FUNCTIILE LIMBAJULUI N VIATA PE UN PERON DE OCTAVIAN PALER

Asist. univ. drd. MARIA PETRESCU Universitatea ! De"e#$rie !%!&' A($a Iu(ia Larticle ci-dessous reprsente une approche du texte de Octavian Paler du point de vue fonctionnel. On insiste sur le jeu des fonctions motive et conative et on essaie dillustrer, laide du texte analys, lide cocherienne conformment laquelle le lan a e potique reprsente la plnitude fonctionnelle du lan a e. n 1933 psihologul german-austriac Karl Bhler configura un Organon Model al functiilor limbajului. elor trei acceptiuni ale semnului ling!istic" simptom #pentru ich - der !iner $cine!a % unul& una'(& semnal #pentru du der "ndere - $altul'(& simbol #pentru es - die #in e $lucru& obiect'( le corespund trei functii" expresiv$ #numit) mai t*r+iu si interjectional)( , apelativ$ #conati!)& persuasi!)& retoric)(, repre%entativ$1 #referential)& denotati!)& informati!)(. ,oman -a.obson& /n conclu+iile de+baterilor de la 0ni!ersitatea 1ndiana 2 din 1934& lu*nd /n discutie actul ling!istic& mesajul& si factorii implicati /n actul comunic)rii& !orbeste despre /nc) trei functii ale limbajului& diferite de primele" metalin vistic$ #atunci c*nd mesajul este centrat asupra codului(, fatic$ #mesajul este centrat asupra canalului( si poetic$ #centrarea /n mesaj(. n limbajul poetic sunt repre+entate toate functiile& dar cea poetic) este predominant). n celelalte tipuri de limbaj prioritatea o are functia referential) #a!*nd /n !edere scopul cel mai important al acti!it)tii !erbale concreti+ate /n actul ling!istic 5 comunicarea de informatii(& dar si aici apar toate functiile& inclusi! cea poetic). 6e justifica astfel implicarea necesar) a mijloacelor cercet)rii ling!istice /n anali+a te7tului poetic. 8ac) ,oman -a.obson anali+ea+) mesajul poetic ca fiind unul aparte printre celelalte tipuri de limbaje& datorit) predominantei functiei poetice& 9ugen oseriu& tot repre+entant al structuralismului european& discut) mai t*r+iu aceast subiect pornind nu de la relatia dintre ling!istic) si poetic)& ci de la problema identit$tii /ntre limbaj si poe+ie. Mesajul poetic nu se subordonea+)& din punct de !edere functional& limbajului /n general si nici nu repre+int)& din perspecti!) stilistic)& o de!iere. 8in contr)& oseriu demonstrea+) superioritatea mesajului poetic si felul /n care celelalte tipuri de limbaje #cel u+ual ori cel stiintific( /i sunt suburdonate. :e scurt& ling!istul desfiintea+) functia metaling!istic)" enunturile de felul Moca &nseamn$ 'un ori (u se spune maron, ci maro comunic)& de fapt& informatii cu pri!ire la un lucru& chiar dac) acel $lucru' se nimereste s) fie limbajul /nsusi& ajut*nd la descifrarea codului s)u; a!em de-a face deci cu functia referential) #sau& dup) terminologia propus) de oseriu& functia de denotare(. 8eoarece /n mesaje de tipul "lo) *$ au%i+ 6e solicit) un r)spuns din partea receptorului& nici functia fatic) nu-si g)seste justificare& enunturile respecti!e put*nd fi usor /ncadrate la functia conati!) #ling!istul optea+) aici pentru termenul propus de Bhler" functia de apel(. 8e la predecesorii s)i amintiti mai sus& 9ugen oseriu p)strea+) cele trei functii" emoti!)& conati!)& referential) si& /n ceea ce pri!este mesajul poetic& mai preia& pe aceeasi linie& dou) idei" aceea a i+ol)rii mesajului& a concentr)rii /n mesaj& si ideea relational). <stfel& /n loc s) accepte o a patra functie& poetic)& ling!istul !orbeste despre un m)nunchi de functii de evocare grupate /n jurul functiei referentiale. 9ste !orba de relatii ale semnului ling!istic" #1( cu alte semne" un raport material #rime& ritm=( si de continut #e7." chauve-souris /nseamn) liliac /n limbajul u+ual& dar& cu ajutorul functiilor de e!ocare actuali+ate /n mesajul poetic& el poate trimite si la imaginea unui soarece plesu!(; cu sisteme /ntregi de semne #un semn din limbajul marinarilor evoc$ mediul marin)resc doar dac) este utili+at &n afara acestui mediu(; #2( cu alte te7te # oseriu d) 99

