Adenoidita acuta- este relativ frecventa la sugar si copilul mic.

Debuteaza brusc prin febra neregulata, 38-39 grade C, de tip invers (mai accentuata dimineata) sau ascensiuni termice trecatoare (cateva ore). Sugarul este agitat. bstructia nazala, de obicei complecta antreneaza dificultatea respiratorie, fiind posibila numai respiratia bucala. !lteori obstructia este intermitenta, dar respiratia este zgomotoasa, in special in timpul somnului. "inoreea purulenta se observa usor cand este anterioara# cand este posterioara, poate fi evidentiata numai la e$amenul faringelui, sub forma unei scurgeri muco-purulente albicioase pe peretele posterior. Starea generala poate fi serios afectata, mai ales daca apar si complicatii (otita medie catarala sau supurata, laringita, tra%eo-bronsita, adenita regionala, adenoflegmon, tulburari digestive sau renale). Tratament simptomatic si patogenic: Combaterea febrei& -paracetamol '(mg)*g)zi la sugar si cate + tb de trei ori pe zi la copilul mare# -aminofenozona , supozitoare# -bai %ipotermizante, impac%etari umede. Dezobstrurarea nazo-faringiana& se aspira secretiile cu o pompita si se instileaza, de preferat cu -. min inainte de supt si inainte de culcare& -adrenalina, solutie -)3(((# -efedrina sol. (,.--/# -sol. de colargol -/ sau protargol -/, mai putin recomandabile# -bi$tonim dupa ' ani. 0u se folosesc la sugari vasoconstrictoare puternice ca rinofug# sunt contraindicate solutiile uleioase, datorita riscului de pneumonie lipidica si se evita instilarea de antibiotice la orice varsta, datorita riscului de sensibilizare. 1n caz de agitatie se indica sedare cu fenobarbital (--'cp de (,(-. grame)zi la sugari) sau diazepam (,3 mg)*g)zi. ,a spasmofilici se administreaza calciu. Cand banuim o suprainfectie bacteriana si pentru prevenirea complicatiilor, se pot administra antibiotice, in special la copii cu risc (malnutritie, etc.)& amo$icilina, biseptol, eritromicina, etc. ,a sugar si copilul mic se prefera medicamentele conditionate ca suspensii in sirop. !limentatia va fi ec%ilibrata cu un supliment de vitamina a si c. Sugarul nu va fi fortat sa manance intreaga ratie. Daca nu e$ista tulburari digestive, se reduce numai aportul caloric in perioada febrila si se mareste aportul %idric. Tratament etiologic& amo$icilina2 !c clavuranic, cafalosporine de gener. 1 Adenoidita cronica: %ipertrofia amigdalei faringiene a lui ,usca permanenta si persistenta pana la dimensiuni de '-3 cm care determina fenomene obstructive respiratorii permanente. Tablou clinic& respiratia respiratie de tip bucal care duce, in timp, la o bolta palatina ogivala si respiratie zgomotoasa (sforait) # - rinita persistenta# - infectii de vecinatate# - voce nazonata insotita de tuse nocturna, c%inuitoare datorita iritatiei faringelui si laringelui de catre aerul inspirit pe care orala# scaderea acuitatii gustative si olfactive (pacientul isi pierde gustul si mirosul) . !fectarea auzului se manifesta prin %ipoacuzie. TRATAMENT: 3ratamentul %ipertrofiei adenoidiene cornice (vegetatii adenoide) este c%irurgical constand in adenoidectomie si amigdalectomie (tonsilectomie) . Indicatiile adenoidectomiei sunt&. - obstructie nazala caracterizata prin voce nazonata, stertor# - tulburari de dezvoltare& facies adenoidian, torace aplatizat, intarziere in dezvoltarea staturo-ponderala, %ipoacuzie de transmisie# - sleep-apnee# - sforait permanent, respiratie stertoroasa# - otita medie recurenta# - infectii de vecinatate recurente, persistente dupa antibioterapie. Contraindicatiile & - palat scurt# - despicatura submucoasa si subdesc%isa a palatului# - lueta bifida.

Anemia feripriva Anemia prin aport deficitar B. Anemie prin pierdere de fier Hemoragii digestive urinare genitale C !rin deturnarea fierului ". !rocese infec#ioase$inflamatorii %. Hemosidero&a pulmonar' idiopatic' (. Tulbur'ri )n transportul fierului Atransferinemie primar'$secundar' E. Tulbur'ri )n utili&area *i depo&itarea fierului Etiologie Circumstan#e fi&iologice cre*tere rapid' a sugarului triplarea greutat'#ii *i dublarea masei eritrocitare la v+rsta de " an alimenta#ia lactat' ,con#inut de fier redusdiversificare tardiv' . aport redus de fier prematur ligatur' precoce cordon ombilical sugar alimentat artificial cu lapte de vac' N. N are cantitate de fier de /0 mg$1gcorp iar /23 din fier este con#inut )n 4emoglobin' CIRC5M6TAN7E !AT898:ICE A. 6toc ini#ial fier sau necesar prematuritate gemelaritate multiparitate caren#a )n fier a mamei ligatur' precoce *i 4emoragie de cordon ombilical pubertate B. Aport e;ogen de fier alimenta#ie lactat' prelungit' malabsorb#ie selectiv' sau global' pentru fier ,celiac4ie gastrit' atrofic' mucoviscido&' para&ito&' intestinal' ileita terminal' alergie la proteinele laptelui de vac' intoleran#' la di&a4arideC. !IER(ERI CRE6C5TE (E <IER 4emoragii neo. natale. 4emoragii digestive: varice esofagiene esofagit' de reflu; diverticuli para&ito&e ulcer ileit'. 4emoragii pulmonare: 4emosidero&' sindrom :oodpasture. 4emoragii renale altele: sdr. nefrotic psoria&is 4emodiali&' cronic'. TAB985 C9INIC (ebut clinic: insidios sau manifest'rile bolii de ba&'. M8(I<IC=RI E!ITE9IA9E !A98AREA !IE9II M8(I<IC=RI 5N:HIA9E !=R <RIABI9 CANI7IE 6T8MATIT= AN:59AR= (I6<A:IA ATR8<IE !A!I9E 9IN:5A9E . > 9IMB= 9=C5IT=? M8(I<IC=RI CAR(I8@A6C59ARE M8(I<IC=RI M5C8A6= :A6TRIC= ATR8<IA M5C8A6= :A6TRIC= (58(ENA9= AEA5NA9=. '

HI!8 $ AC98RHI(RIE M8(I<IC=RI 6CHE9ETA9E T59B5R=RI :ENIT8 .5RINARE 6!9EN8ME:A9IE !ICA IN@E6TI:A7II (E 9AB8RAT8R SNGE PERIFERIC 4 !05, C13 67 4 10D1C11 8"13" C13!"1 4 98"1310! S8"1C7 :1 8"13" C13!"7 4 S!35"!;1! 3"!0S98"1081 4 3" <= C13 >8018 < D8"!37 MDUVA OSOAS 4 SC7D8"8! ?8< S1D8"1081 (IA:N86TIC !8BITI@ SC7D8"8! C!03137;11 D8 918" D10 "@!01S< 6I(EREMIA RE(56= CT9< CRE6C5T= EM86I(ERINA ME(59AR= RE(56= <ERITINA 6ERIC= RE(56= =,1@!3 "15 S8 A! D8C8,! C!56! 4 8B!<10!"8 C,101C7 <105;1 !S7 TRACT (I:E6TI@ A!ARAT :ENIT8 . 5RINAR (IA:N86TIC (I<EREN7IA9 TA9A6EMII - sideremie HEM8:98BIN8!ATII - electroforeza ?b ANEMIE B89I CR8NICE - feritinC sg ATRAN6<ERINEMIE - C3,9 ANEMII HEM89ITICE INTRA@A6C59ARE -mar*eri %emolizC TRATAMENT !R8<I9ACTIC 3ratament fier la gravide trim. 111 4 ,igatura tardivC cordon ombilical 4 Diversificare corectC Di la timp 4 S5>,1<803!"8 !> "3 D8 918" ,! S5@!"11 !,1<803!;1 !"3191C1!, -,> cu fier 4 !D<101S3"!"8! ,! S5@!" >" A8013 D10& N.N la termen din luna I@ . "mg$Cg.$&i. prematur din luna II . % mg$1g.$&i. CURATIV 4 >reparate cu fier bivalent 4 "atC de absorbEie -(-3(/ 4 Sugarul tolereazC < .( mg fe)zi 4 38"!>1! C 031057 >F07 ,! "89!C8"8! D8> 6138, " D8 918".

-. (?b I - ?b a) $ @ $ 3,. G B# B2-)3B G H# apoi H $ -( ) 3(-.( mg 9e)zi G nr. zile trat. 4 '. 6ilnic . mg 9e) *g.corp)zi, 3 prize, Inainte de masC# dupC normalizarea ?b, trat. se continuC IncC ' luni. Injectabil 4 (?b i - ?b a) $ @ $ 3 G B# B2-)3B G H mg 9e 4 D 67 S5@!" < 0 1g . %0 mg$&i. < "2 1g . 02 mg$&i. > "2 1g . "22 mg$&i. administrare inD. im. profund " pri&' $ % &ile administrare im. )n >B? Eficacitatea tratamentului 4 criza reticulocitarC la J--( zile 4 normalizarea ?b la 3-K sCptCmLni 4 saturarea depozitelor la --3 luni

Anemia 4emolitica . Clasificare . -) !nomalii intrinseci eritrocitare & a) defect al membranei eritrocitare - sferocitoza eritrocitara b) %emoglobinopatii - calitative ( boala %emoglobinelor instabile ) , cantitative ( sindroame talasemice ) mi$te ( beta talasemie ?b ) . c) defect al enzimelor intraeritrocitare 4 deficiente pe suntul aerob %e$ozomonofosfat # deficienta pe calea glicolizei anaerobe , deficit de alte enzime ') !nomalii e$trinseci a) %emoliza neimunologica & infectioasa (streptococ %emolitic) agenti vegetali si animali (intepaturi de paianMeni) mecanica (%emoglobinurie de mars) fizica (arsuri , iradiere ultraviolet) c%imica , metabolica (boala Nilson) b) %emoliza imunologica & autoimuna 4 idiopatica si simptomatica ( boli virale , %emopatii maligne , cancer diverse ) izoimuna , imunoalergica Angina 6treptococica 4 Det de streptococul beta%emolitic de gr.!, apare in general dupa varsta de ' ani. Debuteaza cu febra, disfagie, varsaturi. 8$am local evidentiaza %iperemie intense a mucoasei faringiene si a palatului moale si e$udatul amigdalian sub forma depozitelor pultacee. Diagnostic pozitiv se spriMina pe & - e$amenul clinic sugestiv # 4 evidentierea streptococului beta%emolitic gr.! in e$udatul faringian# -ulterior (retroactiv), cresterea anticorpilor antistreptococici& !S, . Complicatii & - septice & adenita cervicala, abces periamigdalian, celulita, otita medie, septicemie# - nesupurative, tardive & reumatism articular masiv, glomerulonefrita acuta poststreptococica. 3ratament 4 vizeaza vindecarea bolii dar si prevenirea complicatiilor& "!! si @0!>S. !ntibioticul de electie a fost penicilina, administrata timp de -( zile, cate 8((.((( 4 -.O((.((( ui)'K%, divizata in K prize la O ore & penicilina @ in i.m. sau penicilina A, oral, tablet sau suspensie .

