordin Jpri'itiBK, pentru a ne eCpri'a din nou -n ter'eni latini2 (recii deBin ast.el, -n .ond, o specie a'eliorat a 4otentoilor, iar -n raport cu ei *tiina 'odern 'arc4ea/ un progres in.init2 Abstracie .c-nd de toate absurditile pe care le i'5Q69R plic acest 'od de a concepe -nceputul .ilo/o.iei occidentale drept unul Jpri'itiBK, se cuBine s spune'3 aceast interpretare uit c este Borba de .ilo/o.ie, deci de ceBa care .ace parte dintre puinele lucruri 'ari ale o'ului2 Ins tot ce e 'are nu poate -ncepe dec-t -n c4ip 're2 Ba toc'ai -nceputul su este -ntotdeauna lucrul cel 'ai 'are2 Mic, nu -ncepe dec-t ceea ce este 'ic *i a crui 'reie -ndoielnic este s 'ic*ore/e totul1 'ic, -ncepe decderea care poate apoi s deBin 'are -n sensul eCcesului care -nsoe*te distrugerea total2 "eea ce este 'are -ncepe -n c4ip 're, nu se 'enine -n trinicia sa dec-t prin libera reBenire a 'reiei *i, dac este 'are, s.-r*e*te deopotriB -n c4ip 're2 A*a se -nt-'pl cu .ilo/o.ia grecilor2 "u Anstotel, ea a s.-r*it -n c4ip 're2 Nu'ai -nelegerea co'un *i indiBidul 'ediocru -*i -nc4ipuie c ceea ce este 'are ar trebui s aib o durat nes.-r*it *i c durata aceasta este identic cu Be*nicia2 (recii nu'esc .iinarea ca atare -n -ntregul ei N WnCnW2 S 'enion' -n treact c deja -n s-nul .ilo/o.iei grece*ti, cuB-ntul acesta a cptat destul de cur-nd o accepie 'ai restr-ns, .r -ns ca se'ni.icaia originar s dispar din eCperiena, cunoa*terea *i atitudinea .ilo/o.iei
grece*ti2 "-nd Aristotel Borbe*te despre te'eiurile .iinrii ca atare ;c.2 Met& ?6,6::@ a 8?<, cunoa*terea sensului originar se 'ai .ace -nc si'it2 Ins aceast restr-ngere a sensului lui ;p5ucnW-n direcia J.i/iculuiK nu s5a petrecut -n .elul -n care ne5o i'agin' noi cei de ast/i2 Noi opune' .i/icului Jpsi4iculK, su.letescul, -nsu.leitul, ceea ce este Biu2 ,entru greci -ns, toate acestea in N *i aceasta p-n t-r/iu N de ;trucat12 "a .eno'en opus apare ceea ce grecii nu'esc t.ecnc1, punere, statut N sau Bo.ioc1, lege, regul, -n sensul a ceea ce este 'oral ,das 4ittli"be-& Ins ceea ce este 'oral nu -nsea'n obiectul 'oralei ,das Moralis"he-, ci ceea ce ine de 'oraBuri, natura 'oraBurilor ,das 4ittenhafte-, ceea ce se -nte'eia/ pe obligaia re/ultat din libertate *i pe directiBa re/ultat din tradiie1 ceea ce priBe*te co'porta'entul liber *i atitudinea liber, con.igurarea .iinei istorice a o'ului, .o5ul, ceea ce, 'ai apoi, sub in.luena 'oralei, a .ost cobor-t la niBelul eticului2 Sensul lui y#oi", se restr-nge prin opo/iie cu CeXBr< Q67R N care nu -nsea'n nici art, nici te4nic, ci o "unoa(tere ,ein 2issen-, capacitatea de a dispune prin cunoa*tere de libera plani.icare, de a'enajare *i de do'inarea unor dispo/itiBe ;c.2 ,laton, 3baidros-& TeXBr -nsea'n producere, construire, -n sensul de aducere5-n5a.ar -nte'eiat pe cunoa*tere2 ;"eea ce este -n c4ip esenial
30
identic -n cpu'c1 *i CeBri nu ar putea .i l'urit dec-t -n cadrul unor consideraiuni speciale2< ar ter'enul opus .i/icului este istoricul ,das Ges"hi"htli"he-, un do'eniu al .iinrii pe care grecii -l -neleg totu*i -n sensul lui y#oi", conceput -n c4ip originar -n sens larg2 Acesta nu are -ns absolut ni'ic de5a .ace cu interpretarea naturalist a istoriei2 $iinarea ca atare -n -ntregul ei este yi%n", 8 ceea ce -nsea'n c ea are drept esen *i caracter aciunea ce .ace s se iBeasc *i s se desc4id dinuind2 O atare aciune este apoi eCperi'entat -n pri'ul r-nd -n acel ceBa care, -ntr5un anu'e sens, ni se i'pune -n 'aniera cea 'ai direct *i care a deBenit ulterior ,$ro"i< -n sensul restr-ns3 TO" ;puaeB oBCa, CH tnCri+, .iinarea de ordinul naturii2 "-nd se pune -n general -ntrebarea priBitoare la ;pijcn, respectiB ce este .iinarea ca atare, atunci Ca Wroaei HBCa este aceea care, pri'a, ne d un reper, -ns cu condiia ca interogarea s nu se opreasc din capul locului la unul sau altul dintre do'eniile naturii N la corpurile ne-nsu.leite, la plante sau ani'ale N, ci s treac dincolo de Ca ;jrucn+a2
L A2 ntrebarea "ara"teri+at, potri#it rangului ei, drept prima, "a ntrebare metafi+i" fundamental& 7ntrodu"erea n metafi+i" drept "ondu"ere "tre interogarea ntrebrii fundamentale& 1mbiguitatea #oit a titlului prelegerii
-n li'ba greac, Jdincolo deK, JpesteK se spune ;ieCd2 Interogarea .ilo/o.ic priBitoare la .iinarea ca atare este CeCa TO" ;rocn2+a1 ea -ntreab trec-nd dincolo de .iinare, ea este 'eta.i/ic2 Nu este acu' i'portant s
@6 ur'ri' -n detaliu .elul -n care s5a nscut *i a eBoluat cuB-ntul acesta2 -ntrebarea pe care a' caracteri/at5o, potriBit rangului ei, drept pri'a, -n spe -ntrebarea J e ce este de Q8:R .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK, este, de aceea, -ntrebarea 'eta.i/ic .unda'ental2 Meta.i/ica este considerat drept nu'e pentru centrul deter'inant *i pentru nucleul -ntregii .ilo/o.ii2 QTot acest eCcurs, .iind g-ndit ca o introducere, r5'-ne -n 'od intenionat s se 'i*te la supra.a *i de aceea el este, -n .ond, a'biguu2 Odat l'urit cuB-ntul tpKFcn2W, a' B/ut c el -nsea'n .iin a .iinrii2 ac -ntreb' nepi ;.roceco, deci despre .iina .iinrii, atunci tratatul desprephysis, J.i/icaK -n sensul Bec4i, este deja -n sine din"olo de CH ;;njai+H, dincolo de .iinare *i -n preaj'a .iinei2 J$i/icaK deter'in din capul locului esena *i istoria 'eta.i/icii2 "4iar *i -n doctrina .iinei -nelese ca a"tuspurus ;To'a dYAWuino<, -n calitate de concept absolut ;Hegel<, ca etern re-ntoarcere a aceleia*i Boine de putere ;Niet/sc4e<, 'eta.i/ica
r'-ne -n c4ip neclintitN 'fi+i"*& -ntrebarea priBitoare la .iin ca atare are totu*i o alt esen *i o alt proBenien2 Se poate, desigur, ca -n ori/ontul 'eta.i/icii, *i con5tinu-nd s g-ndi' -n 'aniera ei, s consider' -ntrebarea priBitoare la .iina ca atare doar ca o repetare 'ecanic a -ntrebrii priBitoare la .iinarea ca atare2 -ntrebarea priBitoare la .iina ca atare nu este atunci dec-t tot o si'pl -ntrebare transcendental, c4iar dac una de rang superior2 -n .elul acesta, -ntrebarea priBitoare la .iina ca atare este 'isti.icat, iar dru'ul ctre o des.*urare adecBat a ei -i este -nc4is2
32
Nu'ai c aceast 'isti.icare se a.l la -nde'-n, cu at-t 'ai 'ult cu c-t -n ;iin$ (i timp este Borba despre un Jori/ont transcendentalK2 -ns JtranscendentalulK 'enionat acolo nu este acela al con*tiinei subiectiBe, ci el se deter'in pornind de la te'poralitatea eCisten5ial5ecstatic a .aptului5de5a5.i5loc5priBilegiat5al5des5c4iderii ,das a!sein-& "u toate acestea, 'isti.icarea la care se pretea/ -ntrebarea priBitoare la .iina ca atare atunci c-nd ajunge s ia .or'a -ntrebrii priBitoare la .iinarea ca atare se i'pune 'ai ales din cau/a .aptului c proBeniena esenei -ntrebrii priBitoare la .iinarea ca atare *i, odat cu ea, esena 'eta.i/icii r'-n -n Q86R -ntuneric2 $aptul acesta -'pinge orice interogare, care -ntr5un .el sau altul priBe*te .iina, -n indeter'inat2 JIntroducerea -n 'eta.i/icK, pe care o -ncerc' acu'a ine sea'a de aceast situaie -ncurcat -n care se a.l J-ntrebarea priBitoare la .iinK2 ,otriBit interpretrii curente, J-ntrebarea priBitoare la .iinK -nsea'n interogare priBitoare la .iinarea ca atare ;'eta.i/ic<2 -n sc4i'b, din perspectiBa lucrrii ;iin$ (i timp, J-ntrebarea priBitoare la .iinK -nsea'n3 interogarea priBitoare la .iina ca atare2 Aceast se'ni.icaie a titlului corespunde at-t coninutului, c-t *i .elului -n care este ea .or'ulat1 J-ntrebarea priBitoare la .iinK, luat -n sensul de -ntrebare 'eta.i/ic priBitoare la .iinarea ca atare, nu pune, din punct de Bedere al coninutului, ntrebarea priBitoare la .iin2 Aceasta r'-ne uitat2 -ns a*a cu' eCpresia J-ntrebarea priBitoare la .iinK co'port o a'biguitate, la .el, aceasta reapare c-nd este Borba de Juitarea .iineiK2 S-nte' asigurai, pe bun dreptate, c 'eta.i/ica pune totu*i -ntrebarea priBitoare la
33
.iina .iinrii1 de aceea, ar .i -n 'od clar o nebunie s pui -n sea'a 'eta.i/icii o uitare a .iinei2 Oi totu*i, dac g-ndi' -ntrebarea priBitoare la .iin -n sensul -ntrebrii priBitoare la .iina ca atare, atunci este li'pede pentru oricine care e dispus s g-ndeasc laolalt cu noi, c .iina "a atare -i r'-ne 'eta.i/icii ascuns, c ea r'-ne -n uitare, *i aceasta -ntr5o 'anier at-t de decis, -nc-t uitarea .iinei, care ea -ns*i cade -n uitare, este i'pulsul ne*tiut, dar constant, al interogrii 'eta.i/ice2 ac pentru a trata J-ntrebarea priBitoare la .iinK -ntr5un sens nedeter'inat se alege ter'enul J'eta.i/icK, atunci titlul acestei prelegeri r'-ne a'biguu2 "ci -n pri' instan lucrurile apar ca *i cu' interogarea s5ar 'enine -n ori/ontul .iinrii ca atare, c-nd -n realitate, odat cu pri'a propo/iie deja, ea tinde s ias din acest ori/ont, pentru a aduce -n c-'pul priBirii, prin -ntrebare, un alt do'eniu2 Titlul prelegerii este, a*adar, n mod #oit a'biguu2 -ntrebarea .unda'ental a prelegerii este de un alt tip dec-t -ntrebarea clu/itoare a 'eta.i/icii2 ,relegerea aceasta, -n prelungirea lucrrii ;iin$a(i timp, pune -ntrebarea priBitoare la 'starea! de!des"hidere a fiin$ei* ,;iin$a(i timp, pp2 86 *i ur'2 *i @? *i ur'2<2 JStare5de5des5c4idereK Brea s spun3 starea5de5des.erecare a acelui Q88R ceBa pe care uitarea .iinei -l .erec *i -l ascunde2 Odat cu aceast interogare cade, acu' abia, o lu'in asupra esen$ei 'eta.i/icii, p-n acu' deopotriB ascuns2R JIntroducere -n 'eta.i/icK -nsea'n, a*adar3 a conduce ctre *i a ptrunde -n interogarea -ntrebrii .unda'entale2 Nu'ai c -ntrebrile, *i 'ai ales -ntrebrile .unda'entale, nu apar at-t
de si'plu precu' pietrele *i apa2 Nu eCist -ntrebri a*a cu' eCist panto.i, 4aine
34
sau cri2 -ntrebrile snt *i s-nt nu'ai a*a cu' s-nt puse -ntr5adeBr2 A5conduce5ctre5*i5a5 ptrunde5-n ,=inein!fiihren- interogarea -ntrebrii .unda'entale nu este de aceea un 'ers ctre ceBa care se a.l *i st undeBa, ci aceast conducere5ctre 6=infiihren- trebuie, ea abia, s tre/easc *i s cree/e interogarea2 "onducerea 6;iihren- este o aBansare interogatiB, o interogare5pre5'erg5toare ;Vor!fragen-& Este o diriguire ,;uhrung- care, prin esena ei, nu poate aBea nici un alai2 Acolo unde se instalea/ a*a ceBa, de pild o *coal de .ilo/o.i, interogarea nu este -neleas cu' trebuie2 Ase'enea *coli nu pot eCista dec-t-n peri'etrul unei actiBiti *tiini.ico5'e*5te*ugre*ti2 Aici do'ne*te o ordine ierar4ic bine stabilit2 $ilo/o.ia i'plic *i ea un ase'enea tip de actiBitate ;*i c4iar -n c4ip necesar<, de*i ast/i, -n .or'a aceasta, ea a disprut2 Ins nici o co'peten de acest tip, nici 'car una desB-r*it, nu poate -nlocui Breodat .ora autentic a Bederii, a interogrii *i a rostirii2
L E2 esf(urarea ntrebrii ' e "e este de fapt fiin$are (i nu, mai "urnd, nimi")*
a< Atitudinea interogatiB ca Brere5de5a5*ti J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK Iat -ntrebarea2 Si'pla enunare a propo/iiei interogatiBe, c4iar *i atunci c-nd tonul interogrii e pre/ent, nu -nsea'n -nc N interogare2 "a doBad3 c-nd repet' propo/iia interogatiB de 'ai 'ulte ori la r-nd, atitudinea interogatiB nu deBine prin aceasta 'ai accentuat, ci, di'potriB, continua ei reluare poate duce toc'ai la o debilitare a interogrii2
35
ar dac propo/iia interogatiB nu este nici -ntrebarea *i nici interogarea ca atare, ea nu poate .i considerat nici o si'pl .or' de co'unicare lingBistic, de pild un si'plu enun JpriBitor laK o -ntrebare2 ac ' adrese/ du'neaBoastr3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK, atunci intenia interogrii *i a rostirii 'ele nu este aceea de a B trans'ite c -n 'ine, -n clipa de .a, se des.*oar un proces de interogare2 esigur, rostirea unei propo/iii interogatiBe poate .i conceput *i -n .elul acesta, dar -n acest ca/ toc'ai interogarea ca atare este trecut cu Bederea2 Nu se 'ai ajunge nici la o interogare5-n.ptuit5laolalt ,Mitfragen-, nici la o interogare5-n.ptuit5pe5cont5pro5priu ,4elbstfragen-& Nu se iBe*te ni'ic care s a'inteasc de o inut interogatiB *i cu at-t 'ai puin de o atitudine .unda'ental interogatiB2 -ns aceasta din ur' const -ntr5o #rere!de!@!(ti ,in einem 2issen!5ollen-& Drere N nu -nsea'n pur dorin *i n/uin ctre ceBa2 "ine dore*te s *tie, -n 'od aparent *i -ntreab1 -ns el nu trece dincolo de rostirea -ntrebrii, ci de .apt s.-r*e*te toc'ai acolo unde -ntrebarea -ncepe2 Interogarea este Brere5de5a5*ti2 "ine Boie*te, cine -*i -nBeste*te -ntregul asein -ntr5o Boin, acela este 4otr-t2 Hotr-rea ,Ents"hlossenheit- nu a'-n ni'ic, nu se esc4iBea/, ci acionea/ spontan *i ne-ntrerupt2 Ents"hlossenheit nu repre/int pura 4otr-re de a aciona, ci n"eputul 4otr-tor al aciunii, cel care anticipea/ orice aciune *i o strbate -n -ntregi'e2 Drere -nsea'n .aptul de a .i desprins din -nc4is ,Ents"hlossensein-& QEsena Brerii este dedus aici din desprinderea5din5-nc4is2 Ins esena desprinderii5din5-nc4is re/id -n starea5de5ie5*ire5din5 ascuns proprie asein!ului u'an n fa#oarea desc4iderii5lu'inatoare ,Ai"htung- a .iinei, *i -n nici
[23]
@F
un ca/ -ntr5o acu'ulare de .ore -n Bederea JaciuniiK2 ".2 ;iin$ (i timp, L AA *i L F:2 Relaia cu .iina este -ns lsarea ;das Aassen-& $aptul c orice Brere trebuie s5*i a.le te'eiul -n lsare intrig -nelegerea2 ".2 con.erina espre esen$a ade#rului, 67@:2R Ins a *ti ,2issen- -nsea'n3 a putea s te situe/i .er' -n adeBr2 AdeBr -nsea'n stare5de5
'ani.estare a .iinrii2 A *ti este, a*adar3 a putea s te situe/i .er' -n sta5rea5de5'ani.estare a .iinrii, a5i .ace .a2 A aBea si'ple cuno*tine, .ie ele c-t de bogate, nu -nsea'n *tiin2 Oi c4iar atunci c-nd aceste cuno*tine s-nt concentrate Q8AR prin progra'e de studiu *i de eCa'ene la ceea ce este cel 'ai i'portant din punct de Bedere practic, ele tot nu repre/int *tiin2 Oi c4iar c-nd aceste cuno*tine, restr-nse la necesarul 'ini', s-nt Japroape de BiaK, ele tot nu -nsea'n, pentru cel care le deine, *tiin2 "ine poart cu sine ase'enea cuno*tine *i cine, -n plus, a deprins *i c-teBa trucuri practice, acela, -n .aa realitii reale N care este -ntotdeauna altceBa dec-t ceea ce -nelege .ilistinul prin Ja .i aproape de Bia *i realitateK N Ba .i un neajutorat *i Ba deBeni -n c4ip necesar un c-rpaci2 e ce M ,entru c el nu posed o *tiin, de Bre'e ce *tiin -nsea'n3 a putea s n#e$i& -nelegerea co'un socote*te, desigur, c deine o *tiin acela care nu 'ai are neBoie s -nBee, deoarece a ter'inat de -nBat2 Ei bine, nu3 *tiutor este doar acela care -nelege c trebuie s -nBee -n per'anen *i care, pe ba/a acestei -nelegeri, a ajuns -nainte de toate la g-ndul "poate n#$a ne-ncetat2 Oi acest lucru este cu 'ult 'ai greu dec-t s deii cuno*tine2 ,utina -nBrii presupune putina interogrii2 Interogarea este Brerea5de5a5*ti eCplicat 'ai sus3 desprinderea din -nc4is -n Bederea unei putine de situare .er'
37
-n starea5de5'ani.estare a .iinrii2 eoarece pentru noi este Borba de interogarea -ntrebrii care, potriBit rangului ei, este pri'a, atunci e li'pede c at-t Brerea, c-t *i *tiina, s-nt de un fel "u totul aparte& e a"eea, propo+i$ia interogati#, c4iar *i atunci c-nd este rostit -n c4ip autentic interogatiB *i este ascultat ca interoga5re5-n.ptuit5laolalt, nu Ba putea s redea -ntrebarea -ntr5o 'anier eC4austiB2 -ntrebarea, care, ce5i drept, se anun -n propo/iia interogatiB *i care totu*i continu s r'-n -nc4is *i -n.*urat -n ea, trebuie 'ai -nt-i des.*urat2 Atitudinea interogatiB trebuie, prin aceasta, s se l'ureasc, s se asigure, s se consolide/e prin eCersare2 b< $or'a lingBistic a propo/iiei interogatiBe2 "e/ura din -ntrebare *i suspiciunea .a de J*i nu, 'ai cur-nd, ni'icK !r'toarea noastr sarcin const -n desf(urarea -ntrebrii J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK ar -n ce direcie ur'ea/ s o .ace' M -ntrebarea este 'ai -nt-i accesibil -n propo/iia interogatiB2 Q8ER Aceasta o.er un .el de ne'ijlocit priBire de ansa'blu asupra -ntrebrii2 $or'a lingBistic a propo/iiei trebuie, de aceea, s .ie corespun/tor de Bast *i de laC2 S consider' deci sub acest aspect propo/iia noastr interogatiB3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'icMK2 ,ropo/iia conine o ce/ur2 J e ce este de .apt .iinare MK -n .elul acesta -ntrebarea este -n .apt pus2 ,unerii -ntrebrii -i aparine3 62 indicarea precis a ceea ce este pus n -ntrebare, a "eea "e este interogatB 82 indicarea direciei -n care interogatul ,das
38
Cefragte- este interogat, ce anu'e este Bi/at de -ntrebare2 "ci se indic -n deplin claritate interogatul, -n spe .iinarea2 ,riBina -n care se -ntreab, ceea5ce5e5Bi5/at5prin5-ntrebare ,das Gefragte- este de ce5ul, adic te'eiul2 "eea ce 'ai ur'ea/ -n propo/iia interogatiB N J*i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK N nu este dec-t un apendice, care se na*te aproape de la sine, pentru o rostire introductiB laC, un adaos retoric, care nu spune ni'ic -n plus nici asupra interogatului, nici asupra a ceea5ce5este5Bi/at5prin5-ntrebare1 deci o si'pl .igur de stil, 'enita s -n.ru'usee/e2 ,ute' c4iar spune c -ntrebarea, fr adaosul acesta care ia na*tere nu'ai din supraabundena unei Borbiri necen/urate, este cu 'ult 'ai clar *i 'ai rspicat2 J e ce este de .apt .iinare MK2 Adaosul J*i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK este caduc nu nu'ai din perspectiBa n/uinei ctre o .or' riguroas a -ntrebrii, ci 'ai ales pentru c el nu spune, p-n la ur', ni'ic2 "ci ce 'ai aBe' noi de -ntrebat -n priBina ni'icului M Ni'ic -nsea'n pur *i si'plu ni'ic2 Interogarea nu 'ai are aici ni'ic de cutat2 ar -n pri'ul r-nd, inBocarea ni'icului nu ne aduce nici cel 'ai 'ic c-*tig pentru cunoa*terea .iinrii2T
"ine Borbe*te despre ni'ic nu *tie ce .ace2 "ine Borbe*te despre ni'ic, prin -nsu*i .aptul acesta, -l trans.or' -n ceBa2 Dorbind, el Borbe*te -'potriBa a ceea ce crede2 El se contra5/ice pe sine -nsu*i2 Ins o rostire care se contra/ice pctuie*te .a de regula .unda'ental a rostirii ;A5 o=oc,<, .a de JlogicK2 Dorbirea despre Q8FR ni'ic este ilogic2 "ine Borbe*te *i g-nde*te ilogic este
T De/i H2 Ric>ert, ie Aogik des 3rddikats und das 3roblem der Ontologie 7 J)ogica predicatului *i proble'a ontologieiK, 67@:, p2 8:E2
39
o persoan lipsit de spirit *tiini.ic2 "ine -ns Borbe*te despre ni'ic toc'ai -n peri'etrul .ilo/o.iei, unde logica este la ea acas, acela cade cu at-t 'ai graB sub acu/a de a pctui .a de regula .unda'ental a oricrei g-n5diri2 O ase'enea Borbire despre ni'ic se co'pune nu'ai din propo/iii lipsite de sens2 In plus3 cel care ia -n serios ni'icul ,das Di"hts- se a*a/ de partea a ceea ce este lipsit de Baloare ,ni"htig-& El pro'oBea/ -n 'od Bdit spiritul negrii *i se pune -n slujba desco'punerii2 Dorbirea despre ni'ic nu este nu'ai cu totul potriBnic g-ndirii, dar ea sub'inea/ orice ciBili/aie *i orice credin2 Iar ceea ce desconsider g-ndirea -n legea ei .unda'ental *i totodat distruge Boina edi.icrii *i credina N este ni4ilis' pur2 c< $or'a lingBistic a -ntrebrii ca respectare a tradiiei -n Birtutea unor re.lecii de .elul acesta, Bo' .ace bine s -nltur' din propo/iia noastr interogatiB adaosul retoric J*i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK *i s restr-n5ge' propo/iia la .or'a ei concis *i riguroas3 J e ce este de .apt .iinareMK2 Ni'ic n5ar -'piedica acest lucru dac222 dac -n .or'ularea -ntrebrii noastre, *i dac -n general -n punerea acestei -ntrebri, a' .i at-t de liberi cu' a putut prea p-n acu'2 "ci -n 'sura -n care pune' aceast -ntrebare, noi ne situ' totu*i -ntr5o tradiie2 $ilo/o.ia nu a -ncetat niciodat s -ntrebe -n priBina te'eiului .iinrii2 "u aceast -ntrebare a -nceput, -n aceast -ntrebare -*i Ba a.la s.-r*itul, presupun-nd, desigur, c ea Ba s.-r*i -n c4ip 're *i nu -ntr5o decaden neBolnic2
40
in capul locului, -ntrebarea priBitoare la .iinare a 'ers '-n -n '-n cu -ntrebarea priBitoare la ne5.iinare, la ni'ic2 Oi acest lucru nu se petrece -n c4ip eCterior, ca si'pl .or' -nsoitoare1 pe 'sura Bastitii, ad-n5ci'ii *i originaritii cu care este pus -ntrebarea priBitoare la .iinare se con.igurea/ *i -ntrebarea priBitoare Q8?R la ni'ic1 *i inBers2 Modalitatea interogrii priBitoare la ni'ic poate .i .olosit ca 'sur *i ca indice pentru 'odalitatea interogrii priBitoare la .iinare2 ac aBe' -n Bedere toate acestea, atunci propo/iia interogatiB pe care a' rostit5o aici la -nceput N J e ce este de .apt .iinare (i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK N pare s eCpri'e -ntrebarea priBitoare la .iinare -ntr5o 'anier cu 'ult 'ai adecBat dec-t .or'a prescurtat2 $aptul c aduce' aici -n discuie ni'icul nu proBine din indolena *i prisosul Borbirii, a*a cu' el nu repre/int nici inBenia noastr, ci doar o respectare riguroas a tradiiei -n care -*i a.l originea sensul -ntrebrii .unda'entale2
L F2 ntrebarea pri#itoare la fiin$ (i 'logi"a*& 1de#rata #orbire despre nimi" n gndire (i n rostirea poeti"
Nu'ai c aceast Borbire despre ni'ic r'-ne -n general potriBnic g-ndirii, iar -n particular ea apare ca ele'ent di/olBant2 ar ce se -nt-'pl dac at-t grija pentru obserBarea corect a regulilor .unda'entale ale g-ndirii, c-t *i tea'a -n .aa ni4ilis'ului ;a'bele cer-n5du5ne s renun' la a Borbi despre ni'ic< se -nte'eia/ pe o graB ne-nelegere M A*a *i este, -n realitate2 Iar ne-nelegerea care apare aici nu este deloc -nt-'5pltoare2 Ea -*i are originea -ntr5o ne-nelegere care
A6
do'ne*te de 'ult Bre'e, -n ne-nelegerea -ntrebrii priBitoare la .iinare2 ar aceast ne-nelegere proBine dintr5o uitare a fiin$ei care spore*te din ce -n ce 'ai 'ult2 Oi -ntr5adeBr, nu este -nc de.el -n c4ip .er' stabilit c logica *i regulile ei .unda'entale ar putea s o.ere etalonul pentru -ntrebarea re.eritoare la .iinarea ca atare2 S5ar putea -nt-'pl c4iar inBers, ca -ntreaga logic cunoscut de noi, *i pe care o priBi' ase'eni unui dar ceresc, s5*i aib te'eiul -ntr5un rspuns bine deter'inat la -ntrebarea priBitoare la .iinare, ast.el -nc-t -ntreaga g-ndire care ur'ea/ -n eCclusiBitate legile logicii tradiionale s .ie din capul locului incapabil s -neleag -ntrebarea priBitoare la .iinare, necu' s o des.*oare -n 'od e.ectiB *i s o conduc spre un Q89R rspuns2 -n realitate, nu este dec-t o aparen de rigoare *i de spirit *tiini.ic s inBoci principiul noncontradic5iei *i -n general logica, cu g-ndul de a de'onstra c orice g-ndire *i Borbire priBitoare la ni'ic se contra/ice *i, ca atare, este lipsit de sens2 J)ogicaK este priBit, -n acest ca/, ase'eni unui tribunal instituit din Be*nicie *i pentru Be*nicie, cruia, bine-neles, nici un o' re/onabil nu5i Ba pune la -ndoial co'petena ca pri' *i ulti' instan2 "ine Borbe*te -'potriBa logicii este de aceea suspectat, -n 'od tacit sau pe .a, de a se co'place -n arbitrar2 Aceast si'pl suspiciune e trans.or'at deja -n doBad *i obiecie, iar cel care procedea/ ast.el se consider dispensat de orice alt e.ort ulterior de g-ndire autentic2 esigur, despre ni'ic nu se poate Borbi *i e'ite o judecat ca *i cu' el ar .i un lucru, precu' ploaia de a.ar sau un 'unte sau un obiect oarecare2 Ni'icul -i r'-ne oricrei *tiine -n principiu inaccesibil2 "ine Brea
42
cu adeBrat s Borbeasc despre ni'ic e obligat s se co'porte ne5*tiini.ic2 -ns acest lucru r'-ne o teribil nenorocire nu'ai at-ta Bre'e c-t eCist prerea c g-n5direa *tiini.ic este unica *i autentica g-ndire riguroas *i c ea singur poate *i trebuie s o.ere 'sura *i pentru g-ndirea .ilo/o.ic2 Nu'ai c lucrurile stau eCact inBers2 Orice g-ndire *tiini.ic nu este dec-t o .or' deriBat, *i ca atare -ncre'enit, a g-ndirii .ilo/o.ice2 $ilo/o.ia nu se na*te niciodat din *i prin *tiin2 $ilo/o.ia nu poate .i niciodat pus pe acela*i plan cu *tiinele2 Ea se situea/ pe un plan care le preced *i aceasta nu dintr5un punct de Bedere doar JlogicK sau -ntr5o tabl a siste'ului *tiinelor2 $ilo/o.ia se situea/ -n cu totul alt do'eniu *i are alt rang de eCisten spiritual2 $ilo/o.ia N *i g-ndirea care5i e proprie N se situea/ pe acela*i plan doar cu poe/ia2 Nu -nsea'n -ns c rostirea poetic *i g-ndirea s-nt unul *i acela*i lucru2 $aptul de a Borbi despre ni'ic Ba r'-ne -ntotdeauna pentru *tiin o gro/Bie *i un nonsens2 In sc4i'b, -n a.ar de .ilo/o., poetul este cel -n stare s o .ac N *i Q87R aceasta nu pentru c -n poe/ie, potriBit -nelegerii co'une, e Borba de o rigoare sc/ut, ci pentru c -n poe/ie ;-n cea autentic *i 'are< do'ne*te o superioritate spiritual ce ine de esen *i care o a*a/H 'ai presus dec-t orice *tiin2 ,ornind de la aceast superioritate, poetul Borbe*te -ntotdeauna ca *i cu' .iinarea ar .i pentru pri'a dat eCpri'at, ca *i cu', pentru pri'a dat, cineBa i s5ar adresa2 In rostirea poetului *i -n g-ndirea g-nditorului, spaiul lu'ii este 'ereu at-t de grijuliu Beg4eat, -nc-t .iece lucru N un copac, un 'unte, o cas, c4e'area unei psri N -*i pierde total caracterul neutru si obi*nuit2
43
AdeBrata Borbire despre ni'ic r'-ne -ntotdeauna neobi*nuit2 Ea nu se las trans.or'at -ntr5 un loc co'un2 Ea se di/olB, ce5i drept, dac o supui acidului ie.tin al unui intelect -n care nu do'ne*te dec-t perspicacitatea2 e aceea, Borbirea despre ni'ic nu poate niciodat s -nceap dintr5o dat, precu', de pild, descrierea unui tablou2 Oi totu*i, posibilitatea unei atari Borbiri despre ni'ic poate .i sugerat2 Iat, de pild, un .rag'ent dintr5una din ulti'ele opere ale poetului +nut Ha'sun, up ani (i ani ;trad2 67@A, p2 AFA<2 )ucrarea aceasta alctuie*te un -ntreg -'preun cu =aimanaua *i 3eriplul lui 1 ugust& up ani (i ani -n.i*ea/ ulti'ii ani *i s.-r*itul acestui August, -n care se -ntruc4ipea/ abilitatea super.icial a o'ului conte'poran,
sub .or'a unei .iine care nu5*i poate pierde totu*i raportarea la neobi*nuit, pentru c, -n neputina ei disperat, ea r'-ne autentic *i superioar celorlali2 August este singur pe B-r.ul unui 'unte1 s-nt ulti'ele sale /ile2 ,oetul spune3 JEl st aici *i ascult Bidul pur2 Totul e ciudat, o nlucire2 ,e 'are ;c-ndBa, August cltorise adesea pe 'are< se 'i*ca totu*i ceBa1 acolo eCista sunet, ceBa ce se putea au/i, un cor al apelor2 Aici N ni'icul se -nt-lne*te cu ni'icul -ntr5o absen .r 4otare2 Nu5i r'-ne dec-t s dai din cap, plin de rese'nare2K )a ur'a ur'ei ni'icul este totu*i ceBa special2 e aceea, Bo' relua -ntrebarea noastr, o Bo' pune p-n la capt *i Bo' Bedea dac acest J*i nu, 'ai cur-nd, Q@:R ni'ic MK repre/int pur *i si'plu un 'od de a Borbi care nu spune ni'ic, o aneC arbitrar, sau, di'potriB, dac nu cu'Ba, -n si'pla enunare a -ntrebrii, cuBintele acestea au deja un sens esenial2
44
?2 Amurirea ntrebrii 7nforma, ei pres"urtat spre deosebire deforma e%tins& 1daosul '(i nu, mai "urnd, nimi")* adu"e fiin$area ntr!o stare de suspensie
-n acest scop, ne opri' 'ai -nt-i la .or'a prescurtat a -ntrebrii, aparent 'ai si'pl *i presupus a .i 'ai riguroas3 J e ce este de .apt .iinareMK2 Intreb-nd ast.el, lu' ca punct de plecare .iinarea2 Ea este& Ea este dat, ne st -n .a *i, de aceea, este onc-nd de gsit1 de ase'enea, ne este cunoscut -n anu'ite do'enii ale sale2 Acu', aceast .iinare care este dat ast.el din capul locului este supus -n 'od ne'ijlocit -ntrebrii priBitoare la te'eiul su2 Interogarea se -ndreapt direct ctre un te'ei2 !n atare procedeu nu repre/int altceBa dec-t eCtinderea *i potenarea unui de'ers pe care -l -nt-lni' -n 'od curent2 S spune' c -ntr5o podgorie apare .iloCera1 un lucru deci incontestabil pre/ent2 Se pune -ntrebarea3 de unde apare un ase'enea lucru, unde *i care este te'eiul lui M Acesta e .elul -n care este pre/ent .iinarea -n -ntregul ei2 Se pune -ntrebarea3 unde *i care este te'eiul M Aceast 'odalitate a interogrii se pre/int -ntr5o .or'ulare si'pl3 e ce este .iinarea M !nde *i care este te'eiul ei M -n 'od neeCplicit se -ntreab -n priBina unei alte .iinri, superioare2 -n acest ca/, -ntrebarea nu Bi/ea/ de.el .iinarea ca atare -n -ntregul ei2 ac pune' -ns acu' -ntrebarea -n .or'a pe care a aBut5o propo/iia noastr iniial3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK, atunci adaosul .inal ne -'piedic s leg' -n 'od ne'ijlocit -ntrebarea nu'ai de .iinarea dat din capul locului ca atare, a*a cu' ne -'piedic, de ase'enea, ca, odat stabilit aceast
45
legtur, s *i porni' spre te'eiul cutat, care la r-ndul lui ine tot de .iinare2 -n loc de aceasta, .iinarea este, -n 'odalitatea -ntrebrii, eCpus la *i 'eninut -n posibilitatea ne.iinei2 e ce5ul capt ast.el o cu totul alt Q@6R .or *i intensitate -n cadrul interogrii2 e ce se s'ulge .iinarea din posibilitatea ne.iinei M e ce nu recade ea -n c4ip spontan *i constant -n ne.iin M $iinarea nu 'ai este acu' aceast pre/en incontestabil1 ea ajunge s se clatine *i aceasta indi.erent dac o cunoa*te' sau nu cu deplin certitudine, dac o sesi/' sau nu -n toat cuprinderea ei2 e acu' -nainte, -n 'sura -n care o pune' -n -ntrebare, .iinarea ca atare se clatin2 A'ploarea acestei cltinri este at-t de 'are, -nc-t se ajunge p-n la acel punct eCtre' -n care .iinarea deBine propria ei posibilitate opus, deBine ne.iin *i ni'ic2 Totodat se trans.or' acu' *i cutarea de ce5ului2 Ea nu aspir doar la a .urni/a un te'ei eCplicatiB, pre/ent la r-ndul lui, pentru ceea5ce5este5si'pl5pre/en ,das Vorbandene-, ci acu' se caut un te'ei care ar ur'a s -nte'eie/e supre'aia .iinrii ca dep*ire a ni'icului2 Te'eiul cutat prin -ntrebare este interogat acu' ca te'ei al unei deci/ii -n .aBoarea .iinrii *i -'potriBa ni'icului, 'ai precis spus, ca te'ei pentru cltinarea .iinrii care ne poart *i ne eliberea/, -n parte .iintoare, -n parte ne.iintoare, de unde *i re/ult c nu pute' aparine nici unui lucru -n c4ip deplin, ba c4iar nici nou -n*ine1 *i totu*i, asein!ul este de .iecare dat al 'eu ,:e
meines-& Q eter'inarea :e meines, Jde .iecare dat al 'euK, Brea s spun3 asein!ul -'i este con.erit pentru ca propriul 'eu sine 6mein 4elbst- s .ie asein!u& -ns asein!ul -nsea'n3 grij a .iinei care, ca .iin a .iinrii ca atare, *i nu doar ca .iin a .iinrii u'ane, este desc4is AF
-n c4ip ecstatic -n aceast grij2 asein!u este Jde .iecare dat al 'euK1 aceasta nu -nsea'n nici c el este pus prin 'ine -nsu'i, nici c este i/olat -ntr5un eu de sine stttor2 asein!u este el nsu(i ,selbsi- pornind de la raportul su esenial "u .iina -n genere2 Acest lucru -l are -n Bedere propo/iia at-t de des repetat -n ;iin$ (i timp3 asein!ulni -i este proprie -nelegerea .iinei2R Acu' deBine deja 'ai clar c acest J*i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK nu este un adaos inutil -n 'arginea -ntrebrii propriu5/ise, ci o co'ponent esenial a propo/iiei in5Q@8R terogatiBe -n -ntregul ei, care, ca un atare -ntreg, eCpri' o cu totul alt -ntrebare dec-t -ntrebarea J e ce este .iinarea MK2 "u -ntrebarea noastr ne situ' -n a*a .el -n .iinare, -nc-t ea -*i pierde de5la5sine5 -nelesul "a fiin$are& -n 'sura -n care .iinarea ajunge s se clatine -n cadrul acelui Bast *i ne-ndurtor ori/ont de posibiliti al lui Jsau .iinare N sau ni'icK, interogarea -ns*i -*i pierde orice teren .er'2 )a r-ndul lui, asein!u nostru interogator este adus -n stare de suspensie *i se sprijin -n aceast stare de suspensie pe el -nsu*i2
L 92 7nterogarea "a des"hidere a domeniului n "are fiin$area este "onfruntat "u demnitatea autenti" a interogrii: "ltinarea fiin$rii ntre nefiin$ (i fiin$
Nu'ai c .iinarea nu e 'odi.icat ca ur'are a interogrii noastre2 Ea r'-ne ceea ce este *i a*a cu' este2 Interogarea noastr nu repre/int totu*i dec-t un de'ers su.letesc5spiritual, care deci se petrece n noi *i care, indi.erent de .elul -n care se des.*oar, nu a.ectea/
47
cu ni'ic .iinarea -ns*i2 E li'pede c .iinarea r'-ne -n .elul -n care ni se -n.i*ea/2 Oi totu*i, .iinarea nu poate s -ndeprte/e de la sine ceea ce este de'n de a .i supus interogaiei ,das ;rag!5iirdige-, -n spe .aptul c -n ceea ce este *i -n .elul -n care este ar putea la .el de bine s nu .ie2 Noi nu .ace' -n nici un ca/ eCperiena acestei posibiliti ca *i cu' a' aduga ceBa prin g-ndirea noastr, ci .iinarea -ns*i o atest, atest-ndu5se pe sine ca .iinare -n cadrul acestei posibiliti2 Interogarea noastr nu .ace dec-t s desc4id do'eniul, ast.el -nc-t .iinarea, prin -ns*i aceast de'nitate de a .i interogat, s se poat desc4ide2 Oti' prea puin *i -ntr5un c4ip prea grosolan despre eBeni'entul unei atari interogri2 -ndu5i curs, noi pre' c ne aparine' -n -ntregi'e2 Oi totu*i, toc'ai a"east interogare ne -'pinge -n desc4is ,ins Offene- N presupun-nd c ea -ns*i se trans.or' pe parcursul -ntrebrii ;lucru care -i reu*e*te oricrei interogri autentice< N *i proiectea/ un nou spaiu, care -nBluie totul *i strbate totul2 Se cere doar s nu ne ls' sedu*i de teorii pripite, ci s .ace' eCperiena lucrurilor a*a cu' s-nt ele, adres-ndu5ne indi.erent crui lucru ce ne este la -nde5'-n2 Aceast bucat de cret, de pild, este un lucru cu o anu'it -ntindere, relatiB solid, aB-nd o .or' de5 Q@@R ter'inat, culoarea alb *i, laolalt cu toate aceste proprieti, aB-nd5o pe aceea de a scrie2 -ntoc'ai cu' -i aparine acestui lucru .aptul de a se a.la aici, -n aceea*i 'sur -i aparine putina de a nu se a.la aici *i de a nu aBea aceast 'ri'e2 ,osibilitatea ca el s .ie pli'bat de5a lungul tablei *i de a .i u/at nu este ceBa pe care l5a' adugat lucrului prin inter'ediul g-ndirii2 El -nsu*i, ca .iind aceast .iinare, se a.l -n aceast posibilitate,
A9
alt'interi nu ar .i o cret -n calitatea ei de instru'ent de scris2 Tot ast.el, .iecrei .iinri -i aparine, -ntr5o 'odalitate care5i e proprie, acest posibil2 Acest posibil -i aparine cretei2 Ea -ns*i deine -n ea -ns*i o proprietate deter'inat prin care este destinat unei anu'ite utili/ri2
S-nte', desigur, obi*nuii *i s-nte' tentai s spune' N atunci c-nd cut' acest posibil -n creta respectiB N c nu Bede' *i nu atinge' ni'ic de .elul acesta2 -ns aici e Borba de o prejudecat2 Toc'ai des.*urarea -ntrebrii noastre ne poate .ace s renun' la ea2 eoca'dat -ntrebarea nu trebuie dec-t s dea -n Bileag acea cltinare a .iinrii -ntre ne.iin *i .iin2 "-t Bre'e .iinarea se -'potriBe*te posibilitii eCtre'e a ne.iinei, ea struie -n .iin, .r totu*i ca -n .elul acesta s .i dep*it Breodat posibilitatea ne.iinei si s o .i lsat de.initiB -n ur'2
L 72 ubla semnifi"a$ie a "u#ntului 'fiin$are*& 4uperfluitatea aparent a diferen$ei dintre fiin$ (i fiin$are (i ambiguitatea ' ntrebrii fundamentale* "a ntrebare pri#itoare la temeiul fiin$ei
ar iat5ne Borbind dintr5o dat despre ne.iina *i .iina .iinrii, .r s spune' cu' se raportea/ cele pe care le nu'i' ast.el la .iinarea -ns*i2 $iinarea *i .iina ei s-nt unul *i acela*i lucru M ar despre ce di.eren s .ie Borba M "are este, de pild, -n aceast bucat de cret, .iinarea M eja -ntrebarea aceasta este a'bigu, deoarece cuB-ntul J.iinareK poate .i -neles -n dou .eluri, ase'enea grecescului Co FB2 ,e de o parte, .iinarea are -n Bedere "eea "e, -n .iecare ca/ -n parte,
49
este .iintor, -n spe aceast bucat alb, aB-nd cutare .or', .iind u*oar *i .riabil2 ,e de alt parte, J.iinareaK are -n Bedere ceea ce, ca s spune' a*a, J.aceK ca acest lucru s .ie o .iinare *i nu, 'ai cur-nd, o ne.iin5are, deci acel ceBa care, -n ca/ul .iinrii, dac este o .iinare, -i constituie .iina2 ,otriBit acestei duble se'ni.icaii a cuB-ntului J.iinareK, grecescul Co FB are -n Bedere 'ai cu sea' cea de a doua se'ni.icaie, a*adar, nu .iinarea -ns*i ,das 4eiende-, "eea "e .iinea/, ci J.iin5dulK ,das 4eiend-, natura .iindului ,4eiendheit-, .aptul de a .i al .iindului ,4eiendsein-, .iina ,4ein-& i'potriB, J.iinareaK -n pri'a se'ni.icaie a cuB-ntului are -n Bedere toate lucrurile .iintoare -n ele -nsele sau pe .iecare -n parte, -ns pe toate cu re.erire la ele -nsele *i nu la natura .iinrii lor, la coala2 ,ri'a se'ni.icaie a lui to FB este TO" ODTO" ,entia-, a doua este TO e-Boa ,esse-& A' B/ut la ce anu'e se re.er .iinarea -n ca/ul unei buci de cret2 e alt'interi, a' putut5o gsi relatiB u*or2 -n plus, pute' -nelege u*or c acest obiect poate de ase'enea s nu .ie, c aceast cret, la ur'a ur'elor, nu trebuie neaprat s .ie aici *i nici s .ie -n general2 "e este atunci N spre deosebire de ceea ce poate s se situe/e -n .iin sau s recad -n ne.iin N ce este deci spre deosebire de .iinare N .iina M Este ea totuna cu .iinarea M Repet', ast.el, -ntrebarea2 Nu'ai c -n eCe'plul anterior, noi nu a' inclus .iina -n enu'erarea noastr, ci ne5a' 'ulu'it s spune'3 o bucat alb, u*oar, aB-nd cutare *i cutare .or', .riabil2 !nde se ascunde .iina M Ea trebuie totu*i s aparin cretei, de Bre'e ce ea -ns*i, creta aceasta N este& $iinarea ne -nt-lne*te la tot pasul, ne -nconjoar, ne poart *i ne constr-nge, ne ine sub Braja ei *i ne -'5
[34]
50
pline*te, ne eCalt *i ne spulber ilu/iile -ns, -n toate acestea, unde este *i -n ce const .iina .iinrii M S5ar putea replica3 aceast di.eren dintre .iinare *i .iina ei poate .oarte bine s aib, uneori, o i'portan la niBelul li'bii *i c4iar la cel al se'ni.icaiei1 e posibil ca aceast di.eren s se reali/e/e la niBelul si'plei g-n5diri, adic -n re5pre/entare *i opinie, .r ca acestei distincii operate -n cadrul .iinrii s5i corespund o .iinare real2 ar aceast di.eren operat doar -n planul g-ndirii este proble'atic, de Bre'e ce r'-ne neclar "e anume trebuie g-ndit prin nu'ele de J.iinK2 Q@ER e ase'enea c este de ajuns s cunoa*te' .iinarea *i s ne -nstp-ni' asupra ei2 A Brea, pe l-ng aceasta, s distingi .iina este o treab arti.icioas care nu duce la ni'ic2 -n priBina acestei nu rareori inBocate -ntrebri N ce anu'e re/ult dintr5o ase'enea
distincie M N a' .cut deja c-teBa re'arci2 S lu' acu' -n consideraie doar ceea ce ne preocup2 -ntreb'3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK2 In aceast -ntrebare se pare c ne 'enine' nu'ai -n preaj'a .iinrii *i c eBit' speculaia goal priBitoare la .iin, -ns ce -ntreb' noi de .apt M e ce .iinarea ca atare este2 -ntreb' -n priBina te'eiului potriBit cruia .iinarea este *i este ceBa anu'e *i nu este, 'ai cur-nd, ni'ic, -n .ond, -ntreb' cu priBire la .iin2 -ns cu' M -ntreb' priBitor la .iina .iinrii2 -ntreb' .iinarea cu priBire la .iina ei2 -ns c-t Bre'e, c4iar dac r'-ne' -n cadrul interogrii, pune' de .apt deja n prealabil -ntrebarea priBitoare la .iin, *i anu'e la te'eiul ei, c4iar dac aceast -ntrebare r'-ne neeCplicit *i c4iar dac nu pute' spune cu preci/ie dac .iina -ns*i nu este deja -n sine te'ei
E6 *i anu'e unul su.icient2 ac pune' aceast -ntrebare priBitoare la .iin ca .iind pri'a potriBit rangului ei, atunci pute' noi oare s o pune' .r s *ti' despre ce este Borba -n ca/ul .iinei *i -n ce .el se deosebe*te ea de .iinare M -ns cu' pute' noi, nu s gsi', ci 'car s -ncerc' -n principiu s a.l' te'eiul .iinei .iinrii, at-ta Bre'e c-t nu a' ajuns s sesi/' .iina -ns*i, at-ta Bre'e c-t nu a' -neles5o *i nu a' conceput5o -n c4ip su.icient M Acest proiect ar r'-ne tot at-t de lipsit de perspectiB ca *i -n ca/ul -n care, Br-nd s deter'in' cau/a unui incendiu, a' declara c este inutil s ne preocupe eBoluia incendiului, locul unde a i/bucnit *i constatrile .cute la .aa locului2 L 6:2 esf(urarea ' ntrebrii prealabile *: ' espre "e este #orba n "a+ul fiin$ei (i al felului n "are n$elegem noi fiin$a )* Re/ult, a*adar3 -ntrebarea J e ce este de .apt .iin5 Q@FR Hre *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK ne conduce -n c4ip necesar la -ntrebarea prealabil3 ' espre "e este #orba n "a+ul fiin$eiEF ,une' acu' o -ntrebare priBitoare la ceBa greu de sesi/at, la ceBa care r'-ne pentru noi 'ai degrab un si'plu cuB-nt gol, la ceBa care ne eCpune pericolului ca, pe parcursul des.*urrii interogrii, s cde' Bicti'a unui pur .eti* Berbal2 Oi, de aceea, este cu at-t 'ai necesar s ne l'uri' din capul locului cu' stau pentru noi lucrurile -n priBina .iinei *i a .elului -n care o -nelege', -n acest ca/, i'portant este -nainte de toate s nu scp' nici o clip din Bedere .aptul c nu pute' s sesi/' -n c4ip propriu fiin$a .iinrii pe o cale ne'ijlocit,
52
deci nici pornind de la .iinare, nici -nluntrul ei N nici oriunde altundeBa2 "-teBa eCe'ple ne pot ajuta2 incolo, pe cealalt parte a str/ii, se a.l cldirea liceului2 "eBa de ordinul .iinrii, deci2 ,ute' cerceta cldirea pe dina.ar pe toate prile, pute' s5o cutreier' pe dinuntru din piBni p-n -n pod *i s .ace' inBentarul a tot ce -nt-lni'3 coridoare, scri, clase *i tot ce se a.l -n clase2 ,este tot ne -nt-lni' cu .iinare *i c4iar -ntr5o relaie per.ect deter'inat2 !nde este -ns .iina acestui liceu M "ci liceul este, totu*i2 "ldirea este& ac aparine ceBa acestei .iinrii, atunci este toc'ai .iina ei *i totu*i pe aceasta nu o gsi' -nluntrul .iinrii2 $iina nu const nici -n .aptul c noi priBi' o .iinare2 "ldirea este la locul ei, c4iar dac noi nu o priBi'2 Noi o pute' -nt-lni, doar pentru c ea este deja2 In plus, .iina acestei cldiri nu pare de.el s .ie aceea*i pentru toat lu'ea2 ,entru noi, ca si'pli priBitori ai ei sau ca trectori, ea repre/int altceBa dec-t pentru eleBii care se a.l -nuntru, *i aceasta nu pentru c ei o Bad doar din interior, ci pentru c aceast cldire este Q@?R de .apt ceea ce este *i a*a cu' este toc'ai pentru ei2 $iina unor atari cldiri poate .i, ca s spune' a*a, Jadul'ecatK *i, adesea, poi s5i pstre/i -n nri 'irosul dup decenii -nc2 Mirosul acesta ne liBrea/ .iina acestei .iinri -ntr5 un c4ip cu 'ult 'ai direct *i 'ai adeBrat dec-t o poate .ace orice descriere sau Bi/itare a cldirii2 ,e de alt parte, eCistena stabil a cldirii nu se -nte'eia/ pe acest 'iros care plute*te nu se *tie unde2
"e se -nt-'pl deci cu .iina M ,oate .i .iina B/ut M Dede' o .iinare, creta, de pild2 ar .iina, o Bede' noi a*a cu' Bede' culoarea *i lu'ina, *i negura M Sau au/i', 'irosi', gust', pipi' N .iina M Au/i' 'otocicleta,
53
Bacar'ul care -nsoe*te trecerea ei pe strad2 Au/i' ginu*a de 'unte care trece -n /bor planat peste copacii pdurii2 e .apt, nu au/i' dec-t /go'otul 'otorului *i /go'otul pe care5l proBoac /borul psrii2 incolo de aceasta ne este c4iar greu, *i resi'i' ca ceBa neobi*nuit, s descrie' /go'otul pur, toc'ai pentru c el nu este ceea ce au/i' noi -ndeob*te2 Noi au/i' Qdac e s socoti' -n raport cu /go'otul purR -ntotdeauna yiZY mai mult& Au/i' pasrea /bur-nd, cu toate c, riguros Borbind, ar trebui s spune'3 o ginu* de 'unte nu este ceBa care s poat .i au/it, nu -ntruc4ipea/ nici o 'odalitate a sunetului care s poat .i a*e/at -ntr5o ga'2 Oi la .el se -nt-'pl cu toate celelalte si'uri2 ,ipi' cati.ea, 'tase1 le Bede' .r di.icultate ca re5 pre/ent-nd .or'e de .iinare alctuite -n cutare *i cutare .el2 ,e una ca .iind alt.el dec-t cealalt2 !nde re/id *i -n ce const .iina M Trebuie s priBi' -ns *i alte eCe'ple din jurul nostru *i s re'e'or' cadrul 'ai str-'t sau 'ai larg -n care poposi' trind /i de /i *i clip de clip, .ie c s-nte' con*tieni de el, .ie c nu, cadrul acesta ale crui 4otare se deplasea/ ne-ncetat *i care, pe nea*teptate, se sparge, desc4i/-ndu5se2 O 'are .urtun care st s i/bucneasc JesteK sau, ceea ce aici e totuna, Ja .ostK ast noapte -n 'uni2 -n ce const .iina ei M !n lan de 'uni -n /are sub un cer i'ens222 Iat deci ce JesteK2 -n ce const .iina M "-nd, *i pentru cine anu'e, se las ea -ntre/rit M ,entru cltorul care bate inutul *i se bucur de ceea ce Bede M ,entru ranul care 'unce*te /ilnic pe p'-ntul acestui inut M Sau pentru Q@9R 'eteorologul care trebuie s -ntoc'easc un buletin al Bre'ii M "are dintre ace*tia surprinde .iina M Toi *i
54
nici unul2 Sau, poate, ceea ce surprind oa'enii a'intii c-nd priBesc lanul de 'uni sub cerul i'ens nu repre/int dec-t anu'ite aspecte ale acestuia, *i nu 'unii -n*i*i, cu' Js-ntK ei ca atare, nu acel ceBa -n care re/id .iina lor autentic2 "ine5l surprinde pe acest ceBa M Sau este -n principiu lipsit de sens, adic -'potriBa sensului .iinei, s ajungi s te -ntrebi -n priBina a ceBa care este -n spatele acestor aspecte -n sine M Re/id .iina -n aspectele acelea M ,ortalul unei biserici ro'anice ti'purii este o .iinare2 "u' *i cui i se arat .iina acestuia M Istoricului de art care, -n ti'pul unei eCcursii, -l Bede *i -l .otogra.ia/, sau abatelui care, -n /iua srbtorii, ptrunde prin portal *i intr -n biseric -nsoit de clugri sau, poate, copiilor care -ntr5o /i de Bar se joac -n u'bra lui M "e se -nt-'pl -n acest ca/ cu .iina acestei .iinri M !n stat N el este& -n ce const .iina lui M In .aptul c poliia arestea/ un suspect sau -n .aptul c -n 'inistere se aude cnitul 'a*inilor de scris care bat sub dictarea secretarilor de stat *i a consilierilor M Sau statul JesteK -n -ntreBederea *e.ului de stat cu 'inistrul engle/ de eCterne M Statul este& Ins unde se ascunde .iina M Se ascunde ea de .apt undeBa M Iat acest tablou al lui Ban (og43 o perec4e de -nclri rne*ti grosolane *i ni'ic 'ai 'ult2 I'aginea nu repre/int, la drept Borbind, ni'ic2 Oi totu*i te tre/e*ti de-ndat singur cu ceea ce este aici, ca *i cu' tu -nsui, -ntr5o sear t-r/ie de toa'n, c-nd se 'istuie ulti'ul jar -n care s5 au copt carto.ii, te5ai -ntoarce de la c-'p, ostenit, cu sapa pe u'r2 "e anu'e are aici caracter de .iin M ,-n/a M !r'ele penelului pe p-n/ M ,etele de culoare M "e anu'e, -n toate c-te le5a' enu'erat p-n acu', este .iina .iinrii M "u' art' noi de .apt, 'i*c-ndu5ne
55
prin lu'e cu preteniile noastre proste*ti *i cu de*tep5tciunile noastre M Tot ceea ce a' -n*irat 'ai -nainte este totu*i, *i cu toate acestea N dac Bre' s surprinde' .iina, se petrece 'ereu ca *i cu' a' -ntinde '-na *i a' apuca -n gol2 $iina, pe care ne osteni' aici s5o gsi', este aproape ase'eni ni'icului, -n Bre'e ce noi n5a' *ti cu' s ne -'potriBi' *i cu' s ne .eri' de a .i bnuii de a.ir5 Q@7R 'aia c toat aceast .iinare nu este& -ns .iina r'-ne de negsit, aproape ase'eni ni'icului sau, la ur'a ur'elor, -ntoc'ai la .el2 "uB-ntul J.iinK nu este atunci, -n de.initiB, dec-t un cuB-nt gol2 El nu Bi/ea/ ni'ic e.ectiB, real, ni'ic care s poat .i surprins2 Se'ni.icaia sa N un abur ireal2 -n cele din ur', are deplin dreptate Niet/sc4e s nu'easc ase'enea Jconcepte supre'eK precu' .iina Julti'a *uBi de .u' a realitii care se Bolatili/ea/K 61murgul idolilor, DIII, ?9<2 "ine ar .i oare dispus s alerge dup un ase'enea abur, al crui -nBeli* sonor nu e dec-t nu'ele unei 'ari erori M J-n .apt, ni'ic nu a aBut p-n acu' o 'ai naiB .or persuasiB dec-t eroarea priBitoare la .iin222K;DIII, 9:<2 J$iinaK N un abur *i o eroare M "eea ce spune Niet/sc4e aici despre .iin nu este de.el o re'arc .cut -n treact, a/B-rlit pe 4-rtie -n beia lucrului doar -n Bederea pregtirii operei propriu5/ise, niciodat dus p-n la capt2 i'potriB, aceasta este concepia despre .iin care l5a clu/it c4iar de la -nceputul actiBitii sale .ilo/o.ice2 Aceast concepie poart *i deter'in .ilo/o.ia sa din te'elie2 Ins .ilo/o.ia lui este c4iar *i -n /ilele noastre aprat din plin -'potriBa tuturor indiscreiilor greoaie *i nt-nge ale unei gloate de scribi care se adun -n jurul lui, din ce -n ce 'ai nu'eroase2
EF
ar cel 'ai ne.ast abu/, opera sa abia ur'ea/ s5l cunoasc2 Dorbind aici despre Niet/sc4e nu Bre' s aBe' de5a .ace cu ni'ic din toate acestea *i nici cu oarba lui ridicare -n slBi2 "eea ce ne5a' propus este deopotriB 'ult prea decisiB *i prea cu'ptat pentru aceasta2 Ne5a' propus ca, atac-ndu5l -n .apt pe Niet/sc4e, s reali/' -n pri'ul r-nd o deplin de/Boltare a ceea ce el -nsu*i a dob-ndit2 $iina N un abur, o eroareP ac ar .i a*a, atunci singura conclu/ie ar .i c trebuie s renun' *i la -ntrebarea J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK "ci ce rost 'ai are -ntrebarea dac obiectul -ntrebrii nu este dec-t abur *i eroare M QA:R Spune Niet/sc4e adeBrul M Sau nu cu'Ba el este ulti'a Bicti' a unei lungi rtciri *i o'isiuni M Iar ca o atare Bicti', nu repre/int el 'rturia nerecunoscut pentru o nou necesitate M Iine oare de .iina -ns*i .aptul c ea este at-t de con.u/ M A*a cu' ine de cuB-ntul J.iinK .aptul c el r'-ne at-t de gol M Sau 'ai degrab noi s-nte' BinoBai c, 'aneBr-nd *i 4ruind ne-ncetat .iinarea, a' ter'inat prin a cdea -n a.ara .iinei M ar poate c nu noi s-nte' pri'ii BinoBai, noi, oa'enii de ast/i, *i nici 'car predecesorii no*tri 'ai apropiai sau -ndeprtai2 ,oate c totul ine de acel ceBa care din capul locului strbate istoria Occidentului, de un proces care Ba scpa -n Beci priBirii tuturor istoricilor *i care se petrece deopotriB -n trecut, ast/i *i -n ti'pul care st s Bin2 ,oate c o'ul, popoarele, -n agitaiile *i -n intrigriile lor cele 'ai de sea', au de5a .ace cu .iinarea *i, cu toate acestea, au c/ut de 'ult Bre'e, .r ca 'car s5o *tie, -n a.ara .iinei, toc'ai acesta deBenind 'otiBul cel 'ai inti' *i cel 'ai puternic al decderii lor ;c.2 ;iin$ (i timp L @9, -n special pp2 6?7 *i ur'2<2
57
L662 1nali+a mai amnun$it a ntrebrii: ' espre "e este #orba n "a+ul fiin$ei ) Este fiin$a un "u#nt gol sau ea repre+int, dimpotri#, destinul O""identului f*
Acestea nu s-nt -ntrebri pe care le pune' -n treact *i nici pentru a 'odi.ica senti'entele sau concepia despre lu'e a cuiBa1 acestea s-nt -ntrebri pe care ni le dictea/ acea -ntrebare prealabil i/Borit -n c4ip necesar din -ntrebarea principal2 -ntrebarea prealabil N J espre ce este Borba -n ca/ul .iinei MK N este o -ntrebare poate -ndreptit, -ns -n 'od cert, deopotriB, o -ntrebare c-t se poate de lipsit de .olos2 Oi totu*i, o ntrebare, adeBrata -ntrebare3 Este oare
J.iinaK un si'plu cuB-nt *i se'ni.icaia lui un abur sau, di'potriB, ea repre/int -nsu*i destinul spiritual al Occidentului M Aceast Europ, a.lat -ntr5o orbire ire'ediabil, care este -n per'anen pe punctul de a se 4r/i singur pieirii, st prins ast/i ca -ntr5un cle*te -ntre Rusia *i A'erica2 in punct de Bedere 'eta.i/ic, Rusia *i A'erica s-nt unul *i acela*i lucru2 Acela*i .uror disperat al QA6R te4nicii de/lnuite *i al organi/rii lipsite de o 'otiBare din ad-nc a o'ului obi*nuit2 -ntr5un ceas c-nd cel 'ai retras col al planetei a .ost supus cuceririi te4nice *i a deBenit eCploatabil econo'ic, c-nd indi.erent ce -nt-'plare petrecut -n indi.erent care loc *i -n indi.erent ce 'o'ent a deBenit accesibil -ntr5o clipit, c-nd un atentat asupra unui rege, petrecut -n $rana, *i un concert si'.onic care are loc la To>io pot .i JtriteK si'ultan, c-nd ti'pul nu 'ai e altceBa dec-t Bite/, instantaneitate *i si'ultaneitate, iar ti'pul ca Istorie a disprut din eCistena tuturor popoarelor, c-nd boCerul trece drept 'arele o' al unui popor, c-nd adunarea unor
58
'ase de 'ilioane repre/int un triu'. N atunci, ei bine atunci, ase'eni unei sta.ii care b-ntuie prin toat alctuirea aceasta drceasc, b-ntuie -ntrebarea3 la ce bun M N -ncotro M N ce Ba .i apoi M ecderea spiritual a ,'Hntului a ajuns at-t de departe -nc-t popoarele s-nt a'eninate s5*i piard cea de pe ur' .or spiritual, care .ace cu putin 'car sesi/area *i aprecierea ca atare a decderii Qg-ndit -n raport cu destinul J.iineiKR2 Aceast si'pl constatare nu are ni'ic de5a .ace cu de/Boltarea unui punct de Bedere pesi'ist la adresa ciBili/aiei, a*a cu' nu are, desigur, nici cu opti'is'ul1 cci -ntunecarea lu'ii, .uga /eilor, distrugerea ,'Hntului, absorbirea indiBidului -n 'ass, suspiciunea -ncrcat de ur .a de tot ce e creator *i liber, a cuprins deja -n ase'enea 'sur -ntregul ,'-nt, -nc-t categorii at-t de copilre*ti precu' pesi'is' *i opti'is' au deBenit de'ult ridicole2 S-nte' prin*i -n cle*te2 ,oporul nostru, a.lat -n 'ijloc, resi'te aceast str-nsoare ca nici unul altul, el, cel 'ai bogat -n Becini *i, ast.el, cel 'ai pri'ejduit1 *i, totodat, poporul 'eta.i/ic2 ,ornind -ns de la o ase'enea c4e'are, de care nu aBe' cu' s ne -ndoi', acest popor nu5*i Ba alctui un destin dec-t atunci c-nd el Ba crea 'ai -nt-i n el nsu(i un rsunet, o posibilitate a rsunetului pentru aceast c4e'are *i c-nd -*i Ba -nelege tradiia -ntr5o 'anier creatoare2 Toate acestea i'plic .aptul c acest popor, ca popor aparin-nd Istoriei, se eCpune pe sine -n do'eniul originar al atotputerniciei QA8R .iinei *i, -n .elul acesta, eC5pune Istoria 6Ges"hi"hteOccidentului, pornind din centrul surBenirii ,Ges"hehen- ei Biitoare2 Iar dac Bre' ca 'area 4otr-re asupra sorii Europei s nu treac prin ni'icire, atunci ea nu poate
59
trece dec-t prin de/Boltarea unor noi .ore spirituale ce in de Istorie *i care -*i au proBeniena -n centru2 A -ntreba Jdespre ce este Borba -n ca/ul .iinei MK nu -nsea'n ni'ic altceBa dec-t a re!lua -nceputul a!se'5ului nostru spiritual -'pl-ntat -n Istorie, pentru a5l trans.igura -ntr5un alt -nceput2 !n ase'enea lucru este cu putin2 Ba c4iar, el repre/int .or'a dttoare de 'sur a Istoriei, deoarece el este inti' legat de surBenirea .unda'ental2 !n -nceput nu este -ns reluat, -n 'sura -n care se coboar la el ca la ceBa petrecut de'ult, deBenit ast.el cunoscut, *i care nu trebuie dec-t s .ie pur *i si'plu i'itat, ci -n 'sura -n care -nceputul este re-nceput ntr!un "hip mai originar, *i anu'e cu tot ceea ce presupune un adeBrat -nceput, cu tot ceea ce este straniu, obscur *i nesigur -n el2 Reluarea, a*a cu' o -nelege' noi, este orice altceBa -n a.ar de continuarea a'eliorat a ceea ce a .ost p-n acu' cu 'ijloacele de p-n acu'2 L 682 Amurirea unui fapt: fiin$a 8 un "u#nt golG 7nterogarea pri#itoare la fiin$ (i ' ontologia * ntrebarea J espre ce este Borba -n ca/ul .iinei MK este cuprins ca -ntrebare prealabil -n -ntrebarea noastr clu/itoare J e ce eCist de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK2 ac
porni' acu' s a.l' ce anu'e este Bi/at -n -ntrebarea prealabil, -n spe .iina, atunci spusa lui Niet/sc4e se arat de-ndat -n tot adeBrul ei2 "ci, la drept Borbind, ce este J.iinaK pentru noi 'ai 'ult dec-t un cuB-nt gol, dec-t o se'ni.icaie lipsit de deter'inri, de nesesi/at, ase'enea unui abur M $r -ndoial, Niet/sc4e se eCpri' aici -ntr5un sens pur
F:
INTRO !"ERE #N META$I%I"A #NTREBAREA $!N AMENTA)& A META$I%I"II
F6
depreciatiB2 J$iinaK este pentru el o ilu/ie, care n5ar .i trebuit s apar nicic-nd2 J$iinK nedeter'inat, risi-pindu5se ase'enea unui abur M ar c4iar a*a stau lucrurile2 Oi totu*i, nu Bre' s ne d' btui -n .aa acestei QA@R realiti2 i'potriB, trebuie s -ncerc' s ne l'uri' -n priBina ei, pentru a putea s5i cuprinde' -ntr5o unic priBire -ntreaga a'ploare2 "u interogarea noastr, ptrunde' -ntr5un peisaj -n care N e -ns*i condiia .unda'ental N trebuie s te a.li ca s poi redob-ndi trinicia unei a*e/ri pentru asem!u de ordinul Istoriei2 Da trebui s ne -ntreb' de ce aceast situaie de .apt N *i anu'e c J.iinaK r5'-ne pentru noi un cuB-nt gol N este resi'it -n i'inena ei toc'ai ast/i *i, de ase'enea, dac *i de ce ea sub/ist de at-ta Bre'e2 Trebuie s deprinde' g-ndul c aceast situaie de .apt nu este at-t de ne-nse'nat cu' apare c-nd o constai pentru pri'a dat2 "ci, -n cele din ur', acest lucru nu se petrece deoarece cu5B-ntul J.iinK r'-ne doar un sunet, iar se'ni.icaia lui un abur, ci deoarece a' c/ut -n a.ara a ceea ce spune el, ne.iind, deoca'dat, capabili s regsi' dru'ul care s ne poarte -napoi1 de a"eea N *i din nici un alt 'otiB N cuB-ntul J.iinK este rostit -n gol *i de aceea, c-nd Bre' s5l prinde', el se destra' ase'eni unui nor destr'at -n soare2 Oi toc'ai de a"eeapunem noi ntrebarea priBitoare la .iin2 Oi o punem pentru c *ti' c nici unui popor adeBrurile nu i5au .ost serBite Breodat de5a gata2 $aptul c aceast -ntrebare nu poate .i nici 'car acu' -neleas, *i c nici nu Brea s .ie -neleas N c4iar atunci c-nd este pus "u un spor de originaritate N nu -i *tirbe*te ni'ic din caracterul ei ineBitabil2 Se poate readuce -n discuie N cu o anu'e ascui'e a 'inii *i cu un spirit de superioritate N o bine cunos5 cut consideraie3 J.iinaK e doar conceptul cel 'ai general P o'eniul ei de Baliditate se -ntinde peste totul *i toate, c4iar *i asupra ni'icului, care, de-ndat ce este g-ndit *i eCpri'at, JesteK, la r-ndul lui, ceBa2 A*a-nc-t, dincolo de do'eniul de Baliditate al acestui cel 'ai general concept nu 'ai eCist, riguros Borbind, ni'ic de la care pornindu5se J.iinaK s poat cpta o deter'inare -n plus2 Trebuie s ne rese'n' cu aceast generalitate supre'2 "onceptul de .iin este un ter'en ulti'2 Oi el corespunde de ase'enea unei legi din logic, care spune3 cu c-t un concept este, potriBit s.erei sale, 'ai cuprin/tor N *i ce poate .i 'ai cuprin/tor dec-t conceptul de J.iinK M N cu at-t 'ai nedeter'inat *i 'ai Bid este coninutul lui2 Aceste raiona'ente s-nt pentru orice o' care g-n5 QAAR de*te nor'al N *i noi Bre' cu toii s .i' oa'eni nor'ali N -n 'od ne'ijlocit *i .r re/erBe conBingtoare2 Ins acu' se ridic totu*i -ntrebarea3 atunci c-nd consider' .iina drept conceptul cel 'ai general, 'ai surprinde' oare esena .iinei sau ne a.l' din capul locului pe o po/iie at-t de eronat -nc-t orice interogare -*i pierde sensul *i perspectiBa M eoarece toc'ai aceasta este -ntrebarea3 oare .iina nu poate .i considerat dec-t conceptul cel 'ai general, care reBine -n c4ip ineBitabil -n toate conceptele particulare M Sau .iina este de o cu totul alt esen *i, ast.el, orice altceBa, nu'ai nu obiectul unei JontologiiK, -n ca/ul -n care cuB-ntul acesta este luat -n se'ni.icaia lui tradiional2 Ter'enul de JontologieK a .ost creat abia -n secolul al UDII5lea2 El dese'nea/ trans.or'area doctrinei tradiionale a .iinrii -ntr5o disciplin a .ilo/o.iei *i -ntr5o parte co'ponent a siste'ului .ilo/o.ic2 Ins doctrina tradiional este de/'e'brarea *i ordonarea dup
F8
criterii didactice a ceea ce, pentru ,laton *i Aristotel, iar 'ai apoi pentru +ant, repre/enta o ntrebare, desigur una care deja nu 'ai era originar2 Oi ast/i, cuB-ntul JontologieK este utili/at -n sensul acesta2 "a JontologieK, .ilo/o.ia se -ndeletnice*te, -ntr5un c4ip sau -ntr5altul, cu edi.icarea *i pre/entarea unui do'eniu -nuntrul propriului ei siste'2 "uB-ntul JontologieK poate .i -ns luat de ase'enea J-n sensul cel 'ai largK, J.r s se sprijine pe direcii *i tendine de ordin ontologicK ;c.2 ;iin$ (i timp, 678?, p2 66 sus<2 -n acest ca/, JontologieK -nsea'n strdania de a aduce .iina la cuB-nt, *i anu'e trec-nd prin -ntrebarea Jdespre ce este Borba -n ca/ul .iineiK Q*i nu nu'ai al .iinrii ca atareR2 eoarece -ns p-n acu' aceast -ntrebare nu *i5 a gsit nici audien *i cu at-t 'ai puin ecoul cuBenit, ci, di'potriB, a .ost c4iar -n c4ip eCplicit respins de ctre di.erite cercuri -n care do'ne*te erudiia .ilo/o.ic de *coal, incapabil s n/uiasc la altceBa dec-t la o JontologieK -n sensul tradiional, ar .i poate bine ca de acu' -nainte s renun' la .olosirea ter'enilor JontologieK *i JontologicK2 O ase'enea 'odalitate a interogrii, a*a cu' se Bede acu' cu o claritate sporit, este cu totul di.erit de -nelegerea tradiional *i nu trebuie s poarte nici nu'ele pe care aceasta l5a consacrat2 L 6@2 E%pli"area raportului dintre ntrebarea fundamental a metafi+i"ii (ipre!ntrebare: noul "on"ept de pre!ntrebare N ntrebarea pre!li!minar (i "ea "are este, pe de!a!ntregul, de ordinul 7storiei QAER ac interogarea noastr poart asupra -ntrebrii J espre ce este Borba -n ca/ul .iinei M "are este sensul
F@
.iinei MK, acest lucru nu se petrece -n Bederea edi.icrii unei ontologii de stil tradiional *i cu at-t 'ai puin pentru a alctui -n 'od critic inBentarul erorilor de care s5au .cut BinoBate tentatiBele anterioare2 Este Borba de cu totul altceBa2 Este Borba despre asein!u istoric al o'ului, ceea ce -ntotdeauna -nsea'n, deopotriB, despre asein!#H nostru Biitor cel 'ai autentic1 este Borba ca, -n -ntregul Istoriei care ne este destinat, s ros5tui' asein!u, supun-ndu5l din nou puterii .iinei ce trebuie desc4is -ntr5un c4ip originar1 toate acestea, desigur, nu'ai -n li'itele -nuntrul crora putina .ilo/o.iei poate ceBa2 in -ntrebarea .unda'ental proprie 'eta.i/icii3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK a' scos la supra.apre!ntrebarea: J espre ce e Borba -n ca/ul .iinei MK Relaia eCistent -ntre aceste dou -ntrebri, .iind de un tip aparte, necesit o clari.icare2 e obicei, o -ntrebare prealabil este re/olBat -naintea -ntrebrii principale *i -n a.ara ei, c4iar dac -n perspectiBa acesteia2 -ntrebrile .ilo/o.ice, prin -nsu*i te'eiul lor, nu s-nt -ns niciodat re/olBate -n a*a .el -nc-t -ntr5o bun /i s poat .i clasate *i abandonate2 -ntrebarea prealabil nu cade aici de.el -n a.ara -ntrebrii .unda'entale, ci ea este .ocul care dogore*te -n interogarea -ntrebrii .unda'entale, Batra incandescent a oricrei interogri2 Dre' s spune'3 pentru pri'a interogare a -ntrebrii .unda'entale ceea ce este 4otr-5tor este ca, -n interogarea0Mre5 -ntrebrii ei, s ocup' po/iia .unda'ental decisiB, *i s adopt' atitudinea esenial aici *i s o consolid'2 e aceea a' adus -ntrebarea priBitoare la .iin -n relaie cu destinul Europei, deci cu locul unde se 4otr*te destinul planetei noastre1 iar pentru Europa -ns*i, eCistena noastr ce ine de Istorie se doBede*te a .i centrul2
FA
FE -ntrebarea sun ast.el3 Este oare .iina un si'plu cuB-nt *i se'ni.icaia ei QAFR un abur sau, di'potriB, ceea ce a .ost
dese'nat prin cuB-ntul J.iinK adposte*te destinul spiritual al Occidentului M ,entru 'uli -ntrebarea aceasta poate s sune .orat *i eCagerat1 cci, la o adic, se poate .oarte bine i'agina c discutarea proble'ei .iinei ar putea aBea -n cele din ur' un raport, eCtre' de -ndeprtat *i -ntr5un c4ip .oarte 'ijlocit, cu c4estiunea decisiB, de ordinul Istoriei, priBind soarta ,''tului1 dar -n nici un ca/ -n a*a .el -nc-t po/iia .unda'ental *i atitudinea interogrii noastre s poat .i deter'inate -n c4ip ne'ijlocit pornind de la Istoria spiritului planetei noastre2 Oi totu*i, raportul acesta eCist2 eoarece scopul nostru este acela de a pune -n 'i*care interogarea pre5-ntrebrii, este Borba acu' de a arta c interogarea acestei -ntrebri se 'i*c N *i -n ce 'sur anu'e N -n 'od ne'ijlocit *i pornind c4iar din te'ei, -n interiorul -ntrebrii decisiBe de ordinul Istoriei2 ,entru a de'onstra acest lucru este necesar s aBans' o judecat esenial, 'ai -nt-i sub .or'a unei a.ir'aii2 A.ir''3 interogarea acestei pre5-ntrebri *i, ast.el, interogarea -ntrebrii .unda'entale a 'eta.i/icii este o interogare pe de5a5ntregul de ordinul Istoriei2
L 6A2 ;ilo+ofia (i '(tiin$a istoriei*

