Econometrie si previziune economica

1) Care dintre funcţiile managementului definite de Henri Fayol (1916) nu se

referă la acţiuni de prefigurare a viitorului :

1 prevedere (planificare)
2 organizare
3 coordonare
4 comandă (antrenare)
5 control

ANS: 4

2) Care este rolul previziunii în managementul organizaţiei?

1 să fundamenteze acţiunile strategice ale organizaţiei

2 să asigure un cadru adecvat desfăşurării activităţilor
3 să specializeze personalul
4 să extindă utilizarea metodelor şi tehnicilor ştiinţifice
5 să utilizeze specialişti în fundamentarea strategiilor

ANS: 1

3) Care sunt instrumentele de previziune în activitatea managerială?

1 prognoza
2 programarea, planificarea şi bugetarea
3 prognoza, programarea, planificarea şi bugetarea
4 bugetarea
5 planificarea

ANS: 3

4) Care dintre principiile de raţionalitate şi coerenţă care stau la baza previziunilor

este exprimat eronat ?

1 stabilirea unui orizont de timp rezonabil

2 limitarea incertitudinii şi riscului la minimum posibil
3 evaluarea costului prin cuantificarea permanentă a raportului cost/eficienţă
4 fundamentarea scenariilor pe cerinţele pieţei
5 asigurarea coerenţei şi continuităţii prin elaborarea unui scenariu-cadru ge-
neral

ANS: 2
5) Care dintre următoarele afirmaţii nu se referă la abordarea previziunii în prac-
tica managerială?

1 rezultatele previziunilor se utilizează în procesul de luare a deciziilor pentru

a planifica acţiunile
2 previziunile trebuie să aproximeze în limite rezonabile evenimentele ce vor
avea loc
3 nu întotdeauna previziunile conduc la acţiune
4 principiul continuităţii
5 se bazează numai pe cunoştinţe aprofundate în matematică

ANS: 5

6) Ştiinţa viitorului sau futurologia nu are în aria de activitate :

1 cercetarea noilor ipoteze şi teorii privind dezvoltarea viitoare a pământului

2 studiul civilizaţiei umane şi elaborarea prognozelor socio-culturale
3 previziunea dezvoltării economice pe termen mediu
4 nevoia de acumulare a datelor statistice din toate domeniile
5 estimarea variabilelor organizaţiilor în perioadele viitoare

ANS: 5

7) Elementele componente ale activităţii de cercetare şi culegere a informaţiilor

pentru elaborarea previziunilor sunt :

1 orizontul previziunii
2 natura informaţiilor
3 gradul de încredere
4 toate cele de mai sus
5 nici unul dintre cele de mai sus

ANS: 4

8) Curentele şi tendinţele în gândirea previzională nu se grupează în :

1 opţiunea fundamentală şi ordinea prioritară

2 opţiunea fundamentală explorativă şi opţiunea fundamentală normativă
3 opţiunea fundamentală explorativă tehnocratică şi opţiunea fundamentală
explorativă umanistă
4 opţiunea fundamentală normativă instituţională şi opţiunea fundamentală
normativă critică
5 ordinea prioritară normativă şi ordinea prioritară explorativă

ANS: 5
 9) Tratarea normativă a viitorului, după Kahn (1967) înseamnă:

1 studiul viitorului ca soluţie a problemelor prezentului şi nu ca o extensie a

lui
2 studiul viitorului pornind de la întreg spre părţi
3 studiul viitorului pornind de la părţi spre întreg
4 studiul viitorului utilizând concepte şi modele teoretice
5 studiul viitorului pe baza datelor din trecut şi prezent, evidenţiind tendinţle
de evoluţie

ANS: 1

10) Care din următorii paşi de lucru nu se aplică în previziunea oportunităţilor ?

1 evidenţierea activităţilor care urmează să dispară şi de ce

2 evidenţierea activităţilor care se pot dezvolta în viitor prin utilizarea resur-
selor existente sau prin modificarea acestora într-o manieră rezonabilă
3 evidenţierea ideilor care promovează noi direcţii de dezvoltare
4 organizarea ideilor în tabele cu scopul de a etala întregul set de posibilităţi
viitoare
5 excluderea probabilităţilor ataşate fiecărei variabile

ANS: 5

11) Riscul în previziune reprezintă :

1 calculul probabilităţii de apariţie a riscului

2 calculul amplitudinii riscului
3 eroarea de a nu include un element de risc
4 calculul riscului de neîncasare a banilor
5 produsul dintre amplitudinea riscului şi probabilitatea de apariţie a riscului

ANS: 5

12) La baza deciziilor strategice se află :

1 controlul mediului intern

2 controlul mediului extern apropiat
3 controlul mediului extern îndepărtat
4 previziunea, care ia în considerare riscurile şi oportunităţile strategice
5 controlul presiunilor salariaţilor

ANS: 4
13) Care din următoarele surse de date nu pot fi utilizate în previziune ?