Se poate folosi si benzatin-penicilina(<oldamin, "etarpen) inMectabil i.m., - flacon de -.'((.((( ui la J zile (totalG'flacoane) !mo$icilina, .( mg)*g)'K%, administrate la O-8 ore interval (sirop, tablete, capsule, inMectabila) # !mo$icilina2ac. Clavulanic(!ugmentin, !mo$i*lav) cu actiune retard, sirop sau capsule de O'.mg -g se adm la -' ore. 1n alergia la penicilina ) betalactamine se pot folosi & eritromicina(3(-K( mg)*g)zi), rovamicina, claritromicina(Placid), cefalosporine de generatia 1 .

0E. Artrita cronica Duvenila ,ingriDire". Medica#ie de prim' linie . antiinflamatoare nesteroidiene ac#iune antiinflamatorie la nivel sinovial si #esut conDunctiv actiune antialgic' *i antipiretic' Aspirin' (iclofenac Ibuprofen <lurbiprofen Indometacin Cetoprofen Napro;en !iro;icam Tolmetin (up' % . E luni de evolu#ie nefavorabil' se recomand' alt antiinflamator din aceea*i clas' %. Medicatie de linia a doua - indicatie . r'spuns inadecvat la terapia cu un singur antiinflamator nesteroidian Metotre;at . 6ala&opirina Hidro;icloroc4ina - medicatie antimalarica, imunomodulatoare, in%ibitor colagenaze (.penicilamina - agent c%elator al cuprului-reduce C1C - depresie medularC, nefroto$icitate Crisoterapia - terapia cu sCruri de aur - e$. urinC si %emogramC Imunglobulin' de administrare iv . valoare limitat' E. Terapia cu glucocorticoi&i pe cale sistemic' Indicatii . complicatii ale formelor sistemice si In iridociclitC - indicatie limitatC - forme oligo Di poliarticulare - medicatie de temporizare pLnC la efectul medicaEiei de linia ' !rednison Metilprednisolon.puls terapie Triamcinolon 4e;acetonid . intraarticular F. !erspective )n terapia AA a. 6c4eme noi de administrare a medicatiei e;istente 4 puls terapie cu <etilprednisolon 3 zile consecutiv 2 ciclofosfamida (,K g)m' in ziua a 3 a 4 sau <etotre$at oral -( mg)m')sCptCmLnC 4 puls terapia se repetC la fiecare 3 luni pLnC la - an b. Agenti care modific' r'spunsul imun 4 Einte pentru terapia imunomodulatoare specificC - mar*eri de suprafaEC celule 3, receptori

celule 3, molecule ?,!, cito*inele c. Terapie genic' . terapia viitorului

%. E;amen clinic . afectarea a cel pu#in unei articula#ii minim E luni . inflama#ie la nivel de " . % articula#ii dup' E luni de evolu#ie . interesare simetric' a articula#iilor mici ale m+inii . e;sudat la nivel articular . redoare matinal' . tenosinovite $ bursite . >ente&ite> . atrofie muscular' . noduli reumatoi&i . semne sistemice . febr' $ ras4 $ adeno . splenomegalii . interesare seroase e;traarticulare . pleure&ie $ pericardit' E. E;amin'ri paraclinice . mar1eri ai procesului inflamator ,@6H fibrinogen !CR alfa% gama globuline 4aptoglobin'. mar1eri imunologici . factor reumatoid ,IgM autoanticorpi fa#' de Ig: modificate-G late; Haaler Rose AAN fenomen 9EG complement seric normal sau crescut ro&ete reumatismale imunograma ,Ig: crescute. leucocite cu <9 4emoglobin' trombocite . lic4id articular ,aspect culoare celularitate ragocite ,!MN care fagocitea&a CICproteine gluco&a culturi complement <R . Biopsie sinovial' . modificari radiologice articulare . pensarea spatiilor articulare osteoporo&' ero&iuni microgeode apo&i#ie periostal' tulbur'ri de cre*tere si matura#ie anc4ilo&e deform'ri fracturi pe os patologic calcific'ri e;traarticulare . E;. <8: e;amen pol anterior . lamp' cu fant' . iridociclit' acuta sau cronic' . 1eratit' in band' cataract' . e;amenul antigenelor tisulare H9A . B%/ alele H9A Criterii de diagnostic in AA
Astmul bronsic&ingriMirea in crize pe forme clinice !stmul se tine cel mai bine sub control cu un plan de ingriMire elaborat de medic care sa includa medicamentele folosite pentru reducerea rapida a simptomelor si cele pentru tinerea bolii sub control. Asigurarea conditiilor de mediu in spital : -saloane luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer suficient incalziti (-8-'(QC), in cazul bolnavilor cu afectiuni bronsice inflamatorii, temperatura salonului va fi mai ridicata si umidificata# -psi%oterapia este un miMloc terapeutirc foarte important, mai ales in cazul crizelor cu tablouri dramatice care pun in pericol viata bolnavului# Alimentatia& -va fi adaptata perioadei de evolutie a bolii( de e$emplu regim %idroza%arat in perioadele febrile# cand fenomenele acute dispar, se trece la o alimentatie %ipercalorica)# -se evita supraalimentatia si regimul bogat in grasimi# -se interzic tutunul si alcoolul. Supravegherea functiilor vitale si combaterea simptomelor majore de boala & -se masoara zilnic pulsul, respiratia si diureza, si se noteaza in fisa de temperatura# -se masoara temperatura si urmareste evolutia febrei(se combate prin tratament prescris de catre medic)# -in pusee febrile se aplica comprese reci sau impac%etari reci# -durerea toracica (Mung%iul) se combate prin aplicatii locale calde, antinevralgic, mialgin, i.m.(atentie la valorile tensiunii arteriale)# -dispneea si cianoza necesita o$igenoterapie(O l )minut)# -tusea c%inuitoare si dureroasa in faza recipienta se combate cu preparate de codeina (Codenal,

3usomag), in faza a doua pentru permeabilizarea cailor respiratorii se recomanda bolnavilor sa tuseasca si sa e$pectoreze de mai multe ori pe zi# -in accesele de tuse astmatiforme se administreaza bron%odilatatoare spasmolitife (<iofilin, ??C)# Alte ingrijiri& -pozitia luata de bolnav in pat sau la marginea patului# in cursul acceselor de astm bronsic,trebuie facuta cat mai comoda, cu aMutorul ane$elor patului sau spriMinindu-l pe brate# -toaleta bolnavului se va face in functie de starea lui, ferindu-l in mod deosebit de curenti de aer reci, care ar putea redestepta infectiile virotice latente# -lenMeria bolnavilor transpirati trebuie imediat sc%imbata sau ori de cate ori este nevoie# -este bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool ment%olat, care invioreaza circulatia periferica. Astmul bronsic etiologie 8tiologia este multifactoriala. 1ntervin& .factori genetici: %iperreactivitatea bronsica se transmite ca o trasatura autosomal dominanta. "iscul transmiterii este de& './Gcand unul din parinti e bolnav si .(/ G cand ambii parinti sunt bolnavi. .factori de mediu: -alergici& -pneumalergene& praf de casa, fainuri, par, pene, fibre, polenuri, solventi, poluanti atmosferici. -alimentare& fragi, capsune. -infectiosi& infectii virale -fizici& efort, frig. -medicamentosi& aspirina -endocrini -psi%o-afectivi& teama, stressul, straile sonflictuale au rol precipitant

Astmul bronsic& tablou clinic -pacientul are senzatia de sufocare, este aplecat in fata, nu mai poate incropi o pozitie (bebelusii nu se mai %ranesc), este agitate, ametit , confuz. -Crize de astm cu dispnee e$piratorie, mai mult sau mai putin severe, care cedeza spontan sau medicamentos. - 3use cu sau fara e$pectoratie#manifestare particulara& tusea spasmodica nocturna la copii de K -. ani. - Dispneea de efort& e$ista forma de astm la care efortul este principalul factor favorizant

.K B8A9A (IAREIC= AC5T= , forme clinice forme clinice& -diaree acutC simplC (uDoarC), SD! cu pierdere In greutatate -diaree acutC formC medie, SD! O - -(/# -diaree acutC formC severC cu SD! peste -(/# -diaree virala .. B(A IngriDiri @estul t%erapeutic cel mai important este tratamentul dietetic. -. "eapaos digestive ( suprimarea temporal a alimentatiei ) '. Dieta %idrica - se adm -.(-'(( ml)*g)zi ( ser glucozat ./ , ceai indulcit cu glucoza ./ gesol , supa de zarzavat strecurata ) durata -'-'K% in cazuri grave %idratarea se face intravenous 3. Dieta de tranzitie foloseste vegetale antidiareice , bogate in celuloza si pectine cu val calorica mica ( morcov orez roscove mere banane )se adm in cant de -.(--8( ml)*g)'K

pe o durata de 'K% ( supa de morcov cu ./ glucoza , mucilagiu de orez 3-./ cu ./ glucoza , faina de roscove 3-./ , peste O luni piure de mere si banana ) K. "ealimentarea 4 reintroducerea unor alimente modificate calitativ si cantitativ -((-'(( ml)zi O-J pranzuri sarace in lactoza si grasimi , normo proteic , continut mic de saruri minerale "evenire la alimentatia complete corespunzatoare varstei 3ratamentul medicamentos - tratament etiologic G antiinfectios , pana la stabilirea etiologiei , tratament netintit cu furazonidol sau biseptol 3ratament simptomatic 4 febra ( paracetamol aspirina ) varsaturi ( fenobarbital diazepam metoclopramid) meteorism abdominal ( miostin, carbine medicinal ) agitatie , insomnie ( diazepam fenobarbital ) Drogurile care incetinesc peristaltismului intestinal , nu se vor folosi niciodata in diareele bacteriene
Bron4opneumonia ingriDire. >rincipii de tratament& .combaterea insuficientei respiratorii acute prin & asigurarea permeabilitatii cailor aeriene prin drenaM postural, aspiratie, fluidifiante ale secretiilor bronsice# o$igenoterapie# in forme grave intubatie si respiratie asistata# .combaterea insuficientei cardio.circulatorii & tonice cardiace, diuretice, reec%ilibrare %idroelectrolitica. .corectarea de&ec4ilibrului acido.ba&icG .tratamentul antiinfectios: antibiotice in functie de agentul cauzal, g%idat pe cat posibil dupa antibiograma, gamaglobulina intravenos# -tratament simptomatic si adDuvant: combaterea %ipertermiei, agitatiei, convulsiilor# combaterea meteorismului abdominal. .optimi&area conditiilor igieno.dietetice. Bron4opneumonia tablou clinic& este caracteristica evolutia febrila in prezenta unui sindrom intens de insuficienta respiratorie, asociat cu manifestari to$ice generale, cardiovasculare si nervoase. Debutul poate fi brusc (febra ridicata 39-K(grade C, alterarea starii generale, tuse, dispnee accentuate progresiv, agitatie, tulburari digestive) sau insidios, ca o simpla rinofaringita care se agraveaza progresiv. >erioada de stare& -sindromul respirator domina tabloul clinic. !pare ta%ipnee cu dispnee e$piratorie, batai are aripilor nasului, tiraM intercostal, tuse, la inceput uscata apoi umeda, cianoza perioronazala. >ercutia evidentiaza zone de submatitate. ,a ascultatie se percep raluri subcrepitante fine in focare multiple. -sindromul cardiovascular, se manifesta prin ta%icardie, cardiomegalie, semne de insuficienta cardiaca dreapta. 1nsuficienta circulatorie periferica se manifesta prin racirea e$tremitatilor, scaderea tensiunii arteriale, puls imperceptibil. -sindromul to;iinfectios. Copilul este %iperterm(39-K-grade C), cu stare generala alterata, agitat sau apatic. -atingerea sistemului nervos (secundara %ipo$iei si %ipercapniei) se manifesta prin agitatie, delir, convulsii, meningism. -distensia abdominala prin ileus paralitic apare frecvent si agraveaza insuficienta respiratorie. >ot aparea si alte manifestari digestive& anore$ie, varsaturi, diaree. -poate apare oligurie, %ematurie discreta, albuminurie. -metabolic, %ipo$emia este pe primul plan# in final apare acidoza respiratorie (p? scazut cu C ' crescut).