Nu deBine -ns -n .elul acesta 'eta.i/ica, *i .ilo/o.ia -n general, o *tiin istoric M Otiina istoric are totu*i ca obiect te'poralul, pe c-nd .ilo/o.ia, suprate'po5ralul2 $ilo/o.ia este istoric doar -n 'sura -n care, ase'enea oricrei opere a spiritului, se reali/ea/ -n decurgere te'poral2 -ns, -n acest sens, caracteri/area interogrii 'eta.i/ice drept interogare de ordinul Istoriei nu poate s con.ere un statut distinct 'eta.i/icii, ci doar s eBoce ceBa de la sine -neles2 A*adar, aceast a.ir'aie sau nu spune ni'ic *i se doBede*te a .i super.lu, sau este i'posibil, de Bre'e ce a'estec dou tipuri de *tiin .unda'ental di.erite3 .ilo/o.ia *i *tiina istoriei, -n legtur cu aceasta trebuie spus3 [47] 62 Meta.i/ica *i .ilo/o.ia nu repre/int de.el o *tiin *i ele nici nu pot s deBin una, dat .iind c interogarea care le este proprie este, -n .ond, o interogare de ordinul Istoriei2 82 Otiina istoriei, la r-ndul ei, nu deter'in -n calitatea ei de *tiin -n general relaia originar cu Istoria, ci presupune din capul locului o ase'enea relaie2 Nu'ai de aceea poate *tiina istoriei sau s de.or'e/e relaia cu Istoria ;care, ea -ns*i, este una de ordinul Istoriei<, s o interprete/e gre*it *i s o deBie/e p-n -ntr5at-t -nc-t s o trans.or'e -ntr5o si'pl cunoa*tere a trecutului sau, di'potriB, s pun la dispo/iia acestui raport cu Istoria, deja consolidat -n te'eiul su, ori/onturi eseniale *i s per'it cunoa*terea Istoriei -n tot ceea ce are ea deter'inant pentru noi2 !n raport de ordinul Istoriei cu Istoria, -n.ptuit toc'ai de pe po/iiile asein!uui nostru istoric, poate s deBin obiect *i stare con.igurat a unei cunoa*teri1 -ns nu este obligatoriu ca el s .ie ast.el2 -n plus, nu toate raporturile cu Istoria pot s .ie obiectiBate *i consolidate *tiini.ic *i acest lucru este Balabil toc'ai pentru cele eseniale2 Otiina istoriei nu poate ni"iodat s instituie raportul de ordinul Istoriei cu Istoria2 Ea poate doar, de .iecare dat -n alte condiii, s li'pe/easc un raport deja instituit, s5l
FF
F? -nte'eie/e la niBelul cunoa*terii, ceea ce, pentru a!sein!u istoric al unui popor con*tient, repre/int, desigur, o necesitate esenial, a*adar, ceBa care nu este nici doar un J.olosK, nici doar un Jneajuns K2 eoarece nu'ai -n .ilo/o.ie N spre deosebire de ori"e (tiin$ N iau na*tere -ntotdeauna raporturi eseniale cu .iinarea, nu'ai de aceea acest raport poate, ba c4iar trebuie, pentru noi, ast/i, s .ie un raport originar de ordinul Istoriei2 ,entru -nelegerea a.ir'aiei noastre, potriBit creia interogarea J'eta.i/icK a pre5-ntrebrii este pe de5a5ntre5gul de ordinul Istoriei, trebuie s aBe' -n Bedere -nainte de toate ur'torul lucru3 Istoria ,Ges"hi"hte- nu -nsea'n pentru noi ceBa de tipul trecutului1 cci toc'ai acesta este cel care a -ncetat s 'ai surBin ca Istorie ,ges"hieht-& -ns -n *i 'ai 'ic 'sur este pentru noi Istoria si'plul ast/i, care nici el nu surBine Breodat, ci nu .ace dec-t s JtreacK .r -ncetare, s apar *i s dispar2 Istoria ca surBenire 6Ges"hi"hte als Ges"hehen- este actiBitate necontenit *i necontenit suportare prin pre+ent capabile -ns s preia, din perspectiBa Biitoru5QA9R lui, tot ceea ce a .ost2 Toc'ai acest pre/ent este cel care dispare -n surBenire2
$elul -n care interog' -ntrebarea 'eta.i/ic .unda'ental ine de ordinul Istoriei ,ist ges"hi"htli"h-, deoarece el desc4ide surBenirea asein!ului u'an -n raporturile sale eseniale, adic -n raporturile sale cu .iinarea ca atare -n -ntregul ei, ctre posibiliti *i .ee ale Biitorului nescrutate -nc de -ntrebare1 ast.el, interogarea noastr reconectea/ aceast surBenire la propriul ei -nceput situat -n trecut *i ast.el o intensi.ic *i o generea/ -n pre/entul ei2 -n aceast interogare, asein!u nostru este conBocat la propria lui Istorie, considerat -n deplinul -neles al cuB-ntului, *i este c4e'at ctre ea *i ctre deter'inarea lui -n ea2 Oi aceasta nu ulterior, -n sensul unei aplicri utilitare ba/ate pe o 'oral sau pe o Bi/iune asupra lu'ii, ci po/iia .unda'ental *i atitudinea interogrii in -n ele -nsele de ordinul Istoriei, se situea/ *i se 'enin .er' -n surBenire, -ntreab pornind de la aceasta pentru aceasta2 L 6E2 1partenen$a intim a interogrii ntrebrii pri#itoare la fiin$ N interogare "e este n ea ns(i de ordinul 7storiei N la 7storia uni#ersal a 3mntului& Ion"eptul de spirit (i rstlm"irile sale -ns nou continu s ne lipseasc -nelegerea esenial, -n ce 'sur aceast interogare N ce este -n ea -ns*i de ordinul Istoriei N a -ntrebrii priBitoare la .iin aparine -n 'od inti' Istoriei uniBersale a ,'-ntului2 A' a.ir'at c pe ,'-nt, pe -ntreg cuprinsul lui, surBine o -ntunecare a lu'ii2 EBeni'entele eseniale ale acestei -ntunecri s-nt3 .uga /eilor, distrugerea ,'-ntului, gre5gari/area o'ului, -nt-ietatea a tot ce e 'ediocru2 "e -nsea'n Jlu'eK, atunci c-nd Borbi' de J-ntunecarea lu'iiK M )u'ea -nsea'n -ntotdeauna lu'ea spiritului& Ani'alul nu are lu'e, a*a cu' nu are nici lu'e5-nconjurtoare2 -ntunecarea lu'ii i'plic o de!poten$are a spiritului, di/olBarea, sleirea, dislocarea *i rstl'cirea lui2 -ncerc' s l'uri' aceast depo5tenare a spiritului -ntr5o anume perspectiB, *i anu'e n a"eea a rstl'cirii spiritului2 Ara a.ir'at c Europa st prins ca -ntr5un cle*te -ntre Rusia *i A'erica, care, din punct de Bedere 'eta.i/ic, s-nt unul *i acela*i Iu5 QA7R cru, anu'e -n ceea ce priBe*te caracterul lor uniBersal
F9
*i relaia lor cu spiritul2 Situaia Europei este cu at-t 'ai .unest, cu c-t depotenarea spiritului proBine din spiritul -nsu*i *i N c4iar dac a .ost pregtit de un 'o'ent anterior N ea se deter'in de.initiB, pornind de la propria ei situaie spiritual, -n pri'a ju'tate a secolului al UlU5lea2 )a noi s5a petrecut -n acea perioad ceea ce -ndeob*te este nu'it pe scurt J.ali'entul idealis'ului ger'anK2 Aceast .or'ul este un .el de scut -n spatele cruia se ascund *i se adpostesc lipsa de spiritualitate deja incipient, di/olBarea .orelor spirituale, respingerea oricrei interogri originare re.eritoare la te'eiuri, precu' *i la legtura noastr cu aceste te'eiuri2 "ci nu idealis'ul ger'an a dat atunci .ali'ent, ci epoca nu 'ai aBea .ora necesar pentru a se situa la niBelul 'reiei, a'plorii *i originaritii acelei lu'i spirituale, adic pentru a o reali/a -n c4ip Beritabil, ceea ce -nsea'n -ntotdeauna altceBa dec-t a aplica .ra/e *i enunuri teoretice2 asein!ul a -nceput s alunece -ntr5o lu'e creia -i lipsea ad-nci'ea aceea de la care pornind, de .iecare dat, esenialul Bine *i reBine -n -nt-'pinarea o'ului, -l constr-nge s eBolue/e ctre o postur superioar *i -l .ace s acione/e -ntr5un c4ip eCcepional2 Toate lucrurile au ajuns s se situe/e la acela*i niBel, pe o supra.a care este ase'enea unei oglin/i aburite ce a -ncetat s 'ai oglindeasc, s 'ai arunce Breun re.leC2 i'ensiunea predo'inant a deBenit aceea a eCtensiei *i a nu'rului2 ,utina ,Jonnen- nu 'ai -nsea'n capacitate *i generoas risipa care se nasc d' preaplin *i din stp-nirea .orelor proprii, ci doar eCersarea unei rutine, pe care oricine este capabil s o deprind, de -ndat ce este dispus s inBesteasc -n ea trud *i 'ijloace2 Aceasta situaie s5a intensi.icat apoi -n A'erica *i -n Rusia -n .r5de5 s.-r*itul lipsit
F7
de 'sur al identicului *i indi.erentului p-n -ntr5at-t -nc-t tot cantitatiBul acesta s5a trans.or'at -ntr5o calitate speci.ic2 e acu' -nainte, predo'inana unei 'edii a indi.erentului nu 'ai este acolo ceBa insigni.iant, si'pla eCpresie a searbdului *i plictisitorului, ci inBa/ia a ceBa care, agres-nd, distruge tot ce este e'inent, distruge spiritualul acela care -nsoe*te eCistena unei lu'i *i -l denun ca 'inciun2 Aceasta este inBa/ia a QE:R ceea ce nu'i' de'onicul Q-n sensul 'alignitii distructiBeR2 Ascensiunea acestei de'onii, care 'erge '-n -n '-n cu agitaia *i nesigurana cresc-nde ce au cuprins Europa .a de ea *i -n ea -ns*i, pre/int Bariate si'pto5'e2 !nul dintre acestea este depotenarea spiritului -n sensul rstl'cirii lui, eBeni'ent -n s-nul cruia s-nte', ast/i -nc, situai din plin2 Aceast rstl'cire a spiritului poate .i -n.i*at pe scurt -n patru sensuri2 62 Hotr-toare este interpretarea spiritului ca inteligen$, ca si'pl co'pre4ensibilitate situat -n do'eniul c4ib/uiii, eBalurii *i considerrii lucrurilor date din capul locului, a posibilelor 'odi.icri ale acestora *i a re5producerii 'enite s le re-ntregeasc2 Aceast co'pre4ensibilitate este o c4estiune care ine de si'pla dotare -nnscut, de eCersare *i de reparti/area pe scar larg2 "o'pre4ensibilitatea este ea -ns*i pasibil de organi/are, ceea ce nu este niciodat ca/ul spiritului2 Tag'a literailor *i a esteilor nu este dec-t o consecin t-r/ie *i o subspecie degradat a spiritului care, .alsi.icat, deBine inteligen2 "eea ce are doar bogie spiritual nu este dec-t aparen de spirit *i ascundere a carenei sale2 82 Spiritul ast.el .alsi.icat, care deBine inteligen, decade la niBelul unei unelte puse -n slujba a altceBa, a crui 'anipulare poate .i -nBat *i predat2 ac scopul
70
pe care5l sluje*te acu' inteligena se re.er la organi/area *i do'inarea relaiilor de producie ;ca -n 'arCis'< sau, -n general, la ordonarea *i eCplicarea raional a tot ceea ce, de .iecare dat, este pre5eCistent *i deja pus ;ca -n po/itiBis'<, sau dac el se -'pline*te -n dirijarea organi/atoric a 'asei -nsu.leite *i a rasei unui popor N spiritul, -neles ca inteligen, deBine, -n toate aceste ca/uri, suprastructura ane'ic a altceBa, care, de Bre'e ce este lipsit de spirit sau c4iar potriBnic lui, trece drept realul autentic2 ac spiritul este -neles ca inteligen a*a cu' -n .or' eCtre' .ace 'arCis'ul, atunci, -n dorina de a5l contra/ice, se poate spune cu deplin -ndreptire c spiritul, adic inteligena, trebuie -ntotdeauna a*e/at N -n ordinea .orelor dina'iciR ce ale eCistenei u'ane N -n ur'a destoiniciei unui corp sntos *i a caracterului2 Aceast ordine deBine -ns neadeBrat de-ndat ce esena spiritului este conceput -n adeBrul ei2 "ci, orice .or adeBrat *i orice .ru'usee adeBrat a trupului, sigurana *i se5'eia caracterului, dar deopotriB autenticitatea *i ingenio/itatea intelectului -*i au te'eiul -n spirit *i -*i a.l -nlarea *i cderea -n ni'ic altceBa dec-t -n puterea *i -n slbiciunea de .iecare dat a spiritului2 El este ele'entul purttor *i do'inant, -nceputul *i s.-r*itul, *i nicidecu' doar un ter indispensabil2 @2 e -ndat ce -*i .ace loc aceast rstl'cire instru'ental a spiritului, .orele oricrei surBeniri spirituale, poe/ia *i arta plastic, crearea statului *i religia, se 'ut -ntr5o s.er care .ace cu putin o ad'inistrare *i o plani.icare "on(tiente& Ele s-nt totodat -'prite pe do'enii2 )u'ea spiritului deBine cultur -n crearea *i -n 'eninerea creia indiBidul -ncearc s obin o -'plinire de sine2 o'eniile respectiBe deBin c-'purile
?6
unei actiBiti libere, care -*i stabile*te propriile5i criterii -n se'ni.icaia pe care ea 'ai i/bute*te s o ating2 Aceste criterii de Baliditate, pentru producere *i .olosire, poart nu'ele de JBaloriK2 Dalorile culturale -*i asigur o se'ni.icaie -n -ntregul unei culturi, nu'ai -n 'sura -n care ele se li'itea/ la do'eniul autoBalidi5tii lor3 poe/ia de dragul poe/iei, arta de dragul artei, *tiina de dragul *tiinei2 "-t priBe*te starea *tiinei, care aici, -n cadrul !niBersitii, ne interesea/ -n 'od aparte, ea
poate .i, ju5dec-nd dup ulti'ele decenii, lesne B/ut, deoarece, -n ciuda c-torBa pri'eniri, ea a r'as *i ast/i aceea*i2 ac la ora actual se con.runt -n aparen dou concepii aparent di.erite ale *tiinei N *tiina -n calitatea ei de cunoa*tere pro.esional de tip te4nico5prac5tic *i *tiina ca Baloare cultural -n sine N ele r'-n s se 'i*te, ambele, pe a"ela(i .ga* al decderii, care este propriu unei rstl'ciri *i unei depotenri a spiritului2 Ele nu se deosebesc dec-t prin .aptul c Bi/iunea te4nico5practic a *tiinei ca *tiin speciali/at are -nc dreptul s reBendice, -n raport cu situaia actual, aBantajul unei consecBene eCplicite *i li'pe/i, -n ti'p QE8R ce interpretarea *tiinei -nelese ca Baloare cultural, care apare ast/i din nou, ca o reacie, caut, printr5o incon*tient ipocri/ie, s 'asc4e/e slbiciunea spiritului2 "on.u/ia care -nsoe*te lipsa de spirit poate lua c4iar ase'enea proporii, -nc-t interpretarea te4nico5practic a *tiinei se declar totodat, -n calitatea ei de *tiin, ca Baloare cultural, ast.el -nc-t a'bele direcii ajung s se -neleag bine -nluntrul unei aceleia*i lipse de spirit2 ac Bre' s nu'i' J!niBersitateK organi/area unei -'binri de do'enii ale *tiinei con.or' cu principiile predrii *i cercetrii, atunci nu ne a.l'
72
dec-t -n pre/ena unui nu'e, -ns nicidecu' -n .aa unei .ore originar uni.icante *i care ne incu'b o obligaie2 Oi ast/i 'ai s-nt Balabile cuBintele pe care le5a' rostit despre uniBersitatea ger'an -n anul 6787, -n con.erina 'ea inaugural3 J o'eniile *tiinelor s-nt cu desB-r*ire separate -ntre ele2 $elul -n care ele -*i abordea/ obiectul este .unda'ental di.erit2 Aceast pu/derie de discipline de/binate nu -*i 'ai a.l ast/i o unitate dec-t datorit organi/rii te4nice a uniBersitilor *i .acultilor1 ea nu -*i pstrea/ o se'ni.icaie dec-t prin caracterul practic al scopurilor pe care la ur'resc di.eritele specialiti, -n sc4i'b, a pierit -nrdcinarea *tiinelor -n te'eiul esenei lor2K ;"e este metafi+i"a M 6787, p2 9<2 Otiina este ast/i, -n toate do'eniile ei, o c4estiune te4nic, practic de dob-ndire *i trans'itere de cuno*tine2 in ea, ca *tiin, nu poate lua na*tere nici o tre/ire a spiritului2 Ea -ns*i are neBoie de o ase'enea tre/ire2 A2 !lti'a rstl'cire a spiritului re/id -n .alsi.icrile a'intite anterior, -n spe acelea care repre/int spiritul ca inteligen, pe acesta ca unealt pus -n slujba unui scop, iar instru'entul acesta, laolalt cu lucrul care poate .i produs, ca pe un do'eniu al culturii2 Spiritul ca inteligen pus -n slujba unui scop *i spiritul -n calitate de cultur deBin -n cele din ur' piese de luC *i de decor, care s-nt luate -n consideraie laolalt cu altele, s-nt eCpuse -n public *i s-nt propuse ca doBad pentru QE@R .aptul c nu se ur're*te ani4ilarea culturii *i c nu se Brea instaurarea barbariei2 "o'unis'ul rus, dup o atitudine care iniial a .ost pur negatoare, a eBoluat -n cu5r-nd -nspre o ase'enea tactic propagandistic2 In raport cu aceast 'ultipl rstl'cire a spiritului, deter'in' pe scurt esena spiritului -n .elul ur'tor ;aleg Bersiunea din discursul 'eu de rectorat, deoarece aici totul este sinteti/at -n c4ip eCtre', potriBit cu eCi5
73
genele oca/iei respectiBe<3 JSpiritul nu este nici sagacitatea Bid, nici jocul iresponsabil al Borbei de du4, nici eCersarea ner'urit a disocierilor intelectuale *i nici 'car raiunea uniBersal1 spiritul este, -n c4ip originar, dispus *i con*tient ie*ire din -nc4idere ctre esena .iineiK , is"urs de re"torat, p2 6@<2 Spiritul este acordarea de puteri depline .orelor care s-nt proprii .iinrii ca atare -n -ntregul ei2 Acolo unde do'ne*te spiritul, .iinarea ca atare deBine 'ereu *i de .iecare dat 'ai .iintoare ,5ird seiender-& e aceea, interogarea priBitoare la .iinarea ca atare -n -ntregul ei, interogarea -ntrebrii priBitoare la .iin, este una dintre condiiile .unda'entale ce in de esen, pentru o tre/ire a spiritului *i, ast.el, pentru o lu'e originar a asein!ului ce ine de Istorie, *i ast.el pentru o do'inare a pericolului suscitat de -ntunecarea lu'ii, *i ast.el pentru o preluare a 'isiunii ce ine de Istorie *i care5i reBine poporului nostru, situat cu' este -n 'ijlocul Occidentului2 Ne re/u'' aici la aceste trsturi
generale pentru a arta -n ce 'sur interogarea -ntrebrii priBitoare la .iin este -n sine -ns*i e'ina'ente de ordinul Istoriei *i pentru a arta c, deci, -ntrebarea noastr N dac .iina trebuie s r'-n pentru noi doar un abur sau dac, di'potriB, ea deBine destinul Occidentului N aceast interogare este orice altceBa dec-t o eCagerare *i o si'pl 'anier de a Borbi2 L 6F2 0itarea fiin$ei este o stare de fapt (i ea este temeiulpropriu!+is al rela$iei noastre gre(ite "u limba Ins dac -ntrebarea noastr priBitoare la .iin are acest caracter esenial de deci/ie, atunci trebuie s lu'
74
-n consideraie cu toat serio/itatea -n pri'ul r-nd toc'ai a"el lucru care con.er -ntrebrii respectiBe nece5QEAR sitatea ei ne'ijlocit, -n spe .aptul c -n realitate .iina nu 'ai este pentru noi aproape ni'ic altceBa dec-t un cuB-nt, iar se'ni.icaia ei un abur disparent2 Aceast stare de .apt nu este doar ceBa -n .aa cruia st' ca -n .aa a ceBa strin *i pe care nu pute' dec-t s5l -nregistr' ca eBeni'ent -n calitatea lui de si'pl pre/en2 Aceast realitate este ceBa -n interiorul cruia noi ne situ'2 O stare a asein5ului nostru1 *i aceasta, desigur, nu -n sensul unei proprieti pe care nu a' putea s o da' la iBeal dec-t psi4ologic2 JStareK -nsea'n aici -ntreaga noastr constituie, 'odalitate -n care noi -n*ine ne situ' -n raport cu .iina2 Aici nu e Borba de psi4ologie, ci de Istoria noastr -ntr5o perspectiB esenial2 ac nu'i' o Jstare de .aptK .aptul c .iina nu e pentru noi dec-t o si'pl Borb *i un abur, atunci aici nu se ascunde dec-t ceBa eCtre' de proBi/oriu2 In .elul acesta de abia ajunge' s constat' ceBa care este departe de a .i g-ndit p-n la capt, pentru care nu aBe' -nc nici un loc, c4iar dac pare c ar .i Borba de un eBeni'ent care ne priBe*te pe noi, oa'enii, *i care are loc J-nK noi, cu' ne place s spune'2 Starea aceasta de .apt, c .iina nu e pentru noi dec-t o Borb goal *i un abur disparent, ar putea .i .oarte bine -ncadrat -ntr5o situaie 'ai general care doBede*te c 'ulte alte cuBinte N *i toc'ai cele eseniale N se a.l -n aceea*i situaie, ca li'ba -n general este u/at *i le/at, un 'ijloc de co'unicare indispensabil, -ns scpat de sub control, utili/abil arbitrar, tot at-t de indi.erent precu' un 'ijloc de transport -n co'un, precu' un tra'Bai, -n care oricine se urc *i coboar2 Oricine Borbe*te *i scrie -nluntrul li'bii, nesting4erit *i -n
75
pri'ul r-nd fr s se e%pun la #reun peri"ol& Acest lucru este sigur2 Nu eCist dec-t .oarte puini ast/i care s .ie capabili s g-ndeasc -n toat cuprinderea ei aceast relaie gre*it *i aceast absen a relaiei dintre asein!#H actual *i li'b2 Ins Bidul cuB-ntului J.iinK, deplina dispariie a .orei sale de nu'ire, nu este un si'plu ca/ particular al deteriorrii generale a li'bii, ci distrugerea raportului nostru cu .iina ca atare eCplic -n cele din ur' relaia gre*it pe care o aBe' cu li'ba2 Organi/aiile care -*i propun s puri.ice li'ba *i s QEER o apere de des.igurrile cresc-nde la care ea este supus 'erit consideraie2 -ns, -n cele din ur', eCistena unor ase'enea instituii nu .ace dec-t s arate cu *i 'ai 'ult claritate c nu se 'ai *tie despre ce este Borba -n ca/ul li'bii2 eoarece destinul li'bii -*i are te'eiul -n raportul indiBidual al unui popor cu fiin$a, -ntrebarea priBitoare la fiin$ se -'plete*te pentru noi -n c4ipul cel 'ai inti' cu aceea priBitoare la limb& Este 'ai 'ult dec-t un si'plu accident eCterior .aptul c acu' c-nd porni' s eBidenie' starea de .apt inBocat a Bolatili/rii .iinei -n toat a'ploarea ei ne Bede' obligai s porni' de la considerente de ordin lingBistic2
"A,ITO)!) A) OI)EA
ES,RE (RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K
QEFR ac .iina nu 'ai este pentru noi dec-t un cuB-nt gol, iar se'ni.icaia lui se destra' ase'enea unui abur, atunci trebuie cel puin s -ncerc' s surprinde' puinul care ne 'ai r'-ne din relaia noastr cu .iina2 e aceea pune' 'ai -nt-i aceste -ntrebri3 62 "e .el de cuB-nt este de .apt J.iinaK, potriBit .or'ei sale M 82 "e ne spune *tiina li'bii despre se'ni.icaia originar a acestui cuB-nt M "a s ne eCpri'' -n ter'eni te4nici -ntreb' cu priBire la 62 (ra'atica *i 82 Eti'ologia cuB-ntului J.iinK2K L 6?2 Elu"idarea esen$ei fiin$ei n perspe"ti#a intimei sale legturi esen$iale "u esen$a limbii (ra'atica cuBintelor nu se ocup doar N *i nici -n pri'ul r-nd N de structura lor gra.ic *i .onetic2 Ea consider ele'entele 'or.ologice care surBin aici ca tri'iteri
T ,riBitor la aceast seciune Be/i lucrarea lui Ernst $raen>el, as 4ein und seine Modalitdten K' $iina *i 'odalitile saleK, aprut -n Ae%is ;Studien /ur Sprac4p4ilosop4ie, Sprac4gesc4ic4te und Begri..s.orsc4ung<, editat de [o4annes )o4'ann, Boi2 II ;67A7<, pp2 6A7 *i ur'2
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K ??
ctre direcii anu'ite *i ctre di.erene de direcii care s-nt proprii posibilei se'ni.icri a cuB-ntului *i a inserrii posibile, pre.igurate ast.el, -ntr5o propo/iie *i, i'plicit, -ntr5un conteCt discursiB 'ai larg2 "uBintele3 el 'erge, noi 'ergea', ei au 'ers, 'ergiP, 'erg-nd, a 'erge N nu s-nt dec-t 'odi.icri ale aceluia*i cuB-nt -n .uncie de anu'ite direcii de se'ni.icaie2 )e cunoa*te' din capitolele gra'aticii3 indicatiB pre5 QE?R /ent N i'per.ect N per.ect N i'peratiB N gerun/iu N in.initiB2 -ns de 'ult Bre'e ele nu s-nt dec-t 'ijloace te4nice utili/ate ca indicaii pentru anali/a 'ecanic a li'bii *i pentru .iCarea unor reguli2 Toc'ai acolo unde se na*te un raport originar cu li'ba, se Bde*te uscciunea acestor .or'e gra'aticale -n calitatea lor de pure 'ecanis'e2 )i'ba *i considerarea li'bii s5au -nepenit -n aceste .or'e rigide precu' -ntr5o ar'tur de oel2 "ategoriile 'or.ologiei *i capitolele gra'aticii au deBenit, cu ajutorul 'anualelor plate *i plicticoase utili/ate -n *coli, -nBeli*uri Bide, absolut ne-nelese *i de ne-neles2 Este desigur corect ca eleBii, -n loc de toate acestea, s a.le de la pro.esorii lor c-te ceBa despre preistoria *i istoria Bec4e ger'anic2 -ns *i aceste do'enii se cu.und de-ndat -n acela*i plictis ne'rginit, dac nu se reu*e*te s se construiasc din interior *i pornind de la te'elie lu'ea spiritului, deci dac nu se reu*e*te s se dob-ndeasc -n *coli o at'os.er spiritual *i nu una *tiini.ic2 -n acest sens trebuie ca -n pri'ul r-nd s se produc reBoluionarea real a raportului cu li'ba2 ,entru aceasta este -ns neBoie s5i reBoluion' pe pro.esori, ceea ce reBine din nou la a spune c 'ai -nt-i uniBersitatea trebuie s se trans.or'e *i c, -n loc s se -'pune/e cu tot .elul de actiBiti lipsite de ?9
i'portan, ea trebuie s -neleag sarcina care -i reBine2 Nici 'car nu ne 'ai trece prin 'inte c toate lucrurile acestea pe care le cunoa*te' prea bine de at-ta Bre'e ar putea arta alt.el, c acele .or'e gra'aticale nu s-nt date absolute care disec din eternitate li'ba ca atare, .iC-ndu5i reguli1 nou nu ne 'ai trece prin 'inte c aceste .or'e s5au nscut *i au crescut pornind de la o interpretare .oarte precis deter'inat a li'bilor elin *i latin2 Iar acest lucru s5a petrecut pe ba/a .aptului c *i li'ba este ceBa de ordinul .iinrii, put-nd, ase'enea oricrei alte .iinri, s .ie .cut accesibil *i deli'itat -ntr5un .el anu'e2 O ase'enea -ntreprindere at-rn -n 'od
eBident, -n .elul -n care este ea -'plinit *i deBine Balabil, de concepia .unda'ental asupra .iinei care are aici rolul clu/itor2 eter'inarea esenei li'bii, ba c4iar interogarea pri5QE9R Bitoare la aceast esen, se orientea/ de .iecare dat dup opinia care a ajuns s deBin do'inant -n priBina esenei .iinrii *i a -nelegerii acestei esene2 Ins esena *i .iina Borbesc -n li'b2 Tri'iterea la aceast interdependen a lor este i'portant aici, deoarece -ntrebarea noastr Bi/ea/ J.iinaK2 ac -n aceast caracteri/are gra'atical a cuB-ntului .ace' totu*i u/ de gra'atica tradiional *i de .or'ele ei N ceea ce -n pri' instan este ineBitabil N atunci, -n c4iar acest ca/, trebuie s5o .ace' sub re/erBa de principiu c aceste .or'e gra'aticale nu s-nt su.iciente pentru elul pe care -l Bi/'2 " lucrurile stau ast.el se Ba doBedi pe parcursul consideraiilor noastre priBitoare la o .or' gra'atical esenial2 Aceast de'onstraie -ns Ba lsa cur-nd -n ur' ilu/ia c nu ar .i Borba dec-t tot de o a'eliorare a gra'aticii2 Este Borba, di'potriB, de o elucidare esenial a
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K ?7
esenei .iinei -n perspectiBa inti'ei sale legturi eseniale cu esena li'bii2 Acest lucru trebuie s5l aBe' -n continuare -n Bedere, pentru a nu ajunge -n situaia de a trans.or'a consideraiile lingBistice *i gra'aticale -ntr5o joac aberant *i plicticoas, care nu 'ai are ni'ic co'un cu obiectul Bi/at2 -ntreb' cu priBire la3 62 (ra'atica *i 82 Eti'ologia cuB-ntului J.iinK2
A2 (RAMATI"A "!D#NT!)!I J$IINI&K
L 692 Morfologia 'fiin$ei*: substanti##erbal (i infiniti#

"e .el de cuB-nt este de .apt J.iinaK, potriBit 'or.ologiei saleM J$iineiK, J.iriiK ,das 4ein-i corespunde, 'or.ologic Borbind, J'ergereaK, JcdereaK, JBisareaK etc2 Aceste .or'aiuni lingBistice par a .i ase'ntoare cu Jp-ineaK, JcasaK, JiarbaK, JlucrulK2 Totu*i, obserB' de-ndat -n ce const di.erena3 pri'ele pe care le5a' nu'it tri'it ne'ijlocit la Berbele Ja 'ergeK, Ja cdeaK 222, ceea ce nu pare s .ie cu putin *i -n ca/ul QE7R celorlalte2 ECist, desigur, pentru das =aus ;JlocuinK < .or'a das =ausen ;JlocuireaK<3 locuie*te -n pdure ,er haust im 2ald-& Nu'ai c, din punctul de Bedere al se'ni.icaiei gra'aticale, raportul dintre J'ergereK ,das Gehen-, J'ersK ,der Gang- *i Ja 'ergeK ,gehen- este di.erit de acela dintre JlocuinK ,das =aus- *i JlocuireK ,das =ausen-& ,e de alt parte, eCist .or'aiuni lingBistice care corespund -ntru totul pri'ei serii ;J'ergereK, J/burareK< *i care au totu*i acela*i caracter Berbal *i aceea*i se'ni.icaie ca Jp-ineaK, JcasaK2 e eCe'plu3 JA'basadorul a o.erit un dineuK ,ein Essen-B JA 'urit de o su.erin ,Aeiden- .r leacK2 Aici trece' co'plet
9:
cu Bederea .aptul c e Borba de apartenena la un Berb2 in acesta s5a .cut un substantiB, un nu'e, .olosin5du5se o .or' deter'inat a Berbului, care -n latin se nu'e*te modus mfiniti#us& Acelea*i raporturi le -nt-lni' *i -n ca/ul cuB-ntului nostru J.iinK, J.ireK ,4ein-& Acest substantiB tri'ite la in.initiBul Ja .iK 6sein-, care poate .i -ncadrat laolalt cu celelalte .or'e3 tu e*ti, el este, noi era', Boi ai .ost etc2 as 4ein este un substantiB care proBine din5tr5un Berb2 e aceea, se spune3 cuB-ntul das 4ein este un JsubstantiB BerbalK2 Odat indicat aceast .or' gra'atical, caracteri/area gra'atical a cuB-ntului J.iinK s5a -nc4eiat2 "eea ce relat' noi aici -n c4ip a'nunit s-nt lucruri cunoscute *i de la sine -nelese2 S spune' totu*i 'ai bine *i 'ai precaut3 s-nt distincii lingBistic5gra'aticale .olosite *i curente1 cci Jde la sine -neleseK nu s-nt c-tu*i de puin2 e aceea, trebuie s aBe' -n Bedere .or'ele gra'aticale care s-nt luate aici -n discuie ;Berb, substantiB, substantiBare a Berbului, in.initiB, participiu<2 ObserB' lesne3 pentru ca s poat lua na*tere .or'a 4ein ;J.iinK, J.ireK<, este neBoie de .or'a anterioar *i care joac aici un rol decisiB N a in.initiBului sein ;Ja .iK<2 Aceast .or', a Berbului, este cea care se trans.or' -ntr5una substantiBal2 Derb, in.initiB, substantiB s-nt, a*adar, cele trei .or'e gra'aticale de la care plec-nd se deter'in caracterul cuB-ntului nostru das 4ein, J.iinaK2 Ar .i ast.el potriBit, -n pri' instan, s -nelege' aceste .or'e gra'aticale -n se'ni.icaia lor2 QF:R intre cele trei .or'e a'intite, Berbul *i substantiBul .ac parte dintre
acelea care, -n 'o'entul na*terii gra'aticii occidentale, au .ost pri'ele cunoscute, r'-n-nd ca *i p-n ast/i ele s treac drept .or'ele .unda'en5
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 96
tale ale cuBintelor *i ale li'bii -n general2 e aceea, cu -ntrebarea priBitoare la esena substantiBului *i a Berbului ajunge' -n 'ie/ul -ntrebrii priBitoare la esena li'bii2 "ci -ntrebarea dac .or'a originar a cuB-ntului este substantiBul sau Berbul se suprapune cu -ntrebarea re.eritoare la caracterul originar al rostirii *i Borbirii2 Aceast -ntrebare o conine totodat pe aceea priBitoare la originea li'bii, pe care, -n pri' instan, nu o pute' pune -n c4ip ne'ijlocit2 Trebuie s ne 'ulu'i' deoca'dat cu o soluie de co'pro'is2 Ne Bo' li'ita 'ai -nt-i la acea .or' gra'atical care, -n constituirea substantiBului Berbal, repre/int 'o'entul de trecere1 -n spe, la in.initiB ;a 'erge, a Beni, a cdea, a c-nta, a spera, a .i *2a2'2d2<2
L 672 7nfiniti#ul
a< Originea gra'aticii occidentale3 'editaia elin asupra li'bii eline3 oBop2oc *i p-jp2a "e -nsea'n in.initiB M Ter'enul acesta repre/int o prescurtare a .or'ei co'plete3 modus infiniti#us, 'odul neli'itaiei, al indeter'inaiei, -n spe .elul -n care un Berb -n general -*i eCercit *i -*i indic direcia *i capacitatea de se'ni.icaie2 Acest ter'en latin proBine, ca *i toi ceilali, din truda gra'aticienilor greci2 Oi -n acest ca/ ne i/bi' de procesul de traducere pe care l5a' 'enionat cu oca/ia cuB-ntului ;pBou12 Nu Bo' intra -n detaliile .elului -n care s5a nscut gra'atica la greci, cu' a .ost apoi preluat de ro'ani *i cu' a .ost trans'is -n EBul Mediu *i -n 'odernitate2 "unoa*te' o 'uli'e de a'nunte re.eritoare la toate aceste pro5 QF6R cese2 Ins o -nelegere real a acestui eBeni'ent, at-t de .unda'ental pentru crearea *i con.igurarea spiritului
98
occidental -n ansa'blul lui, nu eCist -nc2 Ba lipse*te c4iar o interogare satis.ctoare 'enit acestei re.lecii, care -ntr5o bun /i nu Ba 'ai putea .i ocolit, oric-t de 'arginal ar putea s par, pentru interesele noastre de ast/i, tot acest proces2 $aptul c gra'atica occidental s5a constituit pornind de la 'editaia elin asupra li'bii eline -i con.er acestui proces -ntreaga sa se'ni.icaie2 "ci aceast li'b, laolalt cu cea ger'an, este N -n ceea ce priBe*te posibilitile de g-ndire N deopotriB cea 'ai puternic *i 'ai -ncrcat de spirit2 -nainte de orice, r'-ne s re.lect' asupra .aptului c distincia 4otr-toare eCistent -ntre .or'ele de ba/ ale cuBintelor ;substantiB *i Berb, nomen *i #erbum-, a*a cu' apare ea -n li'ba greac sub con.iguraia lui oBoua *i p.jj2a, este elaborat *i -nte'eiat pentru pri'a dat -n cea 'ai ne'ijlocit *i inti' interdependen cu concepia *i interpretarea .iinei, care apoi, au deBenit dttoare de 'sur pentru -ntregul Occident2 Asocierea inti' a acestor dou eBeni'ente ne este accesibil -n c4ip integral *i -ntr5o pre/entare absolut li'pede -n dialogul platonician 4ofistul& Ter'enii de oBon5oc *i de p.jua s-nt cunoscui, desigur, dinainte de ,laton2 Ins c4iar *i atunci, ca *i la ,laton, ei s-nt -nele*i ca ter'eni care acoper ansa'blul .olosirii cuBintelor2 OBoua are -n Bedere nu'irea prin li'b, deosebit de persoana sau de lucrul nu'it, *i Bi/ea/, totodat, enunarea unui cuB-nt, ceea ce 'ai t-r/iu, din punct de Bedere gra'atical, este conceput ca p.ua2 Iar p-jua, la r-ndul lui, are -n Bedere Borba, rostirea1 priCcop este Borbitorul, oratorul, care .olose*te nu nu'ai Berbe, ci, de ase'enea, oBouocCoc, -n sensul 'ai restr-ns de substantiBe2
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 9@
$aptul c do'eniul de suBeranitate al celor doi ter'eni are, la origini, aceea*i cuprindere este i'portant pentru ceea ce Bre' s art' 'ai t-r/iu, -n spe c proble'a at-t de 'ult discutat -n lingBistic N dac substantiBul sau, di'potriB, Berbul repre/int .or'a originar a cuB-ntului N nu este una autentic2 Aceas5 QF8R t pseudoproble' s5a nscut 'ai -nt-i -n s.era
gra'aticii deja constituite *i nu pornind de la o priBire asupra li'bii -nse*i, asupra esenei sale nesupuse -nc de.el unei anali/e care o des.ace gra'atical -n .elii2 "ei doi ter'eni oBoua *i p-j;j2a, care dese'nea/ iniial -ntreaga Borbire, se restr-ng apoi -n se'ni.icaia lor *i deBin ter'eni 'enii s denu'easc cele dou clase principale ale cuBintelor2 ,laton, -n dialogul a'intit ;8F6 e *i ur'2<, d pentru pri'a oar o interpretare *i o -nte'eiere acestei distincii2 ,laton porne*te aici de la caracteri/area general a .unciei cuB-ntului2 OBoua, -n sensul larg, este S.iUcoua %r ;pcoB-- nepi C.D oSriaB3 'ani.estare, prin inter'ediul graiului, re.eritoare la cuprinsul .iinei .iinrii *i situat -n acest cuprins2 In cuprinsul .iinrii pot .i distinse rcpTua *i npfy",& -n pri'ul ca/, s-nt dese'nate lucrurile cu care aBe' de5a .ace, despre care este Borba -ntr5o situaie sau alta2 -n cel de al doilea ca/, este dese'nat acionarea *i .ptuirea -n sensul 'ai larg, care -l i'plic de ase'enea pe noir"i<& "uBintele au un gen dublu ;9iCCoB TEDO1<2 Ele s-nt 9riUcoua rcpH=uaCoi1 ;oBoua<, desc4idere de lucruri, *i S.itaoua +pdecoW ;p.jua<, desc4idere a unei .ptuiri2 Acolo unde surBine un nlkLyia, o at!?rMiO+. ;o con.igurare care le -'plete*te pe acestea<, acolo apare F?:61 eAttCicTUOCe+aircpo>oW, rostirea cea 'ai concis *i ;totu*i deopotriB< pri'a ;rostirea autentic<2 Ins abia Aris5totel d interpretarea 'eta.i/ic 'ai clar a [io=ocjului
9A
-n sensul de propo/iie enuniatiB2 El distinge oBoj2a ca OTiiiaBu+oB aBei< CpoBou *i p.jia ca ?tpoo=ruaiBoB UpoBoB , e interpretatione c85A<2 Aceast elucidare a esenei 0Do=o5ului a deBenit 'odel *i nor' pentru constituirea ulterioar a logicii *i a gra'aticii2 Oi pe c-t aceasta s5 a cobor-t de-ndat la i'peratiBul nor'elor de *coal, obiectul ei ca atare a *tiut s se 'enin -n 'od constant -ntr5o se'ni.icaie dttoare de 'sur2 Tratatele gra'aticienilor greci *i latini au .ost .olosite -n Occident Bre'e de peste un 'ileniu ca 'anuale de *coal2 ,ute' s spune' orice despre Bre'urile acelea, nu'ai nu c au .ost nu debile si 'runte2 b< -nelegerea elin a lui J?07G7I, ,"asus- *i e ,dedinatioQF@R Ne -ntreb' cu priBire la acea .or' a cuB-ntului care la latini poart nu'ele de infiniti#us& eja eCpresia negatiB de modus infiniti#=4 #erbi tri'ite la un modus finitus, la o 'odalitate a .initudinii *i a deter'inrii proprie se'ni.icaiei Berbale2 "are este 'odelul grec pentru aceast distincie M "eea ce dese'nea/ gra5'aticienii latini cu eCpresia palid modus se nu'e*te la greci e=+Miicn21, J-nclinareK2 Acest cuB-nt se 'i*c, -'preun cu o alt categorie gra'atical a elinilor, pe aceea*i direcie de se'ni.icaie2 enu'irea respectiB ne este cunoscut din traducerea latin3 n%ai<, "asus, ca/ul -n sensul de 'odi.icare a substantiBului2 -ns iniial TT!"O"TI"1 dese'nea/ orice 'odi.icare a unei .or'e de ba/ ;.leCiune, declinare< nu nu'ai la substantiBe, ci *i la Berbe2 Abia dup o elaborare 'ai clar a di.erenei care eCist -ntre aceste .or'e ale cuB-ntului au .ost dese'nate prin ter'eni speci.ici *i 'odi.icrile care le corespund2 Mo5
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 9E
di.icarea substantiBului se nu'e*te TIUOUT+1 ,"asus-B aceea a Berbului se nu'e*te EEJHHG7I,
,dedinatio-& \ L 8:2 n$elegerea elin a fiin$ei: fiin$a n$eleas 222 i "a situare ferm (i "onstant n dublul sens F de cp5uatW (i o#"ia "u' se ajunge ca, -n considerarea li'bii *i a 'odi.icrilor ei, s .ie utili/ai toc'ai ter'enii de rcCcoaic1 *i eyJkia%< M )i'ba este considerat, desigur, drept ceBa care la r-ndul ei este, drept o fiin$are -n r-nd cu altele, -n conceperea *i deter'inarea li'bii trebuie, de aceea, s se arate .elul -n care -nelegeau de .apt grecii .iinarea -n .iina ei2 Nu'ai proced-nd ast.el pute' pricepe acei ter'eni care, .olosii at-ta Bre'e *i golii de sens, au deBenit pentru noi modus *i "asus& ac -n prelegerea aceasta reBeni' 'ereu la con5 QFAR cepia grecilor despre .iin, lucrul se eCplic prin aceea c, de*i total aplati/at *i, ca atare, deBenit de nerecunoscut, ea continu s
.ie do'inant -n lu'ea occidental, deopotriB -n doctrinele .ilo/o.iei, c-t *i Biaa de toate /ilele2 Iat de ce ne propune' s caracteri/' concepia elin despre .iin -n pri'ele ei trsturi .unda'entale, 'erg-nd pe ur'ele .elului -n care grecii au considerat li'ba2 A' ales -n 'od Boit aceast cale2 Ea trebuie s arate, pe ba/a unui eCe'plu din gra'atic, c eCperiena, concepia *i interpretarea li'bii care s-nt dttoare de M 'sur pentru Occident s5 au de/Boltat pornind de la o -nelegere precis deter'inat a .iinei2 SubstantiBele mG%n< *i E:Jh&ai< se'ni.ic -nclinarea, cderea si cltinarea2 Este Borba aici de o deBiere de la
9F
.aptul de a sta drept *i neclintit2 Acesta -ns, .aptul de a sta -nlat -n sine -nsu*i, de a ajunge la o situare .er' *i de a r'-ne -n situare ferm ,4tand-, grecii -l -neleg drept .iin2 "eea ce ajunge -n .elul acesta la situare .er' *i deBine ferm!(i!"onstant ,stdndig- -n sine -nsu*i ptrunde *i se a*a/ ast.el -n c4ip liber, pornind de la sine, -n necesitatea propriei sale li'ite, nepa<& Aceasta nu este de.el ceBa care Bine s se adauge .iinrii din eCterior2 -n *i 'ai 'ic 'sur ea repre/int o lips, -n sensul unei li'itri duntoare2 StBilirea care se do'ole*te pe sine ,der si"h bdndigende =alt- pornind de la li'it, posedarea5de5sine ,das 4i"h!=aben- -n care se 'enine .er'ul5*i5constantul ;das 4tdndige-, este .iina .iinrii *i toc'ai ea .ace, -n pri' instan, ca .iinarea s .ie .iinare, deosebind5o de ne.iinare2 A ajunge la o situare .er' -nsea'n a dob-ndi propria sa li'it ,er!gren+en-& e aceea, Co %eHo< repre/int o trstur .unda'ental a .iinrii, el ne-nse'n-nd nici Jo int de atinsK, nici JscopK, ci JcaptK, Js.-r*itK2 JS.-r*itK nu este aici de.el -neles -ntr5un sens negatiB, ca *i cu' odat cu el ceBa nu poate 'erge 'ai departe, nu 'ai .uncionea/ *i -ncetea/2 S.-r*itul ,Ende- este o s.-r*ire ,Endung- -n sensul de Js.-r*ire plinK, de desB-r*ire ;Vollendung-& )i'ita *i s.-r*itul repre/int acel ceBa prin care .iinarea -ncepe s fie& Toc'ai pornind de aici trebuie -neleas denu'irea supre' pe care o .olose*te Aristotel pentru .iin, eBTeACeia, N .aptul5de5a5se5i5ne ;pstra<5-n5s.-r*ire ;li'it<2 "eea ce a .cut .ilo/o.ia QFER ulterioar *i c4iar biologia din nu'ele Jentele4ieK ;c.2 )eibni/< arat toat -ndeprtarea noastr de ceea ce este grecesc2 "eea ce se a*a/ -n li'ita sa, dob-ndind5o pe aceasta pentru sine, ceea ce se pune pe sine *i capt ast.el o postur stabil N are .or', ]iopcpr2 $or'a, -n5
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 9?
eleas grece*te, -*i are esena pornind de la a*e/a5rea5de5sine5-n5li'it care desc4ide *i -nal2 -ns ceea5ce5se5situea/5-n5sine5-nsu*i deBine, din clipa -n care este considerat dinspre priBitor, ceea5ce5se5-n5.i*ea/, ceea ce se o.er -n aspectul su eCterior2 (recii nu'esc aspectul unui lucru eiSoW sau iSea2 -n e-9oc, se poate iniial distinge ceea ce aBe' -n Bedere c-nd spune' 3 lucrul are un c4ip, el poate .i B/ut, eCist st-nd2 )ucrul JstK2 El odi4ne*te -n ceea ce apare, adic -n ie*irea la iBeal a esenei sale2 Toate deter'inrile .iinei enu'erate acu' -*i au totu*i te'eiul N *i s-nt totodat inute laolalt N -n ceea ce grecii -n c4ip ne-ndoielnic, .c-nd eCperiena sensului .iinei, -l nu'esc oBala sau, 'ai plin -nc, napoCiaia2 Obi*nuita lips de re.leCiBitate traduce cuB-ntul acesta prin JsubstanK, rat-nd ast.el deplin orice sens posibil al lui2 ,entru Tiapouaia aBe' -n ger'an, ca eCpresie ec4iBalent, 1n5esen& "uB-ntul 1n5esen denu'e*te o gospodrie rural *i o 'o*ie -nc4is -n sine2 -nc -n Bre'ea lui Aristotel, o#"1a este .olosit at-t -n sensul acesta, c-t (i -n se'ni.icaia de concept .ilo/o.ic2 "eBa este pre/ent ,5est an-& St -n sine *i ast.el se -n.i*ea/2 ,entru greci, J.aptul de a .iK -nsea'n, -n .ond, Jpre/enK ,1n5esenheit-& -ns .ilo/o.ia greac nu a 'ai reBenit la acest te'ei al .iinei, la ceea ce ascunde el2 Ea a r'as la te'eiul proBi/oriu a ceea ce este pre/ent *i a cutat s considere acest ceBa pre/ent -nsu*i -n deter'inrile a'intite2 AB-nd -n Bedere toate acestea, -nelege' acu' acea interpretare elin a .iinei pe care a' 'enionat5o la -nceput, cu oca/ia l'uririi nu'elui de J'eta.i/icK, -n spe -nelegerea .iinei ca ;p<cn2W2 Trebuie, spunea', s ne ine' c-t 'ai departe de conceptele ulterioare de JnaturK3
;pijaic, are -n Bedere -nlarea de sine care se

desc4ide, des.*urarea de sine care /boBe*te -n sine2 -n aceast suBeran 'ani.estare ,2alten-, stau -nc4ise *i se QFFR desc4id, pornind de la o unitate originar, odi4na *i 'i*carea2 Aceast suBeran 'ani.estare este .iina5ajun5s5la5propria5ei5pre/en ,das 1n!5esen-, biruitoare *i ne-nBins -nc -n g-ndire, -n care ceea ce surBine ca pre/en ,das 1n5esende- .iinea/ -n c4ip esenial ,5est- ca .iinare2 Ins aceast suBeran 'ani.estare nu iese din starea de ascundere N -n grece*te, HA,.deia ;starea de neascundere< N, dec-t atunci c-nd suBerana 'ani.estare se dob-nde*te prin lupt -n c4ip de lu'e2 Abia prin lu'e .iinarea ajunge .iintoare2 Heraclit spune ;.rag'2 E@<3 TTOUE[IO"1 T"O"DI"OD ;iHB rcoctrip iau, T"O"DT"OD Ee paoitetC1, +OA totC1 Mie# t.eoiC1 eSeie %o#< 9e #p@non<, %o#< Mik# do#Fko#", enoirae TouW 9e Separarea co'batiB este pentru toate ;c-te surBin ca pre/en< /'islitorul ;care .ace cu putin desc4iderea *i -nlarea<, -ns ;de ase'enea<, pentru toate, Beg4etorul care se 'ani.est suBeran2 Aceast separare co'batiB -i .ace pe unii s apar ca /ei, pe alii ca oa'eni, pe unii -i .ace sclaBi, pe alii, oa'eni liberi2 "eea ce este nu'it aici JoHe$io", repre/int o disput care se 'ani.est suBeran *i care preced tot ce este de ordinul diBinului sau u'anului, -ns nu un r/boi a*a cu' -l -neleg oa'enii2 )upta la care se g-nde*te Heraclit .ace, 'ai presus de orice, s se separe -n -n.runtare ceea ce .iinea/ -n c4ip esenial ,das 2esende-, .ace s se instale/e -n pre/en, acu' 'ai -nt-i, po/iia, .er'a situare *i rangul2 -ntr5o atare separare se desc4id prpstii, distane, deprtri *i goluri2 -n co'batiBa5ie5*ire5din5indistincie ,1us!einanderset+ung- apare lu'ea2 QSepararea co'batiB nici nu des.ace, nici nu distruge
unitatea2 Ea -i d c4ip, este str-ngere5laolalt ;MIFÔ1<2 nF_ìoW *i MiF=o1 s-nt unul *i acela*i lucru2R )upta despre care e Borba aici este lupt originar1 cci, -n pri'ul r-nd, ea .ace ca prta*ii la aceast lupt s apar ca atare1 ea nu este o si'pl luare cu asalt a ceea5ce5este5si'pl5pre/en2 )upta sc4iea/ 'ai -nt-i *i de/Bolt ne5'ai5au/itul, -nc ne5rostitul *i ne5g-ndi5tul2 Aceast lupt este purtat apoi de creatori, de poei, g-nditori, oa'eni de stat2 Ei contrapun suBeranei 'ani.estri biruitoare blocul operei *i captea/ -n aceast oper lu'ea, ast.el desc4is2 Abia prin aceste opere suBerana 'ani.estare, ;pijca, ajunge la o situare .er' -n ceea ce surBine ca pre/en2 Abia acu' .iinarea ajunge .iintoare ca atare2 Acest .apt de a deBeni lu'e este Istoria autentic2 )upta nu .ace nu'ai s dea na*tere -n Bederea siturii .er'e ,ent!stehen-, ci ea N *i nu'ai ea N pstrea/ *i adeBere*te de ase'enea .iinarea -n situarea ei .er' *i constant2 "-nd lupta -ncetea/, .iinarea nu -ncetea/ de .apt, ci lu'ea .ace o -ntoarcere doar2 $iinarea nu 'ai este a.ir'at Qadic nu 'ai este ocrotitR2 Ea este doar dinainte5gsit, este si'plu constatat2 "eea ce s5a desB-r*it, -'plinitul ,das Vollendete-, nu 'ai este ceea ce ptrunde *i se a*a/ -n interiorul li'itelor Qnu 'ai este, adic, ceea ce este pus -n propria5i .or'R, ci doar ceea ce s5a -nc4eiat ,das ;ertige- *i care, ca atare, poate sta la dispo/iia oricui, ceea ce este si'pl5pre/en *i -n care lu'ea a -ncetat s acione/e ca lu'e1 o'ul nu .ace acu' dec-t s 'aneBre/e *i s do'ine disponibilul2 $iinarea deBine obiect, .ie al conte'plrii ;aspect, i'agine<, .ie al aciunii, ca lucru con.ecionat *i calcul2 Ele'entul care, -n c4ip originar, do'in suBeran N ;pB+ji N decade acu' la niBelul unui 'odel -n Bederea reduplicrii *i i'itrii2
QF?R
90
QF9R
Natura deBine acu' un do'eniu aparte, deosebit de art *i de tot ceea ce poate .i produs *i supus plani.icrii2 $aptul de a -nla -n c4ip originar din sine desc4i5/-ndu5se, propriu .orelor ce aparin ele'entului care surBine 'ani.est-ndu5se suBeran, deci cpodBecritoi ca 'od de a aprea, -n sensul 'ajor al epi.aniei unei lu'i, deBine acu' Bi/ibilitate indicabil proprie lucrurilor si'plu5pre/ente2 Oc4iul, Bederea, care, priBind -n c4ip originar pentru pri'a oar -nluntrul suBeranei 'ani.estri, a ptruns cu priBirea sc4ia *i, ca ur'are a acestei priBiri, a produs opera a*e/-nd5o -n pri'5plan, deBine acu' si'pl priBire constatatiB, eCa'inare, curio/itate goal2 Aspectul nu 'ai este dec-t opticul2 ;JOc4iul lu'iiK, al lui Sc4open4auer N cunoa*terea pur222< "e e drept, .iinarea continu s eCiste2 -nBl'*eala ei deBine 'ai /go'otoas *i se -ntinde 'ai 'ult dec-t oric-nd -nainte1 -ns .iina o prse*te2 $iinarea este pstrat -n aparena unei situri
.er'e *i constante, nu'ai -n 'sura -n care se trans.or' -n JobiectK pentru ne5s.-r*ita asiduitate intreprid *i 'ereu sc4i'btoare2 "-nd cei care creea/ se desprind de popor *i nu 'ai s-nt tolerai dec-t pentru aerul lor de curio/iti eCotice, de orna'ente, de ciudenii rupte de Bia, c-nd lupta autentic -ncetea/ *i se presc4i'b -n si'pl pole'ic, -n uneltire *i intrigne la niBelul a ceea5ce5este5si'5pl5 pre/en, atunci decadena a -nceput deja2 "ci c4iar *i atunci c-nd o epoc nu .ace dec-t s5*i dea osteneala de a 'enine niBelul dob-ndit *i de'nitatea asem!ulm care5i e propriu, niBelul coboar deja2 El nu poate .i 'eninut dec-t -n 'sura -n care este necontenit dep*it prin creaie2
,entru greci, J.aptul de a .iK -nsea'n3 situarea!fer!m!(i!"onstant -ntr5un dublu sens3 62 .aptul5de5a5sta5neclintit5-n5sine5-nsu*i ca ceea5ce5se5na*te5-n5Bederea5siturii5.er'e ;;ptCnW<2 82 ca atare -ns .er'5*i5constant, adic re'anent, /boBire ;oiCria<2 rept care, J.aptul de a nu .iK -nsea'n3 a ie*i din5tr5o atare situare5.er'5*i5constant ca *i din ceea5ce5e5nscut-n sine -n5Bederea5siturii5.er'e3 eiaCaa5dai N JeCistenK, Ja eCistaK -nsea'n pentru greci toc'ai 3 a nu .i2 )ipsa de re.leCiBitate *i cu care s-nt .olosite cuBintele JeCistenK *i Ja eCistaK pentru a dese'na .iina atest o dat 'ai 'ult -nstrinarea .a de .iin *i .a de o interpretare a ei, care la origine era plin de .or *i clar conturat2
L 862 n$elegerea elin a limbii

