111.referat.

ro

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................................4 CAPITOLUL I...............................................................................................................................6 ASPECTE TEORETICE PRIVIND RAPORTURILE DE MUNC......................................6 I.1. Noiuni introductive privind raportul juridic ...................................................................6 I.1.1. Norma juridic - premis a raportului juridic ...............................................................6 I.1.2. Faptul juridic - premis a raportului juridic ...................................................................7 I.2. Definiia raportului juridic de munc....................................................................................7 I.3. aracterele raportului juridic de munc...............................................................................7 I.!. ate"orii de raporturi juridice de munc.............................................................................1# I.$. %lementele raporturilor juridice de munc..........................................................................13 I.$.1. &u'iectele raportului juridic de munc.........................................................................13 I.$.2. oninutul raportului juridic de munc.........................................................................1! I.$.3. ('iectul raportului juridic de munc............................................................................16 CAPITOLUL II............................................................................................................................17 SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC DE MUNC.........................................................17 II.1 )ersoana fi*ic +i persoan juridic-su'iecte de drept.......................................................17 II.2. apacitatea juridic a persoanei fi*ice -an"ajat................................................................21 II.3. apacitatea juridic a an"ajatorului- persoan fi*ic.........................................................22 II.!. apacitatea juridic a an"ajatorului ,persoan juridic.....................................................23 CAPITOLUL III..........................................................................................................................26 CONINUTUL I OBIECTUL RAPORTULUI .....................................................................26 JURIDIC DE MUNC................................................................................................................26 III.1. oninutul raportului juridic de munc............................................................................26 III.1.1. Drepturile +i o'li"aiile salariatului..........................................................................26 III.1.2. Drepturile +i o'li"aiile an"ajatorului........................................................................!1 III.2.('iectul raportului juridic de munc.................................................................................!6 CAPITOLUL IV..........................................................................................................................53 RAPORTURILE JURIDICE DE MUNC (DE SERVICIU) ALE UNCIONARILOR PUBLICI I ALE CADRELOR MILITARE...........................................................................53 I-.1. .aporturile juridice de munc /de serviciu0 ale funcionarilor pu'lici.............................$3 I-.2. .aporturile juridice de munc ale militarilor. ..................................................................$6 CONCLU!II................................................................................................................................6" BIBLIO#RA IE..........................................................................................................................6$

INTRODUCERE
)otrivit doctrinei de specialitate2 raporturile juridice de munc sunt definite ca fiind acele relaii sociale re"lementate de le"e2 ce iau na+tere 3ntre o persoan fi*ic2 pe de o parte2 +i ca re"ul2 o persoan juridic pe de alt parte2 ca urmare a prestrii ueni anumite munci de ctre prima persoan 3n folosul celei de a doua2 care2 la r4ndul ei2 se o'li" s o remunere*e +i s cree*e condiiile necesare prestrii acestei munci. (amenii pot intra 3n raporturi juridice urmrind reali*area unor scopuri personale2 sens in care 3+i e5prim voina /e5emplu concludent este 3nc6eierea contractului de munc pentru satisfacerea intereselor economice2 sociale2 profesionale0. 7rstura proprie2 fundamental2 caracteristic i determinant a raportului de munc este constituit din relaia de subordonare e5istent 3ntre su'iectul acestui raport2 3n sensul c persoana care prestea* munca este su'ordonat celuilalt su'iect al raportului respectiv. 8cest tip de su'ordonare implic 3ncadrarea 3n colectivul de munc al unei uniti determinate2 3ntr-o anumit structur or"ani*atoric. &u'ordonarea implic o'li"aia persoanei 3ncadrate 3n munc de a respecta disciplina muncii dar +i drepturi corelative. onsecina su'ordonrii2 su' aspectul o'iectului +i coninutului raportului juridic de munc2 const 3n aceea c2 3n condiiile le"ii2 cel care an"ajea*2 sta'ile+te pro"ramul +i locul de munc al persoanei 3ncadrate av4nd2 3n acela+i timp2 dreptul de a-i da indicaii2 "enerale sau amnunite2 cu privire la modalitiile reali*rii sarcinilor de serviciu. &alariatul nu poate refu*a 3ndeplinirea lor2 c6iar dac su' aspectul oportunitii2 eficienei economice2 interesul serviciului2 indicaiile nu ar repre*enta soluia optim ori ar fi "re+ite. 9n esen2 deci2 su'ordonarea const din dreptul e5clusiv al unitii de a or"ani*a2 3n condiiile le"ii2 munca persoanei fi*ice 3ncadrate 3n colectivul ei. )e de alt parte2 pentru a da un coninut real al 3ncadrrii 3ntr-un colectiv de munc +i principiul prev*ut de odul :uncii2 tre'uie admis2 c6iar 3n lipsa unui te5t de le"e2 c raportul de munc presupune +i desf+urarea unei activiti cu caracter de continuitate, 3n cadrul unui numr minim de ore pentru o perioad dat de-a lun"ul unui interval de timp2 dat fiind c 3ncadrarea 3n munc presupune prestarea acesteia 3n mod repetat. 9n situaia 3n care s-ar presta munca oca*ional2 su' un anumit plafon minimal de timp2 aceast activitate nu ar putea constitui o'iectul unui raport juridic de munc ci2 e5clusiv2 al unui raport juridic civil2 c6iar dac din celelalte clau*e contractuale ar reie+i c sunt 3ndeplinite restul trsturilor proprii raportului juridic de munc/su'ordonare0. ;ucrarea este structurat pe patru capitole astfel< !

apitolul I intitulat Aspecte teoretice privind raporturile de munc define+te noiunea de =raport juridic de munc>2 enumer4nd +i e5plic4nd2 totodat2 caracterele +i elementele de structur ale acestuia. apitolul II se mr"ine+te a pre*enta su'iectele raportului juridic de munc2 trat4nd pe lar" capacitatea juridic ce tre'uie s e5iste ca o condiie o'li"atorie at4t 3n momentul 3nc6eierii raportului juridic de munc c4t +i pe parcursul e5ecutrii. apitolul III enumer drepturile +i o'li"aiile an"ajatului +i an"ajatorului +i care repre*int coninutul raportului juridic de munc. ;ucrarea se 3nc6eie cu pre*entarea caracteristicilor raporturilor de serviciu ale funcionarilor pu'lici +i ale cadrelor militare2 raporturi re"lementate e5pres 3n &tatutul funcionarilor pu'lici-;e"ea nr.1??@1AAA +i 3n le"ea aplica'il cadrelor militare ,;e"ea nr. ?#@1AA$2 cu modificrile ulterioare aduse prin ;e"ea nr. $3@ 2#11.

CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND RAPORTURILE DE MUNC

I.1. Noiuni introductive privind raportul juridic

I.1.1. Norma juridic - premis a raportului juridic

4t prive+te relaia dintre norma juridic +i raportul de drept2 3n literatura de specialitate s-a pus pro'lema dac poate e5ista raport juridic fr norm juridic sau norm juridic fr a crea raporturi de drept. Bnii autorii aprecia* c e5istena normelor juridice este indispensa'il pentru a ne "si 3n pre*ena unor raporturi juridice2 norma juridic fiind aceea care imprim relaiilor sociale un caracter juridic. &unt autori care susin c pot s apar raporturi juridice fr e5istena unor norme juridice corespun*toare care s le re"lemente*e1. 9n momentul apariiei dreptului norma juridic nu este consfinit 3n anumite acte speciale ale statului2 e5ist4nd numai o ec6itate nescris e5primat 3n raporturi juridice2 3n drepturile +i o'li"aiile unor persoane. Norma juridic apare2 a+adar2 ca re*ultat al unei a'stracti*ri pe care la 3nceput o face judectorul 3n re*olvarea unor ca*uri asemntoare2 iar mai t4r*iu o face le"iuitorul 3n activitatea le"islativ. 9n opinia de mai sus2 apariia unor raporturi juridice ce premer" apariia normelor juridice ar fi justificat2 mai ales 3n procesul trecerii de la o perioada istoric la alta. 9n asemenea momente2 dreptul nu poate acoperi 3n totalitate nevoile vieii juridice determinate de noua realitate social2 iar caracterul juridic al unor asemenea raporturi este determinat de con+tiina juridic a celor ce dein puterea 3n stat. 9n anumite 3mprejurri2 se pot sta'ili raporturi juridice in lipsa unor norme juridice care s le re"lemente*e 3n mod e5pres2 con+tiinei juridice revenindu-i sarcina de a 3nlocui sau suplini norma de drept. (rice raport juridic presupune ca o prim condiie2 e5istena unei norme de drept. )ro'lema care s-a mai pus2 3n ceea ce prive+te corelaia dintre norma juridic +i raportul juridic2 este dac orice norm de drept 3+i "se+te concreti*area 3n raporturi juridice. 9n clarificarea aspectului amintit s-a pornit de la 3mprejurarea c o norm ce nu creea* raporturi juridice concrete este lipsit de sens2 de utilitate social. Fiind i*vorul unor raporturi juridice concrete2 orice norm tre'uie s fie "eneratoare de asemenea raporturi. u toate acestea2 nu se poate i"nora realitatea c e5ist unele norme de drept care 3+i atin" scopul fr a na+te raporturi juridice. De asemenea2 unele norme constituionale care consacr drepturile +i li'ertile social-politice sunt reali*ate de ctre ceteni fr formarea neaprat a unor raporturi juridice2.
1

8 se vedea %lena Iftime 2Introducere 3n teoria +i practica dreptului2 %ditura Bniversitii &uceava2 pa" 1#1 +i urm. 2 8+a sunt< li'ertatea de e5presie2 a con+tiinei2 a mitin"urilor2 demonstraiilor etc.

I.1.2. Faptul juridic - premis a raportului juridic

)entru a se ajun"e la un raport juridic concret este necesar producerea unor fapte de care le"ea lea" efecte juridice< na+terea2 modificarea sau stin"erea de raporturi juridice. 8ceste 3mprejurri poart denumirea de fapte juridice.3 %5ist 3mprejurri care nasc raporturi juridice /sv4r+irea unei a'ateri disciplinare duce la na+terea unui raport juridic de rspundere disciplinar2 sau consimm4ntul concordant al prilor cu privire la 3nc6eierea unui contract individual de munc2 "enerea* un raport juridic contractual0. Ci pentru modificarea unui raport juridic2 este necesar producerea unor 3mprejurri. 8stfel2 3nc6eierea unui contract individual de munc la 3mplinirea v4rstei de 16 ani2 +i 3n ca*uri e5cepionale de 1$ ani2 determin o modificare a capacitii de e5erciiu. Dintr-un minor cu capacitate de e5erciiu restr4ns2 devine o persoan cu capacitate deplin de e5erciiu. Faptul juridic repre*int un eveniment care are loc 3n mediul 3nconjurtor /fenomen natural0 de care dreptul lea" efecte juridice. 9n aceea+i cate"orie tre'uie s includem +i aciunile omene+ti sv4r+ite fr intenia de a produce efecte juridice 3ntruc4t acestora le lipse+te elementul intenional pentru a fi calificate acte juridice.!

I.2. Definiia raportului juridic de munc

.aporturile juridice sunt acele relaii sociale care au intrat su' incidena unor norme de drept primind forma +i fora juridic prev*ute de acestea $. )rivite astfel2 raporturile juridice apar ca o modalitate de concreti*are a coninutului normelor juridice2 ca un moment necesar 3n reali*area funciilor sociale ale dreptului. Dar2 pentru a se ajun"e la un raport juridic concret2 este necesar apariia unor 3mprejurri concrete de care le"ea lea" na+terea2 modificarea stin"erea unor efecte juridice. 8semenea 3mprejurri2 privite intr-un sens lar"2 poart denumirea de fapte juridice. %le pot fi manifestri de voin ale oamenilor e5primate cu scopul de a produce efecte juridice /acte juridice0. (amenii pot intra 3n raporturi juridice urmrind reali*area unor scopuri personale2 sens in care 3+i e5prim voina /3nc6eierea unei cstorii sau a unui contract0. &unt +i situaii c4nd apariia unor raporturi juridice este determinat de producerea unor fapte e5terioare2 independente de voina oamenilor /evenimente0. Deci, raporturile juridice de munc pot fi definite ca fiind acele relaii sociale reglementate de lege, ce iau natere ntre o persoan fizic, pe de o parte, i ca regul, o persoan juridic pe de alt parte, ca urmare a prestrii ueni anumite munci de ctre prima persoan n folosul celei de a doua, care, la rndul ei, se oblig s o remunereze i s creeze condiiile necesare prestrii acestei munci

I.3. Caracterele raportului juridic de munc

9nscriindu-se 3n vasta +i comple5a reea a relaiilor sociale de la care 3mprumut trsturile "enerale2 raporturile juridice conturea* o cate"orie aparte a acestor relaii particulari*4ndu-se prin anumite caractere proprii2 specifice2 prin care se deose'esc de celelalte relaii sociale / politice2 reli"ioase60.
3 !

8 se vedea %lena Iftime 2Introducere 3n teoria +i practica dreptului2 %ditura Bniversitii &uceava2 pa" 1#1 +i urm. Idem. $ Idem. 6 8 se vedea %lena Iftime 2Introducere 3n teoria +i practica dreptului2 %ditura Bniversitii &uceava2 pa" 112 +i urm.

.aporturile juridice individuale de munc sunt caracteri*ate de anumite trsturi care le delimitea* +i individuali*ea* de alte raporturi juridice. a! "aportul juridic de munc are un caracter bilateral 2 iar persoana care prestea* munca este 3ntotdeauna o persoan fi*ic. 8cest raport se poate sta'ili 3ntre o persoan fi*ic +i o persoan juridic sau 3ntre dou persoane fi*ice dar niciodat 3ntre persoane juridice. b! "aportul juridic de munc are caracter personal /intuiutu personae0. :unca este prestat de persoana fi*ic2 3n considerarea aptitudinilor +i pre"tirii lor personale2 repre*entarea care este posi'il 3n raporturile juridice civile este inadmisi'il 3n raporturile de munc. .aportul juridic de munc are un caracter personal +i 3n ceea ce prive+te unitatea. Devenind su'iect al raportului juridic de munc2 persoana fi*ic do'4nde+te calitatea de mem'ru al colectivului dintro anumit unitate. c! 7rstura proprie2 fundamental2 caracteristic i determinant a raportului de munc este constituit din relaia de subordonare e5istent 3ntre su'iectul acestui raport2 3n sensul c persoana care prestea* munca este su'ordonat celuilalt su'iect al raportului respectiv. 8cest tip de su'ordonare implic 3ncadrarea 3n colectivul de munc al unei uniti determinate2 3ntr-o anumit structur or"ani*atoric. &u'ordonarea implic o'li"aia persoanei 3ncadrate 3n munc de a respecta disciplina muncii. Fr elementul de su'ordonare nu ar fi cu putin unitatea de aciune a colectivului +i eficiena activitii sale. onsecina su'ordonrii2 su' aspectul o'iectului +i coninutului raportului juridic de munc2 const 3n aceea c2 3n condiiile le"ii2 cel care an"ajea*2 sta'ile+te pro"ramul +i locul de munc al persoanei 3ncadrate av4nd2 3n acela+i timp2 dreptul de a-i da indicaii2 "enerale sau amnunite2 cu privire la modalitiile reali*rii sarcinilor de serviciu. &alariatul nu poate refu*a 3ndeplinirea lor2 c6iar dac su' aspectul oportunitii2 eficienei economice2 interesul serviciului2 indicaiile nu ar repre*enta soluia optim ori ar fi "re+ite. 9n esen2 deci2 su'ordonarea const din dreptul e5clusiv al unitii de a or"ani*a2 3n condiiile le"ii2 munca persoanei fi*ice 3ncadrate 3n colectivul ei. )e de alt parte2 pentru a da un coninut real al 3ncadrrii 3ntr-un colectiv de munc +i principiul prev*ut de odul :uncii2 tre'uie admis2 c6iar 3n lipsa unui te5t de le"e2 c raportul de munc presupune +i desf+urarea unei activiti cu caracter de continuitate, 3n cadrul unui numr minim de ore pentru o perioad dat de-a lun"ul unui interval de timp2 dat fiind c 3ncadrarea 3n munc presupune prestarea acesteia 3n mod repetat. 9n situaia 3n care s-ar presta munca oca*ional2 su' un anumit plafon minimal de timp2 aceast activitate nu ar putea constitui o'iectul unui raport juridic de munc ci2 e5clusiv2 al unui raport juridic civil2 c6iar dac din celelalte clau*e contractuale ar reie+i c sunt 3ndeplinite restul trsturilor proprii raportului juridic de munc/su'ordonare0. d! #unca trebuie remunerat &alariu repre*int contraprestaia muncii an"ajatului. ( munc "ratuit nu poate constitui o'iect al unui raport juridic de munc 3n sensul dreptului muncii. e! 8si"urarea2 prin prevederile le"ii +i ale contractului 3nc6eiat2 se asi"ur o protecie multilateral pentru persoanele care prestea* munca2 at4t2 cu privire la condiiile de desf+urare a procesului muncii c4t +i 3n ceea ce prive+te toate drepturile ce decur" din contract. 8plicarea acestui principiu "eneral do'4nde+te 3n raportul juridic de munc un accent specific 3ntruc4t le"ea acord o atenie deose'it proteciei omului ca parte 3n contractul de munc. f! .aportul juridic de munc ia na+tere2 ca re"ul2 prin nc$eierea unui contract individual de munc. Dar2 ca urmare a adoptrii ;e"ii nr. 13#@1AAA2 3ncadrarea 3n munc se poate reali*a , numai 3n ca*urile prev*ute limitativ de le"e , +i prin 3nc6eierea unei convenii civile de prestri de servicii7. Deose'irea dintre contractul individual de munc +i convenia civil de prestri servicii se limitea* 3n principal la un aspect calitativ / convenia civil poate fi 3nc6eiat
7

De+i aceasta este re"ul2 sunt +i situaii c4nd i*vorul raporturilor juridice de munc 3l constituie alte acte juridice2 de e5emplu convenia de asociere 3n ca*ul cooperatorilor2 ordinul de acordare a "radului militar 3n ca*ul militarilor 3n activitate etc.

doar 3n situaiile indicate de art. 3 din le"e0. 9n realitate2 su'ordonarea +i 3ncadrarea 3n colectivul de munc sunt elemente comune am'elor tipuri de relaii contractuale amintite. Fire+te2 3ntre contractul individual de munc +i convenia civil de prestri servicii e5ist deose'iri fundamentale su' aspectul efectelor2 de vreme ce doar primul confer persoanei fi*ice 3ncadrate 3n munc 'eneficiul normelor de protecie ale le"islaiei muncii +i a celei de securitate social. )e 'a*a contractului individual de munc 3+i desf+oar activitatea marea majoritate a personalului +i anume2 cel 3ncadrat 3n societile comerciale /cu capital inte"ral sau majoritar de

stat ori privat02 re"ii autonome2 uniti 'u"etare2 alte persoane juridice? sau fi*iceA. Nu se 3ntemeia* pe un contract individual de munc2 ci are un caracter e5tracontractual2 munca prestat de< -cei care preste* servicii 3n temeiul dispo*iiilor le"ale privind rec6i*iiile1#D -persoanele care contri'uie prin munc la efectuarea unor lucrri de interes pu'lic2 3n conformitate cu prevederile le"iiD -elevii +i studenii 3n timpul instruirii practice2 potrivit prevederilor le"ale2 -cei sancionai cu 3nc6isoare contravenional pentru 3nclcare a unor norme de convieuire social2 a ordinii +i lini+tii pu'lice. )rivind protejarea populaiei 3mpotriva unor activiti comerciale ilicite2 3n aceste ca*uri o'li"aia de a presta munca deriv direct din mandatul de e5ecutare11. ;a fel se pune pro'lema +i 3n ca*ul 3nlocuirii 3nc6isorii contravenionale cu sanciunea o'li"rii contravenientului la prestarea unei activiti 3n folosul comunitii 3n condiiile prev*ute de le"islaia 3n vi"oare. -persoanele care e5ecut prin munc pedeapsa aplicat pentru unele fapte prev*ute de le"ea penal2 3n conformitate cu prevederile odului penal.

I.4. Categorii de raporturi juridice de munc

.aportul juridic de munc se pre*int su' dou forme +i anume < A) %&'()( *+,+-( sunt2 3n primul r4nd2 cele fundamentale pe contractul individual de munc. 9n esen sa2 contractul individual de munc se caracteri*ea* prin aceea c una dintre pri care este 3ntotdeauna persoan fi*ic 2 se o'li" s depun fora sa de munc 3n folosul celeilalte pri2 de o'icei persoan juridic2 sau persoana fi*ic2 care 3+i asuma2 la r4ndul su2 o'li"aia de a crea condiii corespun*toare pentru prestarea muncii +i de a plti aceast munc. Deci acest contract constituie forma tipic +i clasic a raportului de munc. 7ot formele tipice sunt considerate raporturile de munc ce privesc< -funcionarii pu'lici2 raportul lor de serviciu sunt de natur contractual implic4nd acordul de voin a prilor D -mem'rii societilor a"ricole2 raporturile lor nu sunt re"lementate de le"islaia muncii ci de normele dreptului civil sau societar2 3n aceast situaie ele neav4nd drept temei contractul individual de munc2 ci su'scrierea actului de constituire a societii a"ricole2 respectiv declaraia /apro'at de or"anul competent 0 de intrare 3n acea societate2 iar dup ca*2 contractul pentru societile comercialeD -mem'rii cooperativelor me+te+u"re+ti de consum +i credit2 care prestea* munca 3n 'a*a raporturlor de munc cooperatiste. .aporturile e5istente 3ntre cooperative +i mem'rii lor nu sunt re"lementate de dreptul muncii 2 ci de normele dreptului cooperatist D -militarii2 cadre permanente din :inisterul 8prrii Naionale2 :inisterul de Interne2 :inisterul Eustiiei2 &erviciul .om4n de Informaii2 care2 de+i nu li se aplic le"islaia muncii +i nu 3nc6eie contracte de munc2 se afl 3n raporturi juridice de natur contractual2 cu unitile din care fac parte. B) %&'()( .*+,+-(
?

De e5emplu< or"ani*aiile cooperatiste /me+te+u"re+ti +i de consum 0D societi a"ricoleD or"ani*aii sindicaleD politice etc. A 9n afar de me+te+u"arii cu ateliere proprii /Decretul , ;e"e nr. $!@1AA# 02 care pot avea an"ajai cu contracte individuale de munc2 +i alte persoane fi*ice pot 3ncadra personal pentru munci casnice sau pentru diferite lucrri ori servicii2 de pild2 secretare2 +oferi etc. 1# -e*i ;e"ea nr.132@1AA7 pu'licat 3n :. (f. nr.161din 1? iulie 1AA72 modificat prin ;. !1#@2##!D 11 )rivind e5ecutarea sanciunii 3nc6isorii contravenionale2 a se vedea 8le5andru Ficlea2 "eglementarea contraveniilor, %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA?2 pa". 22A.

1#

)4n la apariia ;e"ii $1@1AA$12 se considera 3n literatura de specialitate c tot atipice erau +i raporturile ce-i priveau< -pe avocai -pe ucenicii . Contractul de ucenicie ontractul de ucenicie este un contract individual de munc de tip particular2 3nc6eiat pe durat determinat2 3n temeiul cruia o persoan fi*ic2 denumit ucenic2 se o'li" s se pre"teasc profesional +i s munceasc pentru +i su' autoritatea unei persoane juridice sau fi*ice2 denumite an"ajator2 care se o'li" s asi"ure plata salariului +i toate condiiile necesare formrii profesionale. 8cesta tip de contract este re"lementat e5pres 3n ;e"ea 27A@2##$13. %nc$eierea contractului de ucenicie ontractul de ucenicie la locul de munc se 3nc6eie o'li"atoriu 3n form scris2 3n lim'a rom4n +i se 3nre"istrea* 3n termen de 2# de *ile la Inspectoratul 7eritorial de :unc Eudeean2 respectiv al municipiului Gucure+ti. ('li"aia de 3nc6eiere a contractului de ucenicie la locul de munc2 3n form scrisa 3i revine an"ajatorului. ontractul de ucenicie la locul de munc se 3nc6eie pe durat determinat +i de ctre an"ajatorul autori*at de :inisterul :uncii +i &olidaritii &ociale. )e l4n" elementele o'li"atorii ale contractului individual de munc2 contractul de ucenicie la locul de munc cuprinde +i urmtoarele -)./0( cu privire la< - calificarea2 respectiv competenele pe care urmea* s le do'4ndeasc uceniculD - numele maistrului de ucenicie +i calificarea acestuiaD - locul 3n care se desf+oar activitatea de formare profesionalD - reparti*area pro"ramului de pre"tire practic +i a celui de pre"tire teoretic2 dup ca*D - durata necesar o'inerii calificrii sau competenelorD - avantajele 3n natur acordate ucenicului. &ersoanele care pot nc$eia contracte de ucenicie n calitate de ucenic Bcenicul este persoana fi*ic 3ncadrat 3n munc 3n 'a*a unui contract de ucenicie la locul de munc. )oate fi 3ncadrat ca ucenic 3n munc2 orice persoan fi*ic ce a 3mplinit v4rsta de 16 ani2 dar nu mai mult de 2$ de ani2 +i nu deine o calificare pentru ocupaia 3n care se or"ani*ea* ucenicia.)oate 3nc6eia un contract de ucenicie la locul de munc2 3n calitate de ucenic2 +i la 3mplinirea v4rstei de 1$ ani2 cu acordul scris al prinilor sau al repre*entanilor le"ali2 pentru activiti potrivite cu de*voltarea fi*ic2 aptitudinile si cuno+tinele sale2 dac astfel nu 3i sunt periclitate sntatea2 de*voltarea +i pre"tirea profesional. ;ipsa acordului prinilor sau al repre*entanilor le"ali atra"e dup sine nulitatea a'solut a contractului de ucenicie. &e pot 3ncadra 3n munc 3n calitate de ucenici +i urmtoarele cate"orii< a0 cetenii strini2 precum +i apatri*ii care au o'inut permis de munc 3n .om4nia2 conform re"lementrilor le"ale 3n vi"oareD '0 cetenii statelor mem're ale Bniunii %uropene2 ai statelor semnatare ale 8cordului privind &paiul %conomic %uropean +i mem'rii de familie ai acestora.
12

;e"ea $1@1AA$ privind or"ani*area +i e5ercitarea profesiei de avocat2 repu'licat 3n 2##12 consolidat p4n 3n iulie 2##7. 13 ;e"ea 27A@2##$ privind ucenicia la locul de munc

11

:aternitatea nu constituie motiv de discriminare 3n e5ecutarea uceniciei la locul de munc. Bcenicii care au 3mplinit v4rsta de 1? ani au dreptul la 3ntreinere2 acestora aplic4nduli-se prevederile odului familiei2 perioada de ucenicie fiind asimilat cu cea de continuare a studiilor1!6. )ersoana 3ncadrat 3n munc 3n 'a*a unui contract de ucenicie are statut de ucenic. Bcenicul 'eneficia* de dispo*iiile aplica'ile celorlali salariai2 3n msura 3n care ele nu sunt contrare celor specifice statutului suH /(.B.I. nr. 6$@2##$0. 7impul necesar ucenicului pentru participarea la activiti teoretice ce in de pre"tirea sa profesional este inclus 3n pro"ramul normal de munc. &ersoanele care pot nc$eia contracte de ucenicie n calitate de angajator )ot 3nc6eia contracte de ucenicie la locul de munc2 3n calitate de an"ajatori2 numai persoanele juridice +i persoanele fi*ice autori*ate de :inisterul :uncii2 &olidaritii &ociale +i Familiei. )rin dero"are de la prevederile ;e"ii nr. 3##@2##! privind autori*area persoanelor fi*ice +i a asociaiilor familiale care desf+oar activiti economice 3n mod independent2 pot 3ncadra 3n muncucenici +i< a0 persoan fi*ic autori*at2 dac face dovada c prestea* de cel puin un an activitatea pentru care a fost autori*atD '0 asociaia familial2 prin repre*entantul acesteia2 dac face dovada c prestea* de cel puin un an activitatea pentru care s-a constituit ca asociaie familial. )ersoana fi*ic autori*at2 respectiv asociaia familial2 pot or"ani*a ucenicie la locul de munc pentru ma5imum trei ucenici care se pre"tesc concomitent +i numai pentru nivelul I de calificare2 potrivit dispo*iiilor le"ale. Dispo*iiile pre*entei le"i referitoare la 3nc6eierea contractului de ucenicie la locul de munc sunt aplica'ile +i 3n ca*ul raporturilor de munc ale ucenicilor 3ncadrai de asociaiile cooperatiste2 re"lementate prin le"i speciale1$7. Durata contractului de ucenicie Durata contractului de ucenicie la locul de munc nu poate fi mai mare de 3 ani +i mai mic de 6 luni. Bcenicul poate fi supus unei perioade de pro' care nu va dep+i 3# de *ile lucrtoare. Formarea profesional prin ucenicie la locul de munc cuprinde pre"tirea teoretic +i pre"tirea practic sau numai pre"tirea practic. 7impul necesar pre"tirii teoretice a ucenicului este inclus 3n pro"ramul normal de munc.&alariul de 'a* lunar2 sta'ilit prin contractul de ucenicie la locul de munc2 este cel puin e"al cu salariul de 'a* minim 'rut pe ar2 3n vi"oare pentru un pro"ram de ? ore pe *i2 respectiv de !# de ore 3n medie pe sptm4n. )ro"ramul normal de munc pentru persoanele 3ncadrate 3n 'a*a unui contract de ucenicie la locul de munc este de ma5imum ? ore pe *i2 3n re"im de ma5imum $ *ile pe sptm4n. )e perioada 3ncadrrii 3n munc 3n 'a*a contractului de ucenicie la locul de munc2 an"ajatorul are o'li"aia s asi"ure ucenicului care are domiciliul sta'il 3n alt localitate2 fr posi'iliti de navet *ilnic2 condiii de ca*are +i de mas 3n re"im de 3 mese pe *i2 3n uniti de profil autori*at2 conform le"ii. ondiiile de ca*are tre'uie s fie asi"urate de ctre an"ajator +i suportate de ucenic2 iar contravaloarea acestora nu poate dep+i $#J din venitul net salarial reali*at de ctre ucenic la locul de munc2 conform contractului de ucenicie in vi"oare.
1! 1$

8rt. $ din ;e"ea 27A@2##$2 le"ea privind ucenicia la locul de munc 8rt. 6 din ;e"ea 27A@2##$2 le"ea privind ucenicia la locul de munc

12

Autorizarea angajatorului i atestarea maistrului de ucenicie :aistrul de ucenicie este salariat al an"ajatorului2 atestat pentru pre"tirea ucenicilor. :aistrul de ucenicie este atestat de :inisterul :uncii +i &olidaritii &ociale. 8utori*area an"ajatorului +i atestarea maistruluide ucenicie se fac pentru o perioad de ! ani2 cu posi'ilitatea de prelun"ire. 8ptitudinile ucenicului de a presta meseria pentru care este pre"tit prin contractul de ucenicie la locul de munc fac o'iectul unei verificri finale or"ani*ate de an"ajator. .etra"erea autori*aiei +i a atestatului de maistru de ucenicie se face de :inisterul :uncii2 &olidaritii &ociale +i Familiei2 prin direciile de munc2 solidaritate social +i familiei judeene +i a municipiului Gucure+ti. :odalitatea de autori*are a an"ajatorului +i de atestare a maistrului de ucenicie2 precum +i retra"erea autori*aiei2 respectiva atestatului2 se sta'ilesc prin normele metodolo"ice de aplicare a pre*entei le"i16?. 'usinerea financiar a uceniciei la locul de munc 8n"ajatorii care 3ncadrea* 3n munc persoane2 3n 'a*a unui contract de ucenicie la locul de munc conform pre*entei le"i2 primesc lunar2 la cerere2 din 'u"etul asi"urrilor pentru +omaj2 pe perioada derulrii contractului de ucenicie2 pentru fiecare persoan< - sum e"al cu $#J din salariul de 'a* minim 'rut pe ar2 3n vi"oareD - o sum e"al cu contravaloarea lunar a serviciilor de instruire teoretic. Nu 'eneficia* de aceste sume2 an"ajatorii care2 anterior 3nc6eierii contractului de ucenicie la locul de munc2 au avut cu persoana 3n cau* 3nc6eiat un alt contract de ucenicie la locul de munc. :odul de acordare a sumelor2 din 'u"etul asi"urrilor pentru +omaj2 se sta'ilesc prin normele metodolo"ice de aplicare a pre*entei le"i. alificrile sau competenele profesionale pentru care se acord aceste sume2 se sta'ilesc anual prin ordin al pre+edintelui 8"eniei Naionale pentru (cuparea Forei de :unc. &ta'ilirea anual a calificrilor sau competenelor profesionale pentru care se acord sumele2 nu produce efecte asupra finanrii contractelor de ucenicie aflate 3n derulare la data apariiei ordinului menionat.17A

I.5. Elementele raporturilor juridice de munc

Indiferent de ramura de drept creia apaine2 de norma care 3l re"lementea* +i de 3mprejurarea 3n 'a*a creia se na+te2 orice raport juridic are o structur alctuit din< su'iecte2 o'iect2 coninut. 8ceast structur se justific prin aceea c orice raport juridic concreti*ea* o relaie social ce se statornice+te 3ntre participanii la ea. 9n al doilea r4nd2 intr4nd 3n raportul respectiv2 prile urmresc un scop ce poate fi atins prin anumite aciuni sau inaciuni2 la care nu ar fi fost o'li"ate 3n lipsa raportului amintit. 8ceste aciuni +i inaciuni2 altfel spus conduita prilor2 formea* o'iectul raportului juridic. 9ntruc4t conduita prilor are ca suport drepturile su'iective ale acestora +i o'li"aiile corelative2 apare ca necesar un al treilea element - coninutul raportului juridic.

