Tipuri de sisteme ortografice

Ortografia, scrierea potrivit normelor limbii literare actuale, se refer att la scrierea corect a cuvintelor, ct i la folosirea corect a semnelor ortografice i este legat de ortoepie(pronunarea corect a cuvintelor), de vocabular i de gramatic. Disciplina lingvistica in al carei continut intra crearea normelor de scriere corecta este ortografia,care se ocupa si de punerea de acord a scrierii cu limba vorbita. Alfabetul omnii au inceput s scrie in limba slav (datorit influenei bisericii ortodo!e in aceast parte a "uropei). Dup secolul al #$%lea, apar i scrieri in limba romn, dar tot cu alfabet c&irilic, care, dei adaptat intr%o msur specificului limbii romne, pre'enta importante inconveniente (se foloseau cte dou, trei semne pentru acelai sunet i semne diacritice care nu aveau intotdeauna valori foarte clare). Acest fapt a fcut ca in timp s apar incercri de simplificare a scrierii romno%c&irilice. Amintim in acest sens iniiativele lui (enc&i $crescu i (on )eliade dulescu, activitatea comisiilor pentru adoptarea unui alfabet de tran'iie (*+,-) i, in final, a unui alfabet latin (*+,.), &otrre recunoscut oficial in *+.-. Trebuie s preci'm c in Transilvania au fost tiprite cri cu alfabet latin i inainte de aceast dat, dar sistemul corespondenelor dintre litere i sunete a fost provi'oriu, neunitar, fluctuant i, in principal, etimologic (susinut de repre'entanii /colii Ardelene i ulterior de cei ai colii latiniste). (n perioada alfabetelor de tran'iie s%a creat un anumit &aos in scrierea romneasc0 'iarele, crile sau documentele erau scrise cu alfabet i ortografii diferite (alfabetul c&irilic tradiional, alfabete mi!te, c&irilico%latine, mult deosebite intre ele, variante ale alfabetului latin). 1egiferarea scrierii cu litere latine (in *+.-) a pus oamenii de cultur ai vremii in faa necesitii de a se adopta un sistem ortografic unitar, fapt care a determinat o lung btlie intelectual intre susintorii principiului fonetic i cei ai principiului etimologic, disput finali'at abia spre sfritul secolului trecut prin victoria principiului fonetic, impus de marii lingviti i scriitori ai timpului. /istemul ortografic adoptat de /ocietatea 1iterar oman in *+.2 (propus de Timotei 3ipariu) a fost folosit numai in publicaiile academice, dar nu a fost acceptat de ma4oritatea oamenilor de cultur i mai ales de scriitori, pentru c era greu de ineles i de folosit, cernd serioase cunotine de latin (de e!emplu, prevedea scrierea cu p&, t&, consoan dubl, in cuvintele care conineau aceste grupuri in latin0 p&onetica,
1

t&eorema, adduce, litteratura5 , ' erau notate in cuvintele de origine latineasc ti, di0 sperantia ,speran6, dissu ,'is6). (ntruct acest sistem ortografic etimologic nu se 4ustifica nici cultural, nici istoric (cum s%a intmplat cu sistemul ortografic france', luat ca model de latiniti, dar care rspundea unor cu totul alte condiii istorice), el a fost abandonat i inlocuit cu un nou sistem ortografic, preponderent fonetic de data aceasta, adoptat prin reforma ortografic din *++* a noii Academii omne (infiinat (n *+27). Acest sistem a fost caracteri'at de Titu 8aiorescu, principalul lui susintor, ca fiind fundamentat pe , fonetism temperat de necesiti etimologice6. "l are o utili'are mult mai larg dect cel anterior, dar intmpin inc mari opo'iii din partea unor lingviti i a profesorilor, care reclam simplificarea acestuia (considernd c fcuse prea multe concesii etimologismului). (n *7-9 se face o nou reform ortografic, publicndu%se i primul indreptar ortografic (intitulat egule ortografice). Alfabetul stabilit atunci se pstrea' aproape nesc&imbat pn ast'i. $ec&ile grafii cu :, ; (pentru diftongii ea, oa), sci (pentru tt), d (pentru '), i, u (asilabici) etc. au fost inlocuite cu semne folosite i ast'i0 ea, oa, tt, ', i, u. /unetul i era notat cu i la inceputul cuvintelor i cu a in interiorul acestora. Dei acest sistem a fost adoptat de cercuri mult mai largi de intelectuali, anumite edituri, 'iare, publicaii nu l%au aplicat. (n *7<= este reali'at, dup aprinse de'bateri (incepute la primul 3ongres al >ilologilor omni, din *7=,), o nou reform ortografic, in urma creia se renun la s geminat din cuvinte ca mass, cass, cassier, se preci'ea' normele de scriere a numeroase cuvinte i forme gramaticale, se dau indicaii cu privire la scrierea numelor proprii, la scrierea cu ma4uscule, a consoanelor duble i a accentului, la despr% irea cuvintelor in silabe, la abrevieri i la folosirea apostrofului i a cratimei, se stabilesc regulile de punctuaie. De semnalat aplicarea mai consecvent a principiului morfologic in fi!area normelor ortografice. O nou reform, valabil in cea mai mare parte i ast'i, a fost adoptat in *7,9, fiind elaborate dicionare ortografice (*7,9), ortoepice (*7,.) i de punctuaie (*7,.), fu'ionate intr%o form rev'ut i amplificat, indreptar ortografic, ortoepic si de punctuaie (publicat in *7.-, *7.,, *72*, *7+<). (n *7+= a aprut o lucrare de mari proporii, Dicionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOO8). 3teva amendamente la acest sistem ortografic au fost aduse prin )otrrea Adunrii generale a Academiei omne din *2 februarie *77< (in primul rnd e!tinderea notrii cu a in interiorul cuvintelor i scrierea cu sunt). ?n nou indreptar (ediia a $%a), care actuali'ea' normele de scriere potrivit cu aceste sc&imbri, a aprut in *77,.

