Leonardo da Vinci este una dintre cele mai cunoscute personaliti ale istoriei.

Interesat de toate laturile cunoaterii, acesta a lsat posteritii opere de mare valoare n domeniul artei, dar i schie ale unor tehnologii care las s se ntrevad o viziunea aparte asupra viitorului. Leonardo da Vinci (15.04.1452 02.05.1519) a fost un pictor, desenator, sculptor, arhitect i inginer italian de geniu, ntruchipnd poate mai mult ca oricine idealurile umaniste ale Renaterii. Cina cea de Tain (14951498) i Mona Lisa (cca 15031506) sunt printre cele mai cunoscute i totodat impozante picturi ale Renaterii. Caietele sale ne dezvluie spiritul tiinific, iscoditor, i ingeniozitatea lui mecanic, situndu-l cu mult naintea timpului su. La momentul naterii sale, prinii lui Leonardo nu erau cstorii. Tatl, Ser Piero, era un notar i moier florentin, iar mama, Caterina, o ranc tnr, care s-a mritat dup scurt vreme cu un meteugar. Leonardo i-a petrecut copilria pe moia tatlui, ca fiu legitim i primind educaia de baz obinuit vremurilor: citit, scris i aritmetic. N-a nvat temeinic latina, temelia nvmntului tradiional, dect mult mai trziu, i atunci pe cont propriu. De asemenea, n-a ptruns n miezul matematicilor superioare (geometrie i aritmetic avansat) dect pe la treizeci de ani, cnd a nceput s le studieze cu srguin i perspicacitate. Leonardo da Vinci i-a demonstrat nclinaiile artistice nc de timpuriu. La 15 ani, tatl su, om de vaz n ora, l-a pus sub ucenicia lui Andrea del Verrocchio. n atelierul renumitului artist, Leonardo primete o instruire bogat, nvnd pictura, sculptura, dar i artele mecanice. Lucreaz totodat i n atelierul vecin, al artistului Antonio Pollaiuolo. n 1472 e primit n breasla pictorilor din Florena, ns prefer s rmn n atelierul maestrului su pentru nc cinci ani, dup care lucreaz ca artist independent n Florena pn n 1481. Din aceast perioad ne-au rmas nenumrate schie n creion i peni, printre care i multe desene tehnice, spre exemplu pompe, arme de rzboi sau dispozitive mecanice, care fac dovada cunotinelor i preocuprilor sale pentru chestiuni tehnice chiar din zorii carierei. Faima neasemuit de care s-a bucurat n timpul vieii, trecut prin filtrul criticii de art, a rmas neatins pn azi i se datoreaz, n mare msur, neobositei dorine de cunoatere care i -a ndrumat gndirea i felul de-a fi. Un artist nnscut, considera c ochii sunt principalul fga ctre cunoatere. Dintre toate simurile omului, Leonardo preuia cel mai mult vederea, ntruct numai ea transmitea realitile experienei imediate cu precizie i fr greeal. Prin urmare, fiecare fenomen perceput devenea obiectul cunoaterii, iar saper vedere (n italian, s tii s vezi) a fost marea tem a studiilor sale. i-a folosit puterea creatoare n toate domeniile ce foloseau reprezentarea grafic: pictur, sculptur, arhitectur i inginerie. ns nu s-a oprit aici. Ajutat de inteligena sa sclipitoare, de puterea neobinuit de observaie i de miestria de desenator, a realizat studii asupra naturii, fapt ce i-a permis s acceleze n art i tiin deopotriv.Pentru dezvoltarea memoriei i a creativitaii el facea mereu insemnari,avea tot

timpul asupra sa un carnetel. Din cele 13000 de pagini cu insemnari cat se apreciaza ca ar fi lasat in urma Leonardo nu s-au mai pastrat decat aproximativ 7000. In insemnarile sale nu avea o ordine si folosea foarte mult desenele. Acestea erau cat mai exacte cu putinta. Folosea metode de stratificare a continutului si o tehnica pe care acum o numim hypertext. Consider c aceast modalitate de a face nsemnri i stimula foarte mult creativitatea, favoriznd n mod deosebit capacitatea de combinare a modelelor, ideilor, concluziilor desprinse din experimente etc. Era pasionat de domenii variate, in multe dintre ele atingand excelenta ca urmare a nenumaratelor sale observatii de o deosebita acuratete, a experimentelor ingenioase, a reflectiilor adanci si temeinice. Viziunea