I.5.1. u!iectele raportului juridic de munc

&u'iectele raportului juridic de munc nu pot fi dec4t oamenii /privii individual sau
16 17

.evista .aporturi de :unc2 nr. 2 din fe'ruarie 2##7 8rt. 17 din ;e"ea 27A@2##$2 le"ea privind ucenicia la locul de munc

13

or"ani*ai 3n colectiviti0. Dar omul2 3n sine2 nu poate deveni su'iect de drept dec4t dac aceast calitate 3i este recunoscut de stat2 fiind re"lementat prin normele juridice. 8ltfel spus2 prin normele juridice se recunoa+te omului o aptitudine "eneral +i a'stract de a do'4ndi drepturi +i de a-+i asuma o'li"aii prin raporturile juridice 3n care intr. 9n felul acesta se conturea* personalitatea juridic a omului. Ieneralitatea personalitii juridice impune +i o su'liniere2 +i anume c ea este independent de nivelul de de*voltare 'io-psi6ic a persoanei. De aceea2 minorul ca +i alienatul mintal au aptitudinea de a participa la viaa juridic2 dar nu au capacitatea de a e5ercita drepturile ce in de personalitatea juridic. &u' acest aspect2 tre'uie s facem distincie 3ntre personalitatea juridic +i capacitatea juridic. Dac personalitatea juridic afirm /recunoa+te0 o aptitudine "eneral de a particip la viaa juridic2 capacitatea juridic preci*ea* pentru fiecare condiiile acestei participri.

I.5.2. Coninutul raportului juridic de munc

&u'iectele raportului juridic sunt le"ate 3ntre ele prin drepturi +i o'li"aii care 3mpreun alctuiesc coninutul raportului juridic. %5ist unele raporturi juridice simple 3n care o parte este titular al dreptului2 iar cealalt titular al o'li"aiei /contractul de 3mprumut2 donaie0. 8lte raporturi juridice au un caracter comple52 fiecare dintre su'iectele de drept fiind at4t titular de drepturi c4t +i de o'li"aii cum este +i ca*ul raportului juridic de munc. D&(,*/) 1/2+(-*+3 repre*int facultatea su'iectului raportului juridic de a aciona 3ntr-un anumit fel2 de a cere celuilalt sau celorlalte su'iecte o conduit corespun*toare2 iar2 la nevoie2 de a recur"e la sprijinul aparatului de stat pentru asi"urarea dreptului su. 9n raportul juridic de dreptul munci2 de e5emplu2 salariatul2 poate cere an"ajatorului ca drepturile sale2 prev*ute 3n contractul individual de munc2 s fie respectate iar 3n ca* contrar2 poate face apel la fora de constr4n"ere a statului. O2)+4.5+. repre*int cellalt element al coninutului raportului juridic2 corelativ dreptului su'iectiv2 const4nd 3n a face , a nu face ceva2 sau 3n a da ceva. 9n sens juridic2 o'li"aia este 3neleas ca o 3ndatorire pe care un su'iect al raportului juridic tre'uie s o 3ndeplineasc +i pe care cellalt poate s o pretind pe 'a*a normelor juridice. ('li"aia nu const 3n a face2 a da sau a nu face ceva 2 cum "re+it se afirm uneori 3n literatura de specialitate2 ci 3n 3ndatorirea de a da2 a face2 a nu face. 8 susine o astfel de te* 3nseamn a confunda coninutul raportului juridic cu o'iectul su.1? (lasificarea drepturilor subiective Drepturile su'iective sunt re"lementate at4t de dreptul internaional2 c4t +i de dreptul intern. 9n dreptul intern2 statutul juridic al persoanei este o realitate at4t ca re"lementare2 c4t +i ca reali*are 3n fapt. Drepturile cetenilor 3+i "sesc consacrarea 3n primul r4nd 3n onstituia rii. 9n dreptul nostru constituional2 drepturile fundamentale ale cetenilor au fost clasificate 3n moduri diferite < a0 drepturi social)economice *dreptul la munc, odi6n2 secunitate social2 3nvtur2 dreptul de proprietare personal0D '! drepturi politice /dreptul de a ale"e2 de a fi ales2 de a cere revocarea deputailor0D c0 drepturi social)politice sau liberti /li'ertatea con+tiinei2 a mitin"urilor2 a demonstraiilor2 cuv4ntului2 presei2 dreptul de petiionare0D
1?

8 se vedea %lena Iftime 2Introducere 3n teoria +i practica dreptului2 %ditura Bniversitii &uceava2 pa" 13# +i urm.

1!

d0 drepturi la inviolabiliti /inviola'ilitatea persoanei2 a domiciliului2 secretul corespondeneiK0. Drepturile su'iective mai pot fi "rupate +i dup alte criterii2 cum sunt< a0 dup "radul lor de opo*a'ilitateD '0 dup coninutD c0 dup corelaia dintre drepturiD d0 dup si"urana oferit titularilor lor. a0 D/,6 4&.7/) )%& 7( %,%0.2+)+*.*( (89*+97(&(. 7&(,*/&+)%& 1/2+(-*+3(): drepturile se 3mpart 3n mod tradiional 3n< drepturi a'solute +i drepturi relative. Drepturile absolute sunt acelea 3n temeiul crora titularii lor au posi'ilitatea s le e5ercite sin"uri2 tuturor celorlalte persoane corespun*4ndu-le o'li"aia de a le respecta +i a se a'ine de la aciuni care ar duce la 3nclcarea lor. Din cate"oria drepturilor a'solute fac parte < drepturile personale nepatrimoniale +i drepturile reale. Drepturile a'solute sunt opo*a'ile tuturor *erga omnes! 3n sensul ca toat lumea este inut s respecte prero"ativele avute de titularii lor. Drepturile relative sunt acelea 3n temeiul crora su'iectul activ2 care este determinat 3nc de la na+terea raportului juridic2 are posi'ilitatea de a pretinde su'iectului pasiv /individuali*at +i el0 o anumit conduit /s dea2 s fac2 s nu fac ceva0. Din aceast cate"orie fac parte drepturile de crean. '0 D/,6 -%95+9/*/) )%&: drepturile su'iective se 3mpart 3n< drepturi patrimoniale +i e5trapatrimoniale Drepturile patrimoniale se particulari*ea* prin coninutul +i valoarea economic pre*entat2 ce fac posi'il e5primarea lor 3n 'ani. 8ceste drepturi se 3mpart2 la r4ndul lor2 3n drepturile reale +i drepturi de crean. Drepturile reale sunt cele care se e5ercit asupra unui lucru2 cum ar fi< dreptul de folosin. Drepturile de crean sunt cele care se e5ercita asupra unei persoane. 7itularii unor asemenea drepturi pot cere unei alte persoane o anumit prestaie /s dea2 s fac sau s nu fac ceva0. Drepturile e+trapatrimoniale sunt lipsite de un coninut economic2 nefiind suscepti'ile de evaluare 'neasc2 3n ele re"sindu-se individualitatea persoanei cu 3nsu+irile ei caracteristice. Fac parte din aceast cate"orie< dreptul la via2 sntate2 onoare2 demnitate. c0 D/,6 -%&().5+. 7+9*&( ()(: drepturile su'iective se 3mpart 3n< drepturi principale +i drepturi accesorii. Drepturile principale au o e5isten de sine stttoare2 3n sensul c nu sunt condiionate de e5istena vala'il a altui drept. :ajoritatea drepturilor su'iective sunt principale. Drepturile accesorii nu au o e5isten de sine stttoare2 3n sensul c ele fiinea* pe l4n" alte drepturi principale. d0 D/,6 1+4/&.95. %;(&+*6 *+*/).&+)%& )%&: drepturile su'iective se clasific 3n< drepturi pure +i simple2 drepturi afectate de modaliti2 drepturi eventuale +i drepturi viitoare. Drepturile pure i simple sunt acelea care confer o deplin si"uran titularilor lor2 produc4ndu-+i efectele imediat dup na+terea lor2 3n mod definitiv +i irevoca'il. Drepturile afectate de modaliti nu ofer aceea+i si"uran ca cele pure +i simple2 ci ele depind de un eveniment viitor. Dreptul afectat de termen nu afectea* e5istena2 ci numai e5erciiul dreptului su'iectiv respectiv. Dreptul afectat de condiie este nesi"ur 3n e5istena sa /condiia fiind un eveniment viitor +i nesi"ur0. Dreptul eventual este acel drept care 3i lipse+te fie o'iectul2 fie su'iectul2 el oferind un "rad redus de si"uran. Dreptul viitor este acela care nu are nici o'iect2 nici su'iect2 deoarece nu se poate +ti

1$

dac 3n viitor o'iectul dreptului va e5ista sau dac dreptul va aparine unei anumite persoane .1A

I.5.3. "!iectul raportului juridic de munc

u privire la o'iectul raportului juridic2 prerile e5primate 3n literatura de specialitate sunt 3mprite2 3n primul r4nd se susine c o'iectul raportului juridic 3l constituie anumite aciuni sau inaciuni . &e consider c2 3ntruc4t raporturile juridice sunt raporturi 3ntre oameni2 referitoare la activitatea acestora2 o'iectul lor va fi 3ntotdeauna o anumit sau anumite aciuni ale oamenilor sau a'inerea de a sv4r+i anumite aciuni. Dac prin coninut al raportului juridic 3nele"em drepturile +i o'li"aiile prilor /adic posi'ilitatea unor aciuni sau inaciuni0 prin o'iect al raportului juridic 3nele"em 3nse+i aciunile sau inaciunile la care su'iectul activ este 3ndrituit2 iar su'iectul pasiv este 3ndatorat. ontractul individual de munc2 fiind un contract sinala"matic2 are ca o'iect prestaiile reciproce ale prilor< prestarea muncii de ctre salariat +i2 respectiv2 salari*area acestuia de ctre an"ajator. )restarea muncii , o'li"aia fundamental a salariatului , tre'uie s fie posi'il 3n condiii licite2 fr a afecta morala sau ordinea pu'lic. De principiu2 3ndatorirea salariatului de a presta munca prevalea* asupra oricrei alte o'li"aii e5tracontractuale a celui 3n cau*. 8ltfel spus2 o o'li"aie de alt ordin /e."< re*ultat dintr-un contract civil0 nu poate motiva nee5ecutarea o'li"aiei de a munci i*vor4t din contractul individual de munc. &alari*area muncii repre*int plata 3n 'ani a muncii prestate 3n temeiul contractului individual de munc. &alariul va fi datorat de an"ajator c6iar dac nu a fost menionat e5pres 3n contract2 3n msura 3n care s-a prestat munca +i re*ult cu claritate c intenia prilor a fost s 3nc6eie un contract individual de munc. 6iar dac 3n ca*ul funcionarului pu'lic nu se prestea* 3n temeiul unui contract individual de munc2 remunerarea muncii sale poart denumirea le"al tot de salariu.

1A

8 se vedea %lena Iftime 2Introducere 3n teoria +i practica dreptului2 %ditura Bniversitii &uceava2 pa" 133 +i urm.

16

CAPITOLUL II. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC DE MUNC

II.1 #er$oana fi%ic &i per$oan juridic'$u!iecte de drept
P(&1%.9. ;+0+-6 8+a cum se su'linia* 3n literatura de specialitate2 e5presia =persoana fi*ic> desemnea* =individul uman ca entitate social +i jnridicL>.2# %l apare cel mai frecvent 3n raporturile juridice ce fundamentea* ordinea de drept e5istent 3ntr-un anumit stat2 fiind deci su'iectul principal de drepturi +i o'li"aii. 8cest individ poate fi cetean al statului respectiv2 un cetean strin2 un cetean cu du'l cetenie sau un apatrid. )ersonalitatea juridic /capacitatea juridic0 =este recunoscut 3n mod automat indivi*ilor cu care statul se afl 3ntr-o le"tur de cetenie +i numai condiionat cetenilor strini +i2 eventual2 apatri*ilor>21 etenii statului pot2 3n principiu2 s participe la orice raport juridic2 indiferent de natura acestuia2 'ucur4ndu-se de o capacitate juridic "eneral. )ot intra 3n raporturi juridice2 at4t 3ntre ei2 c4t +i cu statul2 cu or"anele acestuia sau cu alte persoane juridice /re"ii autonome2 societi comerciale2 instituii culturale etc.0. )articiparea cetenilor la raporturile juridice poart2 3n primul r4nd2 amprenta sistemului de drept 3n ansam'lul su2 marcat fiind +i de specificul fiecrei ramuri de drept. ;e"ea fi5ea* at4t momentul do'4ndirii capacitii juridice2 c4t +i 3ntinderea2 volumul drepturilor +i o'li"aiilor ce-i alctuiesc coninutul2 precum +i 3ncetarea acesteia. De la o ramur de drept la alta2 capacitatea juridic pre*int trsturi specifice2 ramific4ndu-se 3n capacitate constituional2 administrativ2 penal2 civil2 de dreptul muncii2 familiei22 etc. 9n dreptul constituional2 de e5emplu2 capacitatea electoral 3ncepe de la 1? ani2 3n domeniul raporturilor de familie de la 16 ani2 respectiv 1? ani. 9n dreptul civil capacitatea juridica 3ncepe de la na+tere2 3n anumite condiii c6iar de la concepiune. 9n teoria dreptului se face distincie 3ntre capacitatea juridic "eneral +i special. apacitatea juridic "eneral repre*int aptitudinea "eneral +i a'stract a cetenilor de a avea drepturi +i o'li"aii /fr a vi*a un anumit domeniu al vieii sociale0. apacitatea juridic special vi*ea* doar anumite cate"orii de persoane2 care intr 3n anumite raporturi juridice2 datorit calitii pe care o au< medicii2 profesorii2 deputaii2 militarii2 funcionarii de stat etc. 9n "eneral2 au capacitate juridic special persoanele juridice2 3ntruc4t sunt create pentru un anumit scop2 activitatea acestora fiind su'ordonat principiului specialitii capacitii de folosin. De asemenea2 capacitatea juridic este unic2 3n sensul c titularul drepturilor +i o'li"aiilor e5ercit2 de re"ul2 direct +i personal atri'utele personalitii sale. 9n ca*ul dreptului constituional2 al muncii sau al familiei2 cele dou elemente ale capacitii juridice nu pot fi desprite. Nu poate fi separat2 de e5emplu2 capacitatea de a avea drepturi electorale de
2# 21

:. onstantin2 #arile instituii ale Dreptului civil romn, luj. %d. Dacia2 1A?!2 p" 1# Dan io'anu. op. cit.2 p". 1#A 22 %lena Iftime2 Introducere 3n studiul dreptului civil2 %dit. Bniv. &uceava2 2##1

17

capacitatea de a le e5ercita2 dup cum nu poate fi separat capacitatea de a 3ntemeia o familie 2 de e5erciiul acestor drepturi /nu poate fi primit ideea votului2 cstoriei sau prestrii unei activiti anume2 prin repre*entare0. Bnicitatea capacitii juridice pre*int2 3ns2 +i unele e5cepii2 cum ar fi cele pre*ente 3n dreptul civil +i procesual civil. apacitatea civil este definit2 ca fiind aptitudinea "eneral +i a'stract a unei persoane de a avea drepturi +i o'li"aii 3n cadrul unor raporturi juridice civile. %a aparine tuturor persoanelor2 3n mod e"al2 c6iar dac nu au o voin con+tient sau suficient de de*voltat /cum ar fi ca*ul alienailor2 de'ililor mintali sau minorilor0. Dar2 3n dreptul civil2 recunoa+terea capacitii juridice nu include 3ntotdeauna +i dreptul persoanelor respective de a-+i e5ercita drepturile +i 3ndeplini o'li"aiile prin actele lor personale. )entru ca cineva sa-+i poat reali*a drepturile sau s-+i asume o'li"aii prin actele sale proprii. sv4r+ind personal acte juridice2 tre'uie s fie capa'il s inelea" +i s aprecie*e consecinele acestor acte. %l tre'uie s fi atins un anumit "rad de de*voltare 'io-psi6ic2 s ai' o anumit e5perien de viaa /deci o anumit maturitate 3n de*voltare +i "4ndire0. De aceea2 e5ercitarea personal a drepturilor +i o'li"aiilor 3n raporturile juridice nu coincide cu momentul do'4ndirii acestora2 fiind condiionat de e5istena capacitii de e5erciiu. 9n dreptul civil se face2 deci2 distincie 3ntre capacitatea de folosin +i cea de e5erciiu2 ca elemente ale capacitii civile. %5emplul dreptului civil ram4ne oarecum i*olat2 3ntruc4t re"ula ce tre'uie reinut este aceea a unicitii capacitii juridice2 divi*area acesteia 3n capacitate de folosinL +i de e5erciiu repre*ent4nd e5cepia. Dar c6iar in dreptul civil2 divi*area capacitii civile 3n cele dou componente este justificat numai 3n ca*ul acelor drepturi su'iective care pot aparine unui titular fr a fi nevoie ca e5ercitarea lor s o reali*e*e aceea+i persoan /cum ar fi ca*ul drepturilor minorilor +i ale persoanelor cu discernm4ntul afectat de o 'oal mintal0. De asemenea2 3n ca*ul persoanelor juridice nu poate e5ista capacitate de folosin fr capacitatea de e5erciiu. onstituirea unei persoane juridice urmre+te 3ntotdeauna reali*area unui scop anumit2 a unui o'iect concret de activitate. De aceea2 capacitatea juridic include2 3n mod firesc2 am'ele componente (apacitatea de folosin 9n situaiile 3n care capacitatea de folosin poate fi desprins de capacitatea de e5erciiu2 ea 3ncepe odat cu na+terea persoanei. Bneori ea se do'4nde+te +i 3nainte de na+tere /din momentul concepiei copilului2 cu condiia ca acesta s se nasc vin /nu +i via'il0 +i numai 3n privina drepturilor /nu +i a o'li"aiilor02 a+a cum prevede - art. 7 din Decretul ,-.-/01 privind persoana fi*ic +i juridic. oninutul capacitii de folosin a persoanei fi*ice2 a+a cum este indicat do le"e2 printr-o formulare sintetic2 este alctuit dintr-o multitudine de drepturi +i o'li"aii. )rintre acestea2 un loc central ocup drepturile +i 3ndatoririle fundamentale ale cetenilor. apacitatea de folosin nu poate constitui o'iect al unor acte juridice de renunare din partea su'iectului cruia ea aparine. 8cest lucru este prev*ut e5pres de art. 6 aliniat 2 din Decretul 31@1A$!2 potrivit cruia =nimeni nu poate renuna2 nici 3n tot2 nici 3n parte la capacitatea de folosin>. De asemenea2 nimeni nu poate fi 3n"rdit 3n capacitatea sa de folosin dec4t 3n ca*urile +i conditiile strict +i limitativ prev*nte de le"e /art. 62 alin. 1 din Decretul 31@1A$!0. )otrivit re"lementrilor 3n vi"oare2 3n"rdirile aduse2 capacitii de folosin pot fi de dou feluri< 3n"rdiri cu caracter de 1.9-5+/9( /decderea din puterea printeasc2 interdicia de a ocupa o funcie0 +i 3n"rdiri care au drept scop %-&%*+&(. unor persoane /pro6i'iia ca minorul2 precum +i alienatul ori de'ilul mintal2 pu+i su' interdicie2 s fac donaii sau s "arante*e o'li"aiile altuiaD pro6i'iia medicilor +i farmaci+tilor de a primi donaii sau le"ate de la persoanele pe care le-au tratat 3n 'oala de care au decedat0. apacitatea de folosin a persoanei fi*ice 3ncetea* odat cu moartea acesteia2 1?

constatat de ctre or"anele sanitare +i prin 3ntocmirea actului de deces. 9n unele situaii2 nu este cu putin constatarea direct a decesului unei anumite persoane /3n ca* de r*'oi2 catastrofe naturale02 de+i e5ist aproape certitudinea c persoana disprutL nu mai este 3n via. 9n aceste situaii constatarea decesului se face printr-o 6otr4re judectoreasc de declarare a morii pre*umate2 care are drept consecin 3ncetarea capacitii de folosin23. (apacitatea de e+erciiu Dac simpla 3nsu+ire de fiina uman este suficient pentru recunoa+terea capacitii de folosin2 capacitatea de e5erciiu preupune un anumit "rad de de*voltare 'io-psi6icL +i de e5perien de via /juridic2 mai ales0. De aceea2 e5erciiul drepturilor +i o'li"aiilor presupun4nd o voin con+tient2 nu poate fi reali*at dec4t de o persoan care are maturitate 3n "4ndire +i aciune. )rivit astfel2 capacitatea de e5erciiu nu repre*int altceva dec4t capacitatea de folosin 3n aciune. &pre deose'ire de capacitatea de folosin2 care este recunoscut tuturor2 capacitatea de e5erciiu este recunoscut numai persoanelor care au o voin con+tient +j o e5perien suficient pentru a avea repre*entarea faptelor +i a consecinelor acestora. 8rt. $ alin. 2 din Decretul 31@1A$! define+te capacitatea de e5erciiu ca fiind aptitudinea persoanei de a-+i e5ercita drepturile +i de a-+i asuma o'li"aiile sv4r+ind acte juridice. %ste vor'a de e5ercitarea unor drepturi concrete +i de asumarea unor o'li"aii concrete de ctre o persoan care 3nc6eie sin"ur /fr a fi asistat0 +i personal /fr repre*entant0 acte juridice. :aturitatea psi6ic este le"at de v4rsta majoratului. 8rt. ?2 alin. 1 +i 2 din Decretul 31@1A$! prevede 3n acest sens< =capacitatea de e5erciiu 3ncepe de la data c4nd persoana devine major. )ersoana devine major la 3mplinirea v4rstei de 1? ani. =8cela+i articol2 3n alineatul final adau" c =minorul care se cstore+te do'4nde+te2 prin aceasta. capacitate de e5erciiu>. 9ntre 1! +i 1? ani2 minorul are o capacitate de e5erciiu restr4ns /art. A2 Decretul 31@1A$!0. ;a aceast v4rst el are discernm4nt2 3+i poate manifesta con+tient voina2 dar este lipsit de e5perien juridic2 astfel c dac ar 3nc6eia sin"ur acte juridice2 ar putea fi prejudiciat. De aceea. 3n intervalul artat. pentru actele juridice pe care le 3nc6eie2 are nevoie2 3n condiiile pe care le"ea le sta'ile+te2 de 3ncuviinarea preala'il a prinilor sau tutorelui. 9ncuviinrea preala'il tre'uie sa fie 3ntotdeauna special +i dat pentru fiecare act juridic 3n parte. &unt total lipsii de capacitate de e5erciiu< minorii su' 1! ani +i inter*i+ii judectore+ti /art. 11 din Decretul 31@1A$!0. 8ceste cate"orii de persoane au capacitate de folosin2 dar neput4nd e5ercita drepturile +i 3ndeplini o'li"aii1e2 vor fi 3nlocuite 3n participarea la viaa juridic de ctre repre*entanii lor le"ali /prini2 tutori0. apacitii de e5erciiu nu i se pot aduce atin"eri dec4t 3n ca*urile strict +i limitativ prev*ute de le"e. De asemenea2 ea nu poate forma o'iect de renunare din partea celui ce o deine. P(&1%.9. </&+7+-6 (amenii pot s apar 3n raporturile juridice nu numai individual2 ci +i or"ani*ai 3n anumite colectiviti /statul - privit ca o entitate de sine stttoare2 or"anele statului2 instituii de stat2 or"ani*aii cooperatiste2 or"ani*aii o'+te+ti cu caracter nepatrimonial2 persoanele juridice0. Formele or"ani*aionale amintite2 ce pot do'4ndi calitatea de su'iect de drept sunt desemnate "eneric prin denumirea de su'iecte colective de drept2!. &tatul particip 3n calitate de su'iect de drept at4t 3n raporturile juridice interne. c4t +i 3n cele de drept internaional. 9n dreptul intern el apare ca su'iect de drept mai ales 3n raporturile de drept constituional. &tatul are o serie de drepturi +i o'li"aii 3n raporturile sale cu cetenii rom4ni. 8pare2 apoi2 3n raporturile de drept constituional cu oca*ia formrii statelor federale sau 3n raporturile cu unitile sale administrativ - teritoriale. 9n anumite situaii2 3n raporturile de drept civil2 statul 3m'rac trsturile unei persoane juridice.
23

-e*i procedura declarrii judectore+ti a morii pre*umate 3n I6e. Geleiu. Drept civil, subiectele dreptului civil, asa de editur +i )res &ansa &...I.. Guc 1AA$2 p" 26A. 2! Molanda %minescu +.a. 'ubiectele colective de drept n "omnia %dit.8cademiei2 Gucure+ti2 1A?1

1A

( fi*ionomie aparte pre*int participarea statului 3n raporturile de drept internaional pu'lic. )otrivit concepiei unanim admise2 statul este su'iect ori"inar de drept internaional pu'lic indiferent de 3ntinderea sa teritorial2 de numrul locuitorilor2 de "radul de de*voltare economic sau or4nduire social +i politic. alitatea de su'iect de drept a statului2 3n raporturile de drept internaional2 se 3ntemeia* pe suveranitatea sa +i ea e5ist indiferent de recunoa+tere sau nerecunoa+terea sa din partea celorlalte state.2$ 2rganele de stat apar2 de re"ula2 ca su'iecte de drept2 3n raporturile de drept constituional +i administrativ /or"anele puterii de stat +i or"anele administraiei de stat02 dar +i 3n raporturile de drept procesual penal +i civil /or"anele justiiei +i ale procuraturii0. &pecific participrii or"anelor de stat la raporturile juridice este faptul c drepturile pe care le e5ercit fa de celelalte su'iecte de drept sunt corelate cu o'li"aii ale lor fa de stat. Dac persoana fi*ic poate dispune de e5erciiul drepturilor sale2 or"anele de stat sunt o'li"ate s-+i e5ercite drepturile /or"anele de cercetare penal sunt o'li"ate s acione*e pentru descoperirea celor ce comit fapte antisociale2 dup cum instana judectoreasc este o'li"at s soluione*e cau*a dedus judecii0. 9n unele raporturi juridice ce nu vi*ea* direct competena lor2 or"anele de stat pot s apar +i ca persoane juridice. 2.3nittile administrativ ) teritoriale, judeul2 municipiul2 sectoarele municipiului Gucure+ti2 ora+ul2 comuna2 apar2 de asemenea2 ca su'iecte colective de drept constituional sau administrativ. 3. 4nstituiile de stat ca su'iecte colective de drept impun unele preci*ri +i distincii. 9n primul r4nd2 din literatura de specialitate se poate desprinde un sens lar" +i un altul2 restr4ns2 al noiunii de =instituie de stat>. 3n sens lar"2 noiunea ar acoperi =toate acele uniti care desf+oar una sau alta din formele fundamentale ale activitii de stat2 cu caracter neeeonomlc>.26 9n aceast accepiune2 noiunea de =instituii de stat> ar include +i or"anele puterii2 administraiei2 justiiei2 procuraturii. 9n sens restr4ns2 noiunea desemnea* mai ales o activitate social-cultural cu caracter neeconomic2 finanat din 'u"etul statului /+colile2 teatrul2 cinemato"raful2 uniti sanitare2 activiti sportive0. Dominant 3n literatur +i practic este sensul restr4ns2 3ntruc4t sensul lar" ar crea unele confu*ii2 cel puin 3n privina or"anelor de stat2 care2 av4nd 3n vedere competena lor2 nu ar putea fi calificate2 3n acela+i timp2 +i instituii +i or"ane !. 2rganizaiile cooperatiste, cu transformrile pe care le-au suportat dup decem'rie 1A?A2 pot fi privite2 de asemenea2 ca su'iecte colective de drept. 9n pre*ent funcionea* un sistem unitar din punct de vedere al structurii sale or"ani*atorice2 difereniat2 3ns2 3n funcie de specificul fiecrei forme de cooperaie. )entru a completa 3ntrea"a palet a formelor or"ani*aionale ce apar ca su'iecte colective de drept2 tre'uie s mai adu"m or"ani*aiile o'+te+ti cu caracter nepatrimonial2 precum +i unele or"ani*ai atipice fundaii. or"ani*aii de cult2 societi mi5te.27 0 &ersoana juridic Bn loc +i rol aparte ocup2 3n cadrul su'iectelor colective de drept2 persoana juridic. Instituia ca atare aparine dreptului civil +i ea presupune 3ntrunirea numitor condiii speciale de or"ani*are2 conducere2 patrimoniu2 rspundere etc.2 ce nu caracteri*ea* toate su'iectele colective de drept. De aceea2 noiunea de persoan juridic are o individualitate proprie2 ea nu acoper toat participarea colectiv la construirea raporturilor juridice>. &u'linierea se impune 3ntruc4t e5ist2 cel puin 3n materia dreptului civil2 tendina de a plasa su'iectele de drept fie 3n cate"oria persoanelor fi*iee2 fie 3n cea a persoanelor juridice. %ste adevrat c multe dintre su'iectele colective au +i capacitate civil2 fiind apreciate
2$

a +i 3n dreptul intern. statul apare 3n dreptul internaional 3n du'la calitate de creator al dreptului po*itiv +i de su'iect de drept c6emat s 3l respecte. Dar2 spre deose'ire de dreptul intern2 3n care voina statului este unic +i suveran. ca surs a dreptului2 3n dreptul internaional. voina statului este suveran2 dar nu mai este unic 3n ce prive+te ela'orarea dreptului. Dreptul internaional are un caracter consensual sau convenional /c6iar +i atunci c4nd el 3m'rac forma unor cutume sau u*ane internaionale0. 26 I6. Go'o+. op.cit.. p". 2#A 27 Molanda %minescu. +.a.. op cit.2 p". 13? +i urm

2#

ca persoane juridice. &unt2 3ns2 +i su'iecte colective de drept ce nu au aceast calitate /diverse asociaii2 instanele judectore+ti0. De asemenea2 dac ne referim la capacitatea civil a or"anelor de stat2 instituiilor2 or"ani*aiilor o'+te+ti etc.2 tre'uie s recunoa+tem c aceasta =nu epui*ea* 3ntrea"a lor capacitate juridic>2?. :ai mult dec4t at4t2 pentru multe dintre su'iectele colective amintite2 capacitatea civila nu este dec4t o latur secundar a activitilor lor =3n raport cu atri'uiile principale pentru care au fost create>. 9n reali*area acestor atri'uii2 structurile amintite apar ea su'iecte de drept fr a avea nevoie de calitatea de persoan juridic.

II.2. Capacitatea juridic a per$oanei fi%ice 'angajat

.e"lementarea capacitii persoanei fi*ice pre*int unele particulariti cu privire la do'3ndirea calitii de su'iect al raportului juridic de munc. ( prim caracteristic const2 3n aceea c 3ntre capacitatea de folosin +i capacitatea de e5erciiu este o le"tur inisolu'il< am'ele nu pot e5ista dec3t 3mpreun2 fiind insepara'ile de persoana omului +i afirm4ndu-se 3n mod direct2 3n procesul muncii. .e"ula din dreptul civil potrivit creia =pentru cei ce nu au capacitate de e5erciiu actele juridice se fac de repre*entanii lor le"ali> este incompati'il cu raportul juridic de munc. :unca nu poa.te fi efectuat dec3t 3n mod direct2 contractul de munca 3nc6eindu-se2 cum s-a mai artat2 intuitu personae 9n al doilea r4nd +i 3n str4ns le"tur cu primul aspect2 capacitatea persoanei implic2 3n privina raporturilor de munc re"lementate prin normele le"islaiei noastre2 nu numai recunoa+terea2 3n toat amploarea sa2 a dreptului fundamental la munc2 ci +i sta'ilirea corelativ3 a o'li"atiei de munc. Dreptul la munc nu constituie simpl facultate a persoanei2 ci2 dimpotriv2 el presupune cu necesitate e5ercitarea lui2 ori de c3te ori persoana 3n cau* are aptitudinea fi*iolo"ic de a presta munca2 +i nu tre'uie s 3ndeplineasc alte 3ndatoriri le"ale care e5dud participarea2 la un raport juridic de munc. 9n al treilea r3nd2 spre deose'ire de raporturile juridice civile2 la care persoanele 3n v3rsta2 de 1! -1? ani pot participa numai cu 3ncuviinarea preala'il a ocrotitorilor lor le"ali2 minorul care a 3mplinit 16 ani poate deveni su'iect al unui raport juridic de munc2 prin 3nc6eierea unui contract de munc sau intrarea fr s fie necesari o atare 3ncuviinare. :entionm c2 de la v3rsta de 16 ani2 fiecare persoan apt de munc +i care nu urmea* cursurile unei +coli are nu numai dreptul ei +i datoria de a desf+ura o munc util societii2 care s-i asi"ure mijloacele de e5isten +i de de*voltare spiritual2 a+a cum se prevede 3n dispo*iiile art.13 din odul muncii. )otrivit acestuia =)ersoana fi*ic do'4nde+te capacitatea de munc de la v4rsta de 16 ani>. )entru minorii 3n virst de la 1! la 16 ani inc6eierea contractului de munc ori do'3ndirea calitii de salariat 3ntr-o unitate rm3ne condionat de 3ncuviinarea preala2'il a ocrotitorilor le"ali. 9n considerarea proteciei minorilor2 pentru asi"urarea2 de*voltrii lor +i pre"tirii lor corespun*toare2 3ncadrarea 3n munci are un caracter e5cepional +i este supus ca atare unor re"lementri restrictive. 8ceast 3ncadrare este posi'il 3ncep3nd cu v3rsta2 de 1$ ani ani dar numai pentru munci potrivite cu de*voltarea fi*ic2 psi6ic2 cu aptitudinile +i cuno+tinele lor2A. ertificatul medical2 la care se refera2 le"ea2 tre'uie s-i confirme posi'ilitatea 3ncadrrii 3n munc.

2? 2A

I. -ra'ie. &. )opescu2 op. cit.2 p". 136. 8rt. 13 alin.2 din ;e"ea nr. $3@2##3.

21

8rt. 13 alin. 3 din odul muncii prevede c =3ncadrarea 3n munc a persoanelor cu v4rst su' 1$ ani este inter*is> iar alin.! prevede c =3ncadrarea 3n munc a persoanelor puse su' interdicie judectoreasc este inter*is.> De asemenca2 unitile care au 3ncadrat2 tineri 3n v3rst de 1!-16 ani sunt o'li"ate s-i sprijine 3n vederea continurii 3nvm3ntului. 9n sf3r+it2 lu4nd 3n considerare caracterul formativ al muncii +i "radul de de*voltare a personalitii umane pe care 3l atest efectuarea ei +i re*ultatele o'inute2 le"ea2 consacr posi'ilitatea minorului 3ncadrat 3n munc de a e5ercita sin"ur drepturile +i de a e5ecuta tot astfel o'li"aiile i*vor4nd din contractul de munc2 el dispune sin"ur de sumele de 'ani ce a o'inut-o din munca proprie3#. 8u cum s-a artat2 mai sus 2 fiind insepara'il de persoana omului2 capacitatea2 de folosin nu poate fi nici 3nstrinat +i nici ridicat2 nu se poate renuna la ea. &unt2 3ns posi'ile anumite limitri sau restrngeri ale capacitii de folosin2 re"lementate de le"e 3n scopul ocrotirii persoanei sau al aprrii unor interese "enerale.

II.3. Capacitatea juridic a angajatorului' per$oan fi%ic

el ce 3ncadrea* 3n munc - unitatea /patronul0 poate fi o persoan juridic /uniti ale statului - re"ii autonome2 instituii 'u"etare02 societi comerciale cu capital majoritar de stat2 cu capital privat2 parial sau inte"ral2 alte persoane juridice /fundaii2 asociaii0 precum +i o persoan fi*ic. 8n"ajatorul este cel care asi"ura un loc de munc unei persoane /salariatul02 3n sc6im'ul unui salariu2 munca desf+ur4ndu-se 3n condiii de su'ordonare a prestatorului ei. 9n ca*ul persoanei fi*ice an"ajatoare capacitatea sa de a 3nc6eia un contract de munc 3n calitate de patron2 se 3nscrie 3n cadrul re"ulilor "enerale2 ale dreptului comun2 respectiv< - minorul 3n v4rst de peste 1! ani poate 3nc6eia un contract de munc2 numai cu 3ncuviinarea preala'il a printelui sau tutorelui +i a autoritilor tutelare /fiind un act juridic care dep+este sfera actelor de administrare0D - dup 1? ani2 av4nd capacitatea de e5erciiu deplin2 persoana fi*ic poate 3nc6eia sin"ur un contract de munc 3n calitate de patron. - femeia cstorit de 16 /1$ ani02 do'4ndind deplina capacitate de e5erciiu2 poate 3nc6eia sin"ura un contract de muncD De menionat este c actuala modificare adus de (rdonana 6$@2##$ la odul muncii este aceea c art. 1! al.3 va avea urmtoarea dispo*iie< N)ersoana fi*ic do'4nde+te capacitatea de a 3nc6eia contracte individuale de munc 3n calitate de an"ajator2 din momentul do'4ndirii capacitii depline de e5erciiu>. odul muncii 3n varianta nemodificat prevedea< >)ersoana fi*ic do'4nde+te capacitatea de a 3nc6eia contracte individuale de munc 3n calitate de an"ajator2 din momentul din momentul do'4ndirii capacitii de e5erciiu>. Dup re"ulile dreptului comun aceast capacitate deplin de e5erciiu se do'4nde+te numai dup 3mplinirea v4rstei de 1? ani2 iar ca e5cepie2 femeia care se cstore+te la 1$ /160 ani. )ersoana care 3ncadrea* 3n munc2 3n temeiul unui contract individual de munc2 poarta2 le"al2 denumirea de an"ajator. 9n le"islaia muncii se utili*ea* ca2 sinonime +i termenii de 22patron> /relativ frecvent0 +i de 22cei ce an"ajea*O /destul de rar0. 8+adar2 termenii =an"ajator>2 =patron>2 =persoana care an"ajea* 3n munc>2 22cel ce an"ajea*> sunt sinonimi +i se refer at4t la persoanele juridice2 c4t +i la persoanele fi*ice.
3#

8rt. 1# alin. 3 din Decretul nr. 31@1A$!. 9n temeiul acestor prevederilor le"ale2 minorii 3ncadrai 3n munci pot fi parte in liti"iile de munc +i 3+i pot susine sin"uri interesele. %i au totu+i dreptul s fie asistai de ocro titorii lor le"ali2 intrucit dispo*iiile le"ale de protecie continu s-+i ai' aplicare. )rin urmare2 asistena lor de ctre oerotitorii le"ali nu este o'li"atorie2 dar e&te posi'il2 in interesul minorilor.

22

7ermenul de =unitate>2 utili*at +i el 3n le"islaia muncii2 vi*ea* e5clusiv o persoana juridic. De aceea2 deci*ia. nr. !#@2##1 a urii onstituionale - prin care se aprecia* ca termenul de unitate ar include +i o persoan fi*ic P este eronat. 8t4t anterior c4t +i ulterior anului 1AA#2 unitatea semnifica 3n le"islaia muncii doar persoana juridic. 9n funcie de cerinele terminolo"ice le"ale2 este prefera'il ca2 de re"ul2 s se utili*e*e pentru a-1 desemna pe cel care 3ncadrea* 3n munc termenul de an"ajator. 8n"ajatorul persoan juridic poate 3nc6eia contracte individuale de munc2 potrivit articolului 1! alineat 2 din odul :uncii2 din momentul do'4ndirii personalitii juridice. 8+adar2 3n principiu2 acesta do'4nde+te capacitatea de a 3nc6eia un contract de munc 3n momentul 3nfiinrii sale le"ale2 respectiv 3n momentul do'4ndirii personalitii juridice. )oate 3nc6eia un contract individual de munc 3n calitate de an"ajator persoan juridic< societatea comercial constituit 3n temeiul ;e"ii numrul 31@1AA# privind societile comerciale2 repu'licat 3n 1AA?2 cu modificrile ulterioareD societatea comercial constituit prin reor"ani*area unei re"ii autonome 3n temeiul (rdonanei de Br"en a Iuvernului numrul 3#@1AA731D re"ia autonomD societatea a"ricol2 constituit 3n temeiul ;e"ii numrul 36@1AA132D unitatea sau societatea de asi"urriD instituia sau unitatea pu'lic2 constituit prin actul de dipo*iie al or"anului de stat competent 3n conformitate cu prevederile onstituiei +i ale unor le"i or"aniceD asociaia sau fundaia2 constituit 3n temeiul (rdonanei Iuvernului numrul 26@2###D orice alt persoan juridic pu'lic sau privat2 constituit potrivit Decretului numrul 31@1A$! sau a unor le"i speciale /partide politice2 sindicate2 patronate2 culte reli"ioase0.

II.4. Capacitatea juridic a angajatorului (per$oan juridic

aracterul juridic distinctiv al capacitii juridice 3l constituie specialitatea ei +i const 3n posi'ilitatea su'iectului colectiv de drept de a avea drepturi +i o'li"aii care se circumscriu principiului specialitii capacitii de folosin adic acela care este 3n acord cu scopul pentru care persoana juridic s-a constituit2 scop prev*ut de le"e2 actul de 3nfiinare sau statut. )otrivit art. 3$ din Decretul nr. 31@1A$! =persoana juridic 3+i e5ercit drepturile +i 3ndepline+te o'li"aiile prin or"anele sale. 8ctele juridice fcute de or"anele sale2 3n limitele puterilor conferite sunt actele persoanei juridice 3ns+i>. .aporturile dintre persoana juridic +i cei care alctuiesc or"anele sale sunt supuse re"ulilor mandatului2 dac nu s-a prev*ut altfel prin actul de 3nfiinare sau statut. .) R(4++)( ./*%9%'( sunt persoane juridice care funcionea* pe 'a* de "estiune economic +i autonomie financiar. %le sunt de dou cate"orii< - re"ii autonome 7( +9*(&(1 7(%1(2+* 3n ramuri de importan strate"ic ale economiei naionale precum +i 3n alte ramuri economice sta'ilite de IuvernD - re"ii 7( +9*(&(1 )%-.) -.&( 1( ,%* %&4.9+0. 89 /&'6*%.&()( 7%'(9++= alimentarea cu ap2 canali*area +i epurarea apelor u*ateD producerea2 transportul +i distri'uia ener"iei termiceD transportul local 3n comun de cltoriD

31 32

)u'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr.12$ din 1A iunie 1AA7 )u'licat 3n :onitirul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr.A7 din 6 mai 1AA1

23

 administrarea +i 3ntreinerea fondului locativ2 a pieelor2 o'oarelor2 t4r"urilor2 a drumurilor2 comunale +i a spaiilor ver*iD construirea2 3ntreinerea +i moderni*area drumurilor +i a podurilor de interes judeean. .e"iile autonome de interes local pot fi or"ani*ate +i funcionea* su' autoritatea consiliilor judeene2 respectiv locale /ale municipiilor +i ora+elor0. (r"anul lor cole"ial de conducere este consiliul de administraie numit de ministrul de resort sau2 dup ca*2 de ctre consiliul judeean ori local. 7endina 3ntr-o economie de pia2 inclusiv la noi 3n perioada de tran*iie spre o astfel de economie2 este a restr4n"erii re"iilor autonome la strictul necesar. 2) S%-+(*65+)( -%'(&-+.)( -/ -.,+*.) '.<%&+*.& 7( 1*.* /or"ani*ate ca societti pe aciuni sau cu rspundere limitat0 au ca or"an suprem de conducere2 adunarea "eneral a acionarilor2 respectiv a asociailor. .e"iile autonome +i societile comerciale cu capital majoritar de stat sunt conduse2 potrivit ;e"ii nr. 66@1AA32 de '.9.4(&+ care se selecionea*2 prin concurs2 dup o procedur special. (dat reu+it2 persoana 3n cau* 3nc6eie contractul de mana"ement cu ministerul sau pre+edintele consiliului judeean /local0 - 3n ca*ul re"iilor autonome2 respectiv cu adunarea "eneral a acionarilor 3n ca*ul societtilor comerciale cu capital majoritar de stat. :ana"er poate fi o persoan fi*ic2 mai multe persoane fi*ice sau o persoan juridic. 9n ca*ul c4nd mai multe persoane dein calitatea de mana"er2 este desemnat un mana"er "eneral. 9ntre mana"er +i re"ia autonom sau societatea comercial cu capital majoritar de stat2 nu e5ist un contract individual de muncD relaiile dintre cele dou pri sunt "uvernate de contractul de mana"ement de natur comercial. 7otu+i2 potrivit le"ii2 prin asimilare2 pe perioada contractului2 mana"erul 'eneficia* de toate drepturile prev*ute de odul muncii. ;a re"iile autonome +i la societile comerciale cu capital majoritar de stat2 contractul individual de munc se 3nc6eie2 dup ca*2 de ctre< - mana"er c4nd acesta este o persoan fi*icD - mana"erul "eneral2 dac sunt mai multe persoane fi*ice care dein aceast calitateD - or"anul unipersonal al persoanei juridice care deine calitatea de mana"er2 3n 'a*a re"ulilor "enerale cuprinse 3n Decretul nr. 31@1A$!33. -) L. 1%-+(*65+)( -%'(&-+.)( -/ -.,+*.) +9*(4&.) ,&+3.* 1./ -/ -.,+*.) '+>* /la care statul nu are2 3ns2 o participare majoritar02 potrivit documentelor lor constitutive2 or"anul de conducere suprem2 8dunarea Ieneral2 desemnea* onsiliul de 8dministraie sau pe administratorul unic. a urmare2 3n numele +i pentru aceste societi comerciale2 contractul individual de munc se 3nc6eie de pre+edintele consiliului de administraie sau de ctre administratorul unic. 7) ;a persoanele juridice care sunt %&4.9( .)( .7'+9+1*&.5+(+ ,/2)+-( -(9*&.)( 1./ )%-.)( %&+ +91*+*/5++ 2/4(*.&(: contractul individual de munc se 3nc6eie de ctre or"anul lor unipersonal de conducere /ministru2 prefect2 primar2 presedinte al consiliului judeean2 director0. () L. -()().)*( ,(&1%.9( </&+7+-( /fundaii2 asociaii0 contractul de munc se 3nc6eie de ctre or"anul unipersonal sta'ilit2 ca atare2 prin documentul lor constitutiv. )otrivit principiului specialitii capacitii de folosin a persoanelor juridice2 3n ca*ul re"iilor autonome sau al societilor comerciale care au +i capital de stat2 al or"anelor administraiei pu'lice2 instituiilor 'u"etare2 contractele de munc tre'uie s se 3nc6eie numai cu persoane a cror pre"tire /calificare0 poate contri'ui la reali*area o'iectului de activitate specific lor.

33

Decretul nr. 31@1A$! cu privire la persoanele fi*ice +i juridice

2!

2$

CAPITOLUL III. CONINUTUL I OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC DE MUNC

III.1. Coninutul raportului juridic de munc
Drepturile +i o'li"aiile cuprinse 3n actele normative care au caracter de ordine pu'lic2 urmrind protecia celor 3ncadrai 3n munc2 nu pot fi 3nclcate spre a se crea salariatului un statut defavora'il fa de normele le"ale. 9n virtutea o'li"aiei2 fiecare parte este 3ndreptit2 ca titular a drepturilor do'4ndite prin contract2 s pretind celeilalte pri satisfacerea acstor drepturi3!. Drepturile +i o'li"aiile privind relaiile de muncQ dintre an"ajator si salariat se sta'ilesc potrivit le"ii2 prin ne"ociere2 3n cadrul contractelor colective de muncQ +i al contractelor individuale de muncQ. &alariatii nu pot renuna la drepturile ce le sunt recunoscute prin le"e. (rice tran*acie prin care se urmQre+te renuntarea la drepturile recunoscute de le"e salariailor sau limitarea acestor drepturi este lovitQ de nulitate. )rile pot s se 3nelea" 3ns2 prin ne"ociere individual2 3n le"tur cu o serie de condiii superioare pentru salariai2 3n raport cu prevederile actelor normative +i ale contractelor colective de munc. Drepturile +i 3ndatoririle salariailor2 care fac parte din coninutul contractului individual de munc2 sunt preci*ate enuniativ de art. 3A +i2 respectiv2 art. !# din odul muncii. Dintre clau*ele "enerale ale contractului individual de munc se deta+ea* prin importana lor /ca fundamentale02 cele privind felul muncii2 locul muncii +i salariul %voluiile din ultimii ani impun ca +i durata contractului de munc s fie considerate drept o clau* fundamental. Durata2 felul muncii2 locul muncii /locul de munc0 +i salariul nu pot fi modificate unilateral de ctre an"ajator2 dup cum s-a statuat 3n mod constant 3n practica. 8stfel2 s-a decis< O&c6im'area din funcie2 cu consecin mic+orrii salariului nu poate fi fcut dec4t cu consimm4ntul salariatului2 am'ele fiind elemente eseniale ale contractului de munc. ( asemenea msur2 luat fr acordul persoanei 3ncadrate 3n munc2 ec6ivalea* cu o retro"radare pe timp nelimitat2 ceea ce nu este cu putinO.3$

III.1.1. Drepturile &i o!ligaiile $alariatului

444 - - - Drepturile salariatului onform prevederilor actualului od al :uncii /articolul 3A02 salariatul are2 3n principal2 urmtoarele drepturi< a0 dreptul la salari*are pentru munca depusD
3!

3$

onstantin &ttescu2 c. G4rsan2 =Drept civil. 7eoria "eneral a o'li"aiilor>2 edit. 8ll2 Guc.2 1AA72 p". $6D urtea de 8pel Gucure+ti2 &ecia a I--a civila2 dec. nr. 273@1AA3.

26

'0 dreptul la repaus *ilnic +i sptm4nalD c0 dreptul la concediu de odi6n anualD d0 dreptul la e"alitate de +anse +i tratamentD e0 dreptul la demnitate 3n muncD f0 dreptul la securitate +i sntate 3n muncD "0 dreptul la acces la formarea profesionalD 60 dreptul la informare +i consultareD i0 dreptul de a lua parte la determinarea +i ameliorarea condiiilor de munc +i a mediului de muncD j0 dreptul la protecie 3n ca* de concediereD R0 dreptul la ne"ociere colectiv +i individualD l0 dreptul de a participa la aciuni colective. .) D&(,*/) ). 1.).&+0.&( ,(9*&/ '/9-. 7(,/16 S.).&+/) repre*int suma de 'ani prev*uta 3n contractul individual de munc pentru activitatea prestat de ctre an"ajat2 drept pre al muncii. 8+a cum s-a artat 3n literatura juridic362 salariul nu este numai o contrapartid la munca salariatului2 dar totodat +i o crean alimentar2 ca venit esenial +i unic a marii majoriti a salariailor2 pentru care el este mijlocul de su'*isten pentru ei +i familiile lor. onform art. 1$! din odul muncii al.1 =salariul repre*int contraprestaia muncii depuse de salariat 3n 'a*a contractului individual de munc N. uv4ntul salariu 3+i are ori"inea 3n latinescul SsalariumK care2 la ori"ine2 semnific raia de sare/sale0 alocat unui soldat D ulterior aceast noiune a fost e5tins +i utili*at pentru a e5prima preul pltit cetenilor li'eri care prestau diferite activiti 3n folosul altor persoane37. 8t4t 3n ara noastr2 c4t +i 3n alte state2 3n afara termenului de salariu2 se mai 3ntre'uinea* +i termenii &('/9(&.5+( sau &(*&+2/5+(. ?9 1(91 (-%9%'+-: salariul constituie un element important al costurilor de producie2 iar 89 1(91 1%-+.) el repre*int o surs 2 un mijloc2 esenial 3n foarte multe ca*uri2 de e5istene ori su'*isten2 suport al reproduciei forei de munc. &alariul care cuprinde salariul de 'a*2 indemni*aiile2 sporurile precum +i alte adaosuri2 se sta'ile+te pentru fiecare salariat 3n raport cu calificarea2 importana2 comple5itatea lucrrilor ce revin postului 3n care este 3ncadrat2 cu pre"tirea +i competena profesional. ;a sta'ilirea +i la acordarea salariului este inter*is orice discriminare pe criterii de se52 orientare se5ual2 caracteristici "enetice2 v4rst2 apartenen naional2 ras2 culoare2 etnie2 reli"ie2 opiune politic2 opiune social2 6andicap2 situaie sau responsa'ilitate familial2 apartenen ori activitate sindical. &alariile se sta'ilesc prin ne"ocieri individuale sau@+i colective 3ntre an"ajator +i salariai sau repre*entani ai acestora. )otrivit art. 1$6 din odul muncii2 salariile se pltesc 3naintea oricror alte o'li"aii 'nesti ale an"ajatorilor. S.).&+0.&(. '/9-++ tre'uie privit mai 3nt4i ca o -.*(4%&+( (-%9%'+-6: ea fiind 3n primul r4nd un ec6ivalent valoric al muncii prestate de ctre salariai 3n cadrul raporturilor de munc2 mai e5act2 preul acesteia. 7otodat2 ea constituie operaiunea propriu-*is de plat a muncii ce a fcut o'iectul contractului individual de munc. 9n acela+i timp salari*area muncii repre*in o instituie juridic alctuit din formele +i normele le"ale +i convenionale care re"lementea* salari*area muncii3?. &alari*area constituie +i o important cate"orie social : av4nd totodat o 3nsemnat 3ncrctur politic2 precum +i o funcie cultural-spiritual. S.).&+/) 9%'+9.). 9ntr-o definiie pre*entat 3n literatura economic de specialitate3A2 salariul nominal ar consta 3n suma de 'ani pe care o persoan o prime+te ca pre al forei de munc pe care a v4ndut36 37

I.7.Ctefanescu2 7ratat elementar de drept2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##32 op. cit.2p. 1!1 &anda I6impu2 8le5. Ficlea 2 Dreptul muncii2 vol.II2 %ditura SCansaK2 Gucure+ti2 1AA!2 p.2? 3? &. I6impu2 I6e. Gre6oi2 I6e. :o6anu2 Iosif Brs2 Dicionar juridic2 %d. 8l'atros2 Gucure+ti2 1A?$2 p.$12-$1! 3A )etru Gurloiu2 %conomia muncii.)ro'leme actuale2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti 1AA32p. A$

27

o patronului 3n 'a*a unui contract de munc. Nu ne propunem vreun comentariu asupra acestei definiii mai ales asupra coninutului ei economic2 dar 3n ce ne prive+te mai adecvat +i complet2 cel puin din perspectiva dreptului muncii2 definirea salariului nominal ca fiind suma de 'ani pe care salariatul o primeste efectiv pentru munca depus!#. )rintre altele aceast definiie are meritul c elimin aspectul de '.&;6 al forei de munc2 inaccepta'il din punct de vedere al (r"ani*aiei Internaionale a :uncii +i al doctrinei dreptului muncii. S.).&+/) &(.) este definit ca repre*ent4nd cantitatea de 'unuri +i servicii pe care le poate do'4ndi o persoan cu salariul nominal de care dispune!1. 8parent raportul dintre cele dou salarii ar tre'ui s fie direct proporional2 dar nu 3ntotdeauna cre+terea salariului nominal se reflect 3n aceea+i proporie asupra salariului real. 6iar dac salariul nominal cre+te simitor2 dac preul 'unurilor de consum +i ale serviciilor cunosc 3n aceea+i perioad o majorare +i mai su'stanial2 3n realitate salariul real scade2 reflect4ndu-se asupra nivelului de trai. De aceea2 o politic salarial adecvat +i eficient nu se poate reali*a fr a se ine seama de evoluia preurilor. 2) D&(,*/) ). &(,./1 0+)9+- 16,*6'@9.) 7impul de odi6n presupune urmtoarele forme< T pau*a pentru masD salariaii care 3+i desf+oar activitatea 3n cadrul unei durate a timpului de lucru mai mare de 6 ore@*i2 au dreptul la pau* de mas2 3n condiii sta'ilite prin contractele colective sau prin re"ulamentul intern. ontractul colectiv de munc unic la nivel naional2 3n art. $! preci*ea* c repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 1$ minute odul muncii conine dispo*iii speciale referitoare la dreptul la pau* de mas 3n ca*ul salariailor 3n v4rst de p4n la 1? ani2 care 'eneficia* de o pau* de mas de cel puin 3# minute dac durata *ilnic a timpului de munc este mai mare de ! ore +i jumtate. De re"ul2 pau*ele de mas nu se includ 3n durata *ilnic a timpului de munc2 e5ist4nd 3ns +i aceast posi'ilitate dac e5ist dispo*iii contrare 3n contractul colectiv de munc aplica'il sau 3n re"ulamentul intern. T intervalul dintre dou *ile lucrtoare este2 potrivit art. 131 alin. 1 din odul muncii2 de cel puin 12 ore consecutive!22 cu e5cepia ca*ului c4nd munca se prestea* 3n sc6im'uri2 c4nd acesta nu poate fi mai mic de ? ore 3ntre sc6im'uriD T repausul sptm4nal se acord 3n dou *ile consecutive2 de re"ul s4m'ta +i duminica!3. 8colo unde activitatea este ne3ntrerupt2 specificul serviciului impun4nd desf+urarea muncii +i 3n *ilele de s4m'ta +i duminica2 se pot sta'ili alte *ile din sptm4n ca *ile de repaus sptm4nal2 sta'ilite 3n contractul colectiv de munc sau 3n re"ulamentul intern al unitii. 9n aceast situaie2 salariaii vor 'eneficia de un spor la salariu sta'ilit prin contractul colectiv de munc sau2 dup ca*2 prin contractul individual de muncD T *ilele de sr'tori le"ale +i alte *ile 3n care nu se lucrea*D potrivit art. 13! din odul muncii!!2 sunt considerate *ile de sr'tori le"ale +i2 ca atare2 nu sunt *ile lucrtoare< 1 +i 2
!# !1

&anda I6impu2 8le5andru Ficlea2 %d. Cansa2 Gucure+ti2 1AA$2 op. cit.2p. 3# -lad Gar'u2 Dreptul :uncii. urs universitar2 %d. Naional2 Gucure+ti2 2##32 p. 2$# !2 .e"lementarea rom4n este mai favora'il salariailor comparativ cu cea a Directivei nr.2##3@??@ %%2 care preci*ea* 3n art. 3 c orice lucrtor tre'uie s 'eneficie*e 3n cursul unei *ile de o perioad minim de odi6n de 11 ore consecutiv. !3 9n comparaie cu re"lementarea rom4n2 art. $ al Directivei nr. 2##3@??@ %% preci*ea* c orice lucrtor tre'uie s 'eneficie*e 3n cursul unei perioade de 7 *ile de o perioad minim de odi6n fr 3ntrerupere de 2! ore2 crora li se adau" cele 11 ore de odi6n *ilnic prev*ute la art. 3. !! Dispo*iiile ;e"ii nr. 7$@1AA6 privind sta'ilirea *ilelor de sr'toare le"al 3n care nu se lucrea*2 pu'licat 3n =:onitorul oficial al .om4niei> partea I2 nr. 1$# din 17 iulie 1AA62 cu modificrile +i completrile ulterioare a fost a'ro"at prin art. 2A? alin. 2 din odul muncii2 dispo*iiile ei fiind 3n principiu preluate de art. 13!-13? din odul muncii.

2?

ianuarie2 prima +i a doua *i de )a+ti2 1 mai2 1 Decem'rie2 prima +i a doua *i de crciun sau dou *ile pentru fiecare din sr'torile reli"ioase anuale declarate astfel de cultele reli"ioase le"ale2 altele dec4t cele cre+tine2 pentru persoanele aparin4nd acestoraD -) D&(,*/) ). -%9-(7+/) 7( %7+A96 .9/.) %ste prev*ut de art. 3A alin. 1 lit. c din odul muncii. oncediul de odi6n constituie una din formele timpului li'er2 a crei necesitate +i 3nsemntate deose'it re*ult din coninutul dispo*iiilor le"ale care 3l re"lementea*2 c4t +i din practica raporturilor sociale de munc. Influena sa po*itiv asupra sntii salariailor2 posi'ilitile recreative pe care le ofer2 rolul su de factor 3n cre+terea randamentului muncii2 avantajele care decur" din plata indemni*aiei cuvenite pe timpul efecturii lui2 prin urmare funciile sale economice +i sociale2 pun 3n lumin importana concediului de odi6n!$. Dreptul la concediul de odi6n nu poate forma o'iectul vreunei cesiuni2 renunri sau limitri /art.13A din odul muncii0. Dreptul la concediul de odi6n este un drept unic2 de natur comple52 av4nd o latur patrimonial +i una nepatrimonial. Folosirea efectiv a concediului asi"ur 3ndeplinirea finalitii sale2 a funciei recreative +i de protecie +i2 de aceea2 le"ea 3i acord prioritate2 compensarea 3n 'ani a concediului de odi6n fiind posi'il 3n condiii restrictive. Indemni*aia de concediu are le"tur direct cu salariul2 le"ea prev*4nd c ea nu poate fi mai mic dec4t valoarea total a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv /art.1!$ alin.1 din odul muncii0. )otrivit prevederilor odului muncii2 precum +i ale dispo*iiilor ontractului colectiv de munc unic la nivel naional2 concediile de odi6n pot fi 3mprite2 de re"ul , n raport cu vec$imea n munc2 denumite +i concedii de bazD concedii suplimentareD concedii de odi6n care se acord tinerilor 3n v4rst de p4n la 1? ani!6. Durata minim a concediului de odi6n anual este de 2# de *ile lucrtoare /art. 1!# alin.10!7. Durata efectiv se sta'ile+te prin contractul individual de munc +i se acord proporional cu activitatea prestat 3ntr-un an calendaristic /art.1!# alin.20. &r'torile le"ale 3n care nu se lucrea*2 precum +i *ilele li'ere pltite prin contractul colectiv de munc nu sunt incluse 3n durata concediului de odi6n anual /art.1!# alin.30. Dup a'ro"area alin. ! al art. 1!# din odul muncii prin (rdonana de ur"en a Iuvernului nr.6$@2##$ +i salariaii 3ncadrai cu timp parial 'eneficia* de aceea+i durat a concediului de odi6n2 ca +i cei ce lucrea* cu timp inte"ral2 intervenia le"iuitorului fiind apreciat po*itiv!?. )rin contractul colectiv de munc unic la nivel naional s-a sta'ilit c 3n fiecare an calendaristic2 salariaii au dreptul la un concediu de odi6n pltit2 de minim 5- de zile lucrtoare Fac e5cepie de la aceast re"ul< a0 salariaii care au v4rsta su' 1? ani +i au dreptul la un concediu de 2! de *ile lucrtoareD '0 salariaii nou an"ajai2 pentru primul an de activitate2 au dreptul la un concediu de odi6n pltit cu o durat minim de 2# *ile lucrtoare /art. $60. )rin acte normative speciale poate fi sta'ilit o durat minim mai ridicat a concediului de odi6n2 dec4t cea prev*ut de odul muncii sau ontractul colectiv menionat. De pild2 referitor la personalul didactic art. 1#3 din ;e"ea nr. 12?@1AA7 dispune c acesta 'eneficia* de un concediu anual cu plat2 3n perioada vacanelor +colare2 respectiv universitare2 cu o durat de cel puin 62 de *ile2 e5clusiv duminicile +i sr'torile le"ale.
!$

8stfel2 concediul de odi6n este uneori caracteri*at ca Nform principal a dreptului de odi6n>. 8 se vedea -asile Guia2 (oncediul de odi$n2 %ditura Ctiinific2 Gucure+ti2 1A6A2 p. $-?. !6 &anda I6impu2 8le5andru Ficlea2 op. cit.2 p. !?$. !7 9n dreptul comunitar2 durata minim a concediului anual pltit este de ! sptm4ni /art. 7 pct. 1 din Directiva nr. 2##3@??@ %%0. !? Ion 7raian Ctefnescu2 :odificrile odului muncii , comentate , (rdonana de ur"en a Iuvernului nr. 6$@2##$2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##$2 p. A2.

2A

:a"istraii 'eneficia*2 anual2 de un concediu de odi6n pltit de 3$ de *ile lucrtoare !A2 iar personalul au5iliar de specialitate +i personalul cone5 al instanelor de judecat +i al

!A

8se vedea art. 7A alin. 1 din ;e"ea nr. 3#3@2##! privind &tatutul judectorilor +i procurorilor /repu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr. ?26 din 13 septem'rie 2##$2 modificat ulterior0D art. 2 alin. 1 din .e"ulamentul privind concediile judectorilor +i procurorilor.

3#

parc6etelor de pe l4n" acestea de 3# de *ile lucrtoare$#. )entru personalul din administraia pu'lic2 conform art. 1 alin. 1-3 din Uotr4rea Iuvernului nr. 2$#@1AA22 concediul se acord 3n funcie de vec6imea 3n munc astfel< - p4n la 1# ani vec6ime se acord 21 de *ile lucrtoareD - peste 1# ani vec6ime se acord 2$ de *ile lucrtoare$1. )entru tinerii 3n v4rst de p4n la 1? ani2 durata concediului de odi6n este de 2! de *ile lucrtoare. )olii+tii2 conform art. 1 din Uotr4rea Iuvernului nr. 1$7?@2##22 au dreptul2 3n fiecare an calendaristic2 la concediu pltit2 a crui durat se sta'ile+te 3n raport cu vec6imea lor 3n serviciu2 dup cum urmea*< - 32 de *ile calendaristice2 pentru cei cu o vec6ime 3n serviciu de p4n la 1# aniD - 3? de *ile calendaristice2 pentru cei cu o vec6ime 3n serviciu de peste 1# ani. 7) D&(,*/) ). (4.)+*.*( 7( B.91( B+ *&.*.'(9* 9n le"islaia romanesc e"alitatea de +anse +i tratament pentru femei +i 'r'ai este definit astfel< luarea n considerare a capacitilor, nevoilor i aspiraiile diferite ale persoanelor de se+ masculin i respectiv feminin i tratamentul egal al acestora 9n ceea ce prive+te le"islaia intern2 referitoare la raporturile de munc2 acest principiu2 c6iar dac nu este 3nscris e5pres 3n fiecare dintre actele normative care re"lementea* diferite aspecte ale pro'lemelor de munc +i ocrotirii sociale2 deriv din aceea c prevederile respective ofer toate premisele pentru ca asemenea discriminri s nu ai' loc. ;e"islaia naionala2 3n primul r4nd onstituia2 afirm e"alitatea de +anse +i tratament 3ntre cetenii si2 fr deose'ire de se52 3n toate domeniile$2. )rincipiul e"alitii de +anse 3ntre femei +i 'r'ai este cuprins 3n le"islaia rom4nesc 3n mai multe acte normative dar cele mai importante acte 3n acest domeniu sunt< odul :uncii /;e"ea $!@2##30D (rdonana Iuvernului nr.137@31 au"ust 2### privind prevenirea +i sancionarea tuturor formelor de discriminare$3#D ;e"ea nr. 2#2@1A aprilie 2##2$!1 care re"lementea* msurile pentru promovarea e"alitii de +anse +i tratament pentru femei +i 'r'ai 3n toate sferele vieii pu'lice din .om4nia. De+i s-au semnalat2 de mai mult timp2 aceste ine"aliti 3ntre femei +i 'r'ai2 instituiile din .om4nia au a'ordat aceast pro'lematic doar 3n procesul de ne"ociere 3n vederea aderrii la Bniunea %uropean. (dat cu 3nceperea ne"ocierilor pentru aderarea .om4niei la Bniunea %uropean2 o serie de aspecte privind e"alitatea de +anse +i tratament pentru femei +i 'r'ai2 prev*ute 3n le"islaia Bniunii %uropene au 3nceput s fie incluse +i 3n le"islaia rom4neasc. )rincipiul e"alitii de +anse +i tratament pentru femei +i 'r'ai este de*voltat 3n le"islaia rom4nesc 3n urmtoarele domenii< -munc
$#

8 se vedea art. 6$ alin. 1 din ;e"ea nr. $67@2##! privind &tatutul personalului au5iliar de specialitate al instanelor judectore+ti +i al parc6etelor de pe l4n" acestea /pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr. 11A7 din 1! decem'rie 2##!2 modificat ulterior0D art. 2 alin. 1 din .e"ulamentul privind condiiile de efectuare +i de plat a concediului de odi6n al personalului au5iliar de specialitate +i personalul cone5 al instanelor judectore+ti +i al parc6etelor de pe l4n" acestea. $1 9n acela+i sens2 este +i art. 23 alin. 1 din (rdonana Iuvernului nr. 2@2##6 privind re"lementarea drepturilor salariale +i a altor drepturi ale funcionarilor pu'lici pentru anul 2##6 /pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr. $7 din 2# ianuarie 2##60. &u'liniem c 3n ca*ul personalului contractual din sectorul 'u"etar se prevede o durat minim a concediului de odi$n de 5- de zile lucrtoare pe an /art. 22 alin. 2 din (rdonana Iuvernului nr. 3@2##62 privind cre+terile salariale ce se vor acorda 3n anul 2##6 personalului 'u"etar...2 pu'licat 3n ;e"ea nr. 323@2##62 pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr. 62! din 1A iulie 2##60. $2 onstituia .om4nieiD $3 8pro'at cu unele modificri +i completri2 prin le"ea nr. !?@16.#1.2##22 pu'licat 3n :.(f. nr. 6A@31.#1.2##2D $! )rivind e"alitatea de +anse 3ntre femei +i 'r'ai2 pu'licat 3n :.(f. nr. 3#1@? mai 2##2.

31

-accesul la sntate2 educaie -participarea la luarea deci*iilor Domeniul cu cele mai vaste re"lementri 3n ceea ce prive+te e"alitatea de +anse +i tratament pentru femei +i 'r'ai este cel al pieei muncii. ercetrile referitoare la piaa muncii au demonstrat c nu toi an"ajatori +i an"ajaii cunosc foarte 'ine le"islaia referitoare la drepturile +i o'li"aiile ce le revin la locul de munc din perspectiva e"alitii de +anse. 8rticolul 6 din ;e"ea 2#2@2##2 privind e"alitatea de +anse +i tratament 3ntre femei +i 'r'ai 3n relaiile de munc prevede< - an"ajare 3n toate posturile sau locurile de munc vacante +i la toate nivelurile ierar6iei profesionaleD -informare +i consiliere profesional2 calificare2 perfecionare2 speciali*areD -condiii de munc ce respect normele de sntate +i securitate 3n muncD -'eneficii2 altele dec4t cele de natur salarial +i msuri de protecie +i asi"urri sociale$$2. ei o'li"ai s asi"ure e"alitatea de +anse +i tratament 3ntre an"ajai2 femei +i 'r'ai2 sunt an"ajatorii inclusiv prin introducerea de dispo*iii pentru inter*icerea discriminrilor 3n re"ulamentele de or"ani*are +i funcionare +i 3n cele de ordine interioar ale unitilor. 7ot ei sunt cei o'li"ai s informe*e sistematic pe an"ajai2 inclusiv prin afi+are la loc vi*i'li2 asupra drepturilor pe care ace+tia le au 3n ceea ce prive+te respectarea e"alitii de +anse +i tratament 3ntre femei +i 'r'ai 3n relaiile de munc. 7re'uie remarcat faptul c an"ajatorii sunt o'li"ai s acorde +anse e"ale la an"ajare at4t 'r'aiilor c4t +i femeilor2 este ile"al ca o persoan s fie refu*at la an"ajare pe motiv c este 'r'at sau femeie. De asemenea anunurile de an"ajare nu tre'uie s e5clud participarea femeilor sau a 'r'ailor la ocuparea unui loc de munc2 de aici reiese +i ideea c nu e5ist meserii masculine sau feminine 9n ceea ce prive+te formarea profesional2 an"ajaii2 indiferent dac sunt femei sau 'r'ai2 au drepturi e"ale de a urma cursuri +i pro"rame profesionale de speciali*are2 calificare sau perfecionare. Bn alt aspect important care ar tre'uie su'liniat 3n acest domeniu2 ar fi cel al maternitii. 8rt. A din le"ea-cadru prevede c maternitatea nu constituie un motiv de discriminare pentru selecia candidatelor la an"ajare2 fiind inter*is s i se solicite unei candidate2 pentru ocuparea unui post2 s pre*inte un test de "raviditate cu e5cepia locurilor de munc inter*ise femeilor "ravide +i@care alptea*2 precum +i solicitarea de a semna un act prin care aceasta s se an"aje*e c nu va na+te 3n viitorul apropiat. De asemenea interviul de an"ajare nu tre'uie s includ intre'ri referitoare la viaa personal a candidailor. ( alt situaie de discriminare este +i modificarea unilateral de ctre an"ajator a condiiilor de munc2 inclusiv concedierea persoanei pe motiv c a 3naintat o reclamaie la nivelul unitii sau c a depus o pl4n"ere2 3n condiii le"ale2 la instanele judectore+ti competente$63. 9n ca*ul a'aterii disciplinare a an"ajatului2 femeie sau 'r'at2 an"ajatorul tre'uie s aplice sanciunile disciplinare conform le"ii elimin4nd discriminrile 'a*ate pe criteriu de se5 . Bn salariat nu poate fi sancionat disciplinar doar pentru c este 'r'at sau femeie. ;e"ea prevede2 posi'ilitatea an"ajailor care se consider discriminai s formule*e reclamaii sau pl4n"eri /scutite de ta5 de tim'ru0 ctre sau 3mpotriva an"ajatorului2 dac acesta este direct implicat +i s solicite or"ani*aiei sindicale din unitate sprijinul 3n re*olvarea situaiei la locul de munc respectiv. Instituiile responsa'ile de aplicarea le"islaiei 3n domeniu sunt< -8"enia Naional pentru %"alitate de Canse / 8N%&0D - onsiliul Naional pentru om'aterea Discriminrii / N D0D -Inspecia :uncii -:inisterul :uncii2 &olidaritii &ociale +i Familiei.
$$
$6

;e"ea 2#2@2##22 privind e"alitatea de sanse intre femei si 'ar'ati 8rt. 12 din ;e"ea 2#2@2##2.

32

)rincipiul e"alitii a fost 3neles 3ntotdeauna ca repre*ent4nd un =drept la e"alitatea drepturilor>2 el adu"4ndu-se drepturilor fundamentale care nu numai c tre'uie respectate cu strictee2 dar +i e5ercitate 3n condiii de deplin e"alitate. %liminarea discriminrilor dup criteriul de se5 este una dintre condiiile necesare pentru construirea unei societi ec6ita'ile +i pentru evoluia spre pro"res2 aceasta presupun4nd implicarea autoritilor statului 3n acest domeniu. %"alitatea de +anse +i tratament 3ntre femei +i 'r'ai constituie o necesitate +i2 3n acela+i timp2 o +ans pentru .om4nia iar cei ce dein asta*i puterea politic tre'uie s i-a c4t mai ur"ent msuri pentru aplicarea acestor prevederi. ;) D&(,*/) ). 1(-/&+*.*(. B+ 1696*.*( 89 '/9-6 - &ersoanele care beneficiaz de sntate i securitate n munc )otrivit art.3 al ;e"ii. nr.31A@2##6 normele de protecie a muncii se aplic salariailor 3n toate sectoarele de activitate2 at4t pu'lice2 c4t +i private. )revederile pre*entei le"i se aplic an"ajatorilor2 lucrtorilor +i repre*entanilor lucrtorilor. Fac e5cepie ca*urile 3n care particularitile inerente ale anumitor activiti specifice din serviciile pu'lice2 cum ar fi forele armate sau poliia2 precum +i ca*urile de de*astre2 inundaii +i pentru reali*area msurilor de protecie civil2 vin 3n contradicie cu pre*enta le"e. &e poate conclu*iona c normele de protecie a muncii tre'uie aplicate +i respectate 3n toate domeniile vieii economico-sociale2 at4t 3n sectorul de stat2 c4t +i 3n cel privat.$7 5 &ersoanele angajate n baza unui contract individual de munc )rotecia muncii2 fc4nd parte inte"rant din procesul muncii2 oricare ar fi unitatea 3n care se desf+oar2 reali*area lui este de neconceput fr luarea +i respectarea msurilor menite s asi"ure viaa +i sntatea celor care muncesc. 8stfel2 persoana an"ajat 3n 'a*a unui contract individual de munc 'eneficia* de msurile de protecie a muncii2 unitatea av4nd o'li"aia de a lua toate msurile de protecie +i i"ien a muncii 3n vederea prevenirii accidentelor +i 'olilor profesionale. ontractul de munc cuprinde 3n coninutul su +i clau*e referitoare la msurile de protecie ce cad 3n sarcina unitii. Geneficia* de protecia muncii at4t persoanele 3ncadrate 3n 'a*a unui contract de munc pe durat nedeterminat c4t +i pe durat determinat. &ituaia este aceea+i +i c4nd persoana este an"ajat pe o perioad de pro'. , 6levii, studenii i ucenicii aflai n perioada efecturii practicii profesionale De+i aceste cate"orii de persoane nu se afl 3n raporturi de munc2 prevederile le"ii se aplic 3n mod o'li"atoriu +i acestora. &-a su'liniat c aceste cate"orii de persoane se 'ucur de drepturi le"ale privind protecia muncii 3n timpul efecturii practicii profesionale2 c6iar dac nu le sunt aplica'ile dispo*iiile odului muncii. ('li"aia elevilor2 ucenicilor de a respecta disciplina 3n unitate2 implic +i respectarea normelor de protecie a muncii =iar unitatea are o'li"aia de a reali*a protacia muncii +i pentru

$7

&ituaia este similar 3n marea majoritate a rilor europene de*voltate. 9n Frana2 dispo*iiile referitoare la i"iena +i protecia muncii se aplic 3ntreprinderilor industriale2 comerciale +i a"ricole2 instituiilor pu'lice +i ministerelor2 asociaiilor de orice natur +i atelierelor familiale. -e*i artea II2 titlul III din odul muncii france*D

33

aceste persoane 3n perioada practicii profesionale>$?. 1 &ersoanele care realizeaz msurile de sntate i securitate n munc &ntatea +i securitate 3n munc repre*int o pro'lem care interesea* deopotriv statul2 patronatul +i salariaii. Numai eforturile conju"ate ale patronilor2 sindicatelor2 salariailor +i ale inspectorilor de protecie a muncii2 precum +i ale medicilor de medicina muncii pot reali*a de*ideratul prevenirii accidentelor +i 3m'olnvirilor profesionale. 8stfel2 putem distin"e dou cate"orii de persoane +i or"ane care au preocupri privind reali*area +i controlul aplicrii normelor de protecie a muncii. 9n prima cate"orie intr cele din interiorul unitii2 din care fac parte conductorii acestora +i cei care or"ani*ea*2 controlea* +i conduc procesul de munc2 precum +i sindicateleD Din cate"oria a doua fac parte or"anele :inisterului :uncii2 Familiei +i %"alitii de Canse2 Inspeciei :uncii2 :inisterului &ntii +i alte or"ane cu competene 3n acest domeniu. L. )%-/) 7( '/9-6 sunt rspun*tori de reali*area inte"ral a msurilor de protecie a muncii +efii seciilor2 sectoarelor2 atelierelor-in"ineri2 te6nicieni sau mai+tri-precum +i +efii 'ri"*ilor +i ec6ipelor. 9n sensul dispo*iiilor le"ale2 cei care conduc colectiviti 3nc6e"ate2 3n conformitate cu or"ani*area intern a unitii2 au at4t o'li"aia de a reali*a msurile de protecie a muncii2 c4t +i de a asi"ura respectarea lor de ctre an"ajai. &fera funciilor care are aceast o'li"aie este suficient de mare2 de la +efi de secie /care uneori poate cuprinde sute de oameni0 p4n la +efi de ec6ip /care poate numra doar c4iva an"ajai0. L. 9+3()/) /9+*65+)%&: persoane juridice2 rspunderea pentru reali*area msurilor de protecie a muncii o au directorul2 conductorul unitii sau pre+edintele or"ani*aiei cooperatiste. onductorii unitii au o'li"aia de a 3ntreprinde msuri pentru reali*area normelor de protecie a muncii 3n unitile pe care le conduc. 4nformarea lucrtorilor Fin4nd seama de mrimea 3ntreprinderii +i@sau a unitii2 an"ajatorul tre'uie s ia msuri corespun*toare2 astfel 3nc4t lucrtorii +i@sau repre*entanii acestora s primeasc2 3n conformitate cu prevederile le"ale2 toate informaiile necesare privind< a0 riscurile pentru securitate +i sntate 3n munc2 precum +i msurile +i activitile de prevenire +i protecie at4t la nivelul 3ntreprinderii +i@sau unitii2 3n "eneral2 c4t +i la nivelul fiecrui post de lucru +i@sau fiecrei funciiD '0 msurile luatepotrivit dispo*iiilor le"ale 8n"ajatorul tre'uie s ia msuri corespun*toare pentru ca lucrtorii desemnai sau repre*entanii lucrtorilor2 cu rspunderi specifice 3n domeniul securitii +i sntii lucrtorilor2 3n vederea 3ndeplinirii atri'uiilor +i 3n conformitate cu prevederile pre*entei le"i2 s ai' acces la< a0 evaluarea riscurilor +i msurile de protecieD '0 informaii privind msurile din domeniul securitii +i sntii 3n munc2 precum +i informaii provenind de la instituiile de control +i autoritile competente 3n domeniu. 4) D&(,*/) ). .--(1 ). ;%&'.&( ,&%;(1+%9.)6 odul muncii vor'e+te despre includerea 3n contractul individual de munc2 pe l4n" clau*e o'li"atorii2 +i a unor clau*e specifice2 preci*4nd 3ns c enumerarea codului nu este limitativ. &unt a+adar considerate clau*e specifice clau*a cu privire la formarea profesional2 clau*a de neconcuren2 clau*a de mo'ilitate +i clau*a de confidenialitate.
$?

&.I6impu2 I.7.Ctefnescu2 C.Geli"rdeanu2 I6.:o6anu2 op.cit.2 vol.III2 p".1AD

3!

(piunea le"iutorului de a oferi un cadru re"lementativ e5pres tocmai acestor clau*e se e5plic prin realitile din c4mpul muncii de p4n la apariia noului cod. 9n re"lementarea mai vec6e2 asemenea clau*e nu erau pro6i'ite dar nici nu 'eneficiau de un te5t de le"e care s le le"itime*e inserarea 3n contractele individuale de munc. :ai mult2 Inspectoratele 7eritoriale de :unc o'i+nuiau s pun la dispo*iia an"ajatorilor un formular tip pentru 3nc6eierea contractelor individuale de munc2 ceea ce a condus la o uniformi*are a acestor contracte. 8n"ajatorii cu o activitate aparte2 marcat de un specific anume lucrau "reu cu contractele individuale de munc tipi*ate. &in"ura manier pentru a particulari*a aceste contracte era s includ a ru'rica alte meniuni din contractul tipi*at a serie de clau*e convenionale ne"ociate de pri care s nuane*e munca prestat funcie de specificul activitii an"ajatorului. Din aceast realitate s-au nscut diverse formulri pentru clau*e de confidenialitate2 fidelitate2 neconcuren etc. de+i nu au fost re"lementate de le"e2 aceste clau*e se aplicau 3n 'a*a acordului prilor. De multe ori 3ns formularea acestor clau*e era a'u*iv2 3nclc4nd normele le"ale imperative din sfera rspunderii pentru fapta proprie. De e5emplu2 salariaii care 'eneficiau de cursuri de perfecionare 3+i asumau fr nici un temei o'li"aia de a plti o sum de 'ani enorm an"ajatorului /un miliard de lei2 $##.### de euro etc.0 3n ipote*a 3n care prseau sluj'a respectiv. ( asemenea clau* este nul pentru mai multe motive2 printre care +i pentru c 3n"rde+te a'u*iv dreptul constituional de a munci. Brmrind pre3nt4mpinarea includerii 3n contractele individuale de munc a unor asemenea clau*e care2 3n cele din urm2 vor fi declarate nule +i nu 3+i vor atin"e scopul urmrit la ne"ocierea lor2 le"iuitorul a re"lementat o serie de clau*e specifice ale contractului individual de munc. 8ceast re"lementare are drept efect limitarea sferei de ne"ociere a prilor semnatare ale contractului individual de munc la cadrul normativ al clau*ei respective2 ocrotind 3n acela+i timp +i drepturile prilor de eventualele a'u*uri care se pot na+te. )otrivit articolului 2# alineat 2 din odul :uncii2 sunt considerate clau*e specifice ale contractului individual de munc2 fr ca enumerarea s fie limitativ2 clau*a cu privire la formarea profesional2 clau*a de neconcuren2 clau*a de mo'ilitate +i clau*a de confidenialitate. )rima clau* specific re"lementat de privire la formarea profesional. odul :uncii 3n articolul 2# este clau*a cu

)erfecionarea profesional este at4t un drept c4t +i o o'li"aie a fiecrui salariat 3n parte. :odificrile2 pro"resele +i te6nicile noi aprute 3n orice domeniu de activitate o'li" ocupantul unui post s fie la curent +i s poat face aplicarea noilor idei +i metodolo"ii. Formarea profesional a salariailor se poate reali*a prin urmtoarele forme< a0 participarea la cursuri or"ani*ate de ctre an"ajator sau de ctre furni*orii de servicii de formare profesional din ar sau din strintateD '0 sta"ii de adaptare profesional la cerinele postului +i ale locului de muncD c0 sta"ii de practic +i speciali*are 3n ar +i 3n strintateD d0 ucenicie or"ani*at la locul de muncD e0 formarea individuali*atD f0 alte forme de pre"tire convenite 3ntre an"ajator +i salariat. 8n"ajatorul2 3n conformitate cu prevederile articolului 1A# din cod2 are o'li"aia de a asi"ura salariailor acces periodic la formarea profesional. 9n acest sens2 an"ajatorul ela'orea*2 dup consultarea cu sindicatul sau cu repre*entanii salariailor2 planuri anuale cu privire la formarea profesional. 8ceste planuri anuale fac parte inte"ral din contractul colectiv de munc din unitate.

3$

:odalitatea concret de formare profesional2 drepturile +i o'li"aiile prilor2 durata formrii profesionale precum +i orice alte aspecte le"ate de formarea profesional fac o'iectul unor clau*e cu privire la formarea profesional incluse 3n contractul individual de munc sau 3n acte adiionale. Formarea profesional individuali*at se sta'ile+te de ctre an"ajator 3mpreun cu salariatul 3n cau*2 in4nd seama de criteriile avute 3n vedere 3n cadrul planului anual de formare profesional +i de condiiile de desf+urare a activitii la locul de munc. ('servm c le"ea nu prevede sumele pe care an"ajatorul este o'li"at s se foloseasc pentru formarea profesional a salariailor si. 9ns articolul 1A! prevede c2 3n situaia 3n care participarea la cursurile sau sta"iile de formare profesional este iniiat de an"ajator2 toate c6eltuielile vor fi suportate de ctre acesta. 8rticolul 1A$ din odul :uncii prevede c salariaii care au 'eneficiat de un curs sau sta"iu de formare profesional mai mare de 6# de *ile2 din iniiativa an"ajatorului2 nu pot avea iniiativa 3ncetrii contractului individual de munc o perioad de cel puin 3 ani de la data a'solvirii cursurilor sau sta"iului de formare profesional. )revederea se refer la posi'ilitatea salariatilor de a denuna unilateral contractul individual de munc2 3naint4nd an"ajatorului o demisie. Dac dimpotriv2 salariatul are iniiativa 3ncetrii contractului individual de munc de+i a 'eneficiat de sta"ii de pre"tire pltite de an"ajator2 acesta va fi o'li"at s suporte toate c6eltuielile oca*ionate de formarea profesional2 proporional cu perioada nelucrat din perioada sta'ilit conform actului adiional la contractul individual de munc. 8ceast o'li"aie incum' urmtoarelor cate"orii de salariai< salariaii care2 de+i au 'eneficiat de cursuri sau sta"ii de pre"tire au solicitat 3ncetarea unilateral a contractului individual de munc /au demisionat0 mai 3nainte de e5pirarea perioadei de timp 3n care tre'uiau s lucre*e 3n favoarea an"ajatorului finanatorD - salariaii care2 3n acela+i interval de timp2 au fost concediai pentru motive de indisciplinD - al cror contract individual de munca a 3ncetat ca urmare a arestrii preventive pe o perioad mai mare de 6# de *ile - 3n situaia condamnrii printr-o 6otr4re judectoreasc definitiv pentru o infraciune 3n le"tur cu munca lor2 - precum +i 3n ca*ul 3n care instana penal a pronunat interdicia de e5ercitare a profesiei2 temporar sau definitiv. <) D&(,*/) ). ,&%*(-5+( 89 -.0 7( -%9-(7+(&( 9n ca* de concediere2 salariaii 'eneficia* de msuri active de com'atere a +omajului2 de compensaii 3n condiiile prev*ute de le"e +i de contractul colectiv de munc aplica'il2 dreptul la protecie acord4ndu-se fr nici o discriminare tuturor persoanelor. (oncedierea pentru motive care in de persoana salariatului este re"lementat 3n art. 61 din odul muncii +i poate interveni 3n urmtoarele situaii7 - 3n ca*ul 3n care salariatul a sv4r+it o a'atere "rav sau a'ateri repetate de la re"ulile de disciplin a muncii2 ori de la cele sta'ilite prin contractul individual de munc2 contractul colectiv de munc aplica'il sau re"ulamentul intern2 ca sanciune disciplinarD - 3n ca*ul 3n care salariatul este arestat preventiv pentru o perioad mai mare de 3# de *ile2 3n condiiile odului de procedur penalD - 3n ca*ul 3n care2 prin deci*ie a or"anelor competente de e5perti* medical2 se constat inaptitudinea fi*ic +i@sau psi6ic a salariatului2 fapt ce nu permite acestuia s 3+i 3ndeplineasc atri'uiile corespun*toare locului de munc ocupatD - 3n ca*ul 3n care salariatul nu corespunde profesional locului de munc 3n care este 3ncadrat.

36

oncedierea pentru motive care nu in de persoana salariatului este descris de art. 6$ din odul muncii2 care prevede 3n alin. 1 =concedierea pentru motive care nu in de persoana salariatului repre*int 3ncetarea contractului individual de munc2 determinat de desfiinarea locului de munc ocupat de salariat ca urmare a dificultilor economice2 a transformrilor te6nolo"ice sau a reor"ani*rii activitii> 9ncetarea contractului individual de munc este re"lementat prin norme imperative ale odului :uncii2 norme de la care prile nu pot dero"a nici unilateral2 nici prin acordul lor de voina. 8cest lucru face ca 3ncetarea contractului individual de munc s fie dominat de principiul formalismului. Nu poate avea loc dec4t 3n modurile preva*ute e5pres 3n odul muncii cu respectarea re"ulilor. Nerespectarea lor va fi anulat de ctre instana judectoreasc care poate s dispun reinte"rarea salariatului pe postul iniial ocupat +i ac6itarea salariilor restante p4n la data pronunrii 6otr4rii judectore+ti2 c6iar dac salariatul 3n cau* nu a prestat efectiv munc. Bn contract de munc fiind 3nc6eiat prin acordul de voin al prilor va 3nceta2 dup cum este +i normal2 tot prin acordul acestora2 indiferent de durata pentru care a fost 3nc6eiat2 determinat sau nedeterminat. .eali*area acordului de voina 3n vederea 3ncetrii contractului de munc se poate datora oricrei dintre pri. 8cordul pentru 3ncetarea contractului de munc este 3n concordan cu principiul "eneral consacrat 3n art. A6A din odul ivil. onveniile le"ale fcute au putere de le"e 3ntre prile contractante. %le se pot revoca prin consimmantul mutual sau din cau*e autori*ate de le"e &impla a'sentare a unui salariat de la serviciu nu poate fi considerat ca fiind o intenie de a denuna contractul de munc2 nepre*entarea la serviciu urmat de 3ncadrarea 3n alt unitate poate fi considerat o manifestare de 3ncetarea a contractului individual de munc reali*at 3n mod implicit +i neec6ivoc.$A Desfacerea contractului de munc 3n temeiul articolui 13# alin.12 din vec6iul od al muncii prevede c 3n ca*ul 3n care o apelant susine c msura desfacerii contractului su de munc pe 'a*a a dou temeiuri nu este una just2 persoana 3n cau* este acu*at de indisciplin la locul de munc 3n dou ca*uri diferite unul de impolitee fa de un client al firmei +i altul de un comportament neadecvat fa de administratorul firmei2 asfel firma a decis concedierea ei 3n temeiul aceluia+i art. 13#2 din veci6iul od al muncii2 ce prevede c a'aterile disciplinare se sancionea* 3n temeiul alin. 1 litera i +i nu presupune dec4t un sin"ur temei pentru desfacerea contractului individual de munc. C) D&(,*/) ). 9(4%-+(&( -%)(-*+36 B+ +97+3+7/.)6 &alariaii au dreptul la ne"ociere colectiv2 care prive+te 3ndeose'i ne"ocierea contractelor colective de munc la nivel naional2 de ramur +i la nivelul unitilor +i la ne"ociere individual2 care prive+te 3nc6eierea contractului individual de munc. Ne"ocierea colectiv2 nu se manifest 3ns numai cu privire la 3nc6eierea contractelor colective de munc2 dar +i 3n ceea ce prive+te soluionarea unor pro'leme mai mult sau mai puin punctuale ale raporturilor de munc <se re*olv prin ne"ocieri unele conflicte de munc2 au loc ne"ocieri colective 3n ca*ul concedierilor colective. )) D&(,*/) 7( . ,.&*+-+,. ). .-5+/9+ -%)(-*+3( &alariaii au dreptul de a participa la aciuni colective prin repre*entanii ale+i la nivel de unitate2 la nivelul "rupurilor de uniti +i al ramurilor2 precum +i la nivel naional. ;i'ertatea sindical este considerat un drept al omului Dea este fondat pe le"turi naturale sta'ilite 3ntre mem'rii unei profesii. 8ceasta se manifest at4t 3n plan individual2 prin consacrarea dreptului unui salariat s adere 3n mod li'er la un sindicat2 s se retra" atunci c4nd
$A

-.I. mpianu , =Dreptul muncii>2 %ditura Didactic +i )eda"o"ic2 Gucure+ti2 1A672 p 173

37

dore+te2 c4t +i 3n plan colectiv2 recunosc4ndu-se posi'ilitatea pentru anumite "rupri sindicale de a se asocia sau de a se afilia la o alt "rupare sindical. )e l4n" drepturile prev*ute e5pres de odul muncii2 salariaii mai pot 'eneficia +i de alte drepturi re"lementate de contractele individuale de munc2 contractele colective de munc2 re"ulamentele de ordine interioar sau de alte acte normative dec4t odul muncii. De e5emplu2 3n temeiul prevederilor ;e"ii numrul 1!2@1AA?2 salariaii pot 'eneficia de tic6ete de mas. 8cestea repre*int o alocaie individual de mas2 suportat individual de ctre an"ajator.6# 7ic6etele se acord 3n limita prevederilor 'u"etului de stat sau2 dup ca*2 a 'u"etelor locale2 pentru unitile din sectorul 'u"etar +i 3n limita 'u"etelor de venituri +i c6eltuieli apro'ate pentru celelalte cate"orii de an"ajatori. &umele corespun*toare tic6etelor de mas acordate de an"ajatori2 3n limita valorilor nominale2 sunt deducti'ile la calculul impo*itului pe profit2 iar pentru salariai sunt scutite de plata impo*itului pe venitul su' forma de salariu. 8ceste sume nu se iau 3n calcul nici pentru an"ajator2 nici pentru salariat la sta'ilirea drepturilor +i o'li"aiilor care se determin 3n raport cu venitul salarial. 7ic6etele de mas se acord 3n urma ne"ocierii dintre an"ajatori +i salariai /repre*entani prin sindicate sau de ctre persoane anume desemnate0. 7ic6etele se distri'uie de ctre patron 3n ultima decad a fiecrei luni pentru luna urmtoare2 3n funcie de numrul de *ile lucrate2 put4nd fi utili*ate numai pentru ac6i*iionarea de produse alimentare.61

444 - - 5 2bligaiile salariatului )otrivit dispo*iiilor odului muncii2 salariatului 3i revin 3n principal +i urmtoarele o'li"aii< a0 o'li"aia de a reali*a norma de munc sau2 dup ca*2 de a 3ndeplini atri'uiile ce 3i revin conform fi+ei postuluiD '0 o'li"aia de a respecta disciplina munciiD c0 o'li"aia de a respecta prevederile cuprinse 3n re"ulamentul intern2 3n contractul colectiv de munc aplica'il2 precum +i 3n contractul individual de muncD d0 o'li"aia de fidelitate fa de an"ajator 3n e5ecutarea atri'uiilor de serviciuD e0 o'li"aia de a respecta msurile de securitate +i sntate a muncii 3n unitateD f0 o'li"aia de a respecta secretul de serviciu. .) O2)+4.5+. 7( . &(.)+0. 9%&'. 7( '/9-6 &alariatul se o'li" s 3ndeplineasc sarcinile sta'ilite prin fi+a postului sau dispo*iiile de lucru2 s respecte prevederile contractului colectiv2 ale re"ulamentului de or"ani*are +i funcionare +i ale re"ulamentului de ordine interioar2 normele de protecie +i i"ien a muncii2 alte o'li"aii specifice funciei respective. Norma de munc constituie un instrument al an"ajatorului 3n relaiile contractuale cu salariaii si. 8ceasta serve+te la preci*area o'li"aiilor salariailor <aceea c 3ntr-un timp determinat s preste*e o anumit munc sau s produc o anumit cantitate de produse +i o'li"aia de a satisface aceast cerere. 2) O2)+4.5+. 7( . &(1,(-*. 7+1-+,)+9. '/9-++

6# 61

onstantin Gratu , =Dreptul :uncii>2 %d. 8rtprint2 Gucure+ti2 2##22 pa". $?6 )antelimon :anta2 -asile I6ime+ , =Dreptul :uncii +i securitii sociale>2 %d. 8cademic Gr4ncu+i2 74r"u Eiu2 2##12 pa". 133

3?