1 publicaţii oficiale guvernamentale

2 anuarul statistic al României
3 reviste de specialitate
4 informaţii obţinute din conversaţii
5 internet

ANS: 4

14) Informaţiile cele mai costisitoare necesare în previziune sunt cele obţinute din
următoarea sursă:

1 reviste de specialitate
2 cărţi din bibliotecă
3 istoricul organizaţiei
4 site-uri de specialitate din surse “on-line”
5 publicaţii oficiale

ANS: 4

15) Metoda analizei şi sintezei nu cuprinde:

1 descompunerea în părţi componente a fenomenelor şi a proceselor eco-

nomice şi studierea părţilor componente
2 evaluarea acţiunii factorilor care influenţează părţile componente
3 eliminarea sistemului de legături cauzale care există între factorii care influ-
enţează părţile componente
4 comparaţia cu fenomene sau procese similare
5 generalizarea aspectelor particulare în aspecte aggregate, complexe

ANS: 3

16) Care dintre următoarele principii nu este specific metodei interpretării sistemice?

1 orientarea către problemele cheie, strategice ale organizaţiei

2 adoptarea unui stil de analiză participativă a fenomenelor complexe
3 tendinţa integratoare a analizei fenomenelor complexe
4 utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu stricteţe
5 viziunea sistemică

ANS: 4

17) Principalul dezavantaj al metodei « marilor tururi » este:

 1 subiectivismul
2 schimbul de experienţă
3 deplasarea la diferite surse de informaţii
4 observarea diferenţelor între organizaţii
5 colectarea informaţiilor

ANS: 1

18) Principalul dezavantaj al metodei “mâinilor mature” este:

1 costul ridicat pentru plata consultanţilor

2 alegerea consultanţilor
3 selectarea sfaturilor primate de la consultanţi
4 comunicarea problematicii organizaţiei consultanţilor
5 stabilirea experienţei consultanţilor

ANS: 1

19) Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ?

1 utilizează experţi cu calităţi profesionale diferite

2 constă în reunirea unui grup de experţi având cunoştinţe vaste în domeniul
studiat
3 constă în sesiuni de discuţii conduse de organizator
4 constă în discuţii până la atingerea consensului
5 utilizează un material de studiu pregătit de organizator

ANS: 4

20) În scopul atingerii consensului în aplicarea metodei Delphi se utilizează:

1 media aritmetică simplă şi media aritmetică ponderată

2 media artimetică şi mediana
3 mediana şi cuartilele
4 şiruri de numere
5 intervale de încredere

ANS: 3

21) Metoda “Brainstorming” nu se caracterizează prin :

1 este o metodă de gândire colectivă

2 este o metodă a dezbaterilor euristice
3 este o metodă prin care sunt antrenate discuţiile în grup organizat
 4 este o metodă care stimulează expunerea de idei într-un climat de colegi-
alitate şi de apreciere reciprocă
5 presupune iteraţii şi timp de reflexie necesar experţilor

ANS: 5

22) Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :

1 întocmirea listei cu zonele geografice în care se va studia fenomenul eco-

nomic
2 analiza listei şi eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu
problema în studiu
3 analiza aprofundată a zonelor eliminate din listă
4 naliza factorilor care se opun rezolvării problemei în studiu
5 identificarea factorilor care influenţează pozitiv fenomenul studiat

ANS: 3

23) Metoda analogiilor constă în:

1 culegerea informaţiilor despre situaţii sau fenomene similare cu problema

în studiu
2 identificarea şi cuantificarea diferenţelor dintre situaţiile şi fenomenele simi-
lare şi problema în studiu
3 previziunea problemei în studiu pe baza informaţiilor culese privind situaţii
sau fenomene similare
4 corecţia previziunilor în funcţie de diferenţele cuantificate
5 toţi paşii de lucru menţionaţi mai sus

ANS: 5

24) Care dintre următoarele caracteristici nu stă la baza identificării şi selectării

scenariilor ?

1 numărul scenariilor nu este limitat

2 să fie elastice şi plauzibile
3 să fie pur optimiste sau pur pesimiste
4 să fie stimulative şi provocatoare
5 să echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

ANS: 3

25) Scenariile au, de regulă, forma :

1 tabelară
 2 grafică
3 de chestionar
4 descriptivă, ca un text scris
5 standard

ANS: 4

26) Care din următoarele etape de lucru este specifică metodei scenariilor ?

1 analiza mediului
2 pregătirea scenariului
3 formularea strategiei
4 toate cele de mai sus
5 nici una din cele de mai sus

ANS: 4

27) Care dintre următorii paşi de lucru nu face parte din etapa de pregătire a
scenariilor ?

1 selectarea vectorilor schimbării şi proiectarea contextului scenariilor

2 identificarea scenariilor
3 elaborarea scenariilor
4 identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor
5 formularea strategiei

ANS: 5

28) Metoda jocurilor se utilizează pentru previziunea celor mai bune decizii într-un
mediu competitiv în situaţii de interdependenţă cu factori externi. Care din ur-
mătoarele carecteristici nu este specifică metodei jocurilor ?

1 jucătorii aleg strategiile prin examinarea raţională a informaţiilor disponibile,

prin acţiuni proprii şi corelat cu aşteptările din partea celorlalţi jucători
2 jocurile reprezintă un set nedefinit de posibile cursuri ale acţiunilor
3 jocurile reprezintă preferinţe identificabile ale fiecărui jucător între posibilele
rezultate ale unui joc
4 jocurile se bazează pe logică şi matematici aplicate în economie
5 jocurile constau într-un plan de acţiuni care trebuie să fie urmat de parti-
cipanţii numiţi jucători

ANS: 2
29) Metoda arborilor de pertinenţă verticali se utilizează pentru previzionarea modi-
ficărilor în sistem pe diferite nivele şi presupune parcurgerea mai multor paşi de
lucru. Care din următorii paşi nu este specific metodei ?