Alfabetul actual al limbi romne are <* de litere0 a (pronunat, ca i celelalte vocale, cum se scrie), , , b (pronunat, cnd e singur be), c (ce), d (de), e, f (fe), g (g&e), & (&a), i , @ , 4 (4e), A (ca), l (le), m (me), n (ne), o, p (pe), B (c&iu), r (re), s (se), () t (te), (e), u, v (ve), C(dublu ve), ! (ics), D (i grec), ' ('e). "l este alctuit din litere simple. /uccesiunea imediat a unora din aceste litere formea' aa%numitele litere compuse, care nu figurea' ins in alfabet0 c&, g& (inainte de e, i plenisone)5 c&i, g&i, c&e, g&e (cnd i i e nu formea' silabe)5 ci, gi, ce, ge (cnd i, e nu sunt plenisone, grupul repre'int un singur sunet, cnd sunt vocale, repre'int dou sunete, primul avnd ins valoare diferit fa de alte conte!te). 1imba romn mai folosete pentru scrierea unor neologisme recente sau a unor nume proprii, litere strine0 a, E, F, : etc. ()andel, GEln, 8Fnc&en, Hari:). 1iterele ma4uscule corespun'toare lui , , @, , se scriu cu semnele diacritice respective0 I, J, K, L, M ()A 1I?, O8JN(A, KNTA(, "L(MA). 3ele <* de litere notea' << de sunete cte are limba romn, ceea ce arat c intre litere i sunete nu e o coresponden perfect. Din punctul acesta de vedere, literele se grupea' (n trei clase0 O litere (in numr de *7) care corespund cte unui singur fonem0 a, , a, b, d, f, @, 4, l, m, n, p, r, s, , t, , v, '5 O litere (*=) care au mai multe valori0 c, e, g, &, i, A, B, o, u, C, !, D5 O litere diferite care notea' acelai sunet0 c, A i B notea' pe PAQ5 i notea' pe PQ5 o, C i u notea' pe PuQ5 ! i cs notea' pe PAsQ (fi!, cocs)5 i i D notea' pe PiQ sau PRQ5 e i i notea' pe PiQ (in ea, el O pronunate Pia, ielQ)5 C i v notea' pe v5 ! notea' pe g'. Srincipiile fundamentale care stau la ba'a elaborarii normelor ortografice sunt0etimologic si fonologic. Srincipiul etimologic a luat nastere datorita ramanerii in urma a scrierii fata de vorbire si din mentinerea de'acordului dintre ele datorita traditiei . /crierea etimologica nu reproduce forma actuala a cuvintelor,ci forma lor din limba de origine./crierea limbilor france'a,engle'a,irlande'a,tibetana se ba'ea'a pe acest principiu . Aspectul scris al cuvantului cuprinde litere fara corespondent intre sunetele pronuntate. (n france'a,in te!tele anterioare secolului al unspre'ecelea,scrierea repre'enta pronuntarea.Dar vorbirea a cunoscut o stare de de'voltare si cuvintele s%au pronuntat diferit,insa scrierea a ramas aceeasi. Apoi a mai aparut si gri4a pentru etimologie,preocuparea de a arata voit in scris din ce cuvant provine cuvantul france'.(gnoranta scribilor a facut insa sa apara si aspecte false etimologice ale cuvintelor.3opistii "vului 8ediu,platiti cu pagina,mai e!act cu
3

