You are on page 1of 5

TULBURRI PSIHICE SI COMPORTAMENTE PATOLOGICE N CRIMINOGENEZ

Capitolul 9 Adversitatea adultului: ce mediu timpuriu timpuriu i ce genotip creaz vulnerabiliti ndelungate pentru adversitatea social a adulilor n psihoz? Stresul de lung durat - factor important n dezvoltarea psihozelor Modelul vulnerabilitate - stres !uechterlein " #a$son% &9'() acceptat ca un cadru euristic util pentru studiul etiologiei i evoluia clinic a schizofreniei Simptomele psihiatrice apar c*nd pragul de stres depete nivelul de vulnerabilitate al individului+ Mecanismele care stau la baza asocierii ntre stresul cotidian i psihoze rm*ne neclar ,rima ntrebare care se pune este: mediul reprezint o vulnerabilitate n apariia timpurie a psihozelor la adulii cu risc ma-or in psihoze? .poteza este c apariia n copilrie a traumelor i dezvoltarea acestora n mediul urban% intensific vulnerabilitatea pentru declanarea psihozelor mai t*rziu+ A doua ntrebare este dac e/punerea timpurie sau t*rzie la un mediu poate cauza o tulburare psihotic prin interaciunea cu o vulnerabilitate genetic pre-e/istent sau mai clar% o interaciune ntre gene i mediu)+ Societ" and psichosis%0d+Craig Morgan%1$ame Mc1enzie and ,aul 2earon% ,ublished b" Cambrige 3niversit" ,ress% 455' 6entura et al 4555) a realizat un studiu n care a investigat pacieni diagnosticai recent cu schizofrenie %pe o durat de un an + 0l a constatat un risc ma-or de agravare at*t a psihozei c*t i a depresiei dup un eveniment de via+ 7ons et al%455(8 9iles et al 455:% au constatat c evenimente de via petrecute cu ase luni n urm au dus la tulburri psihotice+ #iscriminarea i deruta social Migraia - factor de risc presupus n schizofrenie 6an ;s et al%455<) Cantor =rae " Selten 455<) in urma unui studiu au constatat un risc pentru psihoze de 4%>? la imigrantii de prima generatie si de (%<? la cea de-a doua generatie .migrantii din tarile in curs de dezvoltare prezinta un risc mai mare de aparitie a psihozelor in comparatie cu tarile dezvoltate+ .migrantii din tarile unde populatia este ma-oritar neagra prezinta un risc ma-or pentru schizofrenie%procentul fiind dublu fata de imigrantii din alte ri+ S-a demonstrat c asocierea ntre statutul de imigrant si psihoza nu trebuie e/clus+ 3n studiu ulterior fcut pe un eantion de populatie% a demonstrat c discriminarea%fie c este vorba de v*rst% gen% incapacitate% s- a asociat cu un risc ma-or de apariie a psihozei+ 7anssen et al%455@)+ Mecanisme &) - Sensibilitatea la stres ; ipoteza este c sensibilitatea la stres poate avea un impact ma-or i poate crea un risc in apariia psihozelor+ Adversitatea social poate fi un factor de stres si ulterior ar putea declansa psihoze+ S-a utilizat o tehnic 0SM) pentru investigarea factorilor de stres minori i impactul acestora in viaa de toate zilele+ S-au intalnit reacii emoionale modificate ale persoanelor vulnerabile la stres in viata de zi cu zi+