1 stabilirea necesităţilor viitoare

2 determinarea obiectivelor viitoare
3 elaborarea variantelor sau posibilităţilor viitoare
4 previzionarea modificărilor structurale orizontale
5 evaluarea posibilităţilor şi determinarea variantei optime

ANS: 4

30) Care dintre următoarele principii nu este adecvat reprezentărilor grafice utilizate
în previziune?

1 să fie realizate pe o scală, astfel încât să prezinte clar varietatea

fenomenului respectiv
2 să aibă un titlu clar, care să reflecte esenţa fenomenului cercetat
3 să fie evidenţiate aspectele principale, „cheie”
4 să fie sărace în informaţii şi să ocupe cât mai mult spaţiu
5 scala să fie clară şi realizată corect

ANS: 4

31) Cererea de ciocolată pe segmentul de piaţă deţinut de SC CARTIER SRL în ulti-

mele săptămâni se prezintă în tabelul de mai jos:

Săptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8
Cererea (lei 300 300 200 300 400 600 300 500
RON)

Care este cererea de produse previzionată pentru perioada următoare, respect-

iv, săptămâna 9, când n = 6 perioade, utilizând mediile mobile ?

1 362 lei
2 350 lei
3 383 lei
4 466 lei
5 300 lei

ANS: 3

32) Cantitatea de cartofi consumată la restaurantul ASCENDENT în ultimele zile

este de:
 Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Consum (kg) 5 8 6 4 7 6 9

Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, când n=3 perioade, util-
izând mediile mobile ?

1 6,42 kg
2 6,33 kg
3 6,00 kg
4 5,66 kg
5 7,33 kg

ANS: 5

33) Consumul de vopsea lavabilă la firma de construcţii TURNUL a avut în ultimul

an un trend constant de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 şi factorul sezonier
4. Utilizând agregarea aditivă, care este consumul de vopsea lavabilă previzion-
at pentru anul în curs?

1 30 tone
2 32 tone
3 36 tone
4 60 tone
5 nu se poate determina

ANS: 3

34) Vânzările de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant în
ultimul trimestru al anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 şi factorul
sezonier de 1,25. Utilizând agregarea prin multiplicare, care va fi volumul vân-
zărilor firmei în trimestrul următor?

1 1000 perechi
2 1875 perechi
3 1500 perechi
4 1250 perechi
5 nu se poate determina

ANS: 2

35) În previziuni eroarea înseamnă:

1 o greşeală de calcul
2 o greşeală de interpretare
3 diferenţa dintre valoarea previzionată pesimistă şi valoarea previzionată
optimistă
 4 diferenţa dintre datele observate şi datele previzionate
5 nici una de mai sus

ANS: 4

36) Extrapolarea euristică este:

1 o metodă de previziune bazată pe simpla prelungire în viitor a tendinţelor

manifestate în trecut
2 o metodă de previziune a fenomenelor care îşi menţin ritmul de dezvoltare
3 o metodă de previziune a fenomenelor care îşi menţin direcţia de
dezvoltare
4 o metodă de previziune care nu ţine cont de modificările previzibile
5 o metodă de previziune care ţine cont de tendinţele perioadei precedente şi
de modificările previzibile în viitor

ANS: 5

37) În urmă cu 3 ani societatea comercială “ PROGRESUL” a achiziţionat o linie de

fabricaţie computerizată care a avut ca efect creşterea calităţii produselor, redu-
cerea costurilor şi creşterea productivităţii, ducând la un ritm mediu anual de
creştere a producţiei de 12 %. În anul 2003 producţia realizată a fost de 6000
bucăţi.
Utilizând metoda de previziune prin extrapolare mecanică, care va fi producţia
anului curent ?

1 6000 bucăţi
2 6720 bucăţi
3 7526 bucăţi
4 7000 bucăţi
5 Nu se poate determina

ANS: 3

38) În urmă cu 2 ani societatea comercială “ PROGRESUL” a achiziţionat o linie de

fabricaţie computerizată care a avut ca efect creşterea calităţii produselor şi re-
ducerea costurilor şi creşterea productivităţii, ducând la un ritm mediu anual de
creştere a producţiei de 12 %. În urma finalizării negocierilor cu un nou client
segmentul de piaţă va creşte anul viitor cu un coeficient k=1,10. În anul investit-
iei producţia realizată a fost de 5000 tone.
Utilizând metoda de previziune prin extrapolare euristică, care va fi producţia
anului viitor ?

1 5000 tone
2 5600 tone
3 6272 tone
 4 6899 tone
5 Nu se poate determina

ANS: 4

39) Firma BRAVOS cu activitate în construcţii de drumuri investeste într-un utilaj

performant. Pentru a recupera investiţia în 4 ani, si-a propus ca “ţintă” atingerea
unui profit net de 1200 mii Euro, ştiind că în anul de bază (de punere în funcţi-
une a investiţiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro.
Utilizând metoda de previziune a interpolării, care va fi profitul anual ?

1 200 mii Euro

2 400 mii Euro
3 300 mii Euro
4 100 mii Euro
5 Nu se poate determina

ANS: 1

40) Pentru a creşte producţia destinată exportului firma de confecţii VIOLETA a

achiziţionat un utilaj performant cu un credit bancar care trebuie restituit după 3
ani, deşi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de afaceri previ-
zionat prevede obţinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Util-
izând metoda de previziune a interpolării, care va fi profitul acumulat la finele
anului 3 ?