Disciplina muncii este un principiu fundamental al dreptului muncii pentru c nici un proces de munc nu este posi'il fr respectarea anumitor re"uli2 fr o ordine ri"uroas. .espectarea cu strictee a ordinii +i disciplinei la locul de munc constituie o o'li"aie a fiecrui salariat. Nerespectarea disciplinei muncii2 3nclcarea re"ulilor sta'ilite de an"ajator atra" rspunderea celor vinovati621. -) O2)+4.5+. 7( . &(1,(-*. ,&(3(7(&+)( -/,&+91( 89 &(4/).'(9*/) +9*(&9: 89 -%9*&.-*/) -%)(-*+3 7( '/9-6 .,)+-.2+): ,&(-/' B+ 89 -%9*&.-*/) +97+3+7/.) 7( '/9-6 .e"ulamentul intern este actul prin care an"ajatorul sta'ile+te re"ulile de desf+urare a activitii 3n unitate632. eea ce este esenial +i strict necesar de inserat 3n re"ulamentul intern este determinarea/indicarea0 unor drepturi +i o'li"aii specifice/ale salariailor +i an"ajatorului0. .e"ulamentul intern2 3n conformitate cu art.2$? din odul muncii2 cuprinde urmtoarele cate"orii de dispo*iii < re"uli privind protecia2 i"iena +i securitatea 3n munc 3n cadrul unitii64D re"uli privind respectarea principiului nediscriminrii +i al 3nlturrii oricrei forme de 3nclcare a demnitii34D a0 drepturile +i o'li"aiile an"ajatorului +i ale salariailor D '0 procedura de soluionare a cererilor sau reclamaiilor1individuale ale salariailor D c0 re"uli concrete privind disciplina muncii 3n unitate D d0 a'aterile disciplinare +i sanciunile aplica'ile35D e0 re"uli referitoare la procedura disciplinar D f0 modaliti de aplicare a altor dispo*iii le"ale sau contractuale specifice. 9n virtutea li'ertii depline a prilor +i a li'ertii ne"ocierilor2 coninutul concret al fiecrui tip de contract colectiv de munc va fi sta'ilit prin acordul acestora2 3n raport cu o'iectivele +i interesele lor2 precum +i cu condiiile materiale +i resursele e5istente. ;e"ea prevede patru cate"orii de repere o'li"atorii care tre'uie incluse 3n cuprinsul acestor contracte +i anume < salari*area personalului care intr 3n sfera lor de aplicare D durata timpului de lucru D pro"ramul de lucru D condiiile de munc. 7)O2)+4.5+. 7( ;+7()+*.*( ;.56 7( .94.<.*%& 89 (>(-/*.&(. .*&+2/5++)%& 7( 1(&3+-+/ ('li"aia de fidelitate const 3n corectitudinea +i discreia profesional pe care salariatul tre'uie s le manifeste 3n prestarea muncii sale2 3n preocuparea de a ocroti interesele le"itime ale an"ajatorului su.
62 63

-or'im 3n acest ca* de una dintre formele rspunderii juridice-rspunderea disciplinar. 8 se vedea art.2$7 din odul muncii. 6! 9n acela+i sens2 art.1? din (rdonana de Br"en a Iuvernului nr.A6@2##3 privind protecia maternitii la locurile de munc /pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr.7$# din 27 octom'rie 2##30 apro'at prin ;e"ea nr.2$@2##! /pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea I2 nr.21! din 11 martie 2##!0 prevede< Npentru asi"urarea securitii +i sntii 3n munc a salariatelor "ravide +i @sau mame2 lu*e sau care alptea*2 re"ulamentele interne ale unitilor tre'uie s conin msuri privind i"iena2 protecia sntii +i securitii 3n munc a acestora2 3n conformitate cu prevederile pre*entei ordonane de ur"en +i ale celorlalte acte normative 3n vi"oare>. 4 9n acela+i sens2 potrivit art.7 alin./10 din ;e"ea 2#2@2##2 privind e"alitatea de +anse 3ntre femei +i 'r'ai2 re"ulamentul intern tre'uie s cuprind dispo*iii privind inter*icerea discriminrii 3ntre femei +i 'r'ai la locul de munc. 5 onform art.11 lit. a din ;e"ea nr.2#2@2##22 3n re"ulamentul intern tre'uie 3nscrise sanciunile disciplinare2 3n condiiile prev*ute de le"e2 aplica'ile celor care 3ncalc dispo*iiile acestei le"i referitoare la inter*icerea discriminrii dintre femei +i 'r'ai.

3A

() O2)+4.5+. 7( . &(1,(-*. '61/&+)( 7( 1(-/&+*.*( B+ 1696*.*( . '/9-++ 89 /9+*.*(D Normele de protecie +i i"ien a muncii2 msurile or"ani*atorice 3ntreprinse de an"ajator +i de alte or"ane sunt ineficiente dac cei ce particip direct la procesul muncii-salariaii +i cellalt personal-nu respect aceste norme +i msuri. De aceea2 3n art.1A din ;e"ea A#@1AA6 se prevede c ace+tia au urmtoarele o'li"aii < a0 s-+i 3nsu+easc +i s respecte normele de protecie a muncii +i msurile de aplicare a acestora D '0 s desf+oare activitatea 3n a+a fel 3nc4t s nu se e5pun la pericol de accidentare sau 3m'olnvire profesional at4t persoana proprie2 c4t +i pe celelalte persoane participante la procesul de munc D c0 s aduc la cuno+tin conductorului locului de munc orice defeciune te6nic sau alt situaie care constituie un pericol de accidentare sau 3m'olnvire profesional D d0 s aduc la cuno+tina conductorului locului de munc accidentele de munc suferite de persoana proprie +i de alte persoane participante la procesul de munc D e0 s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident +i s informe*e de 3ndat pe conductorul locului de munc D f0 s utili*e*e ec6ipamentul individual de protecie 3n dotare2 corespun*tor scopului pentru care a fost acordat D "0 s dea relaiile solicitate de or"anele de control +i de cercetare 3n domeniul proteciei muncii. ;) O2)+4.5+. 7( . &(1,(-*. 1(-&(*/) 7( 1(&3+-+/ 9n reali*area o'li"aiilor de serviciu salariatul 3ndepline+te +i atri'uii /sarcini0 de 3ncredere2 c6iar confideniale2 din partea an"ajatorului. 9n acest fel2 de re"ul2 salariatul ia cuno+tin de secretele de producie +i de cele comerciale. De aici re*ult pentru salariat +i pentru funcionarii pu'lici o'li"aia de loialitate2 de confidenialitate +i o'li"aia de a pstra secretul de stat +i de serviciu. s sta'ileasc or"ani*area +i funcionarea unitii D s sta'ileasc atri'uiile corespun*toare pentru fiecare salariat2 3n condiiile le"ii +i @sau condiiile contractului colectiv de munc 3nc6eiat la nivel naional sau la nivel de ramur de activitate aplica'il D s dea dispo*iii cu caracter o'li"atoriu pentru salariat 2su' re*erva le"alitii lor D s e5ercite controlul asupra modului de 3ndeplinire a sarcinilor de serviciu D s constate sv4r+irea a'aterilor disciplinare +i s aplice sanciunile corespun*toare2 potrivit le"ii2 contractul colectiv de munc aplica'il +i re"ulamentul intern. )rin clau*a de confidenialitate prile convin ca pe toat durata contractului individual de munc +i dup 3ncetarea acestuia2 s nu transmit date sau informaii de care a luat cuno+tin 3n timpul e5ecutrii contractului2 3n condiiile sta'ilite 3n re"ulamentele interne2 3n contractele colective de munc sau 3n contractele individuale de munc. Nerespectarea acestei clau*e de oricare dintre pri atra"e o'li"area celui 3n culp la plata de daune-interese. )entru dreptul rom4n2 clau*a de confidenialitate are consacrare +i 3n sfera ilicitului penal2 su' aspectul incriminrii infraciunii de divul"are a secretului profesional.6$

6$

onform art. 1A6 din odul penal divul"area2 fr drept2 a unor date2 de ctre acela cruia i-au fost 3ncredinate2 sau de care a luat cuno+tin 3n virtutea profesiei ori funciei2 dac fapta este de natur a aduce prejudicii unei persoane constituie infraciune +i se pedepse+te 3n consecin.

!#

III.1.2. Drepturile &i o!ligaiile angajatorului

%fectele contractului individual de munc2 a+a cum am preci*at +i mai sus2 nu se refer doar la drepturile +i o'li"aiile an"ajatului2 ci +i la drepturile +i o'li"aiile an"ajatorului. 444 - 5 - Drepturile angajatorului 9n conformitate cu prevederile articolului !# din cod2 an"ajatorul are 3n principal urmtoarele drepturi< -s sta'ileasc or"ani*area +i funcionarea unitiiD -s sta'ileasc atri'uiile corespun*toare pentru fiecare salariat2 3n condiiile le"iiD -s dea dispo*iii cu caracter o'li"atoriu pentru salariat2 su' re*erva le"alitii lorD -s e5ercite controlul asupra modului de 3ndeplinire a sarcinilor de serviciuD -s constate sv4r+irea a'aterilor disciplinare +i s aplice sanciuni corespun*toare2 potrivit le"ii2 contractului colectiv de munc aplica'il +i re"ulamentului intern. 444 - 5 5 2bligaiile angajatorului 8n"ajatorului 3i revin2 3n principal2 urmtoarele o'li"aii< -s informe*e salariaii asupra condiiilor de munc +i asupra elementelor care privesc desf+urarea relaiilor de muncD - sQ asi"ure permanent conditiile te6nice si or"ani*atorice avute 3n vedere la ela'orarea normelor de muncQ si conditiile corespun*Qtoare de muncQD -s asi"ure permanent condiiile te6nice +i or"ani*atorice avute 3n vedere la ela'orarea normelor de munc +i condiiile corespun*toare de muncD -s acorde salariailor toate drepturile ce decur" din le"e2 din contractul colectiv de munc aplica'il +i din contractele individuale de muncD -s comunice periodic salariailor situaia economic +i financiar a unitiiD -s se consulte cu sindicatul +i2 dup ca*2 cu repre*entanii salariailor 3n privina deci*iilor suscepti'ile s afecte*e su'stanial drepturile +i interesele acestoraD -s plteasc toate contri'uiile +i impo*itele datorate de salariai2 3n condiiile le"iiD -s 3nfiine*e re"istrul "eneral de eviden a salariailor +i s opere*e 3nre"istrrile prev*ute de le"eD -s eli'ere*e2 la cerere2 toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantuluiD -s asi"ure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor. 8rticolul !# alineat 2 litera d re"lementea* o'li"aia an"ajatorului de a comunica periodic salariatului situaia economic +i financiar a unitii2 te5t ce se completea* o'li"atoriu cu articolul 21 litera a din arta social europeana revi*uit adoptat la &tras'our" la 3 mai 1AA6 +i ratificat de .om4nia prin ;e"ea numrul 7!@1AAA< =dreptul salariailor s fie informai periodic sau la momentul oportun +i de o manier clar despre situaia economic +i financiar a 3ntreprinderii 3n care sunt 3ncadrai2 fiind 3neles c divul"area anumitor informaii care pot prejudicia 3ntreprinderilor va putea fi refu*at sau c se va putea solicita ca acestea s fie confideniale.>66 2bligaia angajatorului la ndeplinirea unor servicii de prevenire i protecie 89

66

Ion 7raian Ctefnescu2 Cer'an Geli"rdeanu , =)re*entare de ansam'lu +i o'servaii critice asupra noului od al muncii>2 3n .evista Dreptul nr. !@2##32 pa". 31 67 erinele privind desf+urarea acestor servicii sunt sunt detaliate 3n cuprinsul dispo*iiilor art. ?-A din ;e"ea nr. 31A@2##6.

!1

Fr a aduce atin"ere o'li"aiilor prev*ute anterior2 an"ajatorul desemnea* unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie +i de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din 3ntreprindere +i@sau unitate2 denumii 3n continuare lucrtori desemnai. ;ucrtorii desemnai nu tre'uie s fie prejudiciai ca urmare a activitii lor de protecie +i a celei de prevenire a riscurilor profesionale2 dar tre'uie s dispun de timpul necesar pentru a-+i putea 3ndeplini o'li"aiile ce le revin. Dac 3n 3ntreprindere +i@sau unitate nu se pot or"ani*a activitile de prevenire +i cele de protecie din lipsa personalului competent2 an"ajatorul tre'uie s recur" la servicii e5terne. 9n aceast situaie2 aceste servicii tre'uie s fie informate de ctre an"ajator asupra factorilor cunoscui c au efecte sau sunt suscepti'ili de a avea efecte asupra securitii +i sntii lucrtorilor. 9n toate ca*urile2 pentru a se ocupa de or"ani*area activitilor de prevenire +i a celor de protecie2 in4nd seama de mrimea 3ntreprinderii +i@sau unitii +i@sau de riscurile la care sunt e5pu+i lucrtorii2 precum +i de distri'uia acestora 3n cadrul 3ntreprinderii +i@sau unitii2 se impune ca< a0 lucrtorii desemnai s ai' capacitatea necesar +i s dispun de mijloacele adecvateD '0 serviciile e5terne s ai' aptitudinile necesare +i s dispun de mijloace personale +i profesionale adecvateD c0 lucrtorii desemnai +i serviciile e5terne s fie 3n numr suficient. &revenirea riscurilor2 precum +i protecia sntii +i securitatea lucrtorilor tre'uie s fie asi"urate de unul sau mai muli lucrtori2 de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din e5teriorul 3ntreprinderii +i@sau unitii.6? 9n ca*ul microntreprinderilor +i al ntreprinderilor mici, 3n care se desf+oar activiti fr riscuri deose'ite2 an"ajatorul 3+i poate asuma atri'uiile din domeniul securitii +i sntii 3n munc pentru reali*area msurilor prev*ute de pre*enta le"e2 dac are capacitatea necesar 3n domeniu. Alte obligaii ale angajatorilor )otrivit dispo*iiilor art. 12. alin.1 din aceea+i le"e cadru2 an"ajatorul are urmtoarele o'li"aii< -s reali*e*e +i s fie 3n posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea +i sntatea 3n munc2 inclusiv pentru acele "rupuri sensi'ile la riscuri specificeD s decid asupra msurilor de protecie care tre'uie luate +i2 dup ca*2 asupra ec6ipamentului de protecie care tre'uie utili*atD -s in evidena accidentelor de munc ce au ca urmare o incapacitate de munc mai mare de 3 *ile de lucru2 a accidentelor u+oare2 a 'olilor profesionale2 a incidentelor periculoase2 precum +i a accidentelor de munc.6A -s ela'ore*e pentru autoritile competente +i 3n conformitate cu re"lementrile le"ale rapoarte privind accidentele de munc suferite de lucrtorii si. -s adopte2 din fa*a de cercetare2 proiectare +i e5ecuie a construciilor2 a ec6ipamentelor de munc2 precum +i de ela'orare a te6nolo"iilor de fa'ricaie2 soluii conforme prevederilor le"ale 3n vi"oare privind securitatea +i sntatea 3n munc2 prin a cror aplicare s fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare +i de 3m'olnvire profesional a lucrtorilorD -s 3ntocmeasc un plan de prevenire +i protecie compus din msuri te6nice2 sanitare2 or"ani*atorice +i de alt natur2 'a*at pe evaluarea riscurilor2 pe care s 3l aplice corespun*tor condiiilor de munc specifice unitiiD s o'in autori*aia de funcionare din punctul de vedere al securitii +i sntii 3n munc2 3nainte de 3nceperea oricrei activiti2 conform prevederilor le"aleD
6?

)otrivit art.A alin.32 lucrtorul@lucrtorii +i@sau serviciul@serviciile de prevenire tre'uie s cola'ore*e 3ntre ei ori de c4te ori este necesar. 6A )otrivit art. $ lit. " din ;e"ea nr. 31A@2##6 prin accident de munc - vtmarea violent a or"anismului2 precum +i into5icaia acut profesional2 care au loc 3n timpul procesului de munc sau 3n 3ndeplinirea 3ndatoririlor de serviciu +i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 *ile calendaristice2 invaliditate ori deces.

!2

-s sta'ileasc pentru lucrtori2 prin fi+a postului2 atri'uiile +i rspunderile ce le revin 3n domeniul securitii +i sntii 3n munc2 corespun*tor funciilor e5ercitateD -s ela'ore*e instruciuni proprii2 3n spiritul pre*entei le"i2 pentru completarea +i@sau aplicarea re"lementrilor de securitate +i sntate 3n munc2 in4nd seama de particularitile activitilor +i ale locurilor de munc aflate 3n responsa'ilitatea lorD -s asi"ure +i s controle*e cunoa+terea +i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prev*ute 3n planul de prevenire +i de protecie sta'ilit2 precum +i a prevederilor le"ale 3n domeniul securitii +i sntii 3n munc2 prin lucrtorii desemnai2 prin propria competen sau prin servicii e5terneD -s ia msuri pentru asi"urarea de materiale necesare informrii +i instruirii lucrtorilor2 cum ar fi afi+e2 pliante2 filme +i diafilme cu privire la securitatea +i sntatea 3n muncD 8limentaia de protecie precum +i materialele i"ienico-sanitare se acord 3n mod o'li"atoriu +i "ratuit de ctre an"ajatori persoanelor care lucrea* 3n condiii de munc ce impun acest lucru +i se sta'ile+te prin contractul colectiv de munc +i@sau contractul individual de munc. ate"oriile de materiale i"ienico-sanitare2 precum +i locurile de munc ce impun acordarea acestora se sta'ilesc prin contractul colectiv de munc +i@sau contractul individual de munc. )e l4n" toate clau*ele o'li"atorii detaliate mai sus2 prile sunt libere s negocieze i s includ n contractul lor orice prevedere care nu este contrar normelor legale imperative sau bunelor moravuri 9n conformitate cu prevederile odului :uncii2 clau*a de neconcuren /articolele 21-2!0 3l o'li" pe salariat s nu preste*e2 3n interesul propriu sau al unui ter2 o activitate care se afl 3n concuren cu cea prestat la an"ajatorul su ori s nu preste*e o activitate 3n favoarea unui ter care se afl 3n relaii de concuren cu an"ajatorul su +i 3l o'li" pe an"ajator s 3i plteasc salariatului o indemni*aie lunar. C)./0. 7( 9(-%9-/&(956 3+i produce efectele numai dac 3n cuprinsul contractului individual de munc sunt prev*ute 3n mod e5pres activitile ce sunt inter*ise salariatului pe durata contractului. Indemni*aia datorat salariatului pentru 3nc6eierea unui contract individual de munc cu clau* de neconcuren se ne"ocia* +i este de cel puin 2$J din salariu. Indemni*aia tre'uie pltit 3ntocmai +i la timp2 ceea ce presupune faptul c salariatul poate denuna unilateral contractul individual de munc +i fr preavi*2 dac an"ajatorul nu ac6it lunar indemni*aia ne"ociat pentru clau*a de neconcuren. lau*a de neconcuren nu poate fi sta'ilit pe durata perioadei de pro'. lau*a de neconcuren nu 3+i mai produce efectele la data 3ncetrii contractului individual de munc. )rin e5cepie de la aceast re"ul. lau*a de neconcuren 3+i poate produce efectele +i dup 3ncetarea contractului individual de munc2 pentru o perioad de ma5imum 6 luni2 3n ca*ul funciilor de e5ecuie +i de ma5imum 2 ani 3n ca*ul funciilor de conducere2 dac o astfel de perioad a fost convenit e5pres prin contractul individual de munc. )revederile e5cepiei nu sunt incidente dac 3ncetarea contractului individual de munc s-a produs de drept ori a intervenit din iniiativa an"ajatorului pentru motive neimputa'ile salariatului. 8ceast re"lementare ridic pro'lema definirii noiunilor =funcie de conducere> +i =funcie de e5ecuie>. )ersoana cu funcie de conducere7# este persoana fi*ic 3ncadrat 3n temeiul unui contract individual de munc care 3+i desf+oar activitatea dup ca*< 1. 3n calitate de conductor al unei persoane juridice care an"ajea* pesonal salariatD 2. 3n funcii de director "eneral2 director ori alte funcii asimilate 3ntr-o autoritate pu'lic sau 3n administraia pu'lic central de specialitate sau local ori 3n uniti 'u"etare su'ordonate acestoraD
7#

Cer'an Geli"rdeanu2 Ion 7raian Ctefneascu , =Dicionar de dreptul muncii>2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti 1AA72 pa". 126

!3

3. 3n funcii de +efi ai compartimentelor funcionale /direcii "enerale2 direcii2 servicii2 oficii2 'irouri etc.0 ori de producie /secii2 ateliere etc.0 din structura unei persoane juridice care ana"ajea* personal salariat. )entru identitate de raiune2 pot fi considerate persoane cu funcie de conducere +i cele care au calitatea de conductori ai unei persoane juridice ce 3+i desf+oar activitatea 3n temeiul unui raport juridic de drept comercial /contract de mana"ement2 contract de societate2 statut etc.0.71 )ersoanele cu funcie de e5ecuie sunt2 prin e5cludere2 toi salariaii patronului2 mai puin personalul cu funcie de conducere. lau*a de neconcuren nu poate avea ca efect inter*icerea 3n mod a'solut a e5ercitrii profesiei salariatului sau a specili*rii pe care o deine. ;a sesi*area salariatului sau a Inspectoratului 7eritorial de :unc la care este 3nre"istrat contractul individual de munc respectiv2 instana competent poate diminua efectele clau*ei de neconcuren. 9n ca*ul nerespectrii2 cu vinovie2 a clau*ei de neconcuren salariatul poate fi o'li"at la restituirea indemni*aiei +i2 dup ca*2 la daune-interese corespun*toare prejudiciului pe care l-a produs an"ajatorului. C)./0. 7( '%2+)+*.*( este re"lementat de articolul 2$ din odul :uncii. )rin clau*a de mo'ilitate prile din contractul individual de munc sta'ilesc c2 3n considerarea specificului muncii2 e5ecutarea o'li"aiilor de serviciu de ctre salariat nu se reali*ea* 3ntrun loc sta'il de munc. 8ceast clau* a fost p4n la actuala re"lementare su'3neleas 3n orice contract individual de munc 3n care specificul muncii prestate presupunea deplasarea an"ajatului de la sediul firmei. % ca*ul a"enilor de v4n*ri2 a"enilor de marRetin"2 a"enilor de asi"urri etc. Noutatea pe care o aduce 3ns re"lementarea din odul :uncii vi*ea* dreptul salariatului care accept clau*a de mo'ilitate de a 'eneficia de prestaii suplimentare 3n 'ani sau 3n natur. 9ntruc4t le"ea se aplic tuturor situaiilor care intr su' ipote*a normei ce le re"lementea*2 3nseamn c +i 3n situaia contractelor care au inclus o clau* de mo'ilitate +i au fost 3nc6eiate mai 3nainte de intrarea 3n vi"oare a codului se vor aplica aceste completri. )rin urmare2 salariaii care nu au locul de munc 3ntr-o locaie sta'il sunt 3ndreptii s pretind an"ajatorilor lor prestaii suplimentare 3n 'ani sau natur. Deoarece le"ea nu preci*ea* e5pres2 apreciem c prestaii suplimentare 3n natur constau2 de e5emplu2 3n folosirea unui autoturism al firmei pentru 3ndeplinirea o'li"aiilor de serviciu2 posi'ilitatea de a 'eneficia de serviciile sau produsele firmei la preuri mai mici etc. C)./0()( ;.-/)*.*+3( din contractului individual de munc nu pot fi enumerate e56austiv2 at4t timp c4t2 3n 'a*a principiilor "enerale de drept2 prile pot ne"ocia orice clau* care nu contravine prevederilor imperative ale le"ii +i 'unelor moravuri. 9n literatura de specialitate s-a anali*at posi'ilitatea de a include 3n contractele individuale de munc cu titlu de clau* facultativ a clau*ei de con+tiin. De+i nu e5ist o re"lementare e5pres a acestei clau*e2 includerea ei 3n contractul individual de munc are drept scop posi'ilitatea salariatului de a refu*a e5ecutarea dispo*iiei primite2 dac este contrar con+tiinei sale. De e5emplu2 refu*ul unui *iarist de a scrie +i pu'lica un articol de populari*are a unor concepii ateiste.72 Din punct de vedere al salariatului2 motivaia clau*ei de con+tiin poate fi 3ntemeiat pe urmtoarele raiuni< - reli"ioase /spre e5emplu refu*ul de a scrie critic la adresa cultului le"al din carer face parte salariatul 3n cau* sau de a face propa"and ateist0D
71 72

Ctefan Geli"rdeanu2 Ion 7raian Ctefnescu , op.cit2 1AA72 pa". 127 I6eor"6e Filip2 +i alii , =Dreptul muncii +i securitii sociale>2 %d. Eunimea2 Ia+i2 2##12 pa". 16!

!!

- morale /de pild2 refu*ul de a scrie materiale din care s re*ulte o apolo"ie a unui mod de via care s contravin trsturilor specifice ale poporului rom4n0D - politice /spre e5emplu2 refu*ul de a scrie critic in le"tur cu ideolo"ia sau platforma politic a unei anumite formaiuni politice0D - de politee /cum ar fi refu*ul de a utili*a e5presii sau calificative dure la adresa unei@unor persoane0. lau*a de con+tiin vi*ea* e5clusiv posi'ilitatea pentru salariat de a refu*a e5ecutarea unui ordin le"al de serviciu2 fr a suferi consecine disciplinare. 9ntr-un fel2 clau*a de con+tiin se poate asimila cu o cau* contractuala de e5onerare a rspunderii disciplinare a salariatului respectiv.73 Nici un salariat nu poate invoca clau*a de con+tiina pentru a nu e5ecuta o o'li"aie le"al impus printr-o norm imperativ. &pre e5emplu2 su' motivul clau*ei de con+tiin nici un salariat nu poate a'senta2 3ntr-o *i c4nd le"al se lucrea*2 invoc4nd ar"umentul.c2 potrivit convin"erilor sale2 acea *i este nelucrtoare. C)./0. 7( -%9B*++956 nu tre'uie confundat cu dreptul salariatului de a nu e5ecuta un ordin de serviciu vdit ile"al2 3n ca* contrar fiind rspun*tor disciplinar2 pentru c cel ce invoc propria con+tiin are 3n vedere refu*ul de a e5ecuta o dispo*iie le"al2 dar care este 3n contradicie cu propriile sale norme morale.7! u titlu de clau* facultativ 3n contractul individual de munc2 an"ajatorul +i an"ajatul pot ne"ocia2 dac este oportun2 introducerea 3n contractul individual de munc a unei clau*e cu privire la drepturile de autor. &alariaii care pe parcursul derulrii contractului de munc reali*ea* opere de creaie intelectual +i artistic au o situaie special. )otrivit prevederilor ;e"ii numrul ?@1AA6 privind drepturile de autor +i drepturile cone5e2 drepturile patrimoniale nscute pentru operele create 3n timpul unui contract de munc aparin2 ca re"ul2 autorului lor. Dac e5ist o clau* contractual contrar2 semnificaia ei const 3n cesiunea drepturilor patrimoniale de autor an"ajatorului2 parte 3n contractul individual de munc.7$ Ci 3n ca*ul pro"ramelor pe calculator sau al operelor foto"rafice reali*ate cu prilejul e5ecutrii unui contract individual de munc2 drepturile patrimoniale de autor aparin2 potrivit le"islaiei rom4ne2 an"ajatorului2 afar de situaia 3n care e5ist o clau* contractual contrar. 9n practic2 se 3nt4lnesc +i alte clau*e facultative 3n contractele individuale de munc2 printre care clau*a de sta'ilitate /sau de durat minim a contractului individual de munc02 clau*a de risc2 clau*a de o'iectiv etc. lau*a de o'iectiv2 deocamdat sumar anali*at 3n literatura juridic2 este acea clau* cuprins 3n contractul individual de munc prin care salariaului i se cere +i el se o'li" s reali*e*e2 de re"ul 3ntr-un interval de timp2 o anumit lucrare2 un anumit 'un. %a poate fi denumit +i clau* de succes sau performan. )osi'ilitatea inserrii unei clau*e de o'iectiv 3n contractul de munc repre*int unul dintre ar"umentele 3n favoarea nuanrii opiniei potrivit creia 3n acest tip de contract ar interesa 3ntotdeauna numai prestarea muncii2 atfel spus =munca vie>2 3n timp ce convenia civil de prestri servicii ar interesa e5clusiv re*ultatul muncii.76 ontractul individual de munc ce cuprinde o clau* de o'iectiv are acela+i o'iect ca +i convenia civil de prestri servicii. )e l4n" facilitile fiscale este +i acesta un motiv
73 7!

Ion 7raian Ctefnescu , op. cit. pa". 1$3 .omulus Iidro , =(pinii asupra unor dispo*iii din proiectul odului :uncii cu privire la 3nc6eierea +i coninutul contractului individual de munc>2 3n .evista .om4n de Dreptul :uncii nr. 1@2##22 pa". 2$ 7$ Ion 7raian Ctefnescu2 :a"da -olonciu2 .aluca Dimitriu , op. cit.2 pa". ?A 76 Ion 7raian Ctefnescu2 Cer'an Geli"rdeanu , op.cit.2 pa". 3#

!$

pentru care patronii prefer s 3nc6eie o convenie civil de prestri servicii +i nu un contract de munc atunci c4nd urmresc atin"erea unui anumit o'iectiv.