Aeactivitatea emoional definit ca o cretere a afectului negativ !A) i o scdere a afectului pozitiv asociat cu evaluri subiective ale stresului de catre indivizi% constituie vulnerabilitate la psihoz+ Aceast vulnerabilitate poate fi at*t de origine genetic c*t i datorit mediului+ M"in - =erme"s et al%455<) .ndivizii cu simptome negative au nevoie crescut de somn%este diminuat puterea de concentrare% motivaia% iniiativa% scade capacitatea de a rspunde la solicitri% inclusiv la stresori minori pentru a face fa problemelor curente+ Au loc de asemenea tulburri de g*ndire8 g*ndurile nu mai pot fi inute n fr*u+ =laser et al%455: afirma c simptomele negative de lung durat n copilrie pot s perturbe viaa adultului cu riscul de a dezvolta psihoze+ 3n mecanism evident care poate fi implicat n alterarea rspunsului la stres este a/a hipotalamus glanda pituitar - adrenalina B,A)% care este unul din principalele sisteme de mediere ce intervine n capacitatea de rspuns la stres+ 9alCer " #iforio%&99>)+ Structurile cerebrale afectate ar include a/a fronto-striatal-hipotalamic i mai ales proieciile dopaminergice n aceste arii+ Alterarea semnificativ a acestor circuite prin orice mi-loc%drog%boal organic%traumatisme sau schimbri n dezvoltarea normal a creierului ar conduce la apariia simptomelor psihotice+ #ac e/ist o predispoziie% o vulnerabilitate a acestor zone cerebrale%psihoza poate aprea n cursul dezvoltrii%n perioadele critice ale acesteia+ Dn ultimele decenii pot fi identificate trei direcii importantr de abordare a problematicii psihozei: &+ se refer la concepia spectrului tulburrilor psihotice8 4+ la studierea Eprimului episod de psihozE i a terenului pe care apare8 @+ preocuparea pentru E continuumul psihoticE% av*nd ca obiectiv tulburrile psihotice primare+ 2iecare din aceste direcii au fost dezbtute n diverse studii%dezbateri% publicaii+ Mecanisme 4)adversitatea timpurie i sensibilitatea comportamental Studiile descrise anterior) demonstreaz ca persoanele vulnerabile n a dezvolta psihoz sunt realmente sensibile la stres+ Acestea reacioneaz cu schimbri mari ale strii de spirit i intensitatea psihozei este rspunsul stresului zilnic+ Subiecii cu antecedente de traum infantil au raportat o mare reactivitate emoional datorit stresului zilnic% care se reflect n creterea afectului negativ+ Acest afect a fost semnificativ la subiecii care au e/perimentat o traum nainte de v*rsta de &5 ani+ Frauma - cauz a sensibilittii comportamentale% poate fi evaluat n detaliu ca un lan cauzal n dezvoltarea psihozei+ Sensibilitatea comportamental este un mecanism de legtur ntre evenimentle de via anterioar sau trauma infantil - i psihoz Mecanisme @)- interaciunea gene - mediu 3nele studii au evideniat faptul c interaciunea gene-mediu este cauza tulburrilor psihiatrice+ 0ste necesar a se gsi factorii de risc mediu - gen+ ,sihoza este influenat in mare parte de factori genetici Bansen et al%455<) Mediul urban este un factor important care relaioneaza cu schizofrenia 1rabbendam " van ;s%455<)% @5? din cazuri+ Aiscul genetic pentru psihoz s-a evaluat indirect bazat pe antecedente familiare+ Subiecii cu un printe care a avut delir sau halucinaii%cu tratament psihiatric pentru psihoz% se consider a fi un risc genetic+ S-a demonstrat c riscul pentu a devolta psihoz este mai mare pentru cazurile genetice dec*t factorii de mediu+