1 100 mii Euro

2 500 mii Euro
3 520 mii Euro
4 140 mii Euro
5 Nu se poate determina

ANS: 3

41) Care din următoarele funcţii este funcţia putere ?

1
Y = ae bt , pentru 0<b<1
2
Y = abt , pentru 0<b<1
3
Y = at b
4
Y = a + bx
5 Nici una din cele de mai sus
 ANS: 3

42) Care dintre următoarele caracteristici nu este specifică metodei regresiei?

1 când se stabileşte o relaţie cauzală între variabile

2 când datele observate urmează o funcţie liniară de tipul Y = a +bx
3 când relaţia dintre x şi Y este directă
4 când relaţia dintre x şi Y este inversă
5 când nu se foloseşte metoda celor mai mici pătrate

ANS: 5

43) Când se stabileşte o relaţie cauzală între variabile şi datele observate urmează
o funcţie liniară, în previziune se utilizează:

1 funcţia de regresie
2 funcţia exponenţială
3 funcţia hiperbolică
4 funcţia logaritmică
5 funcţia semilogaritmică

ANS: 1

44) Care dintre următoarele caracteristici nu este specifică metodei de previziune

prin programare liniară?

1 problema poate fi expusă în termeni numerici

2 problema permite alegeri între cursurile alternative ale evoluţiei acţiunilor
3 se identifică restricţii asupra factorilor implicaţi
4 problema trebuie să permită exprimarea într-o formă standardizată
5 factorii implicaţi nu sunt într-o relaţie liniară

ANS: 5

45) Cărei metode de previziune îi este specifică următoarea abordare: „soluţia

optimă se află la restricţia care delimitează zona fezabilă”?

1 metoda extrapolării
2 metoda interpolării
3 metoda regresiei
4 metoda programării liniare grafice
5 nici unei metode de mai sus

ANS: 4
46) Metoda SIMPLEX este o metodă de rezolvare aritmetică iterativă ce poate fi uti-
lizată în probleme cu orice număr de necunoscute şi restricţii şi este specifică:

1 metodei extrapolării
2 metodei programării liniare
3 metodei interpolării
4 metodei regresiei
5 nici unei metode de mai sus

ANS: 2

47) În rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizează o metodă care constă

în calculul a doi indicatori: de concordanţă şi de discordanţă. Care este această
metodă?

1 metoda regresiei
2 metoda SIMPLEX
3 metoda ELECTRE
4 metoda trendului
5 nici una din cele de mai sus

ANS: 3

48) Care din următorii paşi nu este specific metodei comparaţiilor perechi?

1 se alege o variantă din o pereche de două variante

2 se compară perechile de criterii şi se calculează ponderea subiectivă a cri-
teriului
3 se compară perechile de variante cu fiecare criteriu şi rezultă ponderile
subiective ale variantelor în funcţie de criteriile respective
4 se exclud rezultatele care se ordonează crescător
5 se agregă rezultatele finale pentru variantele alese

ANS: 4

49) Dintre factorii enumeraţi în continuare, de care nu depinde funcţia de producţie

COBB-DOUGLAS ?

1 producţia
2 capitalul
3 cheltuielile cu materiile prime
4 forţa de muncă
5 coeficientul de dimensionare sau proporţionalitate între factori
 ANS: 3

50) Care dintre următoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezintă un avantaj al
metodei dinamicii industriale FORESTER?

1 permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei şi a mediului în

care acţionează
2 utilizează notaţii sugestive, uşor de înţeles şi de folosit în reprezentări
grafice
3 evidenţiază legăturile dintre variabile multiple
4 permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative
5 permite calculul elasticităţii producţiei în raport cu factorii care o determină

ANS: 5

51) Care din următoarele utilizări nu este specifică metodei normării?

1 pentru măsurarea eforturilor efectuate pentru obţinerea unui efect

2 se aplică atunci când între costuri, activităţi sau produsele rezultate nu ex-
istă o relaţie directă
3 ca instrument de reglare a utilizării eforturilor şi efectelor
4 reprezintă limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor
5 reprezintă limite minim admise privind efectele propuse a se obţine

ANS: 2

52) Echilibrarea balanţei materialelor între necesităţi şi resurse nu se realizează

prin:

1 micşorarea necesităţilor prin reproiectarea produselor şi tehnologiilor în

scopul reducerii consumurilor materiale
2 micşorarea necesităţilor prin înlocuirea materialelor cu unele care au calit-
ate superioară
3 reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT
4 creşterea resurselor prin casarea unor capacităţi de producţie
5 creşterea resurselor prin creşterea gradului de utilizare a capacităţilor cu
efect sporirea producţiei

ANS: 4

53) Care dintre următoarele elemente nu influenţează sistematic gradul de predictib-

ilitate a fenomenelor?

1 numărul de variabile
2 omogenitatea datelor
3 certitudinea
 4 elasticitatea cererii
5 competiţia

ANS: 3

54) Care dintre următoarele erori nu conduce la lipsa acurateţei în previziunea pe

termen scurt şi mediu?

