Lucrarea 6. Transferul serial 1.

Scopul lucrarii: studierea principiului de transmisie a datelor pe un canal serial si a modului de implementare a unei interfete seriale. 2. Consideratii teoretice: 2.1 Magistrale seriale de comunicatie Magistralele seriale se utilizeaza ca suport pentru transferul de informatii intre calculatoare sau intre componentele autonome ale unui sistem de calcul. Caracteristica principala a a oricarei magistrale seriale este transmisia secventiala, bit cu bit, a informatiilor, folosindu-se un numar redus de semnale (linii de comunicatie). In contrast, o magistrala paralela permite transferul simultan al mai multor biti (8, 1 , !"), folosind in acest scop mai multe linii de date. In principiu transmisia seriala asigura o viteza de transfer mai redusa, in comparatie cu transmisia paralela, insa este mai economica (numar mai redus de linii de transmisie), iar distanta ma#ima de transfer este semnificativ mai mare. Magistralele seriale pot fi clasificate dupa mai multe criterii : a. dupa modul de sincronizare : - transfer sincron - se utilizeaza un semnal e#plicit de ceas (de sincronizare) pentru specificarea momentului in care un bit de data este valid - transfer asincron - nu se utilizeaza semnal de ceas, sincronizarea intre unitatea emitenta si cea receptoare se face in mod implicit pe baza structurii specifice a datei transmise ( a se vedea standardul $% "!") b. dupa lungimea blocului de date transmis : - transfer pe octet - transfer pe bloc (numar mai mare de octeti) c. dupa numarul de unitati comunicante - transfer serial de tip punct-la-punct : legatura se realizeaza intre doua ec&ipamente - transfer serial multipunct : legatura se realizeaza simultan intre mai multe ec&ipamente, din care la un moment dat unul transmite si restul asculta d. dupa directia de transfer - transfer unidirectional (intr-un singur sens) - transfer bidirectional sau ' full duple# ((simultan in doua sensuri) - transfer bidirectional pe o singura linie sau ' &alf duple# ((se transmite pe rind in cele doua directii) e. dupa domeniul de utilizare - magistrale de sistem - folosite pentru interconectarea componentelor unui microsistem (e# : microcontrolor, memorii, convertoare )*+ si +*) etc.) - canale de comunicatie seriala , folosite pentru interconectarea unor ec&ipamente inteligente (e# : calculatoare, imprimanta , consola ) prin legatura punc-la-punct - retea de comunicatie , folosita pentru asigurarea comunicatiei multipunct intre un set de ec&ipamente de calcul (observatie : intr-o acceptiune mai restrinsa retelele de comunicatie nu fac parte din clasa magistralelor seriale) -ransferul serial se realizeaza pe baza unui set de reguli care alcatuiesc protocolul de comunicatie. +oua ec&ipamente care comunica pe o magistrala seriala (canal serial) trebuie sa