III.2."!iectul raportului juridic de munc

('iectul raportului juridic de munc2 3l repre*int cele dou elemente corelative prestarea muncii +i retri'uirea ei . A. S.).&+0.&(.

&alari*area muncii repre*int plata 3n 'ani a muncii prestate 3n temeiul contractului individual de munc. &alariul va fi datorat de an"ajator c6iar dac nu a fost menionat e5pres 3n contract2 3n msura 3n care s-a prestat munca +i re*ult cu claritate c intenia prilor a fost s 3nc6eie un contract individual de munc. &alariul repre*int una din clau*ele eseniale ne"ociate de ctre partenerii contractului individual de munc alturi de timpul de munc2 loc de munc +i felul muncii77. 7ermenul de salariu provine din latinescul salarium2 care desemna2 la ori"ine2 raia de sare alocat unui soldat. Blterior el a fost utili*at pentru a denumi preul pltit cetenilor li'eri care 3ndeplineau diferite activiti 3n folosul altor persoane. 9n afar de salariu2 se mai utili*ea* termenii de retri'uie +i remuneraie2 precum +i cel de indemni*aie2 ec6ivalent al remunerrii demnitarilor ale+i ori numii7?. &alariul este preul muncii prestate2 e5primat 3n 'ani. 8tunci c4nd munca se desf+oar pentru sine este o munc independent +i produce venit2 3n situaia 3n care se reali*ea* pentru o ter persoan2 este munc dependent +i produce salariu. Dreptul la salariu este afirmat 3n Declaraia Bniversal a Drepturilor (mului2 potrivit creia N cel care munce+te are dreptul la un salariu ec6ita'il +i suficient care s-i asi"ure lui +i familiei sale o e5isten conform cu demnitatea uman>. onform art. 1$! alin./10 odul muncii N salariul repre*int contraprestaia muncii depuse de salariat 3n 'a*a contractului individual de muncD alin./20 pentru munca prestat 3n 'a*a contractului individual de munc fiecare salariat are dreptul la un salariu e5primat 3n 'ani +i alin. /30 la sta'ilirea +i la acordarea salariului este inter*is orice discriminare pe criterii de se52 orientare se5ual2 caracteristici "enetice2 v4rst2 apartenen naional2 ras2 culoare2 etnie2 reli"ie2 opiune politic2 ori"ine social2 6andicap2 situaie sau responsa'ilitate familial2 apartenen ori activitate sindical>. &alariul poate fi determinat sau determina'il. &alariul este determina'il 3n ca*ul 3n care se prestea* munca 3n acord2 deoarece cuantumul su depinde de re*ultatul muncii salariatului2 fie munc individual /acord individual02 fie munc de "rup /acord colectiv07A. 9n ca*ul 3n care e5ist neconcordan 3ntre cuantumul salariului preci*at 3n 3nscrisul constatator al contractului individual de munc +i cuantumul menionat 3n carnetul de munc2 urmea* a se aprecia c salariul real este cel sta'ilit prin contractul de munc2 care este le"ea prilor?#. 9n ca*ul 3n care prile au omis menionarea salariului 3n cuprinsul contractului individual de munc2 an"ajatorul va fi o'li"at s plteasc salariatului2 3n a'sena unei convenii2 salariul corespun*tor funciei acestuia practicat 3n ramura 3n care 3+i desf+oar activitatea an"ajatorul?1. 9ntruc4t salariul repre*int contraprestaia muncii depuse de salariat2 dac din orice motive contractul de munc este suspendat2 nerespect4ndu-se munca2 suma de 'ani pe care o
77

Dr. 8ndrei )opescu2 Dr. I. 7. Ctefnescu2 Dreptul muncii2 elemente fundamentale2 %d. Fundaiei = .om4nia de :4ine>2 Gucure+ti2 1AA!2 p. A7D 7? Dan Fop2 Dreptul muncii +i solidaritii sociale2 vol. II2 %d. Gi'liot6eca 74r"ovi+te2 2##!2 p. 2!. 7A ;aura :aierean2 &alariul 3n contractul individual de munc si preul 3n contractele civile. .8semnri +i deose'iri2 3n .evista rom4n de dreptul muncii nr. 1@2##32 p. $1 ?# I.7.Ctefnescu2 7ratat de dreptul muncii2 vol. I2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##32 p.!11 ?1 -asile -al )opa2 Dreptul muncii2 %d. 8ll GecR2 Gucure+ti2 2##!2 p.!!

!6

prime+te salariatul nu repre*int salariul2 ci indemni*aie?2. &pre deose'ire de salariul nominal2 care const 3n suma de 'ani 3ncasat efectiv de salariat drept contravaloare a muncii depuse2 salariul real repre*int cantitatea de 'unuri +i servicii suscepti'ile de a fi do'4ndite cu salariul nominal?3. &alariul constituie +i o'iect dar2 3n aceea+i msur2 repre*int +i cau* a contractului individual de munc. %ste o'iect 3ntruc4t este vor'a despre o contraprestaie a an"ajatului pentru munca depus. %ste cau* deoarece scopul persoanei fi*ice care s-a 3ncadrat 3n munc a fost o'inerea lui?!. )otrivit ;e"ii nr. $3@2##32 modificat prin (.B.I. nr. 6$@2##$2 prin art. 1$$2 salariul cuprinde salariul de 'a*2 adaosurile +i sporurile la acesta. 4t prive+te adaosurile +i sporurile2 le"ea nu le nominali*ea*2 preci*4nd doar c acestea se acord 3n raport cu re*ultatele o'inute2 condiiile concrete 3n care se desf+oar activitatea +i2 dup ca*2 vec6imea 3n munc. &porurile care se acord de ctre societile comerciale +i re"iile autonome sunt prev*ute 3n contractele colective de munc2 iar cele cuvenite personalului din unitile 'u"etare2 3n diverse acte normative care re"lementea* 3ncadrarea +i salari*area acestuia. %le cuprind o lar" diversitate +i sunt acordate 3n "eneral pentru condiii "rele sau deose'ite de munc precum +i pentru vec6imea 3n munc. 8daosurile nu sunt nominali*ate 3n le"islaie ca drepturi de salari*are cu acest titlu e5pres2 le"iuitorul 3nele"4nd s includ 3ntr-o astfel de noiune "eneric orice alte sume de 'ani care se adau" salariului de 'a* +i sporurile. Dac salariul de 'a* este considerat parte fi5 a salariului2 sporurile +i adaosurile constituie partea varia'il a acestuia?$ . )otrivit art. 1$7 alin./10 din odul muncii Nsalariile se sta'ilesc prin ne"ocieri individuale sau@si colective 3ntre an"ajator +i salariai sau repre*entani ai acestoraD art. 1$? alin./10 salariul este confidenial2 an"ajatorul av4nd o'li"aia de a lua msurile necesare pentru asi"urarea confidenialitii>. onfidenialitatea salariului nu poate fi opus sindicatelor2 instanei judectore+ti +i nici or"anelor de control financiar ?6. ('li"aia de confidenialitate instituit de art. 1$? din odul muncii presupune interdicia pentru an"ajator de a comunica salariile altor persoane fi*ice sau juridice2 precum +i 3ndatorirea de a lua msuri pentru ca asemenea persoane s nu poat lua la cuno+tin de venitul unui salariat?7. onform art. 162 alin./10 din odul muncii Nsalariul se plte+te direct titularului sau persoanei 3mputernicite de acesta. 9n ca* de deces al salariatului2 drepturile salariale datorate p4n la data decesului sunt pltite2 3n ordine2 soului supravieuitor2 copiilor majori ai defunctului sau prinilor acestuia. Dac nu e5ist nici una dintre aceste cate"orii de persoane2 drepturile salariale sunt pltite altor mo+tenitori2 3n condiiile dreptului comun>. %&'()( 7( 1.).&+0.&( Definite drept Nmodaliti de acordare a salariilor personalului2 prin care se urmre+te corelarea salariilor acordate cu timpul lucrat +i cu re*ultatele muncii prestate> ??2 formele / sau metodele0 de salari*are se afl 3n direct dependen fa de natura muncii efectuate2 de nivelul te6nic al produciei +i de "radul 3n care diferite tipuri de munc se prestea* la normal. Formele de salari*are reali*ea* le"tura dintre mrimea re*ultatului muncii2 partea ce revine salariailor2 activitatea depus de ei +i alte elemente-economice2 sociale2 psi6olo"ice ori de alt naturD utili*ate adecvat2 pot asi"ura stimularea cre+terii produciei +i a productivitii muncii2 cre+terea calitii muncii2 cre+terea calitii produselor2 reducerea consumurilor specifice etc. ?A. Formele de salari*are difer de la o ramur de activitate la alta +i de la o companie la alta2 dup cum c6iar 3n
?2 ?3

I.7.Ctefnescu2 7ratat de dreptul muncii2 vol.II2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##32 p.11A 8le5. Ficlea2 8ndrei )opescu2 -tin. 7ufan2 (vidiu Finca2 Dreptul muncii2 %d. .osetti2 Gucure+ti2 2##!2 p.$!A ?! -lad Gar'u2 Dreptul muncii. urs universitar2 %d. Naional2 Gucure+ti2 2##32 p.2$# ?$ Dr. -aler Dorneanu2 I6e. Gdic2 Dreptul muncii2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##22 p.!A? ?6 (vidiu :acovei2 oninutul contractului individual de munc %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##!2 p.2##! ?7 -lad Gar'u2 Dreptul muncii. urs universitar2 %d. Naional2 Gucure+ti2 2##32 p.2?$ ?? 8nton .otaru2 8driana )rodan2 :ana"ementul resurselor umane2 %d. &edcom ;i'ris2 Ia+i2 1AA?2 p. 22! ?A Ionel Gostan2 :ana"ementul recompensei2 %d. Bniversitii NCtefan cel :are>-&uceava2 2##$2 p. !7

!7

cadrul aceleia+i companii pot fi 3nt4lnite mai multe forme de salari*are dac e5ist diversitate de munci prestateA#. )rin forme de salari*are tre'uie s 3nele"em acele mijloace +i procedee prin care se comensurea* munca prestat 3n cadrul contractului individual de munc2 se cuantific re*ultatele ei +i2 3n raport cu acestea2 se sta'ilesc drepturile salariale cuvenite persoanelor respective. De asemenea forma de salari*are repre*int N o modalitate de evaluare +i de determinare a muncii salariailor +i2 3n consecin2 a salariului cuvenit acestora> A1. 9n cursul acestui secol2 3n rile cu o economie de pia sta'il2 3n practica salari*rii din 3ntreprinderile industriale2 prin aciunea conver"ent a partenerilor sociali2 au fost conturate2 3n principal2 urmtoarele cinci forme de salari*areA2 < salari*area dup timpul lucrat/ 3n re"ie0D salari*area 3n acord2 av4nd urmtoarele componente< 3n acord directD 3n acord "lo'alD 3n acord pro"resivD 3n acord re"resiv2 3n acord diferenialD salari*area dup timp cu randament controlatD salari*area dup timpul alocat cu urmtoarele componente< sistemul oreistandardD sistemul minutului standard sau al normei pe minutD salari*area de tip premialA3 . )entru a putea e5amina formele de salari*are aplica'ile 3n .om4nia2 vom sc6ia 3n cele ce urmea* principalele caracteristici ale acestora. S.).&+0.&(. 7/,6 *+',/) )/-&.* (89 &(4+() este cea mai cunoscut +i mai vec6e form de salari*are2 fiind2 totodat2 foarte simplu de administrat. 9n aceast form2 salariul se calculea* +i se plte+te 3n raport cu timpul efectiv 3n care s-a prestat munca /or2 *i2 sptm4n2 lun0. &alariul este proporional cu timpul lucrat +i nu este raportat la re*ultatele cantitative ale muncii prestate. Numrul orelor lucrate peste timpul normal de lucru sau 3n *ilele nelucrtoare2 adic orele suplimentare2 sunt pltite cu majorare care poate ajun"e la 1##J. 8ceast form de salari*are este practicat2 de re"ul2 3n locurile de munc unde re*ultatele muncii +i productivitatea muncii nu pot fi comensurate cu preci*ie sau unde munca nu poate fi normat pentru a se sta'ili e5act timpul normal de e5ecutareD de asemenea2 este 3nt4lnit2 3n locurile 3n care se lucrea* cu materiale scumpe2 iar riscul re'uturilor ar dep+i eventualele economii de timp. 9n literatura de specialitate s-a su'liniat2 pe 'un dreptate c salari*area dup timpul lucrat se poate completa2 3n unele ca*uri2 cu acordarea unor suplimente /prime02 cum sunt ,prime pentru economii de materiale2 com'usti'il sau ener"ieD prime pentru pre*ena re"ulat la lucruD prime pentru riscurile locului de muncD prime de Rilometraj +i de recuperare a 3nt4r*ierilorD prime de calitateA!. S.).&+0.&(. 89 .-%&7 este practicat su' toate cele patru forme ale sale. Dac salari*area 3n acord se poate face cu 'ucata sau pe 'a* de norme de timp2 cea "lo'al este utili*at2 de re"ul2 3n cele locuri 3n care activitatea nu se poate presta +i msura dec4t 3n colectiv +i unde +eful de ec6ip care va primi totalitatea salariilor le va reparti*a 3n funcie de calificarea +i timpul de participare al salariailor. &alari*area 3n acord pro"resiv este utili*at la locurile de munc unde e5ist un interes deose'it pentru stimularea accentuat a cre+terii produciei. 9n acest ca*2 salariul cre+te 3n procente2 mai accentuat dec4t producia reali*at de muncitori2 tariful major4ndu-se pro"resiv dup o scar anumit pentru produsele e5ecutate. &alari*area 3n acord re"resiv s-a dorit a fi corectur la salari*area 3n acord pro"resiv +i a fost motivat prin aceea c muncitorul 3+i datorea* re*ultatele muncii sale condiiilor te6nico - economice pe care i le-a asi"urat patronul. 9n aceast form la dep+irea normei2 salariul cre+te mai 3ncet dec4t cantitatea de produse e5ecutate.

A# A1

onstantin &4r'u2 7eoria economic2 %d. Fundaiei N.om4nia de :4ine>2 Gucure+ti2 1AA62 p. 6# Cer'an Geli"rdeanu2 I.7.Ctefnescu2 Dicionar de drept al muncii2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA72 p. 76-77. A2 )etre Gurloiu2 %conomia muncii. )ro'leme actuale2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA32 p. 162-163. A3 8 se vedea2 pentru de*voltri2 )etre Gurloiu2 %conomia muncii2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA32 p. 16!-1?6. A! )etre Gurloiu2 %conomia muncii2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA32 p. 166

!?

&alari*area 3n acord diferenial se caracteri*ea* prin utili*area a dou sau mai multe niveluri de salarii de 3ncadrare corespun*toare diferitelor "rade de accesi'ilitate a normelor. 9n esen2 3n acest sistem2 cei care nu 3ndeplinesc norma sunt penali*ai 3n dou moduri< nu primesc inte"ral salariul dup timp2 pentru timpul efectiv lucrat2 +i sunt remunerai pe 'a*a unui salariu de 3ncadrare mai sc*ut. S.).&+0.&(. 7/,6 *+', -/ &.97.'(9* -%9*&%).* a aprut +i s-a impus2 3n condiiile economiei moderne2 3n industria &B8 +i a Franei2 3n locurile unde munca este or"ani*at la 'and. 8colo unde se practic aceast form2 muncitorii sunt 3mprii 3n teri cate"orii< muncitori 3n formare2 muncitori calificai +i muncitori foarte calificai. :uncitorii calificai tre'uie s repre*inte $#J din total2 iar celelalte dou cate"orii e5treme c4te 2$J. 8n"ajatorul efectuea* un control al randamentului colectiv +i al variaiilor sale2 urmrind de asemenea randamentul individual al acelora la care se constat variaiile de randament importante sau situarea permanent la limita inferioar a clasei de 3ncadrare. S.).&+0.&(. 7/,6 *+',/) .)%-.*: cu cele dou forme ale sale2 repre*int 3n fapt2 o salari*are dup norma de timp A$. 8ceast form de salari*are este2 3n fapt2 asemntoare cu plata 3n acord dup numrul pieselor reali*ate2 3ntruc4t 3n am'ele sisteme plata este direct proporional cu munca prestat. Deose'irea const 3n faptul c2 3n loc de a se fi5a un salariu pentru fiecare unitate produs2 ca la plata 3n acord2 se sta'ile+te o norm de timp pentru fa'ricarea unei piese sau efectuarea unei anumite operaiiD muncitorul este pltit pa 'a*a salariului su orar2 3n funcie de munca prev*ut dup norma orar. 8stfel2 dac norma de timp este2 de e5.2 de ! piese pe or2 iar muncitorul produce 6 piese2 el este pltit cu $#J peste salariul su orar. S.).&+0.&(. 7( *+, ,&('+.) presupune acordarea unor premii ca suplimente menite s stimule*e o'inerea unor performane superioareA6. Fiecare form de salari*are practicat 3+i dovede+te eficiena prin 3m'inarea modurilor 3n care diferite laturi ale reali*rilor se o"lindesc 3n salariile ce li se cuvin e5ecutanilor. )entru a rspunde 3n cele mai 'une condiii cerinelor2 formele de salari*are2 tre'uie s satisfac urmtoarele e5i"ene< mrimea salariului s depind nu numai de salariul de 'a*2 care constituie partea 6otr4toare 3n salari*area personalului2 ci +i de msura 3n care e5ecutantul 3+i 3ndepline+te sarcinile sale de producie sau de serviciu2 3n a+a fel 3nc4t doi salariai2 c6iar dac au salarii de 'a* e"ale2 dac au reali*ri diferite este normal ca +i c4+ti"urile lor s fie difereniate pe msurD formele de salari*are sta'ilite pe fiecare loc de munc s stimule*e interesul e5ecutanilor pentru cre+terea productivitii munciiD s fie adaptate caracterului produciei +i specificului locului de munc2 astfel ca "radul de reali*are a o'iectivelor care determin mrimea salariului s depind de contri'uia personal a e5ecutantuluiD s le"e mrimea salariului de un numr redus de indicatori2 care e5prim 3n mod sintetic ansam'lul o'iectivelor asupra crora tre'uie s se concentre*e atenia e5ecutanilorD s fie adapta'ile specificului locului de munc2 unde se aplicD s fie economice+te fundamentate astfel ca avantajul economic al e5ecutantului s se reflecte 3n cel al locului de muncD forma de salari*are aplicat s fie clar2 s se e5prime 3n mod vdit le"tura nemijlocit dintre reali*ri +i salariuD el mai important lucru este c at4t unitatea care an"ajea* c4t +i an"ajatul s consimt asupra unor condiii reciproce acceptate care s fie consfinite 3n contractul de munc. Bn principiu ce tre'uie avut 3n vedere este +i acela c 3nele"erile contractuale urmea* s prevad drepturi +i o'li"aii 3n care sunt interesate am'ele pri semnatare.
A$ A6

(vidiu 7inca2 Drept social comunitar2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##2 Dr2 -aler Dorneanu2 I6e. Gdic2 Dreptul muncii2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##22 p. $11-$12

!A

C.*(4%&++ 7( 1.).&++ S.).&+/) 9%'+9.) repre*int suma de 'ani pe care o persoan o prime+te ca pre al forei de munc2 sta'ilit prin contract. 8cesta reflect 3ntr-un conte5t dat al Nstrii> forelor de producie contri'uia muncitorului la re*ultatele activitii economice +i tre'uinele lui +i ale familiei saleD pre*int importan2 de asemenea +i felul pieei pe care intr 3n contact +i ne"ocia* 3ntreprin*torii +i muncitorii salariaiA7. ;a 'a*a sta'ilirii salariului nominal st valoarea forei de munc care este supus oscilaiilor pieei. Fa de preul mrfurilor2 preul forei de munc2 de re"ul2 se situea* su' valoarea acestora2 acest fapt re*ult ca o consecin a raportului dintre cererea +i oferta pe piaa muncii. Deci2 mrimea salariului nominal este influenat de cerere +i ofert2 care la r4ndul su oscilea* 3n funcie de nivelul de pre"tire profesional2 de cerinele care acionea* 3n anumite momente privind unele funcii sau meserii. 4nd fora de munc pe piaa muncii este 3n cre+tere2 cererea se re*olv 3n raport de ofert2 3n sensul scderii salariului. Dac dimpotriv fora de munc oferit pe piaa muncii este redus2 salariul cre+teA?. ;a fel2 nivelul salariului nominal poate oscila 3n funcie de nevoile de for de munc din anumite localiti sau *one c4t +i de condiiile 3n condiiile 3n care urmea* s se desf+oare activitatea. 8stfel pentru a atra"e for de munc 3n anumite *one deficitare2 patronii sunt nevoii s asi"ure salarii nominale mai atractive. 9n sens invers2 atunci c4nd e5ist un surplus de for de munc de anumite specialiti2 nivelul salariului nominal poate 3nre"istra un re"res. 8ceste fenomene se 3nt4lnesc cu deose'ire 3n perioada de cri* economicAA. S.).&+/) &(.) se afl 3n str4ns le"tur cu noiunea de salariu nominal2 definit drept cantitatea de mijloace de su'*isten +i de servicii care ar putea fi procurat de salariai cu salariul nominal pe care 3l primesc. ('servm c mrimea salariului real depinde de mrimea salariului nominal +i de nivelul preurilor. 9n situaia e5istenei unei sta'iliti a puterii de cumprare a monedei2 cur'ele evoluiei salariului nominal +i real s-ar apropia p4n la suprapunere2 3ns2 3n realitate2 3n perioade diferite2 cre+terea salariului nominal nu este 3nsoit de cre+teri ale salariului real 3n aceia+i msur2 acesta put4ndu-se menine constant sau c6iar scade. 8supra salariului real2 preurile 'unurilor de consum +i ale serviciilor2 impo*itele +i ta5ele2 respectiv cre+terea acestora2 acionea* invers proporional2 3n sensul erodrii lui2 dac se 3nre"istrea* decalaje 3n privina ritmurilor de cre+tere1##. S.).&+/) 7( 2.06 '+9+' 2&/* ,( 5.&6 onstituia .om4niei sta'ile+te2 3n art. !1 alin. /202 una dintre msurile eseniale de protecie social a muncii< instituirea unui salariu minim 'rut pe ar. .eferire la salariu minim2 3n ara noastr2 face c6iar odul muncii 3n art. 1$A alin. /1-!0 N salariul de 'a* minim 'rut pe ar "arantat 3n plat2 corespun*tor pro"ramului normal de munc2 se sta'ile+te prin 6otr4re de Iuvern2 dup consultarea sindicatelor +i patronatelor. 9n ca*ul 3n care pro"ramul normal de lucru este2 potrivit le"ii2 mai mic de ? ore *ilnic2 salariul de 'a* minim 'rut orar se calculea* prin raportarea salariului de 'a* minim 'rut pe ar la numrul mediu de ore lunar potrivit pro"ramului le"al de lucru apro'at. 8n"ajatorul nu poate ne"ocia +i sta'ili salarii de 'a* prin contractul individual de munc su' salariul de 'a* minim 'rut orar pe ar> 1#12 fiind o'li"at s "arante*e 3n plat un salariu 'rut lunar cel puin e"al cu salariul de 'a* minim 'rut pe ar. 8ceste dispo*iii se plic +i 3n ca*ul 3n care salariatul este pre*ent la lucru2 3n cadrul pro"ramului2 dar nu poate s 3+i desf+oare activitatea din motive neimputa'ile acestuia2 cu e5cepia "revei. &alariul de 'a* minim 'rut pe ar este adus la cuno+tina salariailor prin "rija an"ajatorului.
A7 A?

Ionel Gostan2 :ana"ementul recompensei2 %d. Bniversitii N Ctefan cel :are>2 &uceava2 2##$2 p. 2#D Note de curs de Dreptul muncii2 2##7D AA -asile up+an2 %milian Dre6u2 9ndreptar le"islativ privind 3ncadrarea +i salari*area personalului2 %d. 8"ora2 Gacu2 1AA72 p. A7D 1## Ionel Gostan2 :ana"ementul recompensei2 %d. Bniversitii N Ctefan cel :are>2 &uceava2 2##$2 p. 21D 1#1 odul muncii2 art. 1$A2 alin. /1-!0D

$#

8rticolul 16# al acelea+i le"i sta'ile+te c pentru salariaii crora an"ajatorul2 conform contractului colectiv sau individual de munc2 le asi"ur 6ran2 ca*are sau alte faciliti2 suma 3n 'ani cuvenit pentru munca prestat nu poate fi mai mic dec4t salariul minim 'rut pe ar prev*ut de le"e. .aiunea salariului de 'a* minim 'rut pe ar este aceea de a asi"ura N minimul de resurse de via 3n raport cu potenialul actual al economiei> astfel 3nc4t N V nici unui a"ent economic an"ajator , persoan juridic sau persoan fi*ic , nu-i este permis s ne"ocie*e ori2 dup ca*2 s sta'ileasc salarii de 'a* su' nivelul minim 'rut orar pe ar> 1#2. &alariul minim 3ndepline+te funcii comple5e2 ce nu pot fi reduse numai la asi"urarea unui minim de securitate alimentar2 urmrind2 3n esen2 at4t corelarea pro"resului social cu pro"resul economic2 c4t +i anumite efecte economice +i de justiie social2 av4nd ca scop esenial evitarea unor efecte ne"ative posi'ile2 cum ar stimularea inflaiei care2 prin natura ei2 rodea* +i compromite orice politic de protecie social. )e 'a*a salariului 'rut pe ar sta'ilit de Iuvern2 salariul minim poate fi ne"ociat +i concreti*at prin contractele colective 1#3. 6iar dac efectele acestor dou cate"orii de salarii minime sunt asemntoare2 raiunea lor nu este identic< salariul minim pe ar are ca scop protecia social a unui N venit minim alimentar>2 asi"urat prin salariu2 adic "arantarea nivelului minim de resurse pe care le poate oferi potenialul economic al rii2 3ntruc4t e5prim N limita inferioar su' care nu se poate sta'ili nici un salariu2 nici 3n ne"ocierile colective dintre patron +i sindicate +i nici 3n relaiile interindividuale>2 pe c4nd salariul minim din contractele colective are valoarea e5clusiv a unui pra" pe 'a*a cruia prile convin s-+i construiasc sistemul de salari*are convenit. De aceea salariul minim pe ar are efecte N er"a omnes> pe c4nd cel din contractele colective numai N inter partes> 1#!. %fectele N er"a omnes> ale salariului minim pe ar sunt su' du'lu aspect< at4t pentru ne"ocierea colectiv sau individual a salariului2 c4t +i pentru modificarea Nde drept> a contractelor colective sau individuale2 3n ce prive+te salariile inferioare acestui minim. )rincipiul ne"ocierii2 nu are ca efect un transfer al rspunderii2 ci numai asi"urarea unei c4t mai temeinice fundamentri +i o'inerea unui acord c4t mai lar" 3ntre parteneri. 9n cadrul acestor ne"ocieri2 eseniale sunt datele 'u"etelor de familie2 3ntocmite de omisia Naional de &tatistic2 a cror anali* este necesar s se fac N pe niveluri de venituri pentru a se depista cele cu veniturile cele mai joase>1#$. 9n sta'ilirea salariului minim 'rut pe ar tre'uie s se ai' 3n vedere2 pe c4t posi'il2 urmtorii factori< Nevoile salariailor +i ale familiilor lorD Nivelul "eneral al salariilor din arD ostul vieii +i fluctuaiile acestui cost / produsele +i serviciile strict necesare 3ntr-o perioad datD preurile produselor +i serviciilor 3n cau*Dnumrul mediu de mem'rii de familie +i2 respectiv2 de salariai 3ntr-o familie +.a.0D )restaiile de securitate socialD Nivelul de via al altor "rupuri sociale / dec4t cel al salariailor0D Factorii economici2 inclusiv e5i"enele de*voltrii2 productivitatea muncii +i interesul de a atin"e +i menine un 3nalt nivel al ocuprii forei de munc. B) P&(1*.&(. '/9-++ este scopul urmrit de unitate prin 3nc6eierea contractului2 deci cau*a acestuia2 dup cum primirea retri'uiei este scopul determinant al 3nc6eierii contractului pentru persoana 3ncadrat 3n munc. )restarea muncii +i retri'uirea ei se afl 3ntr-o le"tur direct +i indisolu'il. ('iectul o'li"aiei persoanei 3ncadrate - +i anume prestarea muncii - este determinat2 fr 3ndoial2 de scopul o'inerii unui saariu +i a celorlalte drepturi materiale ce decur" din efectuarea
1#2 1#3

Dr. -aler Dorneanu2 I6e. Gdic2 Dreptul muncii2 %d. ;umina ;e52 2##22 p. $$1D I6e. .'oac2 Iosif Garti2 &alariul minim le"al. )ro'leme ale determinrii +i folosirii acestuia ca instrument al politicii sociale2 3n munc +i pro"res social>2 %d. 7ri'una economic2 Gucure+ti2 1AA22 p. 1AD 1#! I.7.Ctefnscu2 7ratat de dreptul muncii2 vol.II2 %d. ;umina ;e52 2##32 p.133D 1#$ )etre Gurloiu2 %conomia muncii. )ro'leme actuale2 %d. ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA32 p. 136D

$1

activitii respective2 dar2 pe l3n" aceasta2 +i de n*uina persoanei 3n cau* de a-+i pune 3n valoare pre"tirea2 capacitatea +i aptitudinile profesionale2 de a-+i forma +i desv3r+i personalitatea2 3ndeplinindu-+i2 totodat2 o 3ndatorire fundamental fa de societate. Ci tot astfel2 o'iectul o'li"aiei unitii este nu numai plata salariului +i a celorlalte drepturi 'ne+ti cuvenite persoanei 3ncadrate2 ci +i asi"urarea tuturor condiiilor pentru efectuarea muncii2 protecia omului 3n timpul desf+urrii activitii productive +i afirmarea per1nalitii lui. Dar scopul determinant al asumrii acestor o'li"aii nu este numai o'inerea valorilor materiale +i spiritua1e pe care le creea* munca - sin"urul i*vor al acestora - ci +i 3ntrirea colectivului de munc2 asi"urarea unui efectiv de cadre c3t mai corespun*tor2 apt s produc resursele necesare pentru plata salariului +i a celorlalte drepturi 'ne+ti2 pentru e5istena +i de*voltarea unitii2 a societii 3n ansam'lul su. De aceea2 o'iectul raportului de munc re"lementat 3n dreptul nostru tre'uie s fie 3neles 3n lumina principiului armoni*rii intereselor le"itime ale fiecrui individ cu interesele superioare ale de*voltrii societii. %ste de la sine ineles c 3n lipsa o'iectului +i a cau*ei 3nsu+i raportul nu e5ist. Dar le"ea se refer la o'iect +i la cau* nu numai pentru a pune 3n eviden c acestea repre*int condiii eseniale pentru e5istenaraportului2 ci +i pentru a su'linia c tre'uie s fie reale2 nu false sau fictiveD de asemenea2 tre'uie s fie licite2 adic s nu fie contrare prevederilor le"ii +i celorlalte norme de convieuire social. Datorit "aranii1or cuprinse 3n ansam'lul re"lementrilor privind 3ncadrarea 3n munc2 se pot ivi rar ca*uri 3n care raportul de munc /contractul de munc0 ar fi lipsit de o'iect +i de cau* ori acestea ar fi nereale sau ilicite. u titlu de e5emplu s-ar putea meniiona situaia 3n care o persoan ar fi 3ncadrat ca muncitor 3ntr-o secie productiv2 cu scopul - cunoscut de am'ele pri - de a presta2 3n realitate2 activitatea specific unei funcii administrative. %a poate fi influenat decisiv prin coninutul unor acte normative care ofer o serie de avantaje 3n ca*ul 3nc6eierii unui anumit contract de munc fie pentru salariat fie pentru an"ajator. Ilustrative sunt +i art. 7! +i art. 7$ din ;e"ea nr. 76@2##2 1#6. 9ntr-adevr2 a+a cum am artat2 potrivit art. 7!2 persoana care 'eneficia* de indemni*aie de +omaj +i se 3ncadrea* intr-o localitate situata la o distan mai mare de $# Rm de localitatea de domiciliu2 prime+te o prima de 3ncadrare neimpo*a'il e"al cu dou salarii minime 'rute pe ar. Dac persoana2 3ncadr4ndu-se 3ntr-o alt localitate2 3+i sc6im' domiciliul2 prime+te2 conform art. 7$2 o prim de instalare e"al cu nivelul a 7 salarii minime 'rute pe ar. %ste evident c2 3mpreun cu celelalte motivaii posi'ile2 'eneficiul primei de instalare poate s constituie un ar"ument important pentru 3nc6eierea contractului individual de munc. 9n ca*ul funcionarilor pu'lici2 cau*a acordului lor la na+terea raportului de funcie pu'lic o constituie nu numai o'inerea resurselor financiare necesare traiului2 ci +i dorina de a o'ine un anumit statut social2 marcat de "aranii superioare cu privire la munca lor2 3n comparaie cu cel al salariailor.