riTcoou1, eyJki"n< dese'nea/ cderea, -nclinarea, deci ni'ic altceBa dec-t3 ie*irea din situarea5.er'5*i5con5stant proprie posturii stabile *i, ast.el, deBierea -n raport cu aceasta2 Ne -ntreb'3 de ce, -n considerarea li'bii, au .ost utili/ai toc'ai ace*ti doi ter'eni M Se'ni.icaia cuBintelor ?tCco?i15e^+MiiaiW presupune repre/entarea prealabil a .aptului de a sta drept *i neclintit2 A' a.ir'at3 grecii concep li'ba ca .iind deopotriB ceBa de ordinul .iinrii *i aceasta N potriBit .elului -n care -neleg ei .iina2 $iintor N este .er'ul *i constantul *i care, ca atare, se pre/int3 este ceea ce apare2 Acesta se arat 'ai ales Bederii2 (recii consider li'ba, -ntr5un sens oarecu' larg, -ntr5o 'anier optic, -n spe din perspectiBa scrisului2 -n scriere, Borbirea ajunge la o
92
postur stabil, -n i'aginea scris a cuB-ntului, -n se'nele gra.ice, -n litere, =pa'iara2 Iat de ce gra'atica QF7R repre/int li'ba .iintoare2 i'potriB, prin .luCul Borbirii, li'ba dispare -n inconsistent2 A*a se .ace c p-n -n epoca noastr teoria li'bii a .ost interpretat gra'atical2 (recii cuno*teau, desigur, *i caracterul oral al li'bii, ;peoB.2 Ei au -nte'eiat retorica *i poetica2 QToate acestea nu au dus de la sine la deter'inarea corespun/toare a esenei li'bii2R a< -n in.initiB -ncetea/ s apar ceea ce Berbul .ace s .ie -ndeob*te 'ani.est Abordarea do'inat a li'bii r'-ne de tip gra'atical2 ,rintre cuBinte *i .or'a lor, ea descoper unele care s-nt abateri *i 'odi.icri -n raport cu .or'ele .unda'entale2 Iposta/a .unda'ental a substantiBului este no'inatiBul singular3 F tcu+&o, de eCe'plu, JcerculK2 Iposta/a .unda'ental a Berbului este persoana -nt-i singular a indicatiBului pre/ent3 de eCe'plu _i=o<, Jeu spunK2 -n sc4i'b, in.initiBul este un modus #erbi de tip special, o e=+iaic12 e ce tip anu'e M Este ca/ul acu' s5l deter'in'2 "el 'ai potriBit este s recurge' la un eCe'plu2 !na dintre .or'ele lui i=co, pe care toc'ai l5a' nu'it, este AioaBco3 Jei ;persoanele despre care e Borba< ar putea .i nu'ii *i denunaiK N de pild, ca trdtori2 Aceast 'odi.icare const 'ai eCact -n .aptul c .or'a respectiB .ace s apar o alt persoan ;a treia<, un alt nu'r ;nu singular, ci plural<, o alt diate/ ;pasiB -n loc de actiB<, un alt ti'p ;aorist -n loc de pre/ent<, un alt 'od ;nu indicatiB, ci optatiB<2 "eea ce este nu'it prin cuB-ntul UeaiBCo nu este enunat ca e.ectiB eCistent, ci doar repre/entat ca .iind posibil2
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 7@
$or'a .leCionat a cuB-ntului .ace ca toate aceste 'odi.icri s apar odat cu ea, le .ace s .ie ne'ijlocit -nelese2 A .ace s apar, s se nasc, s .ie B/ut altceBa laolalt cu ea, iat -n ce
const .ora lui e=+_,iai, -n care cuB-ntul ce st -ndeob*te neclintit ajunge s se -ncline2 in aceast cau/, ea se nu'e*te e:Jki"n< Ttapei+paCi+oW2 "uB-ntul care o caracteri/ea/, napeicpaiBco, este rostit -n c4ip autentic pornind de la relaia .unda'ental a grecilor cu .iinarea -neleas ca ceea5ce5este5.er'5*i5constant2 "uB-ntul se gse*te de pild la ,laton ,?imaios, E: e< -ntr5un conteCt i'portant2 Aici se -ntreab priBitor la esena deBenirii a ceea ce deBine2 eBenire -nsea'n3 a ajunge la .iin2 ,laton distinge trei lucruri3 62 TO =i=5BoieBoB, ceea ce deBine1 82 TO eB ,o=i=BeCai, acel ceBa-nluntrul cruia ceBa deBine, 'ediul -n care un lucru care deBine se -'pl-nt *i capt o -ntruc4ipare *i din care apoi, odat deBenit, iese -n a.ar1 @2 TO F5deB "MponCno5une5BoB, acel ceBa din care ceea ce deBine -*i eCtrage nor'a pe potriBa creia el trebuie s .ie1 cci tot ceea ce deBine, -n 'sura -n care deBine ceBa, -*i ia -n prealabil ca 'odel acel ceBa care el ur'ea/ s deBin2 ,entru elucidarea se'ni.icaiei lui ?tapep,cpaiBco ne opri' la punctul 8 din cadrul distinciei anterioare2 Acel ceBa-nluntrul cruia ceBa deBine se re.er la ceea ce noi nu'i' JspaiuK2 (recii nu au un cuB-nt pentru JspaiuK2 )ucrul nu este -nt-'pltor1 cci ei nu .ac eCperiena spaiului pornind de la e%tensio, ci de la loc ;TOTIO"[ -neles ca Capa N care nu -nsea'n nici JlocK, nici JspaiuK N *i care este deinut, ocupat, de ctre ceea ce se gse*te aici ,das astehende-& )ocul aparine lucrului -nsu*i2 i.eritele lucruri -*i au .iecare propriul lor loc2 -n acest JspaiuK deter'inat local, ceea
[70]
94
ce deBine -*i des.*oar propria5i deBenire *i tot din el iese -n a.ar *i se pune pe sine2 Ins pentru ca acest lucru s .ie cu putin, trebuie ca JspaiulK s .ie liber de toate 'odalitile -n.i*rii eCterioare 61ussehen-, pe care el trebuie s le poat lua din alt parte2 "ci dac ar .i ase'enea uneia din 'odalitile -ntruc4iprii care ptrund -n el, atunci, prelu-nd .or'e a cror esen ar .i pe de o parte opus -n raport cu a sa, pe de alta de5a dreptul di.erit, el ar .ace s ia na*tere o proast -ntrupare a 'odelului, -n 'sura -n care el ar .ace s apar aici totodat propria sa -ntruc4ipare, aopcpoB HB e'BcoB Hrca(coB CcoB iEecoB oaa< MlekHoi 9eXecribod2 rco.teB2 F;j2oioB =ap HB CcoB "TEI(IODU"OD TIDI CH C.jc1 eBaBCtac1 Cd Ce C.jW napna# akHr< cp5uaecoc, OTIOUY eUt.oi 9eCF;ieBoB +aico>1 aB Hcpon,oioB C.<B ocuCou napen5cpa-BoB Nn#& Acel ceBa -n care lucrurile ce deBin se instalea/ nu poate nicicu' s o.ere o i'agine proprie *i o -n.i*are proprie2 QTri'iterea Q?6R la pasajul din ?imaios nu ur're*te doar s l'ureasc -nrudirea dintre ?iapeu;poHBoB *i HB, dintre .aptul de a aprea laolalt *i .iin ca situare5.er'5*i5constant, ci totodat s indice c, -ncep-nd cu .ilo/o.ia platoni5cian, adic cu interpretarea .iinei ca iSeoc, se pregte*te trans.or'area esenei Bag sesi/ate a locului ;CoraC1< *i a lui j;opa, -n JspaiuK deter'inat ca -ntindere2 Oare Xcbpa n5ar putea s -nse'ne3 ceea ce se desprinde de orice lucru particular, ceea ce se d la o parte *i care, -n .elul acesta, ad'ite un alt lucru *i J-i .ace locK MR S reBeni' la .or'a a'intit, AiaiBCo2 Ea .ace s apar o noiJikia a direciilor de se'ni.icaie2 e aceea, ea se c4ea' eyJkiGi< ?tape;i;paCi+:1, deBiere, care este capabil s .ac s apar laolalt cu sine3 persoan, nu'r, ti'p, gen, 'od2 $aptul se eCplic prin aceea c un cuB-nt este ca un atare cuB-nt, -n 'sura -n care el .ace s apar ;SroS<2
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 7E
ac altur' lui AioaBCo .or'a Fke&ye&i#, in.initiBul, atunci, .a de .or'a de ba/ Ue=co, gsi' *i aici o .leCiune, eyJkiai",, -ns una -n care nu apar persoana, nu'rul *i 'odul2 Aici, e=icUia+1 *i .aptul5de5a5.ace5s5apar, re.eritor la o se'ni.icaie, pre/int o caren2 e aceea, .or'a aceasta a cuB-ntului se c4ea' bfJkiGH&", H5napep27aCi+o12 Acestui ter'en negatiB -i corespunde -n latin nu'ele modus mfiniti#us& Se'ni.icaia .or'ei in.initiBale nu este li'itat prin persoan, nu'r *2a2'2d2 *i nu este tiat dup deter'inrile acestea2 Traducerea latin a lui H5?tcCpej,7cra+oc1 prin in! finiti#us 'erit luat -n consideraie2 Ele'entul elin originar care tri'ite la .aptul5de5a5aprea *i la aspectul a ceea ce se situea/ .er' -n sine sau se -nclin a disprut2 eter'inant nu 'ai r'-ne dec-t pura repre/entare .or'al a li'itrii2 esigur, eCist -n greac, *i 'ai ales aici, in.initiBul la diate/a pasiB *i 'edie, a*a cu' eCist un in.initiB la pre/ent, per.ect *i Biitor, a*a -nc-t in.initiBul .ace s apar cel puin diate/a *i ti'pul2 $aptul acesta a generat unele dispute -n jurul in.initiBului, crora nu aBe' -ns de g-nd s le d' curs aici2 !n singur lucru ne interesea/ 'ai -ndeaproape2 $or'a in.initiBal Ue=EiB, Ja spuneK, Q?8R poate .i
-neleas -n a*a .el, -nc-t s nu 'ai aBe' -n Bedere nici diate/a *i ti'pul, ci doar sensul general al Berbului *i ceea ce .ace el s apar2 in acest punct de Bedere, designaia greac originar eCpri' c-t se poate de bine acest lucru2 -n sensul ter'enului latin, in.initiBul este o .or' a cuB-ntului care taie parc ceea ce este se'ni.icat -n ea de toate raporturile se'ni.icatiBe deter'inate2 Se'ni.icaia este Jtras -n a.arK ;ab5stras< din toate raporturile particulare2 In cadrul acestei abstrageri, in.initiBul nu o.er dec-t ceea ce ne repre/ent' -n ge5 96
[73]
neral prin cuB-ntul respectiB2 e aceea se *i spune -n gra'atica de ast/i3 in.initiBul este Jconceptul Berbal abstractK2 )ucrul aBut -n Bedere, el nu -l concepe *i nu -l sesi/ea/ dec-t abstract *i -n general2 El nu .ace dec-t s nu'easc pur *i si'plu acest lucru general2 -n li'ba noastr in.initiBul se c4ea' .or'a de nu'ire a Berbului2 In .or'a in.initiBului *i -n 'odalitatea lui de se'ni.icare re/id o caren, o lips2 In.initiBul nu mai .ace sa apar ceea ce Berbul -ndeob*te .ace 'ani.est2 b< In.initiBul cuB-ntului grec e-Boa -n ordinea apariiei cronologice a .or'elor cuBintelor, in.initiBul este, de alt.el, un produs t-r/iu, dac nu cel 'ai t-r/iu2 Acest lucru poate .i de'onstrat in5Boc-nd in.initiBul acelui cuB-nt a crui proble'atic a prilejuit discuia noastr2 JA .iK se spune -n grece*te eiBoa2 Oti' c o li'b eBoluat se .or'ea/ din rostirea dialectal originar, dotat cu o continuitate teritorial *i istoric2 )i'ba 4o'eric, de pild, este un a'estec de di.erite dialecte2 Aceste dialecte pstrea/ *i atest .or'a lingBistic anterioar2 -n .or'area in.initiBului, dialectele grece*ti se -ndeprtea/ cel 'ai 'ult unele de altele *i toc'ai de aceea lingBistica a ajuns s Bad -n di.erenierea in.initiBului o caracteristic principal care ne per'ite Js separ' dialectele -ntre ele *i s le grup'K ;c.2 cac>ernagel, 3relegeri despre sinta%ei, I, 8E? *i ur'2<2 JA .iK se spune -n dialectul atic e-Boci, -n cel arcadic .-Bca, -n cel lesbic e.iueBoa, -n cel doric .ip2eB2 JA .iK se spune -n latin esse, -n osc e+um, -n u'brian erom& At-t -n greac, c-t *i -n latin, modi fini$i erau deja consolidate *i deBeniser un bun co'un, -n ti'p ce ey
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 7?
Hnapei+paTi+o -*i pstra -nc particularitatea dialectal *i caracterul oscilatoriu2 Aceast situaie ne serBe*te ca indiciu pentru .aptul c in.initiBul deine -n ansa'blul li'bii o se'ni.icaie de eCcepie2 R'-ne -ntrebarea dac aceast capacitate de a persista a .or'elor in.initiBale re/id -n aceea c in.initiBul repre/int o .or' Berbal abstract *i t-r/ie sau -n aceea c el dese'nea/ ceBa care se a.l la ba/a tuturor .leCiunilor Berbului2 ,e de alt parte, circu'specia cu care ne apropie' de aceast .or' a cuB-ntului este cu totul -ndreptit, deoarece toc'ai ea, gra'atical Borbind, ne co'unic cel 'ai puin despre se'ni.icaia Berbului2 c< "onsolidarea *i rei.icarea Bidului de 'aCi' generalitate Nu a' l'urit -ns nici pe departe co'plet .or'a cuB-ntului a.lat -n discuie, dac presupune' c ne preocup toc'ai .or'a -n care obi*nui' s Borbi' despre Ja .iK2 Spune' J.aptul de a .iK, J.iinK2 !n ase'enea 'od de a Borbi re/ult din adugarea articolului la .or'a abstract5in.initiBal *i ast.el din presc4i'barea ei -n substantiB3 Co eiBoa2 Originar Borbind, articolul este un pronu'e de'onstratiB2 El a.ir' c ele'entul pe care5l indic se constituie *i este pentru sine2 Nu'irea care indic *i pre/int are -ntotdeauna -n li'b o .uncie priBilegiat2 ac spune' doar sein ;Ja .iK<, atunci ceea ce este nu'it r'-ne insu.icient deter'inat2 Iar prin presc4i'barea in.initiBului -n substantiB Berbal, Bidul care struie deja -n in.initiB este parc *i 'ai 'ult consolidat3 Ja .iK, sein, capt o po/iie de sine stttoare *i este -nBestit cu stabilitatea unui obiect2 SubstantiBul 4ein ;J.iinK< presupune c ceea ce este ast.el
98
nu'it JesteK2 J$iinaK deBine acu' ea -ns*i ceBa care JesteK, -n ti'p ce -n c4ip 'ani.est nu
este dec-t .iinare Q?AR *i nicidecu', pe l-ng aceasta, *i .iina2 ac totu*i .iina -ns*i ar .i ceBa de ordinul .iinrii care s5ar aduga la .iinare, atunci ar trebui s o gsi', de Bre'e ce, -n cadrul .iinrii, natura de .iinare a .iinrii ne -nt-'pin c4iar *i atunci c-nd nu sesi/' -n detaliu *i -n c4ip deter'inat proprietile sale speci.ice2 Mai pute' acu' s ne 'ir' c .iina este un cuB-nt at-t de Bid, c-nd deja .or'a cuB-ntului este construit pe o Bidare a sensului *i pe o aparent consolidare a Bidului M Acest cuB-nt, J.iinK, deBine pentru noi un aBertis'ent2 S nu ne ls' ade'enii ctre cea 'ai Bid .or' a unui substantiB Berbal2 S nu ne ls' prin*i nici -n abstracia in.initiBului sein, Ja .iK2 Iar dac tot Bre' s ptrunde' p-n la Ja .iK din perspectiBa li'bii, s ne 'enine' -n preaj'a lui Jeu s-ntK, Jtu e*tiK, Jel esteK, Jnoi s-nte'K *2a2'2d2, Jeu era'K, Jnoi era'K, Jei au .ostK *2a2'2d2 -ns -n .elul acesta, posibilitatea noastr de a -nelege ce se c4ea' aici Ja .iK *i -n ce const esena lui nu deBine cu ni'ic 'ai 'are2 i'potriB2 S .ace' o -ncercare2 Spune'3 Jeu s-ntK2 $iina pe care o aBe' -n Bedere nu poate .i rostit dec-t cu priBire la 'ine3 .iina 'ea2 -n ce const ea *i unde se ascunde M Aparent, ar trebui s ne Bin cel 'ai lesne ca toc'ai pe ea s o scoate' la lu'in, deoarece nu s-nte' at-t de aproape de nici o alt .iinare dec-t de aceea care s-nte' noi -n*ine2 Nu pute' spune despre nici o alt .iinare c s-nte' noi -n*ine2 Orice altceBa JesteK deja *i continu Js .ieK, c-nd noi -n*ine nu s-nte'2 Se pare c de nici o alt .iinare noi nu pute' .i at-t de aproape ca de .iinarea care s-nte' noi -n*ine2 e .apt, nici 'car nu pute' spune c s-nte' aproape de .iinarea care s-nte' noi -n*ine,
deoarece noi s-nte' toc'ai aceast .iinare2 Oi totu*i, se poate spune3 .iecare -*i este cel5'ai5 departele, tot at-t de departe pe c-t este eu de tu, atunci c-nd spun3 Jtu e*tiK2 -ns ast/i este la ordinea /ilei JnoiK2 Acu' este Jti'pul lui noiK, -n loc de Jti'pul lui euK2 Noi s-nte'2 "e .iin anu'e este nu'it -n propo/iia aceasta M Spune', de ase'enea3 .erestrele s-nt, pietrele s-nt2 ECist -n acest enun o constatare priBind pre/ena unei pluraliti de euri M Oi ce se petrece c-nd spune' Jeu era'K *i Jnoi era'K, deci cu .iina -n trecut M A disprut ea de Q?ER l-ng noi M Sau sntem toc'ai ceea ce Jera'K M Oare nu deBeni' toc'ai ceea ce sntem *i nu'ai ceea ce s-nte' M "onsiderarea .or'elor Berbale determinate ale lui Ja .iK nu aduce cu sine dec-t opusul unei elucidri a .iinei2 Ba -n plus, ea ne pune -n .aa unei noi di.iculti2 S co'par' in.initiBul Ja spuneK *i .or'a de ba/ Jeu spunK, cu in.iniBul Ja .iK *i .or'a de ba/ Jeu s-ntK2 Aici Ja .iK *i Js-ntK se arat, din punctul de Bedere al radicalului lor, drept cuBinte di.erite2 Tot di.erite s-nt *i Jera'K *i Ja' .ostK, deci .or'a trecutului2 Ne a.l' -n .aa -ntrebrii priBitoare la di.eritele radicaluri ale cuB-ntului Ja .iK2
B2 ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K
L 882 Iele trei radi"aluri ale #erbului 'a fi* (i ntrebarea pri#itoare la unitatea lor
S trece' 'ai -nt-i pe scurt -n reBist stadiul la care a ajuns lingBistica -n priBina radicalurilor ce apar -n .leCiunile Berbului Ja .iK2 "uno*tinele actuale -n proble'a aceasta nu s-nt nici pe departe de.initiBe1 *i aici
6::
nu e Borba de .aptul c pot aprea noi cuno*tine, c-t 'ai ales de .aptul c e de a*teptat ca ceea ce cunoa*te' p-n acu' s .ie eCa'inat cu ali oc4i *i supus unei interogri 'ai autentice2 -ntreaga Barietate a .leCiunilor Berbului Ja .iK are la ba/ trei radicaluri di.erite2 ,ri'ele dou radicaluri care se cuBin a'intite s-nt indoger'anice *i apar deopotriB -n .or'a greac *i latin a cuB-ntului Ja .iK2 62 Radicalul cel 'ai Bec4i, care e totodat *i cel autentic, este es, -n sanscrit asus, Biaa, ceea ce Bieuie*te, ceea ce se situea/ *i 'erge *i odi4ne*te -n sine pornind de la sine3 de5sine5 stttorul ,das Eigenstdndige-& Acestui radical -i aparin -n sanscrit .or'ele Berbale esmi, esi,
e(ti, asmi, -n greac eijai *i e-Boa, -n latin esum *i esse& Q?FR Iin de ase'enea de acest radical sunt -n latin, sind *i sein -n ger'an2 Re'arcabil r'-ne .aptul c -n toate li'bile indoger'anice JesteK ;ecrnB, est&22< se 'enine din capul locului2 82 "ellalt radical indoger'anic este bhu, bheu& )ui -i aparine grecescul cp5uco, a se desc4ide -nl-ndu5se, a se 'ani.esta suBeran, a ajunge la o postur .er' pornind de la sine *i a r'-ne la aceast postur2 Acest bhu a .ost interpretat p-n acu' N potriBit concepiei curente *i super.iciale despre W=uaiW *i cp5ueiB N drept JnaturK *i Ja cre*teK2 ,ornind de la interpretarea 'ai originar care proBine din con.runtarea cu -nceputul .ilo/o.iei eline, Ja cre*teK se doBede*te a .i Ja se desc4ide -nl-ndu5seK, care la r-ndul su se deter'in de la .aptul de a ajunge la pre/en *i de la cel de a aprea2 )a ora actual radicalul cpu5 este pus -n legtur cu ;pa5, ;paiBe5adoa2 dIniaic, ar .i ast.el ceea ce se -nal desc4i/-ndu5se -n lu'in, cpijerB, a lu'ina, a strluci *i, de aceea, a aprea ;c.2 9eits"hrift fur #ergi& 4pra"hfors"hung, Boi2 E7<2
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#I
IIRUOTECA JUDIT1AN OCTAVlAN GOGA"

T!)!I J$IINI&
Aceluia*i radical -i aparine per.ectul latin fui, fuo, precu' *i ger'anul nostru bin, bist, 5ir birn, ihr birt ;disprute, acestea din ur', -n secolul al UlD5lea<2 Mai 'ult Bre'e s5a 'eninut, pe l-ng .or'ele bin *i bist, r'ase -n li'b, i'peratiBul bis 6bis mein 2eib, sei mein 2eib, J.ii neBasta 'eaK<2 @2 Al treilea radical apare nu'ai -n .leCiunea Berbului ger'anic sein: 5esB sanscrit3 #asamiB ger'an3 5esan, Ja locuiK, Ja /boBiK, Ja r'-neK1 de #es in3 0ecrtia, 0O"(T!, Vesta, #estibulum& ,ornind de aici se .or'ea/ -n ger'an ge5esen ;J.ostK<, apoi3 5as, 5ar ;JeraK<, es 5est ;Jeste -n c4ip trainicK<, 5esen ;Ja .i -n c4ip trainicK, Ja dinuiK<2 ,articipiul 5esend se pstrea/ -nc -n an!5esend ;Jajung-nd la pre/enK, Jpre/entK< *i ab!5esend ;JabsentK<2 SubstantiBul 2esen, la origini, nu se'ni.ic 2as!sein, J.aptul de a .i ceBa anu'eK, <uidditas, ci dinuirea ca pre/ent, ajungerea la pre/en ,1n!5esen- *i ab5sena ,1b!5esen-& Acel sens din latinescul prae! sens *i ab!sens s5a pierdut cu Bre'ea2 0 "on!sentes -nsea'n oare J/eii pre/eni laolaltK M in cele trei radicaluri eCtrage' cele trei se'ni.icaii iniiale clar deter'inate3 a Bieui, a se desc4ide -nl-ndu5se, a /boBi2 )ingBistica le atest ca atare2 Ea atest MOOP de ase'enea c aceste se'ni.icaii iniiale s-nt ast/i disprute *i c de 'eninut, nu s5a 'eninut dec-t o se'ni.icaie JabstractK3 Ja .iK2 -n acest ca/ se ridic -ns o -ntrebare 4otr-toare3 cu' *i -n ce priBin conBerg cele trei radicaluri a'intite M "e anu'e poart *i -ndru' rostirea .iinei M -n ce anu'e re/id rostirea noastr priBitoare la fiin$8 in-nd cont de toate .leCiunile care5i s-nt proprii M Rostirea aceasta *i -nelegerea .iinei s-nt unul *i acela*i lucru sau nu M "u' anu'e dinuie -n rostirea .iinei di.erena dintre .iin *i .iinare M Oric-t
9:@AEF
6:8
INTRO !"ERE #N META$I%I"& -
de Baloroase ar .i constatrile a'intite pe care le .ace lingBistica, nu se poate r'-ne la ele2 "ci dup ce aceste constatri au .ost .cute, trebuie s -nceap -ntr5adeBr interogarea& ABe' de pus o suit de -ntrebri3 62 "e .el de JabstracieK era -n joc -n .or'area cuB-n5tului Ja .iK M 82 Se poate de .apt Borbi aici despre o abstracieM @2 "ci de .apt care este se'ni.icaia abstract care 'ai r'-ne M A2 Oare ceea ce deBine 'ani.est aici N -n spe .aptul c di.erite se'ni.icaii, respectiB di.erite eCperiene, se de/Bolt laolalt, conduc-nd la structura .leCionar a unui Berb ;*i nu a unuia oarecare< N poate .i eCplicat prin si'pla a.ir'aie c pe parcurs ceBa s5a pierdut M intr5o si'pl dispariie nu ia na*tere ni'ic *i cu at-t 'ai puin ceBa care une*te *i a'estec -n unitatea
se'ni.icaiei sale ceea ce -n c4ip originar este di.erit2 E2 "e se'ni.icaie .unda'ental do'inant a putut dirija procesul de a'estecare surBenit aici M F2 "are este se'ni.icaia directoare care se 'enine dincolo de orice esto'pare ce -nsoe*te acest proces de a'estecare M ?2 Oare istoria interioar a acestui cuB-nt Ja .iK N *i toc'ai a lui N nu trebuie s capete un statut de sine stttor, altul dec-t cel care re/ult din co'pararea obi*nuit cu celelalte cuBinte crora li se caut eti'ologia M Oi aceasta, 'ai ales dac aBe' -n Bedere .aptul c deja se'ni.icaiile radicalului ;a Bieui, a se desc4ide -nl5-ndu5se, a locui< dese'nea/ particularitile oarecare Q?9R din s.era eCpri'abilului *i N nu'ind *i spun-nd N le de/Bluie M
(RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K 6:@
92 ,oate oare sensul .iinei, care, -n Birtutea unei interpretri eCclusiB logico5gra'aticale, ni se pre/int JabstractK *i, de aceea, deriBat, s .ie -n sine deplin *i originar M 72 Se poate el Bdi dac porni' de la o esen a li'bii conceput -ndeajuns de originar M
L 8@2 Re+ultatul dublei e%aminri a "u#ntului 'fiin$a*: #idul "u#ntului re+ultat din estompare (i ameste"
,une' aceast -ntrebare ca -ntrebare .unda'ental a 'eta.i/icii3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK -n aceast -ntrebare .unda'ental se anun deja pre5-ntrebarea3 J espre ce este Borba -n ca/ul .iinei MK "e aBe' noi -n Bedere -n cuBintele Ja .iK *i J.iinaK M Incerc-nd s rspunde', ne po'eni' de-ndat -n -ncurctur2 Dre' s prinde' de ne5prinsul -nsu*i2 "ci noi s-nte' .r -ncetare prin*i de .iinare *i -nr-urii de ea, ne-ncetat -ntor*i ctre .iinare, *tiindu5ne pe noi -n*ine Jca .iinareK2 J$iinaK continu s ne apar ca un cuB-nt gol, ca un ter'en u/at2 ac asta este tot ce ne r'-ne din ea, atunci se cuBine s -ncerc' s surprinde' acest ulti' rest pe care -l deine'2 e aceea -ntreb'3 J espre ce este Borba -n ca/ul "u#ntului d .iina a MK A' rspuns la aceast -ntrebare ur'-nd dou ci, dintre care una ne5a condus la gra'atica cuB-ntului, cealalt, la eti'ologia lui2 Iat, -n re/u'at, re/ultatul dublei eCa'inri a cuB-ntului J.iinaK2 6:A
62 in considerarea gra'atical a .or'ei cuB-ntului a reie*it .aptul c la in.initiB se'ni.icaiile deter'inate ale cuB-ntului se pierd1 ele s-nt esto'pate2 Substanti5 Q?AR Barea consolidea/ *i obiectiBea/ deplin aceast esto'pare2 "uB-ntul deBine un nu'e care nu'e*te ceBa nedeter'inat2 82 in considerarea eti'ologic a se'ni.icaiei cuB-ntului a reie*it c ceea ce nu'i' noi ast/i *i de 'ult Bre'e prin nu'ele J.iinaK este, din punctul de Bedere al se'ni.icaiei, un a'estec niBelator a trei radicali cu se'ni.icaii di.erite2 Nici unul dintre ace*tia nu ptrunde -n 'od special *i 4otr-tor -n se'ni.icaia nu'elui2 Aceast esto'pare *i acel a'estec ajung s se -nt-lneas5c2 -n asocierea acestor dou procese gsi', a*adar, o eCplicaie su.icient a .aptului de la care a' pornit3 J.iinaK este un cuB-nt gol, a crui se'ni.icaie este eBanescent2
"A,ITO)!) A) TREI)EA
#NTREBAREA ,RIDITOARE )A ESENIA $IINIEI L 8A2 O stare de fapt in"ontestabil: n$elegerea fiin$ei (i totu(i nen$elegerea ei
A' eCa'inat cuB-ntul Ja .iK pentru a putea ptrunde -n .aptul a.lat -n discuie *i a5l situa ast.el -n locul cruia -i aparine2 Nu aBe' de g-nd s accept' .aptul acesta orbe*te, a*a cu' accept', de pild, c eCist c-ini *i pisici2 Dre', di'potriB, s dob-ndi' o po/iie -n raport cu acest .apt2 Oi Bre' s proced' ast.el, cu riscul ca aceast JBrereK s lase i'presia de -ndrtnicie *i s aib aerul unei si'ple .utiliti, care ia drept real irealul *i ceea ce cade -n a.ara lu'ii, preocupat .iind nu'ai de disecarea unor cuBinte2 Dre' s elucid' .aptul care ne preocup2 in -ncercarea noastr a re/ultat -n 'od clar c li'ba, pe parcursul de/Boltrii ei, creea/ Jin.initiBeK, de pild Ja .iK, *i c, odat cu ti'pul, li'ba a dus la o se'ni.icaie subiat *i nedeter'inat a acestui cuB-nt2 A*a arat lucrurile2 -n loc s obine' o elucidare a .aptului acesta, nu a' .cut dec-t s pune' un altul d' istoria li'bii alturi sau -n prelungirea sa2 ac ne Bo' opri acu' din nou la aceste .apte de istoria li'bii *i Bo' -ntreba de ce s-nt ele a*a cu' s-nt, Bo' constata c ceea ce noi pute' pese'ne aBansa
Q9:R
6:F
ca te'ei eCplicatiB nu aduce un spor de lu'in, ci, di'potriB, .ace lucrurile *i 'ai obscure -nc2 $aptul c lucrurile stau a*a cu' stau -n priBina cuB-ntului J.iinK se -ntre*te *i 'ai 'ult2 -ns la aceast situaie s5a ajuns deja de 'ult Bre'e2 "ci procedeul obi*nuit al .ilo/o.iei toc'ai pe aceasta o Bi/ea/, -n 'sura -n care din capul locului el ine s preci/e/e3 cuB-ntul J.iinK are Q96R se'ni.icaia cea 'ai Bid *i, ast.el, cea 'ai cuprin/toare2 "eea ce se g-nde*te prin acest cuB-nt, conceptul, este, de aceea, conceptul generic supre' N genus& Se poate -nc tri'ite, desigur, la ens in genere N pentru a utili/a ter'enii Bec4ii ontologii N -ns este absolut clar c -n direcia aceasta nu 'ai este ni'ic de cutat2 A -ncerca s legi -ntrebarea 4otr-toare a 'eta.i/icii de acest cuB-nt Bid, J.iinK, -nsea'n s aduci totul -ntr5o teribil con.u/ie2 Nu ne r'-ne dec-t o unic posibilitate3 s recunoa*te' .aptul a'intit ca atare N -n spe Bidul cuB-ntului N *i s nu ne 'ai bate' capul cu el2 Oi se pare c acu' pute' proceda ast.el aB-nd cugetul cu at-t 'ai -'pcat cu c-t .aptul 'enionat *i5a a.lat o eCplicaie de tip istoric prin recursul la istoria li'bii2
L 8E2 0ni"itatea 'fiin$ei*, "omparabil doar "u nimi"ul

A*adar, s ls' deoparte sc4e'a Bid a cuB-ntului J.iinKP Oi totu*i, -ncotro s apuc' M Rspunsul nu este deloc di.icil2 "el 'ult pute' s ne 'ir' c a' poposit at-ta Bre'e, -ntorc-ndu5l pe toate .eele, -n preaj'a cuB-ntului J.iinK2 S ls' dar deoparte cuB-ntul gol *i 'ult prea general de J.iinK *i s ne -ndrept' ctre speci.icitile do'eniilor separate ale .iinrii
#NTREBAREA ,RIDITOARE )A ESENIA $IINIEI 6:?
-nse*iP Iar pentru acest proiect ne stau -n c4ip ne'ijlocit la dispo/iie o 'uli'e de lucruri2 )ucrurile care ne s-nt accesibile -n pri' instan, tot ce este obiect care ne st la -nde'-n -n .iece clip, unelte, Be4icule etc2 ac acest tip particular de .iinare ne pare prea -'pl-ntat -n
cotidian, nu -ndeajuns de ra.inat *i nu -ndeajuns de senti'ental pentru J'eta.i/icK, pute' s ne -ndrept' ctre natura -nconjurtoare, ctre p'-nt, ctre 'are, ctre 'uni, ctre r-uri *i pduri1 *i ctre toate c-te s-nt legate de acestea3 ctre copaci, ctre psri *i insecte, ctre ierburi *i pietre2 ac Bre' s a.l' o .iinare i'puntoare, atunci, desigur, ,'-ntul ne este cel 'ai aproape2 )a .el de .iintoare ,seind- ca *i piscul 'untelui din apropiere este luna care se -nal -n spatele lui sau, tot a*a, o planet2 $iintoare, deopotriB, este 'uli'ea oa'enilor pe o strad aglo'erat *i -'bul/eala lor2 $iinttori s-nte' noi -n*ine2 $iinttori s-nt japone/ii2 $iintoare s-nt .ugile lui Bac42 $iintoare este catedrala din Strasbourg2 $iintoare, i'nurile lui Q98R Holderlin2 $iinttori s-nt ru.ctorii2 $iinttori, nebunii dintr5un ospiciu2 $iinare pretutindeni *i 'ereu, dup plac2 Ne-ndoielnic2 Nu'ai c de unde *ti' noi atunci c tot ce -n.i*' *i -n*irui' cu at-ta siguran este, de .iecare dat, fiin$are M -ntrebarea sun stupid1 cci pute' stabili N nu5i a*a M N ;.apt incontestabil pentru orice o' nor'al< c aceast .iinare este& esigur2 Q,entru aceasta nu este nici 'car necesar s utili/' cuBintele N strine pentru li'ba curent N J.iinareK *i J.iinareaKR2 e ase'enea, nu ne trece prin 'inte nici s pune' la -ndoial .aptul c -ntreag aceast .iinare -n general este, -n 'sura -n care ne sprijini' -ndoiala pe constatarea pretins *tiini.ic potriBit creia eCperiena noastr -n
108
aceste ca/uri este totuna cu sen/aiile noastre, noi ne5.iind capabili s ie*i' -n a.ara trupului nostru, de care r'-n -n 'od .atal legate toate c-te le5a' enu'erat -nainte2 A' dori s obserB' d' capul locului c ase'enea re.lecii, care -*i dau at-t de lesnicios *i ie.tin un aer de superioritate nespus de critic, s-nt e'ina'ente necritice2 Noi lsm -ns .iinarea a*a cu' ne -'presoar ea nBalnic *i ne asaltea/, a*a cu' ne d aripi *i cu' ne -n5genunc4e, .ie -n Biaa de toate /ilele, .ie -n ceasurile *i -n clipele de sea'2 )s' -ntreaga .iinare s fie a*a cu' este ea2 Ins, dac ne ine' ast.el -n .luCul a!sein!ului nostru de ordinul Istoriei, .iresc *i .r nici un g-nd con5str-ngtor, dac ls' .iinarea s .ie de .iecare dat .iinarea care este ea, atunci se cuBinte s *ti' deja ce -nsea'n JesteK *i Ja .iK2 ar cu' pute' noi stabili c o .iinare, presupus -n cutare loc *i ti'p, nu este, dac nu s-nte' -n stare s deosebi' clar -n prealabil -ntre .iin *i ne.iin M "u' pute' ajunge la aceast deosebire 4otr-toare, de Bre'e ce nu *ti' -n c4ip la .el de 4otr-t *i deter'inat ce se'ni.ic aici ceea ce este de distins1 -n spe ne.iina *i .iina M "u' poate .i pentru noi Breodat .iinarea o .iinare N daca nu -nelege' -n prealabil ce este J.iinK *i Jne.iinK M R'-ne -ns o realitate c la tot pasul -nt-lni' .iinarea2 O distinge' -n di.eritele ei c4ipuri de a .i, e'i5Q9@R te' judeci despre .aptul de a .i *i cel de a nu .i2 A*adar, *ti' clar ce -nsea'n J.iinK2 A.ir'aia c acest cuB-nt este gol *i nedeter'inat n5ar .i atunci dec-t un 'od super.icial de a Borbi *i o eroare2 Ase'enea re.lecii ne pun -ntr5o situaie eCtre' de contradictorie2 )a -nceput, ne5a aprut c-t se poate de
#NTREBAREA ,RIDITOARE )A ESENIA $IINIEI
109
clar3 cuB-ntul J.iinK nu ne spune ni'ic deter'inat2 Nu a .ost Borba c-tu*i de puin de a cdea -n plasa cuBintelor, ci a' descoperit *i descoperi' *i acu', -n continuare, c J.iinaK are o se'ni.icaie eBanescent *i nedeter'inat2 ,e de alt parte -ns, consideraiile pe care toc'ai le5a' .cut ne conBing de .aptul c distinge' -n 'od clar *i sigur J.iinaK de ne.iin2 ,entru a ne putea descurca -n aceast situaie, trebuie s lu' a'inte la ur'torul lucru3 pute', desigur, pune la -ndoial, dac -ntr5un loc *i -ntr5un ti'p anu'it o .iinare anu'e este sau nu este2 Ne pute' -n*ela consider-nd, de pild, c .ereastra din .aa noastr, o .iinare deci, este -nc4is sau c nu este -nc4is2 Nu'ai c, pentru a putea pune la -ndoial un ast.el de lucru, e neBoie ca deosebirea .er' dintre .iin *i ne.iin s .ie deja pre/ent2 -n ca/ul de 'ai sus, nu pute' pune la -ndoial c .iina este deosebit de ne.iin2
A*adar, cuB-ntul J.iinK, -n se'ni.icaia sa, este nedeter'inat *i totu*i noi -l -nelege' -n c4ip deter'inat2 J$iinaK se doBede*te a .i un nedeter'inat absolut, deter'inat -n cel 'ai -nalt grad2 ,otriBit logicii obi*nuite, ne a.l' aici -n .aa unei contradicii 'ani.este2 -ns ceBa care se contra/ice pe sine nu poate eCista2 Nu eCist cerc ptrat2 Oi totu*i, eCist contradicia aceasta3 .iina ca per.ect nedeter'inatul deter'inat2 ac nu Bre' s ne a'gi' singuri *i dac aBe' puterea s ne sus5trage' pentru o clip din 'ultele ocupaii *i s-c-ieli ale /ilei, atunci constat' c s-nte' ne'ijlocit instalai -n 'ie/ul acestei contradicii2 Aceast situare, care ne caracteri/ea/, este at-t de real cu' s-nt puine altele dintre cele pe care le nu'i' ast.el, 'ai real dec-t c-inii *i pisicile, dec-t auto'obilele *i /iarele2
L
66:
$aptul c .iina este pentru noi un cuB-nt gol capt Q9AR dintr5o dat o alt -n.i*are2 -n .aa procla'atei goliciuni a cuB-ntului deBeni' -n cele din ur' circu'speci2 ac c4ib/ui' 'ai atent la acest cuB-nt, -n cele din ur' apare li'pede c oric-t de esto'pat *i a'estecat *i general ar .i se'ni.icaia lui, noi aBe' totu*i -n Bedere aici ceBa deter'inat2 Acest deter'inat este at-t de deter'inat *i unic -n .elul su, -nc-t se cuBine c4iar s spune'3 $iina care reBine .iecrei .iinri, distribuindu5se ast.el -n tot ce este 'ai obi*nuit, este unicitatea prin eCcelen ,das Ein+igartigste-& Orice altceBa, oricare alta dintre .iinri, poate totu*i, c4iar dac este unic, s .ie co'parat cu alta2 Toc'ai datorit acestor posibiliti de co'paraie cre*te putina ei de deter'inare2 Oi pe te'eiul acesteia, ea se situea/ QdeopotriBR -ntr5o 'ultipl nedeter'inare2 $iina, di'potriB, nu poate .i co'parat cu ni'ic altceBa2 Altul, pentru ea, este nu'ai ni'icul2 -n ca/ul ei, nu e ni'ic de co'parat2 ac .iina poart ast.el a'prenta unicitii prin eCcelen *i este -n cel 'ai -nalt grad deter'inat, atunci cuB-ntul Ja .iK nu poate, la r-ndul lui, s r'-n gol2 Oi -ntr5 adeBr, el nu este niciodat gol2 Ne conBinge' lesne de acest lucru cu ajutorul unei co'paraii2 "-nd percepe' cuB-ntul Ja .iK, .ie au/indu5l ;c-nd e rostit<, .ie B/-ndu5l ;c-nd e scris<, ceea ce ni se o.er de-ndat este altceBa dec-t si'pla succesiune de sunete *i litere de tipul JabracadabraK2 esigur, *i -n acest ca/, este Borba de o succesiune de sunete, -ns ne grbi' s adug', ea nu are nici un sens, c4iar dac ar reBendica unul -n calitate de .or'ul 'agic2 i'potriB, Ja .iK nu este lipsit de sens -n .elul acesta2 )a .el, scris *i B/ut, Ja .iK este -n 'od clar altceBa dec-t
666 J>/o'ilK2 Aceast .or'aiune gra.ic este, desigur, la r-ndul ei, o succesiune de litere, -ns una de ase'enea natur -nc-t, -n priBina ei, g-ndul nu ne duce la ni'ic2 !n cuB-nt gol nu eCist de.el, ci nu'ai unul u/at, care continu s aib un coninut2 Nu'ele J.iinK -*i pstrea/ .ora de nu'ire2 -nde'nul3 Js ls' deoparte cuB-ntul gol d .iin a *i s ne -ndrept' ctre .iinarea particularuluiPK este nu nu'ai un -nde'n pripit, ci unul c-t se poate de discutabil2 ,entru a re.lecta, s recurge' -nc o dat la un eCe'plu care, ca orice eCe'plu pe care l5a' .olosit -n s.era -ntrebrii noastre, nu poate l'uri Q9ER desigur -ntreaga stare de lucruri, trebuind de aceea s .ie -nt-'pinat cu re/erBe2
L 8F2 J Iara"terul general* al 'fiin$ei* (i 'fiin$area* "a 'parti"ular*& 1nterioritatea ne"esar a n$elegerii fiin$ei
-n locul conceptului general de J.iinK s lu' drept eCe'plu repre/entarea general JcopacK2 ac Bre' acu' s spune' care este esena copacului *i, ast.el, s o deli'it', atunci s ne abate' de la repre/entarea general *i s ne -ndrept' ctre speciile particulare de copaci *i ctre eCe'plarele singulare ale acestor specii2 Acest procedeu este at-t de .iresc, -nc-t aproape c ne s.ii' s5l 'enion'2 Oi totu*i, lucrurile nu s-nt "hiar att de si'ple2 "ci cu' pute' de .apt s gsi' 'ult inBocatul particular, copacii singulari "a atare, n "alitatea lor de copaci, cu' pute' noi de .apt 'car *i s "utm ceBa de .elul acesta, .r s ne .ie li'pede din capul locului ce este de .apt un copac M ac aceast repre/entare general JcopacK ar .i cu desB-r*ire nede5
668
ter'inat *i con.u/, -nc-t ea nu ne5ar o.eri nici o indicaie cert pe dru'ul cutrii *i al gsirii, atunci a' putea lua ca particular deter'inat, ca eCe'ple pentru copac N auto'obile sau iepuri2 ac poate .i adeBrat c -n Bederea unei deter'inri 'ai adecBate a 'ultiplicitii esenei JcopaculuiK trebuie s reali/' o traBersare a particularului, atunci este cel puin la .el de adeBrat c l'urirea 'ultiplicitii esenei *i a esenei -nse*i se reali/ea/ *i spore*te cu c-t ne repre/ent' *i cunoa*te' -n c4ip 'ai originar esena general JcopacK, ceea ce aici -nsea'n esena JplantK, care la r-ndul ei are -n Bedere esena JBieuitorK *i JBiaK2 ,ute' s cercet' oric-t de a'nunit 'ii *i 'ii de copaci, dar dac o cunoa*tere, care se constituie des.*ur-ndu5 se de sine stttor, priBitoare la natura copacului n genere, nu ne lu'inea/ dru'ul din capul locului *i nu Q9FR se deter'in, B/-nd cu oc4ii, de sine -ns*i *i din te'eiul ei esenial N atunci totul r'-ne o cute/an Ban, copacul continu-nd s se ascund -n spatele unei 'uli'i de copaci2 -ns ar putea acu' s se riposte/e, toc'ai cu priBire la se'ni.icaia general J.iinK, c, din perspectiBa ei, deci din perspectiBa cea 'ai general, actul repre/entrii nu poate s se ridice ctre ceBa 'ai -nalt2 In ca/ul conceptului supre' *i cel 'ai general, tri'iterea la ceea ce se a.l JsubK el nu este nu'ai reco'andabil, ci ea ar repre/enta unica soluie pentru a putea -nBinge golul a'intit2 Oric-t de conBingtoare poate s par aceast re.lecie, ea este totu*i neadeBrat2 Oi aceasta din dou 'otiBe3 62 Este -n genere discutabil dac ceea ce nu'i' noi caracterul general al .iinei este ceBa de ordinul genului ,genus-& Aristotel -nsu*i a sesi/at aspectul acesta2
#NTREBAREA ,RIDITOARE )A ESENIA $IINIEI 66@
rept care r'-ne discutabil, dac .iinarea singular poate -n principiu s -ndeplineasc rolul de eCe'plu pentru .iin, a*a cu' cutare stejar poate .i inBocat pentru Jcopac -n generalK2 Este discutabil dac 'odalitile .iinei ;.iina ca natur, .iina ca istorie< repre/int JspeciiK ale genului J.iinK2 82 "uB-ntul J.iinK este, desigur, un nu'e general *i, pare5se, un cuB-nt printre altele2 Ins aceast aparen este -n*eltoare2 Nu'ele acesta *i ceea ce nu'e*te el este unic -n .elul su2 e aceea, orice transpunere intuitiB prin eCe'ple este -n .ond gre*it1 *i anu'e -n sensul c orice eCe'plu doBede*te, -n ca/ul acesta, nu prea 'ult, ci 'ereu prea puin2 ac 'ai sus a' atras atenia asupra necesitii de a *ti din capul locului ce -nsea'n JcopacK, nu'ai ast.el put-nd s cut' *i s gsi' ca atare particularul speciilor de copaci *i pe cel al copacului singular, atunci cu at-t 'ai Balabil este lucrul acesta -n ca/ul .iinei2 Necesitatea de a -nelege -n prealabil cuB-ntul J.iinK este supre' *i inco'parabil2 e aceea, din Jcaracterul generalK al J.iineiK prin raport cu tot ceea ce este .iinare nu re/ult c trebuie s respinge' c-t 'ai repede cu putin acest caracter *i s ne liBr' particularului, ci 'ai degrab opusul3 s ne opri' -n preaj'a lui *i s ne ridic' la niBelul cunoa*terii unicitii acestui nu'e *i a ceea ce el nu'e*te2 $a de .aptul c pentru noi cuB-ntul J.iinK r'-ne, Q9?R pe linia se'ni.icaiei, un abur nedeter'inat, .aptul cellalt N anu'e c -nelege' .iina *i o deosebi' net de ne.iin N nu
este doar un alt .apt, ci a'bele constituie un -ntreg2 Acest -ntreg *i5a pierdut pentru noi, -ntre ti'p, caracterul unui .apt2 Noi nu5l pute' de.el a.la printre 'ulte alte lucruri pre/ente ca .iind (i el pre/ent2 66A
-n loc de aceasta, bnui' c, -n ceea ce p-n acu' nu a' surprins dec-t ca pe un .apt, ceBa se -nt-'pl *i se petrece -ntr5o 'anier care iese din r-ndul J-nt-'pl5rilorK obi*nuite2
L 8?2 n"er"area fundamental: "ara"terul indispensabil al n$elegerii fiin$ei: fr n$elegerea fiin$ei nu e%ist rostire, fr rostire nu e%ist fiin$ uman
Totu*i, -nainte de a ne strdui -n continuare s surprinde' -n adeBrul su ce anu'e se petrece -n .aptul despre care a' Borbit, s .ace' -nc o dat ;*i pentru ulti'a dat< -ncercarea de a considera ceea ce se petrece ca pe ceBa cunoscut *i obi*nuit2 S presupune' c acest .apt nu eCist de.el2 S presupune', de ase'enea, c se'ni.icaia nedeter'inat a .iinei nu ar eCista *i, totodat, c nu a' -nelege ce Brea ea s spun2 "e s5ar -nt-'pl atunci M Oare atunci nu ar .i dec-t un substantiB *i un Berb 'ai puin -n li'b M Nu2 1tun"i n!ar mai e%ista defel limb& Nu s5 ar -nt-'pl c-tu*i de puin ca .iinarea s se desc4id "a atare -n cuBinte, put-nd .i abordat prin li'b *i co'entat2 "ci .aptul de a rosti .iinarea ca atare i'plic a -nelege -n prealabil .iinarea ca .iinare, adic .iina ei2 ,resupun-nd c nu a' -nelege c-tu*i de puin .iina, presupun-nd c acel cu5B-nt, J.iinK, nu ar aBea nici 'car se'ni.icaia aceea eBanescent, ei bine, atunci nu ar eCista nici un singur cuB-nt2 Noi -n*ine nu a' putea Breodat s .i' rostitori& Nu a' putea de.el s .i' aceia care s-nte'2 "ci Q99R .aptul de a .i o' -nsea'n a .i rostitor2 Nu'ai de aceea este o'ul o .iin care poate rosti JdaK *i JnuK, pentru
66E c -n te'eiul esenei sale el este un rostitor, este rostitorul& Aceasta este e'inena *i, -n acela*i ti'p, neBoina sa2 Ea -l deosebe*te de piatr, de plant, de ani'al, dar tot ea, de /ei2 "4iar dac s5ar -nt-'pl s aBe' 'ii de oc4i *i 'ii de urec4i, 'ii de '-ini *i 'ulte alte si'uri *i organe, dac esena noastr nu *i5ar aBea te'eiul -n puterea li'bii, atunci -ntreaga .iinare ne5ar r'-ne /Borit3 .iinarea care s-nte' noi -n*ine, nu 'ai puin dec-t .iinarea care nu s-nte' noi -n*ine2 L 892 n$elegerea fiin$ei "a 'temei* al asem!ului uman ac priBi' retrospectiB ceea ce a' a.lat p-n acu', ni se -n.i*ea/ ur'toarea situaie3 -n 'sura -n care -n pri' instan consider' drept un .apt acest lucru Qdeoca'dat .r nu'eR N -n spe c pentru noi .iina nu5i altceBa dec-t un cuB-nt gol, aB-nd o se'ni.icaie eBanescent N atunci ceea ce re/ult este o discreditare a ei *i, ast.el, o retragere a rangului care5i e propriu2 i'potriB, pentru asein!u nostru .aptul de a -nelege .iina N .ie *i nedeter'inat N ocup rangul supre', deoarece -n actul acestei -nelegeri se anun o putere -n care -*i a.l de .apt te'eiul posibilitatea esenei a!se'5ului nostru2 Acesta nu este un .apt -n r-nd cu altele, ci unul care, potriBit rangului, pretinde supre'a reBeren, bine-neles dac presupune' c se'5ul nostru, care este 'ereu unul de ordinul Istoriei, nu ne r'-ne indi.erent2 ar c4iar *i pentru ca/ul -n care asein!u ar r'-ne pentru noi o .iinare indi.erent, este necesar s -nelege' .iina2 $r aceast -nelegere n5a' putea nici 'car s spune' JnuK asein!nui nostru2
66F
Nu'ai -n 'sura -n care recunoa*te' acest rang proe'inent al -nelegerii .iinei -n genere, noi -l pstr' ca rang2 -n ce .el pute' acorda recunoa*tere acestui rang, -n ce .el -l pute' 'enine -n e'inena sa M Acest lucru nu ine de bunul nostru plac2
L 872 n$elegerea fiin$ei (i fiin$a ns(i repre+int tot "e poate fi mai demn de a"tul interogrii& 7nterogarea pri#itoare la sensul fiin$ei
Q97R eoarece -nelegerea .iinei se pierde -n pri' instan *i cel 'ai adesea -ntr5o se'ni.icaie nedeter'inat, r'-n-nd totu*i -n cadrul acestei cunoa*teri cert *i deter'inat1 deoarece, a*adar, -nelegerea .iinei, -n ciuda rangului pe care -l deine, este obscur, con.u/, tinuit *i ascuns N toc'ai de aceea se cuBine ca ea s .ie lu'inat, desc-lcit *i s'uls din starea de ascundere2 Acest lucru se petrece nu'ai at-ta Bre'e c-t acest 'od de a -nelege .iina, pe care iniial l5a' considerat un .apt, este ne'ijlocit #i+at prin actul interogrii, pentru a .i pus sub se'nul -ntrebrii2 Actul interogrii este 'odalitatea autentic *i corect *i unic de a cinsti acel ceBa care, de la -nli'ea rangului supre', ine asein!ul nostru -n puterea sa2 Acest 'od de a -nelege .iina *i 'ai cu sea' .iina -ns*i repre/int, de aceea, tot ce poate .i 'ai de'n de actul interogrii2 Interog' cu at-t 'ai autentic cu c-t ne 'enine' 'ai ne'ijlocit *i nestr'utat -n preaj'a supre'ului obiect al interogrii, -n spe -n preaj'a .aptului c .iina este pentru noi ceea ce este -neles total nedeter'inat *i totu*i -n cel 'ai -nalt grad deter'inat2
66?
Noi -nelege' cuB-ntul J.iinK *i, odat cu el, toate .leCiunile sale, de*i se pare c aceast -nelegere r'-ne nedeter'inat2 Acel ceBa pe care -l -nelege', care ni se des"hide -n genere -n cunoa*tere -ntr5un c4ip sau altul, despre acela spune'3 are un sens2 $iina are, -n 'sura -n care este -n genere -neleas, un sens2 A eCperi'enta *i a concepe .iina ca pe tot ce poate .i 'ai de'n de actul interogrii, a o cerceta -n c4ip propriu Bi/-nd5o prin actul -ntrebrii, nu -nsea'n atunci ni'ic altceBa dec-t3 a -ntreba priBitor la sensul .iinei2 -n lucrarea ;iin$ (i timp, -ntrebarea priBitoare la sensul .iinei este pus *i de/Boltat -n c4ip eCplicit "a ntrebare pentru pri'a oar -n istoria .ilo/o.iei2 e ase'enea, tot acolo se spune -n 'od a'nunit *i -nte'eiat ce anu'e se -nelege prin JsensK Q-n spe, starea de desc4idere a .iinei *i nu doar a .iinrii ca atare1 c.2 4ein und 9eit LL @8, AA, FER2 e ce nu 'ai pute' nu'i ceea ce toc'ai a' nu'it N un .apt M e ce a .ost aceast denu'ire din capul Q7:R locului inductoare -n eroare M eoarece -nelegerea .iinei nu surBine -n asein! ul nostru -n 'aniera, bunoar, -n care s-nte' -n/estrai cu ni*te lobi ai urec4ilor de o anu'e con.or'aie2 Orice alt pls'uire ar putea serBi, -n locul acestora, ca organ auditiB2 $aptul c -nelege' .iina nu este nu'ai real, ci *i necesar2 $r o atare desc4idere a .iinei noi nu a' putea de .apt s .i' Joa'eniK2 $aptul c noi s-nte' nu este, desigur, neaprat necesar2 ,osibilitatea ca o'ul s nu eCiste de.el este per.ect plau/ibil2 oar a eCistat un ti'p c-nd o'ul nu era2 Ins riguros Borbind, nu pute' spune3 a eCistat un ti'p c-nd o'ul nu era& -n orice timp, o'ul a .ost *i este *i Ba .i, deoarece ti'pul se produce ca ti'p ,si"h +eitigt669
doar at-ta Bre'e c-t o'ul este2 Nu eCist nici un ti'p -n care o'ul s nu .i .ost, *i aceasta nu pentru c o'ul este din *i pentru eternitate, ci pentru c ti'pul nu este eternitate *i pentru c ti'pul se produce de .iecare dat ca ti'p al asein!ului u'an de ordinul Istoriei2 -ns dac o'ul se situea/ .er' -n asein, atunci o condiie necesar pentru ca el s poat .i loc priBilegiat al desc4iderii ,dasein- este ca el s -neleag .iina2 -n 'sura -n care un ase'enea lucru este necesar, o'ul este cu adeBrat *i de ordinul Istoriei ,ist ges"hi"htli"h-& in aceast cau/ c4iar -nelege' .iina *i nu ne opri', a*a cu' ar prea la pri'a Bedere, la se'ni.icaia eBanescent a cuB-ntului2 i'potriB, deter'inaia -n cadrul creia -nelege' se'ni.icaia nedeter'inat poate .i deli'itat -n 'od clar, *i acest lucru nu surBine ulterior, ci ne do'in .r s *ti' din principiu2 ,entru a arta acest lucru, s porni' din nou de la cuB-ntul J.iinK2 Aici este -ns ca/ul s ne rea'inti' c, potriBit -ntrebrii 'eta.i/ice clu/itoare puse la -nceput, noi .olosi' cuB-ntul respectiB -ntr5un sens at-t de larg, -nc-t singurul lucru care5l li'itea/ este ni'icul2 Tot ceea ce pur *i si'plu nu este ni'ic, este, *i c4iar *i ni'icul JaparineK pentru noi J.iineiK2 L @:2 Retrospe"$ie asupra refle"$iei pre"edente: pasul de"isi# de la un fapt neutru la o
sur#enire, demn n "el mai nalt grad de a"tul interogrii Q76R -n re.lecia precedent a' .cut un pas 4otr-tor2 Intr5o prelegere, totul at-rn de ase'enea pa*i2 -ntre5
667
brile oca/ionale care 'i5au .ost puse -n legtur cu aceast prelegere doBedesc ne-ncetat c lucrurile s-nt -nelese -ndeob*te pe o direcie gre*it *i c a'nuntele s-nt cele care con.isc interesul2 "e5i drept, *i -n prelegerile care priBesc *tiinele particulare, atenia se concentrea/ asupra coerenei interne2 -ns -n ca/ul *tiinelor, coerena se deter'in -n ne'ijlocit legtur cu obiectul, care -ntr5un .el sau altul este -ntotdeauna deja dat2 i'potriB, -n ca/ul .ilo/o.iei, nu nu'ai c obiectul nu este dat dinainte1 pur *i si'plu .ilo/o.ia nu are nici un obiect2 Ea este o surBenire ,ein Ges"hehnis- pe care .iina Qprin 'ani.estarea care5i e proprieR trebuie s o reali/e/e de .iecare dat din nou2 Nu'ai -n aceast surBenire ,Ges"hehen- se desc4ide adeBrul .ilo/o.ic2 e aceea este 4otr-toare aici ur'rirea *i -'plinirea .iecrui pas -n parte -n cadrul surBenirii2 "are este pasul pe care l5a' .cut M "are este pasul pe care 'erit s5l .ace' iar *i iar M A' supus 'ai -nt-i ateniei .aptul ur'tor3 cuB-ntul Ja .iK are o se'ni.icaie eBanescent, el este aproape ase'eni unui cuB-nt gol2 in eCa'inarea 'ai a'nunit a acestui .apt a re/ultat c eBanescena se'ni.icaiei cuB-ntului -*i a.l eCplicaia 62 -n esto'parea pe care o aduce cu sine in.initiBul, 82 -n a'estecul -n care s5au contopit toate cele trei se'ni.icaii originare ale radicalului2 $aptul ast.el l'urit, l5a' dese'nat apoi drept punctul de pornire .er' pentru orice interogare tradiional -n priBina J.iineiK, proprie 'eta.i/icii2 Meta.i/ica porne*te de la fiin$are *i se -ndreapt ctre ea2 Meta.i/ica nu porne*te de la fiin$ pentru a ajunge la do'eniul de interogaie al 'ani.estrii .iinei2 eoarece se'ni5
68:
.icaia *i conceptul de J.iinK au cel 'ai -nalt grad de generalitate, 'eta5.i/ica, -n calitatea ei de J.i/icK, nu Q78R poate urca 'ai sus, -n Bederea unei deter'inri 'ai adecBate2 e aceea, ei nu -i r'-ne dec-t o singur cale3 s lase deoparte generalul *i s se -ndrepte ctre particularul .iinrii2 -n .elul acesta este u'plut *i Bidul care -nsoe*te conceptul de .iin, *i anu'e din perspectiBa .iinrii2 -ns -nde'nul3 Js ls' deoparte .iina *i s ne -ndrept' ctre .iinarea particularK doBede*te c 'eta.i/ica -*i r-de de ea -ns*i *i nici 'car nu *tie cu'2 "ci 'ult inBocata .iinare particular ni se poate doar atunci des"hide "a atare, c-nd -nelege' deja din capul locului ;*i -n 'sura -n care -nelege' ast.el< .iina -n esena "are!i e proprie& Aceast esen s5a lu'inat deja2 -ns ea "ontinu s& r'-n -n do'eniul neinterogatului ,im ;raglosen-& S ne a'inti' acu' -ntrebarea pus la -nceput3 este J.iinaK doar un cuB-nt gol M Sau nu cu'Ba .iina *i interogarea -ntrebrii despre .iin s-nt destinul istoriei spirituale a Occidentului M Oare .iina nu e dec-t aburul ulti' al unei realiti ce se destra' *i -n .aa creia nu ai ni'ic altceBa de .cut dec-t s o la*i s se destra'e pe de5a5ntregul -ntr5o total indi.eren M Sau, poate, .iina este tot ce5i 'ai de'n de actul interogrii M -ntreb-nd ast.el, -'plini' pasul 4otr-tor care ne poart de la un .apt indi.erent *i de la pretinsul Bid de se'ni.icaie al cuB-ntului J.iinK la o surBenire de'n -n cel 'ai -nalt grad de actul interogrii3 .iina se desc4ide -n c4ip necesar -n -nelegerea noastr2 Si'plul .apt, aparent de ne/druncinat, pe care se bi5/uie orbe*te 'eta.i/ica, este de5acu' /druncinat2
686
L @62 E%"elen$a "u#ntului 'fiin$* fa$ de toate "u#intele referitoare la 'fiin$are*: fiin$a ns(i (i "u#ntul "are o desemnea+ se presupun re"ipro" ntr!o manier esen$ial
,-n acu', pun-nd -ntrebarea priBitoare la .iin a' -ncercat cu precdere s surprinde' cuB-ntul pornind de la .or'a *i se'ni.icaiile lui2 S5a doBedit c -ntrebarea priBitoare la .iin nu este o proble' de gra'atic *i eti'ologie2 ac acu' porni' din nou de la Q7@R cuB-nt, lucrul acesta presupune c, aici *i -n genere, li'ba deine o situaie cu totul aparte2 )i'ba, cuB-ntul s-nt considerate -ndeob*te ca .iind eCpresia ulterioar *i adiacent a tririlor2 "-t Bre'e -n aceste triri s-nt trite lucruri *i -nt-'plri, li'ba este deopotriB -n c4ip 'ijlocit eCpresie, oarecu' o redare a .iinrii trite2 "uB-ntul JceasK, de pild, ne tri'ite la -ntreita distincie bine cunoscut3 62 la .or'a audibil *i Bi/ibil a cuB-ntului1 82 la se'ni.icaia a ceea ce poate .i -ndeosebi repre/entat prin el1 @2 la lucrul ca atare3 un ceas, acest unic ceas2 Aici, ;6< este se'n pentru ;8< *i ;8< un indiciu pentru ;@<2 ,ese'ne c *i -n ca/ul cuB-ntului J.iinK, pute' distinge -ntre .or'a cuB-ntului, se'ni.icaia lui *i lucrul ca atare2 Oi se Bede lesne3 c-t Bre'e aBe' -n Bedere doar .or'a cuB-ntului *i se'ni.icaia lui, nu ajunge' -nc, cu -ntrebarea noastr priBitoare la .iin, la lucrul ca atare2 ac ne -nc4ipui' c prin si'ple l'uriri ale cuB-ntului *i ale se'ni.icaiei cuB-ntului surprinde' deja lucrul *i esena lucrului N -n spe, -n ca/ul nostru, .iina N, nu .ace' dec-t s co'ite' o gre*eal eBident2 Oi nu a' aBea nici o scu/ s5i cde' prad1 cci procedeul nostru ar se'na cu
688
'etoda cuiBa care, Br-nd s deter'ine *i s cercete/e 'i*crile eterului, ale 'ateriei sau procesele ato'ice, s5ar re/u'a s dea l'uriri gra'aticale pentru cuBintele Jato'K *i JeterK, -n loc s purcead la eCperi'entele .i/ice necesare2 A*adar, indi.erent dac cuB-ntul J.iinK are o se'ni.icaie deter'inat sau, di'potriB, una nedeter'inat, ba c4iar dup cu' a' B/ut, pe a'bele deopotriB, se cuBine s dep*i' criteriul se'ni.icaiei *i s ajunge' la lucrul ca atare2 ar este oare J.iinaK un lucru ase'enea ceasurilor, caselor *i oricrei alte .iinri -n genere M Ne5a' i/bit dej a -n repetate r-nduri *i ne5 a' i/bit -ndeajuns de .aptul c .iina nu e ni'ic de ordinul .iinrii *i -n nici un ca/ o parte .iintoare a .iinrii2 $iina cldirii din .a nu este totodat ceBa *i de a"ela(i fel cu acoperi*ul *i piBnia2 "uB-ntului J.iinK *i se'ni.icaiei lui nu5i corespunde nici un lucru2 Q7AR Ins de aici nu pute' conc4ide c .iina nu const dec-t -n cuB-nt *i -n se'ni.icaia lui2 "ci se'ni.icaia cuB-ntului nu constituie, ca se'ni.icaie, esena .iinei2 Alt'interi ar -nse'na c .iina .iinrii, de pild .iina cldirii a'intite, ar consta -ntr5o se'ni.icaie a cuB-ntului2 A crede una ca asta ar .i de5a dreptul .r noi'2 e .apt, -n cuB-ntul J.iinK, -n se'ni.icaia lui *i tre5c-nd toc'ai prin ea, noi aBe' -n Bedere .iina -ns*i1 nu'ai c ea nu este un lucru, dac prin lucru -nelege' ceBa de ordinul .iinrii2 e aici re/ult c3 -n ca/ul cuB-ntului J.iinK *i al tuturor .leCiunilor sale, precu' *i -n ca/ul a tot ceea ce se -nscrie -n do'eniul su, cuB-ntul *i se'ni.icaia se doBedesc -n cele din ur' a .i -n c4ip 'ai originar legate de coninutul aBut -n Bedere, dar *i inBers2 $iina -ns*i
68@
are neBoie de cuB-nt -ntr5un cu totul alt sens *i 'ult 'ai originar dec-t oricare alt .iinare2 Iu#ntul 'fiin$*, n toate fle%iunile sale, se raportea+ esen$ial altfel la fiin$a ns(i rostit de"t se raportea+ toate "elelalte substanti#e (i #erbe ale limbii la fiin$area "are se roste(te prin ele& e aici re/ult -n c4ip recurent c l'uririle precedente priBitoare la cuB-ntul J.iinK au o cu totul alt releBan dec-t toate celelalte obserBaii priBitoare la cuB-nt -n genere *i la utili/area li'bii c-nd e Borba de un lucru sau altul2 ac *i -n ca/ul cuB-ntului J.iinK eCist o relaie originar -ntre cuB-nt, se'ni.icaie *i .iina -ns*i, -n ti'p ce lucrul -nsu*i pare s lipseasc, .aptul acesta nu ne -ndrepte*te totu*i s crede' c, pornind de la caracteri/area se'ni.icaiei cuB-ntului, a' putea eCtrage esena .iinei -nse*i2
L @82 ;elul n "are n$elegem noi fiin$a are o de!termina$ie spe"ifi" (i o orientare "are
se "onstituie pornind de la fiin$& Iu#ntul 'este* n diferite e%emple