-1

respecte acelasi protocol si aceeasi parametri de transmisie (e# : viteza de transfer, mod de sincronizare, lungimea blucului de date, etc.). .entru a asigura interoperabilitatea intre diferite ec&ipamente realizate de diversi producatori, s-au definit o serie de standarde internationale, care specifica : - modul de transmisie a datelor (sincron*asincron), - modul de structurare a datelor transmise (octet, bloc), - viteza de transmisie, - mecanismele de detectie si corectie a eventualelor erori - tipul semnalelor folosite pentru transmisie ( tensiune, curent, tensiune diferentiala, etc.) - mecanismele de sincronizare a ec&ipamentelor comunicante (e# : protocol /01*/022, sincronizare prin semnale e#plicite, etc.) - tipul de conectori folositi - natura si parametri fizici ai mediului de transmisie (e# : cablu bifilar torsadat, cablu coa#ial, fibra optica, etc.) Cele mai cunoscute standarde folosite pentru comunicatia seriala sunt : $% "!" (3"4), $% 485, I"C si 6+7C*%+7C. In continuare se prezinta citeva caracteristici mai importante ale acestor standarde. 2.2 Standardul RS232 8ste cel mai cunoscut si utilizat standard de comunicatie seriala asincrona. 8l a fost definit de mai multe organisme internationale de standardizare sub diferite nume : I8C"!", CCI---3"4, $%"!"C. Initial standardul a fost conceput cu scopul de a permite conectarea unui terminal inteligent la un calculator central printr-o legatura telefonica. %tandardul precizeaza interfata dintre un ec&ipament de calcul (+-8- +ata -erminal 89uipment) si adaptorul sau la linia telefonica (+C8- +ata Circuit-terminating 89uipment), cunoscut si sub numele de modem (Modulator*+emodulator). Interfata permite comunicatia seriala bidirectionala intre cele doua ec&ipamente, si este simetrica la cele doua capete ale liniei. :lterior specificatiile acestei interfete s-au folosit pentru a realiza legaturi seriale intre diverse ec&ipamente fara a se mai folosi un modem. .rincipalele precizari ale standardului $%"!" se refera la : - modul de transmisie : serial asincron, bidirectional (pe doua linii de date separate) - codificarea informatiilor binare : prin nivele de tensiune sau curent (bucla de curent) : - 1 logic , (-!3 ; -153) - < logic , (=!3;-153) - structura informatiei elementare transmise : - un bit de start (< logic) - 5-8 biti de date - <-1 bit de paritate (paritate para sau impara) - 1-" biti de stop (1 logic)

linie libera 1-" biti de stop bit de start bit de paritate 2igura 1 %tructura unui caracter transmis conform standardului $%"!" -" biti de date

linie libera

semnale utilizate pentru transmisia de date si pentru controlul flu#ului de date (vezi tabelul 1): - tipul de conectori folositi ($> "5, mufa si soclu) si pozitia semnalelor pe pinii conectorilor - modul de interconectare a semnalelor la cele doua capete ale unui cablu de transmisie - viteza de transmisie (11<, !<<, <<, 1"<<, "4<<, 48<<, ? <<, 1?"<< bauds) - reguli de control al flu#ului de date (control &ard@are , protocolul +-$*+%$ sau soft@are - protocolul /01*/022) In tabelul de mai Aos s-a indicat numele si semnificatia celor mai importante semnale definite de standardul $%"!". +e asemenea s-a indicat pozitia acestor semnale pe un conector de "5 pini si pe unul de ? pini. +irectia este indicata intre calculator (+-8) si modem (+C8). 1ume semnal $/+ -/+ B1+ +-$ +%$ $-% C-% $I C+ -abelul 1 %emnificatia*2unctia $eceive +ata - receptie date -ransmit +ata , transmisie date Masa digitala +ata -erminal $eadC , terminal pregatit pentru transmisie +ata %et $eadC , .regateste dispozitiv pentru transmisie $e9uest -o %end , Cerere de transmisie Clear -o %end , .regatit pentru transmisie $ing , sonerie Carrrier +etect , detectie purtatoare +irectie
+-8-+C8