litera,aveau tot interesul sa introduca litere in plus./cribii au introdus ca litera para'ita pe Tu6,care era de4a notat.Au mers atat de departe ca l%au introdus pe TK6,care se vocalui'ase,disparuse ca TK6 si era repre'entat prin Tu6. Aceste sunete disparute,dar notate a4ung sa influente'e pronuntarea./crierea era plina de ciudatenii,complicatii si contradictii.Academia >rance'a a emis niste reguli care nu au facut decat sa impuna acest mod de scriere traditional cu toate greselile lui. Din cau'a principiului etimologic,ortografia france'a e foarte complicata . Au e!istat incercari de re'olvare a acestei probleme,dar pastrarea unei ortografii complicate este o actiune voita.Ortografia devine la un moment dat o materie de discriminare sociala.3lasa dominanta considera ortografia un semn de distinctie si nu a permis inlaturarea ei. /crierea engle'a la inceput reproducea in scris pronuntarea . Treptat , limba vorbita a luat%o cu mult inainte,iar fonetismul s%a modificat serios . /cribii norman'i au adus sc&imbari serioase , introducand deprinderile grafice frantu'esti . Ortografia a devenit si mai &aotica odata cu introducerea tiparului . (n timpul enasterii apar tendinte etimologi'ante,adica se incearca demonstrarea originii latine a unor cuvinte , care in realitate provin din france'a.Sronuntarea a continuat sa se sc&imbe,sistemul vocalelor a fost modificat,dar ortografia a ramas pe loc . (n secolele #(#%##,a fost reluata problema unei reforme si au e!istat doua curente0unul progresist care apara masele de engle'i si problemele legate de scriere si unul net reactionar,care dorea sa contribuie pe aceasta cale la raspandirea limbii engle'e ca limba internationala. 1a noi,principiul etimologic a fost sustinut de curentul latinist.Nu este re'ultatul unei evolutii lente,spre deosebire de >ranta,ci este introdus in mod voit."timologistii doreau ca forma cuvintelor sa semene cu forma latina din care provin,iar pentru aceasta,cel care scrie trebuie sa cunoasca latina si france'a. Srincipiul fonologic cere sa se scrie asa cum se pronunta in limba literara./e reproduc in scris fonemele din limba vie.De acest principiu se apropie limba mag&iara , italiana, romana , spaniola , ce&a , rusa , latina , greaca vec&e si mai ales sanscrita . (n romaneste pronuntam asa cum scriem , adica sunt repre'entate in scris toate fonemele care alcatuiesc comple!ele sonore respective. Srincipiul morfologic cere sa se pastre'e nesc&imbate partile componente ale cuvantului,morfemele,in timpul fle!iunii sau in cuvintele inrudite . "ste un principiu a4utator celui fonologic si isi gaseste aplicare si in alte limbi0substantivul T'i6 se pronunta in germana taA,conform pronuntarii germane,in care orice consoana finala se asur'este.
4