1#6

;e"ea privind protecia 3n munc a +omerilor.

$2

CAPITOLUL IV RAPORTURILE JURIDICE DE MUNC (DE SERVICIU) ALE UNCIONARILOR PUBLICI I ALE CADRELOR MILITARE
I).1. *aporturile juridice de munc +de $erviciu, ale funcionarilor pu!lici
)otrivit art.! alin.1 din ;e"ea nr. 1??@1AAA care repre*int cadrul "eneral al funcionarilor pu'lici1#72 ace+tia se afl n raporturi de serviciu cu instituiile +i autoritile de care aparin2 care se e5ercit pe 'a*a actului administrativ de numire . 9n conformitate cu prevederile ;e"ii nr. 1??@1AAA2 funcia pu'lic repre*int =ansam'lul atri'uiilor +i responsa'ilitilor2 sta'ilite 3n temeiul le"ii2 3n scopul reali*nl prero"ativelor de putere pu'lic de ctre administraia pu'lic central2 administraia pu'lic local +i autoritile administrative autonome>2 iar funcionarul pu'lic este =persoana numit2 3n condiiile le"ii2 3ntr-o funcie pu'lic>.1#? Funciile pu'lice se 3mpart 3n 3 clase2 diferite 3n raport cu nivelul studiilor necesare ocuprii acestora2 dup cum urmea*< a0 clasa I cuprinde funciile pu'lice pentru a cror ocupare se cer studii universitare de licen a'solvite cu diplom2 respectiv studii superioare de lun" durat2 a'solvite cu diplom de licen sau ec6ivalentD '0 clasa a II-a cuprinde funciile pu'lice pentru a cror ocupare se cer studii superioare de scurt durat2 a'solvite cu diplomD c0 clasa a III-a cuprinde funciile pu'lice pentru a cror ocupare se cer studii liceale2 respectiv studii medii liceale a'solvite cu diplom de 'acalaureat/art. A0. 9n considerarea specificului atri'uiilor +i nivelul desf+urrii< activitilor e5ist mai multe cate"orii de funcionari< 3nalii funcionari pu'lici2 funcionarii pu'lici de conducere1#A2 funcionarii pu'lici de e5ecuie. 9n doctrin au e5istat dispute privind inte"rarea statutului funcionarilor pu'lici fie 3n dreptul muncii2 fie 3n dreptul administrativ11#.
1#7 1#?

.epu'licat 3n :.(f. nr.36$ din 2A mai 2##72 modificat ulterior prin ;e"ea nr. 37A@##A 8rt. 2 alin. 1 +i 2 din ;e"ea nr. 1??@1AAA. 1#A 9n cate"oria funcionarilor de conducere se includ secretarii de uniti administrativ-teritoriale /altele dec4t judeul +i :unicipiul Gucure+ti0 +i su'divi*iuni ale acestoraD directorii "enerali adjunci2 directorii +i directorii adjunci din ministere +i alte or"ane centrale de specialitate din administraia pu'lic centralD directorii e5ecutivi +i adjunci ai acestora din serviciile pu'lice descentrali*ate ale ministerelor +i celorlalte or"ane centrale2 precum +i 3n cadrul aparatului propriu al autoritilor administraiei pu'lice locale2 +efii de serviciu +i de 'irou /art. 130. 8 se vedea acest comentariu 3n 8.Ficlea2 :ratat de dreptul muncii2 %dit. Bniversul Euridic2 Gucure+ti2 2#1#2 p.21 110 &anda I6impu2 8le5andru Ficlea2 op. cit.2 p. 22-23D -aler Domeanu2 I6eor"6e Gdic2 Dreptul muncii2 p. 2#2!D 8ntonie lor"ovan2 :ratat de drept administrativ, voI. 12 %diia al!-a2 %ditura 8II GecR2 Gucure+ti2 2##$2 p. $?#$?!D :ircea )reda2 Drept administrativ, &artea general, %diie rev*ut +i adu"it2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2###2 p. 76 - A$.

$3

%ste cert c funcionarul pu'lic 3+i desf+oar activitatea 3n temeiul unui raport de serviciu2 iar nu 3n 'a*a contractului individual de munc. Dar2 actul administrativ de numire 3n funcie nu repre*int altceva dec4t manifestarea de voin a uneia dintre pri pentru 3nc6eierea unui raport juridic con tra ctualD el urmea*2 ca re"ul2 cererii /persoanei0 3n cau* de a deveni funcionar pu'lic111. %ste vor'a2 a+adar2 de un acord de voine2 de un contract 1122 =re*ultat din 3m'inarea@jonciunea actului de numire cu faptul solicitrii@acceptrii postului de ctre viitorul

111

8.Ficlea2 op.cit.2 p.21 9n acest sens este +i 9nalta urte de asaie +i Eustiie - &eciile Bnite -2 Deci*ia 1!@2##? /pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea 12 nr. ?$3 din 1? decem'rie 2##?02 cu preci*area c respectivul contract este calificat /le"al0 drept unul administrativ.
112

$!

funcionar pu'lic>.113 De+i actul de numire 3n funcie este le"al caracteri*at drept act =administrativ>2 3n realitate suntem 3n pre*ena unui pseudo /fals0 act administrativ2 deoarece actul de numire este 3n fond - dup ca*2 numai o simpl ofert sau o acceptare a ofertei de a se contracta /un raport de serviciu 3n 3nelesul art. 1 alin. 1 din ;e"ea nr. 1??@1AAA011!. 9n plus2 un verita'il act administrativ este destinat 'eneficiarilor serviciului pu'lic2 cetenilor crora li se adresea* +i nu personalului propriu al autoritii@instituiei pu'lice respective2 fa de care acesta are calitatea de an"ajator. %ste elocvent c art. 3 din (rdonana de ur"en a Iuvernului nr. 1@2#1# utili*ea* alturi de sinta"ma =acorduri collective> +i pe cea de =acorduri individuale de munc>. (ri2 un astfel de acord nu poate fi altceva dec4t tot un contract2 dar nu unul =de munc>2 3n accepiunea odului muncii2 ci unul specific de drept pu'lic.11$ Ci doctrina a considerat c +i 3n ca*ul funcionarilor pu'lici ar fi vor'a de un contract< nenumit2 comple52 cu clau*e specifice at4t actelor condiie /3n mod preponderent02 c4t +i actelor su'iective /3n domeniile 3n care ne"ocierea este permis de le"e0D solemn /forma scris a actului de numire2 depunerea jurm4ntului0D sinala"maticD cu titlu onerosD cu e5ecutare succesivD 3nc6eiat intuitu personae116. Funcionarii pu'lici2 ca +i salariaii 3+i desf+oar activitatea 3n cadrul unui pro"ram cu o durat normal a timpului de ? ore pe *i +i !# de ore pe sptm4n Wart. 33 alin. /1 0X2 au salariu /art. 310D concediu de odi6n /art. 3$02 rspund disciplinar /art. 7$-?202 pot fi dele"ai2 deta+ai +i transferai /art. ?7-A30. In plus2 ceea ce 3i apropie +i mai mult de statutul salariailor2 au dreptul s se asocie*e 3n sindicate /art. 2A02 s e5ercite dreptul la "rev /art. 3#0 +i pe cel de a demisiona /art. A7 alin. 1 lit. e0. etc. %i pot 3nc6eia acorduri colective /art. 7202 asemntoare contractelor colective de munc etc. Dar2 ceea ce particulari*ea* 3n mod fundamental +i incontesta'il raporturile de serviciu ale funcionarilor pu'lici2 fa de raporturile de munc ale salariailor re*id 3n faptul c funcionarii pu'lici sunt purttori ai puterii pu'lice pe care o e5ercit 3n limitele funciei lor. &alariaii2 c6iar 3ncadrai la o autoritate sau instituie pu'lic nu dispun de astfel de atri'uii de putereD ei pot fi privii2 potrivit atri'uiilor lor2 doar simpli prepu+i ai an"ajatorului lor. u toate acestea2 uneori2 este "reu de e5plicat de ce 3n r4ndul aceleia+i structuri a administraiei pu'lice2 unele persoane au calitatea de funcionar pu'lic2 altele de salariat2 atri'uiile lor fiind identice sau asemntoare117. De aceea2 av4nd 3n vedere specificul activitii +i puterile conferite2 funcionarii pu'lici sunt supu+i unei re"lementri speciale +i nu odului muncii /precum salariaii0. Dar2 potrivit art. 117 din ;e"ea nr. 1??@1AAA2 statutul funcionarilor pu'lici se completea* cu prevederile le"islaiei muncii numai 3n msura 3n care acestea nu contravin le"islaiei specifice funciei pu'lice. Ideea este reluat +i consolidat de art. 2A$ alin. 2 din odul muncii2 conform creia2 prevederile sale =se aplic cu titlu de drept comun +i acelor raporturi de munc ne3ntemeiate pe
Cer'an Geli"rdeanu2 Ion 7raian Ctefnescu2 "spunderea civil reciproc intre prile raportului contractual) de serviciu al funcionarului public, 3n =Dreptul> nr. !@2##A2 p. 7A. 114 I'idem2 p.7A-?#. 8rt. 1 alin. 2 din le"ea nr. -;;.-/// dispune< =)re*enta le"e re"lementea* re"imul "eneral al raporturilor juridice dintre funcionarii pu'lici +i stat sau administraia pu'lic local prin autoritile administrative autonome>. 11$ urtea de Eustiie a Bniunii %uropene a considerat c funcionarii pu'lici tre'uie asimilai salariailor 3n ceea ce prive+te re"ulile li'erei circulaii /Uotr4rea din 2! martie 1AA!2 3n cau*a 7@1AA3 -an )ancRe0 3n 8.Ficlea2 op.cit.2 p.23 116 onstantin %lisei2 'oluionarea conflictelor de munc prin conciliere, 3n =Dreptul> nr. 3@2##22 p. 61-62D onstantin %lisei2 8drian -lad 8ndonie2 Not la dec. civ. nr. 11$#@.@2##1 a urii de 8pel Ialai2 3n =Dreptul> nr. 2@2##32 p. 233.
117 113

De e5emplu2 3n statul de funcii al &ecretariatului Ieneral al Iuvernului /Deci*ia )rimului-ministru nr. !6@2##72 pu'licat 3n :onitorul (ficial al .om4niei2 )artea 12 nr. 1?6 din 1A martie 2##702 e5ist consilier diplomatic sau consilieri ori e5peri salariai2 dar +i consilieri sau e5peri funcionari pu'lici. A se vedea n acest sens A.iclea, op.cit., p.23

$$

un contract individual de munc 3n care re"lementrile speciale nu sunt complete +i aplicarea lor nu este incompati'il cu specificul raporturilor de munc respectiveO . 7e5tele citate mai sus din ;e"ea nr. 1??@1AAA +i din odul muncii2 =constituie 3nc un ar"ument - fundamental - 3n sprijinul te*ei potrivit creia raportul de serviciu al funcionarului pu'lic constituie un raport juridic - contractual - de munc2 evident asemntor2 dar nu identic cu raportul juridic de munc al salariatului 3ntemeiat pe contractul individual de munc2 a+a cum acest contract este confi"urat prin normele odului muncii0>.11?

I).2. *aporturile juridice de munc ale militarilor.

8v4nd 3n vedere c 3n temeiul art. 16 alin. 3 din onstituie2 funciile /+i demnitile0 pu'lice pot fi civile sau militare2 3nseamn c nici militarii - cadre permanente - nu sunt salariai +i deci2 nu intr su' incidena odului muncii. 9ntr-adevr2 ei sunt supu+i unei le"islaii speciale2 3n primul r4nd ;e"ii nr.?#@1AA$ 11A privind &tatutul cadrelor militare. )rintre trsturile caracteristice militarilor2 doctrin enumer<12# &u'ordonarea militarului fa de cellalt su'iect al raportului juridic2 su'ordonare care este mult mai sever dec4t a altor cate"orii de salariaiD .aporturile de munc se reali*ea* prin prestaii succesiveD :ilitarii primesc pentru activitatea prestat o remuneraie numit Nsold>D :ilitarii pot fi trmi+i 3n dele"aie2 deta+ai sau transferaiD 8u drepturi +i o'li"aii specificeD .spund disciplinar potrivit dispo*iiilor &tatutului militarilorD )ot fi trecui 3n re*erv sau pot fi demi+i. Cadrul juridic )rin cadre militare2 3n sensul le"ii privind statutul cadrelor militare2 se 3nele"e cetenii rom4ni crora li s-a acordat "rad de ofier2 maistru militar sau su'ofier2 3n raport cu pre"tirea lor militar +i de specialitate2 3n condiiile prev*ute de le"e. adrele militare sunt 3n serviciul naiunii2 potrivit ar.2 din le"e. )otrivit "radelor pe care le au2 cadrele militare sunt constituite 3n corpul su'ofierilor2 corpul mai+trilor militari +i corpul ofierilor. Iradele cadrelor militare2 3n ordinea lor ierar6ic2 sunt< A. S/2%;+5(&+=a0 ser"ent majorD '0 plutonierD c0 plutonier majorD d0 plutonier adjutantD e0 plutonier adjutant +ef. B. M.+B*&+ '+)+*.&+= a0 maistru militar clasa a I--aD '0 maistru militar clasa a III-aD c0 maistru militar clasa a II-aD d0 maistru militar clasa a ID e0 maistru militar principal.
11?

Cer'an Geli"rdeanu2 Ion 7raian Ctefnescu2 "spunderea civil reciproc intre prile raportului contractual de serviciu al funcionarului public, op cit , p. ?1 3n 8.Ficlea2 op.cit.2 p.23 11A :odificat ulterior2 ultimele modificri fiind aduse prin ;e"ea nr.263@2#1# i ;e"ea nr.$3@2#112 pu'licat 3n :.(f. nr. 2A#@26 apr. 2#11 12# Dan Fop. <atura juridic a contractului nc$eiat de soldaii iu gradaii voluntari, 3n .evista rom4n de dreptul muncii2 nr.2@2##72 p.!6-$#

$6

C. O;+5(&+= a! ofieri cu grade inferioare7 - su'locotenent2 respectiv aspirant pentru cei din marina militarD - locotenentD - cpitanD b! ofieri cu grade superioare7 - maior2 respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaia +i marina militarD - locotenent-colonel2 respectiv cpitan-comandor pentru cei din aviaia +i marina militarD - colonel2 respectiv comandor pentru cei din aviaia +i marina militarD c! generali i amirali #&.7()( -.7&()%& '+)+*.&( 89 %&7+9(. )%& +(&.&A+-6 89 M+9+1*(&/) A,6&6&++ N.5+%9.)( 1/9*< A. M.+B*&+ '+)+*.&+ B+ 1/2%;+5(&+= a0 maistru militar clasa a --a2 respectiv ser"entD '0 maistru militar clasa a I--a2 respectiv ser"ent-majorD c0 maistru militar clasa a III-a2 respectiv plutonierD d0 maistru militar clasa a II-a2 respectiv plutonier-majorD e0 maistru militar clasa I2 respectiv plutonier adjutantD f0 maistru militar principal2 respectiv plutonier adjutant principalD B. O;+5(&+= a! ofieri cu grade inferioare7 - su'locotenent2 respectiv aspirant2 pentru cei din arma marinD - locotenentD - cpitanD b! ofieri cu grade superioare7 - maior2 respectiv locotenent-comandor2 pentru cei din arma aviaie +i arma marinD - locotenent-colonel2 respectiv cpitan-comandor2 pentru cei din arma aviaie +i arma marinD - colonel2 respectiv comandor2 pentru cei din arma aviaie +i arma marinD c! generali i amirali7 - "eneral de 'ri"ad - cu o stea2 respectiv "eneral de flotil aerian - cu o stea2 pentru cei din arma aviaie +i contraamiral de flotil - cu o stea2 pentru cei din arma marinD 9n afara acestor "rade2 pentru merite militare e5cepionale2 3n timp de r*'oi2 )re+edintele .om4niei poate acorda "eneralilor de armat "radul de mare+al2 care este cel mai 3nalt "rad militar. #&.7/) '+)+*.& este un drept al titularului +i repre*int recunoa+terea 3n plan social a calitii de cadru militar. Iradul de ofier2 maistru militar +i su'ofier nu se poate pierde dec4t 3n ca*urile +i 3n condiiile prev*ute de le"e. (adrele militare se pot afla n una dintre urmtoarele situaii7 a0 3n activitate2 c4nd ocup o funcie militar. alitatea de cadru militar 3n activitate se menine +i pe timpul c4t acestea sunt eli'erate din funcii pentru a urma diferite forme de pre"tire 3n interesul serviciului2 precum +i atunci c4nd sunt puse la dispo*iie< 3n vederea 3ncadrrii sau trecerii 3n re*erv ori 3n retra"ereD pentru ca*urile de 'oal sta'ilite prin 6otr4re a IuvernuluiD pe timpul c4t sunt 3n captivitate.)ot fi ofieri2 mai+tri militari sau su'ofieri 3n activitate persoanele care au cetenie rom4n +i domiciliul 3n arD $7

'0 3n re*erv2 c4nd nu ocup o funcie militar2 dar 3ntrunesc condiiile prev*ute de le"e pentru a fi c6emate s 3ndeplineasc serviciul militar ca re*ervi+ti concentrai sau mo'ili*ai2 iar la nevoie2 3n calitate de cadre militare 3n activitateD c0 3n retra"ere2 c4nd2 potrivit le"ii2 nu mai pot fi c6emate pentru 3ndeplinirea serviciului militar. Recrutarea personalului Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen 8ccesul 3n profesie2 precum +i evoluia ulterioar pe treptele ierar6iei militare au la 'a* principiile +i normele cuprinse 3n pre*enta le"e. 9n aplicarea acestora2 pentru cadrele militare ale :inisterului 8prrii Naionale se ela'orea* I6idul carierei militare2 apro'at prin 6otr4re a Iuvernului. )entru a participa la concursurile de admitere in institutiile pentru formarea personalului Inspectoratului Ieneral pentru &ituatii de Br"enta , curs de zi , candidatii tre'uie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii< a0 sa ai'a cetatenia romana si domiciliul in .omaniaD '0 sa cunoasca lim'a romana scris si vor'itD c0 sa fie a'solventi de liceu2 cu diploma de 'acalaureatD d0 sa nu fi fost e5matriculati2 pentru a'ateri disciplinare2 dintr-o institutie de invatamantD e0 sa ai'a varsta de pana la 2$ ani2 impliniti in anul participarii la concursD f0 sa ai'a capacitate deplina de e5ercitiuD "0 sa fi o'tinut la purtare2 in perioada studiilor liceale2 media "enerala de minimum ?2##D 60 sa fie declarati apt medical2 fi*ic si psi6icD i0 sa ai'a un comportament corespun*ator cerintelor de conduita admise si practicate in societateD j0 sa nu ai'a antecedente penale sau sa nu fie in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuniD R0 sa ai'a inaltimea de minimum 127# m 'ar'atii si 126$ m femeile /cu e5ceptia candidatilor proveniti din liceele militare2 numai pentru concursul sustinut in anul a'solvirii0. C%97+5++ 4(9(&.)( 7( &(-&/*.&( 89 3(7(&(. 89-.7&6&++ 7+&(-*( ,( ;/9-5++ 7( (>(-/5+( 1./ *&(-(&++ 89 -%&, 1/,(&+%& 1. (onditiile generale de recrutare a personalului 4nspectoratului =eneral pentru 'ituatii de 3rgenta, in vederea incadrarii directe pe functii de e5ecuie sau trecerii i3n corp superior2 sunt urmtoarele< a0 s ai' cetatenia romana +i domiciliul 3n .omaniaD '0 s cunoasc lim'a romana scris +i vor'itD c0 s ai' capacitate deplin de e5erciiuD d0 s fie declarai apt medical2 fi*ic si psi6ic pentru 3ncadrare 3n :inisterul 8dministratiei +i InternelorD e0 s ai' un comportament corespun*ator cerinelor de conduit admise +i practicate 3n societateD f0 i nu ai' antecedente penale sau i nu fie 3n curs de urmarire penali ori de judecate pentru svrsirea de infraciuniD "0 s indeplineasca cerintele specifice ale postului scos la concurs /se detalia*a 3n anuntul dat pu'licitatii de catre unitatea or"ani*atoare0. 2. <u pot participa la concursurile pentru incadrarea ca ofiter sau subofiter persoanele care au avut calitatea de politisti daca au intrerupt raporturile de serviciu ca urmare a7 a0 3mplinirii varstei si a vec6imii in serviciu2 necesare pensiei de serviciuD $?

'0 pierderii capacitatii de munca2 in conditiile le"iiD c0 3mplinirii limitei de varsta in "rad profesionalD d0 destituirii din politieD e0 acordrii calificativului Nnesatisfacator>2 de doua oriD f0 condamnrii prin 6otarare judecatoreasca ramasa definitiva2 cu e5ceptia ca*urilor in care s-a dispus suspendarea e5ecutarii pedepsei inc6isorii sau amen*ii penale pentru infractiuni savar+ite din culpD "0 nepromovarii e5amenului de definitivare 3n profesieD 60 sta'ilirii incadrarii frauduloase in politie2 c6iar daca aceasta situatie a fost depistata ulteriorD i0 nedefinitivrii de catre a"entii de politie a studiilor liceale. 3. <u pot participa la concursurile pentru incadrarea ca ofiter sau subofiter persoanele care au avut calitatea de cadre militare in activitate daca au fost trecute in re*erva ca urmare a< a0 3mplinirii varstei si a vec6imii in serviciu2 necesare acordarii pensiei de serviciuD '0 clasarii Ninapt pentru serviciul militar> de catre comisiile de e5perti*a medicomilitaraD c0 clasrii Napt limitat>D d0 3mplinirii limitei de varsta in "radD e0 de*interesului 3n 3ndeplinirea atri'utiilor +i sarcinilor de serviciu sau in perfectionarea pre"atirii militare si de specialitateD f0 comiterii de a'ateri "rave de la prevederile re"ulamentelor militare sau de la alte dispo*itii le"aleD "0 aplicrii2 prin 6otarare judecatoreasca2 pentru o infractiune savarsita din culpa2 a pedepsei inc6isorii2 cu suspendarea conditionata a e5ecutarii2 ori a amen*ii2 precum si in ca*urile cand au 'eneficiat de amnistie sau "ratiere inainte de inceperea e5ecutarii pedepseiD 60 incalcarii prevederilor referitoare la conditiile privind cetatenia si domiciliul. 4. &ersoanele care au grade militare n rezerv pot fi recrutate pentru concursurile de incadrare ca ofier sau su'ofiter numai daca2 prin incadrare2 potrivit nivelului studiilor2 nu do'andesc "rade militare mai mici decat cele avute in re*erva sau din corpul ierar6ic inferior celui in care se afla in re*erva. 6. ;a 3ncadrarea 3n posturi de specialitate preva*ute cu profesii @ ocupaii re"lementate prin statute profesionale distincte2 se vor aplica si cerintele acestor prevederi le"ale2 care vor fi inserate 3n continutul anuntului afisat la sediul unitii. &entru ncadrarea ca soldat . gradat voluntar, candidaii tre'uie s 3ndeplineasca urmtoarele condiii suplimentare< a0 au v4rsta de cel putin 1? ani si de cel mult 26 de ani impliniti in anul in cursD '0 nu fac parte din or"ani*atii inter*ise de le"islatia romana si nu sunt mem'ri ai unor or"ani*atii sau culte reli"ioase incompati'ile cu re"ulile2 activitatile si atri'utiile specifice profesiei militareD c0 nu sunt asociai unici ori participanti directi la administrarea sau conducerea unor societati comerciale ori a altor or"ani*atii cu scop lucrativ sau comercial2 iar daca sunt intr-una din aceste situatii2 se o'li"a prin semnarea unui an"ajament ca2 din momentul selectionarii pentru profesia de soldat sau "radat voluntar2 sa renunte la aceasta calitateD d0 nu sunt mem'ri ai unor partide2 formatiuni sau or"ani*atii politice2 iar daca sunt mem'ri2 se an"ajea*a in scris ca2 dupa admiterea in institutia militara2 vor renunta la aceasta calitate. 9n afara condiiilor pentru trecerea in corpul ofiterilor2 a"entii de politie2 maistrii militari si su'ofiterii in activitate tre'uie sa indeplineasca urmatoarele conditii suplimentare< a0 nu se afla su' efectul unei sanctiuni disciplinareD '0 nu sunt pusi la dispo*itie in situatiile preva*ute de art.6$ din &tatutul politistului si art.?A din &tatutul cadrelor militareD c0 sa ai'a cel putin calificativul NGun> la evaluarea@aprecierea de serviciu din ultimul an $A

de activitate@serviciuD d0 sa ai'a vec6ime cel puin un an in corpul din care provin2 iar politistii sa fie definitivati in profesie. )osturile vacante pentru care se or"ani*ea*a concurs2 conditiile "enerale +i specifice pentru participarea la selectie2 termenele de depunere a cererilor de inscriere si a dosarelor de candidat2 precum si alte date si informatii referitoare la or"ani*area si desfasurarea concursului vor fi afisate la sediul unitatii or"ani*atoare si2 daca este ca*ul2 pu'licate 3n presa centrala ori locala +i postate pe site-ul oficial de internet al unitatii sau al institutiei.

Drepturile i obligaiile cadrelor militare 9ndatoririle2 drepturile +i li'ertile cadrelor militare sunt cele sta'ilite de onstituia .om4niei2 de le"ile rii +i de pre*entul statut. )rofesia de ofier2 maistru militar sau su'ofier 3n activitate incum' 3ndatoriri suplimentare2 precum +i inter*icerea ori restr4n"erea e5ercitrii unor drepturi +i li'erti2 potrivit le"ii. ?97.*%&+&+ adrele militare au urmtoarele 3ndatoriri principale< a0 s fie loiale +i devotate statului rom4n +i forelor sale armate2 s lupte pentru aprarea .om4niei2 la nevoie p4n la sacrificiul vieii2 s respecte +i s apere valorile democraiei constituionaleD '0 s respecte jurm4ntul militar +i prevederile re"ulamentelor militare2 s e5ecute 3ntocmai +i la timp ordinele comandanilor +i ale +efilor2 fiind responsa'ile de modul 3n care 3ndeplinesc misiunile ce le sunt 3ncredinate. adrelor militare nu li se poate ordona +i le este inter*is s e5ecute acte contrare le"ii2 o'iceiurilor r*'oiului +i conveniilor internaionale la care .om4nia este parteD nee5ecutarea ordinelor 3n aceste condiii nu atra"e rspunderea penal +i civil a su'ordonailorD c0 s preuiasc onoarea +i "loria de lupt ale forelor armate ale .om4niei2 ale armei +i unitii din care fac parte2 precum +i demnitatea "radului +i a uniformei militare pe care le poartD d0 s-+i perfecione*e pre"tirea profesional2 s asi"ure instruirea temeinic +i educarea su'ordonailor +i s apere drepturile acestoraD e0 s acione*e pentru 3ntreinerea re"ulamentar +i meninerea 3n stare de operativitate a te6nicii +i armamentului +i pentru folosirea +i administrarea eficient a 'unurilor din dotareD f0 s pstre*e cu strictee secretul militar2 de stat +i de serviciu2 precum +i caracterul confidenial al unor activiti +i documente. D&(,*/&+ 8.7. A enumer drepturile cadrelor militare < a0 solda lunar2 compus din solda de "rad2 solda de funcie2 "radaii +i indemni*aii2 precum +i la prime2 premii2 sporuri +i alte drepturi 'ne+ti2 ale cror cuantumuri se sta'ilesc prin 6otr4re a IuvernuluiD '0 ec6ipament2 6ran2 asisten medical2 medicamente2 locuin de serviciu2 "ratuite2 concedii +i scutiri medicale pltite2 3n condiiile sta'ilite prin 6otr4re a IuvernuluiD c0 documente de transport "ratuit pentru efectuarea concediului de odi6n sau 3n ca*ul mutrii dintr-o "arni*oan 3n alta2 potrivit re"lementrilor 3n vi"oare. (adrele militare trecute n rezerv sau direct 3n retra"ere au dreptul la pensie militar potrivit le"ii.)artea din pensie corespun*toare soldei de "rad se actuali*ea* permanent potrivit soldei de "rad a cadrelor 3n activitate. 6#