.ozitia pe .ozitia pe con.$>"5 con. $>? ! " " ! 5 "< 4

4 5 "" 8

D 8 ? 1

In cazul transmisiei seriale asincrone, sincronizarea intre unitatea emitenta si cea receptoare se realizeaza la inceputul fiecarui caracter prin bitul de start (< logic). +e precizat ca in repaus linia este in 1 logic. Citirea datelor se face secvential, la Aumatatea intervalelor de bit care urmeaza bitului de start. .rotocolul asigura citirea corecta a datelor c&iar si in cazul in care e#ista mici diferente (sub "E) intre frecventa de emisie si cea de citire a datelor. )ceasta sincronizare nu s-ar pastra in cazul in care lungimea datelor utile ar fi mai lunga. .entru controlul flu#ului de date transmise se poate utiliza un protocol &ard@are sau unul soft@are. In primul caz se utilizeaza semnale e#plicite (grupul de semnale +-$*+%$ sau $-%*C-%). prin care unitatea receptoare poate sa opreasca temporar flu#ul de date transmis. In acest fel se poate sincroniza frecventa de emisie a datelor la viteza de prelucrare a unitatii receptoare. ) doua metoda nu utilizeaza semnale de control F in sc&imb foloseste un set de coduri speciale prin care poate sa opreasca (codul /022) sau sa reporneasca (codul /01) flu#ul de date. )ceasta metoda se poate utiliza numai la transmiterea unor date in codificare )%CII. 7a transmisia binara codurile de control ar putea sa fie prezente in datele de transmis. In cazul in care se conecteaza doua ec&ipamente aflate la distanta mica (e# : in interiorul unei incaperi) se pot utiliza numai o parte din semnalele precizate in interfata $%"!". In acest fel cablul de legatura devine mai ieftin si mai usor de manipulat. In continuare se prezinta citeva configuratii tipice de interconectare.

-!

a. -ransmisie unidirectionala, fara controlul flu#ului de date 8mitent $eceptor -/+ -/+ +oua fire de legatura $/+ $/+ B1+ B1+ +%$ +%$ +-$ +-$ C+ C+ $-% $-% C-% C-% 2igura " -ransfer unidirectional b. -ransmisie bidirectionala folosind protocolul /01*/022 8mitent $eceptor -/+ -/+ -rei fire de legatura $/+ $/+ B1+ B1+ +%$ +%$ +-$ +-$ C+ C+ $-% $-% C-% C-% 2igura ! -ransfer bidirectional, protocol /01*/022 c. -ransmisie bidirectionala folosind protocolul +-$*+%$ 8c&ipament 1 8c&ipament " -/+ -/+ Cinci fire de legatura $/+ $/+ B1+ B1+ +%$ +%$ +-$ +-$ C+ C+ $-% $-% C-% C-% 2igura 4 -ransfer bidirectional, protocol +-$ *+%$ d. -ransmisie bidirectionala folosind interfata complecta $%"!" 8c&ipament 1 8c&ipament " -/+ -/+ %apte fire de legatura $/+ $/+ B1+ B1+ +%$ +%$ +-$ +-$ C+ C+ $-% $-% C-% C-%
-4

2igura 5 -ransfer bidirectional protocol +-$*+%$ si $-%*C-% MaAoritatea calculatoarelor actuale dispun de cel putin o interfata seriala. 7a calculatoarele de tip .C una din interfetele seriale este utilizata de obicei pentru a asigura legatura cu dispozitivul de indicare de tip mouse. 2.3 Standardul RS48 )cest standard a fost conceput cu scopul de a e#tinde si imbunatati posibilitatile de comunicatie pe o linie seriala. +intre imbunatatirile avute in vedere se pot aminti : - cresterea distantei ma#ime de comunicatie ( apro#. 1 >m) - cresterea imunitatii la zgomot - posibilitatea realizarii unei comunicatii multipunct ( comunicatie in retea) - utilizarea unui mediu ieftin de comunicatie )cest protocol specifica urmatoarele : - se utilizeaza un tronson de cablu bifilar torsadat, care are la cele doua capete terminatoare (rezistente) F ambele linii se utilizeaza pentru transmisie, nee#istind fir de masa. - codificarea datelor binare se face prin tensiuni diferentiale pozitive si negative masurate pe cele doua linii ale tronsonului F tensiunea diferentiala minima considerata o data valida este de =*-"<< m3. - circuitele de emisie conectate pe acelasi tronson au iesiri de tip tri-state, pentru a permite accesul multiplu, al mai multor ec&ipamente, la acelasi tronson de comunicatie F accesul se face multiple#at in timp .rotocolul nu precizeaza structura datelor transmise, mecanisme de control al flu#ului de date sau mecanisme de detectie a erorilor. )cestea pot fi preluate din alte standarde seriale de comunicatie (e# :$%"!" sau %+7C*6+7C) sau pot fi definite de utilizator. )cest protocol se utilizeaza ca suport pentru o serie de protocoale pentru retele industriale ( e# : C)1, .rofibus).