Srincipiul silabic stabileste faptul ca valoarea unei litere este determinata de po'itia ei in cadrul silabei. Srincipiul sintactic ne a4uta sa distingem daca avem de%a face cu un singur cuvant sau cu mai multe. Ortografia limbii romane se ba'ea'a pe principiul fonologic , asociat cu cel morfologic,silabic si sintactic.A cunoscut mai multe reforme,ultima dintre ele a avut sarcina sa preci'e'e si sa simplifice normele scrierii. Din cele discutate pana acum,se poate desprinde conclu'ia ca sistemele alfabetice repre'inta foneme,dar relatia fonem%litera este mult mai larga.?na si aceeasi litera poate repre'enta foneme diferite."!ista si situatia in care o litera sa fie totdeauna numai un semn grafic./crierea obisnuita nu poate diferentia toate sunetele vorbirii. (n ultima instanta,amintim problema in ceea ce priveste trecerea unui te!t dintr%un sistem de scriere in altul,de e!emplu din alfabetul c&irilic in cel latin si invers.Sroblema aceasta este foarte importanta in ceea ce priveste redarea numelor proprii.Sentru limba noastra,numele care provin din limbi care folosesc alfabetul latin,se scriu ca in limba de origine0/&aAespeare,Hordeau!,Uoet&e.Sentru numele care provin din limbi care nu folosesc alfabetul latin,e!ista doua modalitati0pentru cele ce provin din limbi care folosesc alfabetul c&irilic,se transpun in romaneste literele din scrierea de origine fara a se tine cont de pronuntie,iar pentru numele popoarelor care nu au o scriere proprie,folosim transcrierea din limbile europene prin care am facut cunostinta cu acele nume.Sentru numele grecesti este admisa scrierea in limba latina.Transcrierea numelor straine nu poate fi considerata o problema complet re'olvata. Ortografia este strns legat de gramatic prin faptul c, @n unele situaii, scrierea se orientea' dup reguli morfologice i nu dup reguli fonetice. De e!emplu, scrierea cu e sau cu ,a sau ea, cu e sau i @n cuvinte fle!ibile se orientea' dup tipul fle!ionar cruia @i aparine cuvntul, deci inndu%se seama de regulile fle!iunii 0crava, pla45(singular) se opun formelor de plural 0 cravae, pla4e5 ca @n cas%case5 @ngra, dega4(indicativ), se opun formelor de con4unctiv 0 s @ngrae, s dega4e5 ca @n 0 adun%s adune. Alteori, alegerea unei forme presupune cunoaterea variantei morfologice literare actuale fa de o form @nvec&it, regional sau ine!istent(total greit), ca @n bulgre fa de bulgr, boli fa de boale, c&inuiete fa de c&inuie, s aib fa de s aibe,etc. ?nul dintre cele mai importante roluri ale morfologiei @n relaie cu ortografia este de a da reguli de scriere acolo unde pronunarea

individual nu este literar sau acolo unde nu e!ist coresponden @ntre scriere i pronunare. 1imba4ul articulat pre'int o reali'are normal i fundamental, cea oral,i una secundar i derivat, cea scris./crierea este deci o copie apro!imativ a limbii vorbite, pe care o repre'int cu a4utorul unui sistem de semne convenionale./crierile u'uale alfabetice @i @ndeplinesc funcia esenial de comunicare pe ba'a unei anumite anali'e a secvenei vorbite,reproducnd i delimitnd cu apro!imaie unitile diverselor niveluri ale acesteia.Aspectul formal al corectitudinii scrierii face obiectul reglementrilor ortografiei i al punctuaiei. Ortografia stabilete corectitudinea formal a domeniilor celor mai @ntinse ale scrierii i supune normelor ei folosirea sistemului de semne grafice adoptat, relaiile scrierii cu sistemul, cu structura i cu normele limbii literare, @n primul rnd cu pronunia dar i situaii de scriere fr legtur cu realitatea fonic repre'entat. ?nele situaii sunt reglementate prin aplicarea simultan a mai multe principii. "!emple0 etimologic i morfologic (grupul iniial oa din oal, oameni, oaste este meninut prin tradiie i pentru c alternea' fle!ionar cu o, ca (n olar, om, octi), silabic, etimologic i morfologic (sunetele , g se scriu, potrivit principiului silabic, cu c, g urmate de i, (n cioban, tciune, hangioaic, magiun, prin tradiie, urmate de e (nainte de a, prin tradiia etimologic i pentru c alternea' cu e ca (n cea ceuri, gean gene). Normele ortografice i normele ortoepice sunt restricii (imperative sau orientative) impuse, prin &otrri academice, scrierii i pronunrii, in vederea asigurrii unei e!primri cultivate, unitare, stabile i funcionale. "le stabilesc ce forme sunt corecte, respingnd alte variante e!istente in u'. Normele concreti'ea', la nivelul unor serii mai e!tinse sau mai restrnse de fapte, principiile ortografiei, care, fiind prea generale, nu pot funciona ca reguli concrete. Norma optea' pentru principiul regent intr%o situaie sau alta, stabilind modul in care el reglementea' aceste situaii. Ortoepia trebuie distins de ortofonie (care inseamn pronunare corect din punct de vedere articulatoriu, deci fr defecte fi'iologice, ca ssiala, blbiala, graseierea, rostirea peltic etc.) i de diciune (care presupune pronunarea corect din perspectiva adecvrii la coninutul de idei i sentimente a enunului), prin faptul c urmrete conformitatea cu normele limbii literare. $ariantele de pronunare se pot constitui in opo'iii ortoepic literar%neliterarV &iperliterar (pinepne, maioumaieu, piunez pionez, mrfarmarfar etc.) sau in perec&iVgrupuri de forme literare ierar&i'ate, in sensul c prima este preferat ca recomandat, celelalte fiind numai acceptate0 anghinangin, bergamotpergamut,
6