Apro/+:5->5? din rezultatele psihozei sunt atribuite aciunii sinergice a celor doi factori gene-mediu+ Capitolul 13 ,S.B;GA D! AHF0 C3HF3A. .n mi-locul anilor &9>5% o t*nr antropolog% 2ortune% aterizeaza la #ublin mpreun cu familia% pregtit s fac fa ghicitorolor ri runelor legate de se/ualitatea =alic+ ; int*lnire neateptat la c*teva zile dupa sosire% cu un psihiatru i propune spre studiu un subiect viz*nd ratele de fugari cu schizofrenie din .rlanda rurala+ Aceasta ii stabileste un grup de lucru pe agricultorii din peninsula maritim% urmrind Inebunia ca studiu pe teme culturaleE+ Activitatea i-o desfoara in spitale% unde int*lneste un t*nr ,atricC% greu de inut in rezerv% acesta fusese schilodit de prini in copilrie % iar acum acetia erau demoralizai de comportamentul biatului+ .n &9>9% apare o lucrare publicat de oamnenii de stiinta% in care se vorbeste despre tulburarile psihice% schizofrenia numind-o Imai mult o iluzie% decat tulburare psihoticaE+Acest lucru fiind contestat de specialisti care au solicitat s pun in discuie instrumentele folosite+ ,sihiatrii acelor vremuri afirmau ca% locuitorii celibatari din zonele rurale% erau predispusi spre depresie si suicid% bazandu-se pe arhivele generale ale spitalelor+ Spitalele din .rlanda au inregistrat un numar mare de persoane abuzate% e/istand printre localnici e/presia ca Iabuzul este un mod convenabil de a scapa de oamenii incomoziE+ Foate aceste inregistrri au fost studiate cu scepticism de sociologi% dar problema etnografic are mai putin de a face cu psihopatologia% fiind o problem cu care antropologii nc se confrunt+ .n urma cercetrilor% Bughes este convinsa de deteriorarea oamenilor% nu numai a celor internai in spital%ci i a celor ale caror ciudenii i trimitea intr-o izolare profund si care erau tolerati la nivel local% fiind victime specifice de un timp+ ,sihiatria a avut un rol important% favorizand raspunsuri epidemiologice la aceste intrebari% furnizand o tehnologie cat mai avansata bazata pe o analiza comparativa de evaluare a incidentelor locale rezultand definirea e/acta a tulburarilor+ .n anii &9:5% a aprut o anomalie pe teme de schizofrenie cu specific transcultural% susinute mult vreme i de autori scandinavi+0i considerau c rata de recuperare a indivizilor psihotici provenii din rile n curs de dezvoltare era mai mare dec*t a indivizilor din rile dezvoltate+ Scheper-Bughes a studiat la faa locului valoarea semnificativ a acestor afirmaii si a constatat c schizofrenia apare printre burlacii din zonele marginalizate i c nu are legtur cu proveniena cultural+ Societatea i psihoza%ed+Craig Morgan%1$ame Mc1enzie i paul 2earon% ,ublicat de Cambridge 3niversit" ,ress E;dat ce simptomele schizofreniei apar la v*rste tinere%ele persist toat viaaE Sava i Sn"der%4554)%aadar zvonul c schizofrenia ar fi putea fi recuperabil la indivizi din diverse societi este contracarat puternic+ !oiunea de regiuni patologice a fost considerat o ficiune+ Habscher%&9@>%9inston%&9@() #ebutul pentru psihoz este considerat acut %n limitele a dou sptm*ni%dar se pune problema n toate cazurile a evoluiei ulterioare+ Seligman %&949 nu a gsit nici o form de nebunie n satele din ,apua !oua =uinee% dar cazuri n care a fost considerat Einfluena albilor au e/istat+

Jenedict &9@() a descris situaii n care erau luate femei de ctre coloniti britanici i obligate si prseasc ara de origine + 2emeile erau luate de soii % noua lor familie consider*ndu-le strine de cultura lor% marginalizate% astfel c cercettorii vremii au declarat ca acestea erau Evizibil schizoideE%relatat de 2aris %&9@(+ Concluzie: de trecere a frontierei KDn cazul n care restituirea sociala constituie criteriul nostru% trebui s se ia n considerare o serie de factori care se afl dincolo de controlul pacientului+K Jleuler% &9<5 &9&&L% p++ 4<<) ,entru a putea rezolva stabilirea unui sediu geografic eco-cultural de epidemiologie% trebuie regandit totul% prin fortarea fuziunii care va redresa tot la nivel mondial privind emigrarea+ Conventiile guvernamentale% institutiile de consiliere% au stabilit cu succes negocieri privind protocoalele de trecere% ritualuri obisnuite% care sunt lipsite de un punct de spri-in si care datorita fragilitatii constituie un pericol+ Acordul de lucru conceptual% documentele -ustificative% companiile etnografice au concretizat acest proces national inca fragmentar+ .ntr-o lume in care limitele culturale sunt usor permeabile% in care amestecarea de metode si optiuni este sensibila% nici pentru practica de specialitate nu se indeplinesc conditii de lucru+ Cercetatorii insistand ca raspunsul la toate acestea% este cercetarea interdisciplinara+ Capitolul 15 S;C.0FAF0A . ,S.B;G;G0H0 Craig Morgan%1$ame McCenzie " ,aul 2eron Fulburarile psihotice pot fi mai frecvente decat s-a crezut% fiind o problema de ordin public+ Schizofrenia fiind una din acele tulburari psihice alaturi de alte tulburari psihice %duce la simptome dureoase si chiar e/cludere din viata sociala + 2amilial este un efort imens la fel si social si material%cei apropiati trebuind sa-i ingri-easca pe cei bolnavi toata viata+ Multi cercetatori pun schizofrenia si psihozele pe seama biopsihosocialului + Societatea lupta pentru a gasi cai viabile de tratare si de a raspunde cu e/actitate la unele intrebari+ 2actorii sociali au influente pe diferite paliere+ .deea riscului e/punerii la diferite medii sociale in copilarie % adolescenta si maturitate este un mod de a incepe intelegerea unor factori generatori de boli cardice sau diabet+ Femporalitate% rezintenta% consistenta% raspuns la stimuli% specificitate% compatibilitate biologica sau psihosociala% coerenta% e/periment% analiza+ Julversarea pe tot cursul vietii+ 6iata familiala este un factor determinant in tulburarile psihice% mamele sau taii fiind considerati rspunzatori pentru apariia schizofreniei+ negli-area copiilor% dezinteresul fa de buna dezvoltare% abuzuri se/ule sau psihice% in cadrul sau in afara familiei dar si unele cazuri care sunt ereditare + ) Amintiri neplacute din copilarie pot provoca depresii% an/ietate% tulburari de personalitate% anore/ie s+a+ Fotusi traumele din copilarie nu sunt atat de rasunatoare ca si cele din cadrul plecarii fortate% a mutarii in alt cadru sau efectele traumatice din oras % a fenomenului migratiei si a schimbarii mediului de trai %alaturi de o alta etnie + Specificitate particularitati specifice) Conditiile si cazurile sociale au fost legate cu psihoza si asociate cu bolile mentale sau pshisice+ 2actori determinanti %sociali nu sunt clari si ceea ce creeaza este vulnerabilitate generala la neliniste% forma precisa find data de interactiunea cu alti factori chiar si genetica+ 6ariabilele studiate pana in prezent sunt precoce in a da unele particularitati spcifice+ 0/: evenimente marcante au crescut riscul depresiei incluzand pierderi% umilinta si blocari+ 0/perienta sociala conteaza atat in debutul psihozei cat si in tratarea acesteia e/istand si un numar