Bronsiolita acuta diagnostic diferential& se face cu alte cauze de dispnee& -laringita acuta# -adenopatii 3=C mediastinale compresive# -edem pulmonar prin insuficienta cardiaca# -emfizem lobar gigant# -pneumopatii bacteriene# -corp strain in caile aeriene, recunoscut prin anamneza, radiografie, bron%oscopie# -mucoviscidoza# -criza de astm.
Bronsiolita acuta etiopatogenie& este o boala virala cu incidenta mare iarna si primavara. Airusul sincitial respirator este responsabil de J(/ din bronsiolite. <ai rar este vorba de virusul paragripal, adenovirus sau rinovirus. !gresiunea virala produce leziuni ale epiteliului bronsic si bronsiolar datorita efectului citopatic al virusului. >eretii sunt infiltrati si ingrosati, e$plicand fenomenele obstructive. 9iziopatologic, cele mai importante tulburari sunt determinate de obstructia bronsiolara, consecinta a edemului si) sau constrictiei. "ezistenta la flu$ul aerului prin bronsiole este relativ mai mare in e$pir (dispnee e$piratorie). bstructia bronsiolara partiala determina producerea emfizemului. 1n obstructiile complete, aerul se resoarbe, producandu-se atelectazii. 3ulburarea sc%imburilor gazoase duce la aparitia %ipo$emiei si %ipercarbiei.

Bronsiolita acuta forme clinice: a- forma usoara& -nr. de respiratii sub .()min# -R%eezing moderat# -stare generala buna# -saturatia percutana a o$igenului S 9(/# -siptomele dispar sub tratament in 3-. zile. b- forma moderata& -nr. de respiratii intre .(-J()min# -tiraM intercostal# -e$pir prelungit# -saturatia percutana a o$igenului 88-9(/ in aerul atmosferic. c-forma severa: -respiratii peste J()min# -cianoza# -tiraM marcat# -e$pir gemut# -saturatia percutana a o$igenului T 88/# -cei cu bronsiolita severa nu sunt agitati# starea generala incepe sa fie alterata, sunt linistiti. 9orma usoara atrage indeosebi atentia. Bronsiolita acuta ingriDire. tratamentul este simptomatic& o$igenoterapie, umidifierea aerului, fluidifiante ale secretiilor bronsice, asigurarea unei bune %idratari (oral sau parenteral), antipiretice pentru combaterea febrei. 8ficacitatea corticoizilor si bron%odilatatoarelor (=' agonisti in aerosoli sau teofilina) este discutabila. !tibioterapia ar fi indicata de suspiciunea suprainfectiei sau complicatiilor (otita). !dministrarea ribavirinei (agent antiviral) in aerosoli, in infectia cu virus sincitial respirator s-a dovedit a avea eficacitate moderata. Cei mai multi copii pot fi tratati la domiciliu. 1ndicatiile spitalizarii sunt& -varsta mica sub O luni# -insuficienta respiratorie moderata sau grava# -%ipo$emia# -aparitia apneei# -intoleranta la alimentatia orala# -lipsa posibilitatilor de ingriMire adecvata la domiciliu.

Convulsii clasificare Convulsi accidentale(ocazionale)& convulsii febrile# infectiile S0 (meningite, encefalite)# traumatism cranio cerebral# malformatii cerebrale, into$icatii e$ogene, ?3! secundara, %ipo$ii, insuficiente organice severe, tulburari metabolice, crize convulsive psi%ogene. Convulsii epileptice& 8pilepsia @rand <all, 8pilepsia >etit <all, sdr. 8pileptice U sdr. RestV.
Convulsii febrile- crize convulsive ce apar la sugari si copii intre 3 luni- Oani in conte$t febril. Etiopatogenia-cuprinde 3 factori&-)varsta mica 3,-.ani legat de imaturitate neuronala# ')febraS38,.# 3)factori genetici predispozanti. Cei trei factori determina o %ipere$citabilitate neuronala crescuta care va determina convulsii. Clasificare: .convulsii febrile simple care nu necesita tratament intre crize doar necesita administrare de diazepam odata cu combaterea febrei, durataT-. min nu lasa niciodata deficit motor deficitele sunt reversibile, 8P@ normal# . convulsii febrile comple;e care necesita tratament intre crize-antileptic pe o perioada de --3 ani pentru rata mare de peste '(/ de epilepsie care e$ista in aceste cazuri, durataS-. min lasa deficit motor, 8P@ aspect epiliptic. Tratament convulsii febrile simple& tratament in criza si prevenirea recurentelor. 3ratament in criza& pozitionarea copilului in decubit lateral cu eliberarea cailor respiratorii, administrarea de diazepam, scaderea febrei paracetamol.

>rofila$ia recurentelor continua in convulsiile febrile comple$e utilizand depa*ine, fenobarbital pe o per de --3 ani.

(efect septal atrial Comunicarea interatrial repr -(/ din cardiopatiile congenitale la copil . !ceasta comunicare anormala, permite trecerea sangelui o$igenat din !S in !D producand o supraincarcare volumetrica a AD si o crestere a debitului pulmonar . 3ablou clinic & dispnee de efort, infectie respiratorie repetate sau %ipertrofie staturoponderala, suflu sWstolic in spatiul ' intercostal stang, dedublarea zgomotului ' "d & cardiomegalie si circulatie pulmonara incarcata 8P@ & devierea a$ei electrie la dreapta cu supraincarcare a AD de tip diastolic , bloc minor de ram drept 8C 'D si Dopler & evidentiaza defectul septal atrial , marirea cavitatilor drepte , miscarea parado$ala a S1A 8volutia & maM cazurilor satisfacatoare pana la adolescenta , putine cazuri prost tolerata, rareori apar complicatii (ta%icardie paro$istica , %ipertens arterial pulmn severa ) 3ratament & inc%iderea defectului de sutura, aplicarea unui petec de tesut sintetic, inc%iderea transcatere. >rognostic & e$celent cazurile operate , neoperat durata medie de viata K(-.( , profila$ia endocarditei trebuie avuta in vedere toata viata .
(efect septal ventricular 8ste cea mai frecventa cardiopatie ventriculara . Defectul septal ventricular repr o comunicare anormala intre cei ' ventriculi situata la nivelul septului interventricular prin care se realizeaza un sunt stang-drept, impus de gradientul de presiune dintre cei ' ventriculi . 3ablou clinic & -) DSA de marime mica si medie, fara ?3> - suflu sistolic intens insotit de fremisment , ma$im in spatiul 3-K intercostal stang cu iradie in Uspita de roataV # e$ista riscult endocarditei infectioase 8$amen "d , 8P@ , 8C 4 pot fi normale # evolutie favorabila . ')DSA cu debit important si %ipertensiune arterial pulmonara 4 dificultati de alimentative, dispnee cu ta%icardie , tiraM intercostals, transpiratie profuze , tuse , %ipertrofie staturoponderalam, paloare, torace deformat bombat in portiunea superioada , soc ape$ian coborat si impins in afara # la palpare se percepe freamat , la ascultatie suflu sistolic si accentuarea zgomotului ' . 8$amen "d 4 cardiomegalie , %ipervascularizatie pulmonara 8P@ 4 supraincarcarea ventriului stanga de tip diastolic , 8C 'D si Dopler & evidentiaza defectul si efectele secundare ale suntului Cateterismul si angiocardiografia , precizeaza importanta suntului si rasunetul sau asupra circulatiei pulmonare . 8volutie -) 1nc%iderea spontana a defectului , totala sau partiala ') instalarea bolii vasculare obstructive, pulmonare (cianoza, dispnee de efort, dureri precordiale , sincopa , %emoptizie, dezv fizica insuficienta, degete %ipocratice, pollicitemie) 3ratament & DSA mici nu au indicatie c%irurgicala , se va avea in vedere profila$ia endocarditei infectioase prin antibioterapie sistemica a infectiilor respiratorii si in timpul tratamentelor stomatologice DSA mediu si mare 4 regim alimentar & cantitate redusa de sodium , pranzuri mici si numeroase , datorita dispneii de efort - tratament medicamentos & trat insuf cardiac (digitalice, diuretice) trat infect respiratorii (!3=) 3ratament c%irurgical 4 paliativ (cerclaMul arterei pulmonare) curative (sutura, petec, inc%iderea transcateter) # varsta interventie 3-. ani # rezultate e$celente , mortalitate negliMabila . >rofila$ia endocarditei se efectueaza in toate tipurile de DSA, ante si postoperator .

Epiglotita acuta- laringita acuta supraglotica a faringelui care are o etiologie in -((/ din cazuri bacteriana# bacteria incriminate U?emop%Wlus 1nfluentae tip =V. Tablou clinic- urgenta medico-c%irurgicala ( ",) deoarece poate avea o evolutie potential spre deces# -debutul bolii este brusc in plina stare de sanatate cu un prodrom similar "inofaringelui acut# -in perioada de stare semen care atrag atentia asupra epiglotei& febraS39grade, stare generala alterata cu adinamie si astenie fizica,dureri la deglutitie, disfonie, dispnee inspiratorie# -alt semn de recunoastere pozitia caracteristica Upozitia cainelui care adulmecaV(copilul sta spriMinit in membrele superioare si