cafeincofein, carafgaraf, chiorighiori, crnatcrna, corvad corvoad, desperadispera, flciandruflcuandru, procopsipricopsi, prorprov, sandvicsandvici, vitavieta, zbrlizburli etc. Normele ortografice au un caracter prescriptiv categoric (in sensul c nu admit alt u' dect cel conform cu norma, e drept de multe ori aceasta acceptnd mai multe variante corecte). /unt norme preconi'ate prin deci'iile unor instituii, elaborate de specialiti (deci subiective), autonome principial fa de normele lingvistice literare (de e!emplu, in po'iii diferite se scrie sau 1, fr ca aceast conduit s decurg nemi4locit din evoluia u'ului literar). Se de alt parte, normele sunt individuale (ve'i e!cepiile de la scrierea cu m inainte de p, b0 Istanbul, avanpost, avanpremier etc.), particulare (reglea' serii de fapte, a cror scriere o stabilesc prin directive enunate, care nominali'ea' aceste fapte, cum ar fi scrierea i pronunarea dup consoan, in cuvintele vec&i oa sau ua, sau generale (stabilesc un mod de scriere i de pronunare caracteristic pentru o totalitate de fapte, fr e!cepii, cum ar fi scrierea cu ma4uscul a numelor proprii). Normele cu enun (celelalte figurnd numai ca articol de dicionar) cuprind o directiv de scriere i pronunare, o ilustrare a ei (in ca'ul normelor generale) sau o nominali'are a faptelor la care se refer directiva (in ca'ul normelor particulare). Acestea pot avea rol pur indicator (se mrginete s arate care este scrierea% pronunarea corect) sau adaug aspecte e!plicative i circumstaniale. Alteori (modelele de fle!iune, de e!emplu), directiva poate avea caracter descriptiv. De cele mai multe ori, norma cuprinde o indicaie po'itiv (preci'ea' cum trebuie scrisVpronunat), dar poate fi formulat i pro&ibitiv (cum este ca'ul respingerii formelor de persoana @ cu u la verbele apropiu, nt rziu etc.). Normele ortografice i cele ortoepice referitoare la acelai feno% men pot fi concordante, discordante sau fr nici o legtur intre ele. /ituaiile se diferenia' clar prin modul de formulare a regulii0 ,se scrie i se pronun6 (pentru cele concordante), ,se scrie, dar se pronun6 (pentru cele discordante), ,se scrie6 sau ,se pronun6 (pentru cele fr legtur intre ele, cum e ca'ul sunetelor notate diferit in situaii diferite). Sre'entm, pentru e!emplificare, cteva dintre normele ortografice i ortoepice cele mai importante ale limbii romne . Sunctuaia asigur, printr%un sistem de semne convenionale proprii, corectitudinea repre'entrii raporturilor i a limitelor dintre unitile sintactice, corespun'tor cu pau'a i cu intonaia din vorbire.

*./emnele de punctuaie marc&ea' o pau' sau o intonaie i sunt 0 punctul, dou puncte, semnul @ntrebrii, semnul e!clamrii, virgula, punctul i virgula, g&ilimelele, linia de dialog, linia de pau', cratima, parante'ele, punctele de suspensie.Kn continuare vor fi menionate cteva din situaiile @n care se utili'ea' fiecare semn de punctuaie. Sunctul(.) /emn de punctuaie 0 marc&ea' o pau' lung care se face @ntre propo'iii sau fra'e independente ca @nteles, indic sfritul comunicrii. "!emplu 0 Tu ai fost @n concediu la mare. /e poate pune punct i dup cuvinte ec&ivalente cu o propo'iie independent. "!emplu 0 % 3ine a scris aceast carteW "u. /emnul @ntrebrii(W) /emn de punctuaie 0 marc&ea' intonaia propo'iiilor sau a fra'elor interogative directe. "!emplu 0 % 3t cost aceast carteW(propo'iie interogativ) Ai tiut c el a venitW(fra' interogativ) Kn intonaiile indirecte se pune punct. "!emplu 0 % Te%am @ntrebat dac ai tiut c el a venit. /emnul e!clamrii(X) /emn de punctuaie 0 marc&ea' intonaia propo'iiilor sau a fra'elor e!clamative sau imperative. "!emplu 0 3e frumos e cerulX(propo'iie e!clamativ) 3t de frumos ai tiut s rspun'i la @ntrebareX(fra' e!clamativ) /crie repedeX(propo'iie imperativ) /crie repede ce%ai spusX(fra' imperativ) /e pune T X 6 i dup substantivele @n vocativ ae'ate la sfritul propo'iiilor imperative sau e!clamative. "!emplu 0 3e frumos ai cntat, 8onicaX $ino repede, biatuleX /e pune T X 6 i dup inter4ecii. cnd inter4ecia se repet i fiecare este independent se pune TX6 dup fiecare inter4ecie, iar @ntre ele se pune virgul sau cratim "!emplu 0 TYSu%pu%puX Su%pu%puX Su%pu%puX(Y) Li cum i%o dau @n mn, 4avra draculuiY mi%o arunc%n sus, 'icnd 0 iaca, c%am scpat%oX Sup'a, 'brrX pe%o dug&ean."u atunci, &X de sumanul moneagului.6(Y) ((.3reang%Amintiri din copilrie) Sunctul i virgula(5) /emn de punctuaie 0 marc&ea' o pau' mai mare dect virgula, dar mai mic dect punctul i desparte dou propo'iii sau fra'e independente ca @neles.