lui asupra vietii in general si asupra obiectului studiului in particular era una holistica. Folosea cel putin trei perspective asupra obiectului studiului si studia cat se poate de bine relatiile dintre elementele componente. Acorda o atentie deosebita pentru detalii. Trecea de la un detaliu la altul numai dupa se familiariza si dupa ce intelegea absolut tot ce putea sa inteleaga referitor la primul. Dintre domeniile in care si-a manifestat geniul fac parte: pictura, sculptura, optica (a fost deosebit de interesat de natura luminii si de comportamentul ei, aplicand concluziile sale in pictura si sculptura), muzica (Leonardo canta foarte bine la diferite instrumente muzicale si proiecta asemenea instrumente, unele ramanand doar in stadiu de schita), arhitectura, automatizare si inlocuirea muncii manuale, strategie militara, inginerie militara, filosofie, anatomie, astronomie, geodezie, zbor. Facea extrapolari, intr-un mod remarcabil, pe baza cunostintelor la care ajungea. Era deosebit de energic, obsedat de cautari si descoperiri, avea o sete de cunoastere rar intalnita. Alterna perioadele de munca intensa cu perioade de pauza si de cautari. Nu a avut limite in ceea ce priveste investigatia intelectuala: imaginatia lui libera si fina capacitate de intelegere patrundeau oriunde dorea. Era analitic si metodic. Poseda un vocabular deosebit de bogat. Isi nota cuvinte si insista foarte mult asupra nuantelor acestora. Prefera sa nu inteleaga lucrurile mai degraba decat sa nu posede cuvintele necesare pentru a-si exprima gandurile in mod corespunzator. A dat o atentie deosebita studiului luminii si umbrei, atentie deosebita pentru culoarea corpurilor, distante, corpuri in repaus si in miscare, atentie speciala acordata sunetului, generarii si propagarii lui, precum si atentie acordata folosirii cuvantului. Toate acestea care s-ar numi astazi lucru cu submodalitatile, la care se adauga fraza Toate cunostintele noastre provin din ceea ce simtim. Am putea sa spunem, fara sa exageram cu nimic, ca investigatia intelectuala reprezinta o marca inregistrata Leonardo da Vinci. Metoda lui de lucru cu mintea se aseamana foarte mult cu metoda altui geniu.

Sintetizand cele aratate mai sus, am putea spune ca Leonardo da Vinci este, din punct de vedere temperamental 'flegmatic' (ca activitate nervoasa : puternic-echilibrat-inert), 'ganditor-introvertit' , constitutional 'ectomorf-cerebroton'. Dintre trasaturile obiectivate, cele care apar pregnant, putand fi socotite trasaturi cardinale, ar fi :inventiv,,creativ,erudit,influent. Dintre artitii pentru care o cucerire a spiritului este existena i contemplarea cosmosului, Leonardo da Vinci are un nume privilegiat. Acesta marcheaz n mod definitiv o posteritate care s-a obinuit a-l asuma ca excepie i ca norm n acelai timp. Modernitatea plasticii europene se ntemeiaz i pe experiena esenial a acestui om universal, care a nvat s vad ceea ce era de nevzut, dar mult mai real dect ntreaga realitate vzut: i anume, gndirea. Pentru el, care intuia n faa oricrei foi o imagine tulburat de posibil, adevrata exigen era aceea a viziunii. Alctuirea lumii primete, n perspectivele sale att de fertile, o transparen nentrezrit pn la el; aceasta, n msura n care dup expresia proprie pictura nu e retoric sau experiment, cifapt mental i form nscut din micare. Vederea n imagini e o experien temporal a existenei, iar din regularitile ei se detaeaz frumuseea i sensul lumii. Libertatea frumosului ca sens al artei, proporiile ca geometrie a realitii, micarea ca libertate a naturii i universalitatea ca promisiune a cunoaterii, acestea sunt temele eseniale ale operei davinciene, care au luat invariabil forma i amploarea proiectului. Acestea fac din Leonardo da Vinci un moment extrem de relevant al istoriei artei i un caz semnificativ al experienei cunoaterii n art. ntre 1490 i 1495, Leonardo a pus bazele primelor scrieri de anvergur. Preocuprile sale n domeniul artei i tiinei influeneaz i modeleaz proiectele ulterioare, tinznd spre un soi de dualism creator ce-i strnete imaginaia n ambele sensuri. Treptat, el d via celor patru teme care aveau s-l preocupe ntreaga via: un tratat de pictur, un tratat de arhitectur, o carte despre bazele mecanicii i un studiu general despre anatomia omului. Tot n aceast perioad apar preocuprile pentru geofizic, botanic, hidrologie i aerologie, fcnd parte din cosmologia vizibil pe care avea de gnd s-o pun la punct ntr-un viitor ndeprtat. Opune cunoaterii speculative pe care-o dispreuia adevrurile de netgduit obinute prin experien, prin saper vedere.Astfel i-a natere conceptul cuprinztor de tiin a picturii. Cercetnd legile perspectivei i ale proporiilor, Leon Battista Alberti i Piero della Francesca nfieaz principiile matematice care stau la baza picturii, venind n sprijinul ideii c pictura ar fi o tiin. Leonardo merge mai departe i susine c pictorul, nzestrat deopotriv cu percepie rafinat i cu capacitatea de a aterne totul pe hrtie, este cel mai n msur s ating adevrata cunoatere, avnd puterea s observe ndeaproape i s redea lumea din jurul su. De aici i uluitorul plan de a observa toate obiectele din lumea vizibil pentru a le recunoate forma i structura, urmnd ca prin intermediul picturii s le descrie n forma lor nealterat.

In urma analizei amprentelor lui Leonardo Da Vinci, singurele indicii asupra originii geniului renascentist, s-a ajuns la concluzia ca avea radacini arabe. Amprentele sunt unice si nu se schimba de-alungul timpului, dar exista o legatura intre ele si distribuirea pe zone a populatiei. Aceasta descoperire sustine ipoteza lui Vezzosi potrivit careia mama lui Leonardo nu era o taranca din partea locului asa cum se credea initial, ci o sclava din Orietul Mijlociu. Tata lui Leonardo, Ser Piero Da Vinci, avea o sclava araba pe numa Caterina. Potrivit aceluiasi Vezzosi, in Toscana secolului XV era comun sa ai sclavi din Orientul Mijlociu. In 1452, anul nasterii lui Leonardo, o lege a fost data in Florenta prin care se acorda si mai multa putere proprietarilor de sclavi asupra "proprietatilor" lor. La scurt timp dupa ce aceasta lege a fost data, Ser Piero Da Vinci a casatorit-o pe Caterina cu un unul dintre muncitorii sai. Nu insa inainte ca aceasta sa fi dat nastere unul baiat pe nume Leonardo. Copiii sclavilor erau nascuti oameni liberi. Mai mult chiar, daca erau si ai proprietarului sclavului respectiv, erau crescuti ca si copii legitimi. De origine araba sau nu, Leonardo Da Vinci ramane un geniu si una dintre cele mai impunatoare figuri din istoria omenirii. Operele sale au devenit simboluri, inventiile sale o oglinda a ceea ce lumea ar fi putut fi cu mult inainte de a deveni. "Mona Lisa" lui Da Vinci este cea mai cunoscuta si importanta pictura a tuturor timpurilor. Pentru a nu o cunoaste pe Mona Lisa, trebuie sa o eviti la greu. De la tricouri, la cani si postere, ea si Vitruvian Man sunt icoane culturale ale timpurilor in care traim, o punte solida peste 500 de ani de istorie. Miest ria expresiei artistului atinge noi culmi n neterminata Btlie de la Anghiari. Desenele preliminare, din care s - au pstrat destul de multe, dezvluie viziunea lui elevat asupra tiinei picturii. Leonardo transpune n art legile echilibrului, verific ate n studiile de mecanic. Centrul de greutate al lucrrii se afl n mnunchiul de flamuri pentru care se lupt cavalerii. Freamtul rzboinicilor pare a fi ngheat pentru o clip. Studiile de anatomie i fiziologie ale artistului i -au influenat modul de a reda trupuri de oameni i de animale, surprinse mai ales ntr -o stare de agitaie. n studii i amnunitele sale descrieri, dinii dezvluii i buzele rsfrnte vdesc furia oamenilor i a animalelor. Att caii, ct i clreii cu trsturi deformate se aseamn uimitor de mult pe pnza pictat.