-(

inferioare cu capul intins in fata si flectat pe spate) copilul alege aceasta pozitie pentru asi mentine epiglotita in pozitie care sa favorizeze intrarea aerului# -uneori se instaleaza un tablou grav de insf resp cu voce inabusita, dispnee inspiratorie, adenopatie laterocervicala. E;plorari paraclinice pentru confirmarea diagnosticului& radiografie de parti moi a gatului# ?,@# Tratament: -internare de urgenta in unitati de 3.1.# daca se banuieste o epiglotita acuta nu se e$ecuta e$amenul fundului de gat cu spatula deoarece bolnavul avand epiglotita inflamata si marita de volum ascenzioneaza, obstrueaza cale de intrare a aerului in laringe si produce deces# -se administreaza o$igen umidifiat si aseptizat, se solicita !<= cu sistem de intubare oro-tra%eala pentru nu a fi nevoiti sa apelam la o tra%eostoma improvizata. =olnavul este intubat in pozitie sezut, daca nu necesita intubare transportat in sezut pana la 531, se monitorizeaza 8P@, pulso$imetria, 3!, 9", 9C. Tratament medicamentos. !ntibiotice& amo$icilina2!c clavuranic sau cefalosporine de generatia 111 (cefota$im) sau cloramfenicol durata tratamentului J--( zile# corticoterapia& %emisuccinat de %idrocortizon, de$ametazona, metilprednisolon.
Epilepsia& boala cronica cerebrala de etiologie variata caracterizata prin crize convulsive repetate ce apar la intervale variabile. Clasificare&-primara idiopatica(ereditara sau nonereditara)# - secundara(organica) cand e$ista o afectare cerebrala demonstrata clinic si paraclinic. Manifestari clinice "-Cri&e generali&ate de tip grandmall, mioclonice si criza de tip absenta epileptica grand mall(petit mall) Criza de tip @rand <all& copii epileptice presimt criza(au o aura) care consta in apropierea de parinti, cauta sa se aseze, prezinta o agitatie mai mare ca de obicei. Dupa aura apar contractii tonico-clonice generalizate cu pierderea starii de constienta. 5rmeaza imediat emisia spontana de urina si scaun dupa care intra intr-un somn profund 3(O( min. Crize mioclonice- miscari scurte, bilaterale cu spasme musculare plus pierderea starii de constient (din care bolnavul isi revine f repede). Crize epileptice de tip >etit <all- cand bolnavul face o miscare ramane intr-o anumita pozitie cateva secunde plus suspendarea starii de constienta. %- Cri&e partiale care semnifica afectarea unilaterala a unui emisfer cerebral. 6tarea de rau epileptic este o urgenta neurologica caracterizata prin crize convulsive care dureaza mai mult de -. 3( min. Tratamentul: intubatie orotra%eala pt. mentinerea functiei vitale# oprirea convulsiilor astfel& diazepam i.v, daca pac este intubat orotra%eal putem depasi dozele avand respiratie asigurata prin ventilatie mecanica, daca nu s-a efectuat intubarea orotra%eala doza de diazepam nu poate depasi -mg)*g caz in care se poate recurge la anestezie generala cu propofol, fenobarbital# cand se reuseste oprirea convulsiei se monitorizeaza functiile vitale se efectueaza investigatii pt stabilirea cauzei starii de rau convulsiv. Cauze& neuroinfectie, accident vascular cerebral %emoragic, into$icatii, traumatisme, sevraMul anticonvulsivantelor la un bolnav epileptic. Dupa tratamentul in urgenta se poate institui tratament cu fenobarbital sau fenitoin. Daca convulsia continua anestezie generala propofol, fenobarbital. Investigatii& 8P@ care in grand mall arata aspect polivarf unda, in petit mall aspectul este varf-unda, varf-unda# C3 cerebral sau "<0 pentru diferentierea epilepsiei primare de cea secundara# ,C" pentru e$cluderea meningitei, encefalitei# 8$ oftalmologic- e$ fundului de oc%i pt sdr de ?t intracraniana. Tratamentul epilepsiei in afara starii de rau epileptic& -anticonvulsivante de linia 1 (fenobarbital, fenitoin, carbamazepina, valproat de 0a), de linia 11 singure nu pot face fata convulsiei decat in asociere cu cele din linia 1(vigabatrin, lamotrigina, gabapentin) -tratament c%irurgical(lobectomie temporara, rezectie lezionala) impune in epilepsia secundara care nu e stapanita de trat medicamentos

Etmoidita acuta e;teriori&ata Tablou clinic: toate semnele clinice a unui etmoidite acute ne$t. febra mare peste K( grade, stare generala alterata to$ica, somnolenta la ore nepotrivite, edem al ploapei superioare cu tegumente ale radacinii nasului rosu, calde, fara inflamatii conMunctivale, e$ oftalmologic normal, e$ ", rinoscopie ant. 2 rinoree purulenta uni si bilaterala (in perioada rinoreei febra scade) Tratament etiologic augumentin -( zile

--

Etmoidita acuta nee;teriori&ata: (iag po&itiv& conte$t de rinofaringita acuta. Tablou clinic& febra mare peste K( grade, stare generala alterata to$ica, somnolenta la ore nepotrivite, edem al ploapei superioare cu tegumente ale radacinii nasului rosu, calde, fara inflamatii conMunctivale, e$ oftalmologic normal, e$ ", rinoscopie ant. Tratament sImptomatic si patogenic& etiologic tripla asociere de antibiotice in primele 3 zile pana la rezultatul lic%idului de drenaM, amo$icilina2aminoglicozic2o$acilina.
O3 HEM8<I9IA (E<INI7IE& boalC ereditarC sau apariEie Ude novoV, B-lin*atC, caracterizatC prin deficit cantitativ Di calitativ de factor A111C sau 1B 4 bCieEii fac boala, fetele sunt purtCtoare 4 intensitatea manifestCrilor clinice variazC In funcEie de concentraEia rezidualC de fact.A111)1B J "3 - 4emofilie form' sever' " . %3 . 4emofilie form' medie.sever' E . 03 - 4emofilie form' medie 0 . %03 - 4emofilie form' u*oar' %0. F23 - 4emofilie form' inaparent' ,cripto-. MANI<E6T=RI C9INICE: . HEM8RA:ICE . 86TE8ARTIC59ARE MANI<E6T=RI HEM8RA:ICE 4 HEM8RA:IA !9ANKE5 B5CA9 HEMAT8M M56C59AR , !68A6 ANTEBRA7 ANTERI8R <86= !8!9ITEE :AMB=HEMAT5RIE HEM8RA:II (I:E6TI@E HEM8RA:II INTRA.RETR8.!ERIT8NEA9E HEM8RA:II INTRACRANIENE MANI<E6T=RI 86TE8.ARTIC59ARE 4 HEMARTR8BE 4 :EN5NCHI, C8ATE, A. 6CA!598.H5MERA9= 4 !AN56 $CHI6TE 868A6E 4 ARTR8B= 4 >ARTR8!ATIA HEM8<I9IC595I? ANCI98B= RE(8RI ARTIC59ARE ATR8<IE M56C59AR= A(IACENT= (ATE (E 9AB8RAT8R 4 TC A95N:IT 4 TH A95N:IT 4 a!TT A95N:IT 4 (8BARE !9A6MATIC= <ACT8R @III KI IL ELAMEN RA(I898:IC 4 9EBI5NI 868A6E KI (E 6!A7I5 ARTIC59AR 4 !EN6ARE 6!A7I5 ARTIC59AR 4 65!RA<A7= ARTIC59AR= <RANA5RAT= 4 (I6TR5C7IA ARTIC59A7IEI 4 86TE8!8R8B= (IA:N86TIC !8BITI@ Anamnestic Clinic Biologic <8RME C9INICE Hemoragii spontane , forme grave-G

-'

Hemoragii post.traumatice. C8M!9ICA7II Infec#ioase: secundare administr'rii preparatelor de s+nge , 4epatit' HI@-G Imunologice: 4emoli&' atc. Anti fct. @IIIG Neurologice& contractura Hol1mann. Tratament 4emofilie 8BIECTI@E& substituirea factorilor deficitari MIA98ACE& plasm' proasp't' " ml M " 5 factor @III. crioprecipitat de fct. @III "22 5 $ %0 ml. concentrate purificate "222 5 $ %0 ml. sg. proasp't "ml M 2 0 5. plasm' liofili&at' anti4emofilic' "ml M % 5 (8BA& variazC In funcEie de tipul leziunii Di nivelul dorit de factor A111. 8$emplu& ptr. trat. stomatologic nivelul dorit . E2.F23. ptr. interven#ii c4irurgicale accidente *i TCC . nivelul dorit "22."023 Necesar de factor @III:C M N3 cu care dorim cre*terea nivelului fct.@III ; :,1g- O $ " 0 Alte m'suri %emostatice locale ) pansament compresiv >rednison - afect antiinflamator Di antialgic In %emartroze# reduce riscul apariEiei in%ibitorilor de 9A111. Aasopresina creDte activitatea 9. A111 8!C! (contraindicat In %ematurie) repaos la pat, imobilizare, pungC g%eaEC, Pineziterapie. !rofila;ie& sfat genetic, orientare profesionalC, brCEarC Umedical alertV sau carneEele cu date despre pacient, informarea pacientului. Evolu#ie $ !rognostic& evoluEie In pusee, scCdere progresivC a nr. de pusee odatC cu vLrsta, invaliditate secundarC, retracEii musculare. PPP Nu se efectuea&' inDec#ii intramusculare PPP

Hepatita cronica. Clasificare. Clasificare anatomo-patologica - ia in calcul localiarea si severitatea leziunilor necroinflamatorii si intinderea fibrozei ?epatitele cornice pot fi & a) %epatita cronica persistenta (?C>) 4 infiltrat limfocitar strict in spatiul port si ar%itectura lobulara pastrata si membrana limitanta intacta b) %epatita cronica lobulara (?C,) 4 infiltratie e$tinsa in lobul # necroza %epatocelulara intralobulara # membrane limitanta intacta c) %epatita cronica medie (?C<) 4 infiltrat inflamator cronic cu depasirea sau distrugerea membranei limitante si e$tinderea in lobul # piece-meal necrosis in zona periportala d) %epatita cronica agresiva severa 4 aspectul descris la ?C! medie # septuri fibroase e$tinse centrolobular cu izolarea celulelor in UrozetaV # punti de necroza portal centrale si portal portale # necroza e$tinsa # ar%itectura lobulara pastrata Clasificare dupa sistemul seroimunologic -)?epatita cronica postvirala cu mar*er 4 pentru virusuri A?= , A?= 2 suprainfectie cu A?D A?C ')?epatita cronica autoimuna (?!1) cu mar*er ?,! si autoanticorpi nespecifici sau specifici de organ 3)?epatita cronica seronegativa fara mar*er virali si autoimuni Hepatita cronica Q ingriDiri si tratament 3ratament genico dietetic 4 repaos fizic si psi%ic in functie de forma de %epatita cronica , dieta ec%ilibrata preferanduse alimentele dietetice si proaspete 3ratamentul medicamentos 4 variaza dupa forma de %epatita cronica

-3

1) hepatita cronica fara marker virali - se foloseste terapia imunodepresiva in doua variante :

a) monoterapie ( prednison, ciclosporina ) b) terapie combinata ( prednisone cu azatioprina ) ') %epatita cronica cu mar*er virali 4 prednisone si imunosupresivele sunt contraindicate corticoterapia este permisa in inceperea tratamentului cu interferon premise in cazurile cu transaminaze normale , inaintea inceperii tratamentului cu interferon ( cure scurte )

3ratamentul anitiviral 4 se poate administra in monoterapie , terapie combinata 1n %epatita cronica cu virus = 4 se adm interferon alfa , lamivudina , interferon beta 1n %epatita cu virus = asociata cu virus D 4 se adm interferon alfa 1n %epatita cronica cu virus C 4 se adm interferon alfa , interferon alfa 2 ribavirina
HTA & clasificare -se poate face dupa& @ravitate & normal XYnormalYY, semnificativa, severa# sau& -normal & T 9( -pre%ipertensiune& percentila9(-9. sauS -'()8(mm ?g -?3! st 1& percentile 9.-992. mm ?g -?3! st 11&S percentile 992. mm ?g 8tiologie& -secundara (8(-8./ din cazuri) -esentiala (-.-'(/ din cazuri), faar o cauza organica evidenta Durata& -tranzitorie, cu darata sub ' luni -persistenta

HTA & ingriMire -determinarea periodica a 3! la ambele brate, in pozitie culcata, sezanda si in picioare# - evaluarae ritmului si frecventei cardiace# -controlul greutatii corporale# -e$amene de laborator recomandate de medic, neceare bilantului functional si)etiologic al ?3!# - educatia pacientului si a apartinatorilor privind boala# - verificarea corectitudinii medicatiei, a orarului terapeutic

IngriDirea intercritica pe trepte de severitate astm bronsic Dupa tratamentul crizei se incadreaza bolnavul in trepta de severitate si se recomanda medicatia de fond& -in AB tr I,intermitent- fara medicatie intercritica -in AB trII,persistent usor- intercritic se recomanda doze mici corticosteroizi in%alatori, in%ibitori de leucotriene situatie in care bolnavul poate sa nu mai faca nici o e$acerbare moment in care se face stepdoRn (se coboara in tr 1 fara tratament) -in AB tr III ,persistent moderat- intercritic doze medii de corticosteroizi in%alati2 obligatoriu bron%odilatator de lunga actiune, daca nu prezinta e$acerbari stedoRn in treapta 11.