"!emplu 0 TAvea poft s mnnce o legtur de lptuci5 dormind visase c a @nflorit grdina de 'ar'avat ca @n anii cei buni 6 (>.Neagu% Dincolo de nisipuri) Dou puncte(0) /emn de punctuaie 0 marc&ea' vorbirea direct sau o enumeraie i indic o pau' scurt @n timpul vorbirii. "!emplu 0 Srofesorul spuse mulumit 0 % Ai rspuns correctX 3opilul a ase'at pe banc tot ce avea @n g&io'dan 0 cri, caiete, penarul , cutia de culori i un mr. $irgula(,) /emn de punctuaie 0 indic o pau' @ntre pri de propo'iie, @ntre propo'iii sau @ntre fra'e, desprindu%le pe ba'a raporturilor sintactice. $irgula este obligatorie 0 %@ntre pri de propo'iie de acelai fel, nelegate prin con4unciile Ti6, Tsau6(subiecte multiple, nume predicative multiple, atribute multiple, complemente directe multiple, complemente indirecte sau circumstaniale multiple) "!emplu0 "u, mama, tata i bunicul am plecat acas.(subiect multiplu) 3erul albastru, senin i @nsorit @mi prea un vis.(atribut multiplu) (ntrnd @n cas, vede florile, crile, caietele rvite pe birou. (complement direct multiplu) Htrnul se bucura de frumuseea 'ilei, de 4ocul nepoilor, de plantele @nflorite.(complement indirect multiplu) Ziua, dimineaa, noaptea el se gndea mereu la viaa lui trecut. (complement circumstanial de timp multiplu) % @ntre nume predicative multiple sau far determinant "!emplu 0 Aceast cldire este @nalt, frumoas, nou.(nume predicativ multiplu) Aceast cas este @nalt ct un bloc, frumoas ca o arie mu'ical, nou ca un @nceput de primvar.(nume predicativ multiplu cu determinani) % apo'iia simpl sau de'voltat se i'olea' prin virgul de restul propo'iiei "!emplu 0 8i&ai, fiul, a sosit vesel acas.(apo'iie simpl) 8i&ai, fiul nostru cel cuminte i inteligent, a sosit acas. (apo'iie de'voltat) % con4uncia i locuiunea con4uncional conclusiv, Taadar6, Tprin urmare6,se despart prin virgul de restul propo'iiei "!emplu 0 (%am spus, aadar, re'ultatul concursului.

% gerun'iile i participiile verbale, cu sau far determinant, ae'ate la @nceputul propo'iiei se despart prin virgul "!emplu 0 /uprat, el a trntit ua.(participiu verbal far determinant rol de complement de cau' de'voltat) Alunecnd, el i%a rupt mna.(gerun'iu verbal fr determinant, rol de complement de cau' ) Alunecnd pe g&eaa din faa casei, el i%a rupt mna.(gerun'iu verbal cu determinant, rol de complement de cau' de'voltat ) % complementele circumstaniale ase'ate @ntre subiect i predicat se i'olea' de obicei prin virgul "!emplu 0 "u, atunci, am fugit repede @n cas.(complement circumstanial de timp, adverb de timp) "l, far a spune o vorb, a ieit din camer.(complement circumstanial de mod, construcie infinitival) Observaie 0 3nd subiectul este ae'at dup predicat, complementele circumstaniale se despart prin virgul, numai dac autorul vrea s insiste asupra lor. "!emplu 0 /%a re'olvat, greit, e!erciiul. % complementele circumstaniale ase'ate @ntre verbul copulativ i nume predicativ se i'olea' prin virgul "!emplu 0 "i sunt, atunci, bucuroi. sunt [ verb copulativ atunci [ complement circumstanial de timp, adverb de timp bucuroi [ nume predicativ % substantive @n vocativ, indiferent de locul lor @n propo'iie "!emplu 0 8am, vino repedeX % adverbele de afirmaie i de negaie, ec&ivalente cu o propo'iie "!emplu 0 % Ai tiut bine leciaW % Da, foarte bine.(Am stiut foarte bine.) % construcii @n vocativ "!emplu 0 % Hun 'iua, fat &arnic i frumoasX % construciile incidente se i'olea' prin virgul "!emplu 0 "a era, ce%i drept, frumoas. % dou sau mai multe propo'iii @n relaie de coordonare, nelegate prin con4uncii Ti6, Tsau6 se despart prin virgul "!emplu 0 " bine\ Vs @nvei],V s citeti,^ Vs te rela!e'i.V % subordonata atributiv intercalat @n regent sau i'olat se desparte prin virgul "!emplu 0 >ata,\V care venise fericit acas,]V a intrat cntnd pe us.\V % subordonatele cau'ale, modale, ae'ate @n faa regentei, se despart prin virgul "!emplu 0 Sentru c era suprat,\V nu te%a salutat.]V(*%3Z, =%SS) % subordonatele concesive se despart prin virgul de regent
10