Odat -nc4eiate aceste consideraii proBi/orii re. e5 Q7ER ritoare la .aptul speci.ic c -ntrebarea priBitoare la .iin r'-ne legat de interogarea priBitoare la cuB-nt, s relu' 'ersul interogrii noastre2 E Borba de a arta c ;*i -n ce 'sur< -nelegerea noastr a .iinei are o de5ter'inaie speci.ic *i este orientat pornind de la .iin2 ac aBe' acu' -n Bedere o rostire a .iinei, dat .iind c -ntotdeauna *i -ntr5un c4ip esenial s-nte' constr-n*i -ntr5un anu'e .el s o rosti', s -ncerc' s lu' sea'a la .iina -ns*i a*a cu' e ea rostit2 Alege' un tip de
68A
[96]
rostire si'plu *i obi*nuit *i aproape trecut cu Bederea, -n care .iina este rostit -ntr5o .or' at-t de .recBent, -nc-t de5abia dac o 'ai sesi/'2 Spune'3 J u'ne/eu esteK2 J,'-ntul esteK2 J"on.erina este -n sala de cursK2 JO'ul acesta este din regiunea suabK2 J"upa este de argintK2 JIranul este pe c-'pK2 J"artea este a 'eaK2 JEste un o' 'ortK2 JRo*u este babordK2 J-n Rusia este .oa'eteK2 J u*'anul este -n retragereK2 J-n Bii este .iloCerK2 J"-inele este -n grdinK2 J,este cul'ile toate 0 e lini*teK2 e .iecare dat JesteK e luat -n alt accepiune2 Ne pute' lesne conBinge de acest lucru, dac lu' rostirea lui JesteK a*a cu' are ea loc -n c4ip real, adic a*a cu' se petrece de .iecare dat, -n .uncie de o anu'e situaie, cerin *i stare de spirit, *i nu in-nd sea'a doar de si'ple propo/iii *i de eCe'ple gra'aticale .ade2 J u'ne/eu esteK1 adic e%istent n "hip real& J,'-ntul esteK1 adic -l cunoa*te' *i -l aBe' -n Bedere ca e%istent n "hip "onstant& J"on.erina este -n sala de cursK1 adic are lo"& JO'ul acesta este din regiunea suabK1 adic (i are ohr(ia, pro#ine de a"olo& J"upa este de argintK1 adic e f"ut din&&& JIranul este pe c-'pK1 adic s!a strmutat pe "mp, se afl a"olo& J"artea este a 'eaK1 adic mi apar$ine& JEste un o' 'ortK1 adic sortit 'orii2 JRo*u este babordK1 adic are semnifi"a$ia de& J"-inele este -n grdinK1 adic umhlpe a"olo& J,este cul'ile toate 0 e lini*teK1 adic M M M2 -nsea'n oare JesteK -n aceste Bersuri c lini*tea se gse*te, este pre/ent, are loc, se a.l M Ni'ic din toate acestea nu se potriBe*te aici2 Oi totu*i, e Borba de acela*i si'plu JesteK2 Sau poate Bersul Brea s spun3 J,este cul'ile toate domne(te lini(tea*, a*a cu' -ntr5o clas, la *coal, do'ne*te lini*tea M (reu de cre/ut2 Sau poate3 J,este cul5
68E
'ile toate struie sau stp-ne*te lini*tea MK Mai degrab a*a, -ns nici aceast tl'cire nu e de .apt eCact2 J,este cul'ile toate 0 e lini*teK1 JesteK nu se las de.el transpus altcu' *i totu*i nu5i altul dec-t acel JesteK rostit -n treact -n cele c-teBa Bersuri pe care (oet4e le5a scris cu creionul, a*e/at .und la .ereastra unei 'ici cabane pe +ic>el4a4n, aproape de Il'enau ;Be/i scrisoarea ctre %elter din A27269@6<2 "-t de ciudat este c -ncercarea de a l'uri locul acesta ne .ace s oscil', s *oBi' *i, -n cele din ur', s renun' cu totul, nu pentru c Bersul ar .i prea -nc-lcit *i prea greu de -neles, ci, di'potriB, pentru c lucrurile s-nt spuse aici ui'itor de si'plu, -ntr5un c4ip .r perec4e *i 'ai si'plu -nc dec-t -n orice alt JesteK obi*nuit, care, nebgat -n sea', se a'estec necontenit -n rostirea *i -n Borbirea de .iecare /i2 Indi.erent de ce anu'e a re/ultat din interpretarea eCe'plelor particulare, acest .el de a5l rosti pe JesteK arat clar un lucru3 -n JesteK, .iina ni se desc4ide -n Bariate c4ipuri2 A.ir'aia cea 'ai la -nde'-n, cu' c .iina ar .i un cuB-nt gol, se doBede*te iar*i, *i -ntr5un c4ip *i 'ai apsat, a .i neadeBrat2
L @@2 Varietatea semnifi"a$iilor lui 'este*& n$elegerea fiin$ei pornind de la 'este* n sensul de 'pre+en$ "onstant* ;oBcrioc<
esigur N a*a ni s5ar putea acu' obiecta N JesteK are o 'ultitudine de -nelesuri2 ar lucrul acesta nu ine de JesteK -nsu*i, ci pur *i si'plu de coninutul .elurit al enunurilor care, de la ca/ la ca/, au -n Bedere di.erite .iinri3 u'ne/eu, p'-ntul, cupa, ranul, cartea, .oa5
[97]
68F
INTRO !"ERE #N META$I%I"& #NTREBAREA ,RIDITOARE )A ESENIA $IINIEI
68? 'etea, lini*tea peste cul'i2 Nu'ai pentru c JesteK -n sine r'-ne nedeter'inat *i gol -n se'ni.icaia sa, el poate .i utili/at -n at-t de 'ulte c4ipuri, ls-ndu5se u'plut *i deter'inat Jdup cu' e ca/ulK2 Multitudinea de se'ni.icaii deter'inate, a'intit -nainte, doBede*te de aceea toc'ai contrariul a ceea ce trebuia artat2 Ea nu o.er dec-t doBada, palpabil -n cel 'ai -nalt grad, c .iina trebuie s .ie nedeter'inat pentru a .i deter'inabil2 "e s5ar putea spune -n aceast priBin M A' ptruns aici -n s.era unei -ntrebri 4otr-toare3 deBine oare JesteK un 'ultiplu -n Birtutea coninutului care5i e con.erit de .iecare propo/iie -n parte, -n spe de s.erele .iinrii pe care le eCpri' acesta M Sau, 'ai degrab, JesteK, adic .iina, adposte*te -n ea -ns*i 'ultiplicitatea a crei des.*urare .ace cu putin ca noi s ne desc4ide' calea ctre o .iinare 'ultipl, a(a "um este ea de .iecare dat M Aceast -ntrebare s r'-n deoca'dat doar ca -ntrebare2 Nu s-nte' -nc -ndeajuns de pregtii pentru a o de/Bolta pe larg2 )ucrul de netgduit *i pe care Bre' s5l scoate' acu' -n eBiden este ur'torul3 -n cadrul Borbirii, JesteK .ace doBada unei eCtre'e Barieti de se'ni.icaii2 Noi spune' JesteK de .iecare dat in-nd sea'a de una din aceste se'ni.icaii, .r s 'ai d' ;-n c4ip eCplicit<, .ie -nainte de a Borbi, .ie ulterior, o interpretare special a lui JesteK2 -neles c-nd -ntr5un .el, c-nd -ntr5altul, JesteK ne iese pur *i si'plu -n -nt-'pinare pe parcursul Borbirii2 Oi totu*i, Barietatea se'ni.icaiilor sale nu este de.el una -nt-'5pltoare2 e acest lucru Bre' acu' s ne conBinge'2 Q79R Enu'er' pe r-nd di.eritele se'ni.icaii, eCpun-n5du5le cu ajutorul unei peri.ra/e2 J$aptul de a .iK rostit prin JesteK -nsea'n3 Jpre/ent-n c4ip realK, Jpre/ent -n c4ip constantK, Ja aBea locK, Ja proBeniK, Ja .i .cut dinK, Ja se a.laK, Ja aparineK, Ja .i sortitK, Ja -nse'naK, Ja se gsiK, Ja do'niK, Ja .i -nceputK, Ja apreaK2 Nu este lesne deloc N ba poate c4iar i'posibil, cci este -'potriBa esenei -nse*i N s desprin/i o se'ni.icaie co'un, adic un concept generic -n ra/a cruia Bariantele a'intite ale lui JesteK s5ar putea r-ndui ca specii distincte2 Oi totu*i, toate s-nt traBersate -n c4ip unitar de o trstur deter'inat2 Aceasta tri'ite -nelegerea lui Ja .iK la un ori/ont deter'inat, de la care pornind, -nelegerea -ns*i se -'pline*te2 eli'itarea sensului J.iineiK se 'enine -n s.era pre/enei *i a ajungerii la pre/en, a eCistenei struitoare *i a triniciei, a a.lrii statornice *i a surBenirii2 Acestea toate tri'it -n direcia acelui lucru de care ne5a' i/bit c-nd a' caracteri/at pentru pri'a oar eCperiena .iinei *i interpretarea ei la greci2 Odat preci/at -nelesul obi*nuit al in.initiBului, se poate a.ir'a c Ja .iK -*i a.l sensul pornind de la caracterul unitar *i deter'inat al ori/ontului care clu/e*te -nelegerea2 Alt.el spus3 -nelege' substantiBul Berbal J.ireK ;J.iinK< pornind de la in.initiB, care, la r-ndui su, r'-ne legat de JesteK *i de 'ultiplicitatea a'intit a sensurilor sale2 $or'a Berbal precis deter'inat *i particular JesteK 8persoana a treia a singularului la indi"ati# pre+ent N are aici o pree'inen2 Noi nu -nelege' .iina prin raport cu Jtu e*tiK, JBoi s-nteiK, Jeu s-ntK sau Jei ar .iK, care, toate deopotriB *i -n aceea*i 'sur, repre/int ca *i JesteK .leCiuni Berbale ale J.iriiK2 J$ireaK ;.iina< ne apare ca in.initiB al lui JesteK2 Oi inBers, aproape .r s Bre', ca *i cu' alt'interi n5ar .i cu putin, l'uri' in.initiBul Ja .iK pornind de la JesteK2 689
A*adar, J.iinaK are acea se'ni.icaie indicat, ce a'inte*te de .elul -n care -nelegeau grecii esena .iinei, a*adar o deter'inaie, care nu s5a iscat de cine *tie unde, ci care, di'potriB, stp-ne*te de 'ult Bre'e asein!ul Q77R nostru de ordinul Istoriei2 intr5o dat, cercetarea noastr, care are -n Bedere se'ni.icaia cuB-ntului, J.iinK -n deter'inarea ei proprie, deBine -n 'od eCplicit ceea ce este ea cu adeBrat, adic o 'editaie priBitoare la ob-r*ia7storianoastreas"unse& -ntrebarea3 J espre ce este Borba -n ca/ul .iinei MK trebuie ea
-ns*i s se 'enin, -n Istoria .iinei, pentru a5*i des.*ura *i pstra, la r-ndul ei, di'ensiunea istoric care -i e proprie2 Do' cerceta ast.el -n continuare .elul -n care este rostit .iina2
"A,ITO)!) A) ,ATR!)EA
#N(R& IREA $IINIEI L @A2 Modurile, de#enite formule, ale rostirii fiin$ei n distin"$ii ,fiin$ *i22&A*a cu' -nt-lni' -n JesteK un 'od pe deplin .a'i5 Q6::R liar de rostire a .iinei, tot a*a, atunci c-nd inBoc' nu'ele de .iin, ne ciocni' de anu'ite 'oduri ale rostirii deBenite deja .or'ule3 .iin *i deBenire1 .iin *i aparen1 .iin *i g-ndire1 .iin *i obligatiBitate2 "-nd spune' J.iinK, s-nte' -nde'nai, aproape ca sub i'boldul unei constr-ngeri, s spune' .iin (i&&& Acest J*iK nu -nsea'n doar c oca/ional adug' *i lipi' un alt lucru, ci c 'ai rosti' *i altceBa .a de care .iina se deosebe*te3 .iin (i nu&&& ,rin aceste eCpresii, deBenite deja .or'ule, aBe' -n Bedere totodat ceBa ce ine anu'e de .iin, -ntr5un .el sau altul, de Bre'e ce este deosebit de ea, c4iar dac nu este dec-t altceBa5ul su2 Mersul de p-n acu' al interogrii noastre a .cut 'ai 'ult dec-t s l'ureasc s.era sa de cuprindere2 esigur, -ntrebarea -ns*i, -ntrebarea .unda'ental a 'eta5.i/icii, nu a' perceput5o p-n acu' dec-t ca pe un .el de /Bon ajuns la noi, ca pe ceBa o.erit nou de nu se *tie unde2 Nu'ai c -ntrebarea ni s5a de/Bluit 6@:
treptat ca .iind de'n de a .i -ntrebat2 Ea se Bde*te acu' din ce -n ce 'ai 'ult ca un te'ei ascuns al asein!ului nostru ce ine de Istorie2 Te'eiul acesta r'-ne te'ei c4iar *i atunci c-nd N sau 'ai ales atunci c-nd N, 'ulu'ii de noi -n*ine *i prin*i -n .el de .el de preocupri, ne agit' -n toate direciile, eBolu-nd pe acest te'ei ca pe supra.aa unui .r5de5te'ei, a unui abis ce poate oric-nd s se desc4id2
L @E2 Iele (apte propo+i$ii "lu+itoare "u pri#ire la distin"$iile fiin$ei fa$ de alt"e#a
Q6:6R Do' ur'ri acu' distinciile .iinei .a de altceBa2 ,roced-nd ast.el, Bo' a.la c .iina
nu este nicidecu' un cuB-nt gol, a*a cu' spune opinia curent, ci c ea este, di'potriB, deter'inat -n at-t de 'ulte direcii -nc-t ne Bine -ntr5adeBr greu s pstr' -ndeajuns o unic deter'inaie2 ar lucrul acesta nu este su.icient2 ECperiena dob-ndit ast.el trebuie de/Boltat pentru a deBeni o eCperien .unda'ental a Biitorului nostru asein ce ine de Istorie2 ,entru a putea de la bun -nceput -'plini cu' se cuBine eCpunerea distinciilor, d' ur'toarele puncte orientatiBe3 62 $iina este deli'itat .a de altceBa *i dob-nde*te deja prin aceast deli'itare o deter'inaie2 82 eli'itarea se .ace inpatru direcii corelate -ntre ele2 -n consecin deter'inaia .iinei trebuie .ie s se ra'i.ice *i s se -nale, .ie s decad2 @2 Aceste distincii nu s-nt nicidecu' -nt-'pltoare2 "eea ce prin inter'ediul lor este 'eninut -n separaie caut, la origine, s se str-ng laolalt ca aparin-ndu5*i reciproc2 Separrile au de aceea o necesitate proprie2
#N(R& IREA $IINIEI
6@6 A2 e aceea, opo/iiile, care la pri'a Bedere preau a .i si'ple .or'ule, nu au aprut nici ele oca/ional, ptrun/-nd -n li'b ca locuiuni2 Ele au luat na*tere -n str-ns corelaie cu con.iguraia .iinei, a crei stare de desc4idere a deBenit dttoare de 'sur pentru Istoria Occidentului2 Ele au -nceput cu -nceputul interogrii proprii .ilo/o.iei2 E2 istinciile nu au r'as do'inante doar -n interiorul .ilo/o.iei occidentale2 Ele r/bat -n orice cunoa*tere, .apt sau rostire, c4iar *i atunci c-nd nu s-nt enunate anu'e sau nu cu aceste cuBinte2 F2 Ordinea -n care au .ost enu'erate aici eCpresiile respectiBe o.er ea singur o pri' indicaie asupra Q6:8R ordinii corelaiei lor eseniale *i asupra -nlnuirii istorice a con.iguraiei lor2 istinciile inBocate 'ai -nt-i ;.iina *i deBenirea, .iina *i aparena< ajung s se con.igure/e -nc de la -nceputul .ilo/o.iei eline2 $iind cele 'ai Bec4i ele s-nt *i cele 'ai .a'iliare2 "ea de a treia distincie ;.iin *i g-ndire<, pre.igurat la .el de deBre'e ca *i pri'ele dou, este des.*urat de .ilo/o.ia lui ,laton *i Aristotel -ntr5un c4ip dttor de 'sur, dar -*i dob-nde*te .or'a autentic abia la -nceputul epocii 'oderne2 Ea contribuie c4iar -n c4ip esenial la acest -nceput2 ,otriBit istoriei ei, ea este cea 'ai -nc-lcit, iar potriBit inteniei ei, cea 'ai proble'atic2 Q e aceea r'-ne pentru noi cea 'ai de'n de a .i interogat2R "ea de a patra distincie ;.iin *i obligatiBitate<, pre.igurat doar .oarte Bag prin caracteri/area lui FB ca H=oc.toB, ine -ntru totul de epoca 'odern2 "ci ea deter'in, de la s.-r*itul secolului al UDIII5lea, una dintre
6@8
raportrile predo'inante ale spiritului 'odern la .iinarea -n genere2 ?2 O interogare originar a -ntrebrii priBitoare la .iin, care a -neles sarcina unei des.*urri a adeBrului esenei proprii .iinei, trebuie s se con.runte cu .orele ascunse -n aceste distincii -n Bedera unei deci/ii *i trebuie s le readuc la propriul lor adeBr2 Toate aceste obserBaii preli'inare trebuie aBute -n Bedere tot ti'pul -n cursul re.leciilor ce ur'ea/2
#N(R& IREA $IINIEI
6@@
A2 $IINI& OI EDENIRE
L @F2 ;iin$a n opo+i$ie "u de#enirea& 3armenide (i =eradit: fiin$a ! soliditatea intim, adunat n sine, a "eea "e este durabil
Q6:@R Aceast disociere *i aceast opunere stau la -nceputul interogrii priBitoare la .iin2 Ele repre/int *i ast/i cea 'ai .a'iliar -ngrdire a .iinei prin altceBa1 pentru c ea se i'pune de la sine -n c4ip ne'ijlocit atunci c-nd repre/entarea .iinei r'-ne -ncre'enit -n /ona de5la5sine5
-nelesului2 "eea ce deBine nu este -nc2 "eea ce este nu 'ai are de ce s deBin2 "eea ce JesteK, .iinarea, a lsat -n ur'a sa orice deBenire, dac -n genere a deBenit Breodat *i dac a putut deBeni2 "eea ce JesteK -n adeBratul sens al cuB-ntului se opune de ase'enea oricrei inBa/ii a deBenirii2 Scrut-nd departe *i r'-n-nd la -nli'ea a ceea ce aBea de .cut, ,ar'enide, care a trit la cu'pna dintre secolele DI *i D, a pus -n lu'in, g-ndind *i poeti/-nd deopotriB, .iina .iinrii -n opo/iie cu deBenirea2 J,oe'ul didacticK scris de el ni s5a pstrat doar -n .rag'ente, dar acestea s-nt cuprin/toare *i eseniale2 Do' reda aici doar c-teBa Bersuri ;$rag'2 DIII, l5F<3 YeCi uuiP<oc1 F9o-o 0 UeijteCoa tiC1 eaCSCoa<Cri Seni CY ea' KnoHHa iak ;bW H=eBriToB eoB +ai dBcbUe.tpoB datiB, eon =ap o#HoFJ+", Ce +ai HCpeuec1 rQF dCeeaCoB o<9e rcoCY .jB o<9Y eaCoa, enei B-@B ecCS ouoCi n@#, 7 eB, 0ni", mai rmne ns rostirea "ii ,pe "are ni se arat- "um stau lu"rurile "nd e #orba de 'a fi*Bpe a"east ,"ale- multe snt "ele "e o aratB "um fiin$a fr na(tere (i fr de moarte, pe deplin de sine stttoare st ai"i pre"um (i n sine pe deplin nemi("at (i ni"i trebuind "nd#a s se des#r(eas"B (i ni"i nu a fost "nd#a (i ni"i nu #a fi "nd#a, ""i "a pre+ent ea este pentru ntotdeauna, uni" unind unit adunndu!se n sine din sine ,$inndu!se strns laolalt n deplin pre+entitate-& Aceste puine cuBinte stau -n .aa noastr ca ni*te Q6:AR statui grece*ti ale Antic4itii ti'purii2 "eea ce ne5a r'as din poe'ul didactic al lui ,ar'enide -ncape -ntr5un caiet subire, dar de/'inte biblioteci -ntregi de literatur .ilo/o.ic -n presupusa necesitate a eCistenei lor2 "el ce cunoa*te proporiile unei ase'enea rostiri 'editatiBe trebuie, dac trie*te -n /ilele noastre, s piard orice po.t de a 'ai scrie cri2 "eea ce a .ost spus ast.el pornind de la .iin repre/int cn-uaCa, nu Jse'neK, nu predicate ale .iinei, ci ceea ce, atunci c-nd priBe*ti ctre .iin, o arat pe aceasta -n ea -ns*i *i pornind de la ea -ns*i2 -ntr5o ase'enea
6@A
[105]
priBire ctre .iin trebuie s alung' orice na*tere *i trecere, trebuie s le -ndeprt' cu priBirea -ntr5un sens actiB1 priBind5o, trebuie s le ine' la distan, s le eli'in'2 "eea ce este inut la distan prin d5 *i o<9e nu este pe 'sura .iinei2 Msura ei este alta2 in toate acestea reine'3 .iina i se arat acestei rostiri ca .iind propria soliditate adunat -n sine a ceea ce este durabil, neatins de nelini*te *i sc4i'bare2 In pre/entrile dedicate -nceputului .ilo/o.iei occidentale se 'ai obi*nuie*te *i ast/i ca -nBturii lui ,ar'e'de s i se opun cea a lui Heraclit2 e la acesta se /ice c ar proBeni o Borb inBocat adesea3 n#%a pe-, Jtotul curgeK2 ,otriBit acestei Borbe nu eCist .iin2 Totul JesteK deBenire2 Apariia unor ase'enea opo/iii N de o parte .iina, de alta deBenirea N este socotit bineBenit pentru c -n .elul acesta a' aBea c4ipurile doBada de netgduit a ceBa care, -nc de la -nceputul .ilo/o.iei, Ba strbate -ntreaga ei istorie, anu'e c acolo unde un .ilo/o. spune A, cellalt spune B, iar daca totu*i acesta din ur' spune A, cellalt Ba spune atunci B2 ac -ns cineBa susine c -n istoria .ilo/o.iei toi g-nditorii spun -n .ond unul *i acela*i lucru, aceast a.ir'aie este considerat o proBocare stranie la adresa intelectului co'un2 "e rost 'ai are atunci -ntreaga istorie at-t de Bariat *i -ntortoc4eat a .ilo/o.iei occidentale, dac toi nu .ac dec-t s spun acela*i lucru M Atunci e su.icient o singur .ilo/o.ie2 Totul a .ost deja spus2 ar acest Jacela*i lucruK posed, ca adeBr al su interior, bogia inepui/abil a ceea ce, -n .iecare /i, este de parc ar .i -n /iua sa dint-i2 Heraclit, cruia -ntr5o opo/iie net cu ,ar'enide i se atribuie -nBtura despre deBenire, spune -n reali5
#N(R_ IREA $IINIEI
6@E
tate acela*i lucru ca *i acesta2 Nu ar .i unul dintre cei 'ai 'ari dintre 'arii greci dac ar spune altceBa2 Nu'ai c -nBtura lui despre deBenire nu trebuie interpretat potriBit repre/entrilor unui darBinist din secolul al UlU5lea2 "e5i drept, pre/entrii ulterioare a opo/iiei dintre .iin *i deBenire nu i5a 'ai .ost dat niciodat s5*i gseasc aceast unic odi4nire -n sine ca -n rostirea lui ,ar'enide2 Aici, -n acest ti'p 're, rostirea despre .iina .iinrii are -n ea -ns*i esena QascunsR a .iinei despre care ea se roste*te2 -ntr5o ase'enea necesitate istoric const secretul 'reiei2 in 'otiBe ce Bor deBeni li'pe/i -n cele ce ur'ea/ ne re/u'' -n discutarea acestei pri'e disocieri, cea dintre J.iin *i deBenireK, la sugestiile date 'ai sus2
B2 $IINI& OI A,ARENI&
L @?2 Iara"terul u+ual (i de la sine n$elesul a"estei distin"$ii& Den$elegerea despr$irii originare dintre fiin$ (i aparen$ (i a apartenen$ei lor intime& ?rei moduri ale aparen$ei isocierea aceasta este la .el de Bec4e ca *i cea a'intit -nainte2 $aptul c a'bele disocieri ;.iin *i deBenire, .iin *i aparen< s-nt deopotriB de originare sugerea/ o corelaie 'ai pro.und care p-n ast/i nu a .ost -nc deslu*it2 Oi asta deoarece cea de a doua disociere ;.iin *i aparen< nu a putut .i reluat p-n acu' pentru a .i de/Boltat potriBit coninutului ei autentic2 ,entru aceasta este necesar ca ea s .ie conceput originar, adic -n spirit elin2 Acest lucru nu este u*or pentru unii ca noi care s-nte' Bicti'ele rstl'cirii
6@F
episte'ologice proprii epocii 'oderne, pentru noi care reacion' doar cu greu N iar adeseori, c-nd o .ace', doar -ntr5un c4ip nese'ni.icatiB N la si'plitatea a ceea ce ine de natura esenei2 )a pri'a Bedere, distincia pare li'pede2 $iin *i aparen -nsea'n3 ceea ce este real spre deosebire de Q6:FR ceea ce este nereal *i -n opo/iie cu acesta1 ceea ce este autentic ca opus neautenticului2 -n aceast distincie este i'plicat totodat o eBaluare ce priBilegia/ .iina2 A*a cu' spune' J'inuneaK *i J'inunatulK, tot a*a spune' *i JaparenaK *i JaparentulK2 Adeseori distincia dintre .iin *i aparen tri'ite la aceea a'intit 'ai -nt-i, cea dintre .iin *i deBenire2 Spre deosebire de .iin, -neleas ca ceea ce este i'obil *i durabil, aparentul este ceea ce se iBe*te din c-nd -n c-nd pentru a disprea apoi tot at-t de eBanescent *i .r de stabilitate2 istincia dintre .iin *i aparen ne este .a'iliar, .iind *i ea una din acele 'ulte 'one/i u/ate pe care le trece', .r s le d' Breo atenie, de la unul la altul -n Biaa de /i cu /i do'inat de platitudine2 In cel 'ai bun ca/, .olosi' distincia aceasta drept -ndru'are 'oral *i regul de Bia -n sensul c aparena trebuie eBitat, ur'rindu5se, -n sc4i'b, apropierea de .iin3 Js .ii 'ai 'ult dec-t s pariK2 "u toate c aceast deosebire pare at-t de u/ual *i de la sine -neleas, e totu*i greu de priceput de ce toc'ai .iina *i aparena se despart -n c4ip originar2 $aptul c se -nt-'pl a*a sugerea/ o apartenen reciproc, -n ce const ea M Da trebui s surprinde' 'ai ales unitatea ascuns dintre .iin *i aparen2 Nu o 'ai -nelege' pentru c a' dec/ut *i a' pierdut contactul cu acea deosebire originar, ad-ncit de5a lungul Istoriei,
#N(R& IREA $IINIEI
6@?
'ulu'indu5ne s o trans'ite' ca pe ceBa pus -n circulaie, nu se *tie prea bine c-nd *i unde2 ,entru a -nelege separaia trebuie *i aici s ne -ntoarce' ctre -nceput2 Iar dac Bo' lsa la ti'p -n ur'a noastr super.icialitatea *i Borbria, -nc Bo' 'ai putea gsi -n noi -n*ine o ur' care s ne conduc la -nelegerea deosebirii2 Spune' 4"hein ;JaparenK, JstrlucireK, Jlu'inK< *i ne g-ndi' la ploaie *i la strlucirea soarelui ,4onnen!s"hein-& Soarele strluce*te2 ,oBesti'3 JOdaia era slab lu'inat de licrul ,4"hein- unei lu'inri2K ialectul ale'an cunoa*te cuB-ntul 4"heinbol+, adic le'nul care lu'inea/ -n -ntuneric2 in repre/entarea s.inilor cunoa*te' aureola ,=eiligens"hein-, acel ni'b strlucitor -n jurul capului2 ar cunoa*te' *i 4"heinheilige, pe cei Q6:?R care arat ca ni*te s.ini, dar care nu s-nt cu adeBrat a*a ceBa2 -nt-lni' un 4"heingefe"ht, adic o lupt si'ulat2 Apr-nd ,indem sie s"heint-, soarele pare ,s"heint si"h- c se -nB-rte -n jurul p'-ntului2 $aptul c luna care apare
,s"heint- are un dia'etru de dou picioare nu este dec-t o aparen ,4"hein-& Ne i/bi' aici de dou .eluri de 4"hein *i s"heinen& ar ele nu stau pur *i si'plu unul l-ng altul, ci unul este o Bariant a celuilalt2 e pild, soarele se poate -nsoi de aparena c se -nB-rte*te -n jurul p'-ntului nu'ai pentru c strluce*te, adic pentru c lu'inea/ *i apare lu'in-nd, adic -*i .ace apariia ,+um Vors"hein kommt-& -n strlucirea soarelui ca lu'inare a.l' totodat incidena ra/elor ca producere de cldur2 Soarele strluce*te3 el se arat *i -ncl/e*te2 )u'ina, -n calitate de strlucire -n aureola s.inilor, .ace ca cel ce o poart s5*i .ac apariia ca s.-nt2
6@9
)a o priBire 'ai atent descoperi' aici trei 'oduri ale aparenei3 62 aparena ca strlucire *i lu'inare1 82 aparena *i .aptul de a aprea, ca apariie, ca ie*ire la iBeal ,Vor!s"hein- a ceBa1 @2 aparena ca si'pl aparen, ilu/ia pe care o produce un lucru2 Totodat se Bede c J.aptul de a apreaK nu'it la punctul 8, adic apariia -n sensul de artare de sine, e propriu at-t aparenei -nelese ca strlucire, c-t *i aparenei -nelese ca ilu/ie, *i anu'e nu ca o proprietate oarecare, ci ca te'ei, al posibilitii lor2 Esena aparenei re/id -n apariie2 Este .aptul5de5a5se5arta, de5a5 se5pre/enta, de5a5sta, de5a5se5a.la5de5.a2 "artea -ndelung a*teptat apare acu', adic se a.l aici, este la -nde'-n *i de aceea poate .i dob-ndit2 "-nd spune' Jluna lu'inea/K nu Bre' s spune' doar c ea e'an o strlucire, o anu'e lu'ino/itate, ci3 ea st pe cer, e pre/ent -n c4ip esenial, ea este2 Astrele strlucesc3 lu'in-nd ele s-nt pre/ente -n c4ip esenial2 Aici apartenen$ -nsea'n eCact acela*i lucru ca fiin$& QDersurile lui Sapp4o3 Hatepe ueB H;pi Jaka# aeHBBaB222 *i poe/ia lui Matt4ias "lau5dius Ein 2iegenlied bei Monds"hein +u singen 7 'In!te" de leagn de "ntat la lumina lunii* constituie un bun prilej pentru a 'edita despre .iin *i aparen2R
#N(R& IREA $IINIEI
6@7
L @92 Iorela$ia intim dintre fiin$ (i aparen$& ';iin$a* n$eleas gre"e(te "a cpijcrtc1, manifestarea su#eran "are se des"hide (i dinuie (i apari$ia "are luminea+
Q6:9R ac ine' sea'a de cele spuse, descoperi' corelaia inti' dintre .iin *i aparen2 O Bo' surprinde -ns -n -ntreaga ei se'ni.icaie abia atunci c-nd Bo' -nelege J.iinaK -ndeajuns de originar, adic -n spirit grecesc2 Oti' c .iina li se reBelea/ grecilor ca ;puaic12 Mani.estarea suBeran care se desc4ide *i dinuie este -n sine totodat apariia care lu'inea/2 Rdcinile ;pu*i ;pa5 denu'esc unul *i acela*i lucru, .ueiB, desc4iderea care odi4ne*te -n sine, este ;paiBeadai, lu'inare, artare de sine, apariie2 "eea ce a' inBocat -ntre ti'p dintre trsturile deter'inate ale .iinei, 'ai degrab enu'er-ndu5le, ceea ce a' obinut tri'i-nd la ,ar5'enide N toate acestea ne prilejuiesc deja o anu'e -nelegere a cuB-ntului .unda'ental prin care grecii dese'nau .iina2 Ar .i instructiB s ilustr' puterea de nu'ire a acestui cuB-nt recurg-nd totodat la 'area poe/ie a grecilor2 S ne re/u'' aici la obserBaia c pentru ,indar, de pild, ;pud repre/int deter'inarea .unda'ental a asein!uui: TO Ee ;pudK +pHCiaCoB arcaB N acel ceBa care este din *i prin ;pud este lucrul cel 'ai puternic dintre toate ;Ol2 IU, 6::<1 ;pud dese'nea/ ceea ce ceBa este deja -n c4ip originar *i autentic3 ceea ce din capul locului a .ost *i este -n c4ip esenial spre deosebire de orice i'proBi/aie *i agitaie obinute ulterior prin constr-ngere *i silnicire2 $iina este deter'inarea .unda'ental a ceea ce e nobil *i aristocrat ;adic a aceluia care are o ob-r*ie aleas a esenei sale *i sl*luie*te -n ea<2 Re.eritor la aceasta ,indar creea/ eCpresia =eBoiY o-o sacri a2adcoB ;,=t42 II, ?8<3 J e5ai putea, -nB-nd, s ie*i la iBeal ca cel care e*ti2K Situarea .er' -n sine nu -nsea'n -ns pentru greci altceBa dec-t a5sta5aici, a5sta5-n5lu'in2 $iin -nsea'n apariie2 Aceasta din ur' nu dese'nea/ ceBa surBenit ulterior, ce se adaug .iinei -n 'od accidental2 $iina .iinea/ -n c4ip esenial "a apariie2
6A:
Ast.el, repre/entarea at-t de rsp-ndit despre .ilo/o.ia greac, potriBit creia aceasta ar .i
susinut -n c4ip JrealistK eCistena unei .iine obiectiBe -n sine spre Q6:7R deosebire de subiectiBis'ul 'odern, se nruie ca .und o construcie Bid2 Repre/entarea aceasta u/ual se ba/ea/ pe o super.icialitate a -nelegerii2 Trebuie s ls' deoparte etic4ete ca JsubiectiBK *i JobiectiBK, JrealistK *i JidealistK2 L @72 Iorela$ia esen$ial, uni" n felul ei, ntre <rboi< (i H_,.i@ìa N ade#rul "a $innd de esen$a fiin$ei ar abia acu', pe te'eiul unei -nelegeri 'ai adecBate a .iinei g-ndite -n spirit grecesc, trebuie s .ace' pasul 4otr-tor care ne desc4ide calea ctre corelaia inti' dintre .iin *i aparen2 Trebuie s obine' -nelegerea unei corelaii care este -n c4ip originar *i eCclusiB greceasc, dar care a aBut ur'ri re'arcabile pentru spiritul Occidentului2 $iina .iinea/ -n c4ip esenial ca ;pt+HW2 Mani.estarea suBeran care se -nal desc4i/-ndu5se este apariie2 Aceasta din ur' scoate la iBeal2 Aici este i'plicat .aptul c .iina, apariia .ace ca ceBa s ias din starea de ascundere2 -n 'sura -n care .iinarea ca o atare .iinare este, ea se a*a/ *i st -n starea de neas"undere, cd.i@eia2 Traduce' acest cuB-nt N ceea ce totodat -nsea'n c -l interpret' gre*it, .r s ne g-ndi' prea 'ult N prin JadeBrK2 "e5i drept, de la o Bre'e cuB-ntul grecesc kit)%a -ncepe s .ie tradus literal2 Nu'ai c a*a ceBa nu este de 'are .olos, dac i'ediat dup aceea JadeBrulK este -neles din nou -ntr5un sens cu totul di.erit *i negrecesc *i acest sens este
#N(R& IREA $IINIEI
6A6
substituit cuB-ntului grecesc2 "ci esena greceasc a adeBrului nu este posibil dec-t laolalt *i .or'-nd un tot cu esena greceasc a .iinei ca cp5uoic12 ,e te'eiul acestei corelaii, unice -n .elul ei, dintre ;puoiW *i HMiriì2a, grecii pot spune3 .iinarea este, -n calitatea ei de .iinare, adeBrat2 AdeBratul este, ca atare, .iintor2 Aceasta Brea s spun c ceea ce se arat 'ani.est-ndu5se suBeran se situea/ .er' -n neascuns2 Neascunsul ca atare ajunge la o situare .er' -n .aptul de a se arta2 AdeBrul ca stare de ne5ascundere nu Bine s se adauge .iinei2 1de#rul $ine de esen$a fiin$ei& JA .i .iinareK -n5 Q66:R sea'n3 a ie*i la iBeal, a aprea ie*ind la iBeal, a se pune -n .a, a pune ceBa aici2 JA nu .iK -nsea'n, -n sc4i'b3 a ie*i din apariie, a ie*i din pre/en2 -n esena apariiei re/id .aptul de a intra -n scen *i de a ie*i din scen, re/id un J-ncoloK *i un J-ncoaceK -n sensul autentic de'onstratiB al actului artrii2 $iina este ast.el rsp-ndit -n .iinarea 'ulti.or'2 $iind ele'entul cel 'ai apropiat *i pre/ent -n .iece clip, .iinarea aceasta se -ntinde pretutindeni2 Ia ceea ce apare, ea -*i d un prestigiu, 9O+ED2 Aoa -nsea'n prestigiu, *i anu'e prestigiul de care se bucur cineBa2 -n ca/ul -n care prestigiul este unul de eCcepie, pe 'sura a ceea ce se desc4ide -n el -nl-ndu5se, botp& -nsea'n strlucire *i glorie2 -n teologia elenist *i -n Noul Testa'ent bolp& Kdeou, gloria ei, este 'reia lui u'ne/eu2 ,roslBirea, atribuirea de prestigiu *i deinerea lui -nsea'n -n grece*te3 a pune -n lu'in *i a atribui -n .elul acesta durabilitate, .iin2 (loria nu este pentru greci ceBa care poate s se adauge sau nu cuiBa1 ea este 'odalitatea de a .i a .iinei supre'e2 ,entru cei de a/i gloria este de 'ult Bre'e doar si'pl celebritate *i ca atare ceBa eCtre' de dubios, un lucru dob-ndit pe care -l arunci 6A8
*iN6 rsp-nde*ti -n toate direciile cu ajutorul /iarului *i al radioului, N aproape opusul .iinei2 ac pentru ,indar esena poe/iei const -n glori.icare, iar actiBitatea poetic ur're*te punerea -n lu'in, atunci aceasta nu se eCplic nicidecu' prin .aptul c pentru el repre/entarea lu'inii ar juca un rol deosebit, ci doar prin aceea c el g-nde*te *i creea/ ca un grec, adic situ-n5du5se .er' -n esena .iinei ce i5a .ost con.erit2
L A:2 4emnifi"a$ia multipl a lui EFòc N lupta pentru fiin$ mpotri#a aparen$ei
(-ndul nostru a .ost de a arta c, pentru greci, apariia ine de .iin *i de a arta totodat .elul -n care se petrece acest lucru sau, 'ai precis, de a arta c .iina are o esen "omun cu cea a apariiei *i, iar*i, de a arta .elul -n care se petrece acest lucru2 Toate acestea au .ost puse -n eBiden -n 'arginea posibilitii supre'e a .iinei o'ene*ti, a*a cu' a .ost ea con.iguratulR t
de greci, -n spe -n 'arginea gloriei *i a glori.icrii2 (loria se c4ea' -n greac 9Fa2 Aoiceco -nsea'n3 ' art, apar, ies la lu'in2 "eea ce este aici resi'it por5nindu5se 'ai 'ult de la Bedere *i de la c4ip, -n spe prestigiul de care se bucur cineBa, este surprins, por5nindu5se 'ai 'ult dinspre au/ *i glsuire, de cellalt cuB-nt pentru glorie, de +_eo2 (loria este ast.el renu'e5le de care se bucur cineBa2 Heraclit spune ;.rag'2 87<3 aipeSCai =ap eB aBei HndBicoB oi apiaCoi, +Ueo HeBaoB BrTcoB, oi Se RJ&dkFka% +e+opriBCai O+cocjiep +t.Bea2 J"ci un singur lucru -naintea tuturor celorlalte aleg cei 'ai nobili3 gloria care r'-ne Be*nic .a de ceea ce 'oare1 -ns cei 'uli s-nt stui ase'enea Bitelor2K
#N(R& IREA $IINIEI
6A@ Nu'ai c tot ce a' spus p-n acu' trebuie g-ndit -n raport cu o restricie care arat totodat .ondul lucrului -n bogia esenei sale2 Aoa este prestigiul de care se bucur cineBa *i, -ntr5un sens 'ai larg, prestigiul pe care orice .iinare -l ascunde *i -l d la iBeal -n aspectul su ;e-SoW, iEeoc<2 !n ora* o.er o priBeli*te 'rea2 -n.i*area pe care o are cutare .iinare prin natura ei *i pe care abia din aceast cau/ o poate o.eri cu de la sine putere poate .i apoi perceput din di.erite puncte de Bedere2 Odat cu di.eritele puncte de Bedere se sc4i'b *i -n.i*area care poate .i sesi/at2 Aceast -n.i*are este de aceea -ntotdeauna *i o -n.i*are pe care noi o alege' cre-nd5o ast.el2 ECperi'ent-nd .iinarea *i acion-nd asupra ei, noi ne .or'' -n per'anen Bederi pornind de la aspectul acesteia2 Oi se -nt-'pl adesea a*a .r ca noi s priBi' cu atenie la lucrul -nsu*i2 ,e ci ne*tiute *i din 'otiBe care ne scap ajunge' la un anu'it .el de a ne -n.i*a lucrul2 Ne .or'' o opinie despre el2 Se poate -nt-'pl -ntr5o ase'enea situaie ca punctul de Bedere pe care -l susine' s nu aib nici un .el de suport -n lucrul -nsu*i2 El este atunci un si'plu punct de Bedere, o presupunere2 Bnui' c ceBa este -ntr5 un .el sau altul2 Nu .ace' dec-t s e'ite' o prere2 JA presupuneK se spune -n greac 9eCecrài2 Q$aptul de a presupune r'-ne legat de o.erta pe care i5o .ace apariia2R In calitate de lucru presupus a .i -n cutare sau cutare .el 9Fa este prerea2 Acu' ne a.l' -n punctul ctre care tindea'2 e Bre'e ce .iina, epucat1, const -n apariie, -n o.erirea de aspect *i -n.i*ri, ea se situea/ .er' prin esena ei, a*adar, -n c4ip necesar *i constant, -n posibilitatea unui Q668R aspect care nu .ace dec-t s acopere *i s ascund acel ceBa care este .iinarea cu adeBrat, adic -n starea de
6AA
neascundere2 Acest prestigiu -n care ajunge s se situe/e .er' acu' .iinarea este aparen$a -n sensul de ilu/ie2 Acolo unde este stare de neascundere a .iinrii, acolo eCist *i posibilitatea aparenei, *i inBers3 acolo unde .iinarea se situea/ .er' -n aparen, aB-ndu5*i acolo de 'ult Bre'e *i -n deplin siguran o situaie .er', aparena se poate .r-nge *i desco'pune2 ,rin ter'enul botf% s-nt dese'nate lucruri dintre cele 'ai di.erite3 62 glorie1 82 si'pla -n.i*are pe care o o.er ceBa1 @2 cu' arat ceBa3 JaparenaK ca si'pl ilu/ie1 A2 punctul de Bedere pe care *iN6 .or'ea/ un o', opinia2 Aceast se'ni.icaie 'ultipl a cuB-ntului nu este o neglijen a li'bii, ci un joc cu te'eiuri ad-nci petrecut -n interiorul -nelepciunii 'aturi/ate a unei li'bi 'ree care pstrea/ -n cuB-nt trsturile eseniale ale .iinei2 ,entru a Bedea din capul locului a*a cu' se cuBine, trebuie s ne .eri' s consider' -n 'od pripit aparena ca pe ceBa Ji'aginatK, ca pe ceBa JsubiectiBK, .alsi.i5c-nd5o ast.el2 i'potriB, a*a cu' apariia ine de .iinarea -ns*i, tot a*a ine de ea *i aparena2 S ne g-ndi' la soare2 ,entru noi el rsare *i apune /ilnic2 oar un nu'r .oarte 'ic de astrono'i, .i/icieni *i .ilo/o.i percep aceast situaie -n c4ip ne'ijlocit di.erit, *i anu'e ca 'i*care a p'-ntului -n jurul soarelui N *i ei o .ac doar -n Birtutea unei atitudini speciale, 'ai 'ult sau 'ai puin .a'iliare2 Aparena pe care o capt soarele *i p'-ntul, de pild /orii ce se reBars asupra peisajului, 'area -n ceasurile -nserrii, noaptea N toate acestea s-nt apariii2 Aceast aparen nu este totu*i ni'ic2 Oi nici nu este neadeBrat2 Oi nici nu este o si'pl apariie a unor raporturi care -n natur s-nt de .apt alt.el alctuite2 Aceast aparen este istoric
*i Istorie, este descoperit *i -nte'eiat -n poe/ie *i -n legend, deBenind ast.el un do'eniu esenial al lu'ii noastre2
#N(R& IREA $IINIEI
6AE
Nu'ai inteligena se'ea a tuturor celor nscui t-r/iu *i deja obosii crede c poate -n.r-nge .ora istoric a aparenei declar-nd5o drept JsubiectiBK, esena Q66@R acestei JsubiectiBitiK .iind ceBa eCtre' de proble'atic2 (recii au resi'it alt.el aceste lucruri2 Ei trebuiau s s'ulg, de .iecare dat, .iina din aparen *i s5o ocroteasc -'potriBa acesteia2 Q$iina .iinea/ -n c4ip esenial pornind din starea de ne5ascundere2R oar -nBing-nd -n lupta dintre .iin *i aparen, ei au i/butit s s'ulg .iinrii .iina *i au adus .iinarea -n starea de i'obilitate durabil *i -n starea de neascundere 3 /eii *i statul, te'plul *i tragedia, -ntrecerea *i .ilo/o.ia1 dar toate acestea c4iar -n 'ijlocul aparenei, p-ndii de ea din toate prile, dar lu-nd5o la r-ndul ei -n serios, con*tieni de puterea ei2 Abia -n epoca so.i*tilor *i la ,laton aparena este declarat si'pl aparen *i ast.el declasat, 'ini'ali/at2 Odat cu aceasta, .iina -neleas ca #9eoc este ridicat, -ntr5un loc supra5sensibil2 Se creea/ o prpastie, Ccopiap5oW, -ntre ceea ce este doar .iinare aparent aici, jos, *i .iina real undeBa, sus, acea prpastie -n care se instalea/ apoi -nBtura cre*tinis'ului prin si'ultana interpretare a ceea ce este jos ca .iind creatul *i a ceea ce este sus ca .iind "reatorul, iar ar'ele ast.el obinute s-nt -ndreptate -'potriBa Antic4itii Qca epoc a pg-nis'uluiR *i accesul la ea este blocat2 Niet/sc4e spune de aceea pe bun dreptate3 cre*tinis'ul este platonis' pentru popor2 Epoca 'rea a asein!ului grecesc este, di'potriB, o eCtraordinar a.ir'are de sine creatoare -n labirintul agresiunii 'ultiplu -nge'nate a celor dou .ore3 .iin *i aparen2 ;Re.eritor la corelaia originar de esen dintre asein!ul o'ului, .iina ca atare *i adeBr -n sensul strii de neascundere, pe de o parte, *i neadeBr ca ascundere, pe de alta, c.2 ;iin$ si timp L AA *i L F92< 6AF
INTRO !"ERE #N META$I%I"& #N(R& IREA $IINIEI
6A?
L A62 Ionfigurarea poeti" a luptei dintre fiin$ (i aparen$ la gre"i

,entru g-ndirea g-nditorilor greci ti'purii unitatea *i lupta dintre .iin *i aparen erau actiBe -n c4ip ori5Q66AR ginar2 ar lucrul acesta a .ost repre/entat -n c4ipul cel 'ai -nalt *i cel 'ai pur -n poe/ia tragic greac2 S ne g-ndi' la Oedip rege a lui So.ocle2 Oedip, la -nceput salBatorul *i stp-nul statului, -nconjurat de strlucirea gloriei *i de binecuB-ntarea /eilor, este s'uls din aceast aparen N care nu este doar o prere subiectiB a lui Oedip despre sine -nsu*i, ci c4iar acel ceBa -n care se -'pline*te apariia asein!uui su N, p-n ce surBine starea de neascundere a .iinei sale ca uciga* al tatlui *i ca p-ngritor al 'a'ei2 "alea care duce de la acel -nceput plin de strlucire p-n la acest .inal al ororii este o unic lupt dintre aparen ;starea de ascundere *i blocarea de acces< *i starea de neascundere ;.iina<2 Ascunsul care e propriu celui ce l5a ucis pe .ostul rege )aios e cel ce asedia/ cetatea2 Oedip porne*te la de/Bluirea acestui ascuns cu pasiunea celui ce st -n spaiul desc4is al strlucirii *i este, totodat, grec2 ,as cu pas el trebuie s se pun pe sine -n starea de neascundere pe care, p-n la ur', nu o poate suporta dec-t sco-ndu5*i el -nsu*i oc4ii, cu alte cuBinte, s'ulg-n5du5se din lu'in *i ls-nd noaptea -nBluitoare s5l acopere, pentru a cere apoi url-nd, orbit cu' este, s se desc4id larg toate u*ile ca poporul s5l poat Bedea ca ceea ce el este& -ns nu trebuie s Bede' -n Oedip doar o'ul care se prbu*e*te1 -n el trebuie s sesi/' totodat acea con.iguraie a asein!ul grecesc -n care pasiunea .unda'ental a acestuia N pasiunea de/Bluirii .iinei, adic a luptei pentru .iina -ns*i N-ndr/ne*te s se aB-nte -n /onele cele 'ai Baste *i cele 'ai slbatice2 In poe/ia 7n dul"ele a+ur nflore(te&&& Holderlin enun aceste cuBinte pro.etice3
J,oate c regele Oedip are un oc4i prea 'ultK2 Acest oc4i -n plus este condiia .unda'ental a oricrei interogri *i a oricrei cunoa*teri 'ree *i unicul ei te'ei 'eta.i/ic2 "unoa*terea *i *tiina grecilor este toc'ai aceast pasiune2 ac ast/i i se reco'and *tiinei s se pun -n slujba poporului, este .r -ndoial o cerin necesar *i legiti', dar prin aceasta i se cere prea puin *i nu ceea ce ar trebui cu adeBrat s i se cear2 Ascunsa Boin Q66ER de trans.igurare a .iinrii -n starea de desc4idere a a!sein!ul5 Brea 'ai 'ult2 ,entru a ajunge la o trans.or'are a *tiinei, adic 'ai -nt-i a cunoa*terii originare, asein!n nostru are neBoie de o cu totul alt pro.un/i'e 'eta.i/ic2 Este neBoie, 'ai -nt-i, s se obin iar*i o relaie .unda'ental, ctitorit *i construit -n spiritul adeBrului, cu .iina .iinrii -n -ntregul ei2 Raportarea noastr, a celor de a/i, la tot ce se c4ea' .iin, adeBr *i aparen este de 'ult Bre'e at-t de -nc-lcit *i .r .unda'ent *i .r pasiune, -nc-t *i -n interpretarea *i -nsu*irea poe/iei grece*ti nu reu*i' s intui' dec-t o 'ic parte din .ora acestei rostiri poetice -n asein!u grecesc2 "ea 'ai recent interpretare a lui So.ocle ;din anul 67@@<, pe care o dator' lui +arl Rein4ardt, se apropie 'ult 'ai 'ult de asein!ul grec *i de .iina greac dec-t toate -ncercrile de p-n acu', pentru c Rein4ardt Bede *i interog4ea/ eBeni'entele tragice pornind de la relaiile .unda'entale dintre .iin, stare de neascundere *i aparen2 "4iar dac 'ai interBin de 'ulte ori subiectiBis'e *i psi4ologis'e
6A9
6A7
'oderne, interpretarea lui Oedip rege ca Jtragedie a apareneiK este o reali/are re'arcabil2 Opresc aici tri'iterea la con.igurarea poetic a luptei dintre .iin *i aparen la greci, dar nu -nainte de a cita un .rag'ent din Oedip rege, care ne o.er prilejul s stabili', .r nici un .el de di.icultate, corelaia dintre caracteri/area noastr proBi/orie a .iinei grece*ti -n sensul siturii durabile *i caracteri/area obinut acu' a .iinei ca apariie2 ,uinele Bersuri din ulti'ul c-nt intonat de cor -n .inalul tragediei ;c.2 6697 *i ur'2< sun dup cu' ur'ea/3 Ci K0ap Ci HBrjp rcUeoB
tW
;pepei
.< CoaouCoB oaoB SO+E#D +cd SoaBtY Hno+U-Bai1 Iare, "are brbat adu"e mai mult din asein!ul mbln+it!rostuit Q66FR de"t a"ela "are att de mult st ne"lintit n aparen$ pentru "a apoi N "a "el att de aparent N s se abat ) ,din nl$area!ferm!n!sine!nsu(i-
L A82 1partenen$a aparen$ei la fiin$a n$eleas "a apari$ie& Rt"irea "a ngemnare a fiin$ei, a strii de neas"undere (i a aparen$ei
Atunci c-nd a' l'urit esena in.initiBului a .ost Borba de cuBinte care repre/int o eyJki"n<, o abatere, o sc4i'bare brusc ,"asus-& ,ute' acu' obserBa c aparena este, -n calitatea ei de Bariant a .iinei, acela*i lucru ca *i sc4i'barea2 Este o Bariant a .iinei -n sensul de -nlare5.er'5-n5sine5-nsu*i2 A'bele Bariante ale .iinei -*i pri'esc deter'inarea pornind de la .iin ca persisten a siturii5.er'e5-n5lu'in, adic a apariiei2 Acu' lucrurile trebuie s se li'pe/easc3 aparena ine de .iina -ns*i -neleas ca apariie2 $iina ca aparen nu este cu ni'ic 'ai prejos dec-t .iina ca stare de neascundere2 Aparena surBine -n .iinarea -ns*i *i odat cu .iinarea -ns*i2 ar aparena nu .ace nu'ai ca .iinarea ca atare s apar ca ceBa ce ea nu este de .apt1 aparena nu se 'ulu'e*te doar s -'piedice accesul la .iinarea a crei
aparen ea este, ci, -n 'sura -n care se arat ca .iin, ea se acoper totodat pe sine ca aparen2 Intruc-t prin -ns*i esena sa aparena -'piedic accesul la sine prin acoperire *i prin -'piedicarea accesului, spune' pe bun dreptate3 aparena-n*al2 Aceast -n*elare re/id -n aparena -ns*i2 oar .iindc aparena -ns*i -n*al, ea -l poate -n*ela pe o' str'ut-ndu5l ast.el -ntr5o a'gire2 A'girea de sine este -ns nu'ai unul dintre 'odurile -n care o'ul se 'i*c -n tripla lu'e -nge'nat a .iinei, a strii de neascundere *i a aparenei2 Spaiul care se desc4ide -n -nge'narea .iinei, a strii de neascundere *i a aparenei e ceea ce nu'esc rt"ire& Aparena, -n*elarea, a'girea *i rtcirea se a.l -n anu'ite relaii de esen *i de surBenire pe care psi4o5 Q66?R logia *i teoria cunoa*terii ni le5au rstl'cit -nc de'ult *i pe care, de aceea, aproape c nu le 'ai resi'i' *i recunoa*te' -n asein!u de /i cu /i cu toat claritatea ca pe ni*te adeBrate .ore2 Mai -nt-i a trebuit s eCplicit' cu' pe te'eiul interpretrii grece*ti a .iinei ca ;pijca, *i numaipornind de la a"easta, at-t ade#rul -n sensul de stare de neascundere, c-t *i aparen$a ca un 'od deter'inat al artrii de sine care se desc4ide in cu necesitate de fiin$&
6E:
6E6
L A@2 Gndirea la n"eputul filo+ofiei ,3armeni!de- "a des"hidere a "elor trei "i: "alea "tre fiin$ (i "tre starea de neas"undere, "alea "tre nefiin$ (i "alea "tre aparen$
-ntruc-t .iina *i aparena in una de cealalt *i s-nt, prin aceast apartenen reciproc, 'ereu alturi, iar -n aceast alturare o.er -ntotdeauna *i trecerea de la una la alta *i ast.el o per'anent de/orientare, iar pornind de la aceasta, posibilitatea rtcirii *i a con.u/iei, de aceea la -nceputul .ilo/o.iei, adic -n 'o'entul pri'ei desc4ideri a .iinei .iinrii, e.ortul principal al g-ndirii a trebuit s se -ndrepte spre atenuarea neajunsului .iinei cuprinse de aparen, spre distingerea .iinei de aparen2 Acest lucru recla', la r-ndul lui, s se dea -nt-ietate adeBrului ca stare de neascundere -n raport cu starea de ascundere, scoaterii din ascundere -n raport cu ascunderea ca acoperire *i ca -'piedicare a accesului2 ,rin distingerea .iinei de altceBa *i consolidarea ei ca ,p%%n", se -'pline*te distingerea .iinei de ne.iin, dar totodat *i distingerea ne.iinei de aparen2 "ele dou deosebiri nu se suprapun2 e Bre'e ce lucrurile stau ast.el cu .iina, starea de neascundere, aparena *i ne.iina, pentru o', adic pentru cel care se 'enine -n 'ijlocul .iinei ce se desc4ide *i care, pornind de la aceast atitudine, se raportea/ -ntr5un .el sau altul la .iinare, s-nt necesare trei ci2 ac o'ul este c4e'at s preia asein!#H su -n Q669R claritatea .iinei, el trebuie s o aduc pe aceasta la o situare .er', trebuie s o suporte -n aparen *i -'potriBa aparenei, trebuie s s'ulg aparena laolalt cu .iina din abisul ne.iinei2 O'ul trebuie s .ac distincia -ntre aceste trei ci *i trebuie s se decid -n .aBoarea lor *i -'potriBa lor2 esc4iderea *i nete/irea celor trei ci este g-ndirea -n Bre'ea de -nceput a .ilo/o.iei2 istingerea -l a*a/ pe o' ca pe un *tiutor pe aceste ci *i la rscrucea lor, pun-ndu5l ast.el per'anent -n .aa de5ci/iei2 "u ea -ncepe, -n .apt, ceea ce e de ordinul Istoriei2 ,rin ea *i nu'ai prin ea se decide c4iar -n priBina /eilor2 QIn consecin, de5ci/ia nu -nsea'n aici judecat *i opiune a o'ului, ci o sci/iune -n -ntregul a'intit al .iinei, strii de neascundere, aparenei *i ne.iinei2R Nete/irea cea 'ai Bec4e a celor trei ci ne este cunoscut prin .ilo/o.ia lui ,ar'enide -n poe'ul didactic a'intit deja2 "aracteri/' cele trei ci prin citarea c-torBa .rag'ente din poe'2 O interpretare co'plet nu poate .i o.erit aici2 $rag'entul A sun -n traducere dup cu' ur'ea/3 Ei bine, #oi spune a(adar: tu ia ns aminte la "u! #ntul pe "are!l au+i ,despre a"easta-:
Iare snt singurele "i "e pot fi luate n seam pentru o interogare& 0na: "um este ea ,"e este ea, fiin$a- (i "um imposibil ,este-, de asemenea, nefiin$a& 1"easta este "rarea n"rederii ntemeiate, ""i ea urmea+ strii de neas"undere& Iealalt ns: "um nu este (i totodat "t de ne"esar nefiin$a& 1"easta de"i, asfel #estes", este o pote" "e nu trebuie urmat defel, ""i nu po$i "ulti#a "unoa(terea nefiin$ei, deoare"e nu poate fi prins ni"i"um (i ni"i nu o po$i indi"a n "u#inte&
6E8
Q667R ,entru -nceput, s-nt deli'itate aici net dou ci3 62 calea ctre .iin1 ea este totodat calea ctre starea de neascundere2 Aceast cale este de neocolit2 82 calea ctre ne.iin1 e drept c nu poate .i .olosit, dar toc'ai de aceea calea aceasta trebuie adus -n s.era cunoa*terii ca una i'practicabil, *i anu'e -n perspectiBa .aptului c ea conduce ctre ne.iin2 $rag'entul ne o.er totodat cea 'ai Bec4e 'rturie a .ilo/o.iei asupra .aptului c odat cu calea .iinei trebuie meditat anu'e la calea ni'icului1 cci a -ntoarce spatele ni'icului *i a a.ir'a c -n 'od eBident ni'icul nu este repre/int o nesocotire a -ntrebrii priBitoare la .iin2 ;$aptul c ni'icul nu este ceBa de ordinul .iinrii nu eCclude nicidecu' c el ine, -n .elul su, de .iin2< Nu'ai c -n 'editaia asupra celor dou ci a'intite este cuprins *i con.runtarea cu o a treia cale care, -n .elul ei propriu, 'erge -n contrasens cu pri'a2 A treia cale arat ca pri'a, nu'ai c ea nu conduce la .iin2 Ea las ast.el i'presia c, la r-ndul ei, e doar o cale ctre ne.iin -n sensul ni'icului2 $rag'entul F opune 'ai -nt-i -n c4ip radical cele dou ci indicate -n .rag'entul A, cea ctre .iin *i cea ctre ni'ic2 ar totodat -n opo/iie cu cea de a doua cale N cea ctre ni'ic, nepracticabil *i de aceea lipsit de perspectiB N este artat o a treia cale3 De"esar este strngerea laolalt, pre"um (i n$elegerea : fiin$area n fiin$a eiB I"i fiin$area are fiin$B nefiin$a nu are un S este TB a"est lu"ru te ndemn eu s!l $ii minte& I"i mai ales de a"east "ale a interogrii s te $ii departe& ar apoi (i de a"eea pe "are, e limpede, oamenii, "ei ne!(tiutori,
#N(R& IREA $IINIEI
6E@
(i!o pregtes", "apete "u dou fe$eB ""i negsirea "ii "elei bune le este dire"$ie de orientare n n$elegerea lor rt"itoareB a"eia ns snt arun"a$i de "olo "olo Q68:R nesim$itori mai ales (i orbi, des"umpni$iB neamul "elor "are nu deosebes", pentru "are regul este " "eea "e este (i "eea "e nu este snt unul (i a"ela(i lu"ru (i totodat nu snt a"ela(i lu"ru, "rora n toate "rarea le este potri#ni"& "alea inBocat acu' este cea a lui 9Fa -n sensul de aparen2 ,e aceast cale .iinarea arat c-nd -ntr5un .el, c-nd -n altul2 Aici do'nesc de .iecare dat doar preri2 Oa'enii trec de la o prere la alta, -ntr5un du5te5Bino ne-ncetat2 Ajung ast.el s a'estece .iina *i aparena2 Aceast cale este parcurs -n per'anen, ast.el -nc-t oa'enii se pierd -ntru totul pe ea2 "u at-t 'ai 'ult se i'pune ca aceast cale s .ie cunoscut "a atare, pentru ca -n aparen *i
-'potriBa aparenei s se de/Bluie .iina2 -n consecin gsi' tri'iterea la aceast a treia cale *i raportarea sa la pri'a -n .rag'entul 6, Bersurile 895@83 222 Este ns ne#oie ,pentru tine, "are porne(ti a"um pe "alea "tre fiin$- s (i afli totul: att inima fr de nfiorare a strii de neas"undere frumos rotun:it, "t (i prerile oamenilor n "are nu sl(luie(te n"rederea n "eea "e e neas"uns& ar laolalt "u toate a"estea s n#e$i s "uno(ti totodat felul n "are "eea "e este aparen$ rmne "hemat s strbat totul ,n felul su- n "alitate de aparen$, mplinind totul laolalt "u "elelalte&
6EA
"ea de a treia cale este cea a aparenei, dar -n a*a .el -nc-t pe aceast cale aparena s .ie eCperi'entat "a in-nd de .iin2 ,entru greci, cuBintele citate au aBut o putere de *oc originar2 $iina *i adeBrul -*i eCtrag esena din ;pTCn2 Artarea de sine a ceea ce e de ordinul aparenei ine -n c4ip ne'ijlocit de .iin *i, pe de alt Q686R parte, ;-n .ond, totu*i< nu ine de ea2 e aceea aparena trebuie totodat eBideniat ca si'pl aparen *i acest lucru trebuie 'ereu reluat2 "alea -ntreit d o indicaie care -*i are unitatea -n sine3 "alea ctre .iin este de neocolit2 "alea ctre ni'ic este i'practicabil2 "alea ctre aparen este 'ereu accesibil *i .olosit, dar poate .i ocolit2 !n o' -ntr5adeBr *tiutor nu este, a*adar, acela care alearg orbe*te pe ur'ele unui adeBr, ci acela care *tie -n per'anen toate cele trei ci, aceea a .iinei, aceea a ne.iinei *i aceea a aparenei2 "unoa*terea superioar N *i orice cunoa*tere este o .or' de superioritate N este druit nu'ai aceluia care a cunoscut .urtuna sti'ulatoare pe calea .iinei, cruia nu i5a r'as strin spai'a celei de a doua ci, cea ctre abisul ni'icului, care *i5a asu'at -ns totodat cea de a treia cale, cea a aparenei, ca pe o neBoin constant2 in aceast cunoa*tere .ace parte acel ceBa pe care grecii, -n epoca lor de 'reie, l5au nu'it iNH&a3 a -ndr/ni s -n.runi .iina, ne.iina *i aparena, toate odat, adic a aduce asein!ul dincolo de el -nsu*i -n de5ci/ia .iinei, ne.iinei *i aparenei2 ,ornind de la o ase'enea raportare la .iin, unul dintre cei 'ai 'ari poei ai lor, ,indar, spune ;Ne'ea, III, ?:< eB Ee rceipa %eko< SiatpaiBeCaB3 -n punerea la -ncercare -ndr/nea -n 'ijlocul .iinrii iese la iBeal desB-r*irea, de/'r5
#N(R& IREA $IINIEI
6EE
ginirea a ceea ce a .ost adus *i a ajuns la o stare durabil, adic .iina2 Aici Borbe*te aceea*i atitudine .unda'ental care strbate, ase'enea unei lu'ini, din spusa lui Heraclit, citat deja, despre noteiio",& "o'batiBa5ie*ire5din5in5distincie ,1us!emander! set+ung-, adic nu si'pla ceart *i discordie, ci disputa celor api de disput, a*a/ esenialul *i neesenialul, superiorul *i in.eriorul -n li'itele lor *i le scoate la iBeal2 "eea ce ne u'ple de ad'iraie nu este doar .er'itatea deosebit a acestei atitudini .unda'entale .a de .iin, ci totodat *i bogia repre/entrii ei -n cuB-nt *i -n piatr2 Do' -nc4eia l'urirea opo/iiei dintre .iin *i apa5 Q688R rent, *i asta -nsea'n deopotriB a unitii lor, cu o spus a lui Heraclit ;.rag'2 68@<3 ;puaic, +pSrcecn-oa cpiUe-, J.iina Qapariia care se desc4ideR are -n sine -nclinaia de a se ascundeK2 ,entru c .iina -nsea'n Japariie care se desc4ideK, Jie*ire din starea de ascundereK, toc'ai de aceea, prin -ns*i esena ei, de ea ine starea de ascundere *i proBeniena din aceast stare2 O ase'enea proBenien re/id -n esena .iinei, -n esena a ceea ce apare ca atare2 $iina r'-ne -nclinat ctre ea, .ie -n 'area -nBluire *i tinuire, .ie -n cea 'ai 'runt disi'ulare *i ca'u.lare2 Decintatea ne'ijlocit dintre ,pi%n", *i +pSrrecrdou .ace s se 'ani.este inti'itatea .iinei *i a aparenei ca o disput dintre
ele2
L AA2 1partenen$a intim a diso"ierilor 'fiin$ (i aparen$*!'fiin$ (i de#enire *