1 optimismul
2 inconsistenţa
3 actualitatea
4 utilizarea bugetării anuale
5 ancorarea

ANS: 4

55) Pentru ca o previziune să fie „bună” nu trebuie să îndeplinească următorul

obiectiv:

1 numărul de parametrii să fie mare

2 erorile pentru validarea previziunii să fie mici
3 reziduurile medii să fie zero pe perioada de estimare
4 modelul ales să fie uşor de aplicat şi de explicat
5 media pentru validarea erorilor previzionate să fie zero sau cel puţin mici

ANS: 1

56) Unul din următoarele modele nu reprezintă un test de măsurare a acurateţei

previzinuii:

1 coeficientul de corelaţie „r”

2 ecuaţia de regresie
3 testul t statistic
4 eroarea standard estimată „Se”
5 coeficientul de determinare „r2”

ANS: 2

57) Autocorelaţia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:

1 coeficientul lui PEARSON

2 statistica DURBIN-WATSON
3 curba lui GAUSS
4 modelul LEONTIF
5 nici unul de mai sus
 ANS: 2

58) Care dintre următoarele obiective nu defineşte importanţa previzionării bugetului

pentru manageri?

1 o activitate care apaţine contabililor

2 stabileşte clar obiectivele care trebuie realizate
3 defineşte activităţile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele
4 stabileşte care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele
5 stabileşte relaţia dintre activităţi şi obiectivele strategice pe termen lung

ANS: 1

59) Care dintre următorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:

1 modificări ale cererii şi ofertei

2 restricţii privind mediul înconjurător
3 utilizarea a noi resurse materiale sau energetice
4 menţinerea structurii actuale a organizaţiei
5 introducerea de noi tehnologii

ANS: 4

60) Analiza critică a raportului de previziune urmăreşte :

1 gradul de optimism al previziunilor

2 prezentarea, conţinutul tehnic şi calitatea generală a raportului
3 dacă conţine tabele şi diagrame
4 numărul de modele matematice aplicate
5 numărul de restricţii utilizate

ANS: 2

61) Procesul de aprobare a alocărilor de resurse financiare strict necesare

reprezintă:

1 prognoza
2 programarea, planificarea şi bugetarea
3 prognoza, programarea, planificarea şi bugetarea
4 bugetarea
5 planificarea

ANS: 4
62) Instrumentul de previziune care studiază sistematic viitorul considerat câmp
de acţiune şi anticipează evoluţia probabilă a proceselor şi fenomenelor,
pornind de la realizările perioadei precedente, de la tendinţele conturate şi
considerând, cu un anumit prag de incertitudine, modificările previzibil a
avea loc este:

1 prognoza
2 programarea, planificarea şi bugetarea
3 prognoza, programarea, planificarea şi bugetarea
4 bugetarea
5 planificarea

ANS: 1

63) Instrumentul de previziune care studiază anticiparea acţiunilor viitoare pe

secvenţe în timp şi spaţiu, având durata şi resursele posibile în scopul
realizării unui obiectiv este:

1 prognoza
2 programarea, planificarea şi bugetarea
3 prognoza, programarea, planificarea şi bugetarea
4 bugetarea
5 programarea

ANS: 5

64) Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care să permită elaborarea de scenarii
alternative capabile să fundamenteze strategii şi politici de dezvoltare econom-
ică a firmei pe termen mediu si lung, reprezintă:

1 un principiu de raţionalitate şi coerenţă în activitatea de previziune

2 o tehnică de previziune
3 o anumită abordare în previziune
4 o regulă generală în previziune
5 o instrucţiune obligatorie în previziune

ANS: 1

65) Una din următoarele afirmaţii privind previziunile este corectă:

1 previziunile nu trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea

loc şi trebuie să aproximeze evenimentele în limite rezonabile
2 previziunile trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc
3 previziunile nu trebuie să aproximeze evenimentele în limite rezonabile
4 previziunile trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc
 şi nu trebuie să aproximeze evenimentele în limite rezonabile
5 previziunile nu trebuie să fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea
loc şi nu trebuie să aproximeze evenimentele în limite rezonabile

ANS: 1

66) Amplitudinea şi probabilitatea de apariţie sunt elemente ale:

1 certitudinii
2 incertitudinii
3 riscului
4 strategiei
5 viitorului

ANS: 3

67) Unul dintre următoarele exemple demonstrază tendinţa de a se supraestima im-

portanţa riscurilor “rare”, dar neplăcute, având consecinţe defavorabile:

1 răsturnarea mijlocului de transport a mărfii

2 cantitatea de produse încărcate în container
3 calitatea conformă cu specificaţiile tehnice
4 dimensiuni conform negocierilor
5 termene de livrare conform contractului

ANS: 1

68) Unul dintre următoarele exemple demonstrază tendinţa de a se subestima sau

chiar să se ignore riscurile comune, cunoscute, chiar dacă riscul indus are con-
secinţe grave:

1 inundaţii
2 neverificarea instrumentului de plată a mărfii
3 incendii
4 seisme
5 blocaje politice

ANS: 2

69) Amplitudinea riscului se măsoară prin:

1 timp
2 ecuaţii matematice
3 cost
4 volum
 5 număr

ANS: 3

70) Tehnica de previziune care presupune îndeosebi sfaturi este:

1 tehnica marilor tururi

2 tehnica mâinilor mature
3 tehnica Delphi
4 tehnica brainstorming
5 abordarea sistemică

ANS: 2

71) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este mediana?