"!emplu 0 Dei l%am rugat\V, n%a rmas la mas.]V (*%3$, =%SS) 1inia de dialog(%) /emn de punctuaie 0 indic @nceputul vorbirii directe, replica fiecrei persoane @n dialog. "!emplu 0 % $%a plcut filmulW % 8i%a plcut mult. % "ste primul film _ metafor pe care @l vd. 1inia de pau' (%) /emn de punctuaie0 marc&ea' o pau' scurt @ntre propo'iii sau fra'e. "!emplu 0 T O mare e, dar mare lin _ Natura, @n mormntul meu, " totul cald, c e luminX 6 ( U.3obuc % $ara) Sarante'ele ( )5PQ /emne de punctuaie 0 marc&ea' o pau' scurt i indic o preci'are sau o e!plicaie @n interiorul propo'iiilor. "!emplu 0 8 simt mai bine acum(c am vorbit cu tine), dar nu tiu ce va fi mine. Sunctele de suspensie (Y) /emn de punctuaie 0 indic o pau' lung @n timpul vorbirii i marc&ea' @ntreruperea comunicrii.Nu indic sfritul propo'iiei sau fra'ei. U&ilimelele(T6),(`` aa) U&ilimelele simple _ T6 _ indic reproducerea e!act a unui citat sau titlul unei reviste, unui articol, etc. @ntr%o propo'iie sau fra'. U&ilimelele duble sau franu'eti % `` aa %indic reproducerea unui citat @ntr%un alt citat. =./emnele i regulile ortografice Ortografia, scrierea potrivit normelor limbii actuale, se refer att la scrierea corect a cuvintelor, ct i la folosirea corect a semnelor ortografice, fiind legat de ortoepie(pronunarea corect a cuvintelor), de vocabular i de gramatic. 3ratima (%) 8arc&ea' rostirea @mpreun a unor cuvinte @n care lipsesc sunete(l%am v'ut) sau nu lipsesc sunete( te%a v'ut) i e @ntrebuinat i la scrierea cuvintelor compuse(redactor%ef) sau la desprirea cuvintelor @n silabe(a%er). Apostroful (b) 8arc&ea' absena accidental @n rostire a unor sunete( ?nb s merg, dombleWV Snb s vinY V 1asb c Y). Hara (V)