-K

-in AB tr I@ ,persistent sever-: asociaza doze mari de corticosteroizi in%alatori 2 bron%odilatator de lunga actiune 2 corticoid sistemic. 3imp de 3 luni- stepdoRn tr111 stepdoRn tr11stepdoRn tr 1.

Insuficienta cardiaca & ingriMire -ameliorarea dispneii# -reducerea edemelor# -reducerea an$ietatii# -educatia bolnavului# -evitarea stressului emotional# -restrictii dietetice(%iposodate) -evitarea e$punerii la frig# -orar regulat de viata# -respectarea stricta a tratamentului medicamentos Insuficienta cardiaca:3abloul clinic Din punct de vedere clinic trebuie diferentiata insuficienta cardiaca stanga si dreapta. Insuficienta ca !iaca stan"a - afectarea inimii stangi. Simptomul dominant este dispneea (lipsa de aer). !ccentuarea dispneii se coreleaza cu progresia 1C, de aceea este unanim acceptata clasificarea 0H?! (0eR Hor* ?eart !ssociation) a dispneii cardiace& clasa 1 - dispnee la eforturi mari, clasa 11 - dispnee la eforturi medii, clasa 111 - dispnee la eforturi mici, clasa 1A - dispnee de repaus. Dispneea de repaus poate fi permanenta (in 1C severa) sau paro$istica, precum intr-un puseu %ipertensiv sau in infarctul miocardic acut. rtopneea este pozitia sezanda pe care o adopta pacientul pentru a-i usura respiratia. !stmul cardiac este o forma de dispnee paro$istica asociata cu spasm bronsic. Dispneea apare in e$pir si se insoteste de suieratura (R%eezing). 8demul pulmonar acut este forma cea mai severa de dispnee. >acientul este agitat, palid, cu transpiratii reci, an$ios, are ortopnee, polipnee (respiratii frecvente), tuse cu e$pectoratie sumoasa alba sau rozie. Tusea este alt simptom frecvent in 1C stanga, considerata ca ec%ivalent al dispneii. !pare la eforturi sau noaptea, este seaca, rar mucoasa sau %emoptoica. Hemopti&ia (eliminare prin tuse si e$pectoratie a unei cantitati de sange) apare prin ruperea unor anastomoze intre circulatia venoasa bronsica si pulmonara ca urmare a %ipertensiunii pulmonare sau prin ruptura capilarelor pulmonare in alveole. Astenia (oboseala) se datoreaza scaderii debitului cardiac cu perfuzie musculara insuficienta. Into;icatia cu alcool Tablou clinic& .fa&a de agitatie cand alcoolemia este intre (,.--,.g/(euforie, logoree, comp dezec%ilibrat, poliurie, vasodilatatie) .fa&a de betie propiu.&isa alcoolemia -,.-',.g/(confuzie, tulburari de vorbire, vedere, mers ebrios cu tulburari de ec%ilibru, uneori tulburari digestive, stare de agresivitate si f rar convulsii %ipoglicemice) .fa&a de coma linistita& alcoolemiaS',./, midriaza, %ipotermie, convulsii, rela$are sfincteriana, %alena alcoolica. IngriDire& spalatura gastrica, corectarea %ipoglicemiei, perfuzie endovenoasa cu glucoza -(/, daca s-a instalat acidoza se face corectia acesteia cu bicarbonate de 0a, adm de =O, =-, si la alcoolemieS3,.g/ necesar ventilatie mecanica. Into;icatia cu C8& de cele mai multe ori este colectiva si accidentala.

-.

Tablou clinic& semene neuro-psi%ice, cardiovasculare, respiratorii, manifestari cutanate, tulburari vegetative. Semne neuro-psi%ice& alterarea starii de constienta, convulsii, coma# daca bolnavul este surprins inainte de instalarea comei prezinta tulburari de ec%ilibru, sincopa. Semne cardiovasculare& ta%icardie, ?3!, colaps. Semne respiratorii& polipneea, dispneea, secretia bronsica. <anifestari cutanate& pielea este rosie, ciresie care este semn patoglomonic uneori cu placarde eritematoase si flictene o$igenarea tisulara este impiedicata prin formarea comple$ului dintre C si ?b. Carbo$i%emoglobina care anuleaza, in%iba functia principala a ?b in organism o$igenarea tisulara. IngriDirea: -scoaterea bolnavului din mediul to$ic -antidotul& adm.o$igen continuu timp de 3% la copilul T.ani si O% la copilul S. ani. -prinderea unei linii venoase pentru %idratare parenterala. -adm de bicarbonat de 0a -tratamentul edemului cerebral acut cu manitol -tratam convulsiilor daca apar -monitorizarea pulsului, respiratiei si 3! cel putin 'K% de la scoaterea bolnavului din mediul to$ic.

Into;icatia cu nutriti Se produce in special la nou-nascut si sugar in primele 3 luni de viata , ca urmare a ingestiei de alimente in care sunt prezenti nutriti . !cestia provin din apa contaminata ( into$icatia cu apa de fantana) folosita pt prepararea laptelui sau ceaiului , sau din alimente (morcov, spanac) cultivate pe terenuri fertilizate cu e$ces de ingrasaminte azotoase . 5rmare a into$icatie apare o crestere peste '/ a met%emoglobinei din ?b total . 3ablou clinic & cianoza gineralizata cu tenta albastruie , nu dispare la administrarea o$igenului si care contrasteaza cu o stare generala care se mentine mult timp buna # la o concentratie de met?b din ?b totala , apare cianoza , la O(/ apare letargia ipoi coma , iar la J(-8(/ decesul # sangele capata o culoare brun-socolatie 3ratament 4 albastru de metilen sol. -/ --'mg ) *gc )i.v. lent # vit.C -((-.((mg i.v. de ' ori pe zi Into;icatia cu organo.fosforate Subst. organo-fosforate pot patrunde in organism pe cale digestive (ingestia de fructe si legume stropite cu to$ic, nespalate) cutanata sau respiratorie , doza minima letala (.- g 3ablou clinic -)Sdr muscarini & mioza , scaderea acuitatii vizuale , lacrimare abundenta , sialoree , transpiratii , bron%oree , edem pulmonar acut , laringospasm , colci abdominali, varsaturi, diaree, bradicardie, %ipotensiune arterial ')Sdr nicotinic & %ipere$citabilitate membr-musc, convulsii, astenie, crampe musculare , fibrilatie, fasciculatii muscular, paralezia muscular 3)Sdr nervos-central & cefalee, somnolente, convulsii, agitatie, tremur , ata$ie, coma . 3ratament 4-)indepartarea to$icului la nivelul portii de intrare# ') administrarea antidotului fiziolgic (atropine - mg pana la aparatia fenomenelor de atropinizare 4 midriaza , ta%icardie , scaderea %ipersecretiei bronsice) c%imic (to$ogonim) 3) terapia mentinerii functiilor vitale K)dezobstructie respiratorie , o$igen ,asistenta ventilatorie, tonice cardiac, anticonvulsivante(diazepam) , corectarea ec%ilibrului %idroelectrolitic si acido-bazic
Into;icatie acuta cu anticolinergiceGinto$ cu subst atropin li*e 6urse& -plante care contin subst atropin li*e(matraguna si maselarita) -medicamente& atropina, scopolamina, med. antipar*inson, antidepresivele triciclice. Tablou clinic: roseata tegumentelor, %alucinatii vizuale auditive cu sau fara febra. Tratament: spalatura gastrica, reec%ilibrare %idroelectrolitica, antidot-fizostigmina miostin
Into;icatie acuta cu barbiturice

-O

Tablou clinic& debutul simptomatologic de la -(-O(min# mers ebrios, dizartrie, vertis, cefalee dupa care urmeaza lipotimie, somnolenta progresiva pana la coma de gr1-gr1A. Clasificare & cu durata lunga de actiune(8--'%) fenobarbital # cu durata medie de actiune(K-8%) dormital # cu durata scurta de actiune ciclobarbital. (iagnostic diferential se face cu alte tipuri de coma. Tratament : -mentinerea functiilor vitale & asigurarea permeabilitatii cailor aeriene, o$igenoterapia, perfuzie endovenoasa pt tratamentul socului. -diureza osmotica alcalina 2furosemid2manitol, perfuzie cu bicarbonat de 0a2 furosemid2manitol. -solutie macromoleculara & ringer, de$tran sau e$pansiune volemica pt mentinerea pulsului. -daca constienta este pastrata si ingestia este in urma cu -(--'ore se face spalatura gastrica cu cantitati mari de apa si carbune activat. -daca bolnavul este in coma spalatura gastrica se efectueaza numai dupa ce bolnavul a fost intubat. !ntibiotice pentru profila$ia infectiei.

9aringita acuta subglotica& este una din formele cele mai de temut la copilul mic (Oluni- . ani), deoarece, netratata in timp util poate fi letala prin edem obsructiv subglotic. Debuteaza printr-un catar rinofaringian febril, aparent benign, insotit de tuse uscata, care devin latratoare si disfonie. 9oarte rapid, sau c%iar brusc (de cele mai multe ori in cursul noptii), se instaleaza un tablou clinic dramatic, caracterizat prin dispnee insipatorie cu tiraM supra si substernal, supra si subclavicular, intercostal. 1nspirul este dificil, zgomotos, copilul are sete de aer, este agitat, lupta cu ano$ia. 0elinistea agraveaza dispneea. Copilul este palid, transpirat, ta%icardic. Daca nu se intervine, apare cianoza, martor al insuficientei respiratorii care se agraveaza, apoi stupoare. !cest stadiu asfi$ic impune tra%eotomia de urgenta, pentru salvarea vietii copilului.

9eucemia acuta limfoblastica Debutul este insidios cu tablou clinic intial foarte sarac si e$treme de polimorf in stadiile tardive ale bolii , determinat de supresia %ematopoiezei normale , prin infiltrarea maduvei si infiltratia cu blasti a organelor si tesuturilor e$tramedulare >rimele manifestari sunt nespecifice si constau in anore$ie , astenie , indispozitie , modificarea starii generale . 8vocatoare este asocierea & febra , paloare , durere , sangerari . 1n perioada de stare , manifestarile clinice sunt legate de &
a) insuf medulara ( scaderea numarului de hematii , leucocite si trombocite ) bolnavii vor prezenta urm simptome sindrom anemic ( paloare cu tenta ceroasa , astenie , hemoglobina < 5g ) sindrom infectios ( febra, alterarea starii generale) sindrom hemoragic ( petesii, echimoze , epistactis gingivo-hemoragii , melena )

b) infiltrarea blastica ( viscerala ) 4 adenopatii de dim moderate , generalizate , superficiale ( cervical , a$ilare , ing%inale ) si profunde ( mediastinale , abdominale ) # %epatosplenomegalia # infiltratii gingivale # dureri osoase si articulare # localizari glandulare .