)ensionarii militari decorai cu ordinul =&emnul onorific> clasele a III-a2 a II-a +i I 'eneficia* de un spor de 1#J2 1$J +i2 respectiv2 2#J al cuantumului pensiei. adrele militare 3n activitate au dreptul s urme*e 3nvm4ntul superior militar sau civil2 postuniversitar2 doctoratul sau alte forme de perfecionare a pre"tirii2 cu respectarea normelor le"ale. (adrele militare n activitate pot fi trimise la studii 3n strintate2 prin concurs2 cu apro'area ministrului aprrii naionale. adrele militare 3n activitate care au a'solvit +coli +i academii militare2 cursuri sau alte forme de pre"tire 3n strintate 'eneficia* de drepturi depline la 3ncadrarea +i promovarea 3n funcii corespun*toare studiilor din ar cu care le-au fost ec6ivalate diplomele do'4ndite2 3n condiiile le"ii +i ale re"lementrilor militare. 9n timp de pace2 cadrele militare 3n activitate au dreptul la concediu de odi6n2 concediu de odi6n suplimentar pentru activitate 3n locuri de munc cu condiii deose'ite - vtmtoare2 "rele sau periculoase - +i la concediu de studii. .e"ulile privind durata +i acordarea concediului de odi6n2 concediului de odi6n suplimentar +i a concediului de studii2 precum +i compensarea 3n 'ani a concediului de odi6n neefectuat se sta'ilesc prin 6otr4re a Iuvernului. Femeile2 cadre militare 3n activitate2 au dreptul la concediu de maternitate +i 'eneficia* de pau*e pentru alimentarea +i 3n"rijirea copilului2 precum +i de alte drepturi prev*ute de le"e pentru femeile salariate din administraia pu'lic. adrele militare 3n activitate2 femei +i 'r'ai2 au dreptul la concediu +i indemni*aie pentru cre+terea copilului p4n la 3mplinirea v4rstei de 2 ani +i2 3n ca*ul copilului cu 6andicap2 p4n la 3mplinirea v4rstei de 3 ani2 3n condiiile prev*ute de dispo*iiile le"ale 3n vi"oare. adrele militare 3n activitate care urmea* cursurile de *i ale instituiilor de 3nvm4nt superior 'eneficia*2 3n locul concediilor de odi6n2 de vacane2 conform pro"ramelor de 3nvm4nt ale instituiilor respective +i ordinului ministrului aprrii naionale. )entru re*olvarea unor situaii personale sau familiale deose'ite2 cadrelor militare 3n activitate2 precum +i celor 3n re*erv2 pe timpul c4t sunt concentrate sau mo'ili*ate 3n uniti militare2 li se pot acorda permisii. Durata permisiilor +i comandanii care au dreptul s le apro'e se sta'ilesc prin re"ulamentele militare. 7impul acordat pentru permisii2 scutiri +i concedii medicale nu se scade din durata concediului anual de odi6n sau a concediului de odi6n suplimentar. ;a declararea strii de r*'oi sau a mo'ili*rii2 precum +i 3n situaii deose'ite sta'ilite de ministrul aprrii naionale2 concediile de odi6n2 de studii2 vacanele +i permisiile se suspend2 cadrele militare 3n activitate fiind o'li"ate s se pre*inte de 3ndat la unitile militare de care aparin. )e timpul c4t durea* strile de r*'oi sau de mo'ili*are2 cadrelor militare 3n activitate +i celor 3n re*erv2 concentrate sau mo'ili*ate2 li se pot acorda permisii +i concedii potrivit ordinului ministrului aprrii naionale. (fierilor2 mai+trilor militari +i su'ofierilor 3n activitate +i celor 3n re*erv2 concentrai sau mo'ili*ai 3n unitile militare2 li se acord desp"u'iri pentru ca*urile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor aciuni militare2 prin accidente2 catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite 3n timpul +i din cau*a serviciului militar sau a unor misiuni 3n cadrul forelor internaionale destinate meninerii pcii ori constituite 3n scopuri umanitare. uantumul desp"u'irilor ce se acord cadrelor devenite invalide2 respectiv urma+ilor celor decedate2 se sta'ile+te prin 6otr4re a Iuvernului. )ensia pentru invaliditate permanent2 survenit 3n condiiile alin. 12 este e"al cu solda lunar avut la data respectiv +i se actuali*ea* potrivit art. 11. adrele militare 3n re*erv sau 3n retra"ere pot opta pentru pensia din sistemul asi"urrilor sociale de stat. adrele militare 3n activitate +i familiile acestora 'eneficia*2 ca msur de protecie 61

social2 de 3nlesniri sta'ilite prin ordin al ministrului aprrii naionale2 3n folosirea caselor de odi6n2 sanatoriilor2 cminelor de "arni*oan +i a altor amenajri recreative +i sportive. :em'rii familiilor cadrelor militare 3n activitate 'eneficia* "ratuit de< a0 asisten medical +i medicamente 3n cadrul reelei sanitare a :inisterului sau 3n alte reele sanitare2 cu decontarea c6eltuielilor de ctre acest ministerD '0 documente de transport2 atunci c4nd ofierii2 mai+trii militari sau su'ofierii sunt mutai 3n interes de serviciu dintr-o "arni*oan 3n alta. :em'rii familiilor cadrelor militare 3n activitate 'eneficia* +i de pensie de urma+2 precum +i de alte drepturi 3n conformitate cu prevederile le"ale. ;a decesul unui cadru militar 3n activitate2 :inisterul acord familiei acestuia sau persoanei care a suportat c6eltuielile oca*ionate de deces2 dup ca*2 un ajutor suplimentar 3n cuantum de dou solde lunare neimpo*a'ile. Brma+ii cadrelor militare 3n activitate +i ai celor 3n re*erv2 mo'ili*ate sau concentrate 3n uniti militare2 decedate 3n timpul +i din cau*a serviciului ca urmare a unor aciuni militare2 accidente2 catastrofe sau a unor acte de devotament e5cepional ori a unor misiuni 3n cadrul forelor internaionale destinate meninerii pcii ori constituite 3n scopuri umanitare2 au dreptul la o pensie e"al cu solda lunar pe care cadrele militare au avut-o la data decesului2 care se actuali*ea* . 9n ca*ul 3n care nu e5ist urma+i2 dac cel decedat era sin"urul susintor al prinilor si2 ace+tia vor 'eneficia de jumtate din pensia de urma+ sta'ilit potrivit prevederilor alin. 1. Brma+ii cadrelor militare 3n re*erv pot opta pentru pensia din sistemul asi"urrilor sociale de stat. opiii cadrelor militare 3n activitate2 decedate 3n timpul +i din cau*a serviciului2 ca urmare a unor aciuni militare2 accidente2 catastrofe sau a unor acte de devotament e5cepional ori a unor misiuni 3n cadrul forelor internaionale destinate meninerii pcii ori constituite 3n scopuri umanitare2 pot fi transferai la liceele militare sau 3n instituiile militare de 3nvm4nt care formea* mai+tri militari +i su'ofieri2 pe 'a*a unui test de aptitudini2 a re*ultatelor la 3nvtur o'inute 3n instituiile civile de 3nvm4nt +i potrivit normelor apro'ate de ministrul aprrii naionale. (fierii2 mai+trii militari +i su'ofierii 3n re*erv +i 3n retra"ere2 pensionari militari2 au dreptul "ratuit la asisten medical +i medicamente 3n condiiile art. 23 alin. 1 lit. a0 +i au acces la cercurile militare2 casele de odi6n2 sanatoriile2 cminele de "arni*oan +i alte amenajri recreative sau sportive2 'eneficiind de 3nlesniri sta'ilite prin ordin al ministrului aprrii naionale. De acelea+i drepturi 'eneficia* +i ofierii2 mai+trii militari +i su'ofierii 3n re*erv +i 3n retra"ere2 fo+ti pensionari militari de invaliditate datorit unor accidente 3n serviciu ori unor 'oli contractate 3n timpul +i din cau*a 3ndeplinirii o'li"aiilor militare2 care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asi"urrilor sociale de stat. ;a trecerea 3n re*erv sau direct 3n retra"ere2 ofierilor care au cel puin 2# de ani de serviciu militar +i s-au distins prin activitatea desf+urat2 precum +i celor care au adus patriei servicii deose'ite2 c6iar dac nu au o vec6ime de 2# de ani de serviciu militar2 li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militar. riteriile de acordare +i de retra"ere a acestui drept2 precum +i situaiile 3n care ofierii prev*ui la alin. 1 pot purta uniforma militar se sta'ilesc prin re"ulamente militare. 8rt.1!Yintrodus prin ;e"ea nr. $3@2#112 3n timp de pace2 cadrele militare in activitate au dreptul la concedii far plat, pe o durat de cel mult ! ani2 3n urmatoarele situatii7 a0 solicits 3+i urme*e soia sau soul trimis 3n strintate de ctre :inisterul 8facerilor %5terne2 de alte ministere2 autoriti administrative autonome2 or"ane ori alte instituii de specialitate ale administraiei pu'lice centrale2 pentru 3ndeplinirea unei misiuni permanente 3n straintte la misiunile diplomatice2 la oficiile consulare sau la alte repre*entante naionale2 structuri +i comandamente din cadrul or"ani*aiilor internaionale din care .om4nia face parte2 pentru o perioada mai mare de 6 luniD 62

'0 au fost selectate pentru a ocupa posturi de e5pert cu statut de an"ajat temporar 3n structurile din cadrul or"ani*aiilor internaionale din care .omania face parte2 3n 'a*a apro'rii ministrului aprrii naionale. )entru alte ca*uri2 temeinic motivate2 cadrele militare 3n activitate au dreptul la concedii fr plata2 pe durata determinat2 de cel mult un an. oncediile fr plata preva*ute la alin. 1 si 2 se apro' de catre ministrul aprrii naionale sau de ctre comandanii sta'ilii de acesta. :inistrul aprrii naionale poate prelun"i durata concediilor fr plat preva*ute la alin. 1 +i 2 cu cel mult un an. 9n perioada concediului fr plat2 acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 22 cadrele militare sunt suspendate din funcie +i nu 'eneficia* de niciun drept din partea :inisterului 8prrii Naionale2 cu e5cepia celui privind folosirea locuinei de serviciu2 3n ca*ul cand se dispune de aceasta. )erioada concediului fr plata nu constituie vec6ime 3n serviciu pentru sta'ilirea pensiei2 vec6ime 3n activitate pentru acordarea &emnului onorific 3n &erviciul )atriei +i@sau pentru acordarea "radaiei urmatoare 3n condiiile le"ii. 9n situaia preva*uta la alin. 1 lit. a0 si alin. 22 la sta'ilirea sta"iului 3n "radul pe care 3l au cadrele militare se ia 3n calcul o perioad e"al cu 3 patrimi din durata concediului fr plat . 9n situaia prev*ut la alin. 1 lit. '02 la sta'ilirea sta"iului 3n "radul pe care 3l au cadrele militare se ia 3n calcul intrea"a durat a concediului fr plat. ;a 3ncetarea concediului fr plat2 instituia are o'li"aia de a numi cadrul militar pe o funcie vacant sau s 3l pun la dispo*iie 3n vederea 3ncadrrii.

Interzicerea sau restr ngerea e!erciiului unor drepturi i liberti adrelor militare 3n activitate le este inter*is e5ercitarea urmtoarelor drepturi< a0 s fac parte din partide2 formaiuni sau or"ani*aii politice ori s desf+oare propa"and prin orice mijloace sau alte activiti 3n favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcii pu'liceD '0 s candide*e pentru a fi alese 3n administraia pu'lic local +i 3n )arlamentul .om4niei2 precum +i 3n funcia de )re+edinte al .om4nieiD c0 s declare sau s participe la "rev. adrelor militare 3n activitate le este restr4ns e5ercitarea unor drepturi +i li'erti2 astfel< a0 opiniile politice pot fi e5primate numai 3n afara serviciuluiD '0 e5primarea 3n pu'lic a unor opinii contrare intereselor .om4niei +i forelor armate nu este permisD c0 condiiile 3n care cadrele militare 3n activitate vor putea s pre*inte pu'lic informaii militare se vor sta'ili prin ordin al ministrului aprrii naionaleD d0 aderarea la culte reli"ioase este li'er2 mai puin la cele care2 potrivit le"ii2 contravin normelor de pstrare a ordinii pu'lice2 precum +i la cele care 3ncalc 'unele moravuri sau afectea* e5ercitarea profesieiD e0 constituirea 3n diferite forme de asociere cu caracter profesional2 te6nico-+tiinific2 cultural2 sportiv-recreativ sau carita'il2 cu e5cepia celor sindicale ori care contravin comen*ii unice2 ordinii +i disciplinei specifice instituiei armatei2 este permis 3n condiiile sta'ilite prin re"ulamentele militare. f0 participarea la mitin"uri2 demonstraii2 procesiuni sau 3ntruniri cu caracter politic ori sindical este inter*is2 cu e5cepia activitilor la care se particip 3n misiuneD "0 cadrele militare 3n activitate se pot deplasa 3n strintate 3n condiiile ce se sta'ilesc prin ordin al ministrului aprrii naionale.

63

(fierii2 mai+trii militari +i su'ofierii 3n activitate au o'li"aia de a nu efectua activiti care contravin demnitii2 presti"iului +i normelor de comportare ce decur" din calitatea lor de cadre militare. adrelor militare 3n activitate )( (1*( +9*(&0+1= a0 s 3ndeplineasc alte funcii dec4t cele 3n care sunt 3ncadrate2 cu e5cepia cumulului prev*ut de le"e2 3n condiiile sta'ilite prin ordin al ministrului aprrii naionaleD '0 s fie asociat unic ori s participe direct la administrarea sau conducerea unor or"ani*aii ori societi comerciale2 cu e5cepia celor numite 3n consiliile de administraie ale re"iilor autonome +i societilor comerciale din su'ordinea :inisterului 8prrii Naionale2 din cadrul industriei de aprare sau 3n le"tur cu aceasta. (fierii2 mai+trii militari +i su'ofierii 3n re*erv2 pe timpul c4t sunt concentrai sau mo'ili*ai 3n uniti militare2 pot rm4ne mem'ri ai partidelor2 formaiunilor sau or"ani*aiilor politice2 precum +i ai sindicatelor din care fac parte2 dar le este inter*is desf+urarea oricror activiti cu caracter politic sau sindical2 3n uniti militare "precierea, #ncadrarea i promo$area #n funcie a cadrelor militare adrelor militare li se 3ntocmesc aprecieri de serviciu.8precierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competenei profesionale2 a calitii morale2 a perspectivelor de de*voltare +i promovare2 pe 'a*a cruia ofierii2 mai+trii militari +i su'ofierii sunt 3naintai 3n "radul urmtor. 8precierea de serviciu a cadrelor militare 3n activitate se face periodic2 precum +i 3n ca*urile sta'ilite de ministrul aprrii naionale. adrelor militare 3n re*erv li se 3ntocmesc aprecieri de serviciu 3n anul 3n care sunt propuse la 3naintarea 3n "rad. :etodolo"ia 3ntocmirii aprecierilor de serviciu2 3n timp de pace2 precum +i sistemul de apreciere 3n timp de r*'oi se sta'ilesc prin ordin al ministrului aprrii naionale. 8precierea se e5prim prin unul din urmtoarele calificative< Oe5cepionalO2 Ofoarte 'unO2 Ocorespun*torO2OmediocruO sau Onecorespun*torO. 9ncadrarea ofierilor2 mai+trilor militari +i su'ofierilor 3n funcii se face in4nd seama de nevoile forelor armate2 de competena +i conduita moral ale acestora. ;a numirea 3n funcii se va respecta principiul potrivit cruia ofierii2 mai+trii militari +i su'ofierii s nu fie su'ordonai altora cu "rade mai mici. %5cepie de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate +i care se su'ordonea* celor care au o astfel de pre"tire2 precum +i cadrele militare aparin4nd :inisterului 8dministraiei +i Internelor2 &erviciului .om4n de Informaii2 &erviciului de Informaii %5terne2 &erviciului de 7elecomunicaii &peciale2 :inisterului Eustiiei +i &erviciului de )rotecie +i )a*. ;a 3ncadrarea ofierilor 3n funcii se va ine seama +i de e5periena do'4ndit pe treptele ierar6iei militare2 promovarea efectu4ndu-se2 de re"ul2 3n funcii sau la e+aloane imediat superioare. )entru determinarea aptitudinilor +i cuno+tinelor ofierilor2 necesare la 3ncadrarea 3n anumite funcii sta'ilite prin ordin al ministrului aprrii naionale2 se vor folosi teste ori se va or"ani*a e5amen sau concurs. ondiiile privind studiile2 sta"iul 3n funcii +i alte criterii necesare pentru 3ncadrarea +i promovarea ofierilor 3n unele funcii se sta'ilesc prin ordin al ministrului aprrii naionale. (fierii se numesc2 de re"ul2 3n funcii prev*ute 3n statele de or"ani*are cu "rade e"ale sau mai mari cu cel mult dou trepte fa de cele pe care le au. Numirea ofierilor 3n funcii prev*ute 3n statele de or"ani*are cu "rade mai mari cu trei trepte fa de cele pe care le au se poate face numai cu apro'area ministrului aprrii naionale sau a comandanilor sta'ilii de acesta.

6!

#utarea cadrelor militare n activitate dintr)o unitate n alta2 precum +i sc6im'area din funcii 3n cadrul aceleia+i uniti se efectuea* o sin"ur dat pe an2 cu e5cepia situaiilor deose'ite sta'ilite prin ordin al ministrului aprrii naionale. adrele militare 3n activitate pot fi detaate la alte uniti pentru 3ndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o form de perfecionare a pre"tirii pe o perioad de cel mult un an2 durat care poate fi prelun"it2 cu apro'area ministrului aprrii naionale2 p4n la cel mult 2 ani.)e timpul deta+rii2 cadrele militare rm4n 3ncadrate 3n funciile +i unitile militare din care au fost deta+ate +i 'eneficia* de toate drepturile le"ale. Numirea 3n funcie +i eli'erarea din funcie 3n unitile militare2 cu e5cepia funciilor pu'lice 3n care numirea se face potrivit le"ii2 precum +i deta+area cadrelor militare 3n condiiile art. 77 se fac2 3n timp de pace +i 3n timp de r*'oi2 conform competenelor sta'ilite prin ordin al ministrului . 9ncadrarea +i promovarea 3n funcii a ofierilor de justiie se fac potrivit actelor normative specifice acestora.9ncadrarea +i promovarea ofierilor 3n funcii didactice se fac potrivit prevederilor pre*entei le"i +i ale actelor normative aplica'ile instituiilor militare de 3nvm4nt. pitanii2 locotenent-coloneii +i cpitan-comandorii care2 pentru a fi 3naintai 3n "radul urmtor2 tre'uie s a'solve una dintre formele de pre"tire menionate la art. $6 alin. 1 para"rafele G +i2 respectiv 2 3ns p4n la e5pirarea sta"iului minim nu au a'solvit-o2 nu pot deine funcii prev*ute 3n statul de or"ani*are cu "rade superioare celor pe care le au. (fierii 3n activitate pot fi numii 3n funcii inferioare "radelor pe care le au2 3n urmtoarele situaii< a0 c4nd se produc modificri 3n statele de or"ani*are sau 3n ca*ul reor"ani*rii armateiD '0 3n ca*uri e5cepionale2 la cererea ofierilor sau c4nd sunt propu+i prin aprecierile de serviciu2 pentru motive 'ine justificateD c0 c4nd sunt sancionai cu retro"radarea 3n funcie. &ituaia ofierilor2 mai+trilor militari +i su'ofierilor 3n activitate2 care sunt pu+i la dispo*iie2 se soluionea* dup cum urmea*< a0 pentru cei pu+i la dispo*iie 3n vederea 3ncadrrii sau trecerii 3n re*erv ori 3n retra"ere2 3n termen de cel mult 3 luni. 9n ca*uri e5cepionale2 cu apro'area ministrului aprrii naionale2 acest termen poate fi prelun"it cu 3nc cel mult 3 luni. )e timpul c4t se afl 3n aceast situaie2 cei 3n cau* 3ndeplinesc atri'uiile sta'ilite de comandanii unitilor militare la a cror dispo*iie suntD '0 pentru cei pu+i la dispo*iie 3n ca*urile de 'oal sta'ilite prin 6otr4re a Iuvernului2 la e5pirarea termenului de internare +i a concediilor medicale pentru tratament2 fr a dep+i termenul ma5im prev*ut de re"lementrile 3n vi"oare pentru 'olnavii salariai 3n administraia pu'lic. adrele militare resta'ilite vor fi numite 3n funcie2 iar cele a cror 'oal se menine vor fi trecute2 dup ca*2 3n re*erv sau 3n retra"ere2 cu drept de pensie conform le"iiD c0 pentru cei c*ui 3n captivitate2 3n termen de cel mult 3 luni de la 3napoierea 3n ar. 9n aceast perioad comisii speciale2 sta'ilite prin dispo*iie a +efului &tatului :ajor Ieneral2 vor cerceta condiiile cderii 3n captivitate +i comportarea celor 3n cau* pe timpul acesteia. 9n funcie de re*ultat2 cei "sii nevinovai vor fi 3ncadrai 3n funcii2 iar cei vinovai de fapte ce cad su' incidena le"ii penale vor fi trecui 3n re*erv. (fierii2 mai+trii militari +i su'ofierii fac parte din arme sau servicii +i au specialiti militare2 3n raport cu profilul pre"tirii lor profesionale. 7recerea ofierilor2 mai+trilor militari +i su'ofierilor dintr-o arm2 serviciu sau specialitate militar 3n alta se poate efectua2 3n raport cu nevoile armatei2 dup o'inerea unei pre"tiri corespun*toare2 prin una dintre urmtoarele forme< a0 a'solvirea2 cu diplom de licen2 a unei academii militare sau a unei instituii civile de 3nvm4nt superior cu profil corespun*tor armelor2 serviciilor +i specialitilor

6$

militare necesare armatei ori a unor instituii militare de 3nvm4nt pentru formarea ofierilor2 de ctre cei care nu au avut studii de acest nivelD '0 a'solvirea unui curs de perfecionare a pre"tirii sau de speciali*are cu durata de minimum 3 luni2 urmat de un sta"iu practic ne3ntrerupt de cel puin 2 ani 3n noua arm2 serviciu sau specialitate militar2 pe timpul cruia s fi fost apreciai cu calificativul cel puin O'unO. :ai+trii militari +i su'ofierii pot fi trecui dintr-o arm2 serviciu sau specialitate militar 3n alta +i prin promovarea e5amenului de "rad2 dac 3nainte de susinerea acestuia au un sta"iu practic ne3ntrerupt de minimum 2 ani 3n noua arm2 serviciu sau specialitate militar2 pe timpul cruia au fost apreciai cu calificativul cel puin O'unO. %recerea #n rezer$ sau direct #n retragere a cadrelor militare (fierii2 mai+trii militari +i su'ofierii 3n activitate pot fi trecui 3n re*erv sau direct 3n retra"ere2 dup ca*2 3n urmtoarele situaii< a0 dup 3mplinirea v4rstei +i vec6imii 3n serviciu necesare acordrii pensiei de serviciuD '0 sunt clasai Oinapt pentru serviciul militarO de ctre comisiile de e5perti* medicomilitarD c0 sunt clasai Oapt limitatOD d0 au 3mplinit limita de v4rst 3n "radD e0 c4nd2 3n urma reor"ani*rii unor uniti +i a reducerii unor funcii din statele de or"ani*are2 nu sunt posi'iliti pentru a fi 3ncadrai 3n alte funcii sau uniti2 precum +i pentru alte motive sau nevoi ale :inisterului 8prrii NaionaleD e10 la e5pirarea termenului prev*ut 3n contract dac una dintre pri nu este de acord cu re3nnoirea acestuiaD f0 pentru a fi numii 3ntr-o funcie pu'lic2 civil2 cu meniunea de a fi trecui 3n re*ervD "0 la cerere2 pentru motive 'ine 3ntemeiateD 60 prin demisieD i0 c4nd manifest de*interes 3n 3ndeplinirea atri'uiilor +i sarcinilor de serviciu sau 3n perfecionarea pre"tirii lor militare +i de specialitateD j0 c4nd comit a'ateri "rave de la prevederile re"ulamentelor militare sau de la alte dispo*iii le"aleD R0 c4nd2 pentru o infraciune sv4r+it din culp2 li s-a aplicat prin 6otr4re judectoreasc pedeapsa 3nc6isorii2 cu suspendarea condiionat a e5ecutrii2 ori a amen*ii2 precum +i 3n ca*urile c4nd au 'eneficiat de amnistie sau "raiere 3nainte de 3nceperea e5ecutrii pedepseiD 7recerea 3n re*erv sau direct 3n retra"ere se face din oficiu2 3n condiiile le"ii la propunerea consiliilor de judecat iar 3n celelalte condiii la propunerea comandanilor unitilor din care fac parte2 3naintat ierar6ic. .aportul comandanilor privind trecerea 3n re*erv a cadrelor militare 3n condiiile prev*ute la alin. 1 lit. 60 se 3naintea* pe cale ierar6ic2 3mpreun cu raportul de demisie2 celor 3n a cror competen intr2 potrivit art. !32 trecerea 3n re*erv. )4n la comunicarea ordinului de trecere 3n re*erv2 cei 3n cau* sunt o'li"ai s-+i 3ndeplineasc atri'uiile funciilor 3n care sunt 3ncadrai2 precum +i toate 3ndatoririle ce le revin. )e timp de r*'oi2 al mo'ili*rii2 strii de asediu +i strii de ur"en cadrele militare nu se trec 3n re*erv prin demisie. (fierii 3n activitate care au 3mplinit limita de v4rst 3n "rad pentru clasa a III-a 3n re*erv2 precum +i cadrele militare care au fost clasate medical Oinapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenO se trec direct 3n retra"ere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 12 3n raport cu motivele care determin sc6im'area situaiei lor militare. Ieneralii +i amiralii a cror stare de sntate le permite re*olvarea 3n foarte 'une condiii a atri'uiilor ce le revin pot fi meninui 3n activitate2 astfel< 66

a0 "eneralii de 'ri"ad2 "eneralii de flotil aerian2 contraamiralii2 "eneralii de divi*ie2 "eneralii de divi*ie aerian +i viceamiralii2 p4n la v4rsta de 62 de aniD '0 "eneralii de corp de armat2 "eneral-comandorii2 viceamiral-comandorii2 "eneralii de armat2 "eneralii inspectori +i amiralii2 p4n la v4rsta de 6! de ani. adrele militare 3n activitate2 care nu 3ndeplinesc condiiile de pensionare2 nu pot fi trecute 3n re*erv pe timpul c4t se afl 3n incapacitate temporar de munc2 fiind internate 3n spitale ori sanatorii2 se "sesc 3n concedii medicale sau 3n concediu pentru cre+terea copilului2 iar cadrele militare femei2 nici 3n perioada "raviditii2 a concediului de risc maternal +i a celui de maternitate2 acordate potrivit art. 1$.

67

CONCLU!II
. )rin 3nc6eierea unui contract individual de munc ia na+tere raportul juridic de munc Dar2 3ncadrarea 3n munc se poate reali*a , numai 3n ca*urile prev*ute limitativ de le"e. .aporturile juridice sunt acele relaii sociale care au intrat su' incidena unor norme de drept primind forma +i fora juridic prev*ute de acestea &u'iectele raportului juridic de munc nu pot fi dec4t oamenii /privii individual sau or"ani*ai 3n colectiviti0. Dar omul2 3n sine2 nu poate deveni su'iect de drept dec4t dac aceast calitate 3i este recunoscut de stat2 fiind re"lementat prin normele juridice. 8ltfel spus2 prin normele juridice se recunoa+te omului o aptitudine "eneral +i a'stract de a do'4ndi drepturi +i de a-+i asuma o'li"aii prin raporturile juridice 3n care intr. 9n felul acesta se conturea* personalitatea juridic a omului. Ieneralitatea personalitii juridice impune +i o su'liniere2 +i anume c ea este independent de nivelul de de*voltare 'io-psi6ic a persoanei. De aceea2 minorul ca +i alienatul mintal au aptitudinea de a participa la viaa juridic2 dar nu au capacitatea de a e5ercita drepturile ce in de personalitatea juridic. &u' acest aspect2 tre'uie s facem distincie 3ntre personalitatea juridic +i capacitatea juridic. Dac personalitatea juridic afirm /recunoa+te0 o aptitudine "eneral de a particip la viaa juridic2 capacitatea juridic preci*ea* pentru fiecare condiiile acestei participri. Drepturile +i o'li"aiile privind relaiile de muncQ dintre an"ajator si salariat se sta'ilesc potrivit le"ii2 prin ne"ociere2 3n cadrul contractelor colective de muncQ +i al contractelor individuale de muncQ. &alariaii nu pot renuna la drepturile ce le sunt recunoscute prin le"e. (rice tran*acie prin care se urmQre+te renuntarea la drepturile recunoscute de le"e salariailor sau limitarea acestor drepturi este lovitQ de nulitate. )rile pot s se 3nelea" 3ns2 prin ne"ociere individual2 3n le"tur cu o serie de condiii superioare pentru salariai2 3n raport cu prevederile actelor normative +i ale contractelor colective de munc. Drepturile +i 3ndatoririle salariailor2 care fac parte din coninutul contractului individual de munc2 sunt preci*ate enuniativ de art. 3A +i2 respectiv2 art. !# din odul muncii. Dintre clau*ele "enerale ale contractului individual de munc se deta+ea* prin importana lor /ca fundamentale02 cele privind felul muncii2 locul muncii +i salariul )e l4n" drepturi2 prilor raportului juridic de munc le corespund +i unele o'li"aii2 cum ar fi<o'li"aia salatiatului de a reali*a norma de muncD o'li"aia de a respecta disciplina munciiD o'li"aia de a respecta prevederile cuprinse 3n re"ulamentul intern2 3n contractul colectiv de munc aplica'il2 precum +i 3n contractul individual de muncDo'li"aia de fidelitate fa de an"ajator 3n e5ecutarea atri'uiilor de serviciuD o'li"aia de a respecta msurile de securitate +i sntate a muncii 3n unitateD o'li"aia de a respecta secretul de serviciu. 8n"ajatorul s informe*e salariaii asupra condiiilor de munc +i asupra elementelor care privesc desf+urarea relaiilor de munc2 cu titlu e5emplicativ

6?

enumerm< o'li"aia de a asi"ura condiiile te6nice +i or"ani*atorice avute 3n vedere la ela'orarea normelor de munc +i condiiile corespun*toare de munc2 o'li"aia de a acorda salariailor toate drepturile ce decur" din le"e2 din contractul colectiv de munc aplica'il +i din contractele individuale de munc. 7oate aceste dispo*iii "enerale sunt aplica'ile tuturor cate"oriilor de salariai2 dar2 in4nd cont +i de re"lementrile proprii2 statutare.

BIBLIO#RA IE
C/&1/&+: *&.*.*( B+ '%9%4&.;++ 1. 8. 8t6anasiu2 ;. Dima2 Dreptul muncii2 %ditura 8ll GecR2 Gucure+ti2 2##$D 2. I. Geleiu2 Drept civil romn2 %ditura Bniversul Euridic2 Gucure+ti2 2##!D 2bligaii i activiti specifice unitilor n domeniul sntii i securitii muncii 3. 8t6anasiu2 8l.2 :oarc+ laudia 8na2 =#uncitorul i legea Dreptul muncii>2 %ditura (scar )rint2 Gucure+ti2 1AAAD 4. iutacu2 F.2 =Dreptul muncii (ulegere de spee, %ditura repuscul )loie+ti2 2##1D 5. otea Felician 2 >Dreptul muncii)Dreptul individual al #uncii2 %ditura 8eternitas2 8l'a Iulia2 2##! 6. Filip I6eor"6e2 ;eiR2 8.2 :antale2 :i6ai Dreptul muncii i securitii sociale2 %d.Irap6i52 Ia+i2 1AA7D 7. Firoiu Dumitru2 Dreptul muncii i securitii sociale 2 /:anual universitar02 Bniversitatea re+tin ODimitrie antemirO Gucure+ti2 Facultatea de Drept2 luj Napoca2 %d. Eunimea2 Ia+i2 1AA6D ". I6impu &anda2 Ficlea 8le5andru2 Dreptul muncii2 asa de editur +i pres =Cansa> -&...;.2 Gucure+ti2 1AA!D $. I6impu &anda2 Ficlea 8le5andru2 Dreptul muncii, asa de editur +i pres =Cansa> -&...;.2 Gucure+ti. 1AA7D 1E. I6impu &anda2 Ficlea 8le5andru2 7ufan onstantin2 =Dreptul securitii sociale>2 %ditura 8ll GecR2 Gucure+ti2 1AA?D 11. I6impu &anda2 Ficlea 8le5andru 2 =Dreptul muncii>2 %ditura 8ll GecR2 Gucure+ti2 2##1D 12. Iftime %lena2 4ntroducere n teoria i practica dreptului, %ditura Bniversitii NCtefan cel :are>2 &uceava2 1AAAD 13. Ctefnescu2 Ion 7raian2 Dreptul muncii2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AA7D

6A

14. Ctefnescu Ion 7raian :ratat elementar de dreptul muncii2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2###D 15. Ctefnescu Ion 7raian2 :ratat elementar de dreptul muncii2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##3D 16. Ctefnescu2 I. 7.2 =#odificrile (odului municii comentate , 23= nr 80.5??0>2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2##$ 17. Ficlea 8le5andru 2 onstantin 7ufan2 Dreptul muncii2 %ditura 8ll ;e52 Gucure+ti2 2##1D 1". Ficlea 8le5andru >(ulegere de practic judiciar %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 2###D 1$. Ficlea 8le5andru2 )opescu 8ndrei2 7ufan onstantin2 Fic6indelean :arioara2 Finca (vidiu2 Dreptul muncii2 %dit. .osetti2 Gucure+ti2 2##!D 2E. Ficlea 8le5andru2 :ratat de dreptul munci, %dit. Bniversul Euridic2 Gucure+ti2 2#1#D 21. Fic6indelean :arioara2 =%ncetarea contractului individual de munc>2 %ditura ;umina ;e52 Gucure+ti2 1AAAD 22. -oiculescu2 N. =Dreptul muncii @ note de curs "eglementri interne i internaionale>2 %ditura Dacia %uropa Nova2 ;u"oj2 2##1D

7#

R(3+1*( F F F F F .evista .om4n de Dreptul :uncii nr. 1@2##2D .evista .om4n de Dreptul :uncii2 nr.!@2##6 .evista .om4n de Dreptul :uncii nr.1@2##7D .evista rom4n de dreptul muncii2 nr.2@2##7 Guletin &tatistic2 editat de :inisterul :uncii2 Familiei +i %"alitii de Canse2 anul 2##6.

A-*( 9%&'.*+3( F ;e"ea nr. $3@2##3 privind odul muncii F ;e"ea nr. !#@2#11 privind modificarea odului muncii F odul civil F ;e"ea nr.263@2#1# privind sistemul unitar de pensii pu'lice F ;e"ea nr. ?#@1AA$ /modificat0 privind statutul cadrelor militare F ;e"ea nr.$3@2#11 privind modificarea ;e"ii nr.?#@1AA$ R(1/&1( G(2 F 111.cdep.ro F 111.mai."ov.ro

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

71