11

"ste folosit @n abreviere @ntre doi termeni ai unei formule de tipul Tmetru pe secund 6 0 mVs, TAilometru pe or6 0 AmV&, etc.5@n redarea unei alternative precum i @n abrevierea prefi!ului Tcontra6 din T contravaloare6 0 cVval. Sunctul (.) este @ntrebuinat @n abrevieri 0 cap.(capitole), str. (strad), id.(idem), d.3r.(dup 3ristos), d.a.(dup amia'), a.c.(anul curent) etc. i @n ca'ul substantivelor compuse din iniiale 0 3.".3.( 3asa de "conomii i 3onsemnaiuni), S.N.1.(Sartidul Naional 1iberal), S.N.M.3.D.(Sartidul Naional Mrnesc 3retin i Democrat) Observaie 0 nu se pune punct 0 dup simbolurile i prescurtrile din domeniul matematicii, fi'icii, c&imiei 0 f[ funcie, v[ vite', va[ volt%amper dup punctele cardinale 0 N,$,/," cnd @n formarea substantivelor compuse intr fragmente de cuvinte0 A/( O8, O8T"1"3O8 cnd abrevierea e format din @nceputul unui cuvnt i finala lui vocalic 0 cca(circa), d%rei(domnioarei), d%lui (dumnealuiVdomnului) dup titluri ( dar nici un altfel de punctuaie), dup formulele de adresare din scrisori i cuvntri se pune virgul sau semnul e!clamrii 1inia de pau' este folosit @n scrierea unor cuvinte, compuse 0 sud%vest, colaborarea americano%franco%anglo%romn. Hlancul (Y) este semnul de ortografie care indic lipsa unor cuvinte din propo'iie sau a unor propo'iii din fra'. <.8a4uscula sau litera mare, este un semn de ortografie care indic 0 scrierea substantivelor proprii, @nceputul unei propo'iii sau al unei fra'e, @nceputul versurilor, cnd acestea sunt scrise unul sub cellalt. % primul cuvnt al orcrui te!t i primul cuvnt care urmea' dup un semn de punctuaie se scrie cu iniial ma4uscul. "!emplu 0 Trebuia sa merg la scoal.Dar m%am @nbolnvit. numele de pesoane 0 8aria, 8ircea, 8i&ai "minescu, (on 8inulescu, (on 3reang i persona4ele din basme i povestiri0 )arap%Alb %numele proprii mitologice i religioase 0 /f. U&eorg&e, Dumne'eu, /f.Setru %numele atrilor i ale constelaiilor, gala!iilor 0 Sluto, 8arte, Neptun, 3alea 1actee %denumirile evenimentelor 0 8area ?nire, 3ongresul de la $iena %denumirile instituiilor i organi'aiilor 0 ?niversitatea T Aurel $laicu 6, 8inisterul /ntii %denumirile geografice 0 8unii ?rali, Hucureti, Siatra Neam, Arad, 8area Neagr, 3mpia omn %denumirile srbtorilor 0 3rciun, Sate, * Decembrie %numele mrcilor de produse industriale 0 Alte!, 3oca%3ola, Srimola %simboluri i prescurtri 0 "(est), 8c(megaCatt), 3a(calciu)
12

%primul cuvnt al formulelor de politee 0 ("!celena voastr, 8aria ta) %titlurile oficiale i onorifice numele ordinelor i medaliilor de stat 0 (3avaler de Onoare al Ordinului de 8alta) %numele proprii date animalelor 0 A'orel, Urivei %denumirile oficiale statelor 0 Anglia, >rana, Uermania %toponimicele 0 Apus, Ori'ont, srit Nu se scriu cu ma4uscule0 numele de popoare 0 american, france',romn( spre deosebire de alte limbi (france'a, de pild) numele de persona4e literare, folosite @n scopul de a denumi trsturile umane 0 cicero(gen de tunsoare brbteasc), don4uan(afemeiat), &arpagon('grcit) nume de fiine mitice, @ntrebuinate ca nume comune 0 iele, nimfe,elf numele unor obiecte, invenii, maini, denumite cu numele inventatorului sau al locului de provenien 0 ford, o&m, damasc denumirile funciilor de stat0 rege, vod, preedinte, senator, etc.(se scriu cu ma4uscule cnd intr @n compunerea unor nume proprii de persoane 0 Ali%Saa, Negru%$od) Kn ce privete scrierea i pronunarea numelor proprii i comune strine, cuvintele strine vec&i se reproduc fonetic datorit unei largi circulaii @n limb(lider, miting), @n vreme ce cuvintele mai nou intrate @n limb se scriu i se pronun ca @n limba din care provin( &appD%end, CeeA%end).

13

Hibliografie

Avram 8ioara, /ala 8arius, >acei cunotin cu limba romn, 3lu4, "ditura "c&ino!, =--*5 Uoga 8ircea, 1imba romn.>onetic i fonologie.1e!icologie./tilistic, 3lu4%Napoca, "ditura 1imes, =--*5 (ordan (orgu, 1imba romn contemporan, Hucureti, "ditura Didactic i Sedagogic, *72+5 adovici 8aria 1iliana, (oni 1uminia, 3alin $aleriu, dianu 8i&aela o!ana, >ota /tela 1uminia, Teodorescu "lena, 1imba romn cotemporan, Hucureti, "ditura Arves, =--<5 Luteu >lora, Dificultile ortografiei limbii romne, Hucureti, "ditura Ltiinific "nciclopedic, *7+.5 ?ritescu N.Dorin, ?%?ritescu odica, Aspecte ortografice controversate, Hucureti, "ditura /tiinific i "nciclopedic, *7+..

14