9imfoame maligne . Clasificare . Clasificare %istopatologica -) predominenta limfocitara ') celularitate mi$ta 3) depletie limfocitara K) scleroza nodular Clasificare 4 limfoame maligne ?odg*iniene ( boala ?odg*in )
!imfoame maligne "on#odgkiniene ( limfomul limfoblastic , !"# cu cel mici nonclivate ,!"# cu cel mari adenopatii periferice localizate in 1$% din regiunea cervicala sau generalizate )

-J

Malformatii congenitale de cord & clasificare -.cardiopatii congenitale cu *unt st+nga 4 dreapta predominant& poate apare cianoza pasagerC (rar)# Z DSV 4 In principal# Z DS interatrial# Z Canal atrio-ventricular& - !spect particular 8P@# - !sociere Intre DS interatrial tip ostium primum (imediat deasupra nodulului fibros) Di DSA sus situat# - Se comportC clinic Di ascultator ca DSA# - >e 8P@ ---S %iperdeviaEie a$ialC stLngC (a$a electricC& 3(Q, -O(Q, --8(Q)# - 8ste singura cardiopatie care are deviaEie a$ialC stLngC caracteristic# - 9iziologic la n.n& a$a electricC la dreapta 9(Q 4 9.Q --'.Q Di semne de ?AD. Z Persistena canalului arterial & - Se poate asocia cu fereastra aorto 4 pulmonarC G aorta Di pulmonara sunt lipite una de altaDi au o gaurC Intre ele. Z ntoarcerea venoas pulmonar anormal & - Aenele pulmonare (' sau toate K) se varsC In !D In loc de !S# se varsC In !D direct sau prin un tub colector In AC1. %. cardiopatii congenitale cu *unt dreapta 4 stLnga (cianogene)& cianoza permanentC& Z transpo!iia de vase mari" Z trunchi arterial comun: - o anomalie completC& de la baza inimii pleacC un singur vas mai mare (cClare pe un DSA)# - din acest vas se desprind Di !> Di crosa !o. Z tetralogia #allot" Z trilogia #allot: - stenozC !> 2 S1A intact. Z atre!ia de tricuspid : - trebuie sC aibC canal arterial. - 8ste cianogenC# - Semne de suprasolicitare AS ---S singura cardiopatie cu aceste semne# ---S pentru cC& AD nu are prea mult sLnge, deci nu are sarcini electrice ---S AS funcEioneazC pentru toatC inima ---S suprasolicitare. Z hipopla!ia inimii st$ngi: - ducto-dependentC# - inima stLngC (AS) este e$trem de mic 4 ca un buzunar,ca un diverticul al AD# - se InsoEeDte de& [ atrezie ) %ipoplazie mitralC Di [ stenozC aorticC strLnsC ) %ipoplazie de !o.(!o. este %ipoplazicC pe o lungime scurtC ---S In prima porEiune). - >acientul trCieDte prin AD. E. cardiopatii congenitale f'r' *unt: Z steno!a de pulmonara" Z steno!a Ao%: valvularC, subvalvularC, supravalvularC# Z anomaliile arcului aortic: - la dreapta#

-8

- dublu# - cu legCturC Intre ele pot da compresiuni pe tra%ee. Z De&trocardia" Z Coarctaia de aort %

Malnutritia protein calorica clasificare si tablou clinic M!C grad I& 1>G(,9(-(,JO, 10G(,9(-(,8-# deficit ponderal T'./# talie normala curba ponderala stationara, tesut adipos diminuat pe abdomen si torace, pliu cutanat abdominal T-,. cm, tegumente normal colorate, aspect de sugar slab, activitate motorie si neuropsi%ica normala, toleranta digestiva normala sau usor scazuta, rezistenta la infectii usor scazuta, activitati metabolice& ' normal) usor crescut, reversibilitate reversibila, prognostic bun. M!C gr II& 1>G(,J.-(,O# 10G(,8(-(,J-# deficit ponderal '.-K(/, talie normala, curba ponderala descendenta in trepte, tesut adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membre, pliu cutanat (,.cm, tegumente palide, aspect de sugar f slab, activitatea motorie si neuropsi%ica de %ipotomie musculara, toleranta digestiva scazuta, rezistenta la infectii scazuta, activitati metabolice& infometare(scaderea ', metab bazal), reversibilitate reversibila,prognostic favorabil. M!C grIII& 1>T(,O# 10T(,J# deficit ponderalSK(/, talie scazuta, curba ponderala descendenta continuu, tesut adipos absent pe trunc%i membre si fata, pliu cutanatT(,.cm, tegumente& tulburari trofice, piele zbarcita, cenusie# aspect& fata triung%iulara, barbie ascutita, buze subtiri, frunte incretita, abdomen destins de volum# activitate motorie si neuropsi%ica& sugar apatic, toleranta digestiva compromisa cu diaree infect. rezistenta la infectii prabusita, activitate metabolica& %ipotermie, bradicardie, tendinte de colaps, reversibilitate greu reversibila, prognostic rezervat. Malnutritie protein calorica ingriDiri& <orme usoare de M!C& primele O luni alimentatie naturala insuficienta# alim. mi$ta sau artificiala incorecta# sugar .-O luni diversificare corecta# dupa O luni prelungirea incorecta a alim. la san, diversificare cu alim. corespunzatoare varstei copilului. <orme severe-faza initiala& ec%ilibrarea %idro-electrolitica si acidobazica# faza de reparare& terapie dietetica# convalescenta& restabilirea compozitiei corporale si consolidarea vindecarii nutritionale, criterii de recuperare# ratie proteica necesara recuperarii malnutritiei K-.g)*g# relatia optima& 3.-.(*cal. 8tita medie acuta & ingriMire 1ngriMirea in forma congestiva , la care nu se practica paracenteza, se va realize prin instalatii auriculare cu glicerina boricata '-K/ sau cu =oramid , la 3 ore. 8ste obligatorie dezinfectia nazofaringiana concomitenta (protargol, ser efedrinat, sol. -/). 1n caz de febra se combate cu paracetamol si aspirina, insa daca este necesara paracenteza se va aplica un tatament cu antibioticecu& penicilina, ampicilina, o$acilina,bisepto, timp de .-J zile.3atamentul dietetic pentru menaMarea tolerantei digestive, dar avand griMa sa asiguram un aport adecvat de lic%ide. 8tita medie&clasificare tita medie - acutC - congestivC - supuratC - e$udativC - cronicC ". 8tita medie acut' congestiv' , ce se traduce prin&congestia izolatC a timpanului, este consecinEa e$tensiei pe calea trompei lui 8ustac%io a inflamaEiei din cursul infecEiilor rinofaringiene acute %. 8tita medie acut' supurat' este o inflamaEie cu debut acut Di tablou clinic zgomotos, ce intereseazC urec%ea medie Di care se traduce prin febrC, otalgie violentC, agitaEie, greEuri, vCrsCturi, convulsii, etc. toreea semneazC diagnosticul sau bombarea timpanului la e$amenul otoscopic. E. 8tita medie seroas' ,e;udativ'- cInd In urec%ea medie tinde sC persiste, dupC tratamentul unei otite supurate, un e$udat steril pe duratC de timp variabilC

-9

de la episodul acut (' sCptCmIni 4 J(/, K sCptCmIni '(/, 8 sCptCmIni 4 ./, -' sCptCmIni 4 ./) >ersistenEa e$udatului In urec%ea medie pInC la -O sCptCmIni de la episodul acut poartC numele de otitC medie cu e$udat rezidual, iar persistenEa acestui e$udat dupC -O sCptCmIni este desemnatC ca otitC medie cu e$udat persistent cu risc maMor de otitC colesteatomatoasC sau de %ipoacuzie de diferite grade, ceea ce In primii 3 ani de viaEC se soldeazC cu tulburCri In ac%iziEiile de limbaM Di In procesul educaEional.

!arali&ii cerebrale& infantile repr un grup de tulburari neurologice neprogresive caracterizate printr-un control inadecvat a mobilitatii si posturii datorate unor leziuni a S0C produse in perioada pre, intra sau post natala afectiuni care apar in primii 3 pana la . ani de viata. Clasificare& paralizii cerebrale de tip spastic, tip disc%inetic, tip ata$ic, mi$t. !.c. de tip spastic pot fi& -diplegic spastica& afectarea celor K membre dar mai intens a membrelor inferioare. -tetraplegec spastica& afectarea spastica a celor K membre. -%emiplegie spastica& afectarea unei Mumatati a corpului(mana si picior) -paraplegie spastica& afectarea intregului corp. !.c. de tip disc4inetic e$ diplegia atona !.c. de tip ata;ic e$ coreoatetoza Etiopatogenia si factori de risc Cauza aparitiei cerebrale& prenatala(KK/ din cazuri)# intranatala('(/)# perinatal# cauze la copilul --. ani(./) a)cauze prenatale& anomalii genetice si malformatii congenitale# infectii intrauterine. b)cauze intranatale& nastere dificila cu scorul !>@!"T J c)cauze perinatal& septicemia, infectiile S0C, %ipo$ia la nastere# patologia prematuritatii. d)la copilul --.ani& meningita, traumatismele cranio-cerebrale, %ipo$ia acuta, into$icatii. Tablou clinic& Sdr. Spastic se caracterizeaza prin contractura spastica de tip piramidal cu e$agerarea fle$iei la membrele superioare si a e$tensiei la membrele inferioare. ,a mobilizarea pasiva a membrelor apare semnul Ulamei de briceagV# refle$ele osteotendinoase sunt e$agerate plus minus clonus# babins*i prezent. Sdr. dis*inetic se caract prin miscari involuntare mai accentuate in care se initiaza o activitate motorie. Sdr. ata$ic repr o tulburare a coordonarii matorii voluntare. 3este& -)testul rotarii degetelor (aratatoare) in miscari circulare# ')proba Uindice-nasV bolnavul nu reuseste sa atinga nasul nimerind aleatoriu in alt loc. Investigatii paraclinice recomandate in paraliziile cerebrale& 88@, e$amenul fundului de oc%i, ecografia transfontaneala, C.3. cranio-cerebral, "<0 cranio-cerebral, audiometrie. Tratament multidisciplinar in ec%ipa la care participa& c%inetoterapeuti(terapie fizica, ocupationala, de ameliorare a comunicarii), neurologi(trat medicamentos anticonvulsivante medicatie decontracturizanta), psi%ologi(suport si terapie psi%ologica), psi%iatri(tratamentul patologiei asociate).