e7emplul el lu ar de *adrid, de qui el nom're no quiero racordarle & care& pentru orice !orbitor nati! al limbii spaniole cu o minima instructie& trimite la #on ,uijote& indiferent de numele orasului pomenit 5 el lu ar de Paris, de -ucuresti./; #3( cu cunostintele pe care le a!em despre lucruri #e7." nume din mitologie(. <ceste relatii sunt permanente si generea+) functii permanente actuali+ate doar /n mesajul poetic. onclu+ia este c) lim'ajul poetic repre%int$ plenitudinea functional$ a lim'ajului0& fiind superior celorlalte tipuri de limbaje& pri!ate de functiile de e!ocare. 9ugen oseriu contra+ice astfel teoria conform c)reia limbajul poetic ar repre+enta o de!iere stilistic). 8e asemenea& ling!istul pune la /ndem*n) noi instrumente ling!istice pentru anali+a te7tului literar& /n special a pro+ei. 8ac) -a.obson insista asupra $figurilor de sunet' a!*nd la ba+) paronomasiile& oseriu propune anali+a pe ba+a functiilor de e!ocare si ia ca e7emplu un te7t al lui 9schil care e!oc) b)t)lia de la 6alamina /ntre grecii redusi la num)r si marele imperiu al persilor. 1ntentionat& dintr-un te7t bogat /n metafore& alege un enunt simplu& lipsit de obisnuitele ornamente ale e7presiei& dar nu mai putin !aloros& tocmai datorit) relatiilor actuali+ate de semnul ling!istic /n conte7t. 6pre acest model de anali+) las) totusi si ,oman -a.obson o portit) deschis) /n finalul articolului citat& unde aminteste opinia poetului Maia.o!s.i& dup) care !aloarea poetic) a unui te7t literar nu const) /n bog)tia de ornamente retorice& ci /ntr-o total) ree!aluare a discursului. n pri!inta romanului 1iata pe un peron de Octa!ian :aler& ne !om raporta /ndeosebi la metoda coserian) de anali+) a te7tului poetic& lu*nd /n considerare efectul pe care-l creea+) procedeele de actuali+are a functiilor de e!ocare #adic) a relatiilor semnului cu lucrul& cu alte semne& cu cunostintele despre semne si cu alte te7te(. ,eferindu-ne la functiile emoti!) si conati!)& o !om face tot din aceast) perspecti!)& a relatiilor. *t despre functia metaling!istic) si cea fatic)& nu le-am luat /n discutie. <m folosit& de asemenea& pentru emit)tor si pentru receptor& termeni propusi de -aap >int!elt& care conturea+) mai precis instantele te7tului narati! #autor ficti!& narator ficti!& naratar sau cititor ficti!& narator ideal& naratiune homodiegetic) ? auctorial)( . onfesiunea este o dedublare& o obiecti!are& cel care scrie se contempl) ca si cum ar fi un altul. <ceast) dedublare /l pri!este pe narator #ca instant) ficti!) /n interiorul lumii romanesti(. @otusi& ca o pledoarie pentru discursul confesi!& consider)m c)& s)tul de scenarii care-l asaltea+) din toate domeniile !ietii sociale #a se !edea /n mod special discursul politic si cel al presei audio-!i+uale(& cititorul caut)& poate mai mult dec*t /n alte !remuri& corespondente ale realit)tii fictionale /n planul e7traliterar si e7traling!istic. ntreaga naratiune a romanului 1iata pe un peron este construit) ca o confesiune a naratorului homodiegetic. 8esigur& naratorul este ficti!; mai mult& dup) ce /n prima jum)tate a romanului introspectiile si rememor)rile abund) #$6unt con!ins c) nimeni n-a a!ut !reodat) un confesional cum e cel /n care-mi fac eu spo!edania' 3(& iar $subiectul se de+!)luie pe sine /nsusi'A& el declar)" $B)r) s) !) dati seama& !-am atras /ntr-o curs)& domnilor& e momentul s) recunosc. redeati c) ascultati o spo!edanie si de fapt ascultati o pledoarie. 6ala de asteptare nu e confesional& ci sal) de tribunal. :entru c) am r)mas singur cu pustiul& m-am hot)r*t s) /nfrunt cel mai dificil dintre procesele mele si cel mai inutil.' C ititorul afl) c) /ntregul roman este un proces. >a /nceput& procesul /mpotri!a oamenilor din fri+erie& care au r)mas indiferenti la strig)tele femeii de la garderob)& adic) /mpotri!a unor martori care-ar fi putut face ce!a& dac) nu s) /ndrepte situatia femeii& atunci m)car s) dea atentie dramei sale. <poi& un proces care /l are /n centru pe ,obespierre. 8e asemenea& procesul unde e acu+at) femeia care si-a ucis sotul pentru c) aceste refu+a compromisurile de rigoare care& credea ea& le-ar fi protejat copiii /ntr-un mediu incert& ostil. <poi& procesul naratorului /nsusi 5 care& afl)m din te7t& le /nglobea+) pe toate celelalte. 8ar& mai presus de toate& romanul este un proces al fricii. Brica folosit) ca metod) de supunere a celorlalti& sur!enit) pe fondul unei insensibilit)ti fat) de binele aproapelui. ,oman -a.obson este de p)rere c) /n te7tul poetic informatia este ambigui+at)& datorit) superiorit)tii pe care o are functia poetic) asupra celei repre+entati!e #referentiale(. n te7tul 1DD