ac Bo' -nelege sintag'a J.iin *i aparenK, deBenit adeBrat .or'ul, -n -ntreaga .or a disocierii
6EF
obinute de greci la -nceputurile lor prin lupt, atunci deBin inteligibile nu nu'ai deosebirea *i deli'itarea .iinei -n raport cu aparena, ci totodat *i apartenena lor inti' la disocierea J.iin *i deBenireK2 "eea ce se 'enine -n deBenire nu 'ai este, pe de5o parte, ni'icul, dar nici nu este -nc, pe de alt parte, ceea ce este c4e'at s .ie2 ,otriBit acestui Jnu 'ai *i -nc nuK deBenirea r'-ne i'pregnat de ne.iin2 Totu*i, ea nu este un ni'ic pur, ci nu 'ai este a"esta *i totu*i nu este -nc a"ela, .iind ca atare 'ereu altceBa2 e aceea ea arat c-nd -ntr5un .el, c-nd -n altul, o.erind o priBeli*te 'ereu sc4i'btoare2 eBenirea este, priBit ast.el, o aparen a .iinei2 A*a se .ace c, -n 'o'entul desc4iderii iniiale a .iinei .iinrii, deBenirea a trebuit s .ie opus .iinei, tot a*a ca *i aparena2 ,e de alt parte -ns, deBenirea ca Jdesc4idereK ine de cpucrn12 ac le -nelege' pe a'-ndou -n spirit grecesc, deBenirea ca Benire5-n5pre5/en *i ie*ire din ea, .iina ca pre/en esenial care Q68@R se desc4ide, ne.iina ca absen, atunci relaia reciproc dintre desc4idere *i -nc4idere este apariia, adic .iina -ns*i2 )a .el cu' deBenirea este apariia .iinei, tot a*a *i aparena -neleas ca apariie este o deBenire a .iinei2 e aici re/ult deja c disocierea dintre .iin *i aparen nu poate .i dedus prea u*or pornind de la aceea dintre .iin *i deBenire, *i nici inBers2 A*adar -ntrebarea priBitoare la raportul dintre cele dou disocieri trebuie s r'-n pentru -nceput .r rspuns2 Rspunsul la ea Ba depinde de originantatea, Bastitatea *i soliditatea -nte'eierii acelui ceBa -n care .iinea/ -n c4ip esenial .iina .iinrii2 A*a se eCplic de ce la -nceput .ilo/o.ia nu s5a oprit la propo/iii i/olate2 "e5i drept, pre/entrile ulterioare ale istoriei ei ar putea da
#N(R& IREA $IINIEI
6E?
na*tere unei ase'enea i'presii2 "ci ele s-nt doCogra5.ice, adic s-nt o descriere a opiniilor *i a concepiilor 'arilor g-nditori2 "el care -i caut *i eCa'inea/ -ns pe ace*tia pentru a le descoperi prerile *i concepiile poate .i sigur c 'erge -ntr5o direcie gre*it *i c Ba surprinde ceBa eronat 'ai -nainte c4iar de a .i ajuns la un re/ultat, adic 'ai -nainte de a5*i .i -nsu*it .or'ula sau .ir'a unei .ilo/o.ii2 Gndirea *i asein!u grecilor dau o lupt pentru a decide -ntre 'arile .ore care s-nt .iina *i deBenirea, .iina *i aparena2 Aceast punere disociatiB 61useinander!set+ung- a trebuit s de/Bolte relaia dintre .iin *i g-ndire p-n la a5i da o con.iguraie anu'e2 Se -nelege de aici c tot la greci se pregte*te deja *i .or'a consolidat a celei de a treia disocieri2
"2 $IINI& OI (#N IRE
L AE2 Iara"terul pri#ilegiat al a"estei distin"$ii (i semnifi"a$ia ei istori" A' a'intit deja de 'ai 'ulte ori de do'inaia dttoare de 'sur a disocierii J.iin *i g-ndireK -n a!sein!u occidental2 ,redo'inaia ei trebuie s5*i aib te'eiul -n esena acestei disocieri, -n acel ceBa prin care Q68AR ea este di.erit de cele dou 'enionate 'ai -nainte *i de cea de a patra2 Dre', de aceea, s art' -nc de la -nceput care anu'e este speci.icul ei2 Do' co'para 'ai -nt-i aceast disociere cu cele dou discutate -nainte, -n ca/ul celor dou ceea ce este deosebit de .iin ne iese -n -nt-'pinare pornind c4iar de la .iinarea -ns*i, -l gsi' -n s.era .iinrii2 Nu nu'ai deBenirea, ci *i aparena o -nt-lni' -n .iinarea ca atare ;Be/i soarele
6E9
care rsare *i apune, nuiaua at-t de des inBocat, care, atunci c-nd este introdus -n ap, pare a .i .r-nt, *i 'ulte altele de acest .el<2 eBenirea *i aparena se a.l, s5ar putea spune, pe acela*i plan cu .iina .iinrii2 Spre deosebire de acestea, -n disocierea fiin$ (i gndire ceea ce este acu' separat de .iin, -n
spe g-n5direa, nu este nu'ai din punct de Bedere al coninutului altceBa dec-t deBenirea *i aparena, ci *i direcia -n care se .ace opunerea este una esenial di.erit2 (-ndirea se opune .iinei -n a*a .el -nc-t aceasta s5i .ie pus -n .a ,#or!gestellt- *i ast.el i se opune ca un lucru care5i st -'potriB ,Gegen!stand-& In ca/ul disocierilor anterioare a*a ceBa nu se -nt-'pl2 ,ornind de aici se -nelege de ce poate ajunge aceast disociere -n situaia de a predo'ina2 Ea are predo'inan -n 'sura -n care nu se a'estec printre celelalte trei disocieri, ci, pu5n-ndu5le pe toate -n .aa ei, le a*a/ ast.el -ntr5o po/iie nou2 A*a se .ace c g-ndirea nu r'-ne un si'plu ter'en opus -n cadrul unei distincii oarecu' di.erite, ci deBine ba/a *i punctul de sprijin de la care pornind se decide asupra ter'enului opus *i aceasta -ntr5o 'sur at-t de 'are -nc-t .iina -n genere -*i pri'e*te interpretarea pornind de la g-ndire2 Iat perspectiBa -n care trebuie judecat i'portana ce reBine toc'ai acestei disocieri -n conteCtul sarcinii noastre2 "ci noi -ntreb', -n .ond, despre ce este Borba -n ca/ul .iinei, cu' *i de unde pornind ajunge ea -n esena ei la o postur stabil, .iind -neleas *i instituit ca dttoare de 'sur2 Q68ER -n disocierea, aparent lipsit de i'portan, fiin$ (i gndire trebuie s recunoa*te' acea po/iie .unda'ental a spiritului Occidentului pe care o atac' de .apt2 Ea nu poate .i dep*it dec-t originar, adic -n
#N(R& IREA $IINIEI
6E7
a*a .el -nc-t adeBrul ei iniial s .ie redus la propriile sale li'ite *i ast.el re-nte'eiat2 in locul -n care a ajuns acu' interogarea noastr 'ai pute' sesi/a *i un alt lucru2 A' artat 'ai -nainte -n ce 'sur cuB-ntul J.iinK are, -n po.ida prerii co'une, o se'ni.icaie destul de bine circu'scris2 Aceasta -nsea'n3 .iina este -neleas -ntr5un .el anu'e2 "a ceBa -neles ast.el ea este pentru noi 'ani.est2 ar orice -nelegere trebuie, -n calitatea ei de 'odalitate .unda'ental a desc4iderii, s se 'i*te -ntr5o direcie deter'inat a priBirii2 "easul acesta, de pild, ne r'-ne inaccesibil -n ceea ce este el at-ta Bre'e c-t nu *ti' -n prealabil ceBa despre ti'p, despre calcularea *i 'surarea ti'pului2 irecia priBirii, ca s pute' surprinde un aspect sau altul, trebuie s .ie deter'inat -n prealabil2 Nu'i' direcia priBirii direcie prealabil a priBirii, JperspectiBK2 Se Ba Bedea atunci c .iina nu este -neleas doar -ntr5un 'od deter'inat, ci c aceast -nelegere deter'inat se 'i*c ea -ns*i deja -ntr5o anu'e direcie prealabil a priBirii2 Acest du5te Bino, lunecarea *i pa*ii nesiguri pe aceast direcie ne5au intrat at-t de bine -n s-nge, -nc-t ea scap cunoa*terii noastre, p-n -ntr5at-t -nc-t noi nu o lu' -n consideraie *i nu -nelege' nici 'car ntrebarea priBitoare la ea2 ,riBirea prealabil *i care strbate, susine *i dirijea/ -ntreaga noastr -nelegere a .iinei N *i -n care noi s-nte' -n -ntregi'e prin*i, pentru a nu spune pierdui N este cu at-t 'ai do'inatoare, *i totodat 'ai ascuns, cu c-t nici grecii nu au 'ai pus5o -n lu'in ca direcie prealabil, *i aceasta din 'otiBe ce in de esen, *i nu din Breo incapacitate2 ar des.*urarea disocierii dintre .iin *i g-ndire particip -n c4ip esenial la .or'area *i la consolidarea acestei direcii
6F:
6F6
prealabile a priBirii -n care se 'i*c deja -nelegerea greceasc a .iinei2 "u toate acestea, a' a*e/at disocierea respectiB nu Q68FR pe pri'ul, ci pe al treilea loc2 ,entru -nceput Bo' -ncerca, la .el ca -n ca/ul celor precedente, s5o l'uri' -n coninutul ei2
L AF2 Iir"ums"rierea 'gndirii*& Gndirea "apu!nere!n!fa$

,lec' din nou de la o caracteri/are general a ter'enului care se opune .iinei2 "e -nsea'n g-ndire M Se spune3 JO'ul g-nde*te, dar u'ne/eu 4otr*teK2 A g-ndi -nsea'n aici3 a nscoci un lucru sau altul, a plnui1 a g-ndi la un lucru sau altul -nsea'n3 a aBea intenia
s222 JA g-ndi la o rutateK -nsea'n3 a aBea intenia s5o co'ii1 a g-ndi la ceBa -nsea'n3 a nu uita acel ceBa2 A g-ndi -nsea'n aici a'intire, 'e'orare2 $olosi' eCpresia3 un lucru este doar g-ndit, adic este -nc4ipuit, i'aginat2 "ineBa spune3 ' g-ndesc c treaba o s reu*easc, cu alte cuBinte3 'i se pare c Ba .i a*a, s-nt de prere *i cred acest lucru2 A g-ndi -n sensul deplin al cuB-ntului -nsea'n3 a 'edita la ceBa, la o situaie, la un plan, la un eBeni'ent2 J(-ndireaK dese'nea/ *i 'unca, *i opera celui pe care -l nu'i' Jg-nditorK2 "e5i drept, spre deosebire de ani'al, toi oa'enii g-ndesc, dar nu oricine este un g-nditor2 "e deduce' din aceast .olosire a cuB-ntului M (-ndirea se raportea/ at-t la lucruri Biitoare, c-t *i la lucruri trecute, dar *i la ceea ce este pre/ent2 (-ndirea aduce ceBa -n .aa noastr, pune n fa$& Aceast punere5-n5.a porne*te de .iecare dat de la noi, ea este o aciune liber de constr-ngeri, dar nu este arbitrar, ci este deter'inat prin .aptul c atunci c-nd ne pune' ceBa -n .a g-ndi' asupra a ceea ce este pus -n .a de/'e'br-n5du5l, desco'pun-ndu5l *i reco'pun-ndu5l2 ar atunci c-nd g-ndi' nu pune' doar ceBa -n .aa noastr pornind de la noi -n*ine, *i nici nu5l de/'e'br' doar, ca s .ie desco'pus, ci g-ndind pe ur'ele lui ur'' lucrul pe care ni l5a' pus -n .a2 Nu5l accept' pur *i si'plu a*a cu' ne iese -n cale, ci porni' la dru' Q68?R ca s Jajunge' -n spatele lucrurilorK, cu' se spune, ca s le d' de capt2 Acolo a.l' despre ce este Borba -n ca/ul lucrului respectiB2 Ne .or'' un concept despre el2 "ut' generalul2 intre caracterele enu'erate a ceea ce se nu'e*te -n 'od obi*nuit Ja g-ndiK Bo' eBidenia pentru -nceput trei3 62 punerea5-n5.a Jpornind de la noi -n*ineK -neleas ca un co'porta'ent care -*i are libertatea lui speci.ic2 82 punerea5-n5.a conceput ca legare care de/'e'brea/2 @2 sesi/area care pune -n .a a generalului2 In .uncie de do'eniul -n interiorul cruia se 'i*c aceast punere5-n5.a, -n .uncie de gradul de libertate, -n .uncie de preci/ia *i sigurana de/'e'brrii, -n .uncie de distana la care ajunge actul sesi/rii, g-ndirea este super.icial sau pro.und, Bid sau plin de coninut, aproCi'atiB sau stringent, ludic sau graB2 ar din toate acestea nu pute' deduce -nc .r di.icultate de ce trebuie s ajung toc'ai g-ndirea -n acea po/iie .unda'ental -n raport cu .iina, sugerat 'ai -nainte2 (-ndirea este N pe l-ng dorin, Boin *i
6F8
si'ire N una dintre capacitile noastre2 ar oare nu ne raport' la .iinare prin toate capacitile *i 'odalitile noastre de co'portare N *i nu nu'ai prin g-ndire M esigur2 Nu'ai c distincia J.iin *i g-n5direK are -n Bedere ceBa 'ai 'ult dec-t si'pla raportare la .iinare2 istincia proBine dintr5o apartenen inti' iniial a ceea ce a .ost distins *i disociat la .iina -ns*i2 Sintag'a J.iin *i g-ndireK denu'e*te o distincie care este recla'at, ca s spune' a*a, de .iina -ns*i2
#N(R& IREA $IINIEI
6F@
L A?2 'Aogi"a* (i pro#enien$a ei
O ase'enea apartenen inti' a g-ndirii la .iin nu poate .i dedus din ceea ce a' enu'erat p-n acu' Q689R pentru caracteri/area g-ndirii2 e ce nu M ,entru c nu a' obinut -nc un concept satis.ctor al g-ndirii2 ar de unde pute' lua un ase'enea concept M
"-nd -ntreb' ast.el, ne co'port' ca *i cu' nu ar eCista de secole o JlogicK2 Ea este *tiina despre g-ndire, -nBtura despre regulile g-ndirii *i despre .or'ele a ceea ce a .ost g-ndit2 Ea este, -n plus, *tiina *i disciplina din cadrul .ilo/o.iei -n care punctele de Bedere *i direciile ce in de concepia despre lu'e nu joac dec-t un rol neglijabil sau c4iar nici unul2 In a.ar de aceasta, logica este considerat o *tiin sigur *i de'n de -ncredere2 -nc din Bre'uri strBec4i ea ne -nBa unul *i acela*i lucru2 "e5i drept, c-te unul 'ai sc4i'b construcia *i succesiunea prilor doctrinare tradiionale1 altul Bine *i renun la o parte sau alta1 altul aduce co'pletri din teoria cunoa*terii1 altul pune la ba/a -ntregului psi4ologia2 -n 'are, do'ne*te un consens -'bucurtor2 )ogica ne dispensea/ de orice e.ort de a -ntreba -n c4ip a'nunit despre esena g-ndirii2 A' dori s 'ai pune' totu*i o -ntrebare2 "e -nsea'n JlogicK M Ter'enul acesta este o eCpresie prescurtat pentru E["IOTTIH2TI o=iicri, *tiina despre Uo=ot1 2 Iar _C==oW -nsea'n aici enun2 ar nu s5a a.ir'at oare c logica este -nBtura despre g-ndire M e ce este logica *tiina despre enun M in ce cau/ este de.init g-ndirea pornind de la enun M Acesta nu este nicidecu' un lucru de la sine -neles2 Mai -nainte a' eCplicat Jg-ndireaK .r s .ace' nici un .el de re.erire la enun *i Borbire2 Meditaia asupra esenei g-ndirii este deci una .oarte special, atunci c-nd este conceput ca o 'editaie asupra UoTo5ului, deBenind ast.el logic2 J)ogicaK *i JlogiculK nu s-nt c-tu*i de puin singurele 'odaliti N ca *i cu' altele n5ar .i cu putin N de deter'inare a g-ndirii2 ,e de alt parte, .aptul c -nBtura despre g-ndire a deBenit JlogicK nu este rodul unei -nt-'plri2 Oricu' ar sta lucrurile, re.erirea la logic -n scopul Q687R deli'itrii esenei g-ndirii este o -ntreprindere proble'atic din cau/ c -ns*i logica r'-ne proble'atic, *i nu doar unele -nBturi *i teorii ale ei2 e aceea JlogicaK trebuie a*e/at -ntre g4ili'ele2 Aceasta nu se -nt-'pl pentru c Bre' s neg' JlogiculK ;-n sensul a ceea ce a .ost g-ndit corect<2 ar cut' s dob-ndi' -n slujba g-ndirii toc'ai acel reper pornind de la care se deter'in esena g-ndirii, -n spe ocMi.Èia *i ;poai, .iina ca stare de neascundere, acel reper care s5a pierdut toc'ai din cau/a JlogiciiK2 ar de c-nd eCist, de .apt, logica N cea care 'ai do'in *i ast/i g-ndirea *i Borbirea noastr *i care -nc de ti'puriu a contribuit -n 'od esenial la conceperea
6FA
li'bii -n ter'eni gra'aticali *i, ast.el, la po/iia .unda'ental a spiritului occidental .a de li'b M e c-nd -ncepe .or'area logicii M in Bre'ea -n care .ilo/o.ia greac se apropie de s.-r*itul ei, deBenind o preocupare de *coal, de organi/are *i de te4nic2 Aceasta -ncepe -n 'o'entul -n care eoB5ul, .iina .iinrii, apare ca i9ea *i c-nd aceasta din ur' deBine Jter'en opusK pentru iniairMir& )ogica s5a nscut -n s.era actiBitii didactice a *colilor platoniciene *i aristotelice2 )ogica este o inBenie a dasclilor de *coal, nu a .ilo/o.ilor2 Iar atunci c-nd .ilo/o.ii se -nstp-nesc asupra ei, o .ac de .iecare dat din i'pulsuri 'ai originare *i nu -n interesul logicii2 e ase'enea, nu este o -nt-'plare c 'arile e.orturi decisiBe pentru dep*irea logicii tradiionale au .ost .cute de trei g-nditori ger'ani, *i anu'e de cei 'ai 'ari, de )eibni/, +ant *i Hegel2 In 'sura -n care logica este cea care eBidenia/ construcia .or'elor proprii g-ndirii *i -i stabile*te regulile, ea nu a putut s apar dec-t dup ce s5a -'plinit deja disocierea dintre .iina *i g-ndire, *i anu'e -ntr5un 'od deter'inat *i -ntr5o priBin anu'e2 e aceea, logica -ns*i *i istoria ei nu pot o.eri niciodat o eCplicaie satis.ctoare despre esena acestei disocieri dintre .iin Q6@:R *i g-ndire *i despre originea ei2 )ogica, la r-ndul ei, are neBoie de o eCplicaie *i de o justi.icare -n ceea ce priBe*te propria ei origine *i -ndreptirea preteniei ei de a .i interpretarea nor'atiB a g-ndirii2 ,roBeniena istoric a logicii ca disciplin didactic *i detaliile de/Boltrii ei nu ne preocup aici2 In sc4i'b, trebuie s aBe' -n Bedere ur'toarele -ntrebri3
62 e ce a putut *i de ce a trebuit s se nasc -n *coala platonician ceBa precu' JlogicaK M