1 64
2 62,66
3 63,5
4 61
5 64,2

ANS: 4

72) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este quartila 1:

1 64
2 61
3 33
4 38
5 45

ANS: 5
73) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este quartila 2:

1 33
2 45
3 60
4 61
5 67

ANS: 4

74) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94

Cât este quartila 3:

1 88
2 45
3 60
4 61
5 94

ANS: 1

75) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90

Ce reprezintă punctajul 48 ?

1 media
2 mediana
3 quartila 1
4 quartila 3
5 mediana şi quartila 2
 ANS: 5

76) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90

Ce reprezintă punctajul 24 ?

1 media
2 mediana
3 quartila 1
4 quartila 3
5 quartila 2

ANS: 3

77) În urma aplicării primei runde în cadrul metodei Dephi s-au obţinut următoarele
rezultate:

Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90

Ce reprezintă punctajul 85 ?

1 media
2 mediana
3 quartila 1
4 quartila 3
5 quartila 2

ANS: 4

78) Următoarele date reprezintă încasările zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22
camere:

Ziua 1 2 3 4
5 6 7
Incasari 47
Euro 275 375 450 475 5 525 400

Utilizând media în previziunea vânzărilor, care este eroarea medie absolută?

1 61
2 63,5
3 64,3
 4 65
5 66,2

ANS: 3

79) Următoarele date reprezintă încasările zilnice intr-o saptamana ale unui
magazin de vânzare patiserie:

Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Vanzari
RON 360 390 340 300 350 310 260

Utilizând media în previziunea vânzărilor, care este eroarea medie ?

1 0
2 30
3 34
4 35
5 33

ANS: 1

80) Următoarele date reprezintă volumul aprovizionării în primele 6 luni ale firmei
producătoare de vopsele:

Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionării în mii
RON 9 10 12 11 18 24

Ce reprezintă 14 mii RON?

1 media
2 mediana
3 eroarea medie absolută
4 quartila întâi
5 quartila a doua

ANS: 1

81) Următoarele date reprezintă volumul aprovizionării în primele 6 luni ale firmei
producătoare de vopsele:

Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionării în mii
RON 9 10 12 11 18 24
 Ce reprezintă 11,5 mii RON?

1 media
2 mediana
3 eroarea medie absolută
4 quartila întâi
5 quartila a doua

ANS: 2

82) Următoarele date reprezintă volumul aprovizionării în primele 6 luni ale firmei
producătoare de vopsele:

Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionării în mii
RON 9 10 12 11 18 24

Ce reprezintă 10,75 mii RON?

1 media
2 mediana
3 eroarea medie absolută
4 quartila întâi
5 quartila a doua

ANS: 4

83) Următoarele date reprezintă volumul aprovizionării în primele 6 luni ale firmei
producătoare de vopsele:

Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionării în mii
RON 9 10 12 11 18 24

Ce reprezintă 4,7 mii RON?

1 media
2 mediana
3 eroarea medie absolută
4 quartila întâi
5 quartila a doua

ANS: 3

84) Următoarele date reprezintă volumul aprovizionării în primele 6 luni ale firmei
producătoare de vopsele:
 Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionării în mii
RON 9 10 12 11 18 24

Ce reprezintă 12,25 mii RON?

1 media
2 mediana
3 eroarea medie absolută
4 quartila întâi
5 quartila a doua

ANS: 5

85) Ft+1= Yt + (1 - ) Ft este forma funcţiei utilizate în previziuni:

1 funcţia exponenţială uniformă simplă

2 funcţia exponenţială uniformă simplă prin metoda Brown cu un parametru
3 funcţia exponenţială uniformă simplă prin metoda Holt cu doi parametrii
4 funcţia de regresie
5 funcţia putere

ANS: 1

86) Utilizarea funcţiei de regresie în previziuni constă în stabilirea unei relaţii

cauzale între variabile, datele observate urmând o funcţie liniară în care variab-
ila dependentă este:
1 y
2 x
3 a
4 b
5 z

ANS: 1

87) O firmă produce încălţăminte de protecţie (ghete de piele şi cizme de cauciuc).

Datele principale referitoare la producţie sunt:

Produs consum pe pereche

mas- mater-
ini ore iale
manop-
ore era mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
 Total pe
săptămână 100 180 40

Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se con-

sideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum
20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână.
Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi
0,40 ROL pentru cizme.
Să se indice care din următoarele restricţii este eronată?

1 4x1 + 2x2 ≤ 100

2 4x1 +6x2 ≥ 180
3 x1 + x2 ≤ 40
4 x1 ≤ 20
5 x2 ≥ 10

ANS: 2

88) O firmă produce încălţăminte de protecţie (ghete de piele şi cizme de cauciuc).

Datele principale referitoare la producţie sunt:

Produs consum pe pereche

mas- mater-
ini ore iale
manop-
ore era mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
săptămână 100 180 40

Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se con-

sideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum
20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână.
Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi
0,40 ROL pentru cizme.
Să se indice care din următoarele restricţii este eronată?

1 4x1 + 2x2 ≤ 100

2 4x1 +6x2 ≤ 180
3 x1 + x2 ≤ 40
4 x1 ≤ 20
5 x2 ≤ 10

ANS: 5
89) O firmă produce încălţăminte de protecţie (ghete de piele şi cizme de cauciuc).
Datele principale referitoare la producţie sunt:

Produs consum pe pereche

mas- mater-
ini ore iale
manop-
ore era mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
săptămână 100 180 40

Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se con-

sideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum
20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână.
Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi
0,40 ROL pentru cizme.
Să se indice care din următoarele restricţii este eronată?

1 4x1 + 2x2 ≤ 100

2 4x1 +6x2 ≤ 180
3 x1 + x2 ≥ 40
4 x1 ≤ 20
5 x2 ≥ 10

ANS: 3

90) O firmă produce încălţăminte de protecţie (ghete de piele şi cizme de cauciuc).

Datele principale referitoare la producţie sunt:

Produs consum pe pereche

mas- mater-
ini ore iale
manop-
ore era mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
săptămână 100 180 40

Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se con-

sideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum
20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână.
Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi
0,40 ROL pentru cizme.
 Să se indice care din următoarele funcţii obiectiv este corectă?

1 max (0,3 x1 + 0,4 x2)

2 min (0,3 x1 + 0,4 x2)
3 min (4 x1 + 2 x2)
4 max (4 x1 + 6 x2)
5 max ( x1 + x2)

ANS: 1

91) O firmă produce încălţăminte de protecţie (ghete de piele şi cizme de cauciuc).

Datele principale referitoare la producţie sunt:

Produs consum pe pereche

mas- mater-
ini ore iale
manop-
ore era mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
săptămână 100 180 40

Pentru a se previziona producţia săptămânală prin programare lineară, se con-

sideră principalele date stipulate în contracte: ghetele sunt limitate la maximum
20 perechi pe săptămână, iar cizmele la minimum 10 perechi pe săptămână.
Din calcule financiare rezultă un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete şi
0,40 ROL pentru cizme.
Utilizând metoda grafică, care este optimum privind producţia săptămânală?

1 20 perechi de ghete şi 15 perechi de cizme

2 15 perechi de ghete şi 20 perechi de cizme
3 20 perechi de ghete şi 10 perechi de cizme
4 30 perechi de ghete
5 40 perechi de cizme

ANS: 2

92)
Firma ALBA a produs făină, în anul precedent, în valoare de 11 mii RON, utilizând fonduri
fixe productive de 9 mii RON şi forţa de muncă de 3 mii RON. Se ştie că: A= 1/4;
α =1,3 şi β = 1,08. Utilizând funcţia de producţie Cobb Douglas, care va fi
producţia anului curent ?

1 15
 2 14,25
3 15,10
4 11,85
5 12,50

ANS: 2

93) O firmă a produs, în anul precedent, băuturi răcoritoare în valoare de 14 mii

RON, utilizând fonduri fixe de 4 mii RON şi forţa de muncă de 9 mii RON. Se
ştie că: A= 1/5; α =1,01; β = 1,35. Utilizând funcţia de producţie Cobb
Douglas, care este producţia anului previzionat ?

1 15,75
2 15,25
3 15,00
4 14,75
5 14,50

ANS: 1

94) O balanţă a materialelor cuprinde la capitolul necesităţi suma de 172 mii RON,
din care: materiale pentru producţie 40 mii RON, materiale pentru investiţii 22
mii RON, materiale pentru export 56 mii RON şi materiale pentru fondul pieţei
interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balanţei este necesar să se prevadă:

1 stocuri la sfârşitul perioadei

2 stocuri la începutul perioadei
3 resurse din import
4 resurse din produse refolosibile
5 resurse din rezerve

ANS: 1

95) Pentru echilbrarea balanţei de 172 mii RON la capitolul resurse nu se cuprinde:

1 stocuri la începutul perioadei: 20 mii RON

2 resurse din import: 48 mii RON
3 resurse din produse refolosibile: 12 mii RON
4 resurse din rezerve: 92 mii RON
5 stocuri la sfârşitul perioadei: 20 mii RON

ANS: 5

96) În cadrul balanţei legăturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face parte:
 1 consumul populaţiei
2 consumul public
3 exportul
4 valoarea adăugată
5 investiţiile în fonduri fixe

ANS: 4

97) Normele de muncă, de consum la mijloacelor fixe şi a obiectelor muncii nu

cuprind:

1 consum de materii prime

2 consum de utilităţi
3 consum de manopera directă
4 costuri pentru mentenanţă
5 consum de echipamente

ANS: 4

98) Prin aplicarea testului de autocorelaţie Durbin- Watson se poate concluziona că

există autocorelaţie pozitivă pentru următoarele valori ale statisticii:

1 1,5 - 2,5
2 sub 1,5
3 2,5 - 4,5
4 4,5 -5,5
5 peste 5,5

ANS: 2

99) Prin aplicarea testului de autocorelaţie Durbin - Watson se poate concluziona că

nu există autocorelaţie pentru următoarele valori ale statisticii:

1 1,5 - 2,5
2 sub 1,5
3 2,5 - 4,5
4 4,5 -5,5
5 peste 5,5

ANS: 1

100) Metoda care cercetează factorul de sezonalitate, eroarea şi factorul rezidual şi

analizează proprietăţile de distribuţie în combinarea previziunilor este:

1 metode grafice bazate pe serii de timp

 2 funcţia de regresie Diebold
3 funcţia exponenţială cu factor de sezonalitate Winters
4 media aritmetică
5 media ponderată

ANS: 3

101) Econometria are ca obiect:

1 cunoasterea mecanismelor de desfasurare a proceselor economice,
descrise de seriile de date statistice, prin utilizarea metodelor cantitative de
natura statistica sau matematica
2 explicarea si analiza fenomenelor economice prin prizma relatiilor cauzale
3 prezentarea si argumentarea metodelor statistico-matematice
4 studierea interdependentelor existente intre fenomenele economice
5 definirea legii cererii si ofertei formulata matematic

ANS: 1

102) Termenul de econometrie are două sensuri. În sens larg termenul include:
1 elaborarea previziunilor la nivelul intreprinderii
2 studiul relatiilor de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a vari-
abilitatii proceselor economice in timp apeland la procedee specifice (re-
gresie si testare)
3 analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare),
atat a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cat si a as-
pectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate
a fluctuatiilor din economie
4 calculul indicatorilor microeconomici
5 abordarea cantitativa a fenomenelor desfasurate la nivelul in

ANS: 3

103) Termenul de econometrie are doua sensuri. In sens restrans termenul include:
1 analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare),
atat a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cat si a as-
pectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate
a fluctuatiilor din economie
2 studiul relatiilor de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a vari-
abilitatii proceselor economice in timp apeland la procedee specifice (re-
gresie si testare)
3 calculul indicatorilor macroeconomici
4 abordarea cantitativa a fenomenelor desfasurate la scara economiei na-
tionale
5 obtinerea prognozelor macroeconomice
 ANS: 2

104) Intre caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronata:
1 in reprezentarile econometrice se introduc variable care privesc bogatia na-
tiunii (productia, consumul, capitalul fix etc.) si castigul economic (profit,
salarii, dobanda, renta etc.) si ecuatii de tip comportamantal, resursele
avand o importanta deosebita
2 se acorda interes pentru reprezentari cu caracter punctual in care nu sunt
prezente obiectivele si conexiunile existente intre variabile
3 reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la
un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau
blocuri de ecuatii
4 ecuatiile de tip econometric cuprind intre factorii care determina evolutia
unor procese si pretul in diferiele forme de manifestare (ecuatii de balanta
pentru determinarea echilibrelor in economie)
5 in modelul econometric se regasesc obiectivele finale ale economiei si
obiectivele specifice proceselor economice (variabile endogene-efect)

ANS: 2

105)
Intre caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronata:
1 se acorda interes pentru reprezentari cu caracter sistemic in care sunt
prezente obiectivele si conexiunile existente intre variabile
2 reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la
un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau
blocuri de ecuatii
3 modelele econometrice permit simularea politicilor economice
4 modelele econometrice exprima echilibrul dintre cerere si oferta si neliniar-
itatea cererii in raport cu cresterea factorilor
5 reprezentarile econometrice se pot referi numai la un sector de activitate

ANS: 5

106) Obiectivele finale urmarite de econometrie sunt exprimate:

1 la nivel macroeconomic (cresterea economoca, controlul inflatiei, ocuparea
fortei de munca, echilibrul balantei de plati etc.)
2 la nivel mezoeconomic (obiective regionale)
3 la nivel microeconomic (firma: cresterea profitului, cresterea calitatii, crest-
erea cotei de piata)
4 la nivel individual (maximizarea venitului etc)
5 la oricare dintre cele patru nivele prezentate mai sus

ANS: 5

107) Modelul econometric poate fi privit global ca:

 1 o imbinare a modelului economic cu cel statistic
2 o constructie teoretica care are un scop prestabilit
3 o baza in teoria economica
4 o modalitate de redare schematica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de
regresie), precum si pe egalitati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din
conceptele teoriei economice
5 o imbinare a modelului economic cu cel statistic, fiind o constructie teoret-
ica care are un scop prestabilit (previziune, prognoza, simulare, verificare a
unei teorii) si o baza in teoria economica si o modalitate de redare schem-
atica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de regresie), precum si pe egalit-
ati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din conceptele teoriei economice

ANS: 5

108) Un model econometric are urmatoarele caracteristici, dintre care una este
eronata:
1 descrie diverse tipuri de sisteme economice reale pe baza legaturilor de tip
statistic privind comportamentele de natura economica dintre variabilele
rezultative si factorii economici, demografici, naturali, sociali, politici etc
2 descrie sistemul de dependente printr-un sistem formal echivalent de tip
ramificat de legaturi cauzale, inclusiv legaturi de interdependenta, care
poate fi structurat dupa principiul ordonarii ierarhice in mai multe trepte
3 exprima toate coordonatele principale ale procesului economic analizat,
referindu-se la variabilele importante si la relatiile exprimate intr-o forma
matematica, inclusiv zona reziduala
4 caracterizeaza mai putin normativ sistemului real socio-economic datorita
elasticitatii mari a reprezentarilor econometrice
5 descrie static si dinamic sistemul socio-economic oferind posibilitatea pro-
gnozelor si previziunilor active

ANS: 3

109) Modelele econometrice la nivel macroeconomic nu includ:

1 modele UNI de tip sincron
2 modele in varianta factoriala (F)
3 modele MULTI de tip agregat
4 modele de descriere a seriei cronologice (T)
5 modele neliniare (NELIN) de tip STRUCTURAL

ANS: 4

110) Modelele econometrice la nivel microeconomic nu includ:

1 modele in varianta factoriala (F)
2 modele de descriere a seriei cronologice (T)
3 modele care includ componente temporale (TSC)
4 modele care includ componente de influenta (ARMA)
5 modele care includ componente de frcventa (AS)

ANS: 1