poetic emit)torul& receptorul& conte7tul& toate sunt dedublate sau au chiar trimiteri multiple. n acest proces al fricii& naratorul este identificat ca #fost( profesor de istorie. 8ar /n naratiune el joac) pe r*nd rolul procurorului& al a!ocatului& al judec)torului. 9l este si acu+at& si martor. 9leonora& personajul feminin& este si ea judec)tor& dar si martor. onte7tul este multiplu" trimite la realitatea ,e!olutiei france+e cu ghilotina ei& la realitatea fictiunii din roman #teroarea instaurat) de oamenii cu cobra /n s*n si de /mbl*n+itorii de c*ini(& dar trimite si la realitatea anilor c*nd autorul biografic scria cartea. <stfel& jocul dintre functia emoti!) si cea conati!) de!ine sugesti!. Earatiune homodiegetic) de tip auctorial& persoana 1 si intonatia interogati!)% e7clamati!) sunt bine repre+entate /n te7t din prima pagin)& justific*nd tipul confesi! al te7tului" $8e fapt& scriu cum as vor'i. n jurul meu e pustiu& iar dac) omul nu !orbeste uneori& moare& nu-i asaF' 4 Bunctia conati!) este la fel de bine repre+entat)& c)ci de-a lungul /ntregului te7t& naratorul se adresea+) lectorului s)u pe care-l ia drept judec)tor. n pri!inta functiei conati!e am preluat modelul propus de 8oina Bogdan-8asc)lu 9 pentru anali+a functional) a discursului criticii literare. <utoarea consider) adresarea un spatiu /n care emit)torul si receptorul se /nt*lnesc sub o form) ori alta& dup) cum reiese din schema de mai jos. 8intre cele patru tipuri ale adres)rii& doar adresarea e7plicit) indirect) este mai putin repre+entat)& fiind mai ceremonioas). <dresarea e7plicit) direct) apare frec!ent& pentru c) e folosit) de c)tre narator si c*nd /i !orbeste lectorului& dar si c*nd se adresea+) celorlalte personaje ale fictiunii si este folosit)& desigur& si de c)tre personaje /n discursul direct. 8e un efect deosebit este !ocati!ul domnilor& luat din stilul juridic& dar din limbajul !orbit& cu o e!ident) functie persuasi!). #omnilor /i desemnea+) pe cititori& c)ci ei repre+int) instanta judec)toreasc). 8ou) propo+itii atrag aici atentia /n mod special" $9u nu cred /n pustiu. red /n dumneavoastr$, domnilor.'1D :rofesorul si 9leonora se afl) /n gara pustie& loc al rememor)rilor si al proceselor; c)ci $!iata pe un peron' este !iata tr)it) ca un proces l)untric& asumarea unei !ini tragice. Eici un tren nu trece. :ar a e7ista doar dou) solutii" mlastina din /mprejurimi& unde hidosul /mbl*n+itor de cobre !ietuieste /n chip spurcat ori pustiul de la cap)tul liniei ferate. n mlastin) de!ii un monstru& /n desert un sf*nt. :e de alt) parte& /ntreaga lume e!ocat) /n roman este una dominat) de ne/ncredere reciproc). um teroarea st)p*nise orasul& iar becurile fuseser) sparte& oamenii se protejau unii de ceilalti& ba chiar unii /mpotri!a celorlalti& denunt*ndu-se reciproc autorit)tilor. @otusi& /n acest climat al /ndoielilor si-al suspiciunii& cu corespondent si pentru spatiul cititorului concret si al autorului concret& naratorul& printr-un emotionant act de curaj& alege o alt) solutie" aceea de a se adresa& cu speranta c) !a fi /nteles& semenilor s)i. 8ecalogul profesorului este diferit de cel biblic" $ 2$ astepti oric*t. 2$ astepti orice.'11 >egile lui 8umne+eu sunt i+!or*te din principii di!ine& dar ele sunt formulate& printr-o adresare e7plicit) direct)& pentru credincios. n decalogul profesorului se foloseste persoana a 11-a a nedetermin)rii. $6) astepti oric*t'& adic) tu& care citesti& dar si eu& care le-am formulat si oricine mai este pus /ntr-o situatie ca aceasta& /n care trebuie s) astepte. 6unt de remarcat !erbele% e7presiile !erbale impersonale si infiniti!ele& /n adresarea implicit) impersonal)" tre'uie acu%at$, tre'uie refu%at etc.

1D1

<8,96<,9 9M:>1 1@G

B0E @1< OE<@1IG

81,9 @G #!ocati!& p. 11(" H $Iroiam s)-i oblig pe cei din jurul meu s) aud). 6) le strig" J(e'unilor, nemernicilor, nu v$ prefaceti c) nu au+iti. 3ntoarceti-v$ si &ntre'ati-o #...(" e vrei& femeieF 6au porunciti-i" 3ncetea%$K L' #Octa!ian :aler& op. cit., p. 31.( H $6i c*nd v$ 4nditi& domnilor& c) a fost o !reme /n adolescenta mea insolit) c*nd am !rut s) m) fac sf*nt.' #i'idem&p. A.( H $:e toti cei ce veti au%i v$ consider judec)torii mei.' #i'idem( H $9u nu cred /n pustiu. red &n dumneavoastr$& domnilor.' #i'idem, p.11?( 1E81,9 @G #subst. pl.& colecti!; sg. #N determinant((" H $<sigur onorata curte c) nu !reau s) fiu cinic.' # i'idem, p. 232( :9,6OE<>G #pron.& !b." p. 1 pl.; p. a 11-a a nedetermin)rii( " H din decalog" $2$ astepti oric*t. 2$ astepti orice.' #i'idem, p. 9( H $Oai s$ ne &ntoarcem& i-am +is poruncitor 9leonorei.' #i'idem, p. 239( H $6i pentru tandrete trebuie s$ lupt$m.' #formul) generic)( #i'idem, p. 2?A( 1M:9,6OE<>G #pron. nehot.; !b.% e7presii impersonale; intonatia interogati!); interjectia iat$ #cand nu introduce un citat(; infiniti!ul(" H $Brica tre'uie nu numai comp$timit$& ci si acu%at$.' #i'idem, p. 221( H $ 5at$& mi-am +is& o lectie care ni se d$ /n fiecare dimineat).' #i'idem, p. 32( H $a socoti c) /mpotri!a ei Pa friciiQ nu-ti r)m*ne alt) sans) dec*t aceea de a tr$i& a supravietui& /nseamn) a deveni complice cu ceea ce te-a /nfricosat.' #i'idem, p. 221.( H $:entru a se opune r)ului& omul trebuie s) /nceap) prin a se teme de r)ul din el. #...( frica e un pericol& un flagel care tre'uie refu%at +ilnic& ca moartea.' #i'idem, p. 223( H $Omul& dac) nu !orbeste uneori& moare& nu-i asa +' #i'idem& p. 3.(

<8,96<,9 1M:>1 1@G

u!*ntul peron nu se mai !ede scris /n /ntregime pe frontispiciul g)rii. 6e !ede doar ero. :rilej pentru naratorul personaj s) fac) asocieri nu lipsite de semnificatie& ca /ntr-o joac)" $ntr-o +i& am luat o bucat) de cret) si m-am jucat /ncerc*nd s) compun un cu!*nt ad)ug*nd o liter)" 9,O6& 9,O0& R9,O.'12 !ros" element #al treilea( din triada primordial) Oaos Saia - 9ros; al doilea element n)scut din Oaos #dup) Saia(; fort$ cosmic$, ener etic$ si echili'ratoare; dorinta; generali+at mai t*r+iu ca +eu al dragostei carnale. 1D2