de factori potentiali cu suport e/perimental care pot lega impre-urarile sociale potrivnice de dezvoltarea psihozelor+ Mecanisme Multe boli sunt legate de cele din mediile socio-economice din zonele periferice slab dezvoltate si sunt cele care prezinta aparitia lor mai des+ 3na dintre cercetarile avansate ale neurologiei si geneticii este dezvoltarea intelegerii problemelor sociale si cum influenteaza dezvoltarea gandirii si interactiunea cu genetica .ntamplarile neplacute din copilarie asociate cu modificarile din structura neuronala si functionarea in zonele care au fost implicate au dat nastere la psihoze si schizofrenie + Conceptualizarea si masurarea proceselor sociale+ !eurologia si genetica au fost sustinute de o tehnica avansata studierii creierului si genomului+ #iferentele dintre rural si urban % migratie si nonmigratie% abuzat sau neabuzat au creat totusi anumite probleme de cercetare+ Frebuie luate masuri pentru prevenirea psihozelor si studierea proceselor sociale comple/e% conte/tul in care apar si natura primara si legatura dintre etnii si psihoze% si o cercetare continua+ #iferentele dintre cauza si efect .zolarea sociala poate fi si cauza si efect+ Femerile fata de mediul incon-urator la fel ca si tulburarile pot fi mostenite+ 1ender si JaCer 4559) au realizat un studiu prin care aratau ca trasaturile mostenite fata de mediul incon-urator % viata stresanta si suportul social au crescut de la >? la @9?+ Autorii au conchis ca influentele ereditare asupra masurilor ambiente sunt universale in masura sa modereze impactul+ Aezultate si interventii Se fac eforturi pentru a intretine nevoile sociale ale celor cu psihoze prin terapii ocupationale% interventii sociale in cadrul serviciului % centre de zi si multe programe %terapii de grup%terapii familiale+ .n cazuri grave atat tratamentul prin interventii de specialitate terapii congnitiv comportamentale) cat si medicatia sunt esentiale+ 9arner arata nevoia integrarii celor cu psihoze intr-o viata sociala activa dar cu participarea si a-utorul celor din mediul din care fac parte+ Contorizarea slabiciunilor stigmatilor alaturi de psihotici este o tema grea dar necesara %iar recuperarea lor este elul final+ Cooper% &994 arta ca masurile de prevenire pot duce la elucidarea totala a bolii+ #aca maturitatea dezordonata isi are radacinile intr-o copilarie traumatizata atunci trebuie sa marim masurile pentru protectia si ingri-irea copilului8 din e/perienta castigata sa-i a-utam pe cei care prezinta riscuri de psihoze+

You might also like