2igura -ransmisie seriala diferentiala - $% 485 2.4 !rotocoalele S"LC#$"LC %Serial "ata Lin& Control# $ig'(speed "ata Lin& Control) Cele doua standarde utilizeaza o metoda de transfer bazata pe cadre (frames). :n cadru contine date utile si cimpuri de control. Cimpurile continute intr-un cadru au urmatoarele semnificatii : - antet , folosit pentru sincronizare
-5

- adresa , specifica destinatia cadrului - control , specifica tipul de cadru (cadru de date, cadru pentru controlul accesului, cadru de interogare, cadru de raspuns) - date - contine datele utile transmise prin cadru - 2C% (2rame Control %e9uence) , secventa pentru detectia erorilor - delimitator , pentru verificarea sincronizarii si terminarea cadrului

)ntet 8 biti

)dresa 8 biti

Contriol 8 biti

+ate orice nr. de biti

2C% 1 biti

+elim. 8 biti

2igura D. %tructura unui cadru 6+7C .rotocoalele %+7C*6+7C permit transferul de date intre calculatoare conectate punct-la-punc sau in retea. %erviciile definite in cadrul celor doua protocoale corespund nivelului doi (1ivelul legaturii de date) in acceptiunea modelului de referinta 0%I (0pen %Cstem Interconection). )cest model a fost definit de I%0 (International %tandard 0rganisation) si specifica modul de organizare ierar&ica a serviciilor de comunicatie in cadrul unui protocol de retea. -ransmisia seriala pe cadre ofera o serie de avantaAe in comparatie cu transmisia seriala pe octet : - transferul este mai eficient - raportul dintre bitii de date si cei de control este mai bun la transmisia pe cadre - sincronizarea unitatilor comunicante este mai ferma si permite mici variatii ale frecventei de emisie F unitatea receptoare utilizeaza un circuit cu calare pe faza (.77 .&ase 7ocG 7oop) care permite urmarirea frecventei unitatii emitente. - mecanismul de detectie a erorilor prin cod ciclic redondant (C$C) asigura o probabilitate foarte ridicata de detectie a erorilor de transmisie F la transmisia pe caracter bitul de paritate detecteaza numai erorile in care sunt implicati un numar impar de biti. - e#ista posibilitatea adresarii mesaAelor, facilitate necesara in sistemele de comunicatie multipunct. Comunicatia pe cadre necesita o interfata mai comple#a atit la nivelul componentelor &ard@are cit si la nivelul rutinelor de comunicatie. -ransmisia pe cadre este utilizata mai ales in cazul in care trebuie sa se asigure o calitate mai ridicata a serviciilor de comunicatie. In sc&imb transmisia seriala pe caracter se utilizeaza in aplicatii cu cerinte mai modeste de calitate, dar la care costul trebuie sa fie minim F se utilizeaza mai ales in cazul realizarii unor legaturi temporare intre diverse ec&ipamente de calcul. 2.4 Standardul *2C %*nter(*ntegrated Circuit +us) 0 magistrala seriala de tip I"C permite interconectarea componentelor unui microsistem : microcontrolor (e# : 8<C55"), memorie de program (8.$0M), memorie de date (%$)M), convertoare )*+ si +*) si alte dispozitive periferice. )ceasta magistrala inlocuieste o magistrala clasica de sistem, care are un numar relativ mare de linii de adresa, date si control. :tilizarea unei magistrale seriale reduce semnificativ costurile de cablaA, si timpul de realizare a unor prototipuri. 8ste solutia ideala pentru realizarea unor sisteme incapsulate bazate pe microcontroloare. +ezavantaAul utilizarii unei astfel de magistrale este reducerea semnificativa a vitezei de comunicatie intre componentele sistemului. )cest dezavantaA este diminuat in cazul microcontroloarelor la care maAoritatea componentelor sunt
-

in acelasi circuit integrat ( unitate centrala, memorie $0M, memorie $)M, porturi de intrare*iesire, etc.) si numai anumite componente specifice aplicatiei (e# : convertoare) trebuie sa comunice pe magistrala seriala. .e magistrala I"C transmisia este seriala sincrona F se utilizeaza un semnal separat de ceas alaturi de semnalul de date. Circuitele de emisie sunt cu colector in gol, ceea ce permite conectarea pe acelasi semnal a mai multor ieriri de circuit. )stfel se realizeaza un ' %Icablat ( intre iesirile de circuite. In figura 8 s-a reprezentat modul de conectare a componentelor pe o magistrala I"C.
3cc %+) (%erial +ata 7ine) %C7 (%erial ClocG 7ine) rez. rez. 3cc

C7>1 out C7>1 in

+ata1 out +ata1 in

C7>1 out C7>1 in

+ata" out +ata" in

2igura 8 Conectarea pe magistrala I"C

.e magistrala se pot conecta module master ( care au drept de initiativa in transferul de date) si module slave (care pot fi interogate de modulele master). :n modul master poate sa initieze un transfer daca magistrala este libera. In cazul in care doua unitati master initiaza simultan un transfer de mesaA, atunci va avea cistig de cauza mesaAul care contine valoarea zero pe primul bit diferit intre cele doua mesaAe. )ceasta se datoreaza faptului ca la un ' %I cablat ( valoarea zero este dominanta. In figura ? s-a reprezentat structura mesaAelor de transmisie si receptie.
% )dresa slave $ ) +ata ) +ata ) .

unitatea master receptioneaza date de la unitatea slave % )dresa slave H ) +ata ) +ata ) .

unde:

unitatea master transmite date unitatii slave % , conditia de start ) , acceptare data (acGno@lidge) . , conditie de stop $*H , citire*scriere - transmis de master - transmis de slave 2igura ? %tructura mesaAelor I"C

2. *nterfata seriala a unui calculator compati,il *+M !C(-T In mod uzual, pentru implementarea unei interfete seriale se foloseste un circuit (controlor) specializat care indeplineste functiile de baza ale interfetei : serializarea datelor de iesire, generarea informatiilor de control ( biti de start, stop, paritate la transmisia pe caracter sau cimuri de control la transmisia pe cadre), deserializarea datelor receptionate, generarea
-D

semnalelor de control conform standardului utilizat, pastrarea temporara a datelor receptionate si acelor ce urmeaza a fi transmise, si altele. .rocesorul are acces la canalul serial de comunicatie prin intermediul registrelor de date, control si stare ale controlorului. In tabelul de mai Aos se prezinta registrele interfetei seriale a unui calculator compatibil IIM .C-)-.

-abelul " )dresa -ip registru /28

/2?

/2)

/2I

/2C

/2+

-ip +escriere registru operatie $egistru de date citire contine data receptionata (registru de receptie) scriere contine data ce trebuie transmisa (registru de transmisie) daca /2I.bitDJ1 atunci contine partea mai putin semnificativa a divizorului de frecventa $egistru de validare scriere +!J1- validare intrerupere generata de intrerupere modificarea starii modemului (C-%, +%$, $I) +"J1 , validare intrerupere generata la modificarea starii liniei (eroare sau breaG) +1J1 , validare intrerupere generata la golirea registrului de transmisie +<J< , validare intrerupere generata la receptia unui caracter daca /2I.bitDJ1 atunci contine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa $egistru de identificare citire +",1J<<- modificare stare linie (eroare sau a intreruperii breaG) J<1- caracter receptionat J1<- registru de transmisie gol J11- modificare stare modem +<J< , lipsa intrerupere J1 , prezenta intrerupere $egistru de control linie citire* +D- determina modul de utilizare a registrelor scriere /28 si /2? (+DJ< registru de date F +DJ1 registre pt. divizarea frecventei de transmisie) + - generare semnal de breaG (se genereaza zero in mod continuu) +4,! , paritate (#<- fara paritate, 1<-para, 11inpara) +"- biti de stop (<-un bit, 1- doi biti) +1,< , lungime caracter (<<-5biti, <1- biti, 1<D biti, 11-8 biti) $egistru de control scriere +4 , activare bucla inversa pentru testare modem +!- activare 0:-" +" , activare 0:-1 +1- activare $-% +< , activare +-$ $egistru de stare linie citire + - registru de serializare gol (transmisie) +5- registru de transmisie gol +4- indicator breaG
-8