#N(R& IREA $IINIEI
6FE
82 e ce aceast -nBtur despre g-ndire era o -nBtur despre UF=oc1-n sensul de enun M @2 ,e ce se -nte'eia/ 'ai apoi po/iia din ce -n ce 'ai do'inatoare a logicului care se eCpri' p-n la ur' -n propo/iia lui Hegel3 J)ogicul ;este< .or'a absolut a adeBrului *i, 'ai 'ult dec-t at-t, ea este totodat -nsu*i adeBrul pur2K ,En"i"lopedia L 67, cc Boi2 DI, 872< Aceast po/iie do'inatoare a JlogiculuiK .ace ca Hegel s nu'easc -n 'od deliberat JlogicK acea -nBtur care de obicei este nu'it de toat lu'ea J'eta.i/icK2 )ucrarea sa -ntitulat Utiin$a logi"ii nu are ni'ic de5a .ace cu un 'anual de logic -n stilul obi*nuit2 (-ndirea se c4ea' -n latin intelligere& Ea este -ndeletnicirea lui intelle"tus& ac Bre' s co'bate' intelectualis'ul, atunci, pentru a lupta -ntr5adeBr, trebuie s cunoa*te' adBersarul, adic trebuie s *ti' c intelectualis'ul este doar un Blstar actual *i destul de srccios al acelei pree'inene a g-ndirii care a .ost pregtit de 'ult Bre'e *i de/Boltat cu 'ijloacele 'eta.i/icii occidentale2 E i'portant s rete/' eCcrescenele intelectualis'ului actual2 Ins prin aceasta po/iia sa nu este c-tu*i de puin /druncinat, ea nu este nici 'car atins2 ,ri'ejdia recderii -n intelectualis' continu s5i a'enine toc'ai pe aceia care Bor s5l co'bat2 O co'batere ancorat doar -n pre/ent a intelectualis'ului actual .ace ca aprtorii unei .olosiri corecte a intelectului tradiional s5*i poat reBendica aparena unei -ndreptiri2 "e5i drept, ei nu s-nt intelec5tuali*ti, dar au aceea*i proBenien ca ei2 Aceast reacie Q6@6R a spiritului -nclinat s r'-n -n ceea ce este p-n acu', care proBine parte din inerie natural, parte dintr5 un -nde'n con*tient, deBine -ns acu' 'ediul de 'ani5
6FF
6F?
.estare al reaciei politice2 Interpretarea gre*it a g-n5dirii *i .olosirea gre*it a g-ndirii interpretate gre*it pot .i dep*ite nu'ai printr5o g-ndire autentic *i originar (iprin nimi" alt"e#a& Re-nte'eierea unei ase'enea g-n5diri recla' -nainte de orice o re-ntoarcere la -ntrebarea priBitoare la relaia de esen a g-ndirii cu .iina, adic de/Boltarea -ntrebrii priBitoare la .iina ca atare2 ep*irea logicii tradiionale nu -nsea'n supri'area g-ndirii *i instaurarea pur *i si'plu a senti'entelor, ci o g-ndire 'ai originar, 'ai riguroas care ine de .iin2 L A92 4emnifi"a$ia originar a Hoyo<!ului (i a lui up aceast caracteri/are general a disocierii dintre .iin *i g-ndire -ntreb' acu' 'ai precis3 62 "u' .iinea/ -n c4ip esenial unitatea originar dintre .iin *i g-ndire ca unitate dintre ;.ru'1 *i Hoyo", M 82 "u' surBine separarea originar dintre o=oW *i @2 "u' se ajunge la iBirea *i 'ani.estarea Uo=oW5ului M A2 "u' deBine F=o15ul ;JlogiculK< esena g-ndirii M E2 "u', la -nceputul .ilo/o.iei grece*ti, ajunge acest Hoyo", ca raiune *i intelect la do'inaia asupra .iinei M In concordan cu cele *apte propo/iii clu/itoare enunate la -nceput ;c.2 L @E< Bo' ur'ri disocierea respectiB *i de aceast dat pornind de la originea ei istoric, ceea ce -nsea'n totodat originea esenei ei2 Do' reine atunci c separarea dintre .iin *i g-ndire trebuie s se -nte'eie/e N -n 'sura -n care este o separare inti', necesar N pe o coapartenen origina5 Q6@8R r a ceea ce a .ost separat2 -ntrebarea noastr priBitoare la originea disocierii este de aceea totodat *i 'ai -nainte de toate -ntrebarea priBitoare la
apartenena de esen a g-ndirii la .iin2 $or'ulat istoric, -ntrebarea sun ast.el3 despre ce este Borba -n ca/ul acestei apartenene la -nceputul decisiB al .ilo/o.iei occidentale M "u' este -neleas atunci g-ndirea M $aptul c -nBtura greac despre g-ndire deBine o -nBtur despre Ao=oW, adic JlogicK, ne poate o.eri o sugestie2 (si' aici -ntr5adeBr o corelaie originar -ntre .iin, ;pijcn *i 2o=oc12 Trebuie doar s ne eliber' de prerea c Uo=oV *i =eiB -nsea'n -n c4ip originar *i autentic g-ndire, intelect *i raiune2 At-ta Bre'e c-t s-nte' de aceast prere *i .olosi' c4iar concepia despre Hoyo", -n sensul logicii de 'ai t-r/iu N ca -ndreptar pentru interpretarea lui N, nu Bo' ajunge, dac Bre' s regsi' calea ctre -nceputul .ilo/o.iei grece*ti, dec-t la incongruene2 -n plus, cu o ase'enea concepie nu se poate -nelege niciodat3 62 de ce a putut .i disociat de .apt HNyo<!u de .iina .iinrii1 82 de ce a trebuit acest Uo=oW s deter'ine esena g-ndirii *i s o aduc pe aceasta din ur' -n opo/iie cu .iina2 ar s ajunge' c-t 'ai degrab la lucrul 4otr-tor *i s -ntreb'3 "e -nsea'n Hoyo", *i Hiyei#, dac nu a g-ndi M Ao=oW -nsea'n cuB-ntul, Borbirea *i Ai=eiB -nsea'n a Borbi2 ia5log -nsea'n Borbire alternatiB, 'ono5log este Borbire de unul singur2 ar _,F=o1 nu -nsea'n de la origine Borbire, rostire2 ,rin ceea ce Brea s eCpri'e, cuB-ntul nu are o relaie ne'ijlocit cu li'ba2 AEI"O, Hiyei#, -n latin legere, este acela*i cu5B-nt ca lesen -n ger'an ;a str-nge, a culege<3 a culege spice, a str-nge le'ne, culesul Biilor, recolta1 ein Cu"h lesen N Ja citi o carteK N este doar o Bariant a lui Ae!sen -n sensul lui propriu2 Acesta -nsea'n3 a pune un
6F9
lucru l-ng altul, a pune laolalt, pe scurt3 a aduna1 -n .elul acesta lucrurile s-nt totodat deosebite unele de celelalte2 In sensul acesta .olosesc 'ate'aticienii greci cuB-ntul2 O colecie nu'is'atic nu este o si'pl -ngr'dire de 'onede obinut cu'Ba prin a'estecare2 Q6@@R In cuB-ntul JanalogieK ;coresponden< -nt-lni' laolalt c4iar a'bele se'ni.icaii3 cea originar de JraportK, JrelaieK *i cea de Jli'bK, JBorbireK, .r s ne 'ai g-ndi' -n ca/ul cuB-ntului JcorespondenK 6Entspre"hung- aproape deloc la JBorbireK ,4pre"hen-, iar -n 'od Jcorespun/torK nici grecii, la r-ndul lor, nu se g-ndeau -nc *i -n c4ip necesar la JBorbireK *i la Ja rostiK, atunci c-nd -nt-lneau cuB-ntul Hoyo",& "a eCe'plu pentru se'ni.icaia originar a cuB-ntului Hiyt5 ca Ja adunaK Bo' cita un .rag'ent din Ho5'er, Odiseea UUID, 6:F 2 Este Borba aici de -nt-lnirea peitorilor rpu*i cu Aga'e'non pe tr-'ul de dincolo1 acesta -i recunoa*te *i li se adresea/ ast.el3 JA'p4i'edon, dup ce -nt-'plare ne.ericit B5ai scu.undat -n be/na p'-ntului, cu toii .iine alese *i de aceea*i B-rst1 *i cu greu ar putea cineBa, cut-ndu5i -ntr5o cetate, s str-ng laolalt ;Ueauo< brbai at-t de nobili2K Aristotel spune -n ;i+i"a VI, 8E8 a 6@3 %ofy< 9e Ttaa Hoyo"T Jorice ordine are -ns caracterul punerii laolaltK2 Nu Bo' cuta -nc s a.l' cu' a ajuns cuB-ntul de la se'ni.icaia originar, care 'ai -nt-i nu aBea nici o legtur cu li'ba *i cuB-ntul *i Borbirea, la se'ni.icaia de Ja spuneK *i JBorbireK2 Do' a'inti aici doar c acest cuB-nt Hoyo< *i5a 'ai 'eninut se'ni.icaia originar dese'n-nd Jraportul unui lucru cu altulK, c4iar *i atunci c-nd -nse'na, de 'ult Bre'e, Borbire *i enun2
#N(R& IREA $IINIEI
6F7
ac ne g-ndi' la se'ni.icaia .unda'ental a lui _,FÔ1N JadunareK, Ja adunaK N, cu aceasta a' obinut -nc prea puin pentru a l'uri -ntrebarea3 -n ce 'sur s-nt .iina *i logosul pentru greci -n c4ip originar unite -n unul *i acela*i lucru, ast.el -nc-t 'ai apoi s poat *i c4iar s trebuiasc s se separe, din 'otiBe bine deter'inate M Tri'iterea la se'ni.icaia .unda'ental a lui Hoyo", ne poate da un indiciu, doar dac -nelege' deja ce -nsea'n pentru greci J.iinaK3 cpijaic12 Nu ne5a' strduit doar s -nelege' .iina g-ndit de greci -n linii generale, ci, prin deli'itrile anterioare ale .iinei .a Q6@AR de deBenire *i .a de aparen, se'ni.icaia .iinei a .ost circu'scris din ce -n ce 'ai li'pede2
,resupun-nd c ori de c-te ori Ba .i necesar ne Bo' aduce -naintea priBirii interioare ceea ce a .ost rostit, pute' a.ir'a3 .iina este, -n calitate de ;;Cuaic1, do'inaia care se desc4ide2 -n opo/iie cu deBenirea, ea se arat ca situare5.er'5*i5constant, ca pre/en5.er'5*i5con5stant2 Aceasta din ur' se 'ani.est prin opo/iie .a de aparena ca apariie, ca pre/en 'ani.est2 "e are de5a .ace logosul ;adunarea< cu .iina interpretat ast.el M ar 'ai -nt-i trebuie s ne -ntreb'3 se poate oare de'onstra eCistena unei ase'enea corelaii -ntre .iin *i logos la -nceputul .ilo/o.iei grece*ti M esigur2 Ne Bo' -ntoarce din nou la cei doi g-nditori eseniali, ,ar'enide *i Heraclit, *i Bo' -ncerca -nc o dat s ptrunde' -n lu'ea greac ale crei trsturi .unda'entale 'ai susin -nc lu'ea noastr, c4iar dac s-nt de.or'ate *i dislocate, -nstrinate *i acoperite2 Trebuie s insist' 'ereu3 toc'ai pentru c -ndr/ni' s ne apropie' de sarcina grea *i de lung durat de a de'onta o lu'e -'btr-nit *i de a o construi 6?:
-ntr5adeBr din nou, adic istoric, noi trebuie s cunoa*te' tradiia2 Trebuie s cunoa*te' 'ai 'ult N adic -ntr5un .el 'ai riguros *i care ne oblig 'ai 'ult N dec-t toate epocile *i perioadele de ruptur de dinaintea noastr2 Nu'ai cunoa*terea cea 'ai radical de ordin istoric ne poate aduce -n .aa neobi*nuitului sarcinilor noastre *i ne .ere*te de o nou iru'pere a unei si'ple re.aceri *i a unei i'itaii necreatoare2 L A72 emonstrarea "orela$iei intime ntre Hoyo", (i <rb"i< la n"eputul filo+ofiei o""identale& Ion"eptul de Hoyo", la =era"lit -ncepe' de'onstrarea corelaiei inti'e dintre Hoyo", *i ;pT[crBW la -nceputul .ilo/o.iei occidentale cu o inter5Q6@ER pretare a lui Heraclit2 Heraclit este acela dintre g-nditorii greci cei 'ai Bec4i care, pe de5o parte, -n decursul istoriei occidentale a .ost cel 'ai 'ult rstl'cit -n sens negrecesc, *i care, pe de alt parte, a dat, -n Bre'urile 'ai noi *i c4iar .oarte recent cele 'ai puternice i'pulsuri pentru redescoperirea a ceea ce este autentic grecesc2 "ei doi prieteni, Hegel *i Holderlin, se a.l ast.el, .iecare -n .elul su, sub Braja 'rea *i .ertil a lui Heraclit, cu deosebirea c Hegel priBe*te -napoi *i -nc4eie, -n ti'p ce Holderlin se uit -nainte *i desc4ide2 Altul este -ns raportul lui Niet/sc4e cu Heraclit2 "e5i drept, Niet/sc4e a deBenit o Bicti' a curentei, dar .alsei puneri -n opo/iie a lui ,ar'enide *i Heraclit2 Aici se gse*te unul dintre 'otiBele eseniale pentru care 'eta.i/ica sa nu a gsit nicicu' calea ctre -ntrebarea decisiB, de*i, pe de alt parte, Niet/sc4e a -neles 'reele Bre'uri de
#N(R& IREA $IINIEI
6?6 -nceput ale -ntregului asein grecesc -ntr5un .el care nu Ba .i .ost dep*it dec-t de Holderlin2 Rtl'cirea lui Heraclit a surBenit -ns prin inter'ediul cre*tinis'ului2 O -ncepuser deja ,rinii Bisericii, iar Hegel, la r-ndul lui, se 'ai situea/ -nc pe aceast linie2 -nBtura lui Heraclit despre logos este considerat pre'ergtoarea logosului despre care Borbe*te Doul ?estament, prologul E#angheliei dup 7oan& )ogosul este "ristos2 e Bre'e ce *i Heraclit Borbe*te deja despre logos, -nsea'n c grecii au ajuns ne'ijlocit -n .aa porilor adeBrului absolut, *i anu'e a celui reBelat, propriu cre*tinis'ului2 -ntr5o scriere care 'i5a parBenit /ilele acestea se poate citi a*adar3 JOdat cu 'ani.estarea real a adeBrului -ntrupat -n .igura diBino5 u'an a .ost pecetluit cunoa*terea .ilo/o.ic a g-nditorilor greci priBind do'inaia logosului asupra -ntregii .iinri2 Aceast con.ir'are *i pecetluire justi.ic clasicitatea .ilo/o.iei grece*ti2K ,otriBit acestei concepii .oarte rsp-ndite asupra istoriei, grecii s-nt clasicii .ilo/o.iei pentru c nu au .ost -nc teologi cre*tini pe deplin .or'ai2 "u' stau lucrurile cu Heraclit -n calitatea lui de pre'ergtor al eBang4elistului Ioan, Bo' a.la dup ce -l Bo' .i ascul5 Q6@FR tat pe Heraclit -nsu*i2 -ncepe' cu dou .rag'ente -n care Heraclit Borbe*te eCplicit despre Uo=oc12 -n Barianta noastr ls' cu bun *tiin netradus cuB-ntul 4otr-tor Hoyo",, pentru a obine abia din conteCt se'ni.icaia sa2
$rag'2 63 J ar -n ti'p ce Uo=oW5ul r'-ne 'ereu acela*i, oa'enii se co'port ca unii care nu pricep ;HuBeCoi< at-t -nainte de a .i ascultat, c-t *i dup ce 'ai -nt-i au ascultat2 Totul deBine .iinare rara toB HNyo ToBSe, potriBit acestui Uo=oc1 *i -n con.or'itate
6?8
6?@
cu el 1 -ns ei ;oa'enii< sea'n celor care niciodat nu au -ndr/nit ceBa eCperi'ent-nd, de*i -*i 'soar puterile at-t cu ase'enea cuBinte, c-t *i cu ase'enea lucrri ca acelea cu care ' -ndeletnicesc eu -nsu'i, desco'pun-nd .iecare lucru rara ;puaiB, dup .iin, *i l'uresc cu' se co'port el2 "elorlali oa'eni -ns ;ceilali oa'eni, cu' s-nt cu toii, oi noHHoi- le r'-ne ascuns ce anu'e .ac de .apt c-nd s-nt treji, precu' apoi li se ascunde iar *i ce au .cut -n so'n2K $rag'2 83 J e aceea este bine s ur'', adic s ne ine' de ceea ce este -'preun -n .iinare1 dar -n ti'p ce Hoyo<!u .iinea/ ca acest -'preun -n .iinare, cei 'uli triesc ca *i cu' .iecare -n parte ar aBea propriul su intelect ;sens<2K "e deduce' din aceste dou .rag'ente M espre logos se spune3 62 c -i este proprie situa5rea5.er'5*i5constant, durabilitatea1 82 el .iinea/ ca ele'ent uni.icator -n .iinare, ca ele'ent uni.icator al .iinrii, cel ce adun laolalt1 @2 tot ce surBine, adic trece -n .iin, st aici potriBit acestui ele'ent uni.icator .er'5*i5 constant1 acesta este ele'entul care do'in2 "eea ce se spune aici despre Hoyo", corespunde -ntoc'ai se'ni.icaiei autentice a cuB-ntului3 str-ngere laolalt2 Tot a*a cu' cuB-ntul ger'an are -n Bedere 62 aciunea de a str-nge laolalt *i 82 .aptul de a .i str-ns laolalt, tot a*a *i aici Hoyo< -nsea'n .aptul de a .i str-ns laolalt care str-nge laolalt, ceea ce str-nge laolalt -n c4ip originar2 Ao=o nu -nsea'n aici nici sens, nici cuB-nt, nici -nBtur *i, cu at-t 'ai puin, Jsensul Q6@?R unei -nBturiK, ci3 .aptul de a .i str-ns laolalt care do'in .er'5*i5constant -n sine str-ng-nd laolalt -n c4ip originar2 "e5i drept, conteCtul d' .rag'entul 6 pare s sugere/e *i c4iar s i'pun ca singura posibil o interpretare a o=oW5ului -n sensul de cuB-nt *i Borbire1 cci este Borba despre JascultareaK proprie oa'enilor2 ECist un .rag'ent -n care aceast corelaie dintre logos *i JascultareK este eCpri'at ne'ijlocit 3 J ac nu pe 'ine '5ai ascultat, ci ai ascultat Uo=oW5ul, atunci e -nelept s spunei3 0nu este totulK ;.rag'2 E:<2 Aici Uo=o5ul este totu*i conceput ca JceBa ce poate .i ascultatK2 e ce s -nse'ne atunci cuB-ntul acesta altceBa dec-t -n*tiinare, Borbire *i cuB-nt1 'ai ales c pe Bre'ea lui Heraclit iy+# era deja .olosit cu se'ni.icaia lui a spune *i a Borbi M Ast.el Heraclit -nsu*i spune ;.rag'2 ?@<3 Jnu trebuie s acione/i *i s Borbe*ti ca -n so'nK2 $ire*te c aici _i=eiB -n opo/iie cu noiB nu poate -nse'na ni'ic altceBa dec-t a Borbi, a spune2 Totu*i r'-ne ne-ndoielnic3 -n locurile acelea decisiBe ;.rag'2 6 *i 8< el nu -nsea'n Borbire *i nici cuB-nt2 $rag'2 E:, care pare s Borbeasc -n 'od special -n .aBoarea lui o=oc, ca Borbire, ne o.er, dac este interpetat cu' se cuBine, un indiciu pentru -nelegerea lui Uo=oV -ntr5o cu totul alt perspectiB2 ,entru a Bedea li'pede *i a -nelege ce -nsea'n Fkoyo", -n sensul de Jstr-ngere laolalt .er'5 *i5constan5tK trebuie s surprinde' cu 'ai 'ult acuitate corelaia .rag'entelor inBocate 'ai -nt-i2 $a -n .a cu logosul se a.l oa'enii *i anu'e ca unii care nu sur5prind ;a5uBeCoi< logosul2 Heraclit .olose*te acest cuB-nt de 'ai 'ulte ori ;Be/i, 'ai ales, .rag'2 @A<2 El este negaia lui auBirii care -nsea'n Ja aduce laolaltK1 d5uBetoi3 oa'enii s-nt cei care nu
6?A
aduc laolalt222 ce anu'e M o=oW5ul, acel ceBa care este laolalt n "hip ferm!(i!"onstant, .aptul de a .i str-ns laolalt2 Oa'enii r'-n cei care nu aduc laolalt, care nu sur5prind, nu cuprind -ntr5unui singur, .ie c -nc Q6@9R nu au ascultat, .ie c au ascultat deja2 ,ropo/iia ur'toare spune despre ce anu'e este Borba2 Oa'enii nu ptrund p-n la logos, c4iar dac -ncearc s5o .ac prin inter'ediul cuBintelor, erceoc2 Aici, ce5i drept, s-nt nu'ite cuB-ntul *i Borbirea, dar toc'ai spre deosebire de ta==oW *i c4iar -n opo/iie cu el2 Heraclit Brea s spun3 oa'enii ascult, -ntr5adeBr, *i ascult cuBinte, dar -n aceast ascultare ei nu pot JascultaK *i ur'a ceea ce nu este audibil ase'enea cuBintelor, ceea ce nu este #orbire, ci este 2o=o5ul2 -neles cu' se cuBine, .rag'2 E: de'onstrea/ eCact contrariul a ceea ce se -nelege -ndeob*te din el2 El spune3 s nu r'-nei agai de cuBinte, ci s ascultai logosul2 -ntruc-t A,F=o1 *i Ue5=Ec -nsea'n deja Borbire *i rostire, .r ca ele s .ie esena Ad?oc15ului, acesta din ur' este opus aici Borbirii, ercea2 -n 'od corespun/tor, si'plei ascultri *i ajungerii la urec4e -i este opus autenticul .apt de a .i asculttor2 Si'pla ascultare se risipe*te *i se distrage -n ceea ce se crede *i se spune -ndeob*te, -n lucruri a.late din au/ite, -n 9F`,oc, -n aparen2 Autenticul .apt de a .i asculttor nu are -ns ni'ic de5a .ace cu urec4ea *i cu gura, ci -nsea'n3 a da ascultare acelui ceBa care este 2o=o5ul3 faptul de a fi strns laolalt al fiin$rii nse(i& ,ute' asculta -ntr5adeBr doar dac s-nte' deja asculttori2 A .i asculttor nu are -ns ni'ic de5a .ace cu loburile urec4ilor2 "el care nu este un asculttor acela este din capul locului 'ereu la .el de departe de UOÔV, este eCclus, .ie c 'ai -nt-i a ascultat cu urec4ile, .ie c nu a ascultat -nc niciodat2 "ei care nu .ac dec-t s JasculteK,
#N(R& IREA $IINIEI
6?E
.iind nu'ai urec4i *i duc-nd de colo colo ceea ce au au/it, s-nt *i r'-n ocuBeCoi, cei ce nu sur5 prind2 "are este natura lor se spune -n .rag'2 @A3 Jcei ce nu aduc laolalt ele'entul uni.icator .er'5*i5constant s-nt ni*te asculttori care se asea'n sur/ilorK2 "e5i drept, ei aud cuBinte *i Borbiri, dar s-nt -nc4i*i .a de acel ceBa pe care ar trebui s5l asculte2 ECpresia u/ual eCpri' ceea ce s-nt3 pre/eni abseni2 S-nt -n preaj' *i totu*i departe2 ar -n preaj'a a ce anu'e s-nt oa'enii de cele 'ai 'ulte ori *i .a de ce se a.l ei departe M $rag'2 ?8 ne d rspunsul3 Jcci aceluia cu care au de5a .ace cel 'ai 'ult *i con5 Q6@7R tinuu, Uo=o5ului, aceluia -i -ntorc spatele *i ceea ce -nt-lnesc /ilnic li se pare strinK2 Ao=o5ul este cel -n preaj'a cruia se a.l oa'enii tot ti'pul *i de care s-nt totu*i departe, pre/eni abseni *i ast.el acei doBeCoi, cei ce nu sur5prind2 -n ce const, a*adar, ne5prinderea *i neputina5de5a5surprinde proprii oa'enilor, dac ei ascult totu*i cuBinte, dar nu surprind UoTo5ul M -n preaj'a a ce anu'e s-nt ei *i .a de ce anu'e s-nt departe M Oa'enii au 'ereu de5a .ace cu .iina *i totu*i ea le este strin2 Au de5a .ace cu .iina prin .aptul c se raportea/ -n c4ip .er'5*i5constant la .iinare, dar .iina le este strin prin .aptul c ei -*i -ntorc .aa de la ea, pentru c nu o surprind de.el, ci cred c .iinarea nu este dec-t .iinare *i ni'ic altceBa2 Ei s-nt -ntr5adeBr treji ;-n priBina .iinrii< *i totu*i .iina le r'-ne ascuns2 or' *i pierd c4iar *i ceea ce li se -nt-'pl dor'ind2 Ast.el, ei se 'i*c -ncolo *i -ncoace -n cuprinsul .iinrii *i con5
6?F
sider 'ereu c ceea ce se a.l 'ai la -nde'-n este ceea ce trebuie ei s surprind3 *i -n .elul acesta .iecare are de .iecare dat un ceBa al su care -i este cel 'ai aproape *i care poate .i surprins2 !nul are de5a .ace cu un lucru, altul cu altul, .iecare nu are -n 'inte dec-t ceea ce -l priBe*te2 Acest lucru care -l priBe*te doar pe el -l -'piedic s surprind -n prealabil, a*a cu' se cuBine, ceea ce este str-ns laolalt -n sine, -i rpe*te posibilitatea de a .i asculttor *i de a asculta a*a cu' se cuBine2 Ao=o5ul este str-ngerea laolalt, care st .er' -n sine, proprie .iinrii, adic .iina2 e aceea -n
.rag'2 6 rata CoB lo=oB -nsea'n acela*i lucru ca *i icaiH ;.ruaS2 EuoKi1 *i A2F=o1 s-nt unul *i acela*i lucru2 Ao=o5ul caracteri/ea/ .iina -ntr5o perspectiB nou *i totu*i Bec4e3 ceea ce este .iintor, ceea ce st -n sine drept *i pe deplin conturat este str-ns laolalt -n sine pornind de la sine *i se 'enine pe sine -ntr5o ast.el de str-ngere laolalt2 $iinarea, eoB5ul, este, potriBit esenei sale, ùBoB, ajungere la pre/en str-ns laolalt1 [juBoB nu -nsea'n JgeneralulK, ci ceea ce str-nge laolalt totul -n sine *i care ine totul laolalt2 !n ase'enea fy-#o# este, de pild, potriBit .rag'2 66A, Bop,o5ul pentru noHi$, statutul Q-nsti5Q6A:R tuire ca punere laolaltR, rostuirea interioar a noi5ului, nu ceBa general, nu ceBa ce plute*te deasupra tuturor *i nu cuprinde pe ni'eni, ci unitatea ce une*te -n c4ip originar a ceea ce tinde s se despart2 "eea ce -l priBe*te doar pe .iecare -n parte, #9ia ;ppoBriaic,, *i cruia HNyo",!ul -i r'-ne inaccesibil se 'enine de .iecare dat doar -n preaj'a unui aspect sau a altuia, cre/-nd c prin el *i5a -nsu*it ceea ce este adeBrat2 $rag'2 6:@ spune3 Jstr-ns laolalt -n sine, unul *i acela*i este -nceputul *i captul cerculuiK2 Ar .i lipsit de sens s -nelege' aici So ca .iind JgeneralulK2
#N(R& IREA $IINIEI
6??
,entru cei care nu au -n 'inte dec-t ceea ce -i priBe*te pe ei, Biaa nu este dec-t Bia2 Moartea -nsea'n pentru ei 'oarte *i ni'ic altceBa2 ar .iina Bieii este totodat 'oarte2 Orice lucru care intr -n Bia -ncepe odat cu aceasta s 'oar deja, s se -ndrepte ctre 'oartea sa, *i 'oartea este totodat Bia2 Heraclit spune -n .rag'2 93 Jcele ce stau unele -'potriBa altora se poart una ctre cealalt, se duc -nspre *i Bin dinspre, se str-ng laolalt pornind din sineK2 "eea ce tinde s se despart este .apt de a .i str-ns laolalt care str-nge laolalt, adic A2F=o12 $iina oricrei .iinri este lucrul cel 'ai strlucitor, adic cel 'ai .ru'os, ceea ce st -n sine -n c4ipul cel 'ai .er'5*i5constant2 "eea ce aBeau -n Bedere grecii c-nd Borbeau despre J.ru'useeK este J-'bl-n/ireaK2 Adunarea supre'ei tendine de desprire este noUeiCoi1, lupt -n sens de disput, de separare co'batiB a'intit deja2 ,entru noi cei de a/i .ru'osul este, inBers, ceea ce destinde, ceea ce odi4ne*te *i este, de aceea, destinat des.trii2 -n acest ca/, arta ine de s.era co.etarului2 " des.tarea proBocat de art sluje*te la satis.acerea sensibilitii cunosctorilor *i a esteilor sau la -nlarea 'oral a a.ectiBitii nu 'ai constituie o deosebire de esen2 ,entru greci FB *i +O"UOD -nsea'n unul *i acela*i lucru Qpre/ena esenial este strlucire purR2 Estetica este de alt prere1 ea este la .el de Bec4e ca *i logica2 Arta este, pentru ea, repre/entarea .ru'osului -n sensul a ceea ce place ca .iind plcutul2 ar arta este desc4idere a .iinei .iinrii2 Trebuie s dob-ndi' un nou coninut pentru cuB-ntul JartK *i pentru ceea ce el Brea s denu'easc pornind de la o atitudine .unda'ental, recuperat -n c4ip originar, .a de .iin2
6?9
-nc4eie' caracteri/area esenei logosului, a*a cu' o g-nde*te Heraclit, indic-nd -n 'od special dou aspecte care acu' se 'ai a.l ascunse acolo2 Q6A6R 62 Rostirea *i ascultarea s-nt autentice nu'ai dac 'ai -nt-i au .ost orientate deja -n sine ctre .iin, ctre logos2 Nu'ai atunci c-nd acesta se desc4ide, articularea cuB-n5tului deBine cuB-nt2 Nu'ai atunci c-nd este perceput .iina care se desc4ide a .iinrii, si'pla au/ire deBine ascultare2 Aceia -ns care nu surprind HNyo<! ul, oc+ouaoa o<+ e'aCdieBoi o5uEY einel#, Jnu s-nt -n stare s asculte *i nici s rosteascK ;.rag'2 67<2 Ei nu i/butesc s aduc asein!ul lor la o postur stabil -n .iina .iinrii2 Nu'ai cei ce i/butesc aceasta stp-nesc cuB-ntul, poeii *i g-nditorii2 "eilali se 'i*c bui'aci -n s.era a ceea ce -i priBe*te doar pe ei *i -n aceea a ne5-nelegerii ce decurge de aici2 Ei accept nu'ai ceea ce toc'ai le iese -n cale, ceea ce -i 'gule*te *i le este cunoscut2 S-nt ase'enea c-inilor3 icuBeW 50cep 'i ,a5ucocTiB aB aB [)UTTI îBcbcncoCTi3 Jcci c-inii latr *i ei la toi cei pe care nu5i cunoscK ;.rag'2 7?<2 S-nt precu' 'garii3 HBco ropMia% aB eAri>Ci iHko# r CpuaoB, J'garii -ndrgesc tr-ele 'ai 'ult dec-t aurulK ;.rag'2 7<2 Ei se -ndeletnicesc 'ereu *i pretutindeni cu .iinarea2 ar .iina le r'-ne ascuns2 $iina nu poate .i prins, ea nu poate .i pipit, nu poate .i ascultat cu urec4ile *i nici 'irosit2 $iina este orice altceBa, nu'ai abur *i
.u' nu3 ei n#%a Cd oBCoc Jai+#o< y+#ouo, plBe dB 9ia=BoBeB, J ac -ntreaga .iinare s5ar trans.or'a -n .u', atunci nasurile ar .i acelea care ar deosebi5o *i ar prinde5oK ;.rag'2 ?<2 82 e Bre'e ce .iina ca logos este str-ngere laolalt originar, *i nu o -ngr'dire *i o a'estectur -n care orice ele'ent Balorea/ la .el de 'ult *i la .el de puin, atunci de .iin in rangul *i do'inaia2 ac e Borba
#N(R& IREA $IINIEI
6?7
ca .iina s se desc4id, trebuie ca ea -ns*i s aib rang *i s *iN6 pstre/e2 $aptul c Heraclit Borbe*te despre cei 'uli ca despre c-ini *i 'gari este caracteristic pentru aceast atitudine2 Ea ine -n c4ip esenial de a!sein!n grecesc2 ac se inBoc ast/i N *i uneori cu prea 'ult ardoare N polisul grecilor, aceast latur nu ar trebui trecut cu Bederea, alt'interi conceptul de polis ar deBeni lesne naiB *i senti'ental2 "eea ce are rang este ceea ce e 'ai puternic2 e aceea .iina ;logosul< -n calitatea sa de ar'onie str-ns laolalt, nu este u*or accesibil oricui *i nici pe un pre de ni'ic, ci, spre deosebire de acea ar'onie care este de .iecare dat doar -'pcare, distrugere a tensiunii, niBelare, ea Q6A8R este ascuns3 dpp2oBir HcpaBrji1 ;paBep.jW +peiCCcoB, Jar'onia care nu se arat ;ne'ijlocit *i cu u*urin< este 'ai puternic dec-t cea ;care este 'ereu< 'ani.estK ;.rag'2 EA<2 Toc'ai pentru c .iina este Ao5=oc1, dpnoBia, dMirieia, ;p5uaiW, ;paiBeat.ai, ea nu se arat oricu'2 "eea ce este adeBrat nu este pentru oricine, ci doar pentru cei puternici2 Iin-nd cont de aceast superioritate interioar *i de aceast stare de ascundere a .iinei a .ost rostit acea Borb stranie care, toc'ai pentru c este -n aparen at-t de strin spiritului grecesc, st 'rturie pentru esena eCperienei grece*ti priBitoare la .iina .iinrii3 aHH eberctep adpia eiicrj +eCeBcoB F JaHli"%o", +oWio, Jlu'ea cea 'ai .ru'oas e ase'enea unei gr'e/i de gunoi Brsat la -nt-'plareK ;.rag'2 68A<2 Udpnoc este conceptul opus lui h4yo", ceea ce este doar Brsat .a de ceea ce st -n sine, a'estecul .a de .ap5tul5de5a5.i5str-ns5laolalt, ne.iina .a de .iin2 Repre/entarea u/ual a .ilo/o.iei lui Heraclit este concentrat de regul -n eCpresia3 rcdBCa pe-, Jtotul
69:
curgeK2 a" aceast eCpresie i se datorea/ -ntr5adeBr lui Heraclit, atunci ea nu Brea s spun3 totul este o si'pl sc4i'bare continu *i rtcitoare, o pur ne5durabilitate, ci ea spune3 -ntregul .iinrii -n .iina sa este aruncat de .iecare dat de la o opo/iie la cealalt -ncolo *i -ncoace, .iina este .apt de a .i str-ns laolalt al acestei nelini*ti opo/itiBe2 ac Bo' concepe se'ni.icaia .unda'ental a Uo=ocj5ului ca str-ngere laolalt *i ca .apt de a .i str-ns laolalt, atunci Ba trebui s constat' *i s reine'3 Str-ngerea laolalt nu este niciodat o si'pl -ng4e5suire *i -ngr'dire2 Ea 'enine -ntr5o apartenen reciproc tot ceea ce tinde s se -ndeprte/e *i s se opun reciproc2 Ea nu per'ite destr'area -n si'pla risipire *i -n ceea ce este doar Brsat la -nt-'plare2 "a o ase'enea 'eninere, 02F=o15ul are caracterul do'inaiei atotcuprin/toare, al ;pt<;Tic15ului2 Ea nu di/olB ceea ce este do'inat -n c4ip atotcuprin/tor -ntr5o Bid lips de opo/iii, ci -l 'enine pe acesta, pornind de la unirea a ceea ce tinde s se opun reciproc, -n acuitatea supre' a tensiunii sale2 Q6A@R Este locul aici s reBeni' la -ntrebarea cu' stau lucrurile cu conceptul cre*tin de logos, 'ai ales cu cel din Doul ?estament& ,entru o pre/entare 'ai eCact ar trebui s deosebi' aici din nou -ntre E#anghelia dup 7oan *i eBang4eliile sinoptice2 -n principiu -ns trebuie spus3 -n Doul ?estament, logos nu -nsea'n din capul locului, ca la Heraclit, .iina .iinrii, .aptul de a .i str-ns laolalt a ceea ce tinde s se opun reciproc, ci logos dese'nea/ o fiin$are anume, -n spe $iul lui u'ne/eu2 Iar acesta este conceput ca 'ediator -ntre u'ne/eu *i oa'eni2 Repre/entarea aceasta despre logos din Doul ?estament este cea a .ilo/o.iei
#N(R& IREA $IINIEI
696
iudaice a religiei, a*a cu' a .ost ea elaborat de ,4ilon -n a crui -nBtur despre creaie logosului -i este atribuit .uncia de neaBrnW, de 'ediator2 -n ce 'sur este el &o=oW M -n 'sura -n care Uo=oW -n traducerea greac a Ve"hiului ?estament ,4eptuaginta- este nu'ele dat cuB-ntului *i anu'e JcuB-ntK cu se'ni.icaia bine deter'inat de ordin, de porunc1 oi Sera Uo=oi se nu'esc cele /ece porunci ale lui u'ne/eu , e"alogul-& Ast.el Hoyo", -nsea'n +.jp5o a==eUoW, Bestitorul, 'esagerul, care trans'ite porunci *i ordine1 Uo=o %o# cCorupou este J"uB-ntul "ruciiK2 Destirea "rucii este Iristos -nsu*i1 el este logosul '-ntuirii, al Bieii Be*nice, l&Nyo< co.jW2 O lu'e -ntreag separ toate acestea de Heraclit2
L E:2 De"esitatea intern (i posibilitatea diso"ierii dintre WnCrtc1 (i Hoyo< pornind de la unitatea lor originar& 1oyo$!ul la 3arme!nide (i 'propo+i$ia originar*
A' -ncercat s pune' -n eBiden apartenena de esen a Uo=oV5ului la cpCcn,1 *i a' .cut5o cu intenia de a -nelege, pornind de la aceast unitate, necesitatea intern *i posibilitatea disocierii lor2 ar con.runtai cu o ase'enea caracteri/are a logosului 4eraclitean s-nte' tentai acu' s spune'3 apartenena de esen a logosului la .iina -ns*i este aici Q6AAR at-t de inti' -nc-t deBine aproape i'posibil de -neles cu' poate s proBin, din aceasta unitate *i identitate dintre cp5u't1 *i taS=oW, acea opo/iie a logosului, -neles ca g-ndire, .a de .iin2 esigur, este *i aceasta o -ntrebare, o -ntrebare pe care -n nici un ca/ nu Bre' s5o
698
lu' prea u*or, c4iar dac ispita de5a o .ace este 'are2 ar pentru 'o'ent ne 'ulu'i' s spune' doar at-t3 dac unitatea dintre cp5uai *i Uo=oc1 este originar, atunci disocierea lor trebuie s .ie *i ea originar2 ac -n plus aceast disociere dintre .iin *i g-ndire este di.erit de cele anterioare *i alt.el orientat, atunci *i .elul -n care ele se despart trebuie s aib aici un alt caracter2 e aceea, a*a cu' a' cutat s 'enine' interpretarea tar=o5ului departe de toate rstl'cirile de 'ai t-r/iu *i s5l sesi/' pornind de la esena lui ;ptCjiW, tot a*a trebuie s -ncerc' s -nelege' -n spirit pur grecesc *i aceast surBenire a despririi lui ;p5u' de Hoyo", adic *i de aceast dat pornind tot de la ;pKFotW *i ?ioyo",& Oi aceasta pentru c atunci c-nd pune' -ntrebarea priBitoare la desprirea dintre cp5ucn *i Hoyo",, dintre .iin *i g-ndire, *i la opo/iia dintre ele, s-nte' eCpu*i pri'ejdiei unei rstl'ciri 'oderne c4iar 'ai direct *i -n c4ip *i 'ai insistent dec-t -n ca/ul eCplicitrii unitii dintre ;pucnc1 *i Hoyo<& "u' se eCplic aceasta M -n deter'inarea siturii opo/itiBe a .iinei *i a g-n5dirii ne 'i*c' -n li'itele unei sc4e'e u/uale2 $iina este ceea ce este obiectiB, obiectul2 (-ndirea este ceea ce este subiectiB, subiectul2 Raportarea g-ndirii la .iin este cea a subiectului la obiect2 e Bre'e ce nu erau -nc -ndeajuns de *colii -n do'eniul teoriei cunoa*terii, grecii g-ndeau pese'ne la -nceputurile .ilo/o.iei aceast raportare -nc destul de rudi'entar2 -n .elul acesta nu se descoper ni'ic de'n de a .i cercetat -n situarea opo/itiB a .iinei *i a g-ndirii2 Totu*i, noi trebuie s ntrebm& "are este procesul esenial prin care ,p%%n< *i MiF=oW ajung s se despart M ,entru a .ace Bi/ibil acest proces, trebuie s sesi/' cu *i 'ai 'ult preci/ie dec-t p-n
#N(R& IREA $IINIEI
69@
acu' unitatea dintre ;.ructW *i ACS=oi1 *i coapartenena lor2 -ncerc' s5o .ace' acu', ur'-ndu5l pe ,ar'enide2 )5a' ales cu bun *tiin pe ,ar'enide, cci opinia curent pretinde c -nBtura despre logos este, oricu' ai interpreta5o, o particularitate a .ilo/o.iei lui Heraclit2 ,ar'enide se situea/ pe aceea*i po/iie ca *i Heraclit2 "ci unde -n alt parte ar putea oare s stea ace*ti doi g-nditori greci, ctitorii -ntregului edi.iciu al g-ndirii, dac nu -n .iina .iinrii M Oi pentru ,ar'enide .iina este `D, fyiVEWe,<, ceea ce ine laolalt -n sine, jioSoB, singura care une*te, ooB, ceea ce st pe deplin -n c4ip .er'5*i5constant, do'inaia care se arat -n c4ip .er'5 *i5constant, strbtut totodat .er'5*i5constant *i de aparena unitii *i a 'ultplicitii2 e aceea calea de neocolit ctre .iin trece prin starea de neascundere *i r'-ne totu*i -n
per'anen o cale tripl2 ar unde se Borbe*te la ,ar'enide despre ta==oW M !nde se Borbe*te c4iar despre ceea ce cut' acu', despre desprirea dintre .iin *i logos M ac -n genere gsi' ceBa -n aceast priBin, atunci ceea ce ni se arat s5ar prea c este toc'ai opusul unei despriri2 Ne5a r'as de la ,ar'enide o propo/iie pe care el o eCpri' -n dou Bariante *i pe care .rag'2 E o .or'ulea/ ast.el3 Co yp auto BoriB datiB te +od e-Bai2 -n .elul brut *i -n care se obi*nuie*te de 'ult Bre'e s se traduc ea sun ast.el3 J-ns g-ndirea *i .iina s-nt unul *i acela*i lucruK2 Interpretarea gre*it, -n spirit negrecesc, dat acestei propo/iii 'ult citate nu este cu ni'ic 'ai prejos dec-t rstl'cirea -nBturii lui Heraclit despre logos2 Noe-B este -neles ca g-ndire, g-ndirea ca actiBitate a subiectului2 (-ndirea proprie subiectului deter'in ce anu'e este .iina2 $iina nu este ni'ic altceBa dec-t
Q6AER
69A
g-nditul g-ndirii2 ar de Bre'e ce g-ndirea r'-ne o actiBitate subiectiB, *i de Bre'e ce, potriBit lui ,ar'enide, g-ndirea *i .iina s-nt unul *i acela*i lucru, totul deBine subiectiB2 Nu eCist nici o .iinare -n sine2 -ns, se spune, o ase'enea -nBtur poate .i gsit la +ant *i la idealis'ul ger'an2 In .ond, ,ar'enide a anticipat deja -nBtura lor2 ,entru aceast per.or'an progresist el 'ai este *i ludat, 'ai ales c-nd e co'parat cu Aristotel, un g-nditor grec de 'ai t-r/iu2 -n opo/iie Q6AFR cu idealis'ul lui ,laton, Aristotel a repre/entat un realis' *i este considerat un precursor al EBului Mediu2 Aceast concepie u/ual trebuie anu'e citat aici1 nu nu'ai pentru c ea b-ntuie prin toate pre/entrile istorice ale .ilo/o.iei grece*ti, nu nu'ai pentru c .ilo/o.ia 'odern *i5a interpretat ea -ns*i preistoria -n sensul acesta, ci 'ai ales pentru c pe te'eiul predo'inrii opiniilor 'enionate a deBenit -ntr5adeBr greu pentru noi s -nelege' adeBrul autentic al acelei propo/iii e'ina'ente grece*ti a lui ,ar'enide2 Abia c-nd Bo' i/buti acest lucru, Bo' putea judeca ce trans.or'are s5a produs, nu abia -n ti'purile 'oderne, ci -nc -n epoca t-r/ie a Antic4itii *i -n 'o'entul apariiei cre*tinis'ului, -n istoria spiritual, adic -n istoria autentic a Occidentului2 Co =ocp oruCF Boe-B eaCiB Ce 'i elBaB2 ,entru -nelegerea acestei propo/iii trebuie s *ti' trei lucruri3 62 ce -nsea'n Co co<Co *i Ce22 2Cod M 82 ce -nsea'n Boe-B M @2 ce -nsea'n e-Bai M -n priBina celei de a treia -ntrebri *ti', se pare, -ndeajuns dup tot ce s5a spus p-n acu' despre W=uoiW2 -ns -n ce priBe*te a doua -ntrebare, Boe-B r'-ne obscur, dac desigur nu ne grbi' s traduce' acest Berb prin
#N(R& IREA $IINIEI
69E
Ja g-ndiK, de.inindu5l -n sensul logicii ca enunare care de/'e'brea/2 NoeBB -nsea'n a pricepe, iar #o#", priceperea *i anu'e -ntr5un dublu sens care -n sine constituie un tot2 A pricepe -nsea'n o dat3 a pre5lua, a lsa ceBa s Bin spre tine, adic acel ceBa care se arat, care apare2 A pricepe -nsea'n apoi3 a audia un 'artor, a5l .ace s co'par *i a constata o situaie de .apt, a .iCa, a stabili cu' stau lucrurile2 ,riceperea -n acest dublu sens -nsea'n3 a lsa s Bin spre sine, dar nu accept-nd pur *i si'plu, ci ocup-nd .a de ceea ce se arat o po/iie de preluare2 "-nd trupele ocup o po5 Q6A?R /iie de aprare ele Bor s -nt-'pine adBersarul care Bine spre ele *i anu'e -n a*a .el -nc-t s5l .ac cel puin s se opreasc, s r'-n pe loc2 -n Boe-B re/id aceast oprire a ceea ce apare2 ,ropo/iia lui ,ar'enide spune despre pricepere c este unul *i acela*i lucru ca *i .iina2 Ajunge' ast.el la punctul -n care trebuie s l'uri' ce anu'e Bi/ea/ pri'a -ntrebare3 ce -nsea'n Co tCuCo, unul *i acela*i lucru M
"eea ce este unul *i acela*i lucru cu altceBa este considerat de noi a .i de un .el, a .i unul *i acela*i2 -n ce sens al unitii este g-ndit aici acel unu al aceluia*i M eter'inarea acestui lucru nu depinde de bunul nostru plac2 Aici unde este Borba de rostirea J.iineiK unitatea trebuie, di'potriB, -neleas -n sensul g-ndit de ,ar'enide -n cuB-ntul EB2 Oti' c unitatea nu este aici niciodat .aptul Bid de a .i de un singur .el, nu este un acela*i conceput ca si'pl Balabilitate egal2 !nitatea este apartenen reciproc a dou lucruri care au tendina s se opun unul altuia2 Aceasta este ceea ce e unitar -n c4ip originar2 e ce spune ,ar'enide Ce +O!2 M ,entru c .iina *i g-ndirea s-nt unite -n sensul tendinei de opunere reci5
69F
proc, s-nt, cu alte cuBinte, unul *i acela*i lucru n "alitatea lor de lucruri care -*i aparin unul altuia2 "u' trebuie s -nelege' asta M S porni' de la .iin care, ca ;pliau1, ne5a deBenit 'ai li'pede -n 'ai 'ulte priBine2 $iin -nsea'n3 a sta -n lu'in, a aprea, a intra -n starea de neascundere2 Acolo unde surBine acest lucru, adic acolo unde .iina -*i -ntinde do'inaia, acolo do'in *i surBine deopotriB ca in-nd de ea, priceperea, adic .aptul de a aduce la o postur stabil, re/is5t-ndu5i, acel ceBa care este .er'5*i5constant -n sine *i care se arat2 ,ar'enide enun aceea*i propo/iie cu *i 'ai 'ult preci/ie -n .rag'2 9 B2 @A3 CocuCoB 9YeaCi Boe-B Ce tcai o5uBe+eB eon Bornia3 JAcela*i lucru s-nt priceperea *i acel ceBa de dragul cruia surBine priceperea2K ,riceperea surBine de dragul .iinei2 Aceasta .iinea/ -n c4ip esenial doar ca apariie, ca intrare -n starea de neascundere, atunci c-nd surBine o stare de neascundere, atunci c-nd surBine o desc4idere de sine2 ,ropo/iia lui ,ar'enide ne d -n aceste dou Bariante o *i 'ai originar -nelegere a esenei lui W=ucn12 ,riceperea ine de ea, do'inaia ei este totodat do'inaie a priceperii2
L E62 eterminarea faptului de a fi om pornind de la esen$a fiin$ei nse(i e%primat n spusa lui 3armenide: sur#enirea apartenen$ei esen$iale a fiin$ei (i a per"eperii
Q6A9R -n pri' instan, propo/iia nu spune ni'ic despre o' *i, cu at-t 'ai puin, despre o' ca subiect *i c4iar ni'ic despre un subiect care ar anula tot ce este obiectiB trans.or'-ndu5l -n ceBa doar subiectiB2 espre toate
#N(R& IREA $IINIEI
69?
acestea propo/iia spune toc'ai contrariul3 .iina -*i -ntinde do'inaia, dar deoarece do'in *i -n 'sura -n care do'in *i apare, atunci, odat "u apariia, surBine -n c4ip necesar (i priceperea2 ac se pune -ns proble'a ca o'ul s .ie prta* la surBenirea acestei apariii *i a priceperii, atunci trebuie ca o'ul -nsu*i s .ie, adic s aparin .iinei2 7ns atun"i esen$a (i modalitatea faptului de a fi om nu se pot determina de"t pornind de la esen$a fiin$ei& ar dac de .iin ca ;.ruaic1 ine apariia, atunci o'ul, ca .iintor, trebuie s in de aceast apariie2 ,e de alt parte, dac .aptul de a .i o' este, ne-ndoielenic, -n 'ijlocul .iinrii -n -ntregul ei, o .iin cu un caracter propriu, atunci natura proprie a .aptului de a .i o' se Ba iBi din particularitatea apartenenei sale la .iin, -neleas ca apariie care do'in2 ar -n 'sura -n care de o ase'enea apariie ine priceperea, priceperea care -l preia pe acel ceBa care se arat, se poate presupune c esena .aptului de a .i o' se deter'in pornind toc'ai de aici2 e aceea, -n interpretarea propo/iiei lui ,ar'enide nu trebuie s aduce' cine *tie de unde o repre/entare 'ai t-r/ie sau c4iar una actual a .aptului de a .i o' pentru a o .olosi -n eCplicitarea propo/iiei2 i'potriB, trebuie ca 'ai -nt-i propo/iia s ne indice de la sine .elul -n care se deter'in potriBit ei, adic potriBit esenei .iinei, .aptul de a .i o'2 in spusa lui Heraclit cine este o'ul re/ult ;eEeie, Jse aratK< abia -n noHeio<, -n separarea /eilor *i a oa'enilor, -n surBenirea iru'perii .iinei -nse*i2 "ine anu'e este o'ul nu st scris, pentru .ilo/o.ie, undeBa pe cer2 i'potriB, -n acest ca/ trebuie reinute ur'toarele3
699
Q6A7R 62 eter'inarea esenei o'ului nu este ni"iodat rspuns, ci -n c4ip esenial -ntrebare2 82 Interogarea acestei -ntrebri *i deci/ia asupra ei este de ordin istoric, *i nu -n general, ci este c4iar esena Istoriei2 @2 -ntrebarea cine este o'ul trebuie pus -ntotdeauna -n corelaie de esen cu -ntrebarea despre ce este Borba -n ca/ul .iinei2 -ntrebarea priBitoare la o' nu este una antropologic, ci una istoric 'eta5.i/ic2 Q-ntrebarea nu poate .i pus -n c4ip satis.ctor -n s.era 'eta.i/icii tradiionale care r'-ne -n esen J.i/icK2R e aceea nu se cuBine ca, .olosind un concept de o' adus din alt parte, s rstl'ci' ceea ce -n propo/iia lui ,ar'enide se nu'e*te #o#< *i Boe-B, ci Ba trebui s -nB' s -nelege' c .iina o'ului se deter'in abia pornind de la surBenirea coapartenenei de esen a .iinei *i a priceperii2 "e este o'ul -n aceast do'inaie a .iinei *i a priceperii M -nceputul .rag'entului F, pe care l5 a' citat deja, ne o.er rspunsul3 Xp.i Co Uc=eiB ie Boe-B t eoB eii+#"a: neBoin este HfrK+5, precu' *i priceperea, -n spe a .iinrii -n .iina sa Qc.2 pp2 667, 6?? *i 696R2 Acest Boe-B nu trebuie -nc -n nici un ca/ -neles ca g-ndire2 ,e de alt parte, nici nu este -ndeajuns s5l concepe' ca pe o pricepere, c-t Bre'e consider' apoi JpricepereaK, aproape .r s *ti' *i a*a cu' obi*nui', drept o putin, drept un 'od de co'portare al o'ului, -n spe al celui pe care ni5l repre/ent' potriBit unei Bide *i palide biologii, psi4ologii sau episte'ologii2 Acest lucru se -nt-'pl *i atunci c-nd nu recurge' -n 'od eCplicit la ase'enea repre/entri2 ,riceperea, precu' *i ceea ce spune despre ea propo/iia lui ,ar'enide, nu repre/int o putin a o'ului
#N(R& IREA $IINIEI
697
alt'interi deja bine de.init, ci priceperea este o surBenire -n care, surBenind, o'ul intr, acu' abia, -n Istorie ca .iintor, adic apare, ceea ce -nsea'n Q-n sens literalR c Bine el -nsu*i la .iin2 ,riceperea nu este un 'od de co'portare pe care Q6E:R o'ul -l are ca pe o proprietate a sa, ci inBers3 priceperea este acea surBenire care -l are pe o'2 Iat de ce se Borbe*te 'ereu nu'ai despre Boe-B, despre pricepere2 "eea ce se -'pline*te -n aceast spus a lui ,ar'enide este c4iar apariia *tiutoare a o'ului ca o' ce ine de Istorie ;-n calitatea sa de pstrtor al .iinei<2 Spusa aceasta este -ntr5un 'od tot at-t de decisiB deter'inarea .aptului de a .i o', nor'atiB pentru Occident, pe c-t este o caracteri/are a esenei .iinei2 -n coapartenena reciproc a .iinei *i a naturii u'ane iese la lu'in desprirea celor dou2 isocierea J.iin *i g-ndireK a deBenit de 'ult Bre'e at-t de *tears, Bid *i .r de rdcini -nc-t noi nu 'ai i/buti' s5i recunoa*te' originea dec-t dac ne -ntoarce' la -nceputurile ei2 ac .elul *i direcia opo/iiei dintre .iin *i g-ndire s-nt at-t de unice -n .elul lor, asta se -nt-'pl toc'ai pentru c aici o'ul p*e*te -n .aa .iinei2 Aceast surBenire este apariia *tiutoare a o'ului ca o' ce ine de Istorie2 Abia dup ce o'ul a .ost cunoscut ca .iin-nd -n acest c4ip, el a putut .i apoi Jde.initK *i printr5un concept, *i anu'e ca ÒoB Uo=oB eoB, animal ra$ionale, Bieuitoare dotat cu raiune2 -n aceast de.iniie a o'ului apare Uo5=og5ul, dar sub o .or' absolut de nerecunoscut *i -ntr5un conteCt .oarte ciudat2 Aceast de.iniie a o'ului este, -n .ond, una /oologic2 %cpoB5ul acestei /oologii r'-ne nede.init -n 'ai 'ulte priBine2 Nu'ai c toc'ai -n cadrul a"estei de.iniii a o'ului a .ost construit doctrina occidental
67:
despre o', -ntreaga psi4ologie, etic, episte'ologie *i antropologie2 e 'ult Bre'e 4oinri' printr5un a'estec -nc-lcit de repre/entri *i concepte -'pru'utate din aceste discipline2 ar -ntruc-t de.iniia o'ului, pe care se sprijin toate, este deja o decdere, pentru a nu 'ai Borbi de interpretrile pe care ea le5a pri'it 'ai t-r/iu, noi nu Bo' putea Bedea ni'ic din ceea
ce este rostit *i ceea ce se Q6E6R petrece -n spusa lui ,ar'enide, c-t Bre'e g-ndi' *i -ntreb' -n direcia priBirii indicat -n prealabil de aceast de.iniie2 Repre/entarea curent despre o', laolalt cu toate Bariantele ei, este -ns nu'ai una dintre barierele ce ne -'piedic accesul la spaiul -n care apariia naturii u'ane surBine iniial *i este adus la o postur stabil2 "ealalt barier const -n aceea c -ns*i ntrebarea 'enionat priBitoare la o' ne r'-ne strin2 ECist acu', ce5i drept, cri cu titlul3 Ie este omul) ar -ntrebarea aceasta r'-ne scris nu'ai pe coperta crii2 In realitate -ntrebarea nu este pus1 *i nu din cau/ c interogarea a .ost pur *i si'plu uitat pe parcursul scrierii .ebrile a crii, ci din cau/ c autorii se a.l deja -n posesia unui rspuns la -ntrebare, un rspuns din care re/ult totodat c nici nu se cuBine ca ea s .ie pus2 $aptul c cineBa crede -n principiile eCpri'ate de dog'a Bisericii catolice este treaba indiBidual a .iecruia *i nu constituie aici subiect de discuie2 ar .aptul c pui pe copertele crilor tale -ntrebarea J"e este o'ul Efr ca totu*i s -ntrebi, deoarece nici nu #rei *i nici nu po$i s -ntrebi, acesta este un procedeu care a pierdut din capul locului -ndreptirea de a .i luat -n serios2 $aptul c apoi J$ran>.urter %eitungK, de pild, elogia/ o ase'enea carte -n care -ntrebarea r'-ne doar
#N(R& IREA $IINIEI
676
pe copert drept Jo carte eCtraordinar, i'puntoare *i curajoasK arat p-n *i unui orb unde ne a.l'2 e ce a'intesc aici lucruri secundare -n legtur cu interpretarea spusei lui ,ar'enide M Aceast literatur de du/in este desigur lipsit de greutate *i de i'portan2 ar nu este lipsit de i'portan starea de parali/ie care durea/ de at-ta Bre'e *i de care a .ost cuprins orice pasiune a interogrii2 Aceast stare a .cut ca toate nor'ele *i atitudinile s .ie perturbate, ast.el -nc-t cei 'ai 'uli nici nu 'ai *tiu -n priBina a ce *i -n ce sens anu'e trebuie luate deci/iile autentice pentru ca 'reia Boinei istorice s se -nsoeasc cu preci/ia *i originari5tatea "unoa(terii istorice2 Sugestii ca cele date aici nu pot Q6E8R dec-t s indice c-t de 'ult s5a -ndeprtat de noi interogarea priBit ca o surBenire .unda'ental a .iinei ce ine de Istorie2 Nu'ai c noi a' pierdut c4iar *i -nelegerea -ntrebrii2 e aceea Bo' o.eri acu' reperele eseniale pentru a putea ptrunde cu g-ndul ceea ce ur'ea/3 62 eter'inarea esenei o'ului nu este niciodat rspuns, ci, -n esen, -ntrebare2 82 Interogarea acestei -ntrebri este istoric -ntr5un sens originar, -n sensul c aceast interogare creea/, ea 'ai -nt-i, Istoria2 @2 )ucrurile stau ast.el deoarece -ntrebarea Jce este o'ul MK poate .i pus nu'ai -n cadrul interogrii priBitoare la .iin2 A2 Nu'ai acolo unde .iina se desc4ide -n interogare surBine Istoria *i deci acea .iin a omului -n Birtutea creia el -ndr/ne*te s se eCpun con.runtrii cu .iinarea ca .iinare2 E2 Abia aceast con.runtare interogatiB -l readuce pe o' la .iinarea care este el -nsu*i *i care trebuie s .ie el -nsu*i2
678
F2 Abia -n 'sura -n care este interogatiB5istoric o'ul ajunge la sine *i este un sine2 Sineitatea o'ului -nsea'n3 el trebuie s trans.or'e .iina care i se desc4ide -n Istorie *i trebuie s5*i gseasc o postur stabil -n cuprinsul ei2 Sineitatea nu -nsea'n c el este -n pri'ul r-nd un JeuK *i o indiBidualitate2 El este aceasta tot at-t de puin pe c-t este un JnoiK *i o co'unitate2 ?2 e Bre'e ce o'ul este el -nsu*i -n 'sura -n care este istoric, -ntrebarea priBitoare la propria .iin trebuie s se trans.or'e din Jce este o'ul MK -n -ntrebarea '"ine este o'ul MK Ieea "e e%prim spusa lui3armenide este o determinare a esen$ei omului pornind de la esen$a fiin$ei nse(i& ar nu *ti' -nc -n ce .el este deter'inat aici esena o'ului2 ,entru -nceput a trebuit s contur' spaiul -n interiorul cruia Borbe*te acea spus *i pe care *i ea, -n 'sura -n care ptrunde -n el Borbind, -l desc4ide Q6E@R la r-ndul ei2 ar nici aceast indicaie general nu
este -nc su.icient pentru a ne elibera de repre/entrile curente despre o' *i de 'odul deter'inrii sale conceptuale2 "a sa -nelege' spusa lui ,ar'enide *i ca s5i sesi/' adeBrul trebuie s *ti' c-t de c-t ceBa despre asein!u grecesc *i despre .iin2
L E82 3oeti+area gnditoare "a des"hidere esen$ial a faptului de a fi om& 7nterpretarea prin intermediul a trei par"ursuri a primului "nt al "orului din Antigona lui 4ofo"le
in spusa lui Heraclit, citat de 'ai 'ulte ori, a' a.lat c nu'ai -n note$io",, -n ie*irea co'batiB din in5distincie ;a .iinei< surBine separarea /eilor *i a oa'enilor2 Nu'ai o ase'enea lupt eSeie, arat& Ea .ace
#N(R& IREA $IINIEI
67@
ca /eii *i oa'enii s ias la iBeal -n .iina lor2 "ine este o'ul nu Bo' a.la printr5o de.iniie doct, ci nu'ai B/-nd cu' o'ul intr -ntr5o separare co'batiB cu .iinarea, cut-nd s5o aduc -n .iina sa, adic pun-nd5o -n li'ita *i -n con.iguraia ei, adic proiect-nd ceBa nou ;ce nu este -nc ajuns la pre/en<, adic poeti/-nd -n c4ip originar, -nte'eind poetic2 (-ndirea lui ,ar'enide *i a lui Heraclit 'ai este -nc poetic, ceea ce aici -nsea'n3 .ilo/o.ic, *i nu *tiini.ic2 ar -ntruc-t, -n aceast g-ndire care poeti/ea/, g-ndirea are pree'inen, g-ndirea despre .iina o'ului porne*te -n propria ei direcie, cu propriile sale 'suri2 ,entru a l'uri -n c4ip 'ulu'itor aceast g-ndire poetic pornind de la latura opus care -i e co'ple'entar *i pentru a pregti ast.el -nelegerea ei, Bo' c4estiona acu' un produs al poeti/rii g-nditoare a grecilor, -n care s5a ctitorit -n c4ip autentic .iina *i asein!u grec care ine de ea3 tragedia2 ori' s -nelege' disocierea J.iin *i g-ndireK -n originea ei2 Ea este o e'ble' pentru atitudinea .unda'ental a spiritului occidental2 ,otriBit ei .iina se Q6EAR deter'in pornind de la s.era g-ndirii *i a raiunii2 Acest lucru este Balabil *i atunci c-nd spiritul occidental se sustrage unei si'ple do'inaii a raiunii, dorind JiraionalulK *i cut-nd JalogiculK2 !r'rind originea disocierii fiin$ (i gndire -nt-l5ni' spusa lui ,ar'enide3 Co =d, oruCo BoeBB eaCiB TE rai eiBai2 ,otriBit traducerii *i concepiei obi*nuite ea spune3 g-ndirea *i .iina s-nt unul *i acela*i lucru2 ,ute' nu'i spusa aceasta propo/iia clu/itoare a .ilo/o.iei occidentale, .ire*te nu'ai dac -i adug' *i ur'toarea obserBaie3 Spusa aceasta a deBenit propo/iia clu/itoare a .ilo/o.iei occidentale prin .aptul c nu a 'ai .ost -ne5
67A
leas, deoarece adeBrul ei originar nu a 'ai putut .i reinut2 "derea din adeBrul acestei spuse a -nceput deja la greci, i'ediat dup ,ar'enide2 AdeBruri originare de o ase'enea anBergur nu pot .i pstrate dec-t dac ajung s .ie des.*urate 'ereu 'ai originar1 dar nicidecu' prin si'pla lor aplicare *i printr5o si'pl inBocare a lor2 "eea ce este originar r'-ne originar nu'ai dac are posibilitatea per'anent s .ie ceea ce este3 origine ca i/Bor-re Qdin starea de ascundere a eseneiR, -ncerc' s redob-ndi' adeBrul originar al acelei spuse2 O pri' sugestie asupra interpretrii sc4i'bate a' dat5o prin traducerea noastr2 ,ar'enide nu spune3 Jg-ndirea *i .iina s-nt unul *i acela*i lucruK, ci Jpriceperea *i .iina -*i aparin reciprocK2 ar ce -nsea'n aceasta M -ntr5un .el spusa -l are -n Bedere pe o'2 e aceea este aproape ineBitabil ca -n pri' instan s introduce' -n ea repre/entarea obi*nuit despre o'2 Nu'ai c prin aceasta se pierde esena o'ului a*a cu' a .ost ea eCperi'entat de greci *i se ajunge la o Q6EER rstl'cire, .ie -n sensul conceptului cre*tin sau a celui 'odern de o', .ie -n sensul unui a'estec searbd *i inconsistent al celor dou2 ar aceast rstl'cire -n direcia unei repre/entri degrece*ti despre o' nu este rul cel 'ai 'are2 (raB cu adeBrat e .aptul c adeBrul acestei spuse -n genere este ratat2
"ci -n ea se -'pline*te, aici abia, deter'inarea decisiB a .aptului de a .i o'2 e aceea nu trebuie s -ndeprt', -n actul interpretrii, cutare sau cutare repre/entare inadecBat o'ului, ci -n genere orice repre/entare2 Trebuie s -ncerc' doar s ascult' ceea ce se spune acolo2
#N(R& IREA $IINIEI
67E
ar pentru c nu s-nte' nu'ai lipsii de eCperien -n priBina unei ase'enea ascultri, ci pentru c aBe' totodat 'ereu urec4ile pline de lucruri care ne -'piedic s ascult' cu' se cuBine, a trebuit s Bede' care s-nt condiiile pentru o interogare just a -ntrebrii Jce este o'ul MK 'ai degrab sub .or'a unei enu'erri2 ar de Bre'e ce deter'inarea prin g-ndire a .aptului de a .i o' -'plinit de ,ar'enide nu este accesibil -n c4ip ne'ijlocit dec-t cu di.icultate, .iind, totodat, stranie, Bo' cuta 'ai -nt-i ajutor *i -ndru'are, ascul5t-nd un pri' proiect poetic al .aptului de a .i o' la greci2 S citi' pri'ul c-nt al corului din 1ntigona lui So5.ocle ;B2 @@85@?E<2 S ascult' 'ai -nt-i cuB-ntul grecesc pentru a prinde 'car ceBa din sunet2 Traducerea sun ast.el3 Multe forme mbra" nefamiliarul, dar nimi" din"olo de om, mai nefamiliar, nu se ridi" mi("ndu!se& 1"ela iese n larg pe tala+urile n#olburate "nd este de+ln$uit furtuna de sud a iernii (i na#ighea+ n mun$ii #alurilor slbati" despi"ate& 3e "el mai sublim dintre +ei, pmntul, pe "el indestru"tibil (i "are nu "unoa(te strdania, Q6EFR el l sleie(te rsturnndu!l an de an, mnnd n"olo (i n"oa"e "u "aii plugurile& Ui stolul de psri u(or plutitor l prinde n plas (i #nea+ gloata de animale ale slbti"iei (i ai mrii lo"uitori mi("tori omul "u mintea s"ormonitoare&
67F
Q6E?R
El n#inge "u #i"lenie animalul "are nnoptea+pe mun$i pribegind, gruma+ul "u "oam aspr al "alului (i taurul ni"i"nd nfrnt mbr$i(ndu!l "u lemnul l sile(te n :ug& 4!a potri#it (i n sunetul "u#ntului (i n atoaten$elegerea "ea repede "a #ntul (i n "ura:ul de!a stpni "et$ile& Ui "um ar putea fugi, s!a gndit, de sge$ile furtunilor (i ale gerurilor fr de pere"he& 7e(ind n larg pretutindeni pe drum, nea:utorat (i fr de ie(ire a:unge la nimi"& 4ingur, de n#ala mor$ii, nu poate prin fug s s"ape, "hiar da" de boala adu"toare de suferin$e a (tiut, abil, s se fereas"& Uiret desigur, pentru " me(te(ugul putin$ei l stpne(te din"olo de a(teptri, "nd mintea l du"e la ru "nd, pe de alt parte, i+bute(te n "eea "e e "instit& 7ntre legea pmntului (i rostul "e st sub :urmnt al +eilor se npuste(te el& 7nl$ndu!se mult deasupra l"a(ului, pier+nd l"a(ul astfel e el, "el pentru "are nefiin$torul e mereu fiin!
$ator,
#N(R& IREA $IINIEI
67?
el, des"his "ute+rii& ;ie s nu a:ung n inima "minului meu (i ni"i s nu stea a lui amgire alturi de "unoa(terea mea "el "are fa"e astfel de lu"ruri& Interpretarea care ur'ea/ este, prin .ora lucrurilor, inco'plet, .ie doar *i pentru .aptul c nu poate .i construit pornind de la -ntregul tragediei *i cu at-t 'ai puin de la opera poetului -n ansa'blul ei2 e ase'enea, nu ne Bo' re.eri la Bariantele de lectur sau la sc4i'brile care s5 au e.ectuat -n teCt2 Do' .ace interpretarea ur'-nd trei par"ursuri *i Bo' strbate de .iecare dat -ntregul c-ntului -ntr5o perspectiB 'ereu di.erit2 !r'-nd primul parcurs Bo' .ace s se Bad 'ai cu sea' substana inti' a poe'ului, care totodat susine *i strbate -ntregul *i, deopotriB, con.iguraia lui stilistic2 !r'-nd cel de al doilea parcurs Bo' 'erge pe .irul stro.elor *i al antistro.elor *i Bo' circu'scrie li'itele -ntregului do'eniu pe care5l desc4ide opera poetic2 !r'-nd cel de al treilea parcurs Bo' -ncerca s ne situ' -n centrul -ntregului pentru a cu'pni cine este, potriBit acestei rostiri poetice, o'ul2 a< ,ri'ul parcurs3 sc4ia intern a esenei ne.a'iliarului prin eCcelen, do'eniile *i di'ensiunile do'inaiei sale *i ale destinului su 3rimul par"urs& "ut' acel ceBa care susine *i strbate -ntregul2 e .apt, nici nu aBe' neBoie s5l cut', -ntreit este acel ceBa care se npuste*te -n trei r-nduri asupra noastr ase'eni unui asalt repetat, /drobind Q6E9R
;
679
677
din capul locului toate nor'ele obi*nuite ale interogrii *i deter'inrii2 3rimul este -nceputul3 noHH Ca SeBBa222 Multe forme mbra" nefamiliarul, dar nimi" din"olo de om, mai nefamiliar, nu se ridi"a mi(dndu!se& In aceste dou Bersuri de -nceput este aruncat -naintea -ntregului c-nt care ur'ea/ acel ceBa pe care el se Ba strdui apoi s5l recupere/e -n secBenele sale de rostire separate *i pe care Ba trebui s5l -nc4id -n con.iguraia cuB-ntului2 O'ul este, cu un cuB-nt, Co 9eiBFCaCoB, lucrul cel 'ai ne.a'iliar2 Aceast rostire despre o' -l surprinde pe acesta pornind de la 4otarele eCtre'e *i de la abisurile abrupte ale .iinei sale2 Acest caracter abrupt *i eCtre' nu se arat niciodat oc4ilor ce ur'resc o si'pl descriere *i .iCare a ceea ce este de .a, c4iar dac ar .i 'ii de oc4i care s caute caracteristici *i stri ale o'ului2 O ase'enea .iin nu se arat dec-t proiectului poetic5'editatiB2 Nu Bo' gsi aici ni'ic dintr5o descriere a unor eCe'plare u'ane -n carne *i oase, dar tot at-t de puin ceBa de genul unei supralicitri oarbe *i stupide a esenei o'ului, i/Bor-t din acea ne'ulu'ire ursu/, care -ncearc s -n4ae o 'reie ratat1 nu Bo' gsi ni'ic din caracterul cople*itor al unei personaliti2 )a greci nu eCistau -nc personaliti Q*i, de aceea, nici ceBa supra5personalR2 O'ul este Co SeSoCaCoB, cel 'ai ne.a'iliar dintre cele ne.a'iliare2 "uB-ntul grecesc 9eBBoB *i traducerea noastr necesit aici o eCplicaie prealabil2 Ea nu poate .i o.erit dec-t pornind de la o priBire prealabil neeCplicit asupra -ntregului c-nt, care, el abia *i nu'ai el, repre/int interpretarea adecBat a pri'elor dou Bersuri2 "uB-ntul grecesc EeSoB este a'biguu, el are acea a'biguitate ne.a'i5 liar cu care rostirea grecilor strbate, 'sur-ndu5le, separrile co'batiBe *i opo/itiBe ale .iinei2 ,e de o parte, 9eiBoB denu'e*te groa/nicul, dar nu -n sensul de 'ici te'eri *i, cu at-t 'ai puin, -n sensul acela dec/ut, nt-ng *i total inutil -n care este ast/i .olosit cuB-ntul c-nd se spune J-ngro/itor de drguK2 Acest SeSoB este groa/nicul -n sensul do'inaiei co5 Q6E7R ple*itoare
care proBoac -n aceea*i 'sur spai'a nprasnic, te'erea autentic, dar *i s.iala reculeas, tcut, care Bibrea/ -n sine2 "eea ce e Biolent, cople*itorul constituie trstura esenial a do'inaiei -nse*i2 Acolo unde iru'pe acesta, ea -*i poate reine -n sine puterea sa cople*itoare2 ar ast.el ea nu deBine 'ai ino.ensiB, ci (i mai groa/nic *i 'ai -ndeprtat2 ,e de alt parte, SeiBoB -nsea'n -ns Biolentul -n sens de cel care .olose*te Biolena, *i nu doar dispune de un potenial de Biolen, ci c4iar este Biolent -n 'od actiB, -n 'sura -n care .olosirea Biolenei este nu doar o trstur .unda'ental a aciunilor sale, ci c4iar a asein!#m su2 "on.eri' aici sintag'ei Jaciune5Bio5lentK un sens esenial care trece cu totul dincolo de se'ni.icaia obi*nuit potriBit creia ea -nsea'n de cele 'ai 'ulte ori si'pl brutalitate *i arbitrarietate2 Diolena este B/ut -n acest ca/ pornind de la do'eniul -n care negocierea pentru obinerea unui co'pro'is *i protejarea reciproc constituie nor'a asein!ului, ast.el -nc-t orice Biolen este degradat, deBenind -n 'od necesar doar o tulburare *i le/are2 $iinarea -n -ntregul ei este, ca do'inaie, ceea ce cople*e*te, EetBoB -n pri'ul sens2 ar o'ul este SeiBoB o dat -n pri'ul sens, -n 'sura -n care r'-ne eCpus acestui ceBa cople*itor, de Bre'e ce prin -ns*i esena sa el -*i are locul -n .iin2 ar o'ul este totodat SeiBoB
200
pentru c este cel care acionea/ cu Biolen -n sensul a'intit 'ai sus2 QEl adun acel ceBa care do'in *i -l .ace s deBin 'ani.est2R O'ul este cel care acionea/ cu Biolen nu -n plus pe l-ng alte lucruri, ci nu'ai -n sensul c, pe te'eiul acestei aciuni5Biolente *i -n Birtutea ei, el .olose*te Biolena -'potriBa cople*itorului2 eoarece el este, -ntr5un sens originar unic, de dou ori SeiBoB, de aceea el este Co SeSoCocCoB, cel care este cel 'ai Biolent3 cel ce acionea/ Biolent -n 'ijlocul cople*itorului2 ar de ce traduce' EeBBoB prin Jne5.a'iliarK M Nu pentru a ascunde *i nici 'car pentru a di'inua sensul Biolentului, al cople*itorului, precu' *i al celui care acionea/ cu Biolen2 i'potriB3 de Bre'e ce SeSoB Q6F:R este spus la gradul superlatiB *i este -nge'nat cu .iina o'ului, esena .iinei ast.el deter'inate trebuie s ajung de-ndat s .ie priBit pornind de la acest aspect 4otr-tor2 -ns oare caracteri/area Biolentului ca .iind ne.a'iliarul nu deBine ea toc'ai atunci o deter'inare ulterioar care nu .ace dec-t s in sea'a de .elul -n care acionea/ Biolentul asupra noastr, c-nd -n realitate ceea ce contea/ este s -nelege' EeSoB -n .elul cu' este el *i -n ceea ce este el -n sine M ar noi nu -nelege' ne.a'iliarul -n sensul de i'presie asupra strilor noastre a.ectiBe2 -nelege' ne5.a'iliarul ca acel ceBa care ne arunc din Jceea ce este .a'iliarK, adic inti', obi*nuit, cunoscut, nea'eninat2 "eea ce este strin ne -'piedic s r'-ne' la ceea ce este al nostru2 -n aceasta re/id cople*itorul2 O'ul este -ns cel 'ai ne.a'iliar, nu nu'ai pentru c -*i trie*te esena -n 'ijlocul ne5.a'iliaru5lui -neles ast.el, ci *i pentru c iese din 4otarele sale, -n pri' instan *i cel 'ai adesea obi*nuite, inti'e1 *i pentru c dep*e*te, ca cel ce acionea/ cu Biolen,
#N(R& IREA $IINIEI
8:6
4otarul sla*ului su inti' *i aceasta toc'ai -n direcia ne.a'iliarului luat -n sensul de cople*itor2 -ns pentru a putea judeca -n toat a'ploarea sa acest cuB-nt pe care corul -l spune despre o' trebuie s 'ai aBe' -n Bedere *i un alt lucru2 Acest cuB-nt potriBit cruia o'ul este Co SeiBoCaCoB, cel 'ai ne.a'iliar, nu Brea s5i atribuie o'ului o calitate special, ca *i cu' el ar 'ai .i *i altceBa2 i'potriB, cuB-ntul spune c a .i cel 'ai ne.a'iliar este trstura .unda'ental a esenei o'ului -n interiorul creia trebuie conse'nate de .iecare dat *i -ntotdeauna toate celelalte trsturi2 Spusa potriBit creia Jo'ul este cel 'ai ne.a'iliarK e de.iniia gre"eas" autentic a o'ului2 ,trunde' cu adeBrat p-n la surBenirea ne5 .a'iliaritii abia atunci c-nd surprinde' totodat puterea aparenei *i lupta cu ea -n apartenena
sa esenial la asein& up pri'ele Bersuri *i re.erindu5se la ele este rostit, -n Bersul @F:, cel de al doilea cuB-nt .unda'ental *i -nse'nat2 Dersul se a.l la 'ijlocul stro.ei a doua3 TcocBCc'opoc1 arcopoc1 in ouSeB epCeCaB3 JIe*ind -n larg, Q6F6R pretutindeni pe dru', neajutorat *i .r de ie*ire ajunge la ni'ic2K "uBintele eseniale s-nt TtocBConopoc1 imopo<& "uB-ntul roipoc1 -nsea'n3 trecere prin222, traBersare ctre222, .ga*2 O'ul -*i croie*te .ga*ul ctre orice, -ndr/ne*te s aBanse/e -n toate do'eniile .iinrii, ale do'inatei cople*itoare *i toc'ai .c-nd aceasta este aruncat de pe orice .ga*2 Abia ast.el se desc4ide -ntreaga ne5.a5'iliaritate a celui care este cel 'ai ne.a'iliar1 el nu nu'ai c si'te ne5.a'iliaritatea .iinrii -n -ntregul ei, nu nu'ai c, .c-nd ast.el, se i/gone*te pe sine, "a "el "are a"$ionea+ "u #iolen$, -n a.ara sla*ului su inti', ci, -n toate acestea, el deBine cel 'ai ne.a'iliar abia -n
202
'sura -n care, .iind cel care pe toate cile e .r de ie*ire, este aruncat -n a.ara oricrei relaii cu sla*ul inti' *i ocCTi N ruina, nenorocirea N Bine peste el2 Intui' -n ce 'sur acest TraBionopo @nopo< conine o interpretare a lui SeSoraCoB2 Interpretarea se desB-r*e*te -n cel de al treilea cuB-nt -nse'nat din Bersul @?:3 i<0i?to2ic1 anoli<& Dede' cu' aceast eCpresie are aceea*i construcie ca *i na#%onopo< nopo< *i este *i ea a*e/at -n 'ijlocul antistro.ei2 Nu'ai c ea Borbe*te -ntr5o alt direcie a .iinrii2 Nu se Borbe*te de nopo, ci de noHi< 1 nu s-nt nu'ite toate .ga*ele -n do'eniile .iinrii, ci doar te'eiul *i locul asem!uh%i propriu o'ului -nsu*i, locul de intersectare a tuturor acestor .ga*e, raSta5ul2 Se traduce nok%$ prin stat *i cetate5stat, dar aceast traducere nu acoper sensul -ntreg al cuB-ntului2 0oHi", -nsea'n 'ai degrab loca*ul, acel JaiciK, -n care *i -n Birtutea cruia a! sein!u este o .iin istoric2 ?lofa&",!u este loca*ul istoriei, este acel JaiciK n care, din care (i pentru care surBine Istoria2 Acestui loca* al Istoriei -i aparin /eii, te'plele, preoii, srbtorile, jocurile, poeii, g-nditoni, suBeranul, s.atul btr-nilor, adunarea poporului, ar'ata *i corbiile2 Toate acestea nu s-nt JpoliticeK, adic nu aparin ?iF2ic,5ului prin .aptul c stabilesc o relaie cu un o' de stat, cu un conductor de o*ti *i cu proble'ele de stat2 i'potriB, cele enu'erate s-nt politice, adic se a.l -n loca*ul Istoriei, -n 'sura -n care, de pild, poeii s-nt numai poei, dar atunci cu adeBrat poei, -n 'sura -n care g-nditorii s-nt numai g-nditori, Q6F8R dar atunci cu adeBrat g-nditori, -n 'sura -n care preoii s-nt numai preoi, dar atunci cu adeBrat preoi, -n 'sura -n care suBeranii s-nt numai suBerani, dar
#N(R& IREA $IINIEI
203
atunci cu adeBrat suBerani2 4nt -nsea'n -ns3 .iind cei ce acionea/ cu Biolen, ei .olosesc Biolena *i deBin e'ineni -n loca*ul Istoriei, -n calitatea lor de creatori *i de .ptuitori2 Inl-ndu5se ast.el -n loca*ul Istoriei, ei deBin totodat "moh,<, .r cetate *i .r loca*, singuratici, ne5.a'i4ari *i .r ie*ire, de*i a.lai -n 'ijlocul .iinrii -n -ntregul ei, totodat .r lege *i .r 4otar, .r adpost *i .r rost, pentru c abia n "alitatea lor de "reatori ei trebuie s -nte'eie/e toate acestea de .iecare dat2 ,ri'ul parcurs ne arat sc4ia interioar a esenei celui 'ai ne.a'iliar, do'eniile *i -ntinderile do'inaiei sale *i ale destinului su2 S reBeni' acu' la -nceput *i s -ncerc' s ur'' cel de al doilea parcurs al interpretrii2 b< "el de al doilea parcurs3 des.*urarea .iinei o'ului ca cel ce este ne.a'iliar prin eCcelen Iel de al doilea par"urs& -n lu'ina celor spuse Bo' 'erge acu' pe .irul stro.elor *i Bo' asculta cu' se des.*oar .iina o'ului, aceea de a .i cel 'ai ne.a'iliar2 Do' -ncerca s Bede' dac SeSoB este luat -n pri'ul sens *i -n ce .el anu'e1 dac odat cu aceasta SeiBoB iese -n eBiden -n cel de al doilea sens *i -n ce .el anu'e1 dac, prin corelaia celor dou sensuri, se ridic -naintea noastr .iina celui 'ai ne.a'iliar -n con.iguraia esenei sale *i -n ce .el anu'e2 ,ri'a stro. nu'e*te 'area *i p'-ntul N .iecare .iind ceBa cople*itor ;SeiBoB< -n .elul su2 Nu'irea 'rii *i a p'-ntului nu -nsea'n, .ire*te, c acestea s-nt
204
luate doar -n sensul geogra.ic *i geologic -n care nou, celor de a/i, ne apar aceste .eno'ene naturale pentru ca apoi, pun-nd -n joc puin senti'entalis', s le 'ai retu*' -n treact2 Se spune aici J'areK ca *i cu' acest cuB-nt ar .i .ost rostit pentru pri'a oar, parc laolalt cu Balurile din ti'pul iernii, c-nd 'area, ne-ncetat, -*i s'ulge, desc4i/-ndu5*i5l, ad-ncul, pentru a se arunca Q6F@R apoi pe sine -n el2 I'ediat dup spusa principal *i clu/itoare de la -nceput, c-ntul se declan*ea/ brusc cu aceste cuBinte3 TO#<TO +O"I noHio#& El c-nt ie*irea -n largul abisului -nBolburat, prsirea terenului solid2 ,lecarea nu are loc pe nete/i'ea senin a apelor strlucitoare, ci pe 'area cuprins de .urtuna iernii2 Rostirea despre aceast plecare este prins ar'onic -n legea -'binrii cuBintelor *i Bersurilor, la .el cu' Coope-, din Bersul @@F, este a*e/at acolo unde se 'odi.ic abrupt 'sura Bersi.icaiei1 Ccope-, Jel abandonea/ loculK, Jporne*te la dru'K N *i se aB-nt -n puterea coB-r*i5toare a Balurilor 'rii, care nu pot o.eri stabilitatea unui loc2 "uB-ntul st ase'enea unei coloane -n construcia acestor Bersuri2 ar -nge'nat ca -ntr5un singur tot cu aceast plecare Biolent -n cople*itorul 'rii este iru'perea .r odi4n -n do'inaia indestructibil a p'-ntului2 S reine' bine3 p'-ntul este considerat aici supre'ul /eu2 $iind cel5ce5acionea/5cu5Biolen, o'ul perturb cal'ul cre*terii, 4rnirea *i gestaia celui .r de strdanie2 Aici cople*itorul nu do'in -n .elul slbticiei care se deBorea/ pe sine, ci ca acel ceBa care, .r strdanie *i .r oboseal, pun-nd -n joc superioritatea cal' a unei 'ari bogii, na*te *i druie*te inepui/abilul care se ridic 'ai presus de orice /el2 In
#N(R& IREA $IINIEI
205
!
aceast do'inaie a p'-ntului iru'pe cel5ce5acionea/5cu5Biolen1 an de an el o rstoarn cu plugul *i -l -'pinge pe cel .r de strdanie -n neodi4na strdaniei sale2 Marea *i p'-ntul, ie*irea -n larg *i rsturnarea bra/dei s-nt inti' legate -ntre ele prin acel +O! ;din Bersul @@A< cruia -i corespunde te din Bersul @@92 S ascult' acu' antistro.a la toate acestea2 Ea Borbe*te despre stolul de psri din B/du4, despre Bietile din ap, despre taur *i despre calul din 'uni2 Dietuitoarea care, prins -n Bisare, se leagn -n sine *i -n lu'ea ce o -nconjoar, plutind 'ereu dincolo de sine, re-nnoit -n 'ereu alte .or'e, dar r'-n-nd totu*i pe uni"ul su .ga*, *tie prea bine locul unde -nnoptea/ *i pe cel al 'igrrii sale2 "a Bieuitoare, ea este angrenat -n do'inaia 'rii *i a p'-ntului2 -n aceast Bia care se rostogole*te -n sine, *i ale crei ori/ont, rostuire *i te'ei -i r'-n o'ului strine, -n ea, deci, -*i arunc el laurile *i nBoadele, pe ea o s'ulge din Q6FAR ordinea ei *i o -nc4ide -n -ngrditurile *i arcurile sale *i o sile*te pun-nd5o -n juguri2 Acolo era ie*irea -n larg *i rsturnarea bra/dei, aici este captura *i siluirea2 -n acest loc, -nainte de a trece la cea de a doua stro. *i la antistro.a ei, se i'pune s introduce' o pre"i+are 'enit s preBin o rstl'cire a acestei opere poetice, o rstl'cire pe care o'ul 'odern este oric-nd -nclinat s o .ac *i care, de alt.el, este curent2 A' artat deja c aici nu este Borba de o descriere *i de o ilustrare a do'eniilor *i a conduitei o'ului N si'pl .iinare printre alte .iinri N, ci de proiectul poetic a .iinei sale pornind de la posibilitile *i li'itele sale eCtre'e2 ,rin aceasta a' respins deja *i cealalt prere potriBit creia c-ntul ar poBesti de/Boltarea o'ului de
8:F
la B-ntorul slbatic *i luntra*ul -n pirog p-n la constructorul de ora*e *i o'ul cultural2
Acestea s-nt repre/entri ale etnogra.iei *i ale psi4ologiei pri'itiBilor2 Ele proBin din trans.erul ilegiti' al unei *tiine a naturii, deja -n sine .als, asupra .iinei o'ului2 Eroarea .unda'ental pe care se -nte'eia/ ase'enea 'oduri de a g-ndi const -n opinia c -nceputul istoriei este pri'itiBul *i ceea ce a r'as -nc -n ur', neajutoratul *i neputinciosul2 In realitate este inBers2 -nceputul este lucrul cel 'ai ne.a'iliar *i 'ai Biolent2 "eea ce ur'ea/ nu este o de/Boltare a -nceputului, ci banali/area lui prin si'pl eCtindere, este incapacitate de 'eninere -n sine a -nceputului, este deposedarea lui de Bigoare *i totodat eCagerare a lui p-n la o 'utilare a 'reului, care deBine 'ri'e *i -ntindere eCpri'ate doar prin ci.re *i prin cantiti2 "el 'ai ne.a'iliar este ceea ce el este, to"mai pentru " el adposte*te -n sine un ase'enea -nceput -n care toate lucrurile, pornind din5tr5un prea plin, se reBars -n ceea ce este cople*itor *i, ca atare, trebuie stp-nit2 "aracterul ineCplicabil al acestui -nceput nu este o insu.icien a cunoa*terii noastre -n do'eniul istoriei *i nici doBada unei neputine a ei2 In -nelegerea caracterului de 'ister propriu acestui -nceput se a.l, di'potriB, autenticitatea *i 'reia cunoa*terii istorice2 A cunoa*te originile istoriei nu -nsea'n a de/gropa Q6FER ceea ce e pri'itiB *i a aduna ose'inte2 A*a cu' nu -nsea'n nici a practica, cu co'peten total sau cu ju'ti de 'sur, o *tiin a naturii2 ac o ase'enea cunoa*tere eCist, ea nu poate .i dec-t 'itologie2 ,ri'a stro. *i antistro.a sa Borbesc despre 'are, p'-nt *i ani'al ca .iind cople*itorul pe care cel5ce5ac5
#N(R& IREA $IINIEI
207
ionea/5cu5Biolen -l .ace s se 'ani.este -n toat .ora sa coB-r*itoare2 A doua stro. trece, priBit super.icial, de la o descriere a 'rii, a p'Hntului, a ani'alelor, la o caracteri/are a o'ului2 ar a*a cu' -n pri'a stro. *i -n antistro.a ei nu se Borbe*te doar despre natur -n sens 'ai restr-ns, tot a*a, -n stro.a a doua, nu se Borbe*te doar despre o'2 i'potriB, cele ce trebuie nu'ite acu' N -n spe li'ba, -nelegerea, dispo/iia su.leteasc, pasiunea *i construirea N in la .el de 'ult de Biolentul cople*itor ca *i 'area, p'-ntul *i ani'alul2 eosebirea este doar c acestea din ur' -*i -ntind do'inaia pretutindeni -n jurul o'ului *i -l poart cu ele, -l opri' *i totodat -l -nsu.leesc, pe c-nd celelalte -l do'in strbt-ndu5l, ele .iind toc'ai acel ceBa pe care o'ul N ca .iinarea care este el -nsu*i N trebuie s *iN6 asu'e -n c4ip eCpres2 Acest ceBa care do'in strbt-nd nu pierde ni'ic din cople*itorul su prin .aptul c o'ul -l ia ne'ijlocit -n puterea sa .olosindu5i Biolena2 ,roced-nd ast.el, o'ul nu .ace dec-t s ascund caracterul ne.a'iliar al li'bii *i al pasiunilor -n care, -n calitatea lui de o' ce ine de Istorie, este rostuit, c-nd, de .apt, lui i se pare c el este cel care dispune de ele2 "aracterul ne.a'iliar al acestor .ore re/id -n aceea c ele par apropiate *i obi*nuite2 Ele se liBrea/ o'ului -n c4ip ne'ijlocit nu'ai -n neesena lor, i/gonindu5l ast.el din propria lui esen *i 'enin-ndu5l -n a.ara ei2 In .elul acesta, ceea ce -n .ond este cu 'ult 'ai -ndeprtat *i 'ai cople*itor dec-t 'area *i p'-ntul, deBine pentru el ceBa -n aparen .oarte apropiat2 "-t de ne5acas este o'ul -n propria sa esen se Bede din .elul -n care -*i -nc4ipuie c el e cel care a inBen5
208
INTRO !"ERE #N META$I%I"A #N(R& IREA $IINIEI
209
tat sau ar .i putut s inBente/e li'ba *i -nelegerea, construirea *i actiBitatea poetic2 "u' ar putea o'ul s inBente/e Breodat ceea ce Q6FFR -l do'in strbt-ndu5l *i pe te'eiul cruia el -nsu*i poate -n genere s fie ca o' M Atunci c-nd ne grbi' s crede' c poetul -l .ace aici pe o' s inBente/e ceBa de genul construirii *i al li'bii, uit' cu totul c -n acest c-nt se Borbe*te despre ceea ce este Biolent ;SeSoB<, despre ceea ce este ne.a'iliar2 "uB-ntul eSiSocaCo nu -nsea'n Jo'ul a inBentatK, ci el a gsit calea ctre cople*itor, gsindu5se, abia
acolo, pe sine -nsu*i3 Biolena acionrii2 J,e sine -nsu*iK -nsea'n di'potriB, dup cele spuse, cel care iese -n larg *i cel care rstoarn bra/da, cel care capturea/ *i constr-nge2 Ie*irea -n larg, rsturnarea, capturarea *i constr-n5gerea, ele abia, s-nt -n sine desc4iderea .iinrii "a 'are, "a p'-nt, "a ani'al2 Ie*irea -n larg *i rsturnarea bra/dei surBin nu'ai prin .aptul c .orele li'bii, ale -nelegerii, ale dispo/iiei su.lete*ti *i ale construirii s-nt ele -nsele do'inate -n actiunea5Biolent2 Diolena rostirii poetice, a proiectului 'editatiB, a con.igurrii ar4itecturale, a aciunii creatoare de stat nu este actiBarea unei putine pe care o posed o'ul, ci o -'bl-n/ire *i o ar'oni/are a .orelor -n Birtutea crora .iinarea se desc4ide ca o atare .iinare prin .aptul c o'ul se transpune -n ea2 Aceast stare de desc4idere a .iinrii este acea Biolen pe care o'ul trebuie s5o do'ine, pentru ca abia acu', -n aciunea sa Biolent -n 'ijlocul .iinrii s .ie el -nsu*i, adic aparintor Istoriei2 "eea ce este aBut -n Bedere aici -n stro.a a doua prin SeiBoB nu trebuie interpretat gre*it nici ca inBenie, nici ca si'pl putin sau -n/estrare a o'ului2 Abia atunci c-nd -nelege' c .olosirea Biolenei -n li'b, -n -nelegere, -n pls'uirea .or'elor, -n construire contribuie la r-ndul ei la crearea ;ceea ce -nsea'n -ntotdeauna3 pro5ducerea< aciunii Biolente a croirii cilor ce duc la .iinarea care -*i -ntinde do'inaia pretutindeni -n jur, abia atunci Bo' -nelege caracterul ne.a'iliar a tot ce acionea/ cu Biolen2 "ci o'ul, pe dru' ctre oriunde, ajunge o .iin .r ie*ire nu -n sensul eCterior c se ciocne*te de bariere eCterioare *i c -n .elul acesta nu poate 'erge 'ai departe2 -n acest sens *i -n .elul acesta toc'ai c el poate s5*i ur'e/e dru'ul -n Ja*a5'ai5departeK2 i'potriB, lipsa de ie*ire const -n aceea c el este 'ereu aruncat -napoi, Q6F?R ajung-nd din nou pe cile croite de el -nsu*i3 el se -'pot'ole*te pe aceste ci croite, se -ncurc -n ceea ce a croit, -*i trasea/ ori/ontul lu'ii sale -n aceast -ncurctur, se -nc-lce*te -n aparen *i -*i bloc4ea/ ast.el dru'ul ctre .iin2 -n .elul acesta el se -nB-rte nebune*te -n propriul su cerc *i are puterea s -nlture tot ce este ostil .a de lu'ea sa2 El -*i poate .olosi orice abilitate -n c4ip adecBat2 Actiunea5Biolent care la origine croie*te cile produce -n sine propria ei de/ordine legat de acea -nB-r5tire nebuneasc, -n sine lips de ie*ire, *i aceasta -ntr5o ase'enea 'sur -nc-t ea -*i bloc4ea/ calea 'editaiei asupra aparenei -n care se -nB-rte ea -ns*i2 !n singur lucru .ace ca orice aciune5Biolent s e*ue/e -n c4ip ne'ijlocit2 Acesta este 'oartea2 Ea supra5s5B-r*e*te orice sB-r*ire, ea supra54otrnice*te orice 4otar2 Aici nu eCist ie*ire -n larg *i rsturnare, nici capturare *i constr-ngere2 -ns acest ne5.a'iliar care5l eCpul/ea/ de.initiB pe o' din tot ceea ce -i este inti' nu e un eBeni'ent deosebit, care trebuie a'intit printre
86:
altele pentru c -n cele din ur' apare *i el2 $r ie*ire -n .aa 'orii o'ul nu este abia atunci c-nd st s 'oar, ci ne-ncetat *i prin c4iar esena sa2 In 'sura -n care este, o'ul se situea/ -n .r5de5ie*irea proprie 'orii2 A*a se .ace c a!sein!# este ne5.a'iliaritatea -ns*i care se na*te odat cu el2 ;Ne.a'iliaritatea care se na*te -n .elul acesta trebuie -nte'eiat pentru noi iniial ca a!sein, ca .apt5de5a5.i5loc5priBilegiat5al5desc4iderii2< Odat cu nu'irea a"estui Biolent *i ne.a'iliar, proiectul poetic al .iinei *i al naturii u'ane -*i 'arc4ea/ propriul 4otar2 "ci a doua antistro. nu 'ai aduce cu sine nu'irea $i a altor .ore, ci ea aduce laolalt -n unitatea sa intern tot ce a .ost spus -nainte2 Stro.a .inal readuce -ntregul -n trstura sa .unda'ental2 ar potriBit celor eBideniate -n pri'ul parcurs, trstura .unda'ental a ceea ce trebuie cu adeBrat rostit ;a lui 9eiBoCaCoB< const toc'ai -n relaia reciproc unitar dintre cele dou Q6F9R sensuri ale lui SeiBoB2 Ast.el c stro.a .inal nu'e*te, pun-ndu5le -'preun, trei lucruri2 62 Diolena, Biolentul, -n cuprinsul crora se des.*oar actiBitatea celui5care5acionea/5cu5 Biolen, repre/int -ntregul do'eniu al 'a*inaiunii care i5a .ost con.erit, TO ;CaXaBFeB2
"uB-ntul J'a*inaiuneK nu este .olosit de noi -ntr5un sens depreciatiB2 $olosindu5l, ne g-ndi' la ceBa esenial care ni se anun -n cuB-ntul grecesc CeBr<2 Acest cuB-nt nu -nsea'n nici art, nici 'e*te*ug *i, cu at-t 'ai puin, te4nic -n sens 'odern2 Noi traduce' teXBr prin Jcunoa*tereK ,2issen-& ar aici este necesar o l'urire2 "unoa*tere nu -nsea'n aici re/ultatul unor si'ple constatri despre lucruri a.late la -nde'-n, dar care nu au .ost cunoscute -nainte2
#N(R& IREA $IINIEI
866
Ast.el de cuno*tine s-nt -ntotdeauna doar si'ple adaosuri, c4iar dac ele s-nt indispensabile pentru cunoa*tere2 "unoa*terea, -neleas -n sensul autentic al lui CeCBrl este priBirea iniial *i constant care trece dincolo de ceea ce este de .iecare dat ne'ijlocit pre/ent2 Aceast situare5 dincolo, proprie cunoa*terii, reali/ea/ -n prealabilN-n 'oduri di.erite, pe ci di.erite *i -n do'enii di.erite N acel ceBa care, el abia, d lucrurilor ne'ijlocit pre/ente -ndreptirea lor relatiB, posibila lor deter'inare *i, cu aceasta, 4otarul lor2 "unoa*terea este putina5de5a5pune5 -n5oper .iina ca pe o .iinare care este, de la ca/ la ca/, -ntr5un .el sau altul2 e aceea, grecii nu'esc -n 'od eCpres arta -n sensul ei autentic, precu' *i opera de arta CeXBr, pentru ca arta aduce in c4ipul cel 'ai ne'ijlocit .iina, adic apariia care st .er' *i constant -n sine, la o postur stabil Q-ntr5un lucru pre/ent ;-n oper<R2 Opera artei nu este -n pri'ul r-nd oper pentru c este re/ultatul unei operri, pentru c este .cut, ci pentru c obine prin acea operare .iina -n .iinarea sa2 A obine prin operare -nsea'n aici a aduce -n oper1 -n aceast oper, -n calitatea ei de lucru care apare, ajunge la strlucire desc4iderea care do'in, adic ;pt'12 ,rin inter'ediul operei de art -n calitatea ei de .iin .iintoare, tot ce 'ai apare -n alt c4ip *i e deja pre/ent este, acu' abia, con.ir'at *i deBine accesibil, interpretabil *i inteligibil, "a fiin$are sau, di'potriB, ca ne.iintor2 -ntruc-t -n opera ca .iinare, arta aduce -ntr5un sens priBilegiat .iina la o situare .er' *i o .ace s apar, ea poate .i considerat drept putina5de5a5pune5-n5oper ca atare, drept CeCBn2 ,unerea5-n5oper ,7ns!2erk!4et+en- este o obinere prin operare ,Er!5irken- a .iinei n .iinare, cu
868
.uncie de desc4idere2 Aceast superioar desc4idere obi5Q6F7R nut prin oper *i aceast 'eninere a desc4isului este cunoa*terea2 ,asiunea de a cunoa*te este interogarea2 Arta este cunoa*tere *i, de aceea, %eW#r& Arta nu este T`XBr din cau/ c pentru -'plinirea ei s-nt necesare priceperi Jte4niceK, unelte *i 'ateriale2 Ast.el c CeXBr caracteri/ea/ acel SeBBoB N deci ceea ce acionea/ cu Biolen N -n trstura sa .unda'ental decisiB1 cci aciunea Biolent este utili/area Biolenei -'potriBa cople*itorului3 obinerea .iinei prin lupta legat de cunoa*tere ;a .iinei p-n atunci -nc4ise<, prin inter'ediul a ceea ce apare *i care este .iinarea2 82 A*a cu' SeiBoB, ca aciune Biolent, -*i adun esena -n cuB-ntul grecesc .unda'ental Ce XBr, tot a*a SeiBoB, -n calitatea lui de cople*itor, iese la iBeal -n cuB-ntul grecesc .unda'ental Sticn2 -l traduce' prin JrostK2 -nelege' aici rost 'ai -nt-i -n sensul de rostuire *i de ansa'blu al a unor rostuiri1 apoi rost ca -nluire de rosturi, ca indicaie pe care cople*itorul o d do'inrii sale1 *i, -n s.-r*it, rost ca ansa'blu al rosturilor care rostuiesc, care constr-ng la a*e/are -n rost *i supunere2 Atunci c-nd Ei+r este tradus prin JdreptateK, iar aceasta este -neleas -n sens juridic5'oral, cuB-ntul -*i pierde .unda'entalul su coninut 'eta.i/ic2 Acela*i lucru este Balabil pentru interpretarea lui Siicn drept nor'2 "ople*itorul este, atunci c-nd e Borba de puterea sa, -n toate do'eniile -n care aceast putere se eCersea/, rostul2 $iina, cpijcn, este, ca do'inare, stare originar de str-ngere laolalt3 este Hoyo<, este rost rostuitor3 9iicr2 A*a se .ace c SeiBoB -n calitatea lui de cople*itor ;9D+TI< *i SeBBoB ca ceea ce acionea/ cu
Biolen ,%eW#r- stau unul -n .aa celuilalt, dar, desigur, nu ca dou lu5
#N(R& IREA $IINIEI
86@
cruri pre/ente -n c4ip ne'ijlocit2 Acest .a5-n5.a const, di'potriB, -n aceea c CeCBn porne*te -'potriBa lui Siicn care, la r-ndul ei, -n calitate de rost, dispune de -ntreaga ?,iyyr& Acest .a5-n5.a reciproc este& El este nu'ai -n 'sura -n care surBine ne.a'iliarul prin eCcelen, .iina o'ului, -n 'sura -n care o'ul .iinea/ esenial ca Istorie2 @2 Trstura .unda'ental a lui SeSoCaCoB const -n relaia reciproc a celor dou sensuri ale lui 9eSFB2 "el ce cunoa*te se npuste*te -n 'ijlocul rostului, con.igurea/ Qprintr5o Js.-*iere desc4i/toareKR .iina -n .iinare *i totu*i nu i/bute*te niciodat s -nBing cople*itorul2 e aceea el este aruncat -ncolo *i -ncoace -ntre Q6?:R rost *i ne5rost, -ntre ceea ce este ru *i ceea ce este nobil2 $iecare -n.r-nare Biolent a Biolentului este .ie biruin, .ie -n.r-ngere2 A'-ndou eli'in, .iecare -n .elul ei, din ceea ce este inti' *i a'-ndou des.*oar, .iecare -n .elul ei, caracterul pri'ejdios al .iinei dob-ndite sau pierdute2 A'-ndou s-nt, .iecare -n .elul ei, p-ndite de distrugere2 Iel "are a"$ionea+ "u #iolen$, creatorul, cel care porne*te -n ne5rostit, cel care iru'pe -n ne5g-n5dit, cel care obine prin .or ne-nt-'platul *i .ace s apar neB/utul, acest utili/ator al Biolenei se a.l 'ereu -n /ona cute/anei ,%NHia B2 @?6<2 -ndr/nind s -ncerce s do'ine .iina, el trebuie s se eCpun inBa/iei ne5.iinrii, !T< +O"MIFD, destr'rii, ne5triniciei, ne5rostuirii *i nerostului2 "u c-t 'ai 'ult se -nal piscul asein!ului istoric, cu at-t 'ai larg se casc abisul prbu*irii bru*te -n neistoric, a crei 'enire este s ne poarte -ntr5o rtcire .r de ie*ire *i prin care totodat orice ur' de lca* a disprut2
86A
86E
Ajun*i la captul celui de al doilea parcurs, ne si'i' ispitii s -ntreb' de ce 'ai e neBoie de un al treilea2 c< "el de al treilea parcurs3 interpretarea autentic ca rostire a nerostitului2 $aptul5de5a5.i5loc5 priBilegiat5al5desc4idern propriu o'ului istoric ca bre* pentru desc4iderea .iinei -n .iinare N in5cidentul Iel de al treilea par"urs& AdeBrul decisiB al c-ntu5lui corului a .ost eBideniat prin pri'ul parcurs2 "el de al doilea parcurs ne5a condus prin toate do'eniile eseniale ale Biolentului *i ale celui ce acionea/ cu Biolen2 Stro.a .inal -'pline*te str-ngerea laolalt a -ntregului -n esena ne.a'iliarului prin eCcelen2 Au 'ai r'as de subliniat *i de l'urit unele a'nunte2 N5ar .i Borba atunci dec-t de un adaos la cele spuse p-n acu', .r s 'ai .i neBoie de un nou parcurs al inter5Q6?6R pretrii2 ac ne Bo' 'ulu'i s l'uri' doar ceea ce este spus ne'ijlocit -n aceast oper, atunci interpretarea a ajuns la capt2 "u toate acestea ea se a.l atunci abia la -nceput2 O interpretare autentic trebuie s arate acel ceBa care nu 'ai este prins -n cuBinte *i care totu*i este spus2 ,roced-nd ast.el interpretarea se Bede pus -n situaia de a .olosi Biolena2 Autenticul trebuie cutat acolo unde interpretarea *tiini.ic nu 'ai gse*te ni'ic, toc'ai pentru c acea interpretare -n.ierea/ drept ne*tiini.ic tot ce trece de teritoriul ei2 Aici -ns, unde trebuie s ne 'rgini' la c-ntul scos din conteCtul lui, nu pute' -ndr/ni s ur'' acest al treilea parcurs dec-t -ntr5o priBin anu'e, potriBit sarcinii care ne reBine cu adeBrat, *i acest lucru, la r-n5dul lui, nu5l pute' .ace dec-t .oarte pe scurt2 A'in5 tindu5ne de cele spuse cu oca/ia pri'ului parcurs, Bo' porni de la ceea ce s5a obinut -n cel de al doilea parcurs prin eCplicarea stro.ei .inale2 Acel 9eiBFCaCoB al lui SeiBoB, tot ce este 'ai ne.a'iliar -n ne.a'iliar, este cuprins -n relaia opo/itiB dintre 9B+r *i CeXBr2 Tot ce este 'ai ne.a'iliar nu este superlatiBul ne.a'iliarului2 El este, potriBit .elului su, un ele'ent unic -n cuprinsul ne.a'iliarului2 In -n.runtarea dintre -ntregul .iinrii cople*itoare *i asein!u Biolent al o'ului se obine posibilitatea prbu*irii -n ceea ce este .r de ie*ire *i .r de lca*3 distrugerea, -ns aceast distrugere *i posibilitatea ei
nu surBin abia la s.-r*it, atunci c-nd cel care acionea/ cu Biolen nu i/bute*te *i d gre* -ntr5o aciune Biolent singular, ci distrugerea aceasta do'in *i p-nde*te de la bun -nceput -n -n.runtarea dintre cople*itor *i aciunea Biolent2 Aciunea Biolent -'potriBa superioritii .iinei se .r-nge -n "hip ne"esar de aceasta, dac .iina do'in ca ceea ce .iinea/ -n c4ip esenial, ca ;pKFaiV, ca do'inaie care se desc4ide2 ar aceast necesitate a .r-ngerii nu poate eCista dec-t -n 'sura -n care acel ceBa care se .r-nge -n c4ip necesar este silit s deBin un ase'enea loc5priBi5legiat5al5desc4iderii , a!sein-& -ns o'ul este silit s deBin un ase'enea loc5priBilegiat5al5desc4iderii, el este aruncat -n neBoina unei ase'enea .iine deoarece cople*itorul ca un atare cople*itor are ne#oie pentru sine de un loca* al desc4iderii, pentru ca el s apar do5'in-nd2 Esena .aptului de a .i o' ni se desc4ide abia atunci c-nd e -neleas pornind de la aceast neBoina i'pus de .iina -ns*i2 $aptul5de5a5 .i5loc5priBilegiat5al5 Q6?8R desc4iderii propriu o'ului istoric, -nsea'n3 a .i a*e/at
J
86F
86?
ca bre* -n care iru'pe *i apare superioritatea .iinei, pentru ca apoi -ns*i aceast bre* s se .r-ng de .iin2 Tot ce este 'ai ne.a'iliar ;o'ul< este ceea ce este pentru c, din -nsu*i te'eiul su, el cultiB *i ocrote*te ceea ce este inti' nu'ai pentru a se desprinde cu Biolen din el *i a lsa s iru'p acel ceBa care -l cople*e*te2 $iina -ns*i -l arunc pe o' pe .ga*ul acestei desprinderi Biolente care -l sile*te s treac dincolo de sine, ca unul ce porne*te -n larg ctre .iin, pentru a o pune pe aceasta -n oper *i ast.el pentru a 'enine desc4is .iinarea -n -ntregul ei2 e aceea, cel care acionea/ cu Biolen nu cunoa*te buntatea *i -'bunarea ;-n sensul obi*nuit<, nu cunoa*te -'pcarea *i do'olirea prin succes sau prestigiu *i prin con.ir'area acestuia, -n toate acestea cel ce acionea/ cu Biolen Bede, -n calitatea sa de creator, nu'ai aparena desB-r*irii pe care el o dispreuie*te2 In dorina sa de a obine ne'aiau/itul, el re.u/ orice ajutor2 ,ier/ania este pentru el cea 'ai pro.und *i cea 'ai Bast a.ir'are a cople*itorului2 "-nd opera obinut prin operarea creaiei se .r-nge, c-nd apare g-ndul c ea este un nerost *i o si'pl gr'ad de gunoi ;odpj,a<, atunci el las cople*itorul -n sea'a rostului su2 ar toate acestea nu se petrec sub .or'a unor Jtriri su.lete*tiK -n care s5ar tBli su.letul creatorului *i cu at-t 'ai puin sub .or'a unor 'runte co'pleCe de in.erioritate, ci eCclusiB -n 'odalitatea -ns*i a punerii5-n5oper2 Toc'ai "a 7storie se con.ir', -n iposta/a operei, cople*itorul, .iina2 "a bre* -n care .iina pus -n oper se desc4ide -n .iinare, asein!u o'ului istoric este un in! "ident ,ein 95is"hen!fall-, incidentul prin care, dintr5odat, .orele superioritii de/lnuite ale .iinei se desc4id *i trec -n oper ca Istorie2 (recii au aBut intuiia pro.und a acestei apariii nea*teptate *i unice a asein!ulul *i au .ost constr-n*i s o aib de ctre .iina -ns*i care li s5a desc4is ca ;pTj'W, Hoyo< *i 9i+T2 Este oricu' de nei'aginat c grecii s5*i .i propus s .ac pentru 'ileniile Biitoare cultura Occidentului2 e Bre'e ce -n Q6?@R neBoina unic a asein!uui lor nu au .olosit dec-t Biolena N .r ca ast.el s -nlture neBoina, ci doar s5o a'pli.ice N, ei au obinut pentru ei -n*i*i prin .or condiia .unda'ental a adeBratei 'reii istorice2 Trit ast.el *i rea*e/at poetic -n te'eiul su, esena .aptului de a .i o' r'-ne un 'ister inaccesibil -nelegerii, atunci c-nd aceasta recurge grbit la tot .elul de eBaluri2 "ali.icarea .aptului de a .i o' -n ter'eni de '-ndrie *i cute/an N dar cu o intenie
depreciatiB N -l scoate pe acesta din neBoina proprie esenei sale, aceea de a .i un in5cident2 O ase'enea eBaluare -l concepe pe o' ca si'pl pre/en ne'ijlocit, -l str'ut -ntr5un spaiu gol *i -l eBaluea/ potriBit unor table de Balori oarecare, puse din a.ara lui2 e acela*i tip de rstl'cire ine -ns *i prerea c rostirea poetului ar .i de .apt o neeCpri'at respingere a acestui .apt de a .i o' *i c, i'plicit, ea reco'and o 'odestie lipsit de Biolen, -n sensul cultiBrii unei ti4ne con.ortabile2 Aceast prere ar putea c4iar, inBoc-nd .inalul c-ntului, s se considere con.ir'at -n -ndreptirea ei2 "ineBa care .iinea/ astfel Qanu'e -n sensul a tot ce e 'ai ne.a'iliarR trebuie s .ie eCclus de la Batr *i de la s.at2 Oi totu*i cuB-ntul .inal al corului nu contra/ice ceea ce el a spus -nainte despre .aptul de a .i o'2 In 'sura -n care corul se pronun mpotri#a a tot ce e 'ai
869
ne.a'iliar, prin eCcelen, el spune c acest 'od de a .i nu este cel pe care -l cunoa*te' -n Biaa de /i cu /i2 !n ase'enea asein nu poate .i dedus din banalitatea actiBitii *i a co'porta'entului obi*nuit2 Acest cuB-nt .inal nu este c-tu*i de puin surprin/tor1 di'potriB, ar trebui s ne surprind dac el ar lipsi2 -n atitudinea sa de respingere, acest cuB-nt con.ir' -n c4ip ne'ijlocit *i deplin ne.a'iliaritatea esenei o'ului2 Odat cu acest cuB-nt .inal rostirea c-ntului -*i regse*te propriul -nceput2 L E@2 7nterpretarea rennoit a spusei lui 3arme!nide n lumina "ntului intonat de "or la 4ofo"le: apartenen$a intim a lui Boe-B (i e-Boa "a rela$ie re"ipro" ntre liyy# (i Eticn2 4tarea de neas"undere "a ne familiaritate& 3er"eperea "a de"i+ie& 1oyo(!ul "a ne#oin$ (i "a temei al limbii Q6?AR ar ce au de5a .ace toate acestea cu spusa lui ,ar'e5nide M Acesta nu Borbe*te nicieri despre ne.a'iliaritate2 El roste*te nu'ai, *i destul de lapidar, coapartenena dintre percepere *i .iin2 -ntreb-ndu5ne ce -nsea'n aceast coapartenena ne5a' abtut ctre interpetarea lui So.ocle2 "u ce ne ajut ea M oar nu pute' s5o transpune' pur *i si'plu -n interpretarea lui ,ar'enide2 "u siguran c nu2 ar trebuie totu*i s a'inti' de corelaia originar de esen dintre rostirea poetic *i cea 'editatiB1 'ai ales atunci c-nd este Borba, ca aici, despre -nte'eierea *i ctitorirea inuagurale, prin g-ndire poetic *i prin poe/ie 'editatiB, a asein!ului istoric al unui popor2 ar dincolo de aceast general relaie de esen,
#N(R& IREA $IINIEI
867
ne -nt-lni' i'ediat cu o anu'it trstur de coninut co'un acestei actiBiti poetice *i acestei g-ndiri2 "u bun *tiin a' eBideniat, cu oca/ia celui de al doilea parcurs, -n caracteri/area re/u'atiB a stro.ei .inale, corelaia dintre 9iicr *i CeXBr2 Aiicn este rostul cople*itor2 TeCBn este aciunea Biolent a cunoa*terii2 Relaia reciproc dintre cele dou este surBenirea ne.a5'iliaritii2 Acu' a.ir''3 coapartenena inti' dintre BoeS ;percepere< *i eiBoa ;.iin< despre care Borbe*te spusa lui ,ar'enide, nu este ni'ic altceBa dec-t aceast relaie reciproc2 ac Bo' putea arta acest lucru, atunci Ba .i con.ir'at a.ir'aia noastr, potriBit creia aceast spus circu'scrie -n pri'ul r-nd esena .aptului de a .i o', ea ne.iind nicidecu' o re.erire -nt-'pltoare la o', .cut dintr5o perspectiB oarecare2 In sprijinul a.ir'aiei noastre Bo' recurge 'ai intii la dou re.lecii 'ai generale2 Apoi Bo' -ncerca inter5 Q6?ER pretarea -n a'nunt a spusei lui ,ar'enide2 -n relaia reciproc dintre 9i+r *i CeCBr, a*a cu' este ea eCpri'at cu 'ijloace poetice, EB+r se'ni.ic de .apt .iina .iinrii -n -ntregul ei2 -nc dinainte de So.ocle -nt-lni' -n g-ndirea grecilor aceast .olosire a cuB-ntu5lui2 Spusa cea 'ai Bec4e pe care ne5a trans'is5o tradiia, cea a lui AnaCi'andru, Borbe*te despre .iin -n corelaia sa de esen cu Ei2+n2 Heraclit, la r-ndul lui, nu'e*te pe Siicn atunci c-nd d deter'inri eseniale despre .iin2 $rag'entul 9: -ncepe ast.el3 eiSeBai Se Cpri CoB ?toeioB eoBCa BoB +od EB+nB epS2222 J-ns -n
ra/a priBirii trebuie 'eninute separarea co'batiB care .iinea/5aduc-nd5lao5lalt, precu' *i rostul ca ceea ce se -n.runt reciproc222K Alieri, ca structur care rostuie*te, ine de separarea
220
886