!ersistenta de canal arterial Se caract prin persistenta dupa nastere a comunicarii dintre artera pulmonara si aorta . Comunicare e$istenta in mod normal si necesar numai in perioada intrauterina , frecv fiind de ' ori mai mare la se$ feminine . !natomie si fiziologie

'(

1n cursul vietii intrauterine, cea mai mare cant de sange eMectata din AD in artera pulmonara , trece prin canalul arterial in aorta descendenta . 1nstalarea respiratiei la nastere , sc%imba ec%ilibrul %emodWnamic fetal # patul vascular pulmonarW se desc%ide , rezistentele arteriale pulmn scad , iar canal arterial devenit inutil , se inc%ide . Daca ramane canalul permeabil , va servi ca o comunicare intre vasele mari 3ablou clinic & in functie de vol suntului, pacientul va fi asimptomatic sau va prezenta variate grade de insuf cardiac 8$amen fizic & pulsul arterial este puternic si amplu # suflu sisto-diastolic de tunel , avand ma$imum de intensitate in regiunea subclaviculara si spatiul ' intercostal stang . "d & cardiomegalie , incarcare vasculara pulmonara 8P@ & in sunturile mici poate fi normala , in cele mari apare %ipertrofie AS apoi biventriculara 8C 'D si Dolper & vizualizeaza direct canalul si flu$ul turbulent in artera pulmonara 8volutii si complicatii & se poate inc%ide spontan in prima luna de viata pana la O luni # insuficienta cardiac , endocardita , boala vasculara obstructive pulmonara 3ratament & inc%iderea farmocologica cu indometacin # ligatura c%irurgicala dupa varsta de an # inc%iderea transcateter # inc%iderea canalui este contraindicata , cand & >C! este asociat cu alte anomalii si in cazul e$istentei bolii vasculare obstructive pulmonare .

!neumonia pneumococica !neumonia pneumococica sau pneumonia franca lobara este o pneumopatie acuta, provocata de penumococ, care afecteaza un lob, debuteaza acut si are evolutie ciclica. Etiopatogenie =oala este provocata de pneumococ, care poate fi gasit frecvent la indivizi sanatosi, ca saprofit, In cavitatea bucala si In faringe. ,a bolnavi se gaseste la nivelul plamLnului si In sputa. =oala apare mai frecvent la barbati, In special iarna. Cau&ele favori&ante sunt& frigul, umiditatea, alcoolismul, oboseaza fizica sau psi%ica, unele boli cronice ca insuficienta cardiaca, ciroza, diabetul za%arat. Se pare ca mucoasa cailor aeriene superioare, ar avea o imunitate naturala fata de pneumococ 6imptome =oala apare la individ In plina sanatate. In zilele premergatoare e$ista adeseori o discreta infectie rinofaringiana, cu astenie si cefalee, sensibilitate la frig. Debutul este brutal, putLnd fi bine precizat de bolnav, datorita frisonului unic, intens, generalizat, durLnd -)' - ' ore, Mung%iului toracic submamelonar sau posterior, datorat interesarii pleurei parietale si ascensiunii febrile bruste pLna la K(Q. 3usea este c%inuitoare si uscata la Inceput, apoi cu e$pec-toratie rosie-ruginie, vLscoasa si aderenta. !pare dispneea (3( - K( de respiratii)min.). e$amenul fizic pune In evidenta, IncepLnd din ziua a doua, un sindrom de condensare pulmonara (vibratii vocale e$agerate, matitate, raluri crepitante si suflu tubar). ,imba este alba, saburala, uscata si arsa In formele grave# urinele sunt rare, reduse si Inc%ise la culoare. 8$amenul sLngelui evidentiaza %iperfibrinemie (O-J g), leucocitoza cu polinucleoza si viteza de sedimentare mult accelerata. 8$amenul citobac-teriologic al sputei pune In evidenta pneumococul. 8$amenul radiologie confirma diagnosticul clinic, indicLnd o opacitate cu topografie lobala sau segmentara, uneori triung%iulara, cu vLrful In %il. Complicatii Complicatiile pneumoniei pneumococice sunt reprezentate de& pleurezie serofibrinoasa, care poate aparea fie In cursul evolutiei bolii (parapneumonica), fie dupa criza (metapneumonica)# pleurezie purulenta, abces sau gangrena pulmonara# complicatii cardiovasculare (fibrilatie atriala, colaps, edem pulmonar, flebite)# diverse (otite, meningite, peritonite, %epatite, nefrite, artrite). Complicatiile afecteaza In special bolnavii vLrstnici, debilitati sau cu boli pree$istente. Diagnosticul este usor de pus In formele tipice, dupa debutul brutal cu frison, Mung%i toracic si febra

'-

mare, sindromul de condensare si imaginea radiologica. 8$amenul sputei permite, uneori, diagnosticul de tuberculoza pulmonara sau de neoplasm, In pneumoniile care se repeta, mai ales In acelasi segment pulmonar, trebuie sa se caute un neoplasm bronsic sau o supuratie pulmonara cronica. !neumonii interstitiale virale >neumonia virala este o afectiune pulmonara caracterizata prin leziuni interstitiale: infiltratii ale septului interalveolar si fibroblasti, ambele ingrosand membrana alveolara% !pare la varste mici fiind insotita de staza si edem' precum si de necroze alveolare si bronsiolare% 6emne si simptome& Tabloul clinic al pneumoniei interstitiale se caracterizeaza prin incubatie ce dureaza --3 saptamani, iar debutul este insidios cu anore$ie, cefalee, infectii ale cailor aieriene superioare % !erioada de stare la sugar prezinta& insuficienta respiratorie acuta si sindrom respirator (cianoza perioro-nazala, dispnee cu polipnee 4 peste K(respiratii)minut, batai ale aripilor nasului, tiraM, tuse) . ,a copii se intalneste urmatoarea simptomatologie& cefalee, tuse (uscata, apoi productiva), durere toracica, e$amen fizic sarac (doar murmur vezicular inasprit si raluri bronsice rare) # (iagnosticul po&itiv: Diagnosticul de pneumonie interstitiala se pune pe baza tabloului clinic si a investigatiilor paraclinice. 3este de laborator cuprind %emograma, cu valori normale si serologia pentru virusuri (titru in dinamica) ,a efecturarea radiografiei pulmonare se evidentiaza accentuarea interstitiala si opacitati %ilifuge peribron%o-vasculare cu tulburari de ventilatie (emfizem si atelectazie), adenopatie %ilara (uneori) si tablou de pleurezie. (iagnostic diferential& Diagnosticul diferential al pneumoniilor interstitiale se face cu alte infectii ale cailor aeriene superioare& bronsiolita si bron%openumonia bacteriana. Tratamentul: Tratamentul etiologic nu se practica de rutina. Terapia patogenica si simptomatica consta in o$igenoterapie si antipiretice. >entru tratarea complicatiilor (in forme severe sau in cazuri cu %andicapuri biologice) se recurge la antibioterapie cu !<>1C1,10! sau !5@<80310 cu !<10 @,1C 61D. Evolutie: >neumonia interstitiala se vindeca intr-un interval de -(--K zile. Se poate complica cu o suprainfectie bacteriana& bron%opneumopatie, bronsiectazie. Daca agentul incriminat este reprezentat de catre adenovirusuri, acestia pot determina deces in '-3 zile.

Ra4itismul carential Tablou Clinic

1) generale irascibilitate , insomnia , transpiratii , crize de tetanie

') musculo-ligamentare 4 %ipotonie muscular , %iperla$itate ligamentara , abdomen flasc meteorizat 3) modificari sc%eletice 4 craniotabes , fantonela ant mare ) modificari craniene 4 bose , plagiocefalie , frunte olimpiana K) torace 4 matanii costale , stern infundat , santul ?arrison , torace Uin clopotV marit la baze .) coloana vertebrala 4 cifoza lombara O) bazin 4 ingustat , turtit J) membre 4 bratari osteolice , fracture , deformatii (co$o-vara , gem varum , gem valgum) 3ablou =iologic
normo sau hipocalcemie

''

%ipofosfatemie fosfataza alcalina serica crescuta scaderea nivelurilor plasmatice de vit.D

primele manifestari osoase apar la articulatia pumnului si la e&tremitatea inferioara a gambei

3ablou "adiologic

apar modificari ale zonei de calcificare intarzieri in aparitie a nucleilor de osificare modificari diafizare ( indoiri , fracturi , subtierea corticalei ) largirea e$tremitatii ant a coastelor ( mataniile costale )

Ra4itismul carential 4 ingriMire si tratament -)>rofila$ie 4 necesar K(( ui)zi de vit.D # administrare de vit.D la gravida ( in trimestrul 111 de sarcina si in timpul alaptarii ) - e$punerea la soare ') 3ratament curativ 4 administrare zilnice de .(--.( micrograme vit.D3 , poate produce vindecarea demonstrabila radiologic in '-K sapt . e$ceptand cazurile de ra%itism vitaminorezistent # dupa vindecarea complete , doza de vit.D poate fi scazuta la doza profilactica de -(micrograme)zi >entru a elimina dependent de parinti s-a imaginat sstosterapia &
a) profila&ia : im ' doze a ())*))) ui +% , la , zile (-'-- luni $ p*os cate ())*)))u +% la .1(-1--()-(' luni $ intre ( si / ani cate ())*)))u in octombrie si februarie

b) curative & cate '((.(((u la interval de --Ksapt cu o doza totala variind intre 8((.(((-.8((.(((u in functie de gravitatea bolii ( cu cat e mai grav , doza totala va fi mai mare , iar intervalul de administrare mai scurt ) Reomatismul articular acut 3ablou clinic & infectie actua streptococica , prece cu ' saptamani , atacul actul care prezinta & <anifestari generale & febra, paloare, transpiratie , astenie , dureri abdominal, ta%icardie . -)manif articulare & poliartrita a cel putin ' articulatii mari care devin sensibile, dureroase, tumefiate, reliefuri sterse, tegumente roz si calde , impotent functional totala)partial . ')Cardita & atingerea cardiaca , ta%icardie persistent dupa scaderea febrei si in somn . Carditele grave & insuf cardiac cu cardiomegalie , lipsa manifestarilor articulare , arterarea starii generale , semne digestive , AS? normal , numai C"> crescuta , tendinta la recidive , care agraveaza conditia cardiac anterioara . Aalvulopatia reumatismala este o lez evolutiva c%iar in absenta reinfectiei streptococice si a semnelor biologice infralamtorii 8ndocardita si valvulita reumatismala, se afirma in prezenta alterarii zgomotelor cardiac , aparitiei unor sufluri ine$istente anterior , sc%imbarea caract unui suflu deMa e$istent . Stenoza mitrala , se constituie tardiv la un purtator al unei insuf mitrale 8C Dopler & indentifica leziunile valvulare <iocardita reumatismala ( asurzirea zgomotelor cardiace , cardiomegalie , semne de insuf cardiaca , 8P@ , microvoltaM , tulburari de repolarizare >ericardita reumatismala uscata (durere , frecatura pericardica , limitata rapid la baza inimii , in --3 zile) cu lic%id (durerea dispare, apare senzatia de presiune, dispnee , cianoza, pozitie

