Basm Basmul este o oglindire vietii in moduri fabuloase. (G. Calinescu, Estetica basmului).

Aceasta specie narativa are o structura tip, marcand intruziunea (patrunderea) elementului miraculos. zveta odorov evidentiaza situatia stabila pe care o perturba o forta oarecare, generand o stare de dezec!ilibru. "tarea de ec!ilibru este obtinuta in final, printr#o actiune recuperatorie. Elementul nefiresc identificabil in basmul cult $anila %repeleac este dracul cel prost. $anila %repeleac trece printr#o serie de probe in calatoria sa cu functie initiatica. &aptele petrecute in drumul spre targ, lipsite de logica sau avand logica omului pe dos arata ipostaza unui pagubos care sc!imba boii pe car, carul pe o capra, capra pe un gansac, iar aceasta din urma pe o punga cu baierele lungi. "oarta nefasta nu se inc!eie nici cand imprumuta de la fratele sau carul si boii pentru a se duce in padure si a taia lemne pentru numeroasa sa familie. Aici, din aceeasi lipsa de logica si de c!ibzuiala, trage boii si carul c!iar langa copacul pe care il taie, distrugandu#i in intregime. 'uptura in real se produce evident in momentul in care acesta se gandeste sa construiasca o manastire la poarta iadului, e(primandu#se o relatie obiectuala intre bine si rau, in )urul caruia se grupeaza persona)ele. artorul dracilor ii trimite lui $anila %repeleac un burduf de bivol plin cu bani, pentru a#l alunga de acolo. "caraotc!i sc!imba intelegerea, trimitandu#l pe drac sa#i dea comoara pamanteanului doar daca acesta biruie un numar de sase probe, cifra magica, simbol al maleficului in e(istent. $anila %repeleac incon)oara locul de trei ori cu iapa, inselandu#l pe drac. * alta incercare este proba de tranta. Acesta foloseste un substitut un urs simbol al razboinicului, considerat unc!iul sau batran de +++ de ani, din labele caruia diavolul scapa e(trem de greu. * noua proba este aceea in care "caraotc!i trimite alt drac, care arunca buzduganul atat de sus, incat acesta nu se mai intoarce decat dupa trei zile si trei nopti. $anila %repeleac mimeaza ca se pregateste sa arunce buzduganul pe luna, la frati sai care aveau mare nevoie de fier, astfel ca acesta nu se va mai intoarce. "periat ca va pierde buzduganul , insemn al lumii miraculoase , dracul renunta. %roba blestemului la care este supus eroul, presupune intoarcerea acasa, la blastamurile parintesti. Blestemul inseamna intoarcerea - legatura cu o lume ancestrala, magica, in care eroul intra in relatie cu puterea cuvantului. Acolo insa copiii vor tabari toti asupra dracului cu ragila si peptenii de peptanat calti, asa zisele blastamuri parintesti, care il vor ingrozi pe drac. "farsitul basmului intra in structura stereotipizanta. Eroul va trai pana la adanci batraneti, netulburat de nimeni. $esi in registru comic, persona)ul reface ec!ilibrul initial al lumii, printr#un efort reparatoriu. .n creatia lui Creanga, se cultiva un fabulos cotidian in care aspecte din universul taranesc se aplica asupra unei lumi miraculoase dominate de forte iesite din firesc , confruntarile cu dracii. &abulosul nu este pe deplin identic cu fantasticul, e mai mult o manifestare secventiala a acestuia, marcand domeniul imaginatiei si al irealului. Actiunea se proiecteaza in indeterminatul temporal, cand este posibila insertia timpului mitic, care desc!ide si inc!ide bucla temporala. .n timpul circular se inscriu fiinte fantastice , "caraotc!i, dracii , cu abilitati particulare, capabili de gesturi magice. /n erou de tipul lui $anila %repeleac compromite sacrul si il transforma in profan. %ersona)ul este demitizat fiind ales din lumea comuna. Actiunea basmului nu se raporteaza la un taram magic, ci presupune un univers real-verosimil, in care se produce intruziunea miraculosului. oposurile (spatiile0 padurea, lacul, campiile, etc.) sunt simbolice0 iadul, lacul. Astfel, basmul cult insereaza semnificatii si efecte specifice, in care fantasticul-miraculosul este estompat, trimitand la aspecte ale lumii reale.

A2/ *A'E0 DEMITIZ, demitiz3z, vb. .. ranz. A face ca un lucru, o idee s4# i piard4 caracterul mitic. 5 %. gener. A face s4 dispar4 o afirmaie fals4, o scorneal46 a demistifica. , Cf. it. demitizzare. "ursa0 $E7 8+9 : Ad4ugat4 de ;auraGellner : Greeal4 de tipar : %ermalin< TPOS s. n. loc comun =ntr#o creaie literar4, =ntr#o literatur4 etc.6 idee, tem4, modalitate de tratare comun4 mai multor creaii literare aparin>nd aceluiai gen, aceleiai sau mai multor literaturi. (? gr. topos) "ursa0 @$A : Ad4ugat4 de raduborza : Greeal4 de tipar : %ermalin< RGIL, ragile, s. f. 1. .nstrument format dintr#o sc>ndur4 =n care sunt =nfip i dini de fier i prin care se trage c>nepa sau inul meli at, ca s4 se aleag4 partea cea mai fin4. B. Cgard4 cu epi de fier care se pune la g>tul c>inilor ciob4neti spre a#i ap4ra de muc4tura lupului. 5 Curea sau sc>nduric4 cu c>teva cuie, care se fi(eaz4 la botul vi eilor ca s4 nu poat4 suge. DEar.0 (reg.) rFg!il4 s. f.G , Cf. germ. 'affel. "ursa0 $E7 8+9 : Ad4ugat4 de ;auraGellner : Greeal4 de tipar : %ermalin<