co'batiB prin care ;p5oaig, desc4i/-ndu5se, .ace s strluceasc ;s Bin la pre/en -n c4ip esenial< ceea ce apare *i ast.el cp5uaic1 ajunge s .iine/e -n c4ip esenial ca .iin ;c.2 .rag'2 8@ *i 89<2 In s.-r*it, ,ar'enide -nsu*i r'-ne un 'artor 4ot5r-tor pentru .olosirea de ctre g-nditori a cuB-ntului EI+T -n rostirea despre .iin2 ,entru el E6+T este /eia2 Ea are -n pstrare c4eile care -nc4id *i desc4id r-nd pe r-nd porile /ilei *i ale nopii, c4eile cilor .iinei ;de/Bluitoare<, ale aparenei ;care -'piedic accesul< *i ale ni'icului ;inaccesibil<2 Aceasta Brea s spun3 .iina se desc4ide nu'ai dac rostul .iinei este p/it *i pstrat2 $iina, -n calitate de Siicrj, este c4eia .iinrii -n ansa'blul rosturilor sale2 Acest sens a lui SI+T< poate .i desprins li'pede din cele trei/eci de Bersuri introductiBe, de o 'are .or, ale Jpoe'ului didacticK al lui ,ar'enide, care s5au pstrat -n -ntregi'e2 Acu' deBine clar c rostirea poetic $i rostirea 'editatiB despre .iin nu'esc .iina, adic o ctitoresc *i o circu'scriu, .olosind acela*i cuB-nt3 9i+r2 "ellalt punct care trebuie a'intit pentru a susine -n general a.ir'aia noastr este ur'torul2 S5a artat deja -nainte cu' -n perceperea conceput ca luare care aduce -n .a *i preia este desc4is .iinarea ca atare, Q6?FR ea ie*ind ast.el -n .a, -n starea de neascundere2 Asaltul lui leBri -'potriBa lui Sticr este pentru poet surBenirea prin care o'ul -*i pierde reperele .a'iliaritii2 Abia printr5o ase'enea pierdere a .a'iliaritii se desc4ide spaiul .a'iliaritii ca atare2 -ns odat cu aceasta N *i nu'ai ast.el N se desc4ide, acu' abia, *i straniul, cople*itorul ca atare2 -n surBenirea ne.a'iliaritii se desc4ide, a*adar, .iinarea -n -ntregul ei2 Aceast desc4idere este surBenirea strii de neascundere2 Ea nu este ni'ic altceBa dec-t surBenirea ne.a'iliaritii2 esigur, Bo' replica, acest lucru este Balabil pentru ceea ce spune poetul2 ar ceea ce nu regsi' -n acea spus sobr a lui ,ar'enide este toc'ai ne.a'iliarita5tea despre care toc'ai a' Borbit2 e aceea se i'pune ca acu' s -n.i*' sobrietatea acestei g-ndiri -n adeBrata ei lu'in2 O Bo' .ace inter5pret-nd -n a'nunt spusa lui ,ar'enide2 Do' spune din capul locului3 ac se Ba doBedi c perceperea, -n legtura ei inti' cu .iina ;Sticrj<, este ceBa care are neBoie de Biolen *i ast.el -n calitate de aciune Biolent ea este o neBoin, iar ca neBoin poate .i -ndurat nu'ai -n necesitatea unei lupte ; -n sensul de noFkeyio< *i de epic1<, dac -n cursul acestei de'onstraii se Ba Bdi totodat c perceperea se a.l -ntr5o corelaie eCplicit cu logosul, iar acest logos se doBe*te a .i te'eiul .aptului de a .i o', atunci a.ir'aia noastr priBind -nrudirea inti' dintre Borba g-nditorului *i rostirea poetului -*i Ba dob-ndi -nte'eierea2 Do' arta trei lucruri3 62 ,erceperea nu este un si'plu proces, ci o de5ci/ie2 82 ,erceperea se a.l -ntr5o inti' co'unitate de esen cu logosul2 Acesta este o neBoin2 @2 )ogosul -nte'eiea/ esena li'bii2 El este ca atare o lupt *i este te'eiul -nte'eietor al asein!ului istoric al o'ului -n 'ijlocul .iinrii -n -ntregul ei2 ,riBitor la punctul 62 Acel BoeBB, perceperea, nu este -nc sesi/at -ndeajuns potriBit esenei lui atunci c-nd nu .ace' dec-t s ne .eri' s5l con.und' cu actiBita5 Q6??R tea g-ndirii sau, ceea ce este *i 'ai graB, cu judecarea2 A*a cu' a .ost ea caracteri/at 'ai -nainte, ca ocupare a unei po/iii de receptare a apariiei .iinrii, perceperea
222
nu este ni'ic altceBa dec-t pornirea proprie pe un dru' priBilegiat2 Ins aceasta -nsea'n
totodat3 perceperea este trecerea prin locul de -ntretiere al celor trei ci2 Ea poate deBeni acest lucru nu'ai dac este din -nsu*i te'eiul ei de!"i+ie n fa#oarea .iinei *i mpotri#a ni'icului *i ast.el con.runtare "u aparena2 Totu*i, pentru a se -'plini *i pentru a re/ista la i'plicarea, ce a'enin 'ereu, -n cotidian *i obi*nuit, o ase'enea de5ci/ie trebuie s .oloseasc Biolena2 Actul de Biolen al pornirii ast.el de5cise pe calea ctre .iina .iinrii -l str'ut pe o', sco-ndu5l din spaiul .a'iliarului, din ceea ce, -n 'o'entul acela, -i este cel 'ai aproape *i cel 'ai obi*nuit2 Abia c-nd Bo' -nelege perceperea ca pe o ase'enea pornire, abia atunci Bo' .i .erii de eroarea de a o interpreta ca pe un co'porta'ent oarecare al o'ului, ca pe o utili/are de la sine -neleas a capacitilor sale spirituale sau c4iar ca pe un proces su.letesc care apare c-nd *i c-nd2 i'potriB, perceperea este smuls prin lupt rutinei *i -i este opus2 )egtura ei inti' cu .iina .iinrii nu se reali/ea/ de la sine2 Nu'irea acestei legturi inti'e nu este pur *i si'plu stabilirea unui .apt, ci tri'ite la acea lupt2 Sobrietatea spusei lui ,ar'enide este o sobrietate a g-ndirii, pentru care rigoarea conceptului care percepe constituie con.iguraia .unda'ental a .aptului de a .i sesi/at2 ,riBitor la punctul 82 Mai -nainte ne5a' sprijinit pe .rag'2 F pentru a .ace Bi/ibil deosebirea dintre cele trei ci2 Atunci a' a'-nat cu bun *tiin o interpretare 'ai a'nunit a pri'ului Bers2 -ntre ti'p -l citi' *i -l au/i' alt.el3 Cpn Co Fkbfe%# Ce Boe-B tY eoB euM5eBca2 eja atunci a' tradus3 JEste necesar str-ngerea laolalt, precu' *i perceperea .aptului c3 .iindul ;este<
#N(R& IREA $IINIEI
223
.iina2K S obserB' c aici Boe-B este nu'it laolalt cu ETEID, perceperea laolalt cu logosul2 -n plus, U,H este a*e/at abrupt la -nceputul Bersului2 JNecesare s-nt perceperea *i logosulK2 Odat cu perceperea este inBocat &ETEID ca o surBenire ce are acela*i caracter2 Ba c4iar Mi`?EiB este nu'it pe pri'ul loc2 )ogos nu poate -nse'na aici starea de a .i str-ns laolalt -neleas ca rost al .iinei, ci trebuie s -nse'ne, -'preun cu perceperea, acel act de Biolen ;o'enesc< datorit cruia .iina este str-ns laolalt -n starea ei de str-ngere laolalt2 Necesar este str-ngerea laolalt, ea aparin-nd -n c4ip inti' perceperii2 A'bele trebuie s surBin Jde dragul .iineiK2 Str-ngerea laolalt -nsea'n aici3 a te aduna dinluntrul risipirii -n in5constant, a reBeni la sine din rtcirea -n aparen2 ar aceast str-ngere laolalt, care poate .i *i abatere de la222 nu poate .i reali/at dec-t graie str-ngerii laolalt care, -n 'sura -n care e reBenire la222, -'pline*te concentrarea .iinrii -n starea de a .i str-ns laolalt proprie .iinei sale2 Ast.el logosul, ca str-ngere laolalt, deBine necesar *i se separ de logos -neles ca stare de str-ngere laolalt a .iinei ;puai1<2 Acest OT W-neles ca str-ngere laolalt, ca str-ngere de sine a o'ului asupra rostului, este cel care, el 'ai -nt-i, str'ut -n esena sa .aptul de a .i o', pu5n-ndu5l ast.el -n spaiul ne5.a'iliarului, de Bre'e ce .a'iliarul lui este do'inat de aparena care -nsoe*te obi*nuitul, u/ualul *i platul2 R'-ne s ne -ntreb' de ce Ae5=aB este inBocat -naintea lui Boe-B2 Rspunsul este3 abia pornind de la AiTEiB acest Boe-B -*i dob-nde*te esena ca percepere care str-n5ge laolalt2 eter'inarea esenei .aptului de a .i o', a*a cu' se -'pline*te aici, la -nceputul .ilo/o.iei occidentale, nu
224
se reali/ea/ prin selectarea c-torBa proprieti speci.ice Bieuitoarei Jo'K, prin care ea s5ar deosebi de alte Bieuitoare2 $aptul de a .i o' se deter'in pornind de la relaia cu .iinarea ca atare -n -ntregul ei2 Esen$a o'ului se arat aici ca o relaie care, ea 'ai -nt-i, desc4ide o'ului .iina2 $aptul de a .i o', -neles ca necesitate a priceperii *i a str-ngerii laolalt, este constr-ngere la libertatea asu'rii lui T"UDTI, la libertatea punerii -n oper a .iinei prin cunoa*tere2 Ast.el eCist Istorie2 in esena 2o=oW5ului ca str-ngere laolalt decurge Q6?7R o consecin esenial pentru caracterul lui HXyei#& at .iind c Ae=eS, ca str-ngere laolalt ast.el deter'inat, se raportea/ la starea
de a .i str-ns laolalt originar a .iinei, iar, pe de alt parte, .iin -nsea'n .aptul5de5a5ajunge5 -n5starea5de5neascundere, aceast str-ngere laolalt are caracterul .unda'ental al desc4iderii, al .aptului de a .ace 'ani.est2 AETEc intr ast.el -ntr5o opo/iie clar *i precis cu acoperirea *i ascunderea2 Acest lucru este atestat ne'ijlocit *i li'pede de o spus a lui Heraclit2 $rag'entul 7@ spune3 JStp-nul al crui oracol se a.l la el.i, o5uCe Ue=a o#%e Jp#n%ei, nici nu str-nge laolalt, nici nu ascunde, Hk,:rMiai#Li, ci d se'ne2K JA str-nge laolaltK este aici opus lui Ja ascundeK2 JA str-nge laolaltK -nsea'n aici a scoate din ascundere, a .ace 'ani.est2 Se poate pune aici o -ntrebare si'pl3 e unde *i5a putut pri'i cuB-ntul Ue=eiB, Ja str-nge laolaltK, se'ni.icaia de Ja .ace 'ani.estK ;de a scoate din ascundere< prin opo/iie cu Ja ascundeK, dac nu -n Birtutea relaiei sale eseniale cu Hoyo", -n sensul de ;pu't1 M o'inaia care se arat desc4i/-ndu5se este starea de ne5ascundere2 ,otriBit acestei relaii le=EiB -nsea'n3 a pro5duce neascunsul ca atare, .iinarea -n starea ei de
#N(R& IREA $IINIEI
225
neascundere2 Ao=oW5ul are ast.el caracterul de 9r_,ouB, de Ja .ace 'ani.estK, nu nu'ai la Heraclit, ci *i la ,laton -nc2 Aristotel caracteri/ea/ UETEc5!I HNyo<!uui ca d?co;paiBea7oa, Ja5aduce5la5artarea5de5sineK Qc.2 ;iin$ (i timp L ? *i L AAR2 Aceast caracteri/are a lui [ie=EiB ca Ja scoate din ascundereK *i Ja .ace 'ani.estK st cu at-t 'ai puternic ca doBad pentru originaritatea acestei deter'inri cu c-t declinul deter'inrii o=oW5ului N care, el toc'ai, .ace cu putin logica N -ncepe deja la ,laton *i la Aristotel2 e atunci, adic de dou 'ilenii, aceste relaii -ntre 2o=o, d.iBeioc, cpuaBt1, Boe-B *i IEea r'-n -n ininteligibil, ascunse *i acoperite2 -ns la -nceput se -nt-'pl ur'torul lucru3 A2F=oc15ul, ca str-ngere laolalt care .ace 'ani.est N iar .iina ca str-ngere laolalt este rost -n sensul lui ;pucn N, deBine necesitatea esenei o'ului ce ine de Istorie2 e aici nu 'ai este dec-t un pas p-n la a concepe .elul -n care A2F=o15 ul ast.el -neles deter'in esena li'bii *i .elul -n care Uo=oW5ul deBine nu'ele pentru JdiscursK2 ,otriBit Ql 9:R esenei sale istorice, desc4i/toare de Istorie, .aptul de a .i o' este logos, este str-ngere laolalt *i ascultare a .iinei .iinrii3 surBenire a acelui ne.a'iliar prin eCcelen -n care, prin aciunea Biolent, cople*itorul ajunge la apariie *i este adus la o situare .er'2 Ins din corul 1ntigonei lui So.ocle s5a desprins acest lucru3 -n acela*i ti'p cu a*e/area pe dru' ctre .iin are loc gsirea de sine -n cuB-nt, li'ba2 Odat cu -ntrebarea priBitoare la esena li'bii reapare -ntrebarea priBitoare la originea li'bii2 Se caut un rspuns -n direciile cele 'ai di.erite2 ,ri'ul rspuns, unul 4otr-tor, la -ntrebarea priBitoare la originea li'bii este *i -n acest ca/3 aceast origine r'-ne un 'ister2 Iar lucrul se -nt-'pl a*a nu pentru c oa'enii nu au .ost p-n acu' -ndeajuns de
88F
istei, ci pentru c toate istei'ile *i toate ascui'ile 'inii, -nainte de a apuca s .uncione/e, au pus proble'a gre*it2 "aracterul de 'ister ine de esena originii li'bii2 Ins acest lucru presupune c li'ba nu5*i poate aBea -nceputul dec-t pornind de la cople*itor *i de la ne.a'iliar, -n a*e/area pe dru' a o'ului ctre .iin2 In aceast a*e/are pe dru', li'ba a .ost ajungere la cu5B-nt a .iinei3 poe/ie2 )i'ba este poe/ia originar -n care un popor eCpri' pe cale poetic .iina2 Oi inBers, 'area poe/ie, prin care un popor p*e*te -n Istorie, e cea care iniia/ con.iguraia li'bii sale2 (recii au creat *i au .cut eCperiena acestei poe/ii datorit lui Ho'er2 )i'ba s5a 'ani.estat asein!ului ei ca a*e/are pe dru' ctre .iin, con.iguraie care desc4ide proprie .iinrii2 $aptul c li'ba este logos, str-ngere laolalt, nu este c-tu*i de puin de la sine -neles2 -ns noi -nelege' aceast se'ni.icaie a li'bii ca logos pornind de la -nceputul asein!ului istoric al grecilor, pornind de la orientarea .unda'ental -n care .iina -n genere li s5a desc4is *i de la .elul -n care ei au adus5o la o situare .er' -n .iinare2 "uB-ntul, .aptul de a da nu'e repune -n .iina sa .iinarea care se desc4ide pornind de la
ne'ijlocitul asalt cople*itor *i o pstrea/ -n aceast stare de desc4idere, Q696R -n deli'itare *i -n situare5.er'5*i5constant2 $aptul de a da nu'e nu -n/estrea/ ulterior cu o dese'nare *i cu un se'n nu'it JcuB-ntK o .iinare care alt'interi este deja desc4is, ci lucrurile se petrec inBers3 cuB-ntul descinde din -nli'ea actului su Biolent originar, care ec4iBalea/ cu desc4iderea .iinei, p-n la niBelul si'plului se'n, -n a*a .el -nc-t acesta -nsu*i se suprapune apoi cu .iinarea2 In rostirea originar, .iina .iinrii este desc4is -n structura strii sale de str-ngere laolalt2
#N(R& IREA $IINIEI
227
Aceast desc4idere este str-ns laolalt -ntr5un al doilea sens -n 'sura -n care cuB-ntul pstrea/ ceea ce originar a .ost str-ns laolalt *i, ast.el, -l ad'inistrea/ pe cel ce do'in N pioi<& O'ul N ca .iind cel care se situea/ .er' *i este .ptuitor -n logos, -n str-ngerea laolalt N este cel ce str-nge laolalt2 El preia *i -'pline*te ad'inistrarea do'inaiei cople*itorului2 -ns noi *ti' c aceast aciune Biolent este ne.a'iliarul prin eCcelen2 in cau/a lui %NHia, a cute/anei, o'ul ajunge -n c4ip necesar la ceea ce este ru a*a cu' ajunge *i la destoinicie *i la ceea ce e de sea'2 Acolo unde li'ba Borbe*te ca str-ngere laolalt care are neBoie de Biolen, ca do'olire a cople*itorului *i ca pstrare, acolo *i nu'ai acolo s-nt necesare *i pier/ania, *i ruina2 e aceea li'ba ca surBenire poate .i -n acela*i ti'p *i Borbrie, ea poate ca, -n loc de desc4idere a .iinei, s .ie acoperire a ei, -n loc de str-ngere laolalt -n structur *i rost, risipire -n lips de rost2 )ogosul nu se .ace li'b de la sine -nsu*i2 AETEID5!I este ne"esar: Up.R Co AETEc, este necesar perceperea care str-nge laolalt a .iinei .undului2 Q e unde -*i trage neBoina silnicia ei MR ,riBitor la punctul @2 eoarece esena li'bii se gse*te -n str-ngerea laolalt proprie strii de a .i str-ns laolalt a .iinei, toc'ai de aceea li'ba ca discurs cotidian ajunge la adeBrul ei nu'ai atunci c-nd rostirea *i ascultarea se raportea/ la logos ca stare de a .i str-ns laolalt -n sensul .iinei2 "ci -n .iin *i -n structura sa, .iinarea este, originar *i -n c4ip decisiB, deci oarecu' deja -n prealabil, un lH+yNie#o#, ea este str-ns laolalt, spus, prerostit *i eBideniat prin rostire2 Acu' abia pute' -nelege -n deplintatea sa conteCtul -n care se a.l acea
889
spus a lui ,ar'enide, potriBit creia perceperea surBine de dragul .iinei2 Q698R Iat pasajul ;DIII, @A5@F<3 J)aolalt legate -n sine s-nt perceperea *i acel ceBa de dragul cruia se petrece perceperea2 $r .iindul -n care ea ;.iina< este deja rostit nu Bei gsi ;atinge< perceperea2K Raportul cu logosul -n calitate de ,pi%:i< .ace din 1yei# o str-ngere laolalt -n/estrat cu percepere, iar din percepere .ace un ele'ent ce str-nge laolalt2 Iat de ce He:Li#, pentru a r'-ne el -nsu*i str-ns laolalt, trebuie s se desprind de orice si'pl spunere, de trncneal, de Borbria .r s.-r*it2 A*a se .ace c gsi' la ,ar'enide opo/iia .er' dintre 2o=oi1 *i ykaaa ,ir& DIII, S2 @ *i ur'2<2 ,asajul corespunde -nceputului .rag'entului F, -n care, prin raportare la punerea pe pri'ul dru' de neocolit ctre .iin, se spune c este necesar s te str-ngi laolalt -n direcia .iinei .iindului2 Ins acu' este Borba de o indicaie pentru parcurgerea celui de al treilea dru', ce duce la aparen2 El conduce prin .iinarea care se 'enine constant -n prelnicia aparenei2 Acesta este dru'ul obi*nuit2 e aceea *tiutorul trebuie s se desprind constant de acest dru' *i s apuce dru'ul lui *ktKei# *i al lui Boe-B propriu .iinei .iinrii3 (i "tu(i de pu$in nu trebuie "a obi(nuin$a "ea #i"lean s te mne nspre a"est drum, n a(a fel n"t s te pier+i uitndu!te "u gura "s"at dar fr s #e+i, as"ultnd dar "u ure"hea plin de +gomot (i prins n #orbria fr sfr(itB "i, dimpotri#, hotr(te distingnd,
#N(R& IREA $IINIEI
229 n msura n "are strngi laolalt (i fa"i s apar naintea ta pre+entarea, dat de mine, a multiplei
dispute&
AoToW se a.l aici -n legtura cea 'ai str-ns cu +piBeS, cu .aptul de a distinge -neles ca de5 ci/ie, care se -'pline*te -n str-ngerea laolalt orientat ctre starea de a .i str-ns laolalt proprie .iinei2 J"ulesulK sele"ti# -nte'eia/ *i 'enine r'-nerea pe ur'ele .iinei *i deBine o paB/ contra aparenei2 -n se'ni.icaia lui +piBeS trebuie s percepe' -n acela*i ti'p3 selectarea, distingerea, nor'a care .ace cu putin ierar4ia2 ,rin aceast -ntreit tri'itere, interpretarea .rag'entului ajunge -n punctul care ne per'ite s Bede' c *i ,ar'enide tratea/ -n .apt logosul -n aspectele Q69@R sale eseniale2 )ogosul este o neBoin *i are neBoie -n sine de Biolen pentru a se apra de trncneal *i de dispersie2 )ogosul, ca TEc, st .a -n .a cu cpu'c12 ,rin aceast separare, logosul, -neles ca eBeni'ent al str-ngerii laolalt, deBine te'eiul ce -nte'eia/ .aptul de a .i o'2 e aceea a' putut spune3 -n acest .rag'ent se -'pline*te -n pri'ul r-nd deter'inarea 4otr-toare a esenei o'ului2 $aptul de a .i o' -nsea'n3 +prelua str-ngerea laolalt, perceperea care str-nge laolalt a .iinei .iinrii, punerea5-n5oper cu ajutorul cunoa*terii a .aptului de a aprea *i ast.el a administra starea de neascundere, a o "onser#a -'potriBa strii de ascundere *i a acoperirii2 Se poate ast.el Bedea, de la -nceputurile .ilo/o.iei occidentale, cu' -ntrebarea priBitoare la .iin include -n c4ip necesar .undarea asein!ului& Aceast corelaie dintre .iin *i asein ;*i interogarea corespun/toare priBitoare la ea< nu este c-tu*i de puin atins prin tri'iterea la proble'atica de ordinul
230
teoriei cunoa*terii, a*a cu' nu este atins nici prin constatarea eCterioar c orice concepie despre .iin depinde de una priBitoare la asein& Q"-nd -ntrebarea priBitoare la .iin nu st s caute nu'ai .iina .iinrii, ci .iina -ns*i -n esena ei, atunci este neBoie -n c4ip absolut *i eCplicit de o .undare a asein!ului, g4idat de aceast -ntrebare, acesta .iind singurul 'otiB pentru care .undarea a'intit *i5a dat nu'ele de Jontologie fundamental*& N c.2 ;iin$ (i timp, 7ntrodu"erea&Y
L EA2 7nterpretarea inaugural a esen$ei omului "a ;pt<ai1 e Hoyo", aB(po'oB eXcoB spre
deosebire de formularea ulterioar: aB7pco?toc1 Ao=oB `XoB
espre aceast desc4idere inaugural a esenei .aptului de a .i o' spune' c este de"isi#& Nu'ai c ea nu a .ost pstrat *i reinut ca -nceput 're2 Ea a aBut Q69AR drept ur'are un cu totul alt lucru3 -n spe, acea de.iniie a o'ului ca Bieuitoare raional, care a deBenit curent pentru Occident *i care *i ast/i -nc a r'as neclintit -n opinia *i -n atitudinea do'inant2 ,entru a .ace Bi/ibil distana eCistent -ntre aceast de.iniie *i desc4iderea inaugural a esenei .aptului de a .i o', pute' pune .a -n .a, sub .or'a unor .or'ule, -nceputul *i s.-r*itul2 S.-r*itul se eCpri' -n .or'ula aB7pco?ro1 e cpoB 7:oyo# eXoB3 o'ul este Bieuitoarea dotat cu raiune2 -nceputul -l pute' surprinde -ntr5o .or'ul alctuit liber, care re/u' totodat interpretarea noastr precedent3 cp5uai e Hoyo", HB(pconoB eXaB, .iina, apariia cople*itoare, produce -n c4ip necesar
#N(R& IREA $IINIEI
8@6
str-ngerea laolalt, acesteia aparin-ndu5i .aptul de a .i o' pe care totodat -l -nte'eia/2 n prima formul, a s.-r*itului, eCist -nc un rest de corelaie -ntre logos *i .aptul de a .i o', -ns logos5ul este de 'ult Bre'e Bidat de pro.un/i'e *i trans.or'at -n capacitate a intelectului *i a raiunii2 Aceast capacitate -*i are te'eiul ea -ns*i -n si'pla eCisten ne'ijlocit a Bieuitoarei de un tip aparte, -n icpoB peUCtaCoB, -n Jani'alul cel 'ai -'plinitK ;Ueno.on<2 n "ea de!a doua formul, a -nceputului, lucrurile se petrec inBers3 .aptul de a .i o' -*i are te'eiul -n desc4iderea .iinei .iinrii2 ac o judec' din perspectiBa de.iniiilor obi*nuite *i do'inante, din perspectiBa 'eta.i/icii, a teoriei cunoa*terii, a antropologiei *i eticii aparin-nd epocii 'oderne *i conte'porane, *i
i'pregnate toate de Bi/iunea cre*tin, atunci interpretarea pe care o d' acestui .rag'ent este -n 'od .atal considerat ca o interpretare arbitrar, ca un eCe'plu li'pede de ceea ce o Jinterpretare eCactK nu poate niciodat s constate2 Oi a*a *i este2 ,entru opinia curent -n /iua de a/i, ceea ce a' spus nu este -ntr5adeBr dec-t re/ultatul acelui procedeu interpretatiB 4eideggerian, a crui brutalitate *i unilateralitate au deBenit de5acu' proBerbiale2 Oi totu*i e loc aici de o -ntrebare *i ea c4iar trebuie pus3 care interpretare e cea adeBrat M Aceea care preia pur *i si'plu perspectiBa proprie -nelegerii sale, nu'ai pentru c ea era deja a ei *i pentru c ea se o.er ca un lucru curent *i de la sine -neles M Sau acea interpretare care pune de la bun -nceput -n c4estiune perspectiBa obi*nuit, pentru c ar putea s se -nt-'ple N *i c4iar Q69ER se *i -nt-'pl N ca aceast perspectiB s nu se oriente/e c-tu*i de puin "tre ceea ce se cuBine B/utM
232
Negre*it, a renuna la ceea ce e curent *i a reBeni la o interpretare care pune -n joc o -ntrebare repre/int un salt2 ar saltul nu5l poate .ace dec-t cel care5*i ia aB-ntul potriBit2 e acest aB-nt depinde totul1 cci el -nsea'n c noi -n*ine punem cu adeBrat -ntrebrile din nou *i c abia prin aceste -ntrebri cre' perspectiBele2 Totu*i acest lucru nu se petrece -ntr5un arbi5trariu de/orientat *i nici ba/-ndu5ne pe un siste' cu rol de nor', ci doar -nluntrul unei necesiti istorice *i pornind de la ea, de la neBoina asein!ului istoric2 Ae=EiB *i BoeS, str-ngere laolalt *i percepere, s-nt o neBoina *i o aciune5Biolent -'potriBa cople*itorului, -ns -ntotdeauna deopotriB doar pentru el2 Ast.el, cei ce acionea/ Biolent trebuie -ntotdeauna s se trag -napoi cu spai' din .aa acestei .olosiri a Biolenei, .r s poat totu*i renuna la ea2 -n aceast retragere -nspi'-ntat, -nsoit totu*i de Boina de a birui, se -nt-'pl ne-ndoielnic s str.ulgere posibilitatea ca biruirea cople*itorului s se petreac apoi -n c4ipul cel 'ai sigur *i pe deplin, dac i se pstrea/ .iinei N adic do'inaiei care desc4ide *i care .iinea/ -n sine ca Hoyo",, ca stare de str-ngere laolalt a contrariilor N deplina stare de ascundere *i ast.el, -ntr5un anu'e .el, posibilitatea de a aprea2 e aciunea Biolent a ne.a'iliarului prin eCcelen ine aceast lips de 'sur Qcare -n realitate este o recunoa*tere supre'R3 a .r-nge prin Biolen do'inaia care apare, prin re.u/ul oricrei desc4ideri .a de ea *i a5i ine piept, .c-nd ca atotputerniciei ei s5i r'-n -nc4is locul apariiei2 Nu'ai c a re.u/a o atare desc4idere -n .aa .iinei nu -nsea'n pentru asein ni'ic altceBa dec-t a renuna la propria5i esen2 Acest lucru pretinde s ie*i din .iin sau s nu .i intrat niciodat -n asein& )ucru
#N(R& IREA $IINIEI
233
care e din nou spus de So.ocle -ntr5un c-nt al corului din tragedia Oedip la Iolonos, B2 688A *i ur'23 %% cpSai CoB anaBCa DI+O Uo=oB3 Ja nu .i intrat niciodat -n asein repre/int o biruin asupra strii de a .i Q69FR str-ns laolalt proprie .iinrii -n -ntregul eiK2 A nu5*i .i asu'at niciodat a!sein!ul ;.aptul5de5a5.i5loc5priBilegiat5al5desc4iderii<, ii ;pSoa, acest lucru e spus despre o' ca despre cineBa care, prin c4iar esena lui, este str-ns laolalt "u ;p5oaB5ul -n calitatea lui de str-ngtor laolalt al ;p5ucnW5ului2 "uBintele cp5ucit1 *i W=uBoa s-nt .olosite aici pentru .iina o'ului, -n ti'p ce o=oc1 este .olosit -n sensul pe care i5l d Heraclit, de rost do'inant propriu .iinrii -n -ntregul ei2 Acest cuB-nt al poetului eCpri' raportul cel 'ai inti' pe care asein!ul -l poate aBea cu .iina *i cu desc4iderea ei, -n 'sura -n care el nu'e*te deprtarea supre' de .iina N non! asein!ul& Aici se arat posibilitatea prin eCcelen ne.a'iliar a asein!ului3 a .r-nge .ora coB-r*itoare a .iinei prin eCercitarea aciunii supre' Biolente contra lui -nsu*i2 asein!ul are aceast posibilitate nu ca o soluie Bid, ci el este aceast posibilitate toc'ai -n 'sura -n care el este1 cci, ca asein, el trebuie totu*i ca -n orice aciune Biolent s se s.5r-'e de .iin2 S .ie Borba aici de pesi'is' M Ar .i -ns gre*it s pune' -n sea' asein!ului grec acest cali.icatiB2 Oi asta nu pentru c grecii ar .i .ost totu*i -n .ond opti'i*ti, ci pentru c aceste
eBaluri nu priBesc nicicu' asein!ul grec2 (recii erau, desigur, 'ai pesi'i*ti dec-t orice pesi'ist2 -ns ei erau de ase'enea 'ai opti'i*ti dec-t orice opti'ist2 asein!ul lor istoric se a.la -nc situat dincolo de pesi'is' *i opti'is'2
234
A'bele eBaluri se grbesc -n aceea*i 'sur s considere din capul locului asein!ul ca pe o a.acere, .ie ca pe una bun, .ie ca pe una proast2 Acest 'od de a Bedea lu'ea este eCpri'at -n .ai'oasa propo/iie a lui Sc4open4auer3 JDiaa este o a.acere, care nu5*i acoper costurile2K ,ropo/iia nu e neadeBrat pentru c p-n la ur' JBiaaK *i5ar acoperi totu*i costurile, ci pentru c Biaa ca a!sein, ca .apt5de5a5.i5loc5priBi5legiat5al5desc4idern, nu este nicicu' o a.acere2 "e5i drept, ea a deBenit a*a ceBa de c-teBa secole bune2 Oi toc'ai de aceea asein!ul grec ne r'-ne at-t de strin2 Non5%Use'5ul este supre'a Bictorie asupra .iinei2 asein!ul este neBoina constant a -n.r-ngerii *i a resureciei aciunii Biolente -'potriBa .iinei *i anu'e Q69?R -n a*a .el -nc-t atotputernicia .iinei, prin propria5i Biolen, sile*te asein!ul s deBin loc al apariiei sale ca .iin *i, -n 'sura -n care el este acest loc, -l -ngrde*te do'in-ndu5l, -l ine neclintit -n stp-nirea ei *i -l conine -n .iin2 L EE2 4epararea dintre A,F=oW (i <%%:i", (i preeminen$a Hoyo<!ului fa$ de fiin$& Joyo<!ul de#ine instan$a "are de"ide n pri#in$a fiin$ei, ;pCCnW de#ine cuaia Are loc o separare -ntre Uo=cC1 *i ;puci2 Ins aceasta nu -nsea'n -nc o desprindere ca p*ire -n a.ar a logosului2 Dre' s spune'3 dac logosul se a*a/ -n .aa .iinei .iinrii *i apare -n c4ip .er' J-n .aaK ei, acest lucru nu se petrece pn ntr!a"olo -nc-t el -nsu*i Qca raiuneR s5*i atribuie rolul de instan care decide -n priBina .iinei, asu'-ndu5*i *i regl-nd deter'inarea .iinei .iinrii2
#N(R& IREA $IINIEI
235
)a aceasta nu se ajunge dec-t atunci c-nd logosul renun la esena lui inaugural, -n 'sura -n care .iina ca ;pi@cn,W este ascuns *i interpretat2 rept ur'are se trans.or' *i asem!1 o'ului2 )entul s.-r*it al acestei istorii, -n 'ijlocul cruia noi ne a.l' prin*i de 'ult Bre'e, este do'inaia g-ndirii ca ratio ;at-t ca intelect, c-t *i ca raiune< asupra fiin$ei .iinrii2 in acest 'o'ent -ncepe alternana dintre Jraionalis' *i iraionalis'K care se petrece p-n -n clipa de .a sub toate traBestiurile posibile *i sub etic4etele cele 'ai contradictorii2 Iraionalis'ul nu este dec-t slbiciunea raionalis'ului deBenit 'ani.est *i re.u/ul lui dus p-n la capt1 -n .elul acesta, el -nsu*i este un raionalis'2 Iraionalis'ul este o ie*ire din raionalis', -ns o ie*ire care nu duce la un li'an, ci una care te -nc-lce*te (i mai mult -n raionalis', deoarece ast.el apare ideea c el ar putea .i dep*it printr5o si'pl negaie, c-nd de .apt el deBine acu' *i 'ai periculos, pentru c toc'ai acu', 'ascat, se poate des.*ura cu at-t 'ai nesting4erit2 ,relegerea de .a nu -*i propune s pre/inte istoria intern -nluntrul creia s5a -'plinit elaborarea do'i5 Q699R naiei g-ndirii Qca ratio a logiciiR asupra .iinei .iinrii2 O ase'enea pre/entare, abstracie .c-nd de di.icultile ei inerente, nu are nici o e.icacitate istoric at-ta Bre'e c-t noi -n*ine nu Bo' .i suscitat .orele propriei noastre interogri, pornind de la istoria noastr *i pentru istoria noastr, -n ceasul pe care ea -l trie*te ast/i -n lu'e2 "eea ce -n sc4i'b este necesar s art' acu' este .elul -n care, pe te'eiul separrii dintre Uo=oW *i Wruo+1, se ajunge la acea desprindere ca p*ire -n a.ar a logosului, care apoi deBine punctul de pornire pentru edi.icarea do'inaiei raiunii2 Aceast desprindere a logosului *i pregtirea lui pentru rolul de instan care decide -n priBina .iinei
8@F
237
surBine deja -nluntrul .ilo/o.iei grece*ti2 Ea deter'in c4iar s.-r*itul acesteia2 Noi stp-ni' .ilo/o.ia greac ca -nceput al .ilo/o.iei occidentale abia atunci c-nd ajunge' s concepe' acest -nceput -n s.-r*itul su inaugural1 cci abia acest s.-r*it *i nu'ai el e cel care a deBenit, pentru epocile care au ur'at, J-nceputK *i anu'e unul care -n acela*i ti'p a ascuns -nceputul inaugural2 -ns acest s.-r*it inaugural al 'arelui -nceput N .ilo/o.ia lui ,laton *i a lui Aristotel N r'-ne un s.-r*it 're, c4iar dac .ace' total abstracie de 'reia destinului lui occidental2 Ne pune' acu' -ntrebarea3 cu' se ajunge la desprinderea logosului *i la pree'inena lui -n raport cu .iinaM "u' surBine con.igurarea decisiB a separrii dintre .iin *i g-ndire M Nici aceast istorie nu poate .i sc4iat aici dec-t -n linii .oarte 'ari2 Do' porni, pentru aceasta, dinspre s.-r*it *i Bo' -ntreba3 62 "u' arta relaia dintre ,p#oi< *i Uo=cC1 la s.-r*itul .ilo/o.iei eline, la ,laton *i la Aristotel M "u' era -neles ;pticn5ul aici M "e -n.i*are a cptat Uo=oW5ul *i ce rol a preluat el M 82 "u' s5a ajuns la acest s.-r*it M !nde re/id adeBratul te'ei al trans.or'rii M a< Bcn15ul deBine i9eoc3 din consecin a esenei, iSeoc deBine esena -ns*i2 AdeBrul deBine corectitudine, 5ul deBine o'ocpaBaic1 *i origine a categoriilor Q697R ,riBitor la punctul 62 ,entru .iin ;;p5uai<, ceea ce se i'pune la s.-r*it ca nu'e decisiB *i predo'inant este cu5B-ntul I9ea, e-SoW, JIdeeK2 e atunci, interpretarea .iinei ca Idee do'in -ntreaga g-ndire occidental prin istoria trans.or'rilor ei p-n -n /ilele noastre2 e aici proBine *i aici -*i a.l te'eiul *i .aptul c -n 'area *i de.initiBa -nc4idere a pri'ei etape a g-ndirii occidentale, -n siste'ul lui Hegel, realitatea realului, .iina -n sensul absolut, este conceput ca JIdeeK *i este nu'it eCplicit ast.el2 ar ce se'ni.icaie are .aptul c la ,laton <#ai", este interpretat ca iSeoc M eja din pri'a caracteri/are introductiB pe care a' dat5o eCperienei eline a .iinei, -n enu'erarea pe care a' .cut5o, a' po'enit printre ali ter'eni *i iEeoc, e-So2 ac ne con.runt' ne'ijlocit cu .ilo/o.ia lui Hegel sau cu aceea a oricrui alt g-nditor 'odern sau cu scolastica 'edieBal *i peste tot -nt-lni' ter'enul de JIeeeK .olosit pentru .iin, atunci s-nte' obligai s recunoa*te' c aBe' de a .ace cu ceBa ininteligibil a*e/at pe te'eiul unor repre/entri "urente& i'potriB, aceast stare de .apt o pute' -nelege dac accede' la -nceputul .ilo/o.iei eline2 Oi atunci pute' 'sura pe dat distana care separ interpretarea .iinei de aceea a .iinei ca i9ea2
ca
"uB-ntul IEea are -n Bedere ceea ce este B/ut -n Bi/ibil, perspectiBa pe care ne5o o.er un lucru2 "eea ce este o.erit este aspectul, e-9o15ul a ceea ce este -nt-lnit2 Aspectul unui lucru este acel ceBa -n care el ni se pre/int, ni se -n.i*ea/ *i st ca atare -n .aa noastr, acel ceBa -n care *i -n calitate de care el ajunge la pre/en, adic este -n sensul grec2 Aceast postur este situarea .er' *i constant a ceea ce se desc4ide *i se -nal pornind de la sine, a ;p5u'W5ului2 Ins aceast -nlare .er' a ceea ce este .er' *i constant este -n acela*i ti'p, B/ut dinspre o', partea care iese -n .a a ceea Q67:R ce ajunge la pre/en pornind de la sine, este ceea ce poate .i perceput2 -n aspect, ceea ce ajunge la pre/en,
8@9
.iinarea adic, st -n ce5ul *i "um!u ei2 Ea este per5ce5put *i luat, ea este -n posesia unei pri'iri, este bunul acesteia, este ajungere la pre/en disponibil a ceea ce ajunge la pre/en3 o<oia2 QAst.el o#aia poate s -nse'ne aceste dou lucruri3 ajungere la pre/en a ceBa ce ajunge la pre/en (i acest ceBa ce ajunge la pre/en -n ce5ul aspectului su2 Aici se ascunde originea distinciei ulterioare dintre e%istentia *i essentia& ac, di'potriB, aceast distincie dintre e%istentia *i essentia, deBenit curent, este preluat orbe*te de la tradiie, atunci nu se Ba putea niciodat obserBa -n ce 'sur toc'ai e%istentia *i essentia, laolalt cu distincia dintre ele, se desprind din fiin$a .iinrii pentru a o caracteri/a2 ac
-nelege' totu*i i9eoc ;aspectul< ca a:ungere la pre+en$, atunci acest aspect se arat ca situare .er' *i constant -ntr5un dublu sens2 In aspect re/id, pe de o parte, .aptul5de5a5sta5-n5a.ara5 strii5de5neascundere, si'plul ec'B2 -n aspect se arat, pe de alt parte, ceea ce ajunge la pre/en, acel "e#a care st aici la -nde'-n, Ci ecrn5ul2R iSeoc constituie ast.el .iina .iinrii2 -ns iSeoc *i eiSoW s-nt .olosite aici -ntr5un sens lrgit, nu nu'ai pentru ce este Bi/ibil cu oc4ii trupului, ci pentru tot ceea ce poate .i perceput2 Ie anume este de .iecare dat o .iinare re/id -ntr5un aspect, iar acesta la r-ndul lui pre/int ;.ace s a:ung la pre+en$- Jce anu'eK5le2 Ins, ne Bo' .i -ntrebat deja, nu este atunci aceast interpretare a .iinei ca iSeoc autentic elin M Ea se iBe*te, cu o ineluctabil necesitate, din .aptul c .iina este eCperi'entat ca ,$roai<, ca do'inaie care se -nal des5c4i/-ndu5se, ca .apt de a aprea, ca .apt5de5a5sta5-n5lu'in2 "e altceBa arat ceea ce apare -n .aptul de a aprea dac nu aspectul su, iSea M -n ce 'sur interpretarea
#N(R& IREA $IINIEI
239
.iinei ca -Seoc trebuie s se -ndeprte/e de ;.=uaiW M Trans'iterea .ilo/o.iei eline nu este oare pe de5a5ntregul justi.icat c-nd de secole ea Bede aceast .ilo/o.ie -n lu'ina celei platoniciene M Interpretarea .iinei ca iSea de ctre Q676R ,laton nu este un decalaj *i nici un declin .a de -nceput, cu at-t 'ai 'ult cu c-t ea -l concepe pe acesta -ntr5un .el c4iar 'ai de/Boltat *i 'ai distinct *i -l -nte'eia/ cu ajutorul Jdoctrinei IdeilorK2 ,laton este -'plinirea -nceputului2 In .apt nu se poate tgdui c interpretarea .iinei ca iSea re/ult din eCperiena .unda'ental a .iinei ca ;pKF'12 Ea este, ca s spune' a*a, o consecin necesar i/Bor-t din esena .iinei -neleas ca fapt de aprea "are se des"hide& -ns -n aceasta nu eCist ni'ic care s tri'it la o -ndeprtare, ca s nu 'ai Borbi' de un declin, .a de -nceput2 "-tu*i de puin2 -ns c-nd ceea ce este o "onse"in$ a esenei este ridicat la rangul esenei -ns*i *i ast.el este a*e/at -n locul esenei N atunci ce se -nt-'pl M Atunci declinul apare deja *i, la r-ndul lui, el Ba produce neabtut consecine speci.ice2 Oi a*a s5a *i -nt-'plat2 "eea ce r'-ne decisiB nu este .aptul c cpu' a .ost caracteri/at ca iSeoc, ci c i9eoc ajunge s .ie interpretarea unic *i decisiB a .iinei2 ,ute' lesne aprecia distana care separ cele dou interpretri dac lu' a'inte la di.erena ori/onturilor -n care se 'i*c aceste deter'inri ale esenei .iinei, ;pucn *i IEea2 Ouau1 este do'inaia care se desc4ide, .ap5tul5de5a5sta5-nlat5-n5sine5-nsu*i, este situarea .er' *i constant2 I9ea, aspectul ca ceea ce este B/ut, este o deter'inare a .er'ului *i constantului, -n 'sura -n care N *i nu'ai -n 'sura -n care N acestuia i se opune o Bedere2 -ns ;pCCTit1, ca do'inaie care se -nal des5
240
c4i/-ndu5se, este totu*i deja un .apt de a aprea2 Ne-ndoielnic2 Nu'ai c .aptul de a aprea are un dublu -neles2 A aprea -nsea'n 'ai -nt-i3 a te str-nge laolalt pentru a te aduce la o situare .er' -n starea de a .i str-ns laolalt *i, ast.el, postura stabil2 -ns a aprea 'ai -nsea'n *i altceBa3 ca ceea5ce5deja5st5-nlat, a o.eri o .aad, o supra.a1 -nsea'n un aspect ca o.ert pentru priBire2 "onsiderat dinspre esena spaiului, di.erena dintre cele dou Ja apreaK este ur'toarea3 .aptul de a aprea -n sensul pri' *i propriu N ca .apt de a se aduce la o postur stabil .iind str-ns laolalt N ocup spaiu, -l cucere*te *i, ca st-nd ast.el -nlat, -*i creea/ spaiu, Q678R e.ectuea/ tot ce ine de el, .r ca el -nsu*i s .ie copiat2 $aptul de a aprea, -n cel de al doilea sens, poate .i distins doar pornind de la un spaiu gata dat *i este B/ut cu ajutorul unei priBiri care .uncionea/ pe coordonatele .er'e deja eCistente ale acestui spaiu2 "4ipul care alctuie*te lucrul, *i nu lucrul -nsu*i, este acu' decisiB2 $aptul de a aprea, -n pri'ul sens, desc4ide, el abia, spaiul2 $aptul de a aprea, -n al doilea sens, nu ajunge dec-t la o "onfigurare sumar *i la o 'surare a spaiului deja desc4is2
Totu*i nu spune oare deja .rag'entul din ,ar'e5nide c .iina *i perceperea, a*adar ceea ce e B/ut *i Bederea, s-nt str-ns unite M E ne-ndoielnic c Bederii -i aparine ceBa B/ut, -ns de aici nu re/ult c starea de a .i B/ut ar trebui *i ar putea ca atare s deter'ine singur ajungerea la pre/en a ceea ce este B/ut2 $rag'entul lui ,ar'enide toc'ai c nu spune c .iina trebuie s .ie conceput dinspre percepere, adic nu'ai ca lucru perceput, ci perceperea este de dragul .iinei2 ,erceperea trebuie s desc4id .iinarea -n a*a .el, -nc-t
#N(R& IREA $IINIEI
8A6
s repun .iinarea -n .iina ei *i s o considere din perspectiBa .aptului " .iinarea se pre5/int *i "a "e anume se pre5/int2 Totu*i, -n interpretarea .iinei ca iEea, ceea ce se -nt-'pl nu este doar .alsi.icarea unei consecine eseniale care deBine esena -ns*i, ci ceea ce a .ost ast.el .alsi.icat este -nc o dat rstl'cit, lucru care, iar*i, se petrece pe parcursul eCperienei *i concepiei eline2 "a aspect al .iinrii, Ideea constituie "e anume este .iinarea2 $aptul de a .i ceBa anu'e, JesenaK -n aceast se'ni.icaie, adic conceptul de esen, are deopotriB dou sensuri2 a< O .iinare .iinea/, ea do'in, c4ea' *i reali/ea/ ceea ce ine de ea, adic deopotriB antagonis'ul *i toc'ai pe acesta2 b< O .iinare .iinea/ ca ceBa sau altceBa1 ea are aceast deter'inare de ceBa anu'e2 "u' anu'e, -n trans.or'area lui cpijcnc1 -n iEea, ti ecra ;.aptul de a .i ceBa anu'e< iese -n eBiden *i cu' anu'e oCi ec'B ;.aptul c ceBa este< ajunge s se deosebeasc opun-ndu5i5se M ,roBeniena esenial a deosebirii dintre essentia *i e%istentia a .ost a'intit, dar nu5i pute' da curs aici2 Q espre acest aspect a .ost Borba -ntr5o prelegere din se'estrul de Bar 678?, intitulat 3roblemele fundamentale ale fenomenologiei, (A, Boi2 8A, 67?E2R Totu*i, din clipa -n care esena .iinei re/id -n .aptul Q67@R de a .i ceBa anu'e ;Idee<, .aptul de a .i ceBa anu'e N -n calitatea lui de fiin$ a .iinrii N este de ase'enea tot ce poate .i prin eCcelen 'ai .iintor -n .iinare2 El este ast.el .iinarea autentic, ODT"O1 FD2 $iina ca iSeoc este acu' pro'oBat la rangul de .iinare autentic, iar .iinarea -ns*i N ceea ce -nainte era 'ani.estarea suBeran N decade la niBelul a ceea ce ,laton
242
a nu'it ju2.i FB, ceea ce de .apt n5ar trebui s .ie *i de .apt nici nu este, de Bre'e ce des.igurea/ -ntotdeauna Ideea, aspectul pur, -n 'sura -n care o reali/ea/, -ntruc4ip-nd5o -n 'aterie2 )a r-ndul ei, iSea deBine [iapdr.l', 'odel2 Ideea deBine -n acela*i ti'p *i -n c4ip necesar ideal2 "eea ce are statut de i'itaie nu JesteK de .apt, ci doar particip la .iin, j`:ì1i12 Ucopia;[2F;15ul N prpastia dintre Idee ca .iinarea propriu5/is ;'odelul, originalul< *i non5 .iinarea propriu5/is ;i'itaia, copia< N este de5acu' trasat2 $aptul de a aprea pri'e*te acu', pornind de la Idee, un alt sens2 "eea ce apare, apariia, nu 'ai este W=oaiW5ul, 'ani.estarea suBeran care se desc4ide, *i nici artarea de sine a aspectului, ci apariia este e'ergena copiei, -n 'sura -n care copia nu egalea/ niciodat originalul, ceea ce apare este simpl apariie, de .apt o aparen, adic acu' o lips2 Acu' oB *i poaBFi`BoB se despart2 e aici decurge o alt consecin esenial2 eoarece .iinarea autentic este i9eoc, iar aceasta este 'odelul, trebuie ca orice desc4idere a .iinrii s tind s egale/e originalul, s se adecBe/e 'odelului, s se con.or'e/e Ideii2 AdeBrul W=ooiW5ului, H2.9eia -neleas ca starea de neascundere care .iinea/ -n 'ani.estarea suBeran ce se desc4ide, deBine acu' Fuoicocn1 *i n2i;rrcn21, adecBare, con.or'are cu222, corectitudine a priBirii, a perceperii ca repre/entare2 ac -nelege' cu' se cuBine toate acestea, nu Bo' 'ai putea tgdui c odat cu interpretarea .iinei ca i9ea apare o distan .a de -nceputul originar2 ac Borbi' aici de un JdeclinK, atunci trebuie spus c acest declin nu repre/int cderea la un niBel in.erior, ci, -n po.ida a toate, r'-ne la o -nli'e incontestabil2 Q67AR Aceast -nli'e pute' s5o 'sur' pornind de la
#N(R& IREA $IINIEI
243
cele ce ur'ea/2 Marea epoc a asein!ului grec este at-t de 'are ;ea repre/int de alt'interi clasicitatea unic<, -nc-t ea creea/ condiiile 'eta.i/ice ale posibilitii pentru orice clasicis'2 -n conceptele .unda'entale de iSea, T"apHSeB=ua, Fp2oioCn1 *i M5i;j2riai1 se a.l pre.igurat 'eta.i/ica clasicis'ului2 ,laton nu este un clasicist, pentru c el nu are -nc cu' s .ie, -ns el este clasicul clasicis'ului2 Trecerea .iinei de la ;pC<(i1 la iSea produce ea -ns*i una dintre direciile eseniale -n care se 'i*c istoria Occidentului, *i nu nu'ai arta sa2 Acu'a este ca/ul s Bede' ce deBine logosul odat cu sc4i'barea care surBine -n interpretarea lui cpijoi2 esc4iderea .iinrii se petrece -n logos ca str-ngere laolalt2 Aceasta se -'pline*te, originar Borbind, -n li'b2 e aceea logosul deBine deter'inarea esenial *i dttoare de 'sur a discursului2 )i'ba, ca ceea ce este rostit *i spus *i care poate .i respus, e cea care pstrea/ de .iecare dat .iinarea deBenit desc4is2 "eea ce e spus poate .i reprodus *i trans'is 'ai departe2 AdeBrul care e pstrat ast.el se rsp-nde*te, dar se rsp-n5de*te -n a*a .el -nc-t .iinarea desc4is originar -n str-ngerea laolalt nu este de .iecare dat anu'e eCperi'entat ea -ns*i2 -n ceea ce este trans'is 'ai departe adeBrul se desprinde oarecu' de .iinare2 Acest lucru poate 'erge at-t de departe -nc-t reproducerea Berbal deBine o si'pl spunere pe dina.ar, ykiaaa& Orice lucru rostit este p-ndit constant de acest pericol, Qc.2 ;iin$ (i timp, L AA b2R e aici re/ult c deci/ia -n priBina a ceea ce e adeBrat se -'pline*te acu' ca o con.runtare -ntre rostirea corect *i si'pla spunere pe dina.ar2 )ogosul, -n sensul de rostire *i de enunare, deBine acu' do'eniul *i locul -n care se decide -n priBina adeBrului,
244
adic -n c4ip originar -n priBina strii de neascundere a .iinrii *i, ast.el, -n priBina .iinei .iinrii2 Iniial, logosul ca str-ngere laolalt, este surBenirea strii de neascundere, el este -nte'eiat -n ea *i este slujitorul ei2 Acu', di'potriB, logosul ca enun e cel care deBine loc al adeBrului -n sensul corectitudinii2 Se ajunge la Q67ER propo/iia lui Aristotel, potriBit creia logosul ca enun este ceea ce poate .i adeBrat sau .als2 AdeBrul care, ca stare de neascundere, era originar o surBenire a -nse*i .iinrii do'inante, ad'inistrat de str-ngerea laolalt, deBine acu' o proprietate a logosului2 In 'sura -n care adeBrul deBine o proprietate a enunului, el nu5*i sc4i'b doar locul, ci -*i trans.or' esena2 in perspectiBa enunului adeBrul este atins atunci c-nd rostirea acoper obiectul enunat, atunci c-nd enunul se orientea/ dup .iinare2 AdeBrul deBine corectitudinea logosului2 In .elul acesta, din retragerea sa originar, logosul este scos -n surBenirea strii de neascundere *i anu'e -n a*a .el -nc-t nu'ai pornindu5se de la el *i reBenindu5se la el se decide -n priBina adeBrului *i, i'plicit, a .iinrii1 dar nu nu'ai -n priBina .iinrii, ci c4iar N *i poate -n pri'ul r-nd N *i -n priBina .iinei2 )ogosul este acu' &e=Ec ti +aCd CSoW, a spune ceBa despre ceBa2 Acest lucru despre care este spus ceBa este ele'entul subiacent al enun$ului, cel care se a.l aici -n .aa lui StO+ei;j2`DoB ,sub:e"tum-& in perspectiBa logosului ca ele'ent care s5a autono'i/at deBenind enun, re/ult .iina ca a"east a.lare5aici5de5.a2 QAceast deter'inare a .iinei, -ntoc'ai precu' tSea, este, -n priBina posibilitii ei, pre.igurat -n ;piCjit12 Nu'ai do'inaia care se -nal *i se desc4ide pornind de la sine poate, ca ajungere la pre/en, s se deter'ine ca aspect *i a.lare5aici5de5 .a2R
#N(R& IREA $IINIEI
245
In enunare, ele'entul subiacent poate .i pre/entat -n di.erite .eluri3 ca aB-nd cutare sau cutare caliti, cutare sau cutare 'ri'e, .iind prins -ntr5o relaie sau alta2 "alitatea, cantitatea, relaia s-nt deter'inri ale .iinei2 eoarece ele, ca 'oduri ale .aptului de a spune, s-nt eCtrase din logos, iar a JenunaK este +aTn=ope-B, deter'inrile .iinei .iinrii se nu'esc +aTriIopiai, categorii2 ,ornind de aici doctrina despre .iin *i despre deter'inrile .iinrii ca atare deBine doctrina care se ocup de categorii *i de ordinea lor2 Scopul oricrei ontologii este teoria categoriilor2 $aptul c .iina are drept caracteristici eseniale categoriile este considerat ast/i,
a*a cu' este considerat de 'ult Bre'e, ca de la sine -neles2 Ins -n .ond lucrul acesta e straniu2 El deBine eCplicabil abia c-nd -nelege' c N *i .elul -n care N logosul, -neles ca enun, ajunge nu nu'ai Q67FR s se separe de cp5oai, ci totodat s i se opun n 'sura -n care trece drept do'eniul prin e%"elen$ dttor de 'sur, cel ce deBine locul originar al deter'inrilor .iinei2 -ns logosul, cpHcn, cuB-ntul -neles ca enun, decide at-t de originar -n priBina .iinei .iinrii, -nc-t de .iecare dat c-nd un cuB-nt se ridic mpotri#a altuia, c-nd surBine o contra5/icere, dBri, ;pacn,1, ter'enul care contra/ice nu poate s fie& InBers, ceea ce nu se contra/ice are cel puin putina de a .i2 Dec4ea disput, dac principiul contradiciei la Aristotel are o se'ni.icaie JontologicK sau una JlogicK, este angajat pe un teren gre*it, deoarece pentru Aristotel nu eCist nici JontologieK, nici JlogicK2 A'bele iau na*tere abia pe terenul .ilo/o.iei aristotelice2 ,rincipiul contradiciei are 'ai degrab o se'ni.icaie JontologicK, deoarece el este o lege .unda'ental a logosului, un principiu
8AF
247
JlogicK2 e aceea dep*irea principiului contradiciei -n dialectica lui Hegel nu este -n .ond abolirea do'inaiei logosului, ci doar "ulmina$ia lui2 Q$aptul c Hegel -i d 'eta.i/icii sale, adic J.i/iciiK, nu'ele de JlogicK a'inte*te at-t de logos -n sensul de loc al categoriilor, c-t *i de logos -n sensul de ;ptaiW inaugural2R Sub .or' de enun, logosul a deBenit el -nsu*i ceBa de ordinul pre/enei2 Toc'ai pentru c e si'pl pre/en el e ceBa 'aniabil, ceBa ce este utili/at pentru a dob-ndi *i a consolida adeBrul -neles drept corectitudine2 e aici nu 'ai e dec-t un pas p-n la a concepe ca instru'ent, ca op=aBoB, aceast utili/are 'enit s dob-ndeasc adeBrul *i p-n la a .ace cu adeBrat 'aniabil acest instru'ent2 )ucru cu at-t 'ai necesar cu c-tdesc4iderea originar a .iinei .iinrii s5a pierdut tot 'ai eBident odat cu trecerea de la ;pt+jiW la e-9o1 *i de la Hoyo", la +ocCriôpia, *i cu c-t adeBrul -neles ca ceea ce e corect nu 'ai e rsp-ndit de5acu' dec-t prin inter'ediul de/baterii, al doctrinei si al prescripiei, deBenind ast.el din ce -n ce 'ai plat2 -n consecin logosul trebuie s .ie pregtit pentru a deBeni instru'ent2 Q67?R "easul na*terii logicii a btut2 e aceea, nu pe nedrept, .ilo/o.ia antic de *coal a str-ns laolalt sub titlul Organon tratatele lui Aris5totel care se re.er la logos2 -n trsturile ei .unda'entale logica este aici deja -nc4eiat2 Iat de ce +ant, dou 'ii de ani 'ai t-r/iu, poate s spun, -n pre.aa la ediia a doua a Iriti"ii ra$iunii pure, c logica Jde la Aristotel nu 'ai aBea cu' s .ac un pas -napoiK, c Jp-n -n pre/ent nu a putut nici s .ac Breun pas -nainte *i ast.el, dup toate probabilitile, ea pare s .ie -nc4eiat *i -'plinit2K Ea nu doar pare c este a*a, ci ea c4iar este a*a2 ,entru c logica, -n ciuda lui +ant *i a lui Hegel, nu a 'ai .cut, -n priBina a ceea ce este esenial *i inaugural, nici un pas -nainte2 !nicul pas -nc posibil este s i se supri'e preteniile Qde perspectiB dttoare de sea' pentru5interpretarea .iineiR *i aceasta pornind de la c4iar temeiul ei2 S consider' acu' laolalt cele spuse despre ;p5oaiW *i Fh:oyo<: Wruaicj5ul deBine IEea ;?iapd9ei^j2a<, adeBrul deBine corectitudine2 )ogosul deBine enun, loc al adeBrului -neles drept corectitudine, origine a categoriilor, principiu eCplicatiB al posibilitilor .iinei2 JIdeeK *i JcategorieK s-nt de acu' cele dou sigle sub care se r-nduiesc -n Occident g-ndirea, .apta *i eBaluarea, -ntr5un cuB-nt, -ntregul asein& Trans.or'area WruaiV5ului *i a UoÔ5ului, *i ast.el trans.or'area relaiei eCistente -ntre ele, repre/int un declin -n raport cu -nceputul inaugural2 $ilo/o.ia grecilor ajunge s do'ine Occidentul nu pornind de la -nceputul ei originar, ci de la s.-r*itul ei inaugural, care ajunge s se -'plineasc -n c4ip 're *i de.initiB la Hegel2 Istoria, atunci c-nd e autentic, nu5*i atinge s.-r*itul, ase'eni ani'alului, -ncet-nd *i pierind1 ea -*i atinge s.-r*itul nu'ai n "hip istori"& b< Te'eiul pe care se .ace trecerea de la (#oi< *i taS=oi1 la Idee *i enun3 prbu*irea strii de
neas5cundere N .aptul de a nu putea -nte'eia Hri(eBa -n necesitatea .iinei -ns ce oare s5a produs, ce a trebuit de .apt s se Q679R produc pentru a ajunge, -n .ilo/o.ia greac, la acest s.-r*it inaugural, la aceast trans.or'are a ;p<OiW5ului 8A9
INTRO !"ERE #N META$I%I"& [199]
*i a o=oW5ului M -n .elul acesta ajunge' la cea de a doua -ntrebare2 ,riBitor la punctul 82 -n legtur cu trans.or'area a'intit s-nt de obserBat dou lucruri3 a2 Ea operea/ -n esena WruaiW5ului *i a A5opW5ului, 'ai precis -ntr5o consecin a esenei lor, *i anu'e -n a*a .el -nc-t ceea ce apare arat ;-n .aptul su de a prea< un aspect, -n a*a .el -nc-t ceea ce e spus cade de-ndat -n do'eniul Borbriei enuniatiBe2 Trans.or'area nu Bine din a.ar, ci JdinuntruK2 Ins ce -nsea'n aici JdinuntruK M "eea ce e -n discuie aici nu este ;puai5ul pentru sine *i taS=o5ul pentru sine2 Dede' la ,ar'enide c a'bele s-nt legate -n c4ip inti' prin c4iar esena lor2 -ns*i relaia lor este te'eiul ce poart *i do'in esena lor, ea este JinteriorulK lor, cu toate c te'eiul relaiei -ns*i st ascuns pri'ordial *i -n c4ip autentic -n esena ;pijoi5ului2 -ns aceast relaie N de ce .el este ea M -nelege' ne'ijlocit ceea ce -ntreb', dac -n.i*' acu', -n trans.or'area a'intit, un al doilea lucru2 b2 e .iecare dat, .ie c e Borba de Idee, .ie c e Borba de enun, trans.or'area conduce la .aptul c esena originar a adeBrului, a.<7eia ;starea de neascundere<, s5a trans.or'at -n corectitudine2 -n spe starea de neascundere este acel interior, cu alte cuBinte relaia do'inant dintre ;pucn *i o=oW-n sens originar2 o'inaia .iinea/ ca .apt5de5a5se5iBi5-n5starea5de5ne5 ascundere2 -ns perceperea *i str-ngerea laolalt s-nt ad'inistrarea desc4iderii strii de neascundere pentru .iinare2 Trecerea lui ;pt[OiW *i o=o -n Idee *i enun -*i are te'eiul interior -ntr5o trecere a esenei adeBrului ca stare de neascundere -n adeBr ca orientare corect2 Aceast esen a adeBrului n5a putut .i .iCat *i pstrat -n originaritatea ei inaugural2 Starea de neas5
#N(R_ IREA $IINIEI
249
cundere, spaiul anu'e creat pentru apariia .iinrii, s5a nruit2 Ruinele r'ase de pe ur'a acestei nruiri au .ost JIdeeaK *i JenunulK, oBaia *i +airiIopia2 up ce nici .iinarea, nici str-ngerea laolalt nu au 'ai putut .i pstrate *i -nelese pornind de la starea de neascundere, nu a 'ai r'as dec-t o singur posibilitate3 ceea ce a .ost dislocat *i a ajuns s sub/iste ca si'pl pre/en nu putea la r-ndul lui s intre dec-t -ntr5un raport care, el -nsu*i, are caracterul .iinrii si'plu pre/ente2 !n logos si'plu pre/ent trebuie s se con.or'e/e unei alte .iinri si'plu pre/ente, unei .iinri aB-nd calitatea de obiect, ur'-nd ca acel logos s se oriente/e dup aceasta2 "e5i drept se pstrea/ o ulti' aparen, o ulti' sclipire din esena originar a lui krVe%a& Q"eea ce este si'pl pre/en surBine -n starea de neascundere -n c4ip tot at-t de necesar pe c-t enunarea care5pune5-n5pri'5plan pre5ced -n aceea*i stare de neascundere2R Totu*i aceast ur' de aparen a lui H.FeBa nu 'ai are .ora *i tensiunea necesare pentru a deBeni te'eiul deter'inant al esenei adeBrului2 Oi el nici nu a 'ai deBenit Breodat2 i'potriB2 e c-nd Ideea *i categoria *i5au instaurat do'inaia, .ilo/o.ia se c4inuie -n /adar s eCplice, prin toate 'ijloacele posibile *i i'posibile, relaia dintre enun ;g-ndire< *i .iin1 -n /adar, pentru c -ntrebarea priBitoare la .iin nu este readus la te'eiul din care ea s5a nscut, pentru ca s se poat de/Bolta pornind de acolo2 Nruirea strii de neascundere N a*a cu' a' nu'it lapidar .aptul acela N nu re/ult desigur dintr5o si'pl caren, dintr5o neputin de a purta ceea ce, laolalt cu aceast esen, .usese -ncredinat spre pstrare o'ului ce aparine Istoriei2 "au/a nruirii re/id -n pri'ul r-nd -n 'reia -nceputului *i -n esena -nceputului
250
8E6
-nsu*i2 Q"uBintele JdeclinK *i JnruireK -*i pstrea/ aparena negatiBului nu'ai pentru repre/entarea super.icial2R -nceputul, ca -nceput -nceptor, trebuie -ntr5un anu'e .el s se lase pe sine -n ur'a sa2 QA*a se .ace c el se ascunde -n c4ip necesar pe sine, nu'ai c aceast ascundere de sine nu este totuna cu ni'icul2R Q8::R -nceputul nu poate N *i nu poate niciodat N s5*i pstre/e aceast -ncepere -n ne'ijlocirea cu care el -ncepe, -n spe -n singurul .el -n care el poate .i pstrat, adic prin re5luarea lui -n orig'aritatea sa -n c4ip sporit originar2 )a .el, nu se poate trata -n c4ip adecBat despre -nceputul *i despre nruirea adeBrului dec-t -ntr5o re5 luare ce ine de g-ndire2 Necesitatea .iinei *i 'reia -nceputului ei nu este obiectul unei pure constatri, eCplicaii *i eBaluri puse -n joc de *tiina istoriei2 )ucru care nu eCclude, ba di'potriB c4iar i'pune ca acest eBeni'ent al nruirii s .ie .cut Bi/ibil, pe c-t posibil, -n parcursul lui istoric2 Aici, pe dru'ul strbtut de aceast prelegere, Ba trebui s ne 'ulu'i' cu o tri'itere 4otr-toare2
L EF2 ?rimiterea la e#enimentul nruirii strii de neas"undere din pun"tul de #edere al par"ursului su istori": Reorientarea ade#rului "tre ' "ore"titudine * "a urmare a instalrii ade#rului lui coala
Oti' de la Heraclit *i ,ar'enide c starea de neascundere a .iinrii nu este pur *i si'plu doar si'plu pre/ent2 Starea de neascundere surBine doar -n 'sura -n care este obinut prin oper3 opera cuB-ntului ca poe/ie, opera pietrei -n te'plu *i statuie, opera cuB-ntului ca g-ndire, opera rcoiW5ului ca loc al Istoriei ce -nte'e5iea/ *i pstrea/ toate acestea2 Q"uB-ntul JoperK trebuie 'ereu -neles, potriBit cu ceea ce a' spus 'ai -nainte, -n sensul grecesc al lui ep=oB, adic -n sensul lui ceea ce ajunge la pre/en .iind pro5dus -n starea de neascundere2R "ucerirea strii de neascundere a .iinrii N *i ast.el a .iinei -nse*i N-n oper, cucerirea aceasta a strii de neascundere a .iinrii, care deja -n ea -ns*i nu surBine dec-t ca disput constant, este -ntotdeauna deopotriB lupt -'potriBa ascunderii, a acoperirii, lupt -'potriBa aparenei2 Aparena, EFoc, nu este ceBa ce se a.l alturi de .iin *i de starea de neascundere, ci aparine acestora2 Aoa Q8:6R este totu*i -n sine -ns*i a'bigu2 ,e de o parte ea dese'nea/ -n.i*area sub care se pre/int ceBa, dar *i, deopotriB, .elul de a Bedea pe care -l au oa'enii2 asein!ul se .iCea/ -n ast.el de .eluri de a Bedea2 Ele s-nt eCpri'ate *i reluate2 Aoa este ast.el o 'odalitate a logosului2 $elurile de a Bedea do'inatoare ne -nc4id ast/i perspectiBa asupra .iinrii2 Acesteia -i este luat posibilitatea s se adrese/e perceperii apr-nd din ea -ns*i2 ,erspectiBa care ni se adresea/ -ndeob*te este perBertit -n .el de a Bedea2 o'inaia .elurilor de a Bedea perBerte*te *i denaturea/ ast.el .iinarea2 ,entru Ja denatura un lucruK grecii aBeau cuB-ntul êKFEea7ai2 )upta pentru starea de neascundere a .iinrii, FcMi.:eia, deBine ast.el lupt mpotri#a lui =eB9oW, a denaturrii *i perBertirii2 Iine -ns de esena luptei ca cel ce lupt, .ie el -nBingtor sau -nBins, s deBin dependent de adBersarul su2 ,entru c lupta -'potriBa neadeBrului este o lupt -'potriBa lui êuScC1, inBers, pornind de la 0`#iEo;15ul co'btut, lupta pentru adeBr
252
253
deBine lupt pentru d5=eYoSec1, pentru neperBertit, nedenaturat2 -n .elul acesta, eCperiena originar a adeBrului ca stare de neascundere este periclitat2 "ci neperBertitul nu poate .i obinut dec-t dac perceperea *i sesi/area se adresea/ direct .iinrii, .r denaturare, adic se orientea/ dup ea2 ru'ul este desc4is acu' pentru adeBr -neles ca orientare corect2 Aceast surBenire a trecerii de la starea de neascundere la starea de neperBertire dup ce 'ai
-nt-i a .ost dep*it perBertirea, iar apoi de la starea de neperBertire la corectitudine, 'erge '-n -n '-n cu trecerea de la WruaiW la Uo=oW, de la Hoyo", ca str-ngere laolalt la Uo=oW ca enun2 ,ornind de la toate acestea se Bde*te *i -*i croie*te dru', pentru .iina -ns*i, acea interpretare de.initiB pe care o consolidea/ cuB-ntul ouat2 El are -n Bedere .iina -n sensul de ajungere la pre/en constant, de calitate de si'pl pre/en2 "eea ce pro5priu5/is este este a*adar Jceea5 ce5este5'ereuK, otel FB2 "eea ce ajunge constant la pre/en este acel ceBa la care noi trebuie s recurge' din capul locului -n orice Q8:8R sesi/are *i producere, -n spe 'odelul, I9ea2 "eea ce ajunge constant la pre/en este acel ceBa la care noi trebuie s recurge' ca la ceea ce se a.l 'ereu aici de .a -n orice h4yo",, -n orice enunare3 i<?"O+ei;ieBoB, sub:e"tum& "eea ce se a.l 'ereu aici de .a este, din perspectiBa lui ;ruau1, a -nlrii care se desc4ide, rcpoCepoB5 ul, anteriorul, a priori!u& Aceast deter'inare a .iinei .iinrii caracteri/ea/ .elul -n care .iinarea este situat opo/itiB .a de orice surprindere *i enunare2 Acest Kuno+eiieBoB este precursorul Biitoarei interpretri a .iinrii ca obiect2 ,erceperea, Boe-B, este preluat de ctre logos -n sensul de enun2 Noe-B deBine acea percepere care, -n deter'inarea a ceBa ca ceBa, str5bate, percepe de la un cap la altul N 9iaBo`#crc7ottN ceea ce -nt-lne*te2 Aceast strbatere care enun, SiHBoioc, este deter'inarea esenial a -nelegerii -n sensul de repre/entare care judec2 ,erceperea deBine -nelegere, perceperea deBine raiune2 "re*tinis'ul presc4i'b .iina .iinrii -n .iin creat2 (-ndirea *i cunoa*terea s-nt acu' deosebite de credin ,fides-& Ascensiunea raionalis'ului *i a iraionalis'ului nu este ast.el -'piedicat, ci de5abia acu' ea este pregtit *i -ntrit2 eoarece .iinarea este o creaie a lui u'ne/eu, adic ceBa pre'editat -n c4ip raional, trebuie N de-n5dat ce relaia creatului cu creatorul se destra' *i, pe de alt parte, raiunea u'an capt ascendent *i c4iar ajunge s se pun pe sine ca ascendent N ca .iina .iinrii s deBin g-ndibil -n g-ndirea pur a 'ate'aticii2 $iina ast.el calculabil *i pus -n calcul .ace ca .iinarea s deBin ceBa ce poate .i do'inat -n cadrul te4nicii 'oderne structurate 'ate'atic, care este esen$ial altceBa dec-t ceea ce a .ost p-n atunci cunoscut ca utili/are ustensilic2 $iinarea este doar ceea ce, corect g-ndit, re/ist la con.runtarea cu g-ndirea corect2 Ter'enul5c4eie, adic cel ce eCpri' interpretarea dttoare de 'sur a .iinei .iinrii, este oCiaioc2 In calitatea lui de concept .ilo/o.ic, cuB-ntul acesta se'ni.ic calitatea de ajungere la pre/en constant2 "4iar *i -n epoca -n care acest cuB-nt a deBenit deja conceptul do5 Q8:@R 'inant -n .ilo/o.ie, el -*i pstrea/ deopotriB se'ni.icaia sa originar3 r imapWo#ioa ouaia ;Isocrates< este proprietatea si'plu pre/ent2 Ins nici 'car aceast se'ni.icaie .unda'ental a ter'enului ouaia, *i nici
254
255
dru'ul desc4is de ea pentru interpretarea .iinei, nu s5au putut 'enine2 -n cur-nd a -nceput presc4i'barea lui oSrioc-n substantia& Aceasta este se'ni.icaia curent pe care ter'enul o pstrea/ din EBul Mediu, trec-nd prin 'odernitate *i p-n ast/i2 $ilo/o.ia greac este apoi interpretat retrospectiB N adic total .als N pornind de la conceptul do'inant de substan, -n raport cu care conceptul de .uncie nu este dec-t deriBatul lui 'ate'atic2 R'-ne -nc s Bede' cu' anu'e, pornind de la coala conceput ca ter'enul de5acu' decisiB pentru .iin, s-nt concepute disocierile eCpuse anterior F&fiin$ (i de#enire, fiin$ (i aparen$& Tri'ite' deopotriB la sc4e'a disocierilor a.late -n discuie3 deBenire .iin aparen g-ndire
"eea ce se opune deBenirii este per'anena statornic2 "eea ce se opune aparenei ca si'plu aspect este ceea ce se -n.i*ea/ -n c4ip autentic, i9eoc2 Iar*i, ca oBrco FB, ea este per'anentul statornic prin raport cu aparena sc4i'btoare2 -ns deBenirea *i aparena nu s-nt deter'inate nu'ai pornind de la o5ucria1 cci cuaia, la r-ndul ei, *i5a pri'it deter'inarea 4otr-toare de la raportul cu logosul, cu judecata enuniatiB, cu SBdBoBa2 "a ur'are, deBenirea *i aparena se deter'in de ase'enea pornind de la perspectiBa g-ndirii2 D/ut dinspre g-ndirea judicatiB, care se cuplea/ -ntotdeauna la ceea ce este per'anent, deBenirea apare drept neper'anena2 Neper'anena se arat -n pri' instan -nluntrul a ceea5ce5este5si'pl5 pre/en ca neper'anena -n acela*i loc2 eBenirea apare ca sc4i'bare Q8:AR a locului, cpopd, transport2 Sc4i'barea locului deBine .or'a 4otr-toare a 'i*crii, -n lu'ina creia trebuie apoi s .ie conceput orice deBenire2 Odat cu ascensiunea do'inaiei g-ndirii -n sensul raionalis'ului 'ate'atic 'odern, nu 'ai este recunoscut nici o alt .or' a deBenirii dec-t aceea a 'i*crii -n sensul sc4i'brii locului2 Acolo unde se arat alte .or'e ale 'i*crii apare -ncercarea de a le concepe pornind de la sc4i'barea locului2 Sc4i'barea locului -nsu*i, 'i*carea, nu este la r-ndul ei conceput dec-t pornind de la Bite/3 c e A2 escartes, -nte'eietorul .ilo/o.ic al acestui 'od de a g-ndi, ridiculi/ea/, -n cea de a douspre/ecea regul a sa, orice alt concept al 'i*crii2 Aparena care este, ase'eni deBenirii, cellalt opus al .iinei, este deopotriB deter'inat, dup oucria, pornind de la g-ndire ;de la calculare<2 Ea este incorectul2 Te'eiul aparenei se a.l -n rtcirea g-ndirii2 Aparena deBine pura incorectitudine logic, .alsitatea2 Abia pornind de aici pute' 'sura ce anu'e se'ni.ic opo/iia g-ndirii .a de .iin3 g-ndirea -*i -ntinde do'inaia QN ceea ce -nsea'n deter'inarea esenial dttoare de 'sur NR asupra .iinei *i, deopotriB, asupra opusului .iinei2 Aceast do'inaie se -ntinde $i mai departe& "ci din clipa -n care logosul, -n sensul de enun, -*i instituie do'inaia asupra .iinei, iar .iina este -neleas *i conceput ca oucria, ca .apt5de5a5.i5si'5pl5pre/en, din clipa aceea se pregte*te *i disocierea .iinei de obligatiBitate2 Sc4e'a -ngrdirilor .iinei se pre/int atunci ast.el3
8EF
257 '
Q8:ER
obligatiBitate
"
deBenire aparen .iin g-ndire
2 $IINI& OI OB)I(ATIDITATE
L E?2 Obligati#itatea "a opus al fiin$ei, din "lipa n "are fiin$a se determin "a 7dee& ;ormarea (i mplinirea a"estei opo+i$ii& ;ilo+ofia #alorii
up cu' se Bede din sc4e'a noastr, aceast disociere 'erge iar*i -n alt direcie2 isocierea fiin$ (i gndire este pre/ent -n aceast sc4e' ca 'erg-nd -n jos2 $apt care arat c g-ndirea deBine te'eiul purttor *i deter'inant al .iinei2 Repre/entarea disocierii fiin$ (i obligati#itate 'erge, di'potriB, -n sus2 Se d ast.el de -neles ur'torul lucru3 a*a cu' .iina este -nte'eiat -n g-ndire, tot ast.el ea este do'inat de obligatiBitate2 "eea ce Brea s spun3 .iina nu 'ai este ele'entul dttor de 'sur2 -ns este ea totu*i Idee, 'odel M Nu'ai c Ideile, toc'ai datorit caracterului lor de 'odel, nu 'ai s-nt ele'entul dttor de 'sur2 "ci -n calitatea sa de instan care con.er aspect *i care, ast.el, -ntr5un anu'it .el este ea -ns*i .iintoare ;FB<,
Ideea, -n 'sura -n care este aceast .iinare, cere la r-ndul ei o deter'inare a .iinei sale, ceea ce -nsea'n, iar*i, un aspect anumit& Ideea Ideilor, Ideea supre', este pentru ,laton IEea %o# H=ot(o-<, Ideea Binelui2 JBineleK nu -nsea'n aici ceea ce este or-nduit-n c4ip 'oral, ci ceea ce este braB, -n.ptuind *i put-nd s -n.ptuiasc ceea ce se cuBine2 YA=a(oB este regulatiBul ca atare, ceea ce con.er .iinei putina de a .iina ca I9ea, ca 'odel2 "eea ce con.er o ast.el de putin este ele'entul potent -n c4ip pri'ordial2 -ns -n 'sura -n care Ideile constituie .iina ;oucria<, Ideea supre', iSea Co-@ H=aBo-< se a.l erceicaBa C.jc1 ouaiac,, dincolo de .iin2 Ast.el .iina -ns*i, dar nu .iina -n general, ci .iina "a 7dee ocup o po/iie opo/itiB .a de Altul, *i anu'e .a de ceBa de care ea -ns*i, .iina, r'-ne -ndru'at2 Ideea supre' este prototipul 'odelelor2 Nu s-nt necesare acu' l'uriri supli'entare pentru a arta *i 'ai li'pede cu' *i -n aceast disociere ceea ce s5a disociat de .iin, obligatiBitatea, nu este adus *i propus .iinei de nu se *tie unde2 $iina -ns*i este Q8:FR cea care produce N -n interpretarea ei deter'inat ca Idee N raportarea la ceea ce se cuBine ur'at ca 'odel *i la ceea ce e obligatoriu2 Toc'ai -n 'sura -n care .iina -ns*i se consolidea/ -n priBina caracterului ei de Idee, -n aceea*i 'sur ea se grbe*te s co'pense/e degradarea care re/ult ast.el pentru ea2 -ns acest lucru nu se poate petrece dec-t pun-nd deasupra .iinei ceBa care -n 'od constant .iina nu este -nc, dar care ea trebuie s .ie -n orice clip2 Aici a .ost Borba nu'ai de a pune -n lu'in originea esenial a disocierii .iin5obligatiBitate sau ;ceea ce -n .ond -nsea'n acela*i lucru< -nceputul istoric al acestei disocieri2 Nu e ca/ul s ur'ri' aici istoria des5
L
8E9
.*urrii *i trans.or'rii acestei disocieri2 Ne Bo' 'rgini s nu'i' un lucru esenial2 -n ca/ul tuturor deter'inrilor .iinei *i ale disocierilor a'intite nu trebuie s pierde' din Bedere acest aspect3 dac .iina se pre/int ea -ns*i ca e-SoW *i iSea eCplicaia este c iniial ea este cp5uai, do'inaie care se -nal ie*ind din ascundere2 ECplicitarea nu re/id niciodat eCclusiB N *i c-tu*i de puin -n pri'ul r-nd N -n interpretarea prin .ilo/o.ie2 A re/ultat li'pede c obligatiBitatea apare ca opus al .iinei, de-ndat ce aceasta se deter'in ca Idee2 ,rin aceast deter'inare, g-ndirea ca logos rostitor ;9BaMi`r=Eo7aB< ajunge -ntr5un rol 4otr-tor2 e aceea, de-ndat ce aceast g-ndire, ca raiune autono', ajunge la supre'aie -n 'odernitate, se pregte*te s apar *i con.iguraia proprie a disocierii dintre .iin *i obligatiBitate2 Acest proces se -'pline*te la +ant2 ,entru +ant, .iinarea este natura, adic ceea ce este deter'inabil *i deter'inat -n g-ndirea .i/ico5'ate'atic2 -n .aa naturii *i opun-ndu5i5se apare, deter'inat de raiune *i deopotriB ca raiune, i'peratiBul categoric2 +ant -l nu'e*te -n c4ip eCpres, -n repetate r-nduri, obligatiBitate QdatorieR *i anu'e -n 'sura -n care i'peratiBul se raportea/ la .iinare -neleas ca natur pe linia instinctelor2 $ic4te este apoi cel care a .cut eCplicit opo/iia .iin5obligatiBitate, trans.or'-nd5o -n ar'tur a siste'ului su2 In cursul secolului al Q8:?R UlU5lea, .iinarea, -neleas -n sensul lui +ant N adic drept ceea ce poate .i eCperi'entat -n *tiine ;se adaug la acestea *i *tiinele istorice *i cele econo'ice< N, do5 b-nde*te o pree'inen dttoare de 'sur2 "a ur'are a supre'aiei .iinrii, obligatiBitatea este a'eninat -n
#N(R& IREA $IINIEI
259
rolul ei de criteriu2 ObligatiBitatea trebuie s se a.ir'e -n pretenia ei2 Ea trebuie s -ncerce s se -nte'eie/e -n ea -ns*i2 "eea ce Brea s ateste -n sine o eCigen de obligatiBitate trebuie s5*i
a.le justi.icarea pentru aceasta pornind de la sine -nsu*i2 O obligatiBitate nu poate s e'ane dec-t de la ceea ce ridic o ast.el de pretenie pornind de la sine, dec-t de la ceea ce are -n sine o #aloare, dec-t de la ceea ce este o Baloare2 Dalorile -n sine deBin acu' te'ei al obligatiBitii2 Ins deoarece Balorile se situea/ opo/itiB .a de .iina .iinrii -neleas ca .iin a .aptelor, ele -nsele, la r-ndul lor, nu pot s fie& e aceea se spune3 ele au Baloare2 Dalorile s-nt, pentru toate do'eniile .iinrii, ale .iinrii -nelese ca ceea ce este si'pl pre/en, dttoare de 'sur2 Istoria nu e altceBa dec-t reali/area Balorilor2 ,laton a conceput .iina ca Idee2 Ideea este 'odel *i, ca atare, ea este deopotriB dttoare de 'sur2 "e este atunci 'ai .iresc dec-t s -nelegi Ideile lui ,laton ca Balori *i s interprete/i .iina .iinrii pornind de la ceea ce are Baloare M Dalorile au Baloare2 -ns a aBea Baloare tri'ite -n prea 'are 'sur la ceea ce are Baloare pentru un subiect2 ,entru a sprijini *i 'ai 'ult -nc obligatiBitatea edi.icat prin Balori, li se atribuie Balorilor -nsele o .iin2 Aici J.iinK nu -nsea'n n prin"ipiu ni'ic altceBa dec-t ajungerea la pre/en a ceea ce este si'pl pre/en2 Nu'ai c aceast .iinare si'plu pre/ent nu este pre/ent -n .elul .rust *i tangibil -n care s-nt pre/ente 'esele *i scaunele2 "-nd intr -n joc .iina Balorilor, con.u/ia *i de/orientarea -*i ating apogelul2 eoarece cuB-ntul JBaloareK -*i pierde totu*i treptat conturul, de*i el continu s joace un rol -n *tiinele econo'ice,
8F:
Balorile s-nt nu'ite acu' JtotalitiK2 -ns -n .elul acesta totul se re/u' la -nlocuirea unui cuB-nt cu altul2 "e pute' spune este c -n ca/ul acestor totaliti deBine 'ai cur-nd Bi/ibil ce anu'e s-nt ele -n .ond, -n spe ju'ti de 'sur2 -ns, -n do'eniul esenialului, ju'tile de 'sur s-nt -ntotdeauna 'ai .uneste dec-t at-t de te'utul ni'ic2 -n 6789 a aprut o bibliogra.ie general a conceptului de Baloare, partea -nt-i2 S-nt ci5Q8:9R tate aici FF6 de lucrri despre conceptul de Baloare, -ntre ti'p s5a ajuns pese'ne la o 'ie2 Oi aceasta poart nu'ele de .ilo/o.ie2 Iar ceea ce ast/i, cul'ea, ni se o.er ca .ilo/o.ie a naional5socialis'ului *i care nu are ni'ic de5a .ace cu adeBrul intern *i cu 'reia acestei 'i*cri ;-n spe cu -nt-lnirea dintre te4nica deter'inat planetar *i o'ul 'odern< repre/int toc'ai pescuitul -n apele tulburi ale JBalorilorK *i JtotalitilorK2 ,ute' Bedea c-t de tenace a .ost totu*i ideea de Baloare -n secolul al UlU5lea, dac ine' sea'a de .aptul c Niet/sc4e -nsu*i ;*i toc'ai el< g-nde*te eCclusiB -n perspectiBa noiunii de Baloare2 Subtitlul operei capitale pe care o proiectase N Voin$a de putere N sun ast.el3 n"er"are de rsturnare a tuturor #alorilor& Iar cartea a treia poart ur'torul titlu3 n"er"are de instituire a unor noi #alori& -nc-lcirea -n 'eandrele noiunii de Baloare, ne-nelegerea proBenienei ei -ndoielnice, iat care este eCplicaia .aptului c Niet/sc4e nu a atins centrul autentic al .ilo/o.iei2 -ns c4iar dac cineBa -n Biitor ar trebui din nou s n/uiasc s5l ating N noi, cei de a/i, nu pute' dec-t s pregti' acel 'o'ent N, el nu Ba putea, la r-ndu5i, s eBite s se -nc-lceasc, nu'ai c o Ba .ace -n alt .el2 Ni'eni nu sare peste propria5i u'br2
#N(R& IREA $IINIEI
8F6
L E92 Re+umatul "elor patru distin"$ii n perspe"ti#a "elor (apte pun"te orientati#e amintite
Ne5a' des.*urat -ntrebarea ur'rind cele patru disocieri3 fiin$ (i de#enire, fiin$ (i aparen$, fiin$ (i gndire, fiin$ (i obligati#itate& )'urirea lor a .ost introdus prin re.erire la *apte puncte orientatiBe2 Iniial a aprut i'presia c n5ar .i Borba dec-t de un eCerciiu de g-ndire reali/at -n jurul distingerii unor cuBinte asociate arbitrar2 Do' relua acu' aceste puncte orientatiBe -n aceea*i con.iguraie *i Bo' Bedea -n ce 'sur ceea ce a .ost spus *i5a pstrat orientarea trasat de ele *i, ast.el, a Q8:7R reu*it s ating ceea ce trebuia surprins2 62 -n disocierile a'intite, .iina este deli'itat prin opo/iie cu un altul *i de aceea ea are deja, n aceast postulare li'itatiB ce -ngrde*te, un caracter deter'inat2
82 eli'itarea are loc -n patru priBine .elurite care totodat s-nt legate -ntre ele2 e aceea, caracterul deter'inat al .iinei trebuie s se ra'i.ice *i s sporeasc -n c4ip corespun/tor2 @2 istinciile nu s-nt de.el -nt-'pltoare2 "eea ce este 'eninut prin ele -ntr5o stare de separare n/uie*te -n c4ip originar, coaparin-ndu5*i, la o unitate2 isocierile -*i au de aceea o necesitate proprie2 A2 Opo/iiile, care -n pri' instan au aspectul unor .or'ule, nu s5au nscut de aceea din oca/ii -nt-'pltoare *i nici nu au ptruns -n li'b ca eCpresii idio'atice2 Ele au aprut -n coneCiune inti' cu a'prenta deter'inant pe care Occidentul a dat5o .iinei2 Ele
8F8
au -nceput odat cu -nceputul interogrii puse -n joc de .ilo/o.ie2 E2 Aceste distincii nu au r'as totu*i do'inante doar -nuntrul .ilo/o.iei occidentale1 ele strbat -ntreaga cunoa*tere, aciune *i rostire, c4iar *i atunci c-nd ele nu s-nt eCpri'ate -n c4ip propriu *i -n ace*ti ter'eni2 F2 Ordinea -n care a' enu'erat ace*ti ter'eni d deja o indicaie priBitoare la ordinea coneCiunii lor eseniale *i la suita istoric -n care ei au aprut2 ?2 O interogare originar a -ntrebrii priBitoare la .iin, care a -neles c sarcina sa este des.*urarea adeBrului esenei fiin$ei, trebuie s se supun deci/iei .orelor ascunse -n aceste disocieri *i s readuc aceste .ore -n adeBrul care le e propriu2 Tot ceea ce s5a a.ir'at -nainte -n aceste puncte a .ost supus eCa'inrii, cu eCcepia celor spuse -n ulti'ul punct2 Acesta nu conine de alt.el dec-t o cerin2 In -nc4eiere e Borba de a arta -n ce 'sur ea e justi.icat *i dac -'plinirea ei e necesar2 Q86:R Aceast doBad nu poate .i adus dec-t dac totodat Bo' strbate cu priBirea -nc o dat -ntregul acestei 7ntrodu"eri n metafi+i"& a< "aracterul .unda'ental de .iin care strbate -n cele patru disocieri3 .aptul de a ajunge la pre/en .er' *i constant, FB ca oucria Totul se sprijin pe -ntrebarea .unda'ental pus la -nceput3 J e ce este de .apt .iinare *i nu, 'ai cur-nd, ni'ic MK ,ri'a des.*urare a acestei -ntrebri .unda'entale ne5a condus -n c4ip obligatoriu la -ntrebarea prealabil3 J espre ce este Borba de .apt -n ca/ul .iineiMK
#N(R& IREA $IINIEI
8F@
-n pri' instan, J.iinaK ne5a aprut ca un cuB-nt gol cu o se'ni.icaie eBanescent2 " a*a stau lucrurile ne5a aprut ca un .apt constatabil printre altele2 Ins -n cele din ur' s5a doBedit c ceea ce prea s cad -n a.ara -ntrebrii *i care -n continuare prea s r'-n neinterogabil era lu"rul prin e%"elen$ demn de a fi supus ntrebrii& $iina *i -nelegerea .iinei nu s-nt un .apt si'plu pre/ent2 $iina este eBeni'entul .unda'ental, pe te'eiul cruia este pentru pri'a oar con.erit un asen de ordinul Istoriei -n s-nul .iinrii -n -ntregul ei ajuns -n desc4idere2 -ns acest te'ei care este cu deosebire de'n de a .i supus -ntrebrii, propriu se'5ului istoric, noi nu5l cunoa*te' -n eCcelena sa *i -n rangul su dec-t dac -l supune' -ntrebrii2 Toc'ai de aceea a' pus -ntrebarea prealabil3 J espre ce este Borba de .apt -n ca/ul .iinei MK Indicaiile care au .ost date -n priBina utili/rii curente *i totu*i .elurite a lui JesteK ne5a conBins de .aptul c este gre*it s Borbi' despre nedeter'inarea *i Bidul .iinei2 Toc'ai JesteK e cel care deter'in se'ni.icaia *i coninutul in.initiBului Ja .iK, *i nu inBers2 Acu' pute' c4iar s -nelege' li'pede de "e trebuie s .ie ast.el2 -n enun, JesteK trece drept copul, drept JcuBinel de legturK ;+ant<2 Enunul -l conine pe JesteK2 -ns deoarece enunul, +o'^=opia, a deBenit instana care decide -n priBina .iinei, el este cel care, pornind de la JesteK5le su, deter'in .iina2 $iina, de la care a' pornit ca de la un cuB-nt gol, trebuie de aceea, -n po.ida acestei aparene, s aib o Q866R se'ni.icaie deter'inat2 "aracterul deter'inat al .iinei a .ost -n.i*at prin l'urirea a patru disocieri3 $iina, prin opo/iie cu deBenirea, este per'anena2
8FA
8FE
$iina, prin opo/iie cu aparena, este 'odelul per'anent, Be*nicul5acela*i2 $iina, prin opo/iie cu g-ndirea, este ele'entul subiacent, ceea5ce5este5si'pl5pre/en2 $iina, prin opo/iie cu obligatiBitatea, este ceea5ce5se5a.l5'ereu5aici5de5.a ca ceea ce este obligatoriu, nereali/at -nc sau deja reali/at2 ,er'anena, Be*nicul5acela*i, calitatea5de5si'pl5pre5/en, .aptul5de5a5se5a.la5aici5de5.a N toate spun -n 2 .ond acela*i lucru3 a:ungerea la pre+en$ ferm (i "onstant: FB ca ouaia2 Acest caracter deter'inat al .iinei nu este -nt-'pl5tor2 El re/ult din deter'inarea proprie asein!%1%n nostru istoric care -*i a.l 'arele -nceput la greci2 "aracterul deter'inat al .iinei nu este o c4estiune de deli'itare a unei si'ple se'ni.icaii legate de un cuB-nt2 El este ns(i for$a care, p-n ast/i -nc, poart *i do'in toate relaiile noastre cu .iinarea -n -ntregul ei, cu deBenirea, cu aparena, cu g-ndirea *i obligatiBitatea2 b< -ntrebarea priBitoare la .iin pornind de la opo/iia cu ni'icul ca pri'ul pas ctre dep*irea adeBrat a ni4ilis'ului -ntrebarea Jdespre ce este Borba -n ca/ul .iinei MK se de/Bluie deopotriB ca -ntrebarea Jcu' stau lucrurile cu asem!u nostru -n istorie MK 4tm noi ferm -n istorie sau doar ne cltina' M Meta.i/ic Borbind ne "ltinam& S-nte' pretutindeni pe dru' -n 'ijlocul .iinrii *i nu 'ai *ti' despre ce este Borba -n ca/ul .iinei2 Nici 'car nu *ti' c nu o 'ai *ti'2 Ne cltina' *i atunci c-nd ne d' asigurri unii altora c nu ne cltina' *i ne cltina' *i atunci c-nd ne strdui' s art', a*a cu' s5a .cut de cur-nd, c aceast interogare priBitoare la .iin nu .ace dec-t s ne /pceasc, c acionea/ distructiB, c este ni4ilis'2 QAceast rstl'cire a -ntre5 Q868R brii priBitoare la .iin, care a renscut odat cu apariia eCistenialis'ului, este o noutate doar pentru naiBi2R Ins unde .uncionea/ propriu5/is ni4ilis'ul autentic M Acolo unde se pstrea/ contactul cu .iinarea curent *i se crede c e de ajuns s iei .iinarea, asa cu' s5a .cut p-n acu', ca .iinare pur *i si'plu2 -ns -n .elul acesta -ntrebarea priBitoare la .iin este recu/at, iar .iina e tratat ca un ni'ic ,nihil-, ceea ce -ntr5un anu'e .el ea *i JesteK -n 'sura -n care .iinea/2 A aBea de5a .ace doar cu .iinarea -n Bre'e ce se cade -n uitarea .iinei N iat ce este ni4ilis'ul2 Ni4ilis'ul -neles ast.el este, el abia, temeiul acelui ni4ilis' pe care Niet/sc4e l5a eCpus -n cartea -nt-i din Voin$a de putere& impotri#, a 'erge -n c4ip eCplicit -n ntrebarea priBitoare la .iin p-n la li'ita ni'icului *i a5l include pe acesta -n -ntrebarea priBitoare la .iin este pri'ul pas *i singurul .ecund ctre o autentic dep*ire a ni4ilis'ului2 c< Necesitatea unei noi cunoa*teri a .iinei -n -ntreaga cuprindere a esenei sale posibile2 $iina cir5\\Z cu'scris prin cele patru disocieri se trans.or' * i -n cerc care circu'scrie *i -n te'ei al -ntregii .iin5i3i ri3 distincia dintre .iin *i .iinare ca ns(i di!> so"ierea originar $aptul c totu*i, -n -ntrebarea priBitoare la .iin N priBitoare deci la ceea ce 'erit prin eCcelen s .ie -ntrebat N trebuie s -'pinge' interogaia att de
8FF
8F?
departe, toc'ai aceasta e ceea ce ne arat l'urirea celor patru disocieri2 Ter'enul acela prin opo+i$ie "u "are .iina este deli'itat N deBenirea, aparena, g-ndi5rea, obligatiBitatea N nu este ceBa doar i'aginat2 Aici se .ac si'ite .ore care do'in *i .ascinea/ .iinarea, desc4iderea *i con.iguraia ei, -nc4iderea *i des.igurarea ei2 eBenirea N oare nu e ni'ic M Aparena N este ni'ic M (-ndirea N este ni'ic M ObligatiBitatea N este ni'ic M "-tu*i de puin2 ac totu*i toate acestea care, -n disocierile a'intite, stau n fa$a .iinei, nu s-nt ni'ic, atunci snt, ele nsele, Q86@R fiin$toare, ba c4iar, -n cele din ur', 'ai .iintoare dec-t ceea ce e
socotit .iintor atunci c-nd se are -n Bedere deter'inarea de esen care -ngrde*te .iina2 -ns atunci -n ce sens al .iinei pute' spune c ceea ce deBine, ceea ce are aparen, g-ndirea *i obligatiBitatea N snt fiin$toare M -n nici un ca/ -n a"el sens al .iinei prin opo/iie cu care ele se situea/2 Totu*i acest sens al .iinei este acela care, din Bec4i'e, e cel curent2 1stfel "on"eptul depna"um al fiin$ei nu este sufi"ient pentru a numi tot "eea "e 'este*& e aceea eCperiena .iinei trebuie re.cut din te'elie *i -n toat cuprinderea esenei ei posibile, asta -n ca/ul -n care Bre' s d' curs asein!#Hm nostru istoric ca unul ce ine de Istorie2 "ci, -n intricaia lor co'pleC, acele .ore care se opun .iinei, *i deopotriB disocierile -nsele deter'in, do'in *i strbat de 'ult Bre'e asein!ul nostru *i -l 'enin -n con.u/ia J.iineiK2 Ast.el, o interogare originar *i eC4austiB a celor patru disocieri ne .ace s -nelege' ur'torul lucru3 .iina care este circu'scris prin ele trebuie, ea -ns*i, s .ie tran5. or'at -n cerc care circu'scrie *i -n te'ei al -ntregii .iinri2 isocierea originar care, prin interioritatea ei ulti' *i prin separaia ei originar, poart Istoria, este distincia dintre .iin *i .iinare2 -ns cu' trebuie ea s se petreac M "u' se poate i'plica .ilo/o.ia pentru a o g-ndi M Totu*i aici proble'a nu este s Borbi' despre i'plicare, ci s o mplinim ca atare1 cci ea este -'plinit c4iar prin necesitatea -nceputului sub legea cruia st'2 Nu -ntH'pltor, -n l'urirea celor patru disocieri, a' /boBit -n c4ip deosebit asupra disocierii dintre .iin *i g-ndire2 Ea continu s .ie *i ast/i te'eiul ce pe care se sprijin deter'inarea .iinei2 (-ndirea clu/it de F?:61 -neles ca enun este cea care d *i 'enine perspectiBa -n care .iina apare2 e aceea dac .iina -ns*i trebuie desc4is *i -nte'eiat prin distincia ei originar .a de .iinare, atunci e neBoie de desc4iderea unei perspectiBe originare2 Originea disocierii J.iin *i g-ndireK, -n spe separarea dintre JpercepereK *i J.iinK, ne arat c aici e Borba de un lucru de.el lipsit de i'portan3 e Borba de o Q86AR deter'inaie a .iinei o'ului care -*ne*te din esena, ce trebuie desc4is, proprie .iinei ;;pucu1<2 e -ntrebarea priBitoare la esena .iinei este inti' legat -ntrebarea Jcine e o'ulMK2 Totu*i deter'inarea .iinei o'ului pornind de aici nu este proble'a unei antropologii desprinse de orice repere, care, -n .ond, repre/int o'ul a*a cu' /oologia repre/int ani'alele, -ntrebarea priBitoare la .iina o'ului este acu' deter'inat, -n priBina orientrii ei *i a a'plitudinii ei, e%"lusi# pornind de la -ntrebarea priBitoare la fiin$& Esena o'ului trebuie -neleas *i -nte'eiat, -n interiorul -ntrebrii priBitoare la .iin *i potriBit indicaiei ascunse pe care ne5o d -nceputul, ca lo"ul pe care .iina -l reBendic -n Bederea desc4iderii sale2 O'ul este locul priBilegiat 6das a-, care -n sine e desc4idere2 -n acest 8F9
loc priBilegiat ptrunde *i se reali/ea/ .iinarea2 e aceea spune'3 .iina o'ului este, -n sensul riguros al cuB-ntului, J.aptul5de5a5.i5loc5priBilegiat5al5desc4i5deriiK 6das ' a!sein*-& ,erspectiBa pentru desc4iderea .iinei trebuie s .ie originar -nte'eiat toc'ai -n esena a! sein!uui -neles ca loc al desc4iderii .iinei2 -ntreaga concepie despre .iin a tradiiei occidentale *i, potriBit acesteia, relaia .unda'ental cu .iina care do'ne*te *i ast/i s-nt prinse -n sintag'a fiin$ (i gndire& L E72 Esen$a omului 6faptul!de!a!fi!lo"!pri#i!legiat!al!des"hiderii- "a lo" al fiin$ei& ';iin$ (i timp*: timpul "a perspe"ti# pentru interpretarea fiin$ei Ins fiin$ (i timp este o sintag' care nu poate .i pus nicicu' pe acela*i plan cu cele patru disocieri eCa'inate2 Ea tri'ite la un cu totul alt do'eniu al interogrii2 Aici nu s5a -nlocuit pur *i si'plu JcuB-ntulK g-ndire cu JcuB-ntulK ti'p, ci esena ti'pului este deter'inat pe de5a5ntregul -n cu totul alte priBine -n do'eniul -ntrebrii care Bi/ea/ .iina2 Q86ER -ns de ce toc'ai ti'pul M ,entru "perspe"ti#a care, la -nceputul .ilo/o.iei occidentale, "lu+e(te desc4iderea .iinei este ti'pul, -ns n a(afelmdt aceast perspectiB a r'as "a atare *i a trebuit s r'-n -nc ascuns2 "-nd -n cele din ur' conceptul .unda'ental pentru .iin deBine cucria N ceea ce -nsea'n3
ajungerea la pre/en .er' *i constant N, ce altceBa dac nu ti'pul este ele'entul de/Bluit care -nte'eia/ esena siturii .er'e *i constante *i esena ajungerii la pre/en M -ns
#N(R& IREA $IINIEI
8F7 a"est Jti'pK este -n esena lui -nc nedes.*urat *i, de alt'interi ;pe terenul J.i/iciiK, -n ori/ontul ei<, nici 'car des.*urabil2 "ci de-ndat ce, la sfr(itul .ilo/o.iei eline, la Aristotel, 'editaia se .iCea/ pe esena ti'pului, ti'pul -nsu*i trebuie s .ie considerat ca o pre/en oarecare, o5uaia TI"12 Acest lucru se eCpri' -n .aptul c ti'pul este conceput pornind de la Jacu'K, de la ceea ce este pre/ent -n cutare 'o'ent *i -n c4ip unic2 Trecutul este Jun acu' care nu mai esteK, iar Biitorul este Jun acu' care nu e n"*& $iina -n sensul de calitate5de5si'pl5 pre/en ;ajungere la pre/en< deBine perspectiB pentru deter'inarea ti'pului2 -ns ti'pul nu deBine perspectiBa anu'e de/Boltat pentru interpretarea .iinei2 -ntr5o 'editaie de acest tip, J.iin *i ti'pK nu este o carte, ci ceea ce ne reBine ca sarcin2 "eea ce ne reBine ca sarcin -n c4ip propriu este Acela pe care noi nu5l *ti' *i pe care, -n ca/ul c -l *ti' autentic, -n spe ca sarcin ce ne reBine, -l *ti' -ntotdeauna doar sub c4ipul -ntrebrii2 A .i -n stare s -ntrebi -nsea'n3 a .i -n stare s a*tepi, dac e neBoie *i o Bia2 O epoc totu*i pentru care real nu este dec-t ceea ce 'erge repede *i care poate .i prins cu a'bele '-ini, socote*te interogarea drept Jstrin de realitateK, drept ceBa pentru care nu 'erit s te ostene*ti2 -ns nu osteneala este aici esenialul, ci ti'pul potriBit, adic 'o'entul potriBit *i struina potriBit2 I"i 9eul "e "uget 0r(te Ire(terea prematur& Holde
"!,RINS
NOT& AS!,RA E IIIEI2222222222222222222222 E "!D#NT #NAINTE222222222222222222222222222 ?
"A,ITO)!) #NT#I
L 62 ntrebarea ' e "e este de fapt fiin$are (i nu, mai "urnd, nimi")* repre+int, potri#it rangului ei, prima dintre ntrebri, deoare"e ea este "ea mai #ast, "ea mai adn" (i ntrebarea originar prin e%"elen$2222222222222222222222222222222 7 L 82 7nterogarea ntrebrii "are, potri#it rangului ei, este prima N n$eleas "a filo+ofie& ou rstlm"iri ale esen$ei filo+ofiei222222222222222222222 69 L @2 n"eputul interogrii pri#itoare la fiin$area "a atare n ntregul ei la gre"i prin "u#ntul fundamental <ruaig2222222222222222222222222222 8A L A2 ntrebarea "ara"teri+at, potri#it rangului ei, drept prima, "a ntrebare metafi+i" fundamental&
7ntrodu"erea n metafi+i" drept "ondu"ere "tre interogarea ntrebrii fundamentale& 1mbiguitatea #oit a titlului prelegerii2222222 @: L E2 esf(urarea ntrebrii ' e "e este de fapt fiin$are (i nu, mai "urnd, nimi")* 2222222222222 @A 272
"!,RINS
a< Atitudinea interogatiB ca Brere5de5a5*ti 2222 @A b< $or'a lingBistic a propo/iiei interogatiBe2 "e/ura din -ntrebare *i suspiciunea .a de J*i nu, 'ai cur-nd, ni'icK 2222222222222222 @? c< $or'a lingBistic a -ntrebrii ca respectare a tradiiei22222222222222222222222222222 @7 L F2 ntrebarea pri#itoare la fiin$ (i 'logi"a*& 1de#rata #orbire despre nimi" n gndire (i n rostirea poeti" 222222222222222222222222222 A: L ?2 Amurirea ntrebrii n forma ei pres"urtat spre deosebire de forma e%tins& 1daosul '(inu, mai "urnd, nimi")* adu"e fiin$area ntr!o stare de suspensie222222222222222222222222222222 AA L 92 7nterogarea "a des"hidere a domeniului n "are fiin$area este "onfruntat "u demnitatea autenti" a interogrii: "ltinarea fiin$rii ntre nefiin$ (i fiin$22222222222222222222222222222 AF L72 ubla semnifi"a$ie a "u#ntului 'fiin$are*& 4uperfluitatea aparent a diferen$ei dintre fiin$ (i fiin$are (i ambiguitatea 'ntrebrii fundamentale * "a ntrebare pri#itoare la temeiul fiin$ei 22222222222222222222222222222222 A9 L 6:2 esf(urarea ' ntrebrii prealabile *: ' espre "e este #orba n "a+ul fiin$ei (i al felului n "are n$elegem noi fiin$a)*22222222222222222222 E6 L662 1nali+a mai amnun$it a ntrebrii: ' espre "e este #orba n "a+ul fiin$ei) Este fiin$a un "u!#nt gol sau ea repre+int, dimpotri#, destinul O""identului)*2222222222222222222222222 E? L 682 Amurirea unui fapt: fiin$a 8 un "u#nt golG7nterogarea pri#itoare la fiin$ (i 'ontologia*222222 E7 L 6@2 E%pli"area raportului dintre ntrebarea fundamental a metafi+i"ii (ipre!ntrebare: noul "on"ept de pre!ntrebare N ntrebarea pre!liminar "!,RINS 8?@ (i "ea "are este, pe de!a!ntregul, de ordinul 7storiei 22222222222222222222222222222222222 F8 L 6A2 ;ilo+ofia (i '(tiin$a istoriei* 222222222222222 FA L6E2 1partenen$a intim a interogrii ntrebrii pri#itoare la fiin$N interogare "e este n ea ns(i de ordinul 7storieiNla 7storia uni#ersal a 3mntului& Ion"eptul de spirit (i rstlm"irile sale 22222222 F? 6F2 0itarea fiin$ei este o stare de fapt (i ea este temeiul propriu!+is al rela$iei noastre gre(ite "u limba222222222222222222222222222222222 ?@
"A,ITO)!) A) OI)EA
ES,RE (RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K L 6?2 Elu"idarea esen$ei fiin$ei n perspe"ti#a intimei sale legturi esen$iale "u esen$a limbii2222222 ?F A2 (RAMATI"A "!D#NT!)!I J$IINI&K L 692 Morfologia 'fiin$ei*: substanti# #erbal (i infiniti# 222222222222222222222222222222222 ?7 L 672 7nfiniti#ul22222222222222222222222222222 96 a< Originea gra'aticii occidentale3 'editaia elin asupra li'bii eline3 oBouoc *i p.juec22222 96 b< -nelegerea elin a lui TtTcocnc, ,"asus- *i E^+A2IOD1 ,de"linatio-22222222222222222222222222 9A L 8:2 n$elegerea elin a fiin$ei: fiin$a n$eleas "a situare ferm (i "onstant n dublul sens de ,p#aig (i o#aia2222222222222222222222222222222 9E L 862 n$elegerea elin a limbii22222222222222222 76 a< -n in.initiB -ncetea/ s apar ceea ce Berbul .ace s .ie -ndeob*te 'ani.est 222222222222222 78 b< In.initiBul cuB-ntului grec elBai2222222222 7F 8?A "!,RINS c< "onsolidarea *i rei.icarea Bidului de 'aCi' generalitate 22222222222222222222222222222222 7?
B2 ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K
L 882 Iele trei radi"aluri ale #erbului 'a fi* (i ntrebarea pri#itoare la unitatea lor2222222222 77 L 8@2 Re+ultatul dublei e%aminri a "u#ntului 'fiin$a*: #idul "u#ntului re+ultat din estompare (i ameste"2222222222222222222222222222222 6:@
"A,ITO)!) A) TREI)EA
#NTREBAREA ,RIDITOARE )A ESENIA $IINIEI L 8A2 O stare de fapt in"ontestabil: n$elegerea fiin$ei (i totu(i nen$elegerea ei 222222222222222 6:E L 8E2 0ni"itatea 'fiin$ei*, "omparabil doar "u nimi"ul 22222222222222222222222222222222222 6:F L 8F2 J Iara"terul general* al 'fiin$ei* (i 'fiin$area* "a 'parti"ular*& 1nterioritatea ne"esar a n$elegerii fiin$ei222222222222222222222222222222222 666 L 8?2 n"er"area fundamental: "ara"terul indispensabil al n$elegerii fiin$ei: fr n$elegerea fiin$ei nu e%ist rostire, fr rostire nu e%ist fiin$ uman22222222222222222222222222222222 66A L 892 n$elegerea fiin$ei "a 'temei* al aseFm!ului uman222222222222222222222222222222222 66E L 872 n$elegerea fiin$ei (i fiin$a ns(i repre+int tot "e poate fi mai demn de a"tul interogrii& 7nterogarea pri#itoare la sensul fiin$ei2222222222 66F L @:2 Retrospe"$ie asupra refle"$iei pre"edente: pasul de"isi# de la un fapt neutru la o sur#enire, demn n "el mai nalt grad de a"tul interogrii22222 669 "!,RINS 8?E L @62 E%"elen$a "u#ntului 'fiin$* fa$ de toate "u#intele referitoare la 'fiin$are*F: fiin$a ns(i (i "u#n! tul"are o desemnea+ se presupun re"ipro" ntr!o manier esen$ial22222222222222222222222 686 L @82 ;elul n "are n$elegem noi fiin$a are o deter!mina$ie spe"ifi" (i o orientare "are se "onstituie pornind de la fiin$& Iu#ntul ' este * n diferite e%emple2222222222222222222222222222222 68@ L @@2 Varietatea semnifi"a$iilor lui 'este*& n$elegerea fiin$ei pornind de la ' este * n sensul de 'pre+en$ "onstant* ;ouoia< 22222222222222222222 68E
"A,ITO)!) A) ,ATR!)EA
#N(R& IREA $IINIEI L @A2 Modurile, de#enite formule, ale rostirii fiin$ei n distin"$ii ,fiin$ (i&&&- 22222222222222222222 687 L @E2 Iele (apte propo+i$ii "lu+itoare "u pri#ire la distin"$iile fiin$ei fa$ de alt"e#a222222222222 6@:
A2 $IINI& OI EDENIRE
L @F2 ;iin$a n opo+i$ie "u de#enirea& 3armenide (i =era"lit: fiin$a ! soliditatea intim, adunat n sine, a "eea "e este durabil 2222222222222222 6@8
B2 $IINI& OI A,ARENI&
L @?2 Iara"terul u+ual (i de la sine n$elesul a"estei distin"$ii& Den$elegerea despr$irii originare dintre fiin$ (i aparen$ (i a apartenen$ei lor intime& ?rei moduri ale aparen$ei222222222222222222222 6@E L @92 Iorela$ia intim dintre fiin$ (i aparen$& ';iin$a * n$eleas gre"e(te "a ,$%iai<, manifestarea su#eran "are se des"hide (i dinuie (i apari$ia "are luminea+22222222222222222222222222222 6@9 8?F "!,RINS
L @72 Iorela$ia esen$ial, uni" n felul ei, ntre ;pucnc, (i F2.i@eia N ade#rul "a $innd de esen$a fiin$ei 222 6A: L A:2 4emnifi"a$ia multipl a lui ZNh,a N lupta pentru fiin$ mpotri#a aparen$ei 2222222222222222 6A8
L A62 Ionfigurarea poeti" a luptei dintre fiin$ (i aparen$ la gre"i222222222222222222222222 6AF L A82 1partenen$a aparen$ei la fiin$a n$eleas "a apari$ie& Rt"irea "a ngemnare a fiin$ei, a strii de neas"undere (i a aparen$ei22222222222222222 6A9 L A@2 Gndirea la n"eputul filo+ofiei ,3armenide- "a des"hidere a "elor trei "i: "alea "tre fiin$ (i "tre starea de neas"undere, "alea "tre nefiin$ (i "alea "tre aparen$ 2222222222222222222 6E: L AA2 1partenen$a intim a diso"ierilor 'fiin$ (i aparen$*F!'fiin$(i de#enire* 222222222222222 6EE
"2 $IINI& OI (#N IRE
L AE2 Iara"terul pri#ilegiat al a"estei distin"$ii (i semnifi"a$ia ei istori"22222222222222222222222 6E? L AF2 Iir"ums"rierea 'gndirii*& Gndirea "apunere! n!fa$ 2222222222222222222222222222222 6F: L A?2 'Aogi"a* (i pro#enien$a ei22222222222222222 6F8 L A92 4emnifi"a$ia originar a Hoyo<!ului (i a lui Hey+i# 22222222222222222222222222222222 6FF L A72 emonstrarea "orela$iei intime ntre Hoyo< (i ;pu'c, la n"eputul filo+ofiei o""identale& Ion"eptul de Hoyo< la =era"lit 222222222222 6?:
L E:2 De"esitatea intern (i posibilitatea diso"ierii dintre ;pBCn (i Hoyo< pornind de la unitatea lor originar& 1oyo<!ul la 3armenide (i 'propo+i$ia originar*22222222222222222222222222222 696 L E62 eterminarea faptului de a fi om pornind de la esen$a fiin$ei nse(i e%primat n spusa lui "!,RINS 8?? 3armenide: sur#enirea apartenen$ei esen$iale a fiin$ei (i a per"eperii222222222222222222222 69F 3oeti+area gnditoare "a des"hidere esen$ial a faptului de a fi om& 7nterpretarea prin intermediul a trei par"ursuri a primului "nt al "orului din Antigona lui 4ofo"le 222222222222222222222 678 a< ,ri'ul parcurs3 sc4ia intern a esenei ne.a'iliarului prin eCcelen, do'eniile *i di'ensiunile do'inaiei sale *i ale destinului su 22222 67? b< "el de al doilea parcurs3 des.*urarea .iinei o'ului ca cel ce este ne.a'iliar prin eCcelen 2222222222222222222222222222222 8:@ c< "el de al treilea parcurs3 interpretarea autentic ca rostire a nerostitului2 $aptul5de5a5.i5loc5 priBilegiat5al5desc4iderii propriu o'ului istoric ca bre* pentru desc4iderea .iinei -n .iinare N in5 cidentul222222222222222222 86A 7nterpretarea rennoit a spusei lui 3armenide n lumina "ntului intonat de "or la 4ofo"le: apartenen$a intim a lui Boe-B (i e-Boa "a rela$ie re"ipro" ntre %iyyr (i Siicr<2 4tarea de neas"undere "a nefamiliaritate& 3er"eperea "a de"i+ie& 1oyo<!ul "a ne#oin$ (i "a temei al limbii222222222222 869 2 7nterpretarea inaugural a esen$ei omului "a ;puoBW ! Hoyo< B7pco?toB eCcoB spre deosebire de formularea
ulterioar: aB7pco?io e OoB &o=oB L,Wo#2222222222222222222222222222222222 8@:
2 4epararea dintre Hoyo< (i ,po"i< (i preeminen$a Hoyo<!ului fa$ de fiin$& 1oyo<!ul de#ine instan$a "are de"ide n pri#in$a fiin$ei, ;pi@'1 de#ine ouoia22222222222222222222222222222 8@A a< t<aic,5ul deBine IEea3 din consecin a esenei, iEeoc deBine esena -ns*i2 AdeBrul deBine co5
LE8
53 54 55
8?9 "!,RINS rectitudine2 Ao5=oW5ul deBine HTtocpaBan1 *i origine a categoriilor222222222222222222222 8@F b< Te'eiul pe care se .ace trecerea de la (#"n$ *i Hoyo<, la Idee *i enun3 prbu*irea strii de neascundere N .aptul de a nu putea -nte'eia cdrFe' -n necesitatea .iinei222222222222 8A? L EF2 ?rimiterea la e#enimentul nruirii strii de neas"undere din pun"tul de #edere al par"ursului su istori": Reorientarea ade#rului "tre ' "ore"titudine* "a urmare a instalrii ade#rului lui o#aia222222222222222222222222222222222 8E:
2 $IINI& OI OB)I(ATIDITATE
L E?2 Obligati#itatea "a opus al fiin$ei, din "lipa n "are fiin$a se determin "a 7dee& ;ormarea (i mplinirea a"estei opo+i$ii& ;ilo+ofia #alorii2222222 8EF L E92 Re+umatul "elor patru distin"$ii n perspe"ti#a "elor (apte pun"te orientati#e amintite222222 8F6 a< "aracterul .unda'ental de .iin care strbate -n cele patru disocieri3 .aptul de a ajunge la pre/en .er' *i constant, oB ca ouat22222 8F8 b< -ntrebarea priBitoare la .iin pornind de la opo/iia cu ni'icul ca pri'ul pas ctre dep*irea adeBrat a ni4ilis'ului222222222222222222 8FA c< Necesitatea unei noi cunoa*teri a .iinei -n -ntreaga cuprindere a esenei sale posibile2 $iina circu'scris prin cele patru disocieri se trans.or' -n cerc care circu'scrie *i -n te'ei al -ntregii .iinri3 distincia dintre .iin *i .iinare ca ns(i diso"ierea originar222222222 8FE L E72 Esen$a omului ,faptul!de!a!fi!lo"!pri#ilegiat!al!des"hiderii- "a lo"al fiin$ei& ';iin$ (i timp*: timpul "a perspe"ti# pentru interpretarea fiin$ei 22222 8F9
Redactor M&RIA A)EUE Aprut 6777 B!"!REOTI 5 ROM_NIA
GRAFICA SA.

