Impozitarea

1
Biroul de expertize contabile ~Cont Expert

IMPOZITAREA
I FACILITILE FISCALE PENTRU
micuI BUSINESS DIN RepubIica MoIdova
Ghid Pentru ntreprinztori
Chiyinu, 2003
BIZPRO-Moldova
2
Proiectul BIZPRO-Moldova.
Biroul de expertize contabile 'Cont Expert.
ISBN 9975-928-37-4
CZU 336.22 + 334.7 (478) (036)
23
Aceast publica[ie este finan[at de USAID prin proiectul BIZPRO-Moldova "Dezvoltarea ntreprinderilor
Mici i Mijlocii n Republica Moldova i cu coordonarea:
Dlui Sergiu Botezatu, manager de proiecte, USAID
Dlui John Howard NieIson, director de proiect, BIZPRO-Moldova
Dlui Victor Chiriac, consilier servicii financiare, BIZPRO-Moldova
Dlui Iurie Postic, consilier servicii financiare, BIZPRO-Moldova
Dlui NicoIae Eanu, avocat.
Autorii:
Ec. Petru ARCOV, expert-contabil,
Ec. Ghenadie IPATI, expert-contabil.
Aceast publicatie oIer o descriere simpl si accesibil a sistemului de impozitare. Ea nu substituie actele
normative din domeniul impozitrii, reprezentnd un ndrumar metodic ce explic prevederile actelor normative si
modul de aplicare a acestora n practic.
Se descriu succint tipurile de plti obligatorii impozite, taxe, asigurare social, precum si mecanismele de
calculare si de achitare a lor la buget. Sunt prezentate Iacilittile prevzute de legislatie si sanctiunile pentru nclcarea
legislatiei Iiscale. Se propun unele procedee de solutionare a litigiilor Iiscale.
Materialul este elaborat n baza actelor normative n vigoare la data de 1 Iebruarie 2003.
Lucrarea va Ii de real Iolos pentru cei ce initiaz o aIacere ori activeaz n domeniul micului business - inclusiv
pentru titularii patentei de ntreprinztori, pentru ntreprinderile individuale, pentru gospodriile trnesti (de Iermieri),
pentru conductorii de ntreprinderi mici si mijlocii.
Descrierea CIP a Camerei Nationale a Crtii
Sarcov, Petru
Impozitarea si Iacilittile Iiscale pentru micul business din Republica Moldova:
Ghid pentru ntreprinztori / Petru Sarcov, Ghenadie Ipati. - Ch.: S. n., 2003 (Bons
OIIices). - 136 p.
Bibliogr. p. 133
ISBN 9975-928-37-4
336.22334.7 (478)(036)
3
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................... 5
Capitolul 1
IMPOZITAREA MICULUI BUSINESS: NORME $I PRINCIPII.................................... 9
1.1. Despre pl(ile obligatorii ctre stat ................................................................................. 9
1.2. Impozite yi taxe ................................................................................................................ 11
1.3. Despre actele normative ................................................................................................. 13
Capitolul 2
IMPOZITE $I TAXE GENERALE DE STAT ................................................................... 17
2.1 Impozitul pe venit ............................................................................................................ 17
Subiecti si obiect al impunerii .......................................................................................... 17
Deducerile din venitul brut .............................................................................................. 19
Cotele impozitului, modul si termenele de achitare......................................................... 21
nregistrarea contribuabililor ........................................................................................... 22
Declaratia Iiscal.............................................................................................................. 22
Retinerea impozitului la sursa de plat ............................................................................ 23
2.2 Taxa pe valoarea adugat ............................................................................................. 30
2.3 Accize ................................................................................................................................ 40
2.4 Alte impozite generale de stat ......................................................................................... 45
Taxa vamal ..................................................................................................................... 45
Taxe percepute n Iondul rutier ........................................................................................ 46
Impozitul privat ................................................................................................................ 47
Capitolul 3
IMPOZITE $I TAXE LOCALE .......................................................................................... 48
3.1 Impozitul pe bunurile imobiliare ................................................................................... 49
3.2 Taxa pentru amenajarea teritoriului ............................................................................. 52
3.3 Taxa pentru eliberarea autoriza(iei de amplasare a unit(ilor comerciale ................ 53
3.4 Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cltorilor ...................... 54
3.5 Alte taxe locale ................................................................................................................. 55
Capitolul 4
ASIGURAREA SOCIALA OBLIGATORIE DE STAT .................................................... 60
4.1 Subiec(i yi obiect al impunerii ........................................................................................ 61
4.2 Tarifele contribu(iilor de asigurare, termenele de plat .............................................. 61
Impozitarea si Iacilittile Iiscale pentru micul business
BIZPRO-Moldova
4
Capitolul 5
FACILITATI FISCALE ....................................................................................................... 64
5.1 Facilit(i fiscale pentru titularii patentei de ntreprinztor ........................................ 65
5.2 Facilit(i fiscale privind impozitul pe venit (pe profit) ................................................ 66
5.3 Facilit(i fiscale privind taxa pe valoarea adugat..................................................... 69
5.4 Facilit(i fiscale privind accizele .................................................................................... 70
5.5 Facilit(i fiscale privind alte impozite yi taxe ................................................................ 71
Capitolul 6
ADMINISTRAREA FISCALA............................................................................................ 75
6.1 Controlul fiscal ................................................................................................................. 75
6.2 Organele de administrare fiscal ................................................................................... 77
6.3 Reguli de efectuare a controlului fiscal .......................................................................... 81
Capitolul 7
SANCTIUNI PENTRU NCALCAREA LEGISLATIEI FISCALE..................................... 85
7.1 Sanc(iuni financiare......................................................................................................... 85
7.2 Sanc(iuni administrative ................................................................................................. 88
7.3 Sanc(iuni penale ............................................................................................................... 91
Capitolul 8
PRENTMPINAREA $I SOLUTIONAREA LITIGIILOR
FISCALE................................................................................................................................ 94
8.1 Ac(iuni de prentmpinare yi de solu(ionare a litigiilor fiscale .......................................... 94
8.2 Solu(ionarea litigiilor n etapa efecturii controlului fiscal .............................................. 95
8.3 Contestarea deciziilor organului fiscal ............................................................................... 98
Capitolul 9
DICTIONAR EXPLICATIV .............................................................................................. 100
Capitolul 10
REPERTORIUL ACTELOR NORMATIVE PRIVIND IMPOZITAREA
AGENTILOR MICULUI BUSINESS ................................................................................ 115
BIBLIOGRAFIE SELECTIV ......................................................................................... 133
5
Introducere
Constituirea statului modern
s-a infptuit prin implementarea impo:itului,
sau mai exact, prin reglementrile legale
privind dreptul de a incasa aceste plti.
A. Mller
Ghidul pe care l aveti n Iat este pentru si despre ntreprinztori. Nu este un
roman, dar nu e nici un raport oIicial sau un tratat stiintiIic. El contine ceea ce
trebuie s cunoasc, dup prerea noastr, si orice cettean neinitiat n lumea
aIacerilor, dar care tinde spre aceast lume, si un om de aIaceri care se ciocneste
zilnic n activitatea sa de anumite obligatii speciIice pe care ar dori s le
ocoleasc, si un licean sau student care si caut calea n viat.
De la bun nceput trebuie s mentionm, c tema abordat de noi nu este n de
ajuns cunoscut de publicul larg de pltitori de impozite. Multi din cei ce
desIsoar astzi o activitate economic si si-au Icut studiile n perioada
economiei planiIicate mai mult probabil nici n-au avut ocazia de a Ii obligati
s calculeze ori s achite plti ctre stat.
n prezent situatia s-a schimbat radical. Cel ce desIsoar o activitate de
ntreprinztor are si o multime de obligatii si responsabilitti. n capitolele
acestui ghid vom ilucida unele momente, semniIicatia crora trebuie cunoscut
de orice cettean.
Initiind o aIacere si obtinnd venit sub orice Iorm, devenim responsabili pentru
achitarea ctre stat a unei prti din aceste venituri. Aceste mijloace Iinanciare
ale ntreprinztorilor ajung n vistieria statului n Iorm de plti obligatorii
numite impo:itc, taxc.
Apare ns o ntrebare care este originea i esenta acestor plti obligatorii?
'Toat dijma de la pmnt, din roadele pmntului si din roadele pomilor este
a Domnului, sIintenia Domnului. Toat dijma de la boi si de la oi si tot al
zecelea din cte trec pe sub toiag este oIerit Domnului (Levit, 27, 30 si 32).
Dumnezeu a stabilit prin cartea prorocului Moise o conditie clar si obligatorie
pentru oameni a drui a zecea parte din venituri bisericii. Pentru binele lor si
al societtii. Nendeplinirea acestei reguli nu prevedea pedepse materiale, ci
'doar pierderea vesniciei prin moartea suIletului.
Pe de alt parte, din cele mai vechi timpuri oamenii cutau modalitti de
acumulare a unor mijloace necesare pentru a ntretine si a dezvolta statul n
care vietuiau. Un mijloc dintre cele mai eIiciente si mai rapide de a se mbogti
peste noapte si a cpta periodic plti de la cei nvinsi erau actiunile de cotropire
prin rzboaie. Se jeIuia tot ce era posibil n timpul cotropirii, apoi se stabileau
biruri plti obligatorii periodice pentru cei nvinsi.
BIZPRO-Moldova
6
n Roma antic cettenii trii erau scutiti de impozite. Plti obligatorii la stat
achitau numai robii, strinii, iobagii. ns mijloacele acumulate de la ei nu
acopereau necesittile de consum ale statului si atunci conductorii statului
inventau diverse plti obligatorii pentru cetteni. Drept exemplu pot servi pltile
obligatorii pentru cettenii Romei purttori de ndragi, taxele pentru veceuri
publice.
n a doua jumtate a sec. XVIII n Silezia erau prevzute plti obligatorii pentru
detintorii de animale, Iumritul, taxa pentru prelucrarea Iierului, varului, sticlei
etc. Aproximativ n aceeasi perioad (1699) tarul Rusiei Petru I a introdus taxe
pentru detintorii de barb (podoaba brbteasc).
Practic pn n secolul XIX nu exista impozit pe beneIiciu si la salariul calculat.
Pn la acea perioad existau n special impozitele indirecte cele de tipul
accizelor moderne. n secolele XIX XX n Europa s-a stabilit sistemul de
impozitare n vigoare si astzi.
n societatea sovietic, perioada experimentului comunist, sistemul de
impozitare a Iost simpliIicat la maximum, Iiind marginalizat la maximum
libertatea productorului. n deceniul al patrulea al secolului trecut la oras si la
sat n principiu a Iost lichidat initiativa si activitatea de ntreprinztor si
respectiv impozitele au devenit doar simple Iormalitti. Cu timpul, ns s-au
reintrodus unele Iorme de impozite.
De exemplu impozitul pe venit de la persoanele Iizice era retinut doar de la
unele categorii de cetteni. Nu achitau acest tip de impozit Iunctionarii , tranii.
n anii `90 ai secolului XX s-au ntreprins pasi pentru eIectuarea unor reIorme
radicale n viata societtii. Organizarea si Iunctionarea statului a Iost orientat
spre aplicarea principiilor economiei de piat.
Tocmai acum apar ntrebri de tipul: Cum functionea: mecanismul de colectare
a mifloacelor si care este ba:a financiar a sustinerii statului intr-o economie
de piat?
Statul n cadrul economiei de piat Iunctioneaz n primul rnd n baza sustinerii
lui Iinanciare de ctre cettenii care achit periodic la buget impozite si taxe
obligatorii.
n perioada de tranzitie la economia de piat, dar si mai trziu, un rol deosebit
revine ntreprinderilor micului business. Agentii economici se reIer la categoria
micului business si si desIsur activitatea de ntreprinztor n cadrul micro-
ntreprinderilor sau ntreprinderilor mici.
Se consider microintrcprindcrc, conIorm Legii cu privire la protectia i
sustinerea micului business ntreprinderea al crei numr mediu anual de
salariati nu depseste 9 persoane, iar suma anual a vnzrilor nete este de
pn la 3 milioane de lei.
Se consider intreprindere mic ntreprinderea al crei numr mediu anual
de salariati este cuprins ntre 10 si 50 de persoane inclusiv, iar suma anual a
vnzrilor nete este de pn la 10 milioane de lei.
7
ntreprinderile micului business beneIiciaz de sustinerea statului si se
deosebesc de ceilalti agenti economici prin urmtoarele:
1. Statul le acord anumite nlesniri, care sunt incluse n actele normative si
publicate n modul stabilit.
2. Organele administratiei publice locale sunt n drept s-i scuteasc de
impozite locale pe unii agenti ai micului business a cror productie si
servicii sunt solicitate n zon respectiv.
Prezenta lucrare si propune s initieze pe pltitorii de impozite (care mai sunt
numiti contribuabili), si mai ales pe reprezentantii micului business, n ceea ce
priveste tipurile de impozite si taxe si regulile de baz reIeritoare la calcularea
si achitarea impozitelor, taxelor si pltilor n Iondul de asigurare social
obligatorie.
V vom Iamiliariza pas cu pas cu asemenea notiuni:
organele Iiscale si cele de control economico-Iinanciar;
calcularea si achitarea obligatiilor Iiscale;
drile de seam Iiscale;
Iacilittile Iiscale;
tipuri de nclcri Iiscale si rspunderea pentru ele (inclusiv cele admi-
nistrative si penale);
procedee de solutionare a litigiilor Iiscale.
Cu toate c marea noastr dorint este de a expune cele preconizate ntr-un
limbaj simplu si accesibil publicului larg, vom utiliza consecvent termeni de
specialitate si limbajul proIesionist, ceea ce va Iace pe alocuri lectura mai
diIicil. Totodat acesti termeni vor Ii sistematizati ntr-un mic dictionar
explicativ al tcrmcnilor fiscali, pentru ca cititorul s poat clariIica oricnd are
nevoie ntelesul cuvntului ntlnit.
Regulile si principiile expuse n lucrare sunt Iormulate n baza modelelor si
conIorm textelor normelor oIiciale stabilite de organele abilitate la data editrii,
ceea ce de asemenea duce uneori la utilizarea unor Iormulri mai greoaie.
Lista actelor normative ce se reIer direct sau indirect la temele elucidate de
alctuitori n prezenta lucrare au Iost ordonate n 'Repertoriul actelor norma-
tive privind impozitarea agentilor micului business, care constituie o parte
indispensabil a materialului ce urmeaz a Ii consultat de utilizator la capitolul
respectiv.
ntreaga lucrare tine de tematica sistemului de impozitare, pe care l descrie, si
constituie un tot ntreg. Utilizatorul poate consulta si cte un singur capitol
Iiecare dintre ele, la rndul lor, de asemenea se constituie ntr-un tot ntreg.
n cadrul Iiecrui capitol s-a utilizat aceeasi schem de prezentare, materialul
Iiind ordonat dup urmtoarea structur:
prezentarea succint a subiectului;
expunerea reglementrilor oIiciale ce vizeaz subiectul;
concluzii la capitolul respectiv;
BIZPRO-Moldova
8
lista actelor normative ce tin de tematica expus n capitol;
anexe.
Acestea le-am avut de spus, cititorule, la nceput de cale.
Sperm ca ghidul ce urmeaz s devin util celui ce va parcurge cu rbdare si
insistent calea de la initiatorul unei idei Iericite de a nregistra o aIacere pn
la businessman-ul anului sau, de ce nu, al secolului! Vom savura si noi mpreun
cu Dumneavoastr satisIactia succesului, constienti Iiind de Iaptul unei Ioarte
micii contributii a noastre la obtinerea acestor rezultatele prin scrierea lucrrii
pe care v-o punem la dispozitie.
Alctuitorii
9
C a p i t o l u l 1
IMPOZITAREA MICULUI BUSINESS:
NORME I PRINCIPII
1.1. Despre pI|iIe obIigatorii ctre stat
'In lumea aceasta nu poti fi sigur de nimic,
exceptie fcnd doar moartea i impo:itele`.
(Benfamin Franklin)
Puterea, stabilitatea si perspectivele de dezvoltare a unui stat n conditiile
economiei de piat sunt asigurate prin respectarea legittilor economice,
existenta pietei de desIacere, prin Iabricarea produselor de calitate si, nu n
ultimul rnd, prin mijloacele financiare acumulate n bugetul societtii.
Bugetul statului se completeaz n special din pltile obligatorii prestate de
persoane Iizice si juridice, numiti n aceast Iunctie de pltitori contribuabili,
iar pltile obligatorii achitate de ei n buget se numesc impo:itc si taxc. Pentru
asigurarea mijloacelor ce se restituie cettenilor n Iorm de pensii si
indemnizatii persoanele Iizice si juridice, mai achit periodic si anumite plti
obligatorii in bugetul asigurrii sociale de stat.
Pl(ile obligatorii se mpart n dou grupe esentiale:
Impozite si taxe;
Contributii de asigurri sociale.
La rndul lor impozitele yi taxele se divizeaz n:
a) impozite si taxe generale de stat;
b) impozite si taxe locale.
Impozitele yi taxele generale de stat se mpart n:
impozitul pe venit;
taxa pe valoarea adugat;
accizele;
alte impozite generale de stat (impozitul privat, taxa vamal, taxe
percepute n Iondul rutier).
Impozitele yi taxele locale includ:
impozitul pe bunurile imobiliare;
taxa pentru amenajarea teritoriului;
taxa pentru amplasarea unittilor comerciale;
taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cltorilor;
alte impozite si taxe locale (impozitul pentru Iolosirea resurselor natu-
rale, taxa hotelier, taxa pentru amplasarea publicittii, taxa de piat,
taxa balnear, taxa pentru trecerea Irontierei etc.)
Impozitarea micului business: norme yi principii
Persoanele care au
obligatia de a
achita la buget
plti obligatorii se
numesc contri-
buabili.
BIZPRO-Moldova
10
n cadrul contribu(iilor de asigurri sociale obligatorii la stat se includ:
contributiile de asigurri sociale obligatorii datorate de patroni;
contributia individual de asigurri sociale obligatorii, datorate de salariati.
Este necesar a tine cont de existenta unor taxe care nu poart caracter obligatoriu
pentru toate persoanele, cele care se achit cnd se solicit ndeplinirea anumitor
actiuni de ctre administratia public. Dintre acestea vom mentiona:
taxa de stat;
taxa de timbru;
taxa pentru licent;
taxa pentru patenta de ntreprinztor etc.
Acestea sunt taxe ce se achit doar n caz de necesitate, iar ca urmare a neachitrii
lor nu parvin sanctiuni sau penalitti, ci doar reIuzul organului respectiv de a
satisIace cerintele solicitantului.
n cele ce urmeaz vom dezvlui esenta impozitelor, taxelor si contributiilor
de asigurri sociale obligatorii ceea ce constituie sistemul de plti obligatorii
la stat. Cu alte cuvinte, acesta este obiectul cercetrii detaliate a lucrrii.
Este oare strict necesar achitarea de ctre contribuabili a plfilor obligatorii
yi au aceste plfi consecinfe directe asupra activitfii lor?
Din impozitele si taxele achitate de contribuabili la stat se constituie veniturile
bugetelor de stat si locale. Bugetul consolidat se Iormeaz din ncasrile
acumulate n bugetul de stat si n bugetele locale. Bugetul, la rndul su, este
utilizat pentru sustinerea nvtmntului public, sistemului de ocrotire a
snttii, organelor de conducere ale statului (parlament, presedinte, guvern),
organelor de ocrotire a drepturilor (justitie, procuratur, politie) armatei si
organelor securittii nationale, a drumurilor publice, pentru acoperirea altor
cheltuieli publice.
Bugetele administra(iei publice locale se utilizeaz la amenajarea teritoriului,
constructia si ntretinerea drumurilor, constructia obiectivelor publice (case de
cultur, biblioteci, complexe sportive, case de locuit etc.), pentru ntretinerea
institutiilor publice (politia, serviciul de pompieri, institutiile prescolare si
scolile, institutiile n domeniul asistentei sociale, aparatul organelor publice
locale).
Bugetul asigurrii sociale de stat este utilizat pentru achitarea de pensii,
indemnizatii, indemnizatii de protectie a Iamiliilor cu copii, asigurri de
accidente de munc si boli proIesionale, indemnizatii de somaj, asigurarea
social a salariatilor etc.
ntreprinderile care au Iiliale si/sau subdiviziuni n aIara unittii administrativ-
teritoriale n care se aIl resedinta de baz pltesc impozite si taxe (cu exceptia
T.V.A., accizelor si taxelor destinate Iondului rutier) n bugetul unittilor
administrativ-teritoriale de la resedinta Iilialelor si/sau subdiviziunilor.
E necesar a constientiza Iaptul c achitarea benevol, deplin si n termenii
stabiliti a pltilor obligatorii la buget este nu numai o datorie comun a
Exist taxe
neobligatorii.
11
contribuabililor, ci cauz de onoare pentru a te simti printre cei care contribuie
la prosperitatea societtii.
Din cele mentionate credem c v-ati Iamiliarizat n principiu cu privire la modul
de utilizare a mijloacelor acumulate n bugetul public. Este important s
ntelegem c banii publici acumulati din pltile Iiecrui contribuabil se Iolosesc
n scopul asigurrii vietii comunittii prin organizarea unui sistem public de
administrare, paz, justitie, asigurare social.
1.2. Impozite i taxe
Impozitele reprezint plti obligatorii la stat, nerambursabile, eIectuate de
persoanele Iizice sau juridice, si nu tin de eIectuarea unor actiuni determinate
si concrete de ctre organul mputernicit al statului n raport cu contribuabilul
care a achitat aceast plat sau cu alte persoane.
DeIinirea Ienomenului respectiv impozitul poate Ii Icut n mod diIerit,
punndu-se accent pe anumite laturi ale lui: social, economic sau juridic.
DeIinitia clasic categoriseste impozitul ca pe 'un proccdcu dc rcparti:arc a
chcltuielilor bugetare intre indivi:i, in corespundere cu capacittile lor con-
tributive. (Totabas, L., Cotteret, J.M., Droit Iiscal, Dalloz, Paris, 1992, p. 9.)
Deci, se pune accentul pe scopul impozitului - cel de a asigura resursele necesare
pentru a acoperi cheltuielile publice. ConIorm altor deIinitii impozitul e
interpretat ca anumite vrsminte obligatorii n Iavoarea administratiei publice,
de ctre persoane Iizice sau juridice, pentru veniturile pe care le obtin sau
bunurile pe care le posed.
Desi nu urmrim scopul de a da o explicatie mai ampl, dorind s explicm
mecanismele de prestare a contributiilor obligatorii la care este supus o
persoan n Republica Moldova, vom expune aici principalele caracteristici
ale impozitului:
Este un mod de acoperire a cheltuielilor publice, care sunt suportate de
ctre cetteni; impozitele trebuie s Iie justiIicate ntotdeauna prin
randamentul lor.
Impozitul are un caracter obligatoriu, de constrngere, si se stabileste
conIorm deciziei puterii publice care stabileste natura cheltuielilor si
modalittile de acoperire a acestora.
Repartizarea cheltuielilor se eIectueaz conIorm principiului Iaculttilor
contributive ale persoanelor Iizice si ale celor juridice prin respectarea
unei justitii Iiscale.
Mobilizarea resurselor pentru acoperirea cheltuielilor publice ce Iace ntr-o
Iorm sau alta doar cu aprobarea legislativului. Cu alte cuvinte, orice impozit
trebuie s aib la baz o reglementare legal. ConIorm articolului 132 din
Constitutia Republicii Moldova sunt interzise orice alte prestri dect cele
prevzute de lege.
Impozitele si
taxele se stabilesc
doar prin lege.
BIZPRO-Moldova
12
Aici ne vom opri de asemenea pe scurt la cteva deIinitii Iiscale necesare
pentru a ntelege mecanismul impozitrii.
Subiectul impozitrii (subiectul impozabil) este persoana obligat potrivit legii
s suporte plata unui impozit sau a unei taxe. Subiectul impozitrii poate Ii o
persoan Iizic sau juridic care posed bunuri, realizeaz venituri sau Iace
cheltuieli pentru care legea prevede prestarea unor plti obligatorii. Subiectul
impozabil se mai numeste si contribuabil.
Pltitorul de impozit este persoana obligat s eIectueze calculul si plata
obligatiei Iat de buget. Deseori pltitorul este nsusi subiectul impozabil, cu
exceptia unor cazuri speciale expres prevzute de lege al impozitului pe
salarii, suportat de salariat si pltit de ctre angajator, al impozitului pe dividende
sau al impozitelor pltite de garant atunci cnd titularul nu-si achit datoria etc.
Baza impozabil sau obiectul impozabil (baza de calcul) este suma asupra
creia se aplic o cot de impozit pentru a determina cuantumul impozitului
datorat.
Cota de impunere se exprim printr-o sum Iix sau un anumit procent ce se
aplic asupra bazei impozabile si cu ajutorul creia se determin impozitul
datorat.
1ermenul de plat reprezint perioada de timp prevzut de lege n care trebuie
pltit impozitul.
nlesnirile acordate la plat (sau Iacilittile) reprezint diversele scutiri,
amnri, esalonri si reduceri de care beneIiciaz subiectul impozitrii.
Sancfiunile - sunt msurile ntreprinse n cazul n care nu se respect termenele
legale de plat a impozitelor sau atunci cnd obligatia de plat nu e determinat
corect.
Impunerea const n identiIicarea categoriilor de persoane Iizice sau juridice
care realizeaz un anumit obiect impozabil, n evaluarea bazei de calcul a
impozitului sau n determinarea exact a mrimii acestui impozit.
n dependent de anumite criterii impozitele si taxele se mpart n diIerite
categorii si grupe. Din punctul de vedere al sursei de acumulare ele se mpart
n dou categorii cele la bugetul de stat si cele la bugetul administratiei publice
locale - conIorm clasiIicrii impozitelor expuse n capitolul precedent.
Mai exist si alte clasiIicri ale impozitelor si taxelor:
directe si indirecte;
achitate de cetteni si de ctre ntreprinztori;
duble si progresive etc.
Impozitul direct se ncaseaz nemijlocit de la o persoan Iizic sau juridic
pentru bunurile sau veniturile impozitate (exemplu: impozitul pe venit,
impozitul pe bunurile imobiliare etc.)
Impozitul indirect se include n pretul unui bun si se suport de consumatorul
acestuia (exemplu: taxa pe valoarea adugat, accize etc.).
13
n categoria impozitelor achitate de persoane Iizice cet(eni se includ impozitul
pe venit, impozitul pe bunurile imobiliare.
Persoanele Iizice sau juridice ntreprinztori sunt pasibile de a achita n
dependent de operatiile economice nIptuite toate impozitele si taxele
prevzute de legislatie.
Impozitul dublu sau dubla impunere este impozitul pe venituri perceput o
dat n tara unde acesta s-a produs si a doua oar n tara de origine a cetteanului.
Din aceste considerente, multe tri au negociat acorduri privind evitarea dublei
impozitri (impuneri) asupra venitului cstigat.
Impozitul progresiv este o Iorm de plat obligatorie n care cota de impozitare
creste odat cu sporirea bazei de calcul.
Aceast Iorm a sistemului de impozitare presupune o redistribuire a venitului
de la cei mai bogati membri ai societtii la cei mai sraci.
Exist nc o multime de notiuni si denumiri ce se reIer la impozite si taxe (de
exemplu, impozit de repatriere, impozit regresiv, impozite si taxe specifice
etc.), explicatia crora o puteti gsi n Dicfionarul explicativ al termenilor
fiscali de la sIrsitul acestui ghid.
Explicarea multor notiuni poate Ii gsit si n actele normative. Ce-i drept, aici
deseori deIinitia lor e mai ngust, strict de specialitate sau n acceptia n care
e utilizat n contextul respectiv.
Dintre actele normative ce reglementeaz sistemul de impozite si taxe
mentionm:
Codul Iiscal, L. nr. 1163 din 24.04.1997;
Legea bugetului (pe Iiecare an);
Legea privind taxele locale, nr. 186 din 19.07.1994;
Legea privind punerea n aplicare a titlurilor Codului Iiscal;
Legea privind tariIul vamal, nr. 1380 din 20.11.1997.
1.3. Despre acteIe normative
Pltile obligatorii sunt calculate si achitate de pltitori n baza unor norme
stabilite prin acte oIiciale numite n ansamblu acte normative.
n categoria actelor normative (sau acte cu caracter normativ) intr:
Legile aprobate de Parlament;
Ordonantele emise de Guvern;
Hotrrile de Parlament;
Decretele emise de Presedintele trii;
Hotrrile de Guvern;
Actele emise de ministere si departamente (Banca National a Moldovei,
Ministerul Einantelor, de Inspectoratul Eiscal Principal de Stat etc.);
Actele emise de organele administratiei publice locale, ce au putere
juridic doar pe teritoriul administrat de organul public respectiv.
Pltile obligatorii
se calculeaz n
baza actelor
normative.
BIZPRO-Moldova
14
n cadrul actelor normative exist o ierarhie strict determinat, adic un act
emis de o instant ierarhic superioar are putere juridic superioar. n Ielul
acesta, raportnd un act concret la organul emitent, dup schema prezentat se
poate judeca despre puterea juridic a unui act normativ. Cu ct e mai sus
ierarhic organul emitent, cu att e mai mare puterea juridic a actului respectiv.
Actul normativ ce contravine unui act dintr-o categorie superioar nu poate Ii
aplicat, utilizndu-se prevederile actului de nivel mai superior. Pentru a aplica
prevederile unui act normativ este de asemenea strict necesar ca acesta s Iie
publicat oIicial. Orice interpretare (explicare) a legislatiei Iiscale adoptate de
organul abilitat urmeaz a Ii publicat n mod oIicial (art. 3 al Codului Iiscal).
Curtea Constitutional, bazndu-se pe prevederile Constitutiei, a stabilit prin
Hotrrea nr. 32 din 29 octombrie 1998, publicat n Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr. 100102 din 12 noiembrie 1998 urmtoarea modalitate
a intrrii n vigoare a actelor juridice:
actul normativ adoptat urmeaz a Ii publicat obligatoriu n 'Monitorul
Oficial al Rcpublicii Moldova;
actul normativ publicat n 'Monitorul OIicial al Republicii Moldova
intr n vigoare:
la data publicrii, inclusiv n cazurile cnd aceast dat nu este
prevzut expres n textul lui;
la data prev:ut in textul lui, dar care nu poate Ii o dat ce anticipeaz
data publicrii lui;
actul normativ nepublicat n 'Monitorul OIicial al Republicii Moldova
este inexistent pn la data publicrii lui.
Este necesar s mai mentionm cteva momente importante:
1. Drept text oIicial al unui act normativ publicat poate Ii utilizat doar textul
din 'Monitorul OIicial al Republicii Moldova n limba romn, care este
unica variant oIicial publicat. Textele actelor normative publicate n varianta
rus a 'Monitorului OIicial, n presa periodic, n reviste, culegeri de acte,
textele n Iormat electronic (CD, dischet, programe de calculator) etc. nu
poart caracter oIicial si sunt doar consultative si inIormative.
2. n baza textului nepublicat oIicial nu apar obligatii sau drepturi, nici nu se
pot aplica sanctiuni ori obtine Iacilitti.
3. Actele normative emise de Ministerul Einantelor, de Inspectoratul Eiscal
Principal de Stat, alte organe abilitate si nepublicate n 'Monitorul OIicial al
Republicii Moldova poart un caracter inIormativ si consultativ.
4. Normele stabilite prin actul normativ publicat nu pot avea caracter retroactiv,
ceea ce nseamn c norma stabilit poate actiona de la momentul publicrii si
n continuare si nicidecum nu poate inIluenta activitatea ce s-a desIsurat pn
la data publicrii sau intrrii n vigoare a actului.
Nu sunt rare cazurile de contradictie a continutului actelor normative emise de
diIerite organe. n aceste cazuri pentru solutionarea corect a situatiei este necesar
a utiliza urmtoarele reguli:
Actul normativ
poart caracter
obligatoriu dup
publicarea lui
oIicial. El nu are
putere retroactiv.
15
1. n cazul cnd dou (sau cteva) acte de aceeasi putere juridic contin texte
contradictorii se va utiliza:
actul emis ultimul n timp, cel mai recent intrat n vigoare;
actul care poart un caracter special si nu cel cu caracter general.
De exemplu, n legea Cu privire la patenta de intreprin:tor e stipulat c
detintorul de patent achit contributia de asigurare social n plata pentru
patent, iar n Legea bugetului asigurrii socialc dc stat pc anul 2001 e Iixat
c detintorul de patent achit contributia de asigurri sociale n mrime de
30 la sut din plata pentru patent. n acest caz se va utiliza regula legii speciale
si anume Legea bugetului asigurrii sociale de stat pe acest an, care stabileste
achitarea contributiei de asigurri sociale n mrimea stabilit din plata pentru
patent.
2. n cazul cnd textul unui act normativ contravine textului altui act cu putere
juridic superioar, se va aplica prevederile celui din urm.
Nu se permite interpretarea extensiv a legislatiei Iiscale. Nici contribuabilul,
nici organele administratiei Iiscale sau oricare alt utilizator nu are dreptul de a
interpreta mai larg sensul notiunilor sau expresiilor din legislatia Iiscal.
n aceast ordine de idei, actele emise de organele abilitate de Ministerul
Einantelor, Inspectoratul Eiscal Principal nu pot lrgi sau ngusta prevederile
legii n domeniul respectiv.
Si o ultim consideratie. n cazul unor situatii nedeterminate, a unor dubii sau
neclaritti ce nu pot Ii solutionate din cauz c nu sunt elucidate de legislatie,
toate ndoielile aprute la aplicarea legislatiei Iiscale se vor interpreta n Iavoarea
contribuabilului (alin. 1, art. 11 al Codului Iiscal).
Concluzii:
1. Bugetul statului este Iormat n primul rnd din pltile obligatorii eIectuate
de ctre contribuabili.
2. Pltitorii de plti obligatorii ctre stat poart numele de contribuabili.
3. n cadrul pltilor obligatorii achitate de contribuabili la stat se includ:
impozitele, taxele si contributiile de asigurare social obligatorii.
4. Exist o serie de taxe, care se achit doar n cazurile cnd se solicit servicii,
permisiuni, nlesniri etc. (taxa de stat, taxa de timbru, taxa pentru licent etc.).
5. Mijloacele Iinanciare acumulate la buget se divizeaz n mijloacele bugetului
de stat si mijloacele bugetului local.
6. Bugetul de stat este gestionat de Guvern n baza normelor stabilite de
Parlament prin Legea bugetului pe anul respectiv. Mijloacele bugetului de stat
se utilizeaz pentru ntretinerea institutiilor de nvtmnt public, de ocrotire
a snttii, a organelor de conducere a statului etc.
7. Bugetul administratiei publice locale (a satului, comunei, orasului,
municipiului) este gestionat de ordonatorii de credite (primrii, consiliile lo-
cale) si se utilizeaz pentru amenajarea teritoriului (constructia obiectivelor
publice), pentru ntretinerea institutiilor publice etc.
ndoielile aprute
la aplicarea
legislatiei Iiscale
se vor nterpreta n
Iavoarea
contribuabilului.
BIZPRO-Moldova
16
8. Bugetul asigurrilor sociale de stat este gestionat de Casa National de
Asigurri Sociale si se utilizeaz pentru achitarea pensiilor, indemnizatiilor de
protectie a Iamiliilor cu copii si a indemnizatiilor de somaj, pentru asigurarea
social a salariatilor etc.
9. Pltile obligatorii sunt calculate si achitate de contribuabili n baza unor
norme numite n ansamblu actc normativc.
10. Actele normative Iormeaz o ierarhie dup cum urmeaz:
Legi;
Ordonante ale Guvernului;
Hotrri ale Parlamentului;
Decrete ale Presedintelui;
Hotrri ale Guvernului;
Acte departamentale;
Acte normative ale administratiei publice locale.
11. Actele normative au putere juridic doar n cazurile cnd:
sunt publicate n 'Monitorul OIicial al Republicii Moldova;
nu contravin unui act normativ de un nivel superior lui.
12. Actul normativ nu are putere retroactiv.
13. n cazul aparitiei contradictiilor ntre dou acte normative de acelasi nivel
se vor Iolosi urmtoarele reguli:
se vor utiliza prevederile actului normativ ce a intrat n vigoare mai
trziu;
legea special derog de la legea general, legea general mai nou nu
derog de la legea special anterioar, dac altceva nu este prevzut n
mod expres.
14. Dubiile aprute la aplicarea legislatiei Iiscale se vor interpreta n Iavoarea
contribuabilului.
17
C a p i t o l u l 2
IMPOZITE I TAXE GENERALE DE STAT
2.1. ImpozituI pe venit
Obiective:
Subiecti i obiect al impunerii
Dcduccrilc din vcnitul brut
Cotclc impo:itului, modul i termenele de achitare
Inrcgistrarca contribuabililor
Declaratia fiscal
Retinerea impo:itului la sursa de plat
,Beneficiul se constituie din ceea ce
rmne dup ce s-au scos cheltuielile`.
Constituirea unui sistem Iiscal coerent si eIicient este un imperativ al perioadei
de tranzitie la economia de piat. Una dintre cele mai importante prghii n
stimularea productiei si dezvoltarea ntreprinderilor o constituie sistemul bine
gndit de impozitare a beneIiciului (venitului impozabil). Impozitul pe venit
reprezint o contribu(ie obligatorie yi direct ctre bugetul statului,
perceput de la persoane fizice sau juridice pe venitul impozabil ob(inut.
Acest tip de impozit este achitat att de ntreprinztori, ct si de cetteni care
obtin venituri din diIerite surse, inclusiv din activitatea proIesional sau din
activitti similare.
ntreprinztorii calculeaz si achit de sine stttor impozitul pe venit, iar
cettenilor angajati n cmpul muncii n calitate de salariati li se retine de ctre
patroni suma impozitului respectiv, sum care se vars de ctre ultimii la buget.
Impozitul pe venit poate Ii numit si impozit pe beneIiciu. Partea de venit ce
constituie venitul impozabil reprezint excedentul dintre veniturile obtinute si
suma deducerilor permise conIorm prevederilor legislatiei Iiscale.
Exccdcntul este o categorie economic ce desemneaz cantitatea, suma sau
valoarea cu care veniturile, ncasrile sau resursele dintr-o balant depsesc
pltile, nevoile, cheltuielile sau consumul. Cu alte cuvinte, excedentul este
cantitatea care depseste o anumit limit, ce rmne dup acoperirea tuturor
necesittilor.
Subiec|i i obiect aI impunerii
Subiecfi ai impunerii cu impozitul pe venit sunt contribuabilii (persoane Iizice
si juridice) care obtin venit sub Iorm de proIit sau sub Iorm de salarii pe
parcursul anului Iiscal si anume:
venit din orice surse aIlate n Republica Moldova;
venit investitional si Iinanciar din surse aIlate n aIara Republicii Moldova.
Impozite yi taxe generale de stat
BIZPRO-Moldova
18
n cadrul veniturilor ob(inute n Republica Moldova se includ:
venitul provenit din activitatea de ntreprinztor, din activitatea
proIesional, sau din alte activitti similare;
venitul sub Iorm de salariu si pentru serviciile prestate;
venitul din chirie (arend);
cresterea de capital;
venitul obtinut sub Iorm de dobnd, anuitti;
venitul rezultat din neachitarea datoriei de ctre agentul economic dup
expirarea termenului de prescriptie;
dividendele obtinute de la un agent economic nerezident;
indemnizatiile pentru incapacitate temporar de munc primite de ctre
persoana Iizic n modul stabilit;
alte venituri.
n cadrul veniturilor ob(inute n afara Republicii Moldova se includ:
venitul obtinut din investitiile de capital sub Iorm de dividende, dobnzi,
dac participarea contribuabilului la organizarea acestei activitti nu este
regulat, permanent si substantial;
venitul din activitatea Iinanciar obtinut prin transmiterea n posesia altor
persoane pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si a
celor materiale pe termen lung, a activelor intrate cu titlu gratuit, sub
Iorm de diIerente de curs valutar, subventii etc.
Uneori pentru impozitarea venitului se Iolosesc unele reguli speciale, reguli
care sunt speciIice pentru anumite cazuri de obtinere a beneIiciului (venitului
impozabil). Iat care sunt aceste situatii:
1. Persoana care Iace o donatie se consider drept contribuabil care a obtinut
venit (art. 42 al Codului Eiscal) n mrimea:
sumei mijloacelor bnesti donate;
valoarii bunului donat ce reprezint mrimea maxim din baza lui valoric
ajustat sau pretul lui de piat la momentul donrii.
Baza valoric ajustat a obiectului donat se calculeaz n conIormitate cu
prevederile Codului Iiscal (art. 26 si art. 38 alin. (1) si (2).
2. Venitul obtinut sub Iorm nemonetar se evalueaz la preturile de piat
(dup cum prevede art. 21 alin. (1) al Codului Eiscal).
3. Datoriile si creantele contribuabilului n valut strin se recalculeaz la
sIrsit de an la preturile de piat si se consider ca Iiind vndute de contribuabil
n ultima zi a anului Iiscal la preturile de piat. Ca rezultat se obtin diIerente de
curs. Suma diIerentelor pozitive se includ n venitul contribuabilului.
4. Venitul rezultat din proprietatea comun este tratat drept venit obtinut de
ctre Iiecare coproprietar proportional cotelor prti detinute de Iiecare dintre
ei (prevederile art. 47 al Codului Eiscal).
Legislatia prevede
unele reguli spe-
ciale de calculare a
impozitului pe
venit.
19
5. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor deduse ante-
rior se includ n venitul brut al contribuabilului pe anul n care aceste sume au
Iost ncasate (conIorm art. 48 al Codului Eiscal).
Legislatia Iiscal prevede, de asemenea, neincluderea n venitul brut a unor
venituri, numite vcnituri ncimpo:abilc (vezi art. 20 al Codului Eiscal).
n categoria acestor venituri se includ:
sumele si despgubirile primite sub Iorm de asigurri;
compensarea cheltuielilor angajatilor, eIectuate n legtur cu ndeplinirea
obligatiilor de serviciu;
pensiile alimentare si indemnizatiile pentru copii;
averea primit ca donatie sau mostenire;
dividendele primite de la rezidentii Republicii Moldova;
ajutoarele primite din partea organizatiilor Iilantropice;
mijloacele bnesti sub Iorm de impozite si taxe calculate, dar lsate la
dispozitia contribuabilului (alin. (2), art. 9 al Legii bugetului de stat pe
anul 2003) etc.
Obiect al impunerii cu impozit pe venit este venitul brut (inclusiv Iacilittile)
obtinut din toate sursele de ctre orice persoan Iizic sau juridic diminuat cu
deducerile si scutirile la care are dreptul aceast persoan.
Eormula simpl de determinare a sumei supuse cu impozitul pe venit (venit
impozabil) poate Ii expus n modul urmtor:
Jcnit brut minus cheltuieli suportate in cadrul activittii de intreprin:tor este
egal cu vcnit impo:abil. Venitul brut este venitul obtinut din orice surse aIlate
n Republica Moldova, precum si cel investitional si Iinanciar din surse aIlate
n aIara Republicii Moldova.
DeduceriIe din venituI brut
Expresia ,cheltuieli suportate in cadrul activittii de intreprin:tor, a doua
component a Iormulei de calculare a venitului impozabil, n legislatia Iiscal
poart denumirea de dcduccri.
Prin deduceri se ntelege suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade
din venitul brut al contribuabilului conIorm prevederilor si normelor stabilite
de Codul Iiscal.
Regula general privind deducerile n scopuri Iiscale stabileste urmtoarele:
,Se permite deducerea cheltuielilor ordinare si necesare, achitate sau suportate
de contribuabil pe parcursul anului Iiscal, exclusiv n cadrul activittii de
ntreprinztor (art. 24 al Codului Iiscal).
Deducerile aferente activit(ii de ntreprinztor se mpart n dou categorii
(capitolul 3 al Codului Iiscal):
care se exclud n mrime deplin din venitul brut;
care se exclud din venitul brut doar n mrime limitat.
Unele venituri sunt
incluse n cate-
goria veniturilor
neimpozabile.
BIZPRO-Moldova
20
Deducerile ce se exclud n mrime deplin din venitul brut sunt:
salariu si premii din Iondul de salarii calculate personalului;
contributii pentru asigurrile sociale de stat;
cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, ap etc.;
cheltuieli privind chiria;
plti pentru serviciile primite;
cheltuieli administrative (postale, teleIonice, de birou etc.);
achitarea impozitelor si taxelor (cu exceptia impozitului pe venit);
cheltuieli privind paza, tehnica securittii, protectia mediului nconjurtor
etc.
n categoria deducerilor ce sunt limitate se includ:
cheltuieli de delegatii, de reprezentant, de asigurare a persoanelor
juridice;
uzura, care se determin n conIormitate cu prevederile legislatiei Iiscale
(art. 26, 27 ale Codului Iiscal);
amortizarea propriettii nemateriale cu termenul de exploatare limitat,
calculnd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodei liniare (art.
28 al Codului Iiscal);
datorii compromise (dup doi ani calendaristici de la data aparitiei
acesteia): care si-a pierdut valoarea, a devenit nerambursabil si s-a Ior-
mat n cadrul activittii de ntreprinztor (art. 31 al Codului Iiscal);
donatiile Icute n scopuri Iilantropice (n Iavoarea institutiilor publice,
organizatiilor comerciale si religioase detintori ai certiIicatului pentru
scutire de impozitul pe venit n mrime de pn la 10 din venitul anual
impozabil (art. 36 al Codului Iiscal);
se permite deducerea primelor de asigurare obligatorie de asistent
medical n mrimea stabilit de legislatie;
pierderile Iiscale ale anilor precedenti (art. 32 al Codului Iiscal);
dobnzile (art. 25 al Codului Iiscal).
Exist si o serie de cheltuieli reglementate de art. 24 al Codului Iiscal, care
nu se permit a fi deduse din venitul brut.
n categoria acestora se includ:
cheltuielile personale si Iamiliale;
sumele pltite la procurarea terenurilor si propriettii pe care se calculeaz
uzura;
pierderile n urma vnzrii sau schimbului propriettii eIectuate ntre
persoanele interdependente;
cheltuielile legate de procurarea, administrarea sau ntretinerea oricrei
proprietti, venitul de pe urma creia este scutit de impozit;
cheltuielile care nu pot Ii conIirmate documentar;
Remarc: Se permit spre deducere cheltuielile care pot Ii conIirmate
documentar, iar cele Ir conIirmare documentar pot Ii incluse n
deduceri numai n mrime de 0,1 din venitul anual impozabil al
Unele deduceri se
exclud n mrime
deplin, altele - n
mrimea limitat
de Guvern.
O serie de
cheltuieli nu se
permit a Ii deduse
n scopuri Iiscale.
21
contribuabilului (Hot. Guvernului nr. 485 din 4 mai 1998).
impozitul pe venit, penalittile si amenzile aIerente tuturor tipurilor de
impozite, taxe si alte plti obligatorii la buget;
impozitul achitat n numele unei alte persoane dect contribuabilul;
deIalcrile n Iondurile de rezerv, cu exceptia institutiilor Iinanciare;
pierderile de capital ce depsesc limitele cresterii de capital etc.
CoteIe impozituIui, moduI i termeneIe de achitare
Dup calcularea mrimii venitului impo:abil prin scderea cheltuielilor permise
spre deducere din venitul brut, se determin mrimea impozitului pe venit
conIorm cotelor stabilite. Cotele impozitului pe venit se stabilesc n art. 15 al
Codului Iiscal si le puteti vedea n tabelul 1.
S examinm acum modul yi termenele de achitare a impozitului pe venit.
Pe parcursul anului Iiscal impozitul pe venit se achit in prcalabil in ratc.
Contribuabilii care au calculat n anul precedent impozit pe venit ce a depsit,
suma de 400 lei sunt obligati s achite n anul Iiscal curent n rate alegnd una
din variantele de achitare ce urmeaz:
sume egale cu / din suma calculat drept impozit ce urmeaz a Ii pltit
pentru anul respectiv, sau
sume egale cu / din suma impozitului ce urma s Iie pltit pentru aceeasi
perioad n anul precedent.
Termenele de achitare sunt stabilite de legislatie pentru nu mai trziu de 31
martie, 30 iunie, 30 septembrie si 31 decembrie ale anului Iiscal respectiv
(conIorm art. 84 al Codului Iiscal).
Pentru ntreprinderile agricole, inclusiv gospodriile trnesti (de Iermier),
termenul de achitare a impozitului pe venit n rate este stabilit n dou etape:
1abclul 1
Mrimea cotelor de impozit pe venit
Venitul impozabil
Categoria de contribuabili
Suma de
la 0 la
12180 lei
Suma de
la 12180
la 16200
lei
Suma ce
depseste
16200 lei
Suma ce
depseste
mrimea
cheltuielilor
permise spre
deducere
Persoane fizice, 10% 15% 25%
inclusiv:
Ccttcni
Gospodrii trncti
Intrcprindcri individualc
Persoane juridice 22%

Impozitul pe venit
se achit n rate.
BIZPRO-Moldova
22
/ din obligatia Iiscal pn la 31 martie si / din aceast sum pn la 31
decembrie ale anului Iiscal. Anul Iiscal coincide cu anul calendaristic.
ntreprinderile care au Iiliale (sau subdiviziuni) n aIara unittii administrativ-
teritoriale n care se aIl resedinta, pltesc impozite si taxe la bugetele unittilor
administrativ-teritoriale de la resedinta Iilialelor (subdiviziunilor). Taxa pe
valoarea adugat, accizele si taxele n Iondul rutier se achit n bugetele stabilite
de legislatie pentru perioada respectiv.
nregistrarea contribuabiIiIor
Pn la aparitia obligatiei de a achita impozite, contribuabilul se va nregistra
la organele Iiscale si va prezenta declaratiile respective.
Exist o metodic de nregistrare a contribuabilului de organele Iiscale si de
prezentare a declarafiilor privind impozitul pe venit.
Una din obligatiile primordiale ale contribuabilului care a ncheiat procedura
de nregistrare si a obtinut dreptul de a desIsura activitate de ntreprinztor
este s se pun la evident la organul Iiscal n a crui raz si are sediul stabilit
n documentele de constituire si s-si primeasc certiIicatul de atribuire a
codului fiscal. (alin. 2, art. 8 al Codului Iiscal).
Codul atribuit contribuabilului de ctre organele Iiscale numit ,cod Iiscal
reprezint numrul de identiIicare al lui.
Contribuabilul (detintorul) este obligat s indice acest cod Iiscal:
n documentele primare care conIirm nIptuirea tranzactiilor ntre
agentii economici;
n declaratii, dri de seam, rapoarte sau alte documente prezentate n
exteriorul ntreprinderii.
n scopul identiIicrii partenerilor de aIaceri, contribuabilul care primeste un
document justiIicativ primar, o declaratie, o dare de seam de la o alt persoan,
trebuie s urmreasc ca acestea s contin codul Iiscal al persoanei emitente.
Neincluderea n documente a codului Iiscal sau necomunicarea lui altor persoane
se sanctioneaz cu o amend de 180 de lei pentru Iiecare caz de neincludere
(art. 256 al Codului Iiscal).
DecIara|ia fiscaI
O alt obligatie important a contribuabilului o constituie alctuirea si
prezentarea ,Declara(iei cu privire la impozitul pe venit.
Dreptul de a prezenta aceast declaratie n conIormitate cu art. 83 al Codului
Iiscal o au toti contribuabilii, iar obligatia doar unii contribuabili, si anume:
persoane juridice rezidente;
ntreprinderi rezidente cu statut de persoan Iizic, ntreprinderile
individuale si gospodriile trnesti, indiIerent de prezenta obligatiei
privind achitarea impozitelor;
Contribuabilul
obtine un cod de
indentiIicare numit
cod fiscal.
23
persoanele Iizice rezidente (cettenii Republicii Moldova, cettenii
strini, apatrizii) care au obligatii privind achitarea impozitelor;
persoanele Iizice rezidente care nu au obligatii privind achitarea
impozitului, dar:
obtin venit sub Iorm de salariu, care depseste suma de 13000 de
lei pe an. Nu prezint declaratia persoanele care obtin venit sub Iorm
de salariu de la un singur loc de lucru indiIerent de mrimea salariului
calculat;
obtin venit sub Iorm de salariu, ct si din orice alte surse, a cror
sum total depseste 13 000 de lei pe an;
obtin venit din alte surse dect salariul, care depseste suma scutirii
personale de 3600 lei pe an.
Persoana obligat s completeze ,Declaratia cu privire la impozitul pe venit
o va prezenta pn la 31 martie a anului urmtor anului Iiscal de gestiune
Serviciului Eiscal la care este nregistrat drept contribuabil sau unde are viz
de resedint. Declaratia privind impozitul pe venit se prezint obligatoriu si n
cazurile cnd nu s-au nIptuit operatii economice sau cnd obligatiile Iiscale
au Iost integral stinse.
Un model al ,Declaratiei cu privire la impozitul pe venit si scurte explicatii
privind completarea acesteia prezentm n anexa la prezentul capitol.
Re|inerea impozituIui Ia sursa de pIat
O modalitate de achitare a acestui tip de impozit este retinerea impozitului pe
venit la sursa de plat.
Persoanele care achit salariu, plti pentru servicii sau alte plti n Iavoarea
persoanelor Iizice si juridice au obligatia de a retine o parte din venit, numit
impozit pe venit, retinut la sursa de plat (art. 88 - 91 al Codului Iiscal).
Impozitul pe venit se retine la sursa de plat doar n anumite cazuri:
patronul care plteste lucrtorilor salariu este obligat s retin din aceste
plti un impozit n mrimea si cu acordarea scutirilor prevzute de Codul
Iiscal;
pltitorii de dobnzi n Iolosul persoanelor Iizice si royalty sunt obligati
s retin din Iiecare din aceste plti ca parte a impozitului o sum egal
cu 20 din plat.
Exceptie se va Iace:
la achitarea dobnzilor ntreprinderilor individuale si gospodriilor
trnesti (de Iermier);
la achitarea royalty ctre nerezidenti;
la achitarea dobnzilor si royalty persoanelor Iizice n vrsta de 60
de ani si mai mult, la prezentarea documentului care atest vrsta lor;
persoana care desIsoar activitate de ntreprinztor si achit plti pentru
servicii retine o sum n mrime de 5 din plata respectiv, si o transIer
la buget.
ntreprinztorii
prezint declaratia
cu privire la
impozitul pe venit
indiIerent de
venitul Iinanciar
obtinut.
BIZPRO-Moldova
24
Suma respectiv urmeaz a Ii trecut n contul impozitului pasibil de a Ii
achitat de ctre persoanele care presteaz serviciile.
Suma de 5 la sursa de plat se retine la plata urmtoarelor servicii (art.90
al Codului Iiscal):
darea n arend;
servicii de publicitate (reclam);
servicii de audit;
servicii de management, marketing, consultant;
servicii de protectie si paz;
servicii ce tin de instalarea, exploatarea si repararea tehnicii de calcul;
servicii de inIormatic, de prelucrare a datelor.
persoanele ce desIsoar activitate de ntreprinztor si eIectueaz plti
n Iavoarea persoanelor Iizice (cu excep(ia gospodriilor (rneyti (de
fermier) yi a ntreprinderilor individuale) ce prezint pentru ele venit
conIorm legislatiei Iiscale (art. 18 al Codului Iiscal) retin n prealabil ca
parte a impozitului o sum n mrime de 5 din pltile eIectuate.
1recerea n cont a impozitului pe venit de asemenea este un moment impor-
tant al procedurii de achitare a impozitului pe venit.
La Iinele anului Iiscal contribuabilul calculeaz sumele de impozit pe venit,
datorate bugetului conIorm cerintelor legale.
n acelasi timp, la achitarea deIinitiv a datoriilor Iat de buget privind impozitul
pe venit se iau n consideratie pltile eIectuate n timpul anului Iiscal. Aceast
operatie poart numele de trecere n cont a impozitelor.
De exemplu: ntreprinderea individual ,A a prestat Gospodriei trnesti
,B servicii de consultant n domeniul veterinar. Valoarea serviciilor prestate
n luna decembrie constituie 100 de lei. ConIorm prevederilor legislatiei
Iiscale, Gospodria trneasc ,B este obligat s retin la sursa de plat un
impozit pe venit n mrime de 5 din valoarea serviciilor ce urmeaz a Ii
achitate. AstIel, Gospodria trneasc ,B eIectiv va achita ntreprinderii
individuale ,A suma de 95 de lei (95), iar 5 lei (5) le va vrsa la buget.
ntreprinderea individual ,A va trece n cont suma de 5 lei. Ulterior, la
ntocmirea declaratiei Iiscale de ctre ntreprinderea individual ,A, suma
impozitului pe venit, ce urmeaz a Ii achitat la buget pentru anul Iiscal expirat,
va Ii micsorat cu suma de 5 lei n calitate de impozit retinut la sursa de plat.
n limitele anului Iiscal contribuabilul are dreptul de a trece n contul impozitului
pe venit urmtoarele plti (art. 81 al Codului Iiscal):
sumele de bani retinute la sursa de plat de patron de la salariati din
venitul achitat;
sumele de bani retinute la sursa de plat drept impozit din dobnzi si
royalty;
La sursa de plat
de la persoanele
Iizice si juridice
se retine impozit
pe venit.
Pltile impozitului
achitate n rate n
timpul anului se
exclud din datoria
anual calculat.
25
sumele de bani retinute la sursa de plat de la serviciile prestate si de la
operatii economice de ctre pltitori conIorm cerintelor legislatiei Iiscale
(art. 90 al Codului Iiscal);
pltile eIectuate pe parcursul anului Iiscal n rate drept avans.
Cum se determin suma impozitului ce urmeaz a fi achitat?
Contribuabilul, de Iapt achit la buget diIerenta dintre suma impozitului pe
venit eIectiv, calculat pentru anul Iiscal expirat si sumele impozitului trecute
n cont pe parcursul aceluiasi an.
De exemplu: Contribuabilul a determinat suma impozitului pe venit n mrime
de 1000 lei reiesind din venitul impozabil obtinut. n acelasi timp el dispune
de documente ce conIirm achitarea n rate a impozitului pe venit pe parcursul
anului Iiscal expirat n mrime de 600 lei si retinerea la sursa de plat de
ctre alti contribuabili a unui impozit n mrime de 100 de lei. n rezultat
suma impozitului pe venit ce urmeaz a Ii eIectiv achitat pentru stingerea
obligatiei Iiscale va constitui:
1000 de lei (suma impozitului calculat) minus 600 de lei (suma impozitului
achitat n rate) minus 100 de lei (suma impozitului retinut la sursa de plat)
300 de lei.
Respectiv, n termen de pn la 31 martie a anului urmtor perioadei de
gestiune contribuabilul urmeaz s achite suma de 300 de lei.
Concluzii:
1. Impozitul pe venit constituie o contributie obligatorie si direct a
contribuabililor ctre bugetul statului de la venitul impozabil obtinut de ctre
persoane Iizice si juridice.
2. Subiecti ai impunerii sunt persoanele Iizice si juridice, care obtin pe parcursul
anului Iiscal venituri pe teritoriul Republicii Moldova sau n aIara republicii.
3. Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv Iacilittile) diminuat cu suma
deducerilor si scutirilor la care are dreptul persoana.
4. Venitul brut si deducerile sunt reglementate de legislatia Iiscal. La calcularea
impozitului pe venit se va tine cont de particularittile impozitrii prevzute n
Legea bugetului de stat pe anul respectiv.
5. Exist o serie de reguli speciale ce reglementeaz evidenta unor venituri:
persoana ce Iace o donatie se consider c a obtinut un venit, cu exceptia
cazurilor stipulate n art. 36 al Codului Iiscal;
venitul obtinut sub Iorm nemonetar se evalueaz la preturile de piat;
datoriile compromise cu termen de prescriptie expirat sau deduse ante-
rior, dar care au Iost restituite ulterior se include n venituri.
6. Cotele de impozit pe venit sunt stabilite de art. 15 al Codului Iiscal.
BIZPRO-Moldova
26
7. Impozitul pe venit se achit n prealabil n termeni de pn la 31 martie, 30
iunie, 30 septembrie si 31 decembrie n rate n mrime de / din sumele calcu-
late conIorm variantei de achitare alese.
8. Contribuabilul este obligat s se nregistreze la organul Iiscal n a crui raz
si are sediul, primind certiIicatul despre atribuirea codului Iiscal.
9. Contribuabilul este obligat s indice codul Iiscal pe documentele ce conIirm
tranzactiile nIptuite, pe declaratii, dri de seam, rapoarte sau alte documente
prezentate n exteriorul ntreprinderii.
10. Contribuabilii sunt obligati s prezinte organelor Iiscale 'Declaratia cu
privire la impozitul pe venit pn la 31 martie a anului ce urmeaz dup anul
Iiscal de gestiune.
11. Impozitul pe venit se retine la sursa de plat din pltile achitate n Iorm de:
salariul angajatilor;
plat pentru unele servicii, inclusiv n Iolosul nerezidentului;
dobnzi si royalty;
12. La depunerea 'Declaratiei cu privire la impozitul pe venit se indic
impozitele achitate n timpul anului Iiscal. Acest procedeu este numit trecerea
n cont a impozitelor.
n limitele anului Iiscal se permite a trece n contul impozitului pe venit
urmtoarele plti:
sumele impozitului pe venit pltite pe parcursul anului Iiscal drept avans;
sumele impozitului pe venit retinute de patron din salariul angajatilor;
sumele impozitului pe venit retinute la sursa de plat din dobnzi, roy-
alty, servicii, alte venituri.
Principalele acte normative ce reglementeaz calcularea si achitarea impozitului
pe venit sunt:
Titlul II al Codului Iiscal, Legea nr. 1163 din 24.04.1997;
Legea bugetului de stat pe anul 2003, Legea nr. 1463 din 15.11.2002;
Instructiunea cu privire la modul de calculare si achitare a impozitului
pe venit de ctre persoanele ce practic activitate de antreprenoriat, nr. 3
din 29.01.2001;
Instructiunea cu privire la retinerea impozitului pe venit la sursa de plat,
nr. 14 din 19.12.2001.
27
Ancx la compartimentul ,Impo:it pe venit`
DECLARATIA
cu privire la impozitul pe venit a persoanei, ce practic activitatea
de ntreprinztor pe anul 20___
Denumirea persoanei
Codul Iiscal
Adresa
Rechizitele bancare
Tipul ntreprinderii agricol (dc subliniat) ncagricol
Declarm, c inIormat ia dat este
veridic, iar noi suntem Iamiliarizati cu
rspunderea pentru nclcarea legislatiei
Iiscale, prevzute de legislatie n cazul
includerii n ea a inIormatiei Ialse sau
care duce n eroare.
Primit
Inspectoratul Iiscal
Pe mun. (judet)
Data
Conductorul
Contabilul seI
Data

E.N.P. lucrtorului serviciului Iiscal

Eorma VEN
Declaratia se completeaz n LEI
modiIicat (nemodiIicat)
de subliniat
Anexa D
La instructiunea Serviciului Iiscal
Nr. 3 din 29 ianuarie 2001

InIormatie despre Declaratiile cu privire la impozitul pe venit prezentate anterior
Rezultatul Iinanciar
Impozitul pe venit
inclusiv N
n/n
Nr.
declaratiei
*
Total
Venituri Cheltuieli
Venitul
impozabil
Suma
impozitului
pe venit
spre calcul
Spre
plat
Spre
restitui re
1.

2.

3.

4.

Se indic numrul atribuit de ctre contribuabil conIorm Crtii de nregistrare a
documentelor de iesire.
BIZPRO-Moldova
28
Declara(ia nr.
cu privire la impozitul pe venit a persoanei
ce practic activitate de ntreprinztor pe anul 20____
Indicatori Cod Suma
ProIit (pierderi) obtinut n perioada gestionar pn la impozitare
inclusiv
010
Suma total a veniturilor constatate conIorm datelor contabilittii
Iinanciare (suma clasei a 6 ,Venituri a Planului de conturi)
0101
Suma total a cheltuielilor, constatate conIorm datelor contabilittii
Iinanciare (suma clasei a 7 ,Cheltuieli a Planului de conturi)
0102
Ajustarea (majorarea/micsorarea) veniturilor conIorm prevederilor
legislatiei Iiscale
*

020
Ajustarea (majorarea/micsorarea) cheltuielilor conIorm prevederilor
legislatiei Iiscale (anexa 2D)
030
Venit (pierderi) obtinut n perioada gestionar, lund n considerare
ajustrile (micsorrile) (rnd 010 rnd 020- rnd 030)
040
Suma cheltuielilor eIective legate de donatii n scopuri Iilantropice
organizatiilor indicate la art. 36 al CE, dar nu mai mult dcct limita
stabilit, care se determin ca rnd 040x10/110
050
Suma cheltuielilor eIective neconIirmate documentar, dar nu mai
mult dect limita stabilit, care se determin cu 040x0,1/100,1
060
Suma venitului impozabil (pierderilor Iiscale) Ir luarea n calcul a
pierderilor Iiscale ai anilor precedenti (rnd. 040 rnd. 050 rnd. 060)
070
Suma pierderilor Iiscale raportate din perioadele Iiscale precedente
permise spre deducere n perioada Iiscal
080
Suma venitului impozabil (rnd. 070 rnd. 080) 090
Suma pierderilor Iiscale (rezultatul negativ din rnd. 070) 100
Cota impozitului pe venit, % 110
Suma impozitului pe venit (rnd. 090 x rnd 110):100 120
Suma Iacilittilor la impozitul pe venit (anexa 3D) 130
Suma impozitului pe beneIiciu, calculat din suma corectrilor
depistate n perioada Iiscal curent, dar care se atribuie perioadei de
pn la a. 1998 (anexa 4D)
140
Suma impozitului pe venit n perioada Iiscal curent, exceptnd
Iacilittile (rnd. 120 rnd. 130)
1501
Total spre calcul (rnd. 140 rnd. 1501) 150
Suma trecerilor n cont total inclusiv 160
Impozitul pe venit achitat n strintate (anexa 5D) 1601
Impozitul pe venit retinut n prealabil la plata dividendelor (anexa 6D) 1602
Impozitul pe venit retinut la sursa de plat (anexa 7D) 1603
Impozitul pe venit achitat n rate pe parcursul anului Iiscal 170
Total impozitul pe venit spre plat (rnd. 150 rnd. 160 rnd. 170) 180
Suma pltii n plus a impozitului pe venit (rnd. 160 rnd. 170
rnd. 150)

*
Legislatia Iiscal privind impozitul pe venit include Codul Iiscal, Legea bugetului pe
anul corespunztor si Legea cu privire la punerea n aplicare a titlurilor I si II al Codului
Iiscal
29
Nota explicativ
privind completarea declaratiei cu privire la impo:itul pe venit
al persoanei ce practic activitate de intreprin:tor (extrase)
Declaratia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practic activitate de
ntreprinztor urmeaz a Ii prezentat de ctre toate persoanele ce practic
activitate de ntreprinztor deIinit ca atare n conIormitate cu prevederile
codului.
1. n rnd. 010 se indic rezultatul obtinut conIorm datelor evidentei Iinanciare
(proIit, pierdere).
2. n rnd. 020 se reIlect suma total a ajustrilor (majorrilor/micsorrilor)
veniturilor, potrivit prevederilor legislatiei Iiscale cu privire la impozitul pe
venit (Codul Iiscal, Legea bugetului pe anul corespunztor, Legea cu privire la
punerea n aplicare a titlurilor I si II ale Codului Iiscal), determinat conIorm
prevederilor din anexele 1D, 1.1D si 1.2D.
3. n rnd. 030 se reIlect suma total a ajustrilor (majorrilor/micsorrilor)
cheltuielilor eIectuate n conIormitate cu legislatia Iiscal cu privire la impozitul
pe venit, Iolosind datele din anexele 2D, 2.1D, 2.2D.
4. n rnd. 050 se reIlect suma cheltuielilor legate de donatiile n scopuri
Iilantropice (inclusiv sub Iorm nebneasc), ce sunt permise spre deducere n
conIormitate cu art. 36 al Codului.
5. n rnd. 060 se reIlect suma cheltuielilor totale neconIirmate documentar,
dar nu mai mult dect limita stabilit conIorm Hotrrii Guvernului Republicii
Moldova nr. 485 din 4 mai 1998. Limita dat se determin prin calculul: rnd.
040 x 0,1/100,1.
6. n rnd. 080 se reIlect suma pierderilor Iiscale reportate din perioadele
Iiscale precedente, dar care se permite spre deducere n perioada Iiscal curent.
Notiunea de ,pierderi constatate n contabilitatea Iinanciar diIer de notiunea
,pierderi Iiscale. Ultimele apar ca rezultat al depsirii cheltuielilor legate de
activitatea de ntreprinztor asupra venitului obtinut din desIsurarea acestei
activitti. ConIorm art. 32 al Codului Iiscal suma pierderilor recunoscute n
scopuri Iiscale se reporteaz prin deducere din suma venitului impozabil pe o
perioad de 3 ani Iiscali.
Suma total a pierderilor Iiscale n contabilitatea Iinanciar este nregistrat
pe un cont extrabilantier 945 ,Pierderi Iiscale nereclamate.
7. Rnd. 130 se completeaz n baza anexei 3D:
a) dc catcgoriilc dc intrcprindcri, crora le-au Iost acordate nlesniri conIorm
Legii bugetului pe anul corespunztor sau Legii cu privire la punerea n aplicare
a titlurilor I si II ale Codului Iiscal (ntreprinderile cu investitii strine, rezidentii
Zonelor antreprenoriatului liber). Suma nlesnirii se determin n acest caz tinnd
cont de suma impozitului pe venit calculat n rnd. 120 si reducerile prevzute
din suma impozitului pe venit.
BIZPRO-Moldova
30
b) de ntreprinderile, crora li s-au acordat facilitti la impo:itarea unor
anumite venituri la respectarea conditiilor indicate n legile ce le stabilesc.
Pentru determinarea sumei Iacilittii, la suma venitului supus nlesnirii se aplic
cota respectiv a impozitului pe venit.
8. n rnd. 160 se reIlect suma total a trecerilor n cont care repre:int
suma rndurilor 1601, 1602, 1603.
9. n rnd. 170 se reIlect suma total a impozitului pe venit achitat n rate pe
parcursul anului Iiscal n conIormitate cu art. 84 al Codului Iiscal.
2.2. TAXA PE VALOAREA ADUGAT
Obiective:
Cotele impo:itului, modul i termenele de achitare
'Este drept s fie prta
i la pagub cel care a fost prta la ctig.`
Legea lui SchiIIman constat: 'Nimic nu se ntmpl pn cnd nu se cumpr
ceva. Si cum mai multe se ntmpl doar cnd vindem sau nstrinm ceva,
vom aduga noi.
Orice persoan Iizic sau juridic care intentioneaz s desIsoare o activitate
de ntreprinztor este obligat s se nregistreze n ordinea stabilit de legislatie.
Regulile generale sunt stipulate n Legea cu privire la nregistrarea de stat a
ntreprinderilor yi organiza(iilor (nr. 1265 din 5 octombrie 2000). Pe lng
aceasta ntreprinztorul este obligat de a se nregistra n cazurile prevzute de
lege drept pltitor al taxei pe valoarea adugat (n continuare T.V.A.).
n care cazuri ntreprinztorul este obligat s se nregistreze drept pltitor al
1.1.A.? Agentul economic este obligat s se nregistreze drept contribuabil al
T.V.A. dac a eIectuat ntr-o perioad de oricare 12 luni consecutive livrri de
mrIuri, servicii n sum ce depseste 200 000 lei, cu exceptia livrrilor scutite
de impozitare (art. 112 al Codului Iiscal).
Ce reprezint 1.1.A. pentru un ntreprinztor? Este un impozit general de
consum care se aplic doar asupra valorii noi adugate. Mecanismul general
de calculare si de achitare a T.V.A. este urmtorul:
1. Agentul economic livreaz mrIuri sau presteaz servicii; Iiind nregistrat
ca pltitor de T.V.A. este obligat s calculeze la buget T.V.A. n mrimea
stabilit. Mrimea T.V.A. se calculeaz de la valoarea bunurilor nstrinate sau
a serviciilor prestate.
2. Dac n aceiasi perioad ntreprinztorul procur bunuri sau receptioneaz
servicii la care vnztorul a aplicat T.V.A., obtinnd Iactura Iiscal, el este n
drept s deduc suma T.V.A. achitat vnztorului, prin trecerea acesteia n
contul decontrilor cu bugetul. AstIel, aceast sum reprezint un avans la buget.
ntreprinztorul
care a eIectuat n
ultimele 12 luni
consecutive livrri
de mrIuri si
servicii n mrime
ce depseste
200000 lei este
obligat s se
nregistreze drept
pltitor al T.V.A.
31
3. La sIrsit de perioad Iiscal (lun calendaristic) ntreprinztorul va totaliza
suma T.V.A. calculat de la mrIurile (serviciile) livrate si suma T.V.A. de la
cele procurate. Prin compararea acestor sume va Ii constatat o diIerent dintre
suma T.V.A. calculat de la livrri si suma T.V.A. trecut n cont de la procurri.
DiIerenta obtinut Iiind pozitiv, va Ii transIerat la buget, iar n cazul diIerentei
negative aceasta va Ii va Ii reportat pe luna urmtoare drept datorie a bugetului
Iat de contribuabil.
Subiecti impozabili sunt ntreprinztorii nregistrati sau cei care trebuie s Iie
nregistrati drept pltitori de T.V.A.
Nu sunt pltitori de T.V.A. autorittile si institutiile publice precum si detintorii
patentei de ntreprinztor.
ReIeritor la nregistrarea n calitate de pltitor a T.V.A. vom Iace urmtoarele
concluzii:
1. Nu se permite a desIsura activitate de ntreprinztor Ir a Ii nregistrat n
modul stabilit.
2. ntreprinztorul care a eIectuat n ultimele 12 luni consecutive livrri de
mrIuri si servicii n mrime ce depseste 200 000 lei, cu exceptia celui scutit
de T.V.A., este obligat s se nregistreze drept pltitor al T.V.A.
Pentru contribuabilul care este nregistrat drept pltitor al T.V.A. obligatia Iiscal
apare la momentul livrrii mrIurilor sau prestrii serviciilor.
n legislatia Iiscal prin livrare de mrfuri se ntelege transmiterea dreptului
de proprietate asupra mrIurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere
gratuit, transmitere cu plat partial sau n expresie natural etc.; prin livrare
de servicii se ntelege activitatea de prestare a serviciilor materiale si
nemateriale, inclusiv darea propriettii n arend, transmiterea drepturilor,
activitatea de executare a lucrrilor de constructii si montaj, de cercetri
stiintiIice etc. contra plat, cu plat partial sau cu titlu gratuit (art. 93 al Codului
Iiscal).
Obiect impozabil cu T.V.A. este livrarea mrIurilor, serviciilor de ctre subiecti
impozabili, reprezentnd rezultatul activittii lor de ntreprinztor n Repub-
lica Moldova, precum si al importului mrIurilor si serviciilor n Republica
Moldova.
Valoarea impozabil a livrrilor impozabile eIectuat de un subiect al impunerii
nu poate Ii mai mic dect cheltuielile pentru producerea lor sau dect pretul
de procurare a mrIurilor, sau pretul de cost al serviciilor. Exceptie o Iac cazurile
cnd marIa si-a pierdut calittile de consum, cu conditia conIirmrii acestui
Iapt de ctre organele abilitate cu aceste Iunctii.
Legislatia Iiscal a Republicii Moldova prevede cteva cote ale T.V.A. cota
standard, cota redus i cota :ero (art. 96 al Codului Iiscal).
Livrarea pe teri-
toriul Republicii
Moldova, precum
si importul de
mrIuri si servicii
constituie obiect
impozabil cu
T.V.A.
BIZPRO-Moldova
32
Cota standard n mrime de 20 la sut se aplic n privinta tuturor livrrilor
impozabile pentru care nu este stabilit o alt cot sau care nu sunt scutite de
T.V.A.
Cota redus se aplic pentru unele mrIuri dup cum urmeaz:
la pine si produsele de paniIicatie, la lapte si produsele lactate 8 la sut;
la productia de Iitotehnie si horticultur n Iorm natural si productia
de zootehnie natural, masa vie si sacriIicat, livrat de productorii
acesteia se impune cu T.V.A. n anul 2003 cu cota de 5 la sut.
la gaze naturale si licheIiate 5 la sut;
Cota zero a T.V.A. se aplic la urmtoarele livrri:
mrIuri, servicii pentru export;
energie electric destinat populatiei, livrat de ctre ntreprinderile
productoare retelelor de distributie;
lucrri de constructie a locuintelor eIectuate prin metoda ipotecar;
mrIuri si servicii destinate Iolosintei oIiciale a misiunilor diplomatice;
mrIurile, serviciile destinate proiectelor de asistent tehnic, realizate
pe teritoriul Republicii Moldova de ctre organizatiile internationale si
trile donatoare n limita acordurilor si memorandumurilor la care aceasta
este parte, ratiIicate n modul stabilit.
Metodele de calculare, achitare yi restituire a 1.1.A. sunt destul de simple.
ntreprinztorii, nregistrati drept pltitori ai T.V.A., n dependent de rezultatele
obtinute n perioada Iiscal (luna calendaristic):
a) vor avea obligatia s transIere la buget diIerenta pozitiv dintre T.V.A.
calculat de la livrri si T.V.A. trecut n cont (dedus) de la bunurile procurate;
b) vor trece n contul perioadei Iiscale urmtoare diIerenta negativ dintre
T.V.A. calculat de la livrri si T.V.A. trecut n cont (dedus) de la bunurile
procurate;
c) vor avea dreptul la restituirea de la buget a T.V.A. n cazul dac depsirea
sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate asupra T.V.A. calculat
de la livrri se datoreaz Iaptului c subiectul impozabil a eIectuat o livrare
care se impoziteaz la cota zero sau la o cot redus.
S presupunem c ntreprinztorul a livrat marI sau servicii calculnd T.V.A.
de la livrrile eIectuate. La mrIurile procurate a obtinut Iactur Iiscal, care i
permite a micsora datoria Iat de buget cu suma T.V.A. achitat sau care urmeaz
a Ii achitat vnztorului. La sIrsit de perioad Iiscal ntreprinztorul a
determinat c suma T.V.A. calculat de la mrIurile, serviciile livrate depseste
suma T.V.A. de la mrIurile, serviciile procurate. Diferen(a respectiv
contribuabilul este obligat s o transfere la buget.
Exemplu:
ntreprinderea individual ,A este pltitoare de T.V.A. si are ca gen de
activitate prelucrarea lemnului si producerea articolelor de tmplrie. n luna
Legislatia sta-
bileste trei tipuri
de cote T.V.A -
cota standard, cota
redus si cota zero.
33
decembrie ntreprinderea a procurat cherestea de la Iurnizorul su - Societatea
cu rspundere limitat ,B n valoare de 12000 lei, inclusiv costul mrIii -
10000 lei si 2000 lei -T.V.A. (20). Din cheresteaua procurat ntreprinderea
individual ,A a Iabricat Ierestre si usi, care au Iost comercializate n luna
decembrie pe piata intern a Republicii Moldova la valoarea total de 15000
lei (Ir T.V.A.). Deoarece operatiile de comercializare a usilor si Ierestrelor
reprezint livrri impozabile cu T.V.A., iar ntreprinderea individual ,A
este pltitoare a acestei taxe, ea urmeaz s aplice la valoarea livrrii T.V.A.
la cota de 20. AstIel, n documentele de livrare (Iactura Iiscal) adresate
cumprtorului va Ii indicat valoarea mrIii 15000 lei si T.V.A. 20-
3000 lei, valoarea total a livrrii ce urmeaz a Ii achitat de cumprtor
alctuind 18000 lei.
La sIrsitul lunii ntreprinderea individual ,A va totaliza operatiile eIectuate
si va determina suma T.V.A. ce urmeaz a Ii eIectiv achitat la buget con-
Iorm urmtoarei scheme:
Suma T.V.A. aIerent cherestelei procurate si care urmeaz a Ii trecut n
contul decontrilor cu bugetul 2000 lei;
Suma T.V.A. calculat de la livrarea (comercializarea) usilor si Ierestrelor
3000 lei;
Suma T.V.A. ce urmeaz a Ii vrsat la buget pentru luna decembrie va
alctui: 3000 lei (suma T.V.A. calculat de la livrri) minus 2000 lei (suma
T.V.A. trecut n cont de la procurri) 1000 de lei.
AstIel, pentru luna decembrie ntreprinderea individual ,A urmeaz s
verse la buget T.V.A. n sum de 1000 de lei.
n cazul n care ntreprinderea eIectueaz pe parcursul lunii mai multe operatii
de procurare si comercializare, obligatiile privind T.V.A. se determin dup
totalizarea tuturor operatiilor, utiliznd schema de calcul indicat mai sus.
n alt caz ntreprinderea a activat conIorm aceleasi conditii precum n exemplul
anterior, obtinnd la sIrsit de perioad Iiscal o depsire a sumei T.V.A. de la
mrIurile, serviciile procurate Iat de suma T.V.A. calculat de la mrIurile,
serviciile livrate. Aceast diIerent se raporteaz la urmtoarea perioad Iiscal
si se consider drept un avans la plata impozitului respectiv.
Dac ntreprinztorii eIectueaz livrri de mrIuri sau servicii la export,
impozabile cu cota zero a T.V.A., sau livrri de mrIuri impozabile cu cot
redus, atunci ei obtin dreptul la restituirea de la buget a unor sume ale T.V.A.
Regula general presupune c restituirea T.V.A. se eIectueaz doar n cazurile
cnd depsirea sumelor T.V.A. aIerente mrIurilor (serviciilor) procurate asupra
sumelor T.V.A. calculate de la livrrile eIectuate este rezultat n cadrul livrrilor:
eIectuate la cota zero;
eIectuate la cota redus doar la pine si produse de paniIicatie, lapte si
produse lactate, produse si prelucrate de aceste ntreprinderi.
n unele cazuri de
livrare la cota zero
sau la cota redus
ntreprinztorul are
dreptul la resti-
tuirea T.V.A.
BIZPRO-Moldova
34
Restituirea T.V.A. se nIptuieste n baza prevederilor articolului 101 al Codului
Iiscal si 'Instructiunii privind restituirea sumei T.V.A. ntr-un termen ce nu
va depsi 45 de zile.
n continuare expunem cteva reguli ce se reIer la modul de restituire a sumelor
T.V.A. de la buget.
1. Suma T.V.A. ce urmeaz a Ii restituit contribuabilului n rezultatul
livrrilor impozabile la cota zero si la cota redus a T.V.A. se calculeaz
prin nmultirea cotei standard a T.V.A. cu valoarea livrrii ce se
impoziteaz la cota zero.
2. O conditie obligatorie pentru a beneIicia de dreptul la restituire la
mrIurile livrate la cota zero este ca achitarea mrIurilor, serviciilor
procurate s se nIptuiasc prin intermediul contului de decontare (alin.
5, art. 101 al Codului Iiscal).
3. Contribuabilul are dreptul la restituirea sumei T.V.A. doar n limitele
sumei ce depseste suma T.V.A. achitat pentru mrIurile si serviciile
procurate si livrrile eIectuate la cota zero n perioada Iiscal.
4. Restituirea T.V.A se eIectueaz n contul stingerii datoriilor agentilor
economici (sau ale creditorilor) Iat de bugetul de stat, bugetele unittilor
administrativ-teritoriale, bugetul asigurrilor sociale de stat si n contul
stingerii pltilor administrate de organele vamale, iar n lipsa datoriilor
la contul de decontare al agentului economic.
Ce nseamn trecerea n cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile
procurate?
La momentul procurrii valorilor materiale sau achizitionrii serviciilor ce
constituie livrare impozabil, cumprtorul obtine de la vnztor documentul
numit Iactur Iiscal ce conIirm calcularea de ctre vnztor a T.V.A. .
n baza Iacturii Iiscale cumprtorul are dreptul de a atribui suma T.V.A. la
decontrile cu bugetul, micsornd datoriile Iat de el. Aceast operatie poart
denumirea de trecere in cont a T.J.A. aIerent mrIurilor, serviciilor procurate.
Cu alte cuvinte suma T.V.A. trecut n cont reprezint suma sczut din
impozitul care urmeaz a Ii achitat.
La trecerea n cont a sumelor T.V.A. aIerente mrIurilor, serviciilor procurate
este necesar s se tin cont de urmtoarele reguli:
1. Se permite trecerea n cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate
doar n cazurile cnd:
livrarea impozabil este eIectuat subiectului impozabil de ctre
Iurnizorul care a eliberat Iactura Iiscal;
Iactura Iiscal este procurat n modul stabilit de la organul autorizat.
Eacturile Iiscale se elibereaz contribuabililor de ctre subdiviziunile
teritoriale ale Inspectoratului Eiscal Principal de Stat;
valorile materiale s Iie importate de ctre subiectul impozabil. La
importul mrIurilor T.V.A. se achit pn la declararea lor;
pltitorul de T.V.A. beneIiciaz de dreptul de a trece n cont suma achitat.
Suma T.V.A.
trecut n cont
reprezint suma
sczut din
impozitul care
urmeaz a Ii
achitat.
35
2. Sumele T.V.A. achitate pentru serviciile importate nu se trec n cont, ci se
raporteaz la cheltuieli.
3. Sumele T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt Iolosite
pentru eIectuarea livrrilor scutite de T.V.A., nu se trec n cont, ci se raporteaz
la cheltuieli.
4. Sumele T.V.A achitate pe valorile materiale si serviciile procurate care sunt
Iolosite pentru eIectuarea livrrilor att impozabile ct si neimpozabile se trece
n cont dac se tine o evident separat a achitrii pltilor pentru ele.
5. n cazul cnd nu se poate tine o evident separat a sumei T.V.A. la bunurile
(serviciile) procurate si utilizate la livrrile impozabile si neimpozabile, atunci
subiectul impozabil are dreptul la trecerea n cont a T.V.A. dac valoarea
impozabil a livrrilor impozabile depseste 50 la sut din valoarea tuturor
livrrilor eIectuate de ctre subiectul impozabil.
1ermenele obligafiei fiscale si modul de declarare a T.V.A. se deosebesc de
cele ale altor taxe. Obligatia Iiscal a contribuabilului privind T.V.A. apare n
momentul eIecturii livrrii impozabile (eliberrii Iacturii Iiscale) sau la data
primirii pltii, n dependent de ce are loc mai nainte.
Contribuabilul este obligat s calcule:e i s pre:inte declaratia privind T.V.A.
pentru Iiecare perioad Iiscal. Perioada fiscal privind T.V.A. constituie o
lun calendaristic, ncepnd cu prima zi a lunii. Declaratia privind T.J.A. se
prezint la Serviciul Eiscal nu mai trziu de ultima zi a lunii care urmeaz
dup ncheierea perioadei Iiscale. Modelul declaratiei Iiscale privind T.V.A.
se anexeaz la Iinele capitolului. Contribuabilul achit T.V.A. nu mai trziu de
data stabilit pentru prezentarea declaratiei pe aceast perioad.
Concluzii:
1. Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect general de consum care
se aplic la toate stadiile procesului de prelucrare si comercializare de la
productor pn la consumatorul Iinal.
2. Obligatia de a se nregistra drept pltitori ai T.V.A. o au ntreprinztorii
care eIectueaz n ultimele 12 luni consecutive livrri de mrIuri si servicii (cu
exceptia celor scutite de T.V.A.) n mrime ce depseste 200 000 lei.
3. T.V.A. se calculeaz la livrrile si importul de mrIuri si servicii.
4. Prin livrarea de mrIuri se ntelege transmiterea dreptului de proprietate
asupra mrIurilor prin comercializare, schimb, transmitere gratuit etc.
5. Prin livrare de servicii se ntelege activitatea de prestare a serviciilor
materiale si nemateriale inclusiv darea propriettii n arend, transmiterea
drepturilor, activitatea de executare a lucrrilor de constructii si montaj etc.
contra plat, cu plat partial sau gratuit.
6. Legislatia prevede trei tipuri de cote T.V.A.: cota standard, cota redus i
cota :ero.
T.V.A. se calcu-
leaz si se achit la
buget lunar.
BIZPRO-Moldova
36
7. Suma T.V.A. achitat sau care urmeaz a Ii achitat la procurarea mrIurilor
si serviciilor si conIirmat documentar se trece la micsorarea datoriilor Iat de
buget.
8. La sIrsitul perioadei Iiscale (luna calendaristic) contribuabilul n
dependent de operatiile eIectuate va ndeplini una din urmtoarele operatii:
a) va achita la buget suma T.V.A. rezultat din depsirea sumelor T.V.A. cal-
culate de la livrri asupra sumelor T.V.A. trecute n cont de la procurri;
b) va trece n contul perioadei urmtoare suma T.V.A. rezultat din depsirea
sumelor T.V.A. trecute n cont de la procurri asupra sumelor T.V.A. calculate
de la livrri;
c) va cere restituirea T.V.A. aIerente livrrilor eIectuate la cota zero sau la
cot redus n cazurile prevzute de legislatie.
9. Perioada Iiscal pentru declararea T.V.A. este luna calendaristic.
10. Declaratia privind T.V.A. se prezint Serviciului Eiscal de Stat nu mai trziu
de ultima zi a lunii care urmeaz dup ncheierea perioadei Iiscale.
11. InIormatia reIeritoare la livrrile impozabile cu T.V.A. si procurrile
eIectuate este sistematizat si acumulat n Registrele de evident a livrrilor
si procurrilor, registre pe care n mod obligatoriu le tin toti pltitorii de T.V.A.
12. La calcularea T.V.A. se va tine cont si de particularittile impozitrii
prevzute n legea bugetului de stat pe anul respectiv.
37
Anex la compartimentul
'Taxa pe valoarea adugat`
DECLARAIA PRIVIND T.V.A. Eorma T.V.A. 02
Codul Iiscal Nr. de nregistrare T.V.A. Pentru uz intern S.E.

Denumirea
Adresa

Perioada Iiscal Data prezentrii

ClasiIicarea veniturilor bugetare: cod capitol : cod paragraI

Valoarea fr
T.V.A. (lei)
Suma
T.V.A. (lei)
Livrri de mrIuri si servicii 1 2

Livrri de mrIuri, servicii la cota redus 3 4

Livrri la cota ,0 5

Livrri scutite 6

Ajustarea T.V.A. aIerent livrrilor 7

Total (1356) 8 (247) 9

Procurri de mrIuri si servicii 10 11

Importul de mrIuri si servicii 12 13

Ajustarea T.V.A. aIerent procurrilor 14

Trecerea n cont a T.V.A. pentru perioada precedent 15

Total T.V.A. spre deducere (11131415) 16

T.V.A. aIerent bugetului (9 - 16) 17

T.V.A. destinat trecerii n cont n perioada ulterioar (16 - 9) 18

T.V.A. spre restituire 19

Noi declarm, c inIormatia prezentat n aceast declaratie este complet si veridic.

L.S. SeIul ntreprinderii Semnturile:
Contabil seI
Data

Serviciul fiscal de Stat Republica Moldova
BIZPRO-Moldova
38
NOT INFORMATIV
referitoare la completarea declara(iei privind T.V.A.
Declaratia privind T.V.A. se completeaz n baza datelor reIlectate n Registrele
de evident a livrrilor si procurrilor pentru perioada Iiscal ncheiat si se
prezint de ctre contribuabil la Inspectoratul Eiscal de la locul de nregistrare.
n declaratia prezentat obligatoriu se indic perioada Iiscal, denumirea si
adresa subiectului impozabil cu T.V.A., inclusiv codul Iiscal, numrul de
nregistrare n calitate de subiect impozabil cu T.V.A. si clasiIicarea veniturilor
bugetare, indicndu-se codul capitolului si codul paragraIului.
Perioada Iiscal se completeaz ca un cod care are urmtorul Iormat: P/NN/
AAAA,
Unde:
P indic codul perioadei Iiscale si poate primi valorile L pentru perioada
Iiscal lunar, iar T pentru perioada Iiscal trimestru;
NN indic respectiv pentru perioada Iiscal lunar (L) numrul lunii, de
la 01 la 12, iar pentru perioada Iiscal trimestru (T) numrul trimestrului
de a 01 la 04;
AAAA indic anul respectiv.
De exemplu: n declaratia Iiscal pentru luna octombrie 2002 la perioada Iiscal
se va indica L/10/2002, iar pentru declaratia Iiscal prezentat pentru trimestru
patru 2002 la perioada Iiscal se va indica T/04/2002.
Pentru Iiecare perioad Iiscal se prezint doar o singur declaratie Iiscal
privind taxa pe valoarea adugat.
Declaratia privind T.V.A. se completeaz n modul urmtor.
n boxa 1 se indic valoarea livrrilor de mrIuri si servicii eIectuate n Re-
publica Moldova, impozitate la cota standard, sumele primite ca plat anticipat
(n avans) si tot n aceast box se indic valoarea serviciilor importate.
n boxa 2 se indic suma T.V.A. calculat pe aceste livrri la cota 20, si
suma T.V.A., calculat pe serviciile importate.
n boxa 3 se indic valoarea livrrilor de mrIuri si servicii, pentru care este
prevzut impozitarea cu T.V.A. la cota redus si sumele primite ca plat
anticipat (n avans) pentru aceste livrri.
n boxa 4 se indic suma T.V.A. pe aceste livrri.
n boxa 5 se indic valoarea mrIurilor si serviciilor exportate, ct si mrIurile
si serviciile importate la cota 'zero n conIormitate cu prevederile Codului
Iiscal si a Legii bugetului pe anul curent.
n boxa 6 se indic valoarea livrrilor de mrIuri si servicii scutite de T.V.A.
n corespundere cu art. 103 al Codului Iiscal, de asemenea suma pltilor an-
ticipate (n avans) primite pentru aceste livrri. AIar de aceasta, n rndul dat
se indic si valoarea livrrilor de mrIuri si servicii, scutite n corespundere cu
prevederile Legii bugetului pe anul curent.
39
n boxa 7 se indic sumele T.V.A. ajustate n cazul, cnd n perioadele Iiscale
precedente au Iost comise erori n oglindirea sumelor T.V.A. aIerente livrrilor
eIectuate. n dependent de recalcul sumele ajustate vor Ii indicate cu semnul
'plus sau 'minus.
n boxa 8 se indic volumul total al livrrilor eIectuate n perioada gestionar,
Ir T.V.A. n aceast box se sumeaz indicatorii boxelor 1;3;5;6.
n boxa 9 se sumeaz indicatorii boxelor 2; 4 si 7.
n boxa 10 se indic valoarea mrIurilor si serviciilor procurate pe teritoriul
Republicii Moldova pentru desIsurarea activittii de ntreprinztor. n boxa
dat, de asemenea, se oglindesc indicatorii aIerenti mrIurilor procurate de la
agentii economici, care se aIl pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu au
relatii Iiscale cu sistemul ei bugetar.
n boxa 11 se indic suma T.V.A. pentru procurrile de mrIuri si servicii
eIectuate pe teritoriul Republicii Moldova, care n corespundere cu cerintele
art. 102 al Codului Iiscal este destinat trecerii n cont.
n boxa 12 se indic valoarea mrIurilor si serviciilor importate n decursul
perioadei Iiscale si pe care a Iost achitat T.V.A.
n boxa 13 se indic suma T.V.A. aIerent procurrilor de mrIuri si serviciilor
importate n decursul perioadei Iiscale, valoarea crora este indicat n boxa 12.
n boxa 14 se indic sumele T.V.A. ajustate n cazul cnd n perioadele Iiscale
precedente au Iost comise erori n oglindirea sumelor T.V.A. destinate trecerii
n cont pentru perioadele precedente. n dependent de recalcul sumele ajustate
vor Ii indicate cu semnul 'plus sau 'minus.
n boxa 15 se indic suma T.V.A. trecut n cont din perioada Iiscal precedent
si oglindit n declaratia pentru perioada precedent n boxa 18.
n boxa 16 se indic suma T.V.A. total spre deducere (11131415).
n boxa 17 se indic T.V.A. aIerent bugetului. Boxa dat se completeaz
numai n cazurile cnd suma T.V.A., pe volumul total de livrri, pentru perioada
Iiscal dat, depseste suma total a T.V.A. spre deducere, si care se determin
ca diIerenta dintre indicatorii boxelor (916).
n boxa 18 se indic T.V.A. destinat trecerii n cont pentru perioada ulterioar.
Rndul dat se completeaz numai n cazurile cnd sumele totale ale T.V.A.
spre deducere depsesc suma T.V.A. pe valorile totale de livrri pentru perioada
Iiscal dat, si care se determin ca diIerenta dintre indicatorii boxelor (169).
n boxa 19 se indic suma T.V.A. de-Iacto spre restituire, care se determin n
conIormitate cu prevederile art. 101 (5) din Codul Iiscal.
Dup nscrierea: 'Noi declarm, c inIormatia prezentat n aceast Declaratie
este complet si veridic, se va indica desciIrabil semntura directorului si
contabilului seI, inclusiv data de completare a Declaratiei. Corectri si radieri
la completarea declaratiei nu se admit.
BIZPRO-Moldova
40
La Declaratia privind T.V.A. se prezint obligatoriu anexa, care va contine
inIormatia despre Iacturile T.V.A., primite n acea perioad Iiscal pentru
mrIurile si serviciile procurate si care va Ii structurat n urmtorul mod:
2.3. ACCIZE
Obiective:
Cotclc impo:itului, modul i termenele de achitare
'Dac vreti s inlturati lcomia,
trebuie s inlturati ceea ce a gencrat-o luxul.
Accizele reprezint un impozit indirect practicat n vederea limitrii
productiei, importului sau consumului unor produse (de exemplu, a alcoolului,
a tutunului, a unor obiecte de lux) la pretul lor de vnzare.
ANEX LA DECLARATIA PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADUGAT
despre Iacturile TVA primite* n perioada Iiscal
Denumirea agentului economic care prezint anexa la declaratie
Codul Iiscal / numrul de nregistrare ca pltitor de T.V.A.
Numrul de Iacturi T.V.A. primite
Codul Iiscal al
Iurnizorului
de Iactur
T.V.A.
Data eliberrii
Iacturii T.V.A.
Seria
Iacturii
T.V.A.
Numrul
Iacturii
T.V.A.
Valoarea total
din Iactur a
livrrii Ir
T.V.A.
Suma total
a T.V.A.
aIerent
livrrii
1 2 3 4 5 6

Total *** *** ***

A semnat Eunctia Data

* Not. In formularul respectiv se inregistrea: facturile T.J.A. pentru mrfurile i serviciile
procurate in perioada fiscal respectiv.
41
Accizul este un adaos la pretul de vnzare. AstIel el delegheaz pretului nou
creat Iunctiile de reglare a cererii si oIertei, de limitare a consumului unor
mrIuri, de redistribuire a veniturilor.
n categoria mrIurilor supuse accizelor intr printre altele caIeaua, icrele,
alcoolul, tigrile, benzina, mbrcmintea din blan, aparatele video, articolele
de giuvaergerie din metale pretioase, autoturismele.
Subiec(i ai impunerii sunt persoanele juridice si Iizice care prelucreaz si /
sau Iabric ori import mrIuri supuse accizelor. De asemenea subiecti ai
impunerii sunt si persoanele juridice care desIsoar activitate n domeniul
jocurilor de noroc.
Obiect al impunerii sunt mrIurile supuse accizelor si activitatea n domeniul
jocurilor de noroc.
Baza impozabil n conIormitate cu prevederile art. 121 al Codului Iiscal a
mrIurilor supuse accizelor o constituie:
volumul mrIurilor /serviciilor n expresie natural;
valoarea mrIurilor;
valoarea n vam a mrIurilor importate.
Cotele accizelor se stabilesc n baza art. 122 al Codului Iiscal:
n sum absolut la unitatea de msur a mrIii;
ad valorem
*
n procente de la valoarea de piat a mrIii.
ntreprinztorii sunt obligati n conIormitate cu art. 126 al Codului Iiscal s
pstreze mrIurile supuse accizelor n ncperile de acciz, nregistrate n
certiIicatul de acciz eliberat de Serviciul Eiscal.
Contribuabilul este obligat s primeasc certiIicatul de acciz pn a ncepe
desIsurarea activittii n cauz.
Contribuabilii, pltitori de accize, sunt obligati s tin registrul de evident a
mrIurilor ce se expediaz pentru Iiecare ncpere de acciz.
Contribuabilului i se permite trecerea n cont a accizelor, utilizate n procesul
de prelucrare si /sau de Iabricare pentru obtinerea altor mrIuri supuse accizelor.
De exemplu, la Iabricarea vinului se utilizeaz alcool. Accizul achitat la
procurarea alcoolului utilizat la Iabricarea vinului se permite a trece n cont n
relatii cu bugetul. Aceast operatie se va nIptui la momentul expedierii
(transportrii) mrIurilor care au trecut prin toate Iazele de prelucrare supuse
accizelor din ncperea de acciz.
Trecerea n cont a accizelor se permite numai:
Ad valorem Iormul cu privire la taxe impuse unor mrIuri, calculate proportional
cu valoarea acestora
Exist unele
cerinte obligatorii
privind comercia-
lizarea mrIurilor
supuse acciselor:
- se va obtine
certiIicat de acciz;
- mrIurile se vor
pstra numai n
ncperi de acciz;
- se v-a tine
registru de evi-
dent a mrIurilor
expediate din
ncperea de acciz.
BIZPRO-Moldova
42
n limita cantittii de mrIuri supuse accizelor Iolosite la prelucrarea
altor mrIuri supuse accizelor;
n cazul prezentrii documentelor ce conIirm achitarea accizelor la
mrIurile supuse prelucrrii.
n cazul cnd suma accizului achitat la mrIurile utilizate n procesul de
prelucrare, depseste suma accizului calculat la mrIurile supuse accizelor
expediate, diIerenta se reporteaz la cheltuieli.
Restituirea de la buget a accizelor se nIptuieste n cazul exportului mrIurilor
supuse accizelor de proprietarul mrIurilor sau n baza contractului de comision.
Dreptul la restituirea accizului n cazul eIecturii exportului n conditiile
contractului de comision apare la subiectul impunerii comitent n conditiile
repatrierii mijloacelor.
n acest caz se restituie de la buget suma accizelor achitate anterior la mrIurile
supuse accizelor, si utilizate pentru prelucrarea mrIurilor supuse accizelor
expediate pentru export.
Exemplu: Pentru Iabricarea vinului mbuteliat s-a procurat alcool la care s-a
achitat accizul respectiv. Partida de vin Iabricat cu utilizarea alcoolului
respectiv a Iost vndut la export. Ca urmare accizul achitat la procurarea
alcoolului utilizat la Iabricarea vinului exportat se va restitui de la buget.
Restituirea se va nIptui n termen de 10 zile dup prezentarea urmtoarelor
documente justiIicative:
contractul de vnzare-cumprare ncheiat cu partenerul strin;
documentul de plat si extrasul bncii ce conIirm ncasarea (trecerea)
n contul contribuabilului a sumei rezultate din vnzarea mrIurilor
supuse accizelor partenerului strin;
declaratia vamal a ncrcturii sau copia ei.
Persoanele care nu sunt subiecti ai impunerii cu accize nu au dreptul la restituirea
accizelor din buget n cazul exportului mrIurilor Iabricate cu utilizarea
mrIurilor supuse accizelor.
Mecanismul detaliat al procedurii de restituire este reglementat prin
,Regulamentul cu privire la restituirea sumelor accizelor, aprobat de
Ministerul Einantelor la 03.04.2001 nr. 07.
Suma accizelor achitate la mrIurile expediate (cu exceptia exportului) nu se
restituie subiectului impunerii. Ea urmeaz a Ii trecut n contul restantelor
acestuia la plata altor impozite si taxe.
Contribuabilii sunt obligati s prezinte declaratia privind achitarea accizelor
cel trziu n ultima zi a lunii care urmeaz dup luna n care a Iost eIectuat
expedierea (transportarea) mrIurilor supuse accizelor.
Modelul Declaratiei privind acci:ele se anexeaz.
La export de
mrIuri subiectul
impozabil are
drept la restituirea
accizelor.
43
Concluzii:
1. Accizele reprezint un impozit indirect, calculat la prelucrarea sau
producerea unor tipuri de produse (alcool, tutun, obiecte de lux etc.)
2. Subiecti ai impunerii sunt ntreprinztorii care prelucreaz, Iabric sau
import mrIuri supuse accizelor.
3. Obiect al impunerii sunt mrIurile supuse accizelor nominalizate prin lege.
4. Pltitorii de accize sunt obligati s primeasc certiIicatul de acciz, eliberat
de Serviciul Eiscal de Stat.
5. Pltitorii de accize sunt obligati s pstreze bunurile supuse accizelor n
ncperea de acciz si s tin ,Registrul de evident a mrIurilor ce se expediaz
din ncperea de acciz pentru Iiecare spatiu separat.
6. Contribuabilului i se permite trecerea n cont a accizelor, utilizate n procesul
de prelucrare si /sau de Iabricare pentru obtinerea altor mrIuri supuse accizelor.
7. Restituirea de la buget a accizelor se nIptuieste n cazul exportului n
mod independent al mrIurilor supuse accizelor.
8. Declaratia privind achitarea accizelor se prezint Serviciului Eiscal de Stat
cel trziu n ultima zi a lunii care urmeaz dup luna n care a Iost eIectuat
expedierea mrIurilor supuse accizelor.
9. La calcularea accizelor se va tine cont si de particularittile impozitrii
prevzute n legea bugetului de stat pe anul respectiv.
Baza juridic ce reglementeaz calcularea si achitarea accizelor o constituie
urmtoarele acte normative:
Codul fiscal, titlul IV, Legea nr. 1053 din 16.06.2000;
Legea pentru punerea in aplicare a titlului IJ al Codului fiscal, Legea
nr. 1054 din 11.06.2000.
BIZPRO-Moldova
44
Anex la compartimentul ,Acci:ele
Ministerul Einantelor al Republicii Moldova
DecIara|ia privind accizeIe
Pentru luna anul
Denumirea (numele, prenumele) subiectului impunerii
Adresa juridic (domiciliu) deplin a locului principal de desIsurare a activittii
economice
Codul Iiscal Nr. de nregistrare al CertiIicatului de acciz

I. Volumul impozabil
Baza impozabil
Cota
accizului
N
r
.

D
e
n
u
m
i
r
e
a

m
r
I
i
i

a
c
c
i
z
a
t
e

e
x
p
e
d
i
a
t
e

(
t
r
a
n
s
p
o
r
t
a
t
e
)
P
o
z
i
t
i
a

t
a
r
i
I
a
r

C
o
d
u
l

c
o
n
t
u
l
u
i

c
o
n
I
o
r
m

c
l
a
s
i
I
i
c
a
t
i
e
i

b
u
g
e
t
a
r
e

a

v
e
n
i
t
u
r
i
l
o
r

G
r
a
d
u
l

a
l
c
o
o
l
V
o
l
u
m
u
l

n

e
x
p
r
e
s
i
e

n
a
t
u
r
a
l

V
a
l
o
a
r
e
a

m
r
I
i
i

I

T
.
V
.
A
.

s
i

a
c
c
i
z
e

C
o
s
t
u
l

l
i
c
e
n
t
e
i
A
d

v
a
l
o
r
e
m

n

%

S
u
m
a

a
b
s
o
l
u
t

S
u
m
a

a
c
c
i
z
.

c
a
l
c
.
S
u
m
a

a
c
c
i
z
.

a
c
h
i
t
.

n

l
i
m
i
t
a

c
a
n
t
i
t
t
i
i

I
o
l
o
s
i
t
e

c
a
r
e

u
r
m
e
a
z

a

I
i

t
r
e
c
u
t

l
a

c
o
n
t

s
a
u

r
e
s
t
i
t
u
i
t

T
o
t
a
l

d
e
s
t
i
n
a
t

v
i
r
r
i
i

n

b
u
g
e
t

(
c
o
l
.

1
1
-
c
o
l
.
1
2
)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Eu,
............... ............... ...............
Iunctia data semntura
............... ............... ...............
Iunctia data semntura
declar c inIormatia prezentat n aceast declaratie este complet si veridic

Sc indcplinctc dc Inspcctoratul Fiscal
IFS pe mun. (jud.) Data primirii Semntura inspectorului

45
2.4. AIte impozite i taxe generaIe de stat
Obiective:
Taxa vamal
Taxe percepute in fondul rutier
Impo:itul privat
`Cnd sfaturilc
vin tr:iu, nu mai au nici o valoarc.
Exist o serie de impozite si taxe care se achit doar de ctre anumiti
contribuabili. Acestea sunt taxa vamal, taxclc pcrccputc in fondul ruticr,
impo:itul privat.
Taxa vamal se achit de ctre contribuabilii care nIptuiesc operatii de
import si de export;
Taxe percepute n fondul rutier se achit de ctre contribuabilii care sunt
detintori ai mijloacelor de transport;
Impozitul privat se achit de ctre contribuabilii care procur bunuri sau valori
mobiliare (actiuni) de la stat n procesul privatizrii.
n continuare expunem unele particularitti ce caracterizeaz impozitele si taxele
nominalizate.
Taxa vamaI
'A primi ceea ce nu poti inapoia
aceasta inseamn inelciune`'
1axa vamal este un impozit indirect, perceput de ctre stat si se extinde asupra
mrIurilor cnd acestea trec granitele Republicii Moldova.
Taxele vamale pot Ii clasiIicate dup mai multe criterii:
conIorm obiectului impunerii vamale;
conIorm provenientei produselor.
Dup obicctul impuncrii se disting taxe vamale dc import si taxe vamale dc
cxport.
1axa dc import este taxa asupra valorii mrIii importate n momentul n care
trece Irontiera trii importatoare.
1axa dc cxport este taxa perceput de ctre stat asupra mrIurilor indigene, n
special asupra unor materii prime sau semiIabricate pentru a determina
prelucrarea lor ct mai complet n tar.
Dup provenienta produselor se disting taxe vamale autonome i preferentiale.
1axclc vamalc autonomc sunt taxele ce se aplic la importul pe care o tar l
eIectueaz din tri cu care nu ntretine relatii bazate pe clauza natiunii celei
mai Iavorizate
*
.
Clauza natiunii celei mai Iavorizate prevedere oIicial ntr-un tratat de colaborare
economic, prin ?=He o tar acord altei tri o serie de avantaje ce au Iost sau vor Ii acordate
si celorlalte tri
La importul si
exportul de mr-
Iuri se stabilesc
unele plti numite
taxe de import si
taxe de export.
BIZPRO-Moldova
46
Taxele vamale preferentiale sunt taxe practicate n relatiile comerciale dintre
trile care Iac parte din cadrul unei uniuni vamale nchise.
Ca instrument de politic comercial, taxa vamal are Iunctia de element de
Iormare a preturilor de comert exterior si a preturilor interne de consum. Pentru
produsele care trec Irontiera vamal a trii taxele vamale asigur avantajele
productiei interne destinate consumului intern. MrIurile importate Iiind impuse
taxei vamale devin mai scumpe si n asa Iel se vor realiza mai usor mrIurile
Iabricate de productorii autohtoni, respectiv asigurndu-se avantajele
productiei interne.
Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural
*
sau valoarea in
vam a mrfurilor
**
Reglementrile juridice ale aplicrii taxelor vamale:
Legea nr. 1380 din 20.11.1997, Cu privire la tariful vamal.
Taxe percepute n fonduI rutier
'Cine are cel mai mult?
Cel care dintre toti ii dorete cel mai mult`.
1axele percepute n fondul rutier se acumuleaz n bugetul de stat pentru mai
multe destinatii legate de construirea si ntretinerea cilor de comunicatie rutier.
Sumele acumulate n rezultatul perceperii lor se Iolosesc:
pentru ntretinerea, reparatia si reconstructia drumurilor publice nationale
si locale;
la proiectarea de drumuri;
la productia materialelor de constructie rutier etc.
Cea mai Irecvent tax perceput n Iondul rutier este taxa de Iolosire a drumurilor,
perceput de la posesorii de vehicule nmatriculate n Republica Moldova.
Pltitori ai acestei taxe sunt persoane Iizice si persoane juridice posesorii de
vehicule nmatriculate n Republica Moldova, indiIerent de Iaptul dac practic
sau nu activitatea de antreprenoriat.
Mrimea taxelor percepute n Iondul rutier de la posesorii de vehicule si
termenul de achitare se stabilesc prin Lcgca bugctului pe anul respectiv. Taxa
anual se stabileste n salarii minime n dependent de obiectul taxrii, lundu-
se n consideratie unele caracteristici tehnice:
tipul mijlocului de transport;
capacitatea cilindrilor motorului;
capacitatea de ridicare;
*
Volumul natural unitate de marI de la care n baza tariIului stabilit se calculeaz
taxa vamal.
**
Valoarea n vam a mrIurilor valoarea mrIii introduse sau scoase de pe teritoriul
vamal, stabilite n scopul perceperii taxei vamale si a altor impozite.
Pltitori ai taxei n
Iondul rutier sunt
posesorii de
vehicole nmatri-
culate n Republica
Moldova,
indiIerent dac
practic sau nu
activitate de
ntreprinztor.
47
masa total;
numrul de locuri etc.
La taxele percepute n Iondul rutier se mai raporteaz:
taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor
nenmatriculate n republic, perceput de la utilizatorii lor care nu au
relatii Iiscale cu sistemul bugetar al republicii si care Iolosesc teritoriul
ei pentru trecere cu vehicule;
taxa pentru circulatia vehiculelor cu masa total ce depseste limitele
admise;
taxa de eliberare a autorizatiilor pentru eIectuarea lucrrilor n zona de
protectie a drumurilor, pe care sunt datori s o plteasc organizatiile
specializate ce nIptuiesc lucrri n zona de protectie a drumurilor.
Reglementarea juridic a impunerii taxei respective este realizat n baza actelor
normative:
Legea fondului rutier, Legea nr. 720 din 02.02.1996;
Legea bugetului de stat pe anul 2003, Legea nr. 1463 din 15.11.2002.
ImpozituI privat
'Trebuie s chib:uieti mereu,
dar ia hotrrea o singur dat`.
Impozitul privat constituie o impunere mai speciIic. n practic deseori se
stabilesc unele plti obligatorii care se reIer la operatii nIptuite de
contribuabili episodic. n categoria acestor plti obligatorii intr si impozitul
privat.
La procurarea bunurilor ce apartin statului, inclusiv a actiunilor, cumprtorul
achit la buget o plat obligatorie numit impozit privat.
Cota impozitului privat se stabileste prin lcgca bugctului pe anul respectiv.
Pentru anul 2003 impozitul privat este stabilit n mrime de 1 la sut din valoarea
bunurilor proprietate public (inclusiv a actiunilor) procurate n procesul
privatizrii.
Baza juridic ce reglementeaz calcularea si achitarea impozitului privat o
constituie :
Legea nr. 627 din 04.07.1991 Cu privire la privati:are;
Legea bugetului de stat pe anul 2003, Legea nr. 1463 din 15.11.2002.
La procurarea
bunurilor ce
apartin statului se
achit o plat
unic numit
impozit privat.
BIZPRO-Moldova
48
C a p i t o l u l 3
IMPOZITE I TAXE LOCALE
'Dependenta oamenilor de muncile agricole
e att de mare, inct pn i regele devine un supus al pmntului.`
Impozitele si taxele locale sunt plti obligatorii cu titlul gratuit achitate de
contribuabili n bugetele unittilor administrativ-teritoriale conIorm
prevederilor legislatiei. 'Accept s cheltuiesti astzi pentru a putea progresa
mine, spune un gnditor indian. Aceasta ar Ii ca o deviz pentru contribuabili
achit astzi regulat si deplin pltile obligatorii ctre unitatea administrativ-
teritorial, ca mine s ai conditii optime si Iavorabile de viat pentru activitatea
ta personal, a Iamiliei, angajatilor, prietenilor, vecinilor.
Pltile obligatorii la stat, numite impo:ite i taxe locale, se caracterizeaz prin
anumite particularitti si anume:
sunt puse n aplicare de ctre autorittile administratiei publice locale
(consiliile stesti (comunale), orsenesti, municipale) n limitele
competentei lor prevzute de legislatie;
mrimea maxim a taxelor locale se stabileste de ctre Parlament;
lista taxelor locale, cotele impunerii, nlesnirile Iiscale si modul de plat
a lor de ctre contribuabilii nregistrati se stabileste de autorittile
administratiei publice locale;
transIerarea mijloacelor acumulate la bugetele unittilor administrativ-
teritoriale se eIectueaz n modul stabilit de organele administratiei
publice locale;
pltile eIectuate la buget n mrime mai mare dect cele calculate se trec
n contul urmtoarelor perioade sau se restituie contribuabilului con-
Iorm normelor stabilite n perioada respectiv;
pltile si taxele locale se includ de ctre ntreprinztori n cheltuielile ce
nu tin de comercializarea productiei, iar persoanele Iizice cetteni achit
taxele locale din surse Iinanciare proprii.
n categoria impozitelor si taxelor locale, conIorm prevederilor legale, intr:
impozitul pe bunurile imobiliare;
taxa pentru amenajarea teritoriului;
taxa pentru amplasarea unittilor comerciale;
taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cltorilor;
alte taxe locale care vor Ii enumerate n prezenta lucrare.
n continuare vom descrie particularittile principalelor impozite si taxe locale
si regulile de calculare si achitare a lor, reglementate prin normele n vigoare
la momentul alctuirii prezentei lucrri.
Impozite yi taxe locale
Autorittile
administratiei
publice locale sunt
n drept s
stabileasc lista,
cotele si nlesnirile
Iiscale privind
mpozitele si
taxele locale.
49
Principalele acte normative care reglementeaz modalitatea de impunere a
obligatiilor privind taxele locale sunt:
Titlul VI al Codului Iiscal 'Impozitul pe bunurile imobiliare, Legea nr.
1055 din 16.06.2000;
Pentru punerea n aplicare a titlului VI al Codului Iiscal, Legea nr. 1054
din 16.06.2000;
Privind taxele locale, Legea nr. 186 din 19.07.1994.
3.1. ImpozituI pe bunuriIe imobiIiare
'Agricultorul harnic plantea: pomi,
dei nu le va vedea poate niciodat roadele.`
n prezent legislatia Iiscal deIineste prin notiunea impozit pe bunurile
imobiliare dou tipuri de plti obligatorii:
1. Impozitul pe terenuri, numit impo:it funciar;
2. Impozitul pe cldiri, constructii, apartamente, numit impo:it pe bunurile
imobiliare.
Bunurile imobiliare reprezint terenurile si /sau mbunttirile de pe ele
cldirile, constructiile si alte ncperi izolate, a cror strmutare este imposibil
Ir cauzarea de prejudiciu destinatiei lor.
Subiecti ai impunerii sunt persoanele Iizice si juridice:
proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
detintori ai drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, gestiune,
administrare) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii
Moldova ce se aIl n proprietatea public.
Pentru bunurile imobiliare, proprietate public arendate, subiecti ai impunerii
sunt arendasii.
Obiect al impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv
terenurile (cu destinatie agricol, industrial etc.);
mbunttirile de pe ele (cldiri, constructii inclusiv cele aIlate ntr-o
Iaz de Iinisare de 80 si mai mult, ncperi izolate etc.).
Obiectele impunerii bunurilor imobiliare si cotele maxime sunt stabilite n
anexele nr. 1 si nr. 2 ale Legii nr. 1054 din 16.06.2000 Pentru punerea in
aplicare a titlului JI din Codul fiscal.
Cotele concrete ale impozitului Iunciar si ale impozitului pe bunurile imobiliare
se stabilesc anual de ctre autorittile reprezentative ale administratiei publice
locale la aprobarea bugetelor unittii administrativ teritoriale respective.
ntreprinderile si persoanele Iizice care au bunuri imobiliare inclusiv terenuri
amplasate n aIara unittii administrativ-teritoriale n care se aIl resedinta de
baz transIer impozitele pe bunurile imobiliare si impozitul Iunciar integral
la bugetele locale, la locul de amplasare a bunurilor imobiliare si a terenurilor.
Impozitul pe
bunurile imobiliare
include impozitul
Iunciar si impo-
zitul pe cldiri,
constructii.
BIZPRO-Moldova
50
Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile
cu destina(ie agricol
Obiectul impunerii
Cu indici
cadastrali
(lci pcntru un
grad-hcctar)
Fr indici
cadastrali
(lci pcntru un hcctar)
Toate terenurile
cxclu:nd fnctclc i
punilc
pn la 1,5 pn la 110
Enetele si psunile pn la 0,75 pn la 55
Terenurile ocupate de
obiecte acvatice (iazuri,
lacuri etc.)
*
pn la 115

'Aprecia: pomul
dup fruct, nu dup frun:e.`
Impozitul funciar se determin prin nmultirea cotei concrete a impozitului cu
numrul de grad-hectare, hectare sau supraIata terenului ce apartine posesorului.
Impozitul se calculea: n modul urmtor:
ntreprinztorii (persoane Iizice si juridice), cu exceptia gospodriilor
trnesti (de Iermier), calculeaz de sine stttor suma anual a
impozitului Iunciar si, pn la 1 iulie a anului Iiscal n curs, prezint
calculul respectiv organelor Iiscale teritoriale.
Pentru persoanele Iizice nentreprinztori, precum si pentru gospodriile
trnesti (de Iermier), calcularea sumei anuale a impozitului si ntocmirea
avizului de plat se nIptuiesc de serviciile de colectare a impozitelor si
taxelor locale. Avizele se nmneaz subiectilor impunerii cel trziu cu
60 de zile nainte de expirarea termenului de plat (15 august).
Cotele impozitului Iunciar sunt stabilite n Legea nr. 1054 din 16.06.2000 Pentru
punerea in aplicare a Titlului JI din Codul fiscal dup cum urmeaz:
Tabelul 2
Subiectii impunerii achit impozitul Iunciar n bugetul unittii administrativ-
teritoriale respective, n dou transe egale, cel trziu pn la 15 august si 15
octombrie a anului Iiscal n curs.
Cotele impozitului Iunciar la terenuri cu alt destinatie, dect cea agricol sunt
stabilite - prin anexa nr. 2 la Legea privind punerea in aplicare a Titlului JI a
Codului fiscal dup cum sunt date n tabelul urmtor.
51
'Nu averea, nici numele ilustru
al strmoilor ne face mari, ci caracterul i munca.`
Impozitul pe bunurile imobiliare se determin prin nmultirea valorii bunurilor
imobiliare impozabile cu cota concret a impozitului.
Persoanele Iizice si juridice care desIsoar activitate de ntreprinztor
calculeaz de sine stttor suma anual a impozitului si l achit n prti egale,
cel trziu la data de 20 a lunii imediat urmtoare trimestrului gestionar al anului
Iiscal n curs. n acelasi timp, persoanele mentionate prezint organelor Iiscale
teritoriale calculul impozitului. Cotele maxime ale impozitului pe bunurile
imobiliare sunt expuse n tabelul nr. 4.
Cotele maxime ale impozitului funciar la terenurile
din intravilan yi extravilan
1abclul 3
Indicatori
n
localittile
rurale
(lci pcntru
100 m
2
)
n orase
(lci pcntru
100 m
2
)
n muni-
cipiile
Chisinu
si Blti
(lci pcntru
100 m
2
)
n celelalte
municipii
(lci pcntru
100 m
2
)
Terenuri pe care sunt
amplasate Ionduri de
locuinte, cooperative de
constructie a garajelor,
loturi de pe lng cas
1 2 10 4
Terenurile destinate
industriei, transporturilor,
ntreprinderilor agricole,
terenurilor cu o destinatie
special
10 10 30 10
Terenurile atribuite
ntovrsirilor pomicole
1 1 10 1
Terenurile din extravilan
destinate industriei,
transporturilor,
ntreprinderilor agricole,
telecomunicatiilor si cele cu
o destinatie special
70
lei/ha
70
lei/ha
70
lei/ha
70
lei/ha
Terenurile pe care sunt
amplasate constructii,
cariere si pmnturi distruse
n urma activittii de
producere
350
lei/ha
350
lei/ha
350
lei/ha
350
lei/ha
BIZPRO-Moldova
52
Not. In ca: dac suprafata total a locuintelor i constructiilor principale
ale persoanelor fi:ice care nu desfoar activitate de intreprin:tor,
inregistrate cu drept de proprietate, depesc 100 m
2
, cotele concrete stabilite
in tabelul 4 se maforea: in functie de suprafata total, dup cum urmea:.
de la 100 la 150 m
2
inclusiv de 1,5 ori
de la 150 la 200 m
2
inclusiv de 2 ori
de la 200 la 300 m
2
inclusiv de 10 ori
peste 300 m
2
de 15 ori.
3.2. Taxa pentru amenajarea teritoriuIui
'Inainte de a incepe ceva trebuie chib:uint,
iar dup ce ai chib:uit trebuie ca lucrul s fie indeplinit la timp`.
Amenajarea presupune eIectuarea unui ansamblu de lucrri prin care elementele
unui sistem sunt structurate astIel, nct s corespund n conditii ct mai bune
scopului pentru care a Iost realizat sistemul. Vom presupune c utilizarea
eIicient si corect a mijloacelor Iinanciare acumulate n buget de ctre
consilierii locali este o axiom.
Pentru contribuabil este important mecanismul de calculare si de achitare a
taxei pentru amenajarea teritoriului.
Obiectul taxabil l reprezint volumul anual de retribuire a muncii, calculat
din mrimea minim a salariului.
Pltitori ai taxei pentru amenajarea teritoriului sunt subiectii activittii de
ntreprinztor. Organizatiile bugetare nu sunt pltitori ai taxei pentru amenajarea
teritoriului.
Mrimea maxim a taxei se d n tabelul 5.
Cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare

n localitti
rurale
n orase si
municipii
Municipiile
Chisinu
si Blti
Pentru persoanele juridice (cu exceptia
cooperativelor de constructie a locuintelor
si garajelor ) n procente din valoarea de
bilant a cldirilor si constructiilor
0,1 0,1 0,1
Pentru locuinte privatizate, proprietti
imobiliare, constructii pe sectoarele pentru
vile si garaje n procente din costul
bunurilor imobiliare
0,1 0,2 0,3
1abclul 4
Subiectii activittii
de ntreprinztor
sunt pltitori ai
taxei pentru
amenanjarea
teritoriului.
53
Note.
1. In pre:ent mrimea salariului minim pentru calcularea pltilor
obligatorii la stat constituie 18 lei
*
.
2. Jolumul fondului anual de retribuire a muncii se determin prin
inmultirea salariului minim cu numrul mediu scriptic de salariati.
3. Numrul mediu scriptic de salariati se determin conform instructiunii
'Cu privire la statistica efectivului i retribuirii salariatilor`, aprobate
prin Hotrrea nr. 30 de la 01.06.1994 a Departamentului de Statistic.
Baza juridic ce reglementeaz calcularea taxei pentru amenajarea teritoriului:
art. 2 al Legii nr. 186 din 19.07.1994 Privind taxele locale.
3.3. Taxa pentru eIiberarea autoriza|iei de ampIasare
a unit|iIor comerciaIe
'Negustorul laud
mrfurile de care vrea s scape`.
Comertul este un gen de activitate economic desIsurat de ntreprinztori
care se materializeaz n urmtoarele tipuri de activitti:
vnzarea cu amnuntul a mrIurilor;
Iabricarea si comercializarea produselor de alimentatie public,
organizarea conditiilor pentru consumarea lor;
prestarea de servicii suplimentare la cumprarea mrIurilor.
Legislatia Iiscal, precum si regulile de Iunctionare a retelei de comert ambu-
lant
**
stabilesc drept conditie obligatorie pentru comertul ambulant obtinerea
de la organele administratiei publice locale a autorizatiei pentru amplasarea
obiectelor comertului ambulant.
*
Mrimea salariului minim este stabilit prin Legea 1432 din 28 decembrie 2000.
**
Aprobate prin Hot. Guv. nr. 517 din 18.09.1996.
Cota taxei
Pltitori Numrul de salarii
minimale
Rata n procente din
volumul Iondului anual
de retribuire a muncii
Persoane juridice 4 10%
Persoane Iizice 2 10%
Mrimea maxim a taxei pentru amenajarea teritoriului
pentru subiec(ii impozabili
1abclul 5
BIZPRO-Moldova
54
Aceast tax reprezint plata pentru eliberarea autorizatiei de amplasare a
unittilor comerciale. Este perceput de la ntreprinztori n dependent de:
supraIata obiectului de comert si amplasarea lui;
tipul mrIurilor ce urmeaz a Ii comercializate.
Mrimea maxim a taxei anuale este stabilit n salarii minime si constituie:
n municipiul Chisinu 500 de salarii minime;
n municipiul Blti 400 de salarii minime;
n alte municipii 300 de salarii minime;
n orase si localitti rurale 200 de salarii minime.
Exist unele reguli si/sau prevederi particulare reIeritor la taxa pentru
autorizatiile de amplasare a unittilor comerciale.
1. Autorizatia se elibereaz (se prelungeste) de ctre Primria local pentru
Iiecare an calendaristic.
2. n cazurile cnd unitatea comercial nu a activat n perioada pentru care
a obtinut autorizatia respectiv, taxa pentru amplasarea unittilor
comerciale nu i se restituie.
3. Organizatia cooperatist de consum, ntreprinderea cooperatist
beneIiciaz de Iacilitatea de a plti doar o singur dat (la amplasarea
initial) taxa pentru amplasarea unittilor de comert (alin. 4, art. 18 al
Legii cooperatiei de consum).
4. Titularii de patent pentru comertul cu amnuntul, care si desIsoar
activitatea n locuri de comert, pe piete organizate, sunt scutiti de taxa
pentru amplasarea obiectelor de comert.
Reglementarea juridic
3.4. Taxa pentru dreptuI de a presta servicii de
transportare a cItoriIor
'Dac vei tri in conformitate cu natura niciodat
nu vei fi srac, dac vei tri dup prerea lumii, niciodat nu vei fi bogat`.
Subiecti ai taxei pentru dreptul de a presta servicii de transport auto de cltori
sunt agentii transportatori, nregistrati sub orice Iorm de organizare juridic.
Cerintele stipulate n legislatie privind caracteristica agentilor transportatori
(Iat de agentii ce presteaz servicii de transportare a pasagerilor) sunt
urmtoarele:
transportul cltorilor pe rutele municipale, orsenesti sau stesti
(comunale);
obtinerea licentei pentru acest gen de activitate;
Taxa pentru
amplasarea
unittilor
comerciale se
achit anual.
Exist unele reguli
particulare privind
taxa de amplasare
a unittilor
comerciale.
55
obtinerea autorizatiei pentru dreptul de transportare a cltorilor pe ruta
respectiv, eliberat de autoritatea administratiei publice locale.
Taxa nominalizat se ncaseaz lunar n mrimea maxim dup cum urmeaz:
Pentru transportul cu autobuze cu capacitatea:
de la 8 la 16 locuri 56 de salarii minime;
de la 17 la 24 locuri 73 de salarii minime;
de la 25 la 35 de locuri 84 de salari minime;
peste 35 de locuri 95 de salarii minime.
Prestarea serviciilor publice se nIptuieste de ctre agentii transportatori n
baza autorizatiei pentru dreptul de transport de cltori pe ruta respectiv,
eliberate de autorittile administratiei publice locale.
Reglementarea juridic -
3.5. AIte impozite i taxe IocaIe
'S apreciem fiecare lucru, indiferent de ceea
ce se spune despre el, s cercetm ce este el, nu cum este numit`.
Legislatia prevede un sir de impozite si taxe locale, care de asemenea sunt
obligatorii pentru contribuabili. Aceste taxe se achit n dependent de operatiile
economice ntreprinse si se caracterizeaz prin urmtorii indicatori de baz
(vezi tabelelul 6).
n categoria pltilor obligatorii la bugetul local se include de asemenea si
impozitul pentru Iolosirea resurselor naturale, care include:
taxa pentru ap;
taxa pentru Iolosirea resurselor minerale;
taxa pentru lemnul eliberat pe picior.
Principiile de calculare si de achitare a impozitelor pentru Iolosirea resurselor
naturale care sunt n vigoare doar pentru anul 2003.
'Dac natura
se impotrivete, truda e :adarnic.`
1axa pentru ap este unul dintre impozitele locale pentru Iolosirea resurselor
naturale.
Obicctul impunerii este consumul apei captate din sistemele gospodriei apelor.
Pltitori sunt persoanele Iizice si persoanele juridice care practic activitate
de ntreprinztor.
BIZPRO-Moldova
56
Mrimea taxei pentru anul 2003 este stabilit:
pentru apa captat n limitele stabilite din izvoarele de supraIat si
subterane pentru Iiecare 10 m
3
5 lei;
pentru apa captat din aceleasi surse, dar destinat mbutelierii n sticle
si alte recipiente, Iolosite n scopuri curative si n calitate de ap potabil
pentru Iiecare 10 m
3
50 de lei;
la utilizarea apei din izvoarele de supraIat pentru irigarea terenurilor,
taxa se percepe n proportie de 20 la sut din cota stabilit.
Pentru volumul de ap captat ce depseste limitele stabilite se aplic taxa n
mrime tripl.
1ermenul de prezentare a calcului taxei pentru ap se consider termenul stabilit
pentru eIectuarea acestei plti.
Pltitorii achit taxa pentru ap trimestrial, pn la data de 20 a lunii imediat
urmtoare trimestrului de gestiune.
Reglementarea juridic -
art. 5 si anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2003, Legea nr.
1463 din 15.11.2002.
'Nimic nu se poate
ctiga fr a cau:a pagub altuia`.
1axa pentru dreptul de-a extrage minerale utile se percepe la nceputul
extractiei sub Iorm de:
a) taxe initiale,
b) taxe periodice ulterioare.
Pltitori ai taxci pcntru folosirca rcsursclor mincralc sunt persoanele juridice
si Iizice care Iolosesc n activitatea lor resurse minerale extrase de ele din
mediul natural.
Pltitorii prezint darea de seam si achit aceast tax trimestrial, pn la
data de 20 a lunii urmtoare trimestrului de gestiune.
Cuantumul taxei initiale nu poate Ii mai mic de 10 din cuantumul taxei
periodice, raportat la capacitatea medie anual de proiect a ntreprinderii ex-
tractive.
Cuantumul taxelor periodice se stabileste separat pentru Iiecare zcmnt
concret n mrime de 25 la sut din costul unei unitti de materie prim extras,
lundu-se n consideratie:
volumul si calitatea rezervelor;
pierderile suportate n procesul de extractie.
Baza juridic o constituie:
Taxa pentru ap se
achit de persoa-
nele care practic
activitate de
ntreprinztor.
57
art. 6 si anexa nr. 6 la Legea bugetului de stat pe anul 2003, Legea nr.
1463 din 15.11.2002.
'Omul intelept e mai bun dect o moie intins.`
Pltitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din Iondul silvic sunt
persoanele Iizice si persoanele juridice exploatatori Iorestieri.
Aceast tax, numit si venit silvic, se stabileste:
n baza art. 7 si anexei nr. 8 din Legea bugetului de stat pe anul 2003,
Legea nr. 1463 din 15.11.2002.
Concluzii:
1. Impozitele si taxele locale sunt plti obligatorii cu titlul gratuit achitate
de contribuabili n bugetele autorittilor administratiei publice locale.
2. Mrimea maxim a impozitelor si taxelor locale e stabilit de ctre
Parlament.
3. Autorittile administratiei publice locale sunt n drept s stabileasc lista
taxelor locale, nlesnirile Iiscale si modul de plat a lor.
4. Impozitele si taxele locale sunt reglementate prin Legea privind taxele
locale, Codul fiscal si Legea bugetului pe anul respectiv.
5. Impozitele si taxele locale se includ n cheltuielile contribuabilului si
respectiv constituie deduceri Iiscale, micsornd astIel venitul impozabil
la calcularea impozitului pe venit.
BIZPRO-Moldova
58
Anex la compartimentul 'Impo:ite i taxe locale` `Tabelul 6
Tipul de
taxe locale
Obiect taxabil Pltitori
Mrimea maxim a taxei.
Baza juridic
1 2 3 4
Taxa pentru
dreptul de a
organiza
licitatii locale
si loterii.
Valoarea mrIurilor
declarate la licitatii si
suma de emitere a
biletelor de loterie.
Persoanele Iizice
si juridice, care au
primit autorizatia
de a organiza
licitatii si loterii.
Mrimea maxim constituie 0,1 la
sut din valoarea mrIurilor
declarate la licitatii ori din suma
de emitere a biletelor de loterie.
Ba:a furidic: Art. 3 al Lcgii
privind taxclc localc.
Taxa hotelier. Numrul de paturi
oIerite pentru 24 de ore
n decursul unui an si
ncperile cu destinatie
de hotel arendate
pentru sedii.
Persoane juridice
si Iizice -
proprietari de
hotel, precum si
de ncperi
utilizate cu
destinatie de
hotel.
Se stabileste n dependent de
numrul de stele si categoria
hotelului n salarii minime pentru
paturile oIerite pentru 24 de ore
de ctre hotelurile:
cu 5 si mai multe stele 5
salarii minime;
cu 3 si 4 stele 3 salarii
minime;
cu 2 stele 1 salariu minim;
de categoria I 4% din salariul
minim;
de categoria II si a III-a 2%
din salariul minim.
Ba:a furidic: art. 4 al Lcgii
Taxa pentru
amplasarea
publicittii
(reclamei).
Costul serviciilor de
instalare si amplasare a
mijloacelor de
publicitate.
Persoanele Iizice
si juridice ce
presteaz
asemenea servicii.
Se stabileste:
a) n % din costul serviciilor
prestate n mrime de 1 la sut
pentru amplasarea publicittii de
o singur dat; 10 la sut pentru
amplasarea publicittii pe un timp
mai ndelungat:
b) n salarii minime n mrime
de 100 de salarii anuale pentru
instalare de aIise, panouri, diverse
mijloace tehnice.
Taxa pentru
dreptul de a
Iolosi simbolica
local.
Valoarea productiei
Iabricate creia i se
aplic simbolica local.
Persoanele Iizice
si juridice care
aplic simbolica
local productiei
Iabricate.
Mrimea maxim constituie 0,1
% din valoarea productiei
Iabricate la care s-a aplicat
simbolica local.
Baza juridic: art. 6 al Lcgii
Taxa de piat. Locurile de desIacere a
mrIurilor n piete,
pavilioane, mese,
automobile,
motociclete, camioane.
Proprietari de
piete persoane
Iizice si juridice.
Mrimea maxim nu va depsi 3
salarii minime pentru Iiecare zi de
vnzare n dependent de:
a) tipul pietei;
b) amplasarea ei;
c) tipul mrIurilor desIcute.
59
1 2 3 4
Taxa pentru
parcarea
autovehi-
culelor.
Parcarea
autovehiculelor n
locurile special
amenajate.
Persoane Iizice si
juridice posesori
ai mijloacelor de
transport.
Mrimea maxim e stabilit n
procente din salariul minim n
mrime de:
a) 3 % pentru locurile special
amenajate;
b) 1 % pentru locurile destinate
parcrii.
Taxa balnear. Cettenii care au sosit
n localitatea balnear.
Persoane Iizice. Mrimea maxim este 5 % din
salariul minim.
Taxa de la
posesorii de
cini.
Cini ce sunt ntretinuti
la oras n locuintele
cooperatiste si obstesti,
apartamente
privatizate.
Cetteni care
locuiesc la oras si
ntretin cini n
locuinte de stat si
apartamente
privatizate.
Taxa maxim pentru Iiecare an de
ntretinere e stabilit n mrime de:
a) 50 % Iat de salariul minim
pentru un cine;
b) 150 % Iat de salariul minim
pentru 2 cini;
c) 500 % din salariul minim
pentru Iiecare cine dac
cetteanul ntretine mai mult de 2
cini.
Taxa pentru
dreptul de a
eIectua Iilmri
cinematogra-
Iice si
televizate.
Pltitori sunt
organizatiile
comerciale
cinematograIice
si televizate.
Mrimea maxim a taxei nu va
depsi cheltuielile eIectuate de
autorittile administratiei publice
locale (ncercuirea platoului de
Iilmare, repartizarea unui serviciu
de politie etc.)
Taxa pentru
trecerea
Irontierei de
stat.
Se percepe de la
Iiecare vehicul si
pieton n procente
Iat de salariul
minim n
momentul trecerii
Irontierei de stat.
Mrimea maxim a taxei este de:
50 % pentru un autobuz,
camion, tractor cu remorc;
25 % pentru un autoturism;
20 % pentru vehicule cu
tractiune animal, motociclet,
tractoare;
5 % de la un pieton.
taxci.
Taxa pentru
dreptul de a
vinde n zona
vamal.
Pentru dreptul de a vinde n zona
vamal se percepe de la
persoanele Iizice si juridice o tax
de cel mult 10 % din salariul
minim pentru Iiecare zi.
BIZPRO-Moldova
60
C a p i t o l u l 4
ASIGURAREA SOCIAL
OBLIGATORIE DE STAT
'Datorit prieteniei - cei absenti sunt de fat, cei ce triesc
in lipsuri cunosc belugul i cel mai greu de spus e c mortii triesc`.
EilozoIii conIirm stiintiIic ceea ce demonstreaz n mod cert si practic
viata pe pmnt nu e vesnic. Iar muritorii de rnd si Iac unele concluzii mai
proIunde si mai practice omul n viata sa nu ntotdeauna poate s Iie activ, nu
ntotdeauna poate munci pentru a-si asigura existenta sa, a Iamiliei si a
apropiatilor si.
Pentru a oIeri solutii problemelor temporare ale vietii, ce apar n perioada de
boal, de btrnete, n alte situatii similare, s-au elaborat anumite reguli, numite
asigurri - garantii pentru sustinerea omului n asemenea situatii de impas.
n practic, asigurarea reprezint o operatie Iinanciar, decurgnd dintr-un con-
tract sau dintr-o obligatie prevzut de lege, prin care asigurtorul se oblig ca
n schimbul unei sume primite periodic (sau printr-o singur trans), numit
prim de asigurare, s despgubeasc pe asigurat pentru pierderile pe care
acesta le-ar suIeri n urma unor ntmplri independente de vointa lui.
Asigurarea se bazeaz pe Iaptul c pagubele produse unui asigurat sunt
distribuite asupra unui numr mare de persoane, pentru Iiecare din acestia
plata despgubirii devenind abia perceptibil, iar acoperirea ei se Iace repede
si Ir alte urmri neIavorabile.
Dup modul de eIectuare, exist dou Iorme de asigurare: prin eIectul legii
(obligatoric) si Iacultativ (contractual, benevol).
n pltile de asigurare obligatorii intr:
asigurarea obligatorie de rspundere civil a detintorilor de autovehicule;
asigurarea obligatorie a pasagerilor transportului aerian, Ieroviar, Ilu-
vial si auto n comun;
asigurarea social de stat.
Pltile de asigurare benevol sunt urmtoarele:
asigurarea de accidente;
asigurarea de sntate;
asigurarea pentru pensie suplimentar;
asigurarea ncrcturilor etc.
n continuare ne vom opri mai detaliat la una din Iormele de asigurare obligatorie
numit sistemul public de asigurri sociale sau asigurarea social. Suma
datorat n mod obligatoriu de participantii la sistemul public de asigurri sociale
este numit contributie de asigurri sociale.
Asigurarea social obligatorie de stat
Asigurarea poate Ii
obligatorie sau
Iacultativ
(benevol).
61
4.1. Subiec|i i obiect aI impunerii
Subiecfi ai asigurrii sociale obligatorii de stat sunt persoanele Iizice si juridice
care au obligatia de a plti contributii de asigurri sociale.
Obiect al asigurrii obligatorii este fondul dc rctribuirc a muncii (salariu) si
alte recompense prev:ute de legislatie. Contributiile de asigurri sociale
obligatorii de stat se calculeaz din suma salariului calculat si din alte recom-
pense Ir excluderea sumei impozitelor si altor obligatii.
4.2. TarifeIe contribu|iiIor de asigurare,
termeneIe de pIat
Tarifele contributiilor de asigurare social sunt stabilite pentru Iiecare an n
parte n Legea bugetului asigurrilor sociale pentru anul respectiv.
Contributia de asigurri sociale obligatorii pentru anul 2003 este stabilit n
mrime de 30 la sut la Iondul de retribuire a muncii si alte recompense si
include:
contributia individual de asigurri sociale datorat de salariatii asigurati,
angajati prin contractul de munc individual, n mrime de 1 la sut;
contributia de asigurri sociale datorate de patroni n mrime de 29 la
sut.
Agentii economici sunt obligati s eIectueze, n mod incontestabil, concomitent
cu plata salariilor, transIerarea contributiilor n bugetul asigurrilor sociale .
Termenul de transferare a contributiei de asigurri sociale este data stabilit
pentru plata salariilor, pe luna n curs.
Termenul de pre:entare a drii de seam privind calcularea si transIerarea
contributiilor de asigurri sociale de stat obligatorii este stabilit trimestrial,
pn la data de 20 a lunii imediat urmtoare trimestrului de gestiune.
TariIele contributiilor de asigurri sociale obligatorii sunt stabilite n urmtoarele
mrimi:
pentru persoanele angajate n baza unui contract individual de munc
29 la sut din Iondul de retribuire a muncii si alte recompense;
pentru proprietari de terenuri agricole indiIerent de Iorma juridic de
organizare 1,7 lei anual pentru unitate grad /hectar de teren agricol
pentru Iiecare proprietar;
pentru persoanele Iizice care arendeaz terenuri agricole cu exceptia
celor crora li se calculeaz salarii 576 lei anual pentru Iiecare persoan.
pentru Iondatorii de ntreprinderi individuale 653 de lei anual pentru
Iiecare Iondator;
titularii patentei de ntreprinztor n mrimea stabilit de Legea 93 din
1998, dar nu mai putin de 653 de lei pe an.
Mrimea tariIelor
contributiilor de
asigurare social
se stabilesc pentru
Iiecare an n parte.
BIZPRO-Moldova
62
TariIul contributiei de asigurri sociale obligatorii stabilit pentru proprietarii
de terenuri agricole n mrime de 1,7 lei pentru unitate grad /hectar asigur
pltitorului anumite drepturi:
pensie minim pentru limit de vrst;
indemnizatie unic pentru nmormntare;
indemnizatie n caz de incapacitate temporar de munc si n caz de
sarcin si luzie.
Asigurarea social obligatorie se calculeaz si se achit pentru toate veniturile
achitate persoanelor Iizice n Iorm de retribuire a muncii si alte recompense.
n acelasi timp legislatia prevede o serie de plti eIectuate n adresa persoanelor
Iizice de la care nu se calculeaz contributii de asigurri sociale obligatorii.
Pentru unele tipuri de plti si venituri ale persoanelor Iizice nu se calculeaz
contributii de asigurri sociale obligatorii, si anume:
pentru sumele ajutorului material, n expresie bneasc sau natural, la
locul de munc de baz;
pentru pltile compensatorii n limitele stabilite de legislatie (diurnele
n perioada aIlrii n deplasri si pltile achitate n schimbul diurnelor,
compensarea daunelor cauzate angajatilor n urma mutilrii sau a altei
vtmri a snttii n procesul muncii), cu exceptia compensatiei pentru
concediul neIolosit n caz de concediere;
pentru sumele primite de persoanele asigurate pentru asigurrile
obligatorii sau benevole, indiIerent de Iaptul din contul cui au Iost achitate
contributiile de asigurri;
pentru bursele elevilor, studentilor si doctoranzilor nscrisi la cursurile
de zi;
pentru indemnizatiile pltite tinerilor specialisti din contul ntreprinderii,
institutiei, organizatiei pentru concediul acordat dup absolvirea institutiei
de nvtmnt superior sau secundar proIesional;
pentru indemnizatiile unice acordate tinerilor specialisti la angajarea la
lucru conIorm hotrrilor Guvernului nr.321 din 20 martie 1988 si nr.785
din 10 august 1999;
pentru indemnizatiile de asigurri sociale, cu exceptia indemnizatiei
pentru incapacitatea temporar de munc, indemnizatie n caz de sarcin
si luzie si ajutorului de somaj;
toate tipurile de pensii conIorm legislatiei cu privire la pensii;
pentru veniturile provenite din gestionarea propriettii organizatiei
(dividende, procente, drepturi la cote de participare);
pentru sumele primite de persoanele Iizice asigurate sub Iorm de granturi
(ajutor cu titlu gratuit), acordate de institutiile internationale si nationale,
precum si de organizatiile (Iundatiile) internationale de bineIacere,
precum si de agentii economici n mrimea stabilit de legislatie;
pentru sumele pltite pentru drepturile de autor sau cele obtinute n baza
La unele plti si
venituri nu se
calculeaz
contributii de
asigurri sociale
obligatorii.
63
unei conventii civile, cu exceptia veniturilor obtinute conIorm
contractelor pentru executarea de lucrri sau prestri de servicii;
pentru sumele pltite conIorm legislatiei pentru implementarea inventiilor
si propunerilor de rationalizare, precum si pentru dreptul de autor asupra
acestor inventii si propuneri;
pentru sumele ajutorului material acordat de ctre organele sindicale
conIorm regulamentului acestora.
Concluzii:
1. Asigurarea social este un tip de asigurare obligatorie de stat stabilit
prin lege.
2. Suma datorat n mod obligatoriu de participant la sistemul public de
asigurri sociale este numit contributie de asigurri sociale.
3. Contributia de asigurri sociale obligatorii se calculeaz din suma sala-
riului calculat si alte recompense Ir deducerea impozitelor si altor plti.
4. Pltitori ai contributiei de asigurri sociale sunt patronii si salariatii
asigurati.
5. Mrimea tariIelor de asigurare social si pltitorii concreti sunt stabiliti
prin Legea bugetului asigurrilor sociale pe anul respectiv.
6. Unele tipuri de plti si venituri din care nu se calculeaz contributii de
asigurri sociale obligatorii sunt stabilite anual prin Legea bugetului
asigurrii sociale de stat pe anul respectiv.
Baza juridic pentru calcularea si achitarea asigurrii sociale de stat obligatorii
o constituie:
Legea nr. 489 din 08.07.1999 Privind sistemul public de asigurri sociale,
Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul respectiv.
BIZPRO-Moldova
64
C a p i t o l u l 5
FACILITI FISCALE
,Lung este drumul urmat prin
invtturi, scurt i eficace cel prin exemplu`.
Notiunea ,Iacilitti Iiscale deIineste actiunea de a nlesni, a usura povara
impozitrii contribuabilului.
Prin acordarea Iacilittilor Iiscale legiuitorul decide a usura povara Iiscal a
unor ntreprinztori concreti, n scopul de a crea pentru ei conditii privilegiate
de dezvoltare si activitate. n acest mod statul sustine agricultura, micul busi-
ness, cercetrile stiintiIice sau alte domenii, pentru a asigura dezvoltarea lor
operativ si intensiv. Prin acordarea de Iacilitti Iiscale se sustine de asemenea,
producerea anumitor produse sau mrