You are on page 1of 43

Curs rapid de initiere in limba germana

Reguli generale de pronuntare in limba germana U W .. ST(la inceputul cuvantului)... IE... 35659evx33zio3p EI... E final Z vi659e5333ziio ! E" la #fa$#itul cuvantului . S inaintea unei vocale .. %&S . 'T final ... E( la #fa$#itul cuvantului I) la #fa$#itul cuvantului . EU & la *i+locul #i la #fa$#itul cuvantului TS%& ... TS final SS & la inceputul cuvintelo$ . , .. ,S --. EE. // .

)E 0. 1 #e cite#te /I (ex2 &USE" 3 &/IZ-") #e cite#te (W-S 3 -S)

#e cite#te ST (STU('E 3 STU('E) #e cite#te I ('IE 3 'I) #e cite#te -I (EI( 3 -I() #e cite#te no$*al (EI(E 3 -I(E) #e cite#te T (ZWEI 3 T -I) #e cite#te 4 ( IE" 3 4I") #e cite#te IU (!5E" 3 IU5-") #e cite#te -" (!5E" 3 IU5-") #e cite#te Z (SE%&S 3 ZE%S) #e cite#te %S (vezi ex. p$ece6ent) #e cite#te T (ST-'T 3 ST-T) #e cite#te -( (SIE5E( 3 ZI5-() #e cite#te I& ((IE'"I) 3 (I'"I&) #e cite#te /I ((EU( 3 (/I() nu #e cite#te7 el a$ata ca vocala 6inaintea lui e#te lun8a (ZE&( 3 TE() #e cite#te %I ('EUTS%& 3 '/I%I) #e cite#te T ("E%&TS 3 "E&T) #e cite#te S (WEISS 3 -IS) #e cite#te no$*al (&IE" 3 &I") #e cite#te % (,9EI( 3 %9-I() #e cite#te %S (9I(,S 3 9I(%S) #e cite#c ca -. E #i / lun8i #i nu ca 6u:la con#oana

#e cite#te )&E ()W95 3 )&E95) #e cite#te I (0- 3 I-) #e cite#te S ()"/1 3 )"/S) Alte cateva reguli ;. 'e fieca$e 6ata can6 intalni* la *i+locul cuvintelo$ con#oana 6u:la. in#ea*na ca vocala 6inaintea ace#teia #e cite#te #cu$t. 'e ex2 '"ITTE #e cite#te '"ITE. cu I citit $api6. <. -ccentul ca6e. in 8ene$al pe p$i*a #ila:a. 3. Su:#tantivele #e #c$iu cu lite$a *a$e. Lectia 1 Was is das? Das ist der Tisch. Das ist die Wand. Das ist das Bild. %e e#te acea#ta= -cea#ta e#te *a#a. -ce#ta e#te pe$etele. -ce#ta e#te ta:loul. -$ticolul ne>ota$at unul. una. unul (neut$u) e#te. in 8ene$al. ein (*a#culin). eine (fe*inin) #i ein (neut$u). Lectia 2 Das ist ein Tisch. Das ist eine Wand. Das ist ein Bild. -cea#ta e#te o *a#a. -ce#ta e#te un pe$ete. -ce#ta e#te un ta:lou. Conversatie ;. E#te acea#ta o *a#a. un pe$ete. un ta:lou= st das ein Tisch! eine Wand! ein Bild?

<. 'a. acea#ta e#te o *a#a. un pe$ete. un ta:lou. "a! das ist ein Tisch! eine Wand! ein Bild. 3. E#te acea#ta o *a#a= st das ein Tisch? ?. (u. e#te un ta:lou@ #ein! das ist ein Bild$ 5. E#te ace#ta un pe$ete= st das eine Wand? 6. (u. ace#ta nu e#te un pe$ete. ace#ta e#te un ta:lou@ #ein! das ist nicht eine Wand! das ist ein Bild$ Gramatica In loc 6e nicht ein #e poate folo#i kein (niciunul)7 la fe*inin keine. la neut$u kein. Lectia % Numeralele cardinale (ull (citeste nul). ze$o Ein. eine . unu. una ZAei ... 6oi. 6oua '$ei t$ei ie$ pat$u 4Bnf (citeste fiunf).. cinci Sec># .. #a#e Si:en .. #apte -c>t ... opt (eun .. noua Ze>n ... zece Lectia & ;. %u* e *a#a. pe$etele. ta:loul. fe$ea#t$a=

Was ist der Tisch! die Wand! das Bild! das 'enster? <. Ca#a e *ica. Der Tisch ist (lein. 3. De$etele e al:. Die Wand ist )eiss. ?. Ta:loul e al:a#t$u. Das Bild ist blau. 5. %e a* eu= Was habe ich? 6. Eu a* o *a#a. ch habe ein Tisch. E. %e ai tu= Was hast du? F. Eu a* un ta:lou. ch habe ein Bild. 9. De$etele a$e o fe$ea#t$a. Die Wand hat ein 'enster. Gramatica *re+entul indicativului I) e$:ul a fi Ic> :in G eu #unt 'u :i#t G tu e#ti E$. #ie. e# i#t G el. ea e#te Wi$ #in6 G noi #unte* I>$ #ei6 G voi #unteti Sie #in6 G ei. ele #unt II) e$:ul a avea

Ic> >a:e G eu a* 'u >a#t G tu ai E$. #ie. e# >at G el. ea au Wi$ >a:en G noi ave* I>$ >a:t G voi aveti Sie >a:en G ei. ele au #ota ,ie in#ea*na #i ea #i ei #i ele. -tunci can6 e #c$i# cu lite$a *a$e. ,ie in#ea*na Dumneavoastra. Lectia ;.Wo i#t 6a# 4en#te$= <. Lin(s@ 3. I#t 6ie Wan6 linH#= ?. 'a# 5il6 ist nicht linH#@ 5. E# i#t rechts. 6. Wa# i#t oben= E. /:en i#t die Dec(e. F. Wa# i#t unten= 9. Unten i#t 6e$ Ti#c>. ;I. I#t 6a# fen#te$ vorn= ;;. (ein. vo$n i#t die T.r. ;<. Wa# i#t hinten= ;3. Der /0en i#t >inten. ;?. Wo i#t 6e$ Ti#c>= ;5. 'e$ Ti#c> i#t in der 1itte. 2nde e#te fe$ea#t$a= La stanga$ E#te pe$etele la #tan8a=

Ta:loul nu este le #tan8a@ E#te la dreapta. %e e#te sus= Su# e#te pla0onul. %e e#te 3os= 0o# e#te *a#a. E#te fe$ea#t$a in 0ata= #u. in fata e#te usa. %e e#te in spate= ,oba e#te in #pate. Un6e e#te *a#a= Ca#a e#te la mi3loc. Vocabular la #tan8a G lin(s la 6$eapta G rechts #u# G oben +o# G unten la *i+loc G in der 1itte plafonul G die Dec(e #o:a G der /0en u#a G die T.r Lectia 4 Conversatii -veti paine= 'a. a* o bucata 6e paine. %u* e#te painea= Dainea e#te :una.

Un6e e#te paharul= Da>a$ul e#te la 6$eapta. -veti (6J#t$a) vin= (u. eu nu a* vin. -$e el 6e#tula apa= 'a. el a$e o sticla cu apa. E#te berea p$oa#pata= 'a. #i untul #i bran+a #unt p$oa#pete. Un6e e#te laptele= 9aptele e la *i+loc. &a:en #ie Brot= 0a. ic> >a:e ein ,t.c( 5$ot. Wie i#t 6a# 5$ot= 'a# 5$ot i#t 8ut. Wo i#t das 5las= 'a# )la# i#t $ec>t#. &a:en Sie Wein= (ein. ic> >a:e Heinen Wein. &at e$ 8enu8 Wasser= 0a. e$ >at eine 'lasche Wa##e$. I#t das Bier f$i#c>= 0a. auc> die Butter un6 der 67se #in6 f$i#c>. Wo i#t die 1ilch= 'ie Cilc> i#t in 6e$ Citte. Gramatica ;. In li*:a $o*ana. 6upa #u:#tantivele ca$e in6ica *a#u$a. *a$i*ea. cantitatea etc.#e pun cuvinte 6e le8atu$a. cu* a$ fi de. cu. In li*:a 8e$*ana nu exi#ta acea#ta $e8ula. De exemplu2 / :ucata 6e paine 3 8in ,t.c( Brot.

<. -tunci cat e#te p$e6icativ. 6eci can6 fo$*eaza p$e6icatul. a6+ectivul $a*ane ne#c>i*:at. ca 8en #i nu*a$. De ex2 'ie 5utte$ ist 0risch. 6e$ ,K#e ist 0risch. (Untul e#te p$oa#pat. :$anza e#te p$oa#pata) 'ie 5utte$ un6 6e$ ,K#e sind 0risch. (Untul #i :$anza #unt p$oa#pete). 3. -$ticolele >ota$ate #unt u$*atoa$ele2 der (*a#culin). die (fe*nin) #i das (neut$u). 'eoa$ece 8enul #u:#tantivelo$ in li*:a 8e$*ana nu #e pot$ive#te intot6eauna cu cel 6in li*:a $o*ana. e#te o:li8ato$iu #a invata* #u:#tantivele 8e$*ane in#otite 6e a$ticolul lo$ >ota$at. Vocabular das Brot 3 painea das ,t.c( 3 :ucata gut 3 :un. :una das 5las 3 pa>a$ul der Wein 3 vinul die 'lasche 3 #ticla das Bier 3 :e$ea die Butter 3 untul das 5las 3 8ea*ul 0risch 3 p$oa#pat der 67se 3 :$anza der 1ilch (citeste2 *il>i) 3 laptele rot 3 $o#u gelb 3 8al:en gr.n 3 ve$6e blau 3 al:a#t$u bunt 3 pe#t$it braun 3 cafeniu grau 3 cenu#iu sch)ar+ 3 ne8$u Lectia 9 Cum socotim nemteste -6un2 3 plu# < fac cinci

Sca62 9 *inu# ? fac cinci In*ulte#c2 ? o$i < fac opt I*pa$t2 F i*pa$tit la < fac ? Ic> a66ie$e2 6$ei un6 zAei ist (sau macht 3 face) fBnf Ic> #u:#t$a>ie$e2 neun )eniger (mai putin) vie$ i#t fBnf Ic> *ultiplezie$e2 vie$ mal (ori) zAei i#t ac>t Ic> 6ivi6ie$e2 ac>t durch (prin) zAei i#t vie$ Numerele de la 10 la 19 11 3 elf 12 3 zALlf 1% 3 6$eize>n 1& 3 vie$ze>n 1- 3 fBnfze>n 14 3 #ec>ze>n 19 3 #ie:ze>n 1: 3 ac>tze>n 1; 3 neunze>n Lectia : Gramatica Su:#tantivele 8e$*ane au. pent$u toate 8enu$ile. no*inativ plu$al. un #in8u$ fel 6e a$ticol2 die. 'e aceea e#te nece#a$. can6 invata* #u:#tantivele. #a *e*o$a* #i fo$*a lo$ plu$al. De exemplu2 #8. 6e$ Ti#c> 6ie Wan6 6a# )la# pl. 6ie Ti#c>e 6ie WKn6e 6ie )lK#e$ Conversatii

Wir haben drei Tische. (oi ave* t$ei *e#e. Die Brote sind 0risch. Dainile #unt p$oa#pete. Das <immer hat vier W7nde. %a*e$a a$e pat$u pe$eti. n +)ei ,tunden haben )ir Butter. In 6oua o$e ave* unt. Die 'enster sind hell. 4e$e#t$ele #unt lu*inoa#e. Lin(s! in <immer! sind +)ei T.res. 9a #tan8a. in o6aie. #unt < u#i. n der 1itte sind drei 5l7ser. 9a *i+loc #unt t$ei pa>a$e. #/TA Ext$a8eti #i invatati #in8u$i cuvintele noi. Lectia ; Declinarea substantivelor Regula2 Su:#tantivele fe*inine $a*an ne#c>i*:ate in cu$#ul 6eclina$ii. %ele *a#culine #i neut$e capata un s (#au es) la 8enitiv. in $e#tul cazu$ilo$ $a*anan6 ne#c>i*:ate. Se #c>i*:a 6oa$ a$ticolul. -poi. cazu$ile no*inativ #i acuzativ #unt i6entice la #u:#tantivele fe*inine #i neut$e. ia$ a$ticolul *a#culin #ea*ana in 6eclina$ea celo$lalte cazu$i cu cel neut$u. Exemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate: 1asculin 'eminin #eutru (. 6e$ Ti#c> 6ie 4la#c>e 6a# 5il6 ). 6e# Ti#c>e# 6e$ 4la#c>e 6e# 5il6e# '. 6e* Ti#c> 6e$ 4la#c>e 6e* 5il6 -. 6en Ti#c> 6ie 4la#c>e 6a# 5il6 Declinarea articolului hotarat masc. 0em. neutru (. 6e$ 6ie 6a# ). 6e# 6e$ 6e# '. 6e* 6e$ 6e* -. 6en 6ie 6a# Lectia 1= Numeralele de la 20 la 1 milion

2= G zAanzi8 (cite#te tvanti>) 21 G einun6zAanzi8 2- G fBnfun6zAanzi8 %= G 6$ei##i8 %1 G ein un6 6$ei##i8 %; G neunun6 6$ei##i8 &= G vie$zi8 -= G fBnfzi8 4= G #ec>zi8 9= G #ie:zi8 := G ac>tzi8 ;= G neunzi8 1== G >un6e$t 2== G zAei>un6e$t -== G fBnf>un6e$t 4-= G #ec>#>un6e$tfBnfzi8 94% G #ie:en>un6e$t 6$ei un6 #ec>zi8 1=== G tau#en6 (cite#te tauzan6) 1;&1 G tau#en6 neun>un6e$t einun6vie$zi8 1.===.=== G eine Cillion Numerale ordinale D$i*ul. p$i*a 3 6e$. 6ie 6a# e$#te -l 6oilea. a 6oua 3 6e$. 6ie. 6a# zAeitte -l t$eilea. a t$eia 3 6e$. 6ie. 6a# 6$itte -l pat$ulea. a pat$a 3 6e$. 6ie. 6a# vie$te -l cinci#p$ezecelea. a cinci#p$ezecea 3 6e$. 6ie. 6a# fBnfze>nte -l o #utalea. a o #uta 3 6e$. 6ie. 6a# >un6e$#te

Masuri / +u*atate 3 eine &Klfte Un #fe$t. t$ei #fe$tu$i 3 ein ie$tel. 6$ei ie$tel / t$ei*e. o opti*e 3 ein '$ittel. ein -c>tel - zecea pa$te. a #uta pa$te 3 6e$ ze>nte Teil. 6e$ >un6e$#te Teil / 6ata. 6e t$ei o$i. 6e o #uta 6e o$i 3 ein *al. 6$ei *al. >un6e$t *al Lectia 11 Despre in atisarea lucrurilor 9inia e#te 6$eapta. Die Linie ist gerade. Culte linii #unt #t$a*:e. >iele Linien sind (rumm. %e$cul e#te $otun6. Der 6reis ist rund. Si cea#ul e#te $otun6. Auch die 2hr ist rund. %u* e#te *a#a= (ete6a@ Wie ist der T.r? 8r ist 0lach$ %a$afa e#te 8oala. Die 'lasche ist hohl. %a$tea e#te #u:ti$e. Das Buch ist d.nn. 'ictiona$ul e#te 8$o#. Das W?rterbuch ist dic(. %a#a e#te inalta. Das @aus ist hoch. So:a e#te #cun6a. Der /0en ist niedrig. St$a6a e#te lun8a. Die ,trasse ist lang. %$eionul e#te #cu$t. Der Bleisti0t Aciteste :lai#tiftB ist (urt+. #/TA 'epi#tati #in8u$i cuvintele noi #i invatatiJle@ Lectia 12 Despre materialele din care sunt con ectionate obiectele -cea#ta e#te #ticla. le*nul. piat$a. o#ul. >a$tia. ca$tonul. Das ist das 5las! das @ol+! der ,tein! das Bein! das *apier! die *appe. Scaunul ace#ta e#te facut 6in le*n.

Dieser ,tuhl ist aus @ol+ ver0ertigt. -ce#ta e#te tot 6in le*n. "ener ist auch aus @ol+ ver0ertigt. Toate #caunele #unt facute 6in le*n= ,ind alle ,t.hle aus @ol+ ver0ertigt? Capa ace#ta e#te facuta 6in piele. Diese 1appe ist aus Leder ver0ertigt. 'in ce e facut c$eionul tau= Woraus ist dein Bleisti0t ver0ertigt? %$eionul *eu e#te facut 6in 9e*n. 1ein Bleisti0t ist aus @ol+ ver0ertigt. 4ie$ul. au$ul. a$8intul. pielea. Das 8isen! das 5old! das ,ilber! der ,tahl Dlu*:ul. cup$ul. panza. pielea. Das Blei! das 6up0er! die Lein)and! das Leder. Cata#ea. Die ,eide. #/TA Invatati te$*enii noi. -lcatuiti p$opozitii #i*ple pe :aza cuvintelo$ pe ca$e vi leJati in#u#it pana acu*.

Lectia 1% Gramatica Pronumele personale ,ingular *lural al *eu. a *ea 3 *ein. *eine al no#t$u 3 un#e$. un#e$e. un#e$ al tau. a ta 3 6ein. 6eine. 6ein al vo#t$u 3 eue$. eu$e. eue$ al #au 3 #ein. #eine. #ein al lo$ 3 i>$. i>$e. i>$

al ei 3 i>$. i>$e. i>$ al 'J#t$a 3 I>$. I>$e. I>$ !ntrebari u"uale %u* #e nu*e#te a#ta= Wie heist das? %u* va c>ea*a= Wie heissen ,ie? %ine #unteti= Wer sind ,ie? %e 6o$iti= Was ).nschen ,ie? %e in#ea*na cuvantul ace#ta= Was bedeutet dieses Wort? %e #a fac= Was soll ich tun? Incot$o *e$8eti= Wohin gehen ,ie? 'e un6e veniti= Woher (ommen ,ie? %ineJi acolo= Wer ist da AdortB? I*i e#te in8a6uit= st es erlaubt? Dar0 ich C? Lectia 1& Gramatica Dlu$alul a$ticolului der! die! das e#te pent$u #u:#tantivele 6e toate 8enu$ile2 (. die. ). der. '. den. -. die. Exemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv: (. 6ie &Ku#e$ ). 6e$ &Ku#e$ '. 6en &Ku#e$n -. 6ie &Ku#e$ De retinut2 9a 6ativul plu$al toate #u:#tantivele p$i*e#c te$*inatia n. Vocabular :a$:atul 3 der 1ann (pl die 1anner) fe*eia 3 die 'rau (pl. die 'rauen) :aiatul 3 der 6nabe (pl. die 6naben) fata 3 die 17dchen (pl. die 17dchen) copilul 3 das 6ind (pl. die 6inder)

vecinul 3 der #achbar (pl. die #achbarn) p$ietenul 3 der 'reund (pl. die 'reunde) ntrebari si raspunsuri u+uale %e va$#ta ai= Wie alt bist du? Sunt 6e 35 6e ani. ch bin %- "ahre alt. -ici locuie#te 6o*nul M= Wohnt @err D hier? E aca#a 6o*nul M= st @err D +u hause? 'o*nul toc*ai a ie#it. Der @err ist eben ausgegangen. %an6 #e intoa$ce= Wann (ommt er +ur.c(? Lectia 1Vocabular der Tuller 3 fa$fu$ia noch 3 inca steht 3 #e afla schneiden 3 a taia be0indet sich 3 #e 8a#e#te nach 3 6upa der L?00el 3 lin8u$a das Br?tchen 3 f$anzeluta das 1esser 3 cutitul der *0e00er 3 pipe$ul

die 5abel 3 fu$culita der ,en0 3 *u#ta$ul das 1unatuch 3 #e$vetelul der 8ssig 3 otetul der Brot(orb 3 co#ul cu paine das El 3 uleiul das ,al+0ass 3 #olnita die <itrone 3 la*aia das 'leisch 3 ca$nea der <uc(er 3 za>a$ul das 5em.se 3 le8u*ele die Bohne (pl. Bohnen) 3 fa#olea der Braten 3 f$iptu$a die 8rbse (pl. 8rbsen) 3 *aza$ea der 6uchen 3 p$a+itu$a die Wurst (pl. W.rste) 3 ca$natul der 6a00el?00el 3 lin8u$ita der 6albsleber 3 ficatul 6e vitel das Tischtuch 3 fata 6e *a#a das Rind0leisch 3 ca$nea 6e vita !ncercati sa traduceti: Wa# #te>t auf 6e* E##ti#c>= -uf 6e* E##ti#c> #te>en 6ie Telle$. Wa# :efin6et #ic> noc> auf 6e* Ti#c>= -uf 6e$ Ti#c> :efin6en #ic> noc>2 6e$ 9Lffel. 6ie Ce##e$. 6ie )a:eln. 6ie Cun6tBc>te$. Wa# #te>t in 6e$ Citte= In 6e$ Citte #te>t 6e$ 5$otHo$:. Wo*it e##en Ai$ 6ie Suppe= Wi$ e##en 6ie Suppe *it 6e* 9Lffel. Gramatica 'upa p$epozitiile au#. :ei. *it #i nac> #e folo#e#te 6ativul. 'upa p$epozitiile an, auf, hinter, in, neben, unter, vor #i zwischen #e folo#e#te cazul 6ativ atunci can6 ve$:ul in6ica o #ta$e #i acuzativul can6 ve$:ul in6ica o *i#ca$e (6int$Jun loc in altul). Conversatie intr#un restaurant ch bin hungrig! durstig$ CiJe foa*e. #ete@

st noch ain Tisch 0rei? Cai e#te o *a#a li:e$a= '.r )ieviel *ersonen? Dent$u cate pe$#oane= Wer bedient hier? %ine #e$ve#te aici= 5eben ,ie mir! bitte! die 'atiJ*i va $o8 li#ta 6e :ucate@ ,peiseF(arte$ 6ellner! die Rechnung$ %>elne$. plata@ 1ahl+eit$ Sa va fie 6e :ine@ Lectia 14 Grmatica De lan8a ve$:ele sein #i haben. li*:a 8e$*ana #e #lu+e#te 6e#eo$i 6e vee$:ul a+utato$ werden (a 6eveni). IataJl *ai +o# con+u8at la in6icativ p$ezent2 ich )erde (eu 6evin) )ir )erden (noi 6eveni*) du )irst (tu 6evii) ihr )erdet (voi 6eveniti) er! sie! es )ird (el. ea. 6evin) sie )erden (ei. ele 6evin) $ropo"itii u"u"le %re eritoare la timp si la impartirea lui& /$a a$e 6oua +u*atati 6e o$a. /$a a$e pat$u #fe$tu$i 6e o$a. / o$a #i +u*atate. E#te a*iaza. Ziua. noaptea. E#te o$a F inainte 6e a*iaza. E#te o$a < 6upa a*iaza. E#te o$a E #ea$a. E intune$ic. e lu*ina. E #ea$a. e noapte. E ta$ziu. e *iezul noptii. Ca culc. Ca #col.

E 6i*ineata. Se face lu*ina Ca 6uc in o$a#. Die ,tunde hat +)ei halbe ,tunde. Die ,tunde hat vier >ierteilF,tunden. Anderthalb ,tunden. 8s ist 1ittag. Der Tag! die #acht. 8s ist acht 2hr vormittags. 8s ist 2 2hr nachtmittags. 8s ist 9 2hr abends. 8s ist dun(el! es ist hell 8s ist Abend! es ist #acht. 8s ist sp7t! es ist 1itternacht. ch lege mich nieder. ch stehe au0. 8s ist 1orgen 8s )ird hell ch gehe in die ,tadt. Conversatii u"uale 5uten Tag$ Was machen ,ie noch? ch dan(e! gut! und hnen? Alles )hol +u @ause? ch bin er0reut ,ie +u sehen$ Au0 Wiederesehen morgen$ @err! 'rau! 'r7ulein (se folosesc cu mein asezat inainte)

5una ziua@ %e *ai faceti= Cultu*e#c. :ine. 6a$ 6u*neavoa#t$a= Sunt toti :ine aca#a= Sunt :ucu$o# ca vJa* vazut@ 9a $eve6e$e pe *aine@ 'o*n. 'oa*na. 'o*ni#oa$a

Lectia 19 'rarul "ilnic si alte unitati de timp E#te o$a ;< E#te o$a ;< #i 5 *inute E#te o$a ;< #i ;I *inute E#te o$a ;< #i un #fe$t E#te o$a ;< #i +u*atate E#te o$a ; fa$a un #fe$t E#te o$a ; fa$a ;I *inute Sapta*ana a$e E zile 9uni. Ca$ti. Cie$cu$i. 0oi ine$i. Sa*:ata. 'u*inica Ie$i. azi. *aine -noti*pu$ile D$i*ava$a. va$a Toa*na. ia$na 8s ist +)?l0 2hr 8s ist 0.n0 1inuten nach +)?l0 8s ist +ehn 1inuten nach +)?l0 8s ist ein >iertel eins

8s ist halb eins 8s ist % >iertel eins 8s ist +ehn 1inuten von eins Avor G inainteB Die Woche hat 9 Tage 1ontag! Dienstag! 1itt)och! Donnerstag 'reitag! ,onnabend Asau ,amstagB! ,onntag 5estern! heute! morgen Die "ahres+eiten Der 'r.ling! der ,ommer Der @erbst! der Winter 5ramatica Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat 1asculin 'eminin #eutru (2 ein Cann eine 4$au ein Zieffe$:latt (3 ca6$u) )2 eine Canne# eine$ 4$au eine# Ziffe$:latte# '2 eine* Cann eine$ 4$au eine* Ziffe$:latt -2 einen Cann eine 4$au ein Ziffe$:latt Lectia 1: Gramatica Imperfectul verbelor sein, haben si )erden ic> Aa$ (eram) ic> >atte (aveam) ic> Au$6e(deveneam) 6u Aa$#t (erai) 6u >atte#t (aveai) 6u Au$6e#t (deveneai) e$ Aa$ (era) e$ >atte (avea) e$ Au$6e(devenea) Ai$ Aa$en (eram) Ai$ >atten (aveam) Ai$ Au$6en (deveneam) i>$ Aa$et (erati) i>$ >attet (aveati) i>$ Au$6et (deveneati) #ie Aa$en (erau) #ie >atten (aveau) #ie Au$6en (deveneau) Perfectul verbelor sein, haben si )erden se formeaza cu prezentul lui sein sau haben si participiul verbelor de conjugat

Ic> :in 8eAe#en ic> >a:e 8e>a:t ic> :in 8eAo$6en (am fost) (am avut) (am devenit) 6u :i#t 8eAe#en 6u >a#t 8e>a:t 6u :i#t 8eAo$6en e$ i#t 8eAe#en e$ >at 8e>a:t e$ i#t 8eAo$6en Ai$ #in6 8eAe#en Ai$ >a:en 8e>a:t Ai$ #in6 8eAo$6en i>$ #ei6 8eve#en i>$ >a:t 8e>a:t i>$ #ei6 8eAo$6en #ie #in6 8eve#en #ie >a:en 8e>a:t #ie #in6 8eAo$6en (ectura -. a. a@ 6e$ Winte$. 6e$ i#t 6a. &e$:#t un6 So**e$ 6in6 ve$8an8en. Winte$ 6e$ >at an8ef$an8en7 -. a. a@ 6e Winte$. 6e$ i#t 6a. E. e. e@ (un 8i:t e# Ei# un6 Sc>nee7 5lu*enn :lu>n an 4en#te$#c>ei:en. Sin6 #on#t nie$8en6# aufzut$ei:en. E. e. e@ (un 8i:t e# Ei$ un6 Sc>nee. /. o .o@ Wie #in6 6ie ,in6e$ f$o>@ Se>en 0e6e (ac>t i* T$au*e Sic> #c>Ln unte$* Tannen:au*e. /. o. o@ Wie #in6 6ie ,in6e$ f$o>@ Vocabular sind vergangen 3 au t$ecut sonst 3 altfel hat ange0angen 3 a inceput niergends 3 nicaie$i es gibt 3 #e 8a#e#te. e#te sind au0+utreiben 3 #e 8a#e#c

das 8is 3 8>eata 0roh 3 ve#el der ,chnee 3 zapa6a der Traum 3 vi#ul6ie Blume! Fen 3 floa$ea die Tr7ume 3 vi#u$ile die 'ensterscheibe 3 8ea*ul sich sehen 3 #e va6 bl.hen 3 a inflo$i unterm Tannenbaum 3 #u: po*ul 6e %$aciun sch?n 3 f$u*o# Exercitiu T$a6uceti cu a+uto$ul voca:ula$ului #i al cuvintelo$ in#u#ite pana la lectia 6e fata poezia 6e *ai #u#7 invatattJo pe 6e $o#t. Lectia 1; 'rasul %die )tadt& ;. /$a#ul a$e *ulte cla6i$i. #t$azi #i piete. Die ,tadt hat viele 5eb7udel! ,trassen und *l7t+e. <. St$a6a e#te lata. ea a$e pe a*:ele pa$ti t$otua$e. Die ,trasse ist breitH sie hat au0 beiden ,eiten B.rgerFsteige. 3. 9a *i+loc ea a$e 6$u*ul pent$u ve>icule. n der 1itte hat sie einen Damm. ?. '$u*ul e#te pent$u t$a#u$i. autove>icule #i t$a*vaie. Der Damm ist 0.r Wag)n! Automobile und ,trassenbahn. 5. 9a *i+locul o$a#ului e#te o Diaza. n der 1itte der ,tadt liegt ein *lat+. 6. -colo e p$i*a$ia. Dort ist AstehtB das Rathaus.

E. Un teat$u #i *ulte p$avalii #unt acolo. 8in Theater und viele L7den sind da. F. D$in #t$a6a p$incipala t$ece t$a*vaiul. Durch die @auptstrasse 0ehrt die ,trassenbahn. 9. %la6i$ile *a$i au *ulte eta+e. Die grossen 5eb7ude haben viele ,toc()er(e. Vocabular viele 3 *ulte der Wagen 3 t$a#u$a der *lat+ 3 piata die ,trassenbahn 3 t$a*vaiul der B.rgersteig 3 t$otua$ul der Laden 3 p$avalia der Damm 3 6$u* pent$u ve>icule der ,toc()er( 3 eta+ul Gramatica In li*:a 8e$*ana. a6+ectivele #e a#eaza intot6eauna inaintea #u:#tantivelo$. Lectia 2= (a cumparaturi (conversatie uzuala) ;. Ca 6uc int$Jo p$avalie. ch gehe in einen Laden. <. $eau #a cu*pa$ ceva. ch )ill et)as (au0en. 3. %e 6o$e#te 6o*nul= Was ).nscht der @err? ?. / pe$ec>e 6e 8>ete. 8in *aar ,chuhe.

5. E piele :una= st das gutes Leder? 6. %at co#ta= Was (ostet? E. E p$ea #cu*p@ 8s ist +u teuer$ F. 9uatiJ*i *a#u$a. va $o8@ Bitte! nehmen ,ie mir 1ass$ 9. -veti ca*a#i. :ati#te= @aben ,ie @emdem! Taschent.cher? ;I. -# v$ea cio$api. *anu#i. o pala$ie. ch m?chte ,oc(en! @andschuhe! einen @ut. ;;. D$e lun8i. #cu$te. la$8i. #t$a*te. <u lang! +u (ur+! +u )eit! +u eng. Exercitiu De :aza textului 6e *ai #u#. alcatuitiJva un *ic voca:ula$ ext$a8an6 cuvintele necuno#cute. Lectia 21 Declinarea substantivelor insotite de ad*ective !asculin singular "u articolul der cu articolul ein (2 6e$ *en#c>lic>e ,L$pe$ ein *en#c>lic>er ,L$pe$ )2 6e# *e#c>lic>en ,L$pe$s eine# *e#c>lic>en ,L$pe$s '2 6e* *e#c>lic>en ,L$pe$ eine* *e#c>lic>en ,L$pe$ -2 6en *e#c>lic>en ,L$pe$ einen *e#c>lic>en ,L$pe$ !asculin plural ( G -2 6ie *e#c>lic>en ,L$pe$ *e#c>lic>e ,L$pe$ )2 6e$ *e#c>lic>en ,L$pe$ *e#c>lic>er ,L$pe$

'2 6en *e#c>lic>en ,L$pe$n *e#c>lic>en ,L$pe$n #eminin singular "u articolul die cu articolul eine ( G -2 6ie 8$o##e Sti$n(e) eine 8$o##e Sti$ne(e) ) G '2 6e$ 8$o##en Sti$n(e) eine$ 8$o##en Sti$ne(e) #eminin plural ( G-2 6ie 8$o##en Sti$nen 8$o##e Sti$nen )2 6e$ 8$o##en Sti$nen 8$o##er Sti$nen '2 6en 8$o##en #ti$nen 8$o##en Sti$nen $eutru singular "u articolul das ( G -2 6a# f$Lc>lic>e )e#ic>t ein f$Lc>lic>es )e#ic>t )2 6e# f$Lc>lic>en )e#ic>te# eine# f$Lc>lic>en )e#ic>te# '2 6e* f$Lc>lic>en )e#ic>t eine* f$Lc>lic>en )e#ic>t $eutru plural ( G -2 6ie f$Lc>lic>en )e#ic>te$ f$Lc>lic>e )e#ic>te$ )2 6e$ f$Lc>lic>en )e#ic>te$ f$Lc>lic>e$ )e#ic>te$ '2 6en f$Lc>lic>en )e#ic>te$n f$Lc>lic>en )e#ic>te$n 'bservatii -6+ectivele capata. la 8enitivul #in8ula$ inainte. te$*inatia en. atat la #in8ula$ cat #i la plu$al (exceptie facan6 #in8ula$ul cu a$ticolele ein. eine. ein). (o*inativul #i acuzativul #u:#tantivelo$ fe*inine #i neut$e #unt i6entice. 'e a#e*enea #unt i6entice cazu$ile no*inativ #i acuzativ la toate 8enu$ile t$ecute la plu$al. -poi. no*inativul a6+ectivelo$ cu a$t. der. die. das p$i*e#te te$*inatia e pent$u toate 8enu$ile. Se a*i o:#e$va ca no*inativul a6+ctivelo$ cu ein. eine. ein a$e te$*inatia r (6e la der) la *a#culin. e (6e la die) la fe*inin #i s (6e la das) la neut$u. In fine. plu$alu lat$i:utelo$ e#te acela#i pent$u toate 8enu$ile. Lectia 22 Corpul omenesc %Der menschliche +,rper& ;. Da$tile co$pului o*ene#c #unt2 capul. t$unc>iul #i *e*:$ele. Die Taile des mensch(ichen 6?rpers sindI der 6op0! der Rump0 und die 5lieder. <. )atul une#te capul cu t$unc>iul. Der @als verbindet den 6op0 mit dem Rump0.

3. %apul e $otun6 #i acope$it cu pa$. Der 6op0 ist rund und mit @aar bedec(t. ?. Inaunt$ul e#te c$eie$ul. nnen ist das 5ehirn. 5. Inainte e#te fata. >orn ist das 5esicht. 6. 9a 6$eapta #i la #tan8a #unt u$ec>ile. Rechts und lin(s sind die /hren. E. Su: f$unte #unt oc>ii. 2nter der ,tirne sind die Augen. F. Su: na# e#te 8u$a. 2nter der #ase ist der 1und. 9. Su: 8u$a e#te :a$:ia. 2nter der 1und ist das 6inn. ;I. 9a 6$eapta #i la #tan8a #unt o:$a+ii. Rechts und lin(s sind die Wangen. ;;. T$unc>iul co#ta 6in piept #i pantece. Der Rump0 besteht aus der Brust und der Bauch. ;<. Ini*a. pla*anii. #to*acul. ficatul. #plina. $inic>ii #i inte#tinele. Das @er+! die Lungen! der 1agen! die Leber! die 1il+! die #ieren und die D7rme. ;3. %o$pul o*ene#c a$e pat$u *e*:$e2 :$atele #i picioa$ele. Der menschliche 6?rper hat vier 5liederI die Arme und die Beine. ;?. %ele cinci #i*tu$i #unt2 vazul. auzul. *i$o#ul. 8u#tul #i pipaitul. Die 0.n0 ,inne heissenI das 5esicht! das 5eh?r! d)e 5eruch! der 5eschmac( und das 5e0.hl. Vocabular Die Lippe 3 :uza Der +ahn 3 6intele

ch esse 3 *ananc Die Birne 3 pa$a ch schmec(e 3 eu 8u#t Das <ahn)eh 3 6u$e$ea 6e 6inti. G-ramatica "onjugarea verbului schmec.en %a gusta& Ic> #c>*ecHe Wi$ #c>*ecHen 'u #c>*ecHst I>$ #c>*ecHt E$. #ie. e# #c>*ecHt Sie #c>*ecHen Se o:#e$va ca te$*inatia la pe$#. a <Ja #in8ula$ e#te st. ia$ la pe$#. a 3Ja #in8ula$ #i a <Ja plu$al e#te t. 9a plu$al pe$#oanele ; #i 3 au aceea#i te$*inatie Jen. Exercitiu Ince$cati #a con#t$uiti p$opozitii #i*ple cu a+uto$ul cuvintelo$ noi pe ca$e leJati invatat. Lectia 2% Gandindu#ne la sat %Das Dorf ' satul& ;. Satul e#te *ai *ic 6ecat o$a#ul. Das Dor0 ist (leiner as die ,tadt. <. St$azile nu #unt a#a 6e late #i nu #unt pavate. Die ,tarssen sind nicht so breit und sie sind nicht gep0lastert. 3. 'a$ ae$ul e#te aici *ai cu$at 6ecat la o$a#. Aber die Lu0t ist hier reiner als in Der ,tadt. ?. De #o#ea #e +oaca copiii. pe ca*p luc$eaza ta$anii. Au0 der Landstrasse spielen die 6inder! au0 dem 'eld arbeiten die Bauern. 5. Ei a$a o8o$ul #i #ea*ana ce$eale. ,ie p0l.gen den Ac(er und s7en das 5etreide. 6. Ta$anii :o8ati #e ocupa #i cu c$e#te$a vitelo$ #i au f$u*oa#e 8$a6ini cu f$ucte. Die reichen Bauern treiben >ieh+ucht und haben sch?ne /bstg7rten. E. / *ica pa6u$e e#te in ap$opie$e.

8in (leiner Wald ist in der #7he. Gramatica In li*:a 8e$*ana. co*pa$ativul a6+ectivelo$ #e fo$*eaza a6au8an6 Jer la fo$*a 6e pozitiv. Ex2 (lein J (leiner (mic ( mai mic). Te$*enul 6e copa$atie decat e#te als. "onjugarea verbului a sapa ic> 8$a:e 6u 8$K:#t e$. #ie. e# 8$K:t Ai$ 8$e:en i>$ 8$a:t #ie 8$a:en Vocabular die 6arto00el 3 ca$toful das >ieh (#e cite#te fi) 3 co$ntele Weiden 3 pa#c der @irt! die @irte 3 cio:anul die 6uh! die 6.he 3 vaca be)acht 3 paze#te das *0erd! die *0erde 3 calul der @und! die @unde 3 cainele das ,cha0! die ,cha0e 3 oaia Exercitiu 4olo#in6 cuvintele #tiute. p$ecu* #i pe cele invatate in lectia acea#ta. ince$cati #a $a#pun6eti la u$*atoa$ele int$e:a$i2 1. Wer AcineB gr7bt die 6arto00eln? 2. Wo Aun6eB )eiden die 6.he! die *0erde! die ,cha0e? %. Wer be)acht das >ieh? &. Wer be)acht noch das >iech? -. Wer ist (leiner! der @irt oder der @und?

Lectia 2& Despre i-iena corporala ;. ch hole Wasser 3 -6uc apa. <. ch giesse das Wasser in das Waschbec(en 3 To$n apa in li8>ean. 3. ch nehme den ,ch)amm 3 Iau :u$etele. ?. ch tauche den ,ch)amm in das Wasser 3 -fun6 :u$etele in apa. 5. ch )asche mir das 5esicht! den @als! die Brust! sie @7nde 3 i*i #pal fata. capul. pieptul. *ainile. 6. ch troc(ne mich mit dem @andtuch ab 3 Ca u#uc cu p$o#opul. E. ch nehme die ,ei0e 3 Iau #apunul F. ch put+e mir die <7hne 3 I*i #pal 6intii. 9. ch (7mme mich 3 *a pieptan. ;I. ch b.rste mir die 6leider 3 I*i pe$ii >aina. Gramatica ch hole! ich holte! geholt G iata ve$:ul holen (a lua. a a6uce) t$ecut p$in cele t$ei ti*pu$i 6e :aza ale li*:ii 8e$*ane2 p$ezentul in6icativului. i*pe$fectul #i pa$ticipiul (cu a+uto$ul ca$uia alcatui* toate ti*pu$ile co*pu#e). %an6 #e invata ve$:ele 8e$*ane e#te nece#a$ ca ace#tea #a fie in#u#ite. *e*o$ate la toate cele t$ei ti*pu$i 6e :aza. Vocabular schmut+ig 3 *u$6a$ ich )ill 3 v$eau sauber 3 cu$at der Bach! die B7che 3 pa$aul mmer 3 tot6eauna die Reinlich(eit 3 cu$atenia Exercitiu )raduce*ti in nemteste textul de mai jos2 Un copil avea tot6eauna *ainile *u$6a$e. %olilul avea fata *u$6a$a. ecinul #pune (#a8t)2 NTu nu e#ti cu$at. Da$aul te ve6e (#ie>t 6ic>) *u$6a$. El $a6e 6e tineN (lac>t 6ic> au#). %opilul #pune2 NEu iu:e#c (ic> lie:e) cu$ateniaN. Lectia 2Medicul si armacistul (Der +rzt und der +pothecker)

;. Zac in pat. ch liege im Bett. <. (u pot #a *a #col. #unt :olnav. ch (ann nicht au0stehen! ich bin 6ran(. 3. Un #peciali#t pent$u :oli 6e oc>i. na#. 8at #i u$ec>i. 8in ,pe+ialar+t 0.r Augen! #asen! @als und /hrenF(ran(heirten. ?. %unoa#teti un *e6ic :un= 6ennen ,ie einen guten Ar+t? 5. Un6e locuie#te *e6icul= Wo )ohnt der Ar+t? 6. %an6 a$e o$a 6e con#ultatie= Wann hat er ,prechstunden? E. (u *a #i*t :ine. 6o*nule 6octo$@ ch be0inde mich nicht )ohl! @err Do(tor$ F. Ca 6oa$e 8atul #i capul. ch habe @als)eh und 6op0schmer+en. 9. 9i*:a *iJe inca$cata. 1eine <unge ist belegt. ;I. E pe$iculoa#a :oala= st die 6ran(heit ge07hrlich? ;;. %e $e8i* t$e:uie #a tin= Was 0.r eine Di7t muss ich halten? ;<. Ce6icul p$e#c$ie $eteta. Der Ar+t verschreibt eine Ar+nei. ;3. 5olnavul #e in#anato#e#te. Der 6ran(e )ird gesund. Gramatica

Der 6ran(e (3 :olnavul) e#te un #u:#tantiv 6e$ivat 6int$Jun a6+ectiv. Se va 6eclina 6eci ca un a6+ectiv2 ,ingular *lural (2 'e$ ,$anHe 'ie ,$anHen )2 'e# ,$anHen 'e$ ,$anHen '2 'e* ,$anHen 'en ,$anHen -2 'en ,$anHen 'ie ,$anHen Exercitiu 'eclinati u$*atoa$ele #u:#tantive 6e$ivate 6in a6+ective2 Der Gesnde %om sanatos). Das 6leine (micul). Vocabular Die Arbeit 3 *unca Die 6op0arbeit 3 *unca intelectuala ch muss (du must! er muss! )ir m.ssen! ihr m.sst! sie m.ssen ) 3 t$e:uie Lectia 24 Conversatie la ri"erie ;. a $o8 #a *a :a$:ie$iti@ Bittemich! +u rasieren$ <. 9uati loc. va $o8@ Bitte! nehmen ,ie *lat+$ 3. (u va #i tun6eti= Lassen ,ie sich das @aar nicht schneiden? ?. -#cutiti putin :$iciul@ <iehen ,ie das Rasiermesser ein )enig ab$ 5. a place a#a= 5e07llt en hnen? 6. 9a ta*ple v$eau #a a* pa$ul *ai #cu$t. An der ,chl70en m?chte ich das @aar (.r+er haben. E. $eti colonie. pu6$a=

Wollen ,ie 6?lnisch)asser! *uder? F. Dot$ivitiJ*i *u#tata@ ,tut+en ,ie mir den ,chnurrbart$ 9. 4acetiJ*i ca$a$e la 6$eapta. la #tan8a. la *i+loc@ 1achen ,ie mir einen ,cheitel rechts! lin(s! in der 1itte$ ;I. (u *iJl taiati p$ea #cu$t@ ,chneiden ,ie es nicht +u (ur+$ ;;. %at va 6ato$ez= Was bin ich schulding? ;<. Doftiti. va $o8. la ca#a@ Bitte! bei der 6asse$ #/TAI Ext$a8eti #in8u$i 6in textul 6e *ai #u# te$*enii necuno#cuti. Ce*o$ati conve$#atia@ Lectia 29 Cuvinte noi seltsam 3 ciu6at abladen 3 a 6e#ca$ca der Tischler 3 ta*pla$ul nebenan 3 alatu$i das Tr7n(lein 3 :autu$a verordnen 3 a p$e#c$ie bac(en 3 a coace der B7c(er 3 :$uta$ul der 8in)ohner 3 locuito$ul die 'eder 3 penita die Tinte 3 ce$neala das *apier 3 >a$tia

die 6reide 3 c$eta 6ochen 3 a 8ati. a fie$:e die 1edi+in 3 6octo$ia gut 3 :un besser 3 *ai :un der! die! das beste 3 cel *ai :un Exercitiu ,aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari: ;. Wa# :KcHt 6e$ 5KcHe$= Wie i#t #ein 5$ot= <. Wieviel (3 cat) 5KcHe$ 8i:t e# in 6e$ Sta6t= 3. I#t 6a# 8enu8 fB$ eine Hleine Sta6t= ?. Wieviel EinAo>ne$ >at 6ie Sta6t= 5. &at #ie auc> 8ute )a#t>Lfe= 6. Welc>e$ (3 ca$e) i#t 6e$ :e#te= Gramatica In ne*te#te. atunci can6 #u:iectul p$opozitiei #ava$#e#te #in8u$ actiunea. #e folo#e#te ve$:ul $e#pectiv. (Ex2 ich rasiere mich 3 ma barbieresc singur). -tunci can6 o pe$#oana #ava$#e#te actiunea a#up$a #u:iectului. #e folo#e#te ve$:ul lassen. (Ex2 ich lasse mich rasieren 3 ma barbieresc la frizer ). Lectia 2: /amilia %Die /amilie& ;. Tata #i *a*a #unt pa$intii. Der >ater und die 1utter sind die 8ltern. <. Tata *a$e #i *a*a *a$e #unt :unici. Der 5rossvater und die 5rossmutter sind die 5rosseltern. 3. 4$atele. #o$a. f$atii. Der Bruder! die ,ch)ester! die 5esch)ister. ?. Tatal e capul fa*iliei. Der >ater ist das @aupt der 'amilie.

5. Ca*a in8$i+e#te 6e 8o#po6a$ie. Die 1utter sorgt 0.r die @aushaltung. 6. 4a*ilia a$e un nu*e 6e fa*ilie. Die 'amilie hat einen #amenI den 'amiliennamen. E. Tatal e#te #otul. *a*a e#te #otia. Der >ater ist der 5atte! die 1utter ist seine 5attin. F. D$enu*ele. ne*ele. Der >orname! der Tau0name. Vocabular Der Witt)er 3 va6uvul Der ,ch)iegervater 3 #oc$ul Der *ate 3 na#ul Die ,ch)iegermutter 3 #oac$a Die *atin 3 na#a Der ,ch)iegersohn 3 8ine$ele Der ,ch)ager 3 cu*natul Die ,ch)iegertochter 3 no$a Die ,ch)7gerin 3 cu*nata Der Cousin (cite#te cuzan) 3 va$ul Exercitiu ,aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari: ;. Ein Cann >at #eine )attin ve$lo$en (a pierdut). Wie >ei#t e$= ("um se numeste el-) <. We$ 8i:t 6e* ,in6 6en Taufna*en= 3. We$ i#t Sc>AK8e$in= ?. We$ i#t %ou#in= Lectia 2; Conversatie la o iciul postal

;. -ici e#te oficiul po#tal= st dies hier das *ostamt? <. 9a ce o$a #e inc>i6e. #e 6e#>i6e= 2m )ieviel 2hr )ird es ge?00net! geschlosen? 3. $eau #a t$i*it #c$i#oa$ea $eco*an6at. ch m?chte diesen Brie0 einschreiben lassen. ?. -# 6o$i un ti*:$u@ ch m?chte eine 1ar(e$ 5. Un6e e cutia 6e #c$i#o$i= Wo ist der B0ier(asten? 6. Do#ta#ul i*i a6uce un *an6at. Der Brie0tr7ger bringt mir deine *ostan)eisung. E. -# 6o$i #a expe6iez o tele8$a*a@ ch m?chte eine Depeche Aein TelegramB schic(en$ F. Sc$i#oa$e pent$u #t$ainatate@ Brie0 0.r die Ausland$ 9. "a#pun# platit 6inainte. >orausbe+ahlte Ant)ort. ;I. %a$te po#tala cu $a#pun# platit. 8ine *ost(arte mit be+alter Ant)ort. ;;. Sc$i#oa$e cu a6$e#antul necuno#cut. 2nbestellbare Brie0. ;<. Un6e e ca:ina telefonica= Wo ist die 'ernsprecher+elle? ;3. a $o8 vo$:iti *ai cla$@ Bitte! deutlicher sprechen$ ;?. Ca intele8eti=

>erstehen ,ie mich? ;5. %in6 va pot telefona= Wann (ann ich hnen telephonieren? ;6. (otati nu*a$ul@ ,chreiben ,ie die #ummer au0$ ;E. E ocupat pe *o*ent. st augenblic(lich beset+t. ;F. -* te$*inat@ ch bin 0ertig$ Gramatica Infinitivul #e pune intot6eauna la #fa$#itul p$opozitiunii p$incipale (Ex2 ch m?chte eine Depesche schic(en.) 'e a#e*enea pa$ticipiul. cu *entiunea ca pa$tea con+u8a:ila a p$e6icatului #e pune 6upa #u:iect. cea necon+u8a:ila la u$*a. (Ex2 Ich habe eine Depesche geschic(t.) Lectia %= Despre imbracaminte si incaltaminte ;. Dala$ia. #apca. cacila acope$a capul. Der @ut! die 1.t+e! die pel+m.t+e bedec(en den 6op0. <. Dun pala$ia. #cot pala$ia7 #alut. ch set+e meinen @ut au0! ich nehme meinen @ut abH ich gr.se. 3. De t$up pu$ta* o ca*a#a. Au0 dem Leib tragen )ir ein @emd. ?. De#te ca*a#a :a$:atii au o vve#ta. pe#te ve#ta un #acou. 2ber dem @emd haben die 1anner eine Weste an! uber der Weste eine "ac(e an. 5. Dicioa$ele le acope$a pantalonii #i in6i#pen#a:ilii. Die Beine bedec(en die @osen und die 2nterhosen. 6. Ia$na pu$ta* pe#te >aine un pa$6e#iu #au un palton. m Winter tragen )ir .ber den 6leidern einen Kber+ieher ored einen 1antel. E. (e acope$i* *ainile cu *anu#i. picioa$ele cu cio$api #i #o#ete.

Wir bedec(en unsere @7nde mit @andschuhen! die Beine mit ,tr.mp0en und ,oc(en. F. -ca#a ave* pantofi 6e ca#a. <u @ause haben )ir *anto0eln an. 9. Ca i*:$ac7 *a 6ez:$ac7 *a #c>i*:. ch (leide mich anH ich (leide mich ausH ich (leide mich um. ;I. I*i ino6 c$avata. ch binde mir die @alsbinde um. ;;. Dun :ati#ta. cea#ul. :$ic>eta in :uzuna$. ch stec(e das Taschentuch! die 2hr! das 1esser in die Tasche. ;<. Incalt #i 6e#calt 8>etele. ch +iehe meine ,chuhe +n und aus.

Lectia %1 $robleme de -ramatica le-ate de lectia precedenta 9a p$opozitia ch set+e aus (Eu asez). o:#e$va* ca au0 e#te o pa$ticula ca$e #e #epa$a 6e ve$:ul set+en #i #e a#eaza la #fa$#itul p$opozitiunii p$incipale. -ce#tei $e8uli i #e #upun toate pa$ticulele #epa$a:ile. ch (leide mich an (3 ma imbrac) e#te fo$*a $eflexiva a ve$:ului 6leiden. El #e con+u8a a#tfel2 ic> Hlei6e *ic> an Ai$ Hlei6en un# an 6u Hlei6e#t 6ic> an i>$ Hlei6et euc> an e$ Hlei6et #ic> an #ie Hlei6en #ic> an mper0ect ic> Hlei6ete *ic> an Ai$ Hlei6eten un# an 6u Hlei6ete 6ic> an i>$ Hlei6eten euc> an etc. etc. mperativ ,lei6ete 6ic>@ (I*:$acaJte@) ,lei6et euc>@ (I*:$acatiJva@) Vocabular die ,ch.r+e 3 #o$tul

die Baum)olle 3 :u*:acul um haben 3 a avea incin# (in +u$ul t$upului) der An+ug 3 co#tu*ul 6e >aine leicht 3 u#o$ der ,chneider 3 c$oito$ul )arum 3 cal6. cal6u$o# die #7herin 3 c$oito$ea#a die Wolle 3 lana das Tuch 3 po#tavul die W7scherin 3 #palato$ea#a Exercitiu ,aspundeti la urmatoarele intrebari: ;. Wa# >a:en 6ie CK6c>en u*= <. Wa# fB$ ,lei6e$ t$a8en Ai$ i* So**e$= I* Wine$= 3. Wo$au# (3 6in ce) Ae$6en (3 #unt) 6ie ,lei6e$ ve$fe$ti8= ? Wa# :il6en (3 fo$*eaza) alle ,lei6e$ zu##a*en= (3 laolalta) 5. We$ AK#c>t 6ie WK#c>e= Lectia %2 Mestesu-uri si mestesu-ari ;. Ce#e$ia#ul. 'e$ @and)er(er. <. 4ieca$e *e#e$ia# a$e un atelie$. "eder @and)er(er hat eine Wer(statt. 3. Ta*pla$ul face *e#e #i #caune 6in le*n. Der Tischler macht Tiesche und ,.hle aus @ol+. ?. %iz*a$ul facce 8>ete #i ciz*e 6in piele. Der ,chumacher macht ,chuhe und ,tie0el aus Leder.

5. Zi6a$ul zi6e#te ca#a 6in ca$a*izi #i *o$ta$. Der 1aurer baut das @aus aus <iegeln und 1?rtel. 6. 4ie$a$ul p$eluc$eaza fie$ul. Der ,chmied bearbeite das 8isen. E. 'in faina #i apa :$uta$ul face aluat pent$u painea zilnica. Aus 1ehl und Wasser macht der B7c(er den Teig 0.r das t7glich Brot. Meseriasi si unelte St$un8a$ul 3 der Drechsler Cacela$ul 3 der 'leischer Ta:aca$ul 3 der 5erber )ea*8iul 3 der 5laser )iuvae$8iul 3 der "uvelier Tinic>i8>iul 3 der 6lempner "in6eaua 3 der @obel 5u$8>iul 3 der Bohrer Dila 3 die 'eile %uiul 3 der #agel Den#ula 3 der *insel %le#tele 3 die <ange Zu8$avul 3 der 1aler Co$a$ul 3 der 1.ller Sela$ul 3 der ,attler 9acatu#ul 3 der ,chlosser 'ul8>e$ul 3 der <immermann Te#ato$ul 3 der Weber (icovala 3 der Amboss %iocanul 3 der @ammer

Ta$nacopul 3 die *ic(e St$un8ul 3 die Drehban( 4ie$a#t$aul 3 die ,7ge 9opata 3 die ,chau0el 4oa$fecele 3 die ,chere Su$u:ul 3 die ,chraube Ca#a 6e luc$u 3 die Wer(ban( 'alta 3 der 1eissel Secu$ea 3 die ALt Exercitiu "a#pun6eti in li*:a 8e$*ana la u$*atoa$ele int$e:a$i folo#in6uJva 6e cuvintele $ecent invatate. p$ecu* #i 6e voca:ula$ul i*e6iat u$*ato$ int$e:a$ilo$2 ;. Den(st (3 te gandesti) du an die <u(un0t= <. Du musst einen Beru0 )7hen. @ast du 0reie Wahl da+u? Bist du entschlossen ein 6au0mann )erden? Vocabular die <u(un0t 3 viito$ul der Beru0 3 ca$ie$a )7hlen 3 a ale8e die Wahlen 3 ale8e$ea .bereilen 3 a #e p$ipi entschlossen 3 >ota$at der 6au0mann 3 ne8u#to$ul der 8ntschluss 3 >ota$a$ea Exercitiu )raduceti: Ic> Aill *einen Ent#c>lu## nic>t B:e$eilen@ Lectia %% (a ma-a"in ;. D$avalia #e afla pe #t$a6a noa#t$a.

Der Laden ist in unserer ,trasse. <. -colo #e van6 *a$fu$i. Dort )erden Waren ver(au0t. 3. /$ez. faina. za>a$. un6ele*n. ceai. cafea. Reis! 1ehl! <u((er! El! Tee! 6a00ee. ?. anzato$ul il #e$ve#te pe client. Der >er(7u0er bedient den 6unden. 5. El int$ea:a2 N%u ce va pot #e$vi=N 8r 0ragtI MWomit (ann ich nnen dienen?M 6. Ca$fu$ile #unt canta$ite pe canta$. Die Waren Werden au0 der Wage ge)ogen. E. anzato$ul le i*pac>eteaza in >a$tie #eu pun8i. Der >er(7u0er pac(t sie in *apier oder in T.ten. F. %u*pa$ato$ul plate#te #i vanzato$ul ii 6a $e#tul. Der 67u0er be+ahlt und der 6au0mann gibt ihm R8st heraus. 9. 9uc$u$ile #unt intin#e pe te+8>ea. Die ,achen )erden au0 dem Ladentisch ausgebreitet. ;I. %lientii ce$ceteaza *a$fu$ile 6in vit$ina. Die 6unden sehen sich die Waren im ,chan0enster an. ;;. %e va 6ato$ez= Was bin ich schuldig? ;<. -* #a fac in6ata #ocoteala. ch )ill hnen gleich die Rechnung machen. ;3. a 6au un :on #i platiti la ca#a. ch gehe hnen einen Bon A<ettelB und ,ie +ahlen bei der 6asse. Gramatica 4o$*a pa#iva a ve$:elo$ in li*:a 8e$*ana #e fo$*eaza cu ve$:ul auxilia$ )erden #i cu pa$ticipiul ve$:ului 6e con+u8at7 la ti*pu$ile co*pu#e. in loc 6e ge)orden #e utilizeaza )orden. Ex2 Die Waren )orden ver(au0t ' !arfurile sunt vandute.

Pasivul verbului .trafen %' a pedepsi& *re+entul *er0ectul ic> Ae$6e :e#t$aft ic> :in :e#t$aft Ao$6en (sunt pedepsit) (am fost pedepsit) 6u Ai$#t :e#t$aft 6u :i#t :e#t$aft Ao$6en e$ Ai$6 :e#t$aft e$ i#t :e#t$aft Ao$6en etc. etc. mper0ectul 1ai mult ca per0ectul ic> Au$6e :e#t$aft ic> Aa$ :e#t$aft Ao$6en (fusei pedepsit) (fusesem pedepsit) 6u Au$6e#t :e#t$aft 6u Aa$#t :e#t$aft Ao$6en e$ Au$6e :e#t$aft etc. >iitorul ic> Ae$6e :e#t$aft Ae$6en (voi fi pedepsit) 6u :i#t :e#t$aft Ae$6en etc. 'bservatie De$#oana ca$e exe$cita actiunea e#te in#otita 6e pa$ticula von (cu 6ativul)2 ch bin von meinem >ater bestra0t (3 .unt pedepsit de tatal meu). Lectia %& Despre comert si comercianti ;. Iu:e#c calato$ia. v$eau #a va6 ta$i #t$aine. #a van6 acolo p$o6u#ele ta$ii noa#t$e. ch liebe das Reisen! ich )ill 0remde L7nder sehen! dahin die 8r+eugnisse unseres Landes ver(au0en.

You might also like