!rou 5 /n acest conte7t& adic) tocmai pentru c) st) dup) 9ros& /n !ecin)tatea lui& duce cu g*ndul la eroii civili%atori& care au comunicat oamenilor in!entii& practici& reguli ce-au format ba+a de de+!oltare a ci!ili+atiei timpurii. ,aportat la restul te7tului ar putea /nsemna si profet& cel care /ndr)+neste s) proclame ade!)rul /ntr-o !reme de injustitie& sfid*nd teroarea; sf*nt sau profet& om care se /mp)rt)seste din forta cosmic)& energetic) /ntruchipat) de 9ros& animat de dorint)& poate chiar de dragoste. 6ero de!ine aici simbol al esecului tuturor !alorilor pomenite mai de!reme; conte7tul sugerea+) c) din pricina fricii 5 /n fond& e un proces al fricii. <ceast) triad) este reluarea /ncifrat) a unui enunt anterior" $6unt aici ca un sf*nt'& $9u sunt& din p)cate& un sobolan'& $6i nici profet n-am ajuns& cu toate c) am !isat asta #=( nici predicator'13 6emnele folosite /n te7t cap)t) !aloare de simbol si ele trimit de asemenea la realitatea e7trafictional)" oameni care strig) disperati #ca femeia din fri+erie( f)r) s) fie b)gati /n seam); martori indiferenti #ei /n primul r*nd sunt acu+ati /n marele proces al fricii(; oameni cu cobre /n s*n& care urm)resc& /nfricosea+)& domin); compromisuri miselesti si rusinoase /n !)+ul tuturor; b)rbati r)piti /n masini; psiho+) general) /n care oamenii $se rinoceri+ea+)'& iar tiranii sunt o!ationati; fric)& teroare; personaje sinistre care locuiesc prin mlastini& folosindu-se de prostituate supuse si /nfricosate; o gar) pustie& pe unde nu trece nici un tren& cu doar dou) iesiri" ori spre mlastina /ntunecoas)& ori spre pustiu; !*n)tori de becuri si orase /ntregi care r)m*n /n /ntuneric; o $epidemie de fric)' 1?; hoti si !iolatori; oameni baricadati /n /nc)peri si care umblau pe str)+i /nsotiti de c*ini& ca s) se apere; dresorii de c*ini care supuneau tot orasul; compromisuri de dragul copiilor. on!entia romanesc)& simbolurile folosite /l protejau pe autorul care scria si publica sub un regim care nu numai cen+ura& dar si sanctiona gra! orice ade!)r care nu-i con!enea. 8ar corespondenta /ntre acest te7t si realit)tile regimului comunist dinainte de 1949 este e!ident) si mesajul era descifrat ca atare de cititorii din publicul-tint) al !remii. Becurile care se sp)rgeau nu repre+entau doar electricitatea; erau luminile spiritului /n care s-a lo!it cu cru+ime" intelectualitate& religie& libertate de g*ndire si de actiune. 8e asemenea& ca+ul prietenului 9leonorei& judec)torul iubitor de ade!)r si de dreptate omor*t de sotia lui& !orbeste despre presiunile la care era supus un om /ntr-un mediu corupt& chiar de c)tre cei mai apropiati. :rostitutia femeilor& !oluntar)& pentru a obtine mai multe a!antaje ori obligat)& pentru a-si sal!a familia& furtul& frica permanent) si r)utatea n)scut) din autoap)rare& procesele necinstite ori condamn)rile& toate acestea /si pot g)si e7emplific)ri precise /n realitatea e7traling!istic). 8ar ceea ce face ca un mesaj& un te7t& s) fie oper) literar) este tocmai obiecti!area lui& faptul c) el creea+) o realitate. >imbajul poetic este absolut& c)ci mesajul este i+olat si se refer) la sine /nsusi. :oe+ia #mesajul poetic( este& spune 9ugen oseriu& $institutia uni!ersalului /n faptul indi!idual& concret& care e un indi!id& /ns) /n acelasi timp& model de uni!ersalitate.' 13 Ialoarea romanului lui Octa!ian :aler nu st) /n faptul c) el trimite la realit)ti din !remea comunismului dur. 6emnificatia te7tului acestuia& consideratiile asupra fricii si asupra celor implicati #c)l)i& !ictime& martori( dep)seste un referent limitat /n timp ori /n spatiu. :e de o parte& caracterul uni!ersal manifestat /n cu!*ntul indi!idual const) /n faptul c)& identific*ndu-se cu naratorul5personaj& lectorul poate /ntelege c) si el contine& /n natura lui uman)& aceleasi atribute ori instincte latente care l-ar transforma /ntr-un las& apoi /ntr-un c)l)u" la /nceput indiferent& apoi obedient prin fric) si& /n final& folosindu-se el /nsusi de fric) pentru a-i supune pe altii. 0n astfel de prilej poate ap)rea oric*nd la r)scrucile istoriei omenirii sau /n !iata mea" /n te7t a!em cel putin dou) referiri 5 una clar)& la ,e!olutia france+)& alta !oalat)& la comunismul rom*nesc. 8ar problema e /n mine si solutia trebuie aplicat) acolo" $pentru a se opune r)ului& omul trebuie s) /nceap) prin a se teme de r)ul din el. #=( frica e un pericol& un flagel care trebuie refu+at +ilnic& ca moartea.'1A :e de alt) parte& fiind model de uni!ersalitate& prin acest te7t s-a creat un proiect de posibilit)ti. >ectorul !a c)uta& dup) ce !a fi citit acest te7t& asem)n)ri /ntre realit)ti ulterioare actului lecturii sau /ntre alte opere si acest te7t. Ia compara situatii& atitudini& feluri de g*ndire& c)ci mesajul poetic se instituie ca model de uni!ersalitate. 6e !a g*ndi& poate& la mila tragic) si !a spune" $8oamne& ap)r)-m) de mine /nsumi.' 1D3

B1B>1OS,<B19" Bogdan-8asc)lu& 8oina& 5mplicarea destinatarului &n mesaj 7cu referire special$ la lim'ajul criticii literare/& 6 >& MMM11& nr. 3& 1941& p. 329 5 333. oseriu& 9ugen& Prele eri si conferinte& 1asi& 1992 5 1993. -a.obson& ,oman& Lin vistic$ si poetic$. "precieri retrospective si consideratii de perspectiv$ & /n $:robleme de stilistic)'& ulegere de articole& 96& Bucuresti& 19A?& p. 43 5 123. >int!elt& -aap& 3ncercare de tipolo ie narativ$. Punctul de vedere. 8eorie si anali%$& traducere de <ngela Martin& studiu introducti! de Mircea Martin& Bucuresti& 9ditura 0ni!ers& 199?. :aler& Octa!ian& 1iata pe un peron& editia a 11-a& Bucuresti& 9ditura <lbatros& 1991. Rambrano& Maria& 9onfesiunea : en literar, traducere din limba spaniol)" Mariana 6ipos& @imisoara& 9ditura <marcord& 2DD1& p. 29.

1D?

n germ. der <usdruc. $termen& sentiment'& der <ppell $chemare& solicitare& controlul pre+entei'& der 8arstellung $repre+entare& descriere& e7punere& redare'. 2 @raduse /n rom*neste de M. Easta /n colaborare cu Matei )linescu sub titlul Lin vistic$ si poetic$. "precieri retrospective si consideratii de perspectiv$& /n $:robleme de stilistic)'& ulegere de articole& Bucuresti& 9dit. 6tiintific)& 19A?. 3 9ugen oseriu& Prele eri si conferinte& 1asi& 1992 5 1993& p. 133. ? -aap >int!elt& 3ncercare de tipolo ie narativ$. Punctul de vedere. 8eorie si anali%$& traducere de <ngela Martin& studiu introducti! de Mircea Martin& Bucuresti& 9ditura 0ni!ers& 199?. 3 Octa!ian :aler& 1iata pe un peron, 9ditia a 11-a& 9ditura <lbatros& Bucuresti& 1991& p. A. A Maria Rambrano& 9onfesiunea : en literar, traducere din limba spaniol)" Mariana 6ipos& @imisoara& 9ditura <marcord& 2DD1& p. 29. C Octa!ian :aler& op. cit.& p.142 4 5'idem, p. A #subl. n.(. 9 8oina Bogdan-8asc)lu& ;unctia metalin vistic$ a numelor proprii si a derivatelor lor &n lim'ajul criticii literare, /n >,& nr. 3& 194D& p. 143-14A. 1D Octa!ian :aler& op. cit.& p.11?. 11 5'idem& p. 9 #subl. n.(. 12 5'idem& p. 9. 13 5'idem& p. 3. 1? 5'idem& p. 99. 13 9ugen oseriu& op. cit.& p. 1AD. 1A Octa!ian :aler& op. cit.& p. 223.