Martin Heidegger Introducere in Metafizica

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Martin Heidegger Introducere in Metafizica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PARADIGME

Traducerea acestei cri este publicat cu sprijinul INTER NATIONES, Bonn

INTRO !"ERE #N META$I%I"&

NOT& AS!,RA E IIIEI

INTRO !"ERE #N META$I%I"A

INTRO !"ERE #N META$I%I"&

L 6A2 ;ilo+ofia (i '(tiin$a istoriei*

ES,RE (RAMATI"A OI ETIMO)O(IA "!D#NT!)!I J$IINI&K

L 692 Morfologia 'fiin$ei*: substanti##erbal (i infiniti#

di.icarea substantiBului se nu'ete TIUOUT+1 ,"asus-B aceea a Berbului se nu'ete EEJHHG7I,

;pijaic, are -n Bedere -nlarea de sine care se

L 862 n$elegerea elin a limbii

IIRUOTECA JUDIT1AN OCTAVlAN GOGA"

L 8E2 0ni"itatea 'fiin$ei*, "omparabil doar "u nimi"ul

se "onstituie pornind de la fiin$& Iu#ntul 'este* n diferite e%emple

L A62 Ionfigurarea poeti" a luptei dintre fiin$ (i aparen$ la gre"i

L AA2 1partenen$a intim a diso"ierilor 'fiin$ (i aparen$!'fiin$ (i de#enire

L AF2 Iir"ums"rierea 'gndirii*& Gndirea "apu!nere!n!fa$

L A?2 'Aogi"a* (i pro#enien$a ei

62 e ce a putut i de ce a trebuit s se nasc -n coala platonician ceBa precu' JlogicaK M

la B-ntorul slbatic i luntraul -n pirog p-n la constructorul de orae i o'ul cultural2

#NTREBAREA $!N AMENTA)A A META$I%I"II

You might also like