'3

ridicata cu toracele aplecat inainte , frecatura dispare, zgomotele cardiace devin indepartate , creste matitatea inimii ) "d & cord in carafa , pulsatiile inimii diminuate 3ulburari de ritm & pot apare in oricare forma de sindrom post streptococic 3) Coreea SWnden%am & instabilitate nervoasa si emotionala , neliniste , neatentie la scoala , scris ilizibil , grimase ale fetei , tulburari in articularea cuv. , miscari involuntare , bruste , aritmice , tulburari psi%ice , %ipotonie muscular , tulburari de coordonare K) <anifestari clinice rare ale bolii reumatismale & eritemul inelar (marginat) , nodule subcutanai >leuro-pulmonare 4 pleurezia)pneumonia reumatismala , "enale 4 nefrita reumatismala 8$amen laborator & nu e$ista nici un test specific , sindromul inflamator biologic , AS? crescut , fibrinogen crescut , proteina C reactiva crescuta , leucocitoza "eumatismul articular acut 4 tratament -)>rofila$ia primei crize de ".!.!. G tratamentul corect al oricarei angine streptococice timp de -( zile (penicilina @ , amo$icilina , eritromicina ) ')3ratamentul atacului acut reumatismal G tratament antistreptococic -( zile , antiinflamator 8 sapt(-')'Ksapt) cu aspirina , corticosteroizi orali 3ratament digitalo-deuretic G in cazul insuficientei cardiac , tratament sWmptomatic al coreei cu fenobarbital , diazepam , clorpromazina , meprobamat , %aloperidol "epaus la pat in puseul acut si sau insuf cardiac 3)>rofila$ia secundara G tratament continuu antistreptococic cu benzatin , penicilina (moldamin , retarpen) penicilina oral in absenta carditei minim . ani , dupa atat si)sau pana la -8 ani , cardita moderata . ani dupa disparitia oricarui semn de cardita si cardita severa , toata viata . >rofila$ia endocarditei bacteriene se va avea in vedere separate de profila$ia secundara .
Rinofaringita acuta 3ablou clinic& semen generale& febra, 38-39 grade C, indispozitie, anore$ie, somn agitat. 1n primele zile fenomenele morbide evolueaza in cavum, determinand obstructie nazala cu respiratie zgomotoasa sau bucala, dificultati in alimentatie. >oate apare tuse uscata, iritativa. Secretia nazala, seroasa initial, devine muco-purulenta, uneori cu striuri de sange. 0arile si buza superioara pot fi tumefiate, congestionate, cu e$coriatii. Rinofaringita acuta Tratament >rofilactic, toti copii si in special sugarii vor fi feriti de contactul cu persoanele bolnave. 1n camera in care sta pacientul, temperatura aerului trebuie sa fie de -8-'( garde C, avand si o umiditate convenabila. Combaterea febrei& -paracetamol '(mg)*g)zi la sugar si cate + tb de trei ori pe zi la copilul mare# -aminofenozona , supozitoare# -bai %ipotermizante, impac%etari umede. Dezobstrurarea nazo-faringiana& se aspira secretiile cu o pompita si se instileaza, de preferat cu -. min inainte de supt si inainte de culcare& -adrenalina, solutie -)3(((# -efedrina sol. (,.--/# -sol. de colargol -/ sau protargol -/, mai putin recomandabile# -bi$tonim dupa ' ani. 0u se folosesc la sugari vasoconstrictoare puternice ca rinofug# sunt contraindicate solutiile uleioase, datorita riscului de pneumonie lipidica si se evita instilarea de antibiotice la orice varsta, datorita riscului de sensibilizare. 1n caz de agitatie se indica sedare cu fenobarbital (--'cp de (,(-. grame)zi la sugari) sau diazepam (,3 mg)*g)zi. ,a spasmofilici se administreaza calciu. Cand banuim o suprainfectie bacteriana si pentru prevenirea complicatiilor, se pot administra antibiotice, in special la copii cu risc (malnutritie, etc.)& amo$icilina, biseptol, eritromicina, etc. ,a sugar si copilul mic se prefera medicamentele conditionate ca suspensii in sirop.

'K

!limentatia va fi ec%ilibrata cu un supliment de vitamina a si c. Sugarul nu va fi fortat sa manance intreaga ratie. Daca nu e$ista tulburari digestive, se reduce numai aportul caloric in perioada febrila si se mareste aportul %idric. 6tafilococia pleuro.pulmonara & ingriMire Cei mai multi nou-n\scuti, sugari si copii mici cu pneumonii stafilococice necesit\ internarea In spital# unele forme relativ usoare si In particular copiii mari cu pneumonie stafilococic\ pot fi IngriMiti In conditii bune si la domiciliu. Sugarii si copiii mici cu pneumonie stafilococic\ necesit\ un nivel crescut de IngriMire. Deoarece des%idratarea poate s\ apar\ rapid, trebuie administrate cantit\ti de lic%ide necesare pentru prevenirea si corectarea acesteia. Se prefer\ administrarea pe cale intravenoas\, deoarece permite si administrarea pe aceeasi cale a antibioticelor, cel putin In stadiul initial. Se va tine seama de pericolul ]supraInc\rc\riiU cu lic%ide, sugarii si copiii mici cu pneumonie putLnd secreta cantit\ti e$cesive de %ormon antidiuretic (sindrom Sc%Rartz-=artter). Copiii cu colaps circulator cauzat de to$inelebacteriene necesit\ tratament Intr-o unitate de terapie intensiv\ pediatric\, cu sustinerea circulatiei si respiratiei si, la nevoie, cu luarea In discutie a Inl\tur\rii to$inelor prin %emodializ\. Dac\ sugarul prezint\ orice grad de detres\ respiratorie va trebui IngriMit Intr-un pat cu surs\ de o$igen. Concentratia de o$igen necesar\ este determinat\ prin evaluarea st\rii clinice a sugarului si prin m\surarea >a ' sau a satur\rii In o$igen, utilizLnd un pulo$imetru. 6tafilococia pleuro.pulmonara &tablou clinic 8timologie 8ste o forma grava de pneumonie care afecteaza de obicei sugarii mici si copii pana la varsta de - an. =oala afecteaza frecvent copii prematuri sau dismaturi, sugari ventilati in perioada neo-natala, sugari cu deficite imunitare congenitale, cu cardiopatii congenitale, sau cu depresie imunitara post-virala, mai ales dupa ruMeola. 3ablou clinic (semene^simptpme)& Se constituie rapid si cuprinde manifest\ri generale, manifest\ri respiratorii si manifest\ri digestive. ManifestRrile generale se traduc prin& alterarea grav\ a st\rii generale (indicLnd de la Inceput o boal\ sever\)& febr\ Inalt\, paloare cenusie a tegumentelor, letargie alternLnd cu perioade de agitatie#semne de colaps cardiovascular s.a. ManifestRrile respiratorii functionale sunt nespecifice, putLnd fi IntLlnite In orice alt\ afectiune care determin\ aparitia unui sindrom de insuficient\ respiratorie& ta%ipnee, geam\t e$pirator, tuse, b\t\i preinspiratorii de aripi anzale, tiraM inter- si subcostal, cianoz\. ,a copilul mare se mai pot ad\uga& Mung%i toracic, frisoane repetate, sput\ serosanguinolent\. 6emnele fi&ice pulmonare sunt variabile, dependente de natura leziunilor subiacente. 6tarea de rau astmatic,astm acut sever-: 9orma severa care se prelungeste 'K -K8 ore sau se agraveaza progresiv# nu raspunde la o terapie obisnuita cu badrenergice si teofilina si produce insuficienta respiratorie acuta maMora. Dintre factorii favorizanti mentionam& -. 1nfectii respiratorii virale sau bacteriene '. !buzul de sedative, opiacee 3. 8rori terapeutice& oprirea brusca a corticoterapiei K. 8ffort fizic in astmul de efort .. 8$punere masiva la alergen O. 8$ces de simpaticomimetice, mai ales blocante )abloul clinic& [ Semne pulmonare& activarea musc%ilor respiratori accesori, tiraM intercostal si substernal, respiratie abdominala parado$ala, aparitia cianozei, ta%ipnee apoi bradipnee, torace %iperinflat, %ipersonor, murmur vezicular diminuat sau disparut (urgenta), >89 sub K(/.

'.

[ Semne %emodinamice& %ipotensiune, c%iar colaps, puls parado$al, initial ta%icardie apoi bradicardie, semne de 8>!. [ !lte semne& agitatie, an$ietate, coma, des%idratare (din cauza %iperventilatiei). !naliza gazelor sanguine& [ ?ipo$ie cu %ipocapnie la inceput [ !ccentuarea %ipo$emiei# normocapnie, %ipercapnie [ !cidoza metabolica, mi$ta.

Tetralogia <A998T 4 repr -(/ din cardiopatiile congenital, fiind cea mai frecventa dintre malformatiile congenitale de cord cianogene dupa varsta de - an# !sociaza urmatoarele anomalii anatomie & - stenoza arterei pulmonare care poate fi& infundibulara, valvulara, supravalvulara, sau a uneia din ramurile arterei pulmonare# - defect septal ventricular # - de$tropozitia aortei# - %ipertrofie ventriculara dreapta. 3ablou Clinic & cianoza, %ipocratismul digital, dispnee de efort si prefer pozitia Upe vineV, stari de rau %ipo$ic& e$agerarea cianozei, agitatie, pierderea constientei, convulsii, deces. 8$amen "d. 4 cord in UsabotV si %ipertransparenta pulmonara 8P@ 4 %ipertrofia atriala si ventriculara dreapta 8C 4 evidentiaza DSA, aorta calare pe S1A, stenoza pulmonara . 8$amen %ematologic & poliglobulie (O-9 milioane %ematii)mmc), %ematocrit crescut (.(-J(/) 8volutie, complicatii & 1n absenta tratamentului, decesul survine printr-un atac ano$ic sau tromboza cerebral inainte de '( de ani# neoperat, rar, depaseste 3( ani . Complicatii & crize %ipo$ice, anemia feripriva, policitemia, infarct sau abces cerebral, endocardita infectioasa. 3ratament -) <edical & - prevenirea si tramamentul des%idratarilor , tratamentul crizelor de dispnee paro$istica, prevenirea endocarditei infectioase (!3=) ') C%irurgical 4 paliativ & anastomoza intre circulatia pulmonara sic ea sistemica , valvuloplastie pulmonara prin cateter cu balonet . - curativ & corectia c%irurgicala totala , interventia permite o viata scolara, profesioanala, familial normal Transpo&itia de vase mari 8ste a doua ca frecventa dintre malformatiile cardiac cianogene, predomina la se$ul masculine . !natomic aorta porneste din AD iar !rtera pulm din AS. 1ntoarcerea venoasa in atrii ( sistemica si pulmonara ) normala, se creaza astfel doua circulatii paralele 3ablou clinic & ciaonza, dispnee , ta%icardie, insuficienta cardiaca congestiva apare precoce

'O

"d & cardiomegalie progresiva cu pedicul vascular ingust si %ipervascularizatie pulmonara 8P@ & devierea a$ei electrice la dreapta cu %ipertrofie AD apoi biventriculara 8C 'D si Dopler & impreuna cu cateterismul si angiografia se va demonstra ca aorta plasata anterior are originiea in AD iar artera pulmn plasata posterior si avand continuitate cu valve mitrala , are origine in AS 8volutie & %ipo$ia antreneaza precoce dispnee , stare de rau %ipo$ic , semne de suferinta generala , insuf cardiac , respiratorie , acidoza se agraveaza , starea neurologica deteriorate, survine e$itus . 3ratament -) <edical 4 administrare de o$igen digitala , diuretice , 9e , dicarbonat de sodium pt acidoza metabolic , %ipo$iemica severa, perfuzie cu prostaglandina 8-, atrioseptostomia "as%*ind ') C%irurgical 4 posibile in centre mari de c%irurgie cardiaca pt malformatii congenital

'J