/28

$egistru de stare modem citire

+!- eroare de cadrare +"- eroare de paritate +1- eroare de supraincarcare +<- registru de receptie plin +D- detectie purtatoare + - indicator sonerie +5- +%$ +4- C-%

0bs : / poate lua valoarea " sau !. In mod uzual un calculator compatibil IIM .C contine doua canale seriale plasate incepind de la adresele "28 si !28. In faza de initializare a sistemului se testeaza prezenta interfetelor seriale, si in caz afirmativ adresele canalelor detectate se inscriu in memoria $)M, incepind de la adresa 4<:<<. %istemul de operare va asigna nume logice C0M1 si C0M" adreselor de canale seriale in ordinea in care ele sunt prezente la adresa 4<:<<. :n transfer serial se poate realiza prin controlul direct al programului sau prin intreruperi. In continuare sunt descrise in pseudocod algoritmii de transmisie si respectiv de receptie seriala pentru primul mod de transfer (transfer prin program). .roc -ransmisie-seriala(Iuf, 1rKcar) L InitializareKcanal() F for( iJ<, iM1rKoct F i==) L CitireKregKstare() F contorJ< F @&ile((stareKregKtransmisie NJgol %): stareKlinieJJblocat) %I contor M valKma# ) LCitireKregKstare() F contor== FO if(contorPJvalKma#) Leroare() F return FO else %criereKregKtransmisie(IufQiR) F O O .roc $eceptieKseriala(Iuf, 1rKoct) L InitializareKcanal() F 2or(iJ< F IM1rKoct Fi==) L CitireKregKstare() F contorJ< F @&ile(stareKregKreceptie JJgol %I contor M valKma#) LCitireKregKstare() F contor== FO if(contorPJvalKma#) Leroare() F return FO else IufQiRJ CitireKregKdate() F O O In algoritmii prezentati s-au folosit urmatoarele apeluri de rutine : - InitializareKcanal() , efecueaza programarea controlorului serial la parametri ceruti de transmisie F se programeaza : frecventa de transmisie, numar de biti de date pe
-?

un caracter, numarul de biti de stop (1 sau "), tip paritate (fara paritate, paritate indiferenta, paritate para sau inpara),etc. - CitireKregKstare() , realizeaza citirea registrului de stare linie si stare modem si pozitioneaza corespunzator variabilele de stare ( stareKregKreceptie, stareKregKtransmisie, stareKlinie) - CitireKregKdate() , citeste registrul de receptie al controlorului - %criereKregKdate() , scrie caracter nou in registrul de transmisie - eroare() , semnalizarea unei erori de transfer 3ariabila contor se utilizeaza cu scopul de a limita timpul de asteptare la transmisia sau receptia unui caracter, datorita neindepliniri conditiilor de transmisie. )lgoritmii prezentati nu contin o sc&ema de control al flu#ului de date. %e presupune ca unitatea receptoare poate sa prelucreze datele receptionate in ritmul in care ele sunt receptionate pe canalul serial (timpul necesar pentru transmiterea seriala a urmatorului caracter este suficienta pentru prelucrarea celui precedent). 3 Mersul lucrarii !.1. %e va identifica in structura unui calculator de tip .C pozitia interfetei seriale si conectorii canalelor seriale !." %e va monta un terminator pe unul din conectorii seriali la care urmatoarele semnale sunt scurtcircuitate : $/+ cu -/+, +-$ cu +%$ si C+ si $-% cu C-%. %e va specifica rolul acestor legaturi. !.! %e va scrie un program in limbaA de asamblare care transmite in mod continuu un caracter pe canalul serial (se recomanda transmiterea unui cod simetric F e# : <26, 556 , ))6). Cu aAutorul osciloscopului se va vizualiza semnalul transmis pe linia -/+. %e vor identifica bitii care alcatuiesc un caracter ( bit de start, biti de date, biti de stop). .entru identificarea mai usoara se recomanda introducerea unei intirzieri intre doua transmisii consecutive. !.4. %e conecteaza doua calculatoare print-un cablu serial. %e va scrie un program de transmisie a unui bloc de date si un program de receptie a acestuia. Cele doua programe vor respecta algoritmii descrisi in paragraful anterior. %e va testa corectitudinea transmisiei pentru diferiti parametri de transmisie ( in special pentru viteze diferite). !.5 %e va scrie programul care sa inglobeze un mecanism de control al flu#ului de date F se poate utiliza protocolul /01*/022 sau +-$*+%$. %e va testa programul scris pentru diversi parametri de comunicatie. !. %e va scrie un program de comunicatie intre doua calculatoare folosind rutina de intrerupere II0%, I1- 14&. .arametrii de intrare si iesire sunt : Intrari :)6 , functia solicitata +/- numarul canalului (<-C0M1, 1-C0M" )6J< - initializare canal serial )7 , parametri de initializare : -+D, ,5 , viteza de transmisie ( <<< , 11< bauds F <<1-15< bauds, <1<-!<< bauds, <11- << bauds, ;.111-? << bauds) -+4,! , paritatea (#<- fara paritate, <1 paritate para, 11- inpara) -+" , biti de stop (<-un bit, 1-doi biti) -+1,<- lungimea caracterului (1<- D biti, 11- 8 biti) )6J1 , transmitere caracter )7 , caracterul de transmis Iesire : )6(bitD) NJ< , eroare F )6(bit -<)Jcod eroare )6J" , receptie caracter Iesire : )7 , caracterul receptionat )6 NJ< - eroare
-1<

)6J! , citire stare canal serial Iesire : )7 , stare modem + - sonerie (ring) +5- +%$ +4- C-% )6 , stare linie +D- time-out + - registru de serializare gol (transmisie) +5- registru de transmisie gol +4- detectie ' breaG ( +!- eroare de cadrare +"- eroare de paritate +1- eroare de supraincarcare +<- stare registru de receptie (1J registru plin) 5. Intrebari si probleme 5.1 In ce tipuri de aplicatii se recomanda folosirea standardelor seriale prezentate in paragraful introductiv S 5." Care sunt cauzele care limiteaza distanta ma#ima de comunicatie pe un canal serial S .articularizati pentru standardele prezentate. 5.! Calculati care este eficienta transmisiei ( raportul date utile*total date transmise) pentru transmisia pe caracter si transmisia pe cadre. 5.4. %a se construiasca un adaptor care permite convertirea semnalelor de tip $%"!" in semnale de tip $%485 si invers. $ecomandare : se vor utiliza circuite de tip driver*receiver special dezvoltate pentru cele doua standarde (e# : 1488*148? pentru $%"!" si D51D pentru $%485). 5.5 %a se conceapa un protocol de comunicatie care sa reglementeze accesul multiple#at in timp al mai multor calculatoare pe o magistrala $%485. $ecomandare : se va cauta un procedeu de divizare a timpului sa o metoda de transmitere a dreptului de acces. 5. %a se identifice asemanarile si deosebirile dintre un canal serial de comunicatie si un protocol de retea. 5.D %a se scrie un program de transmisie si un program de receptie care utilizeaza modul de transfer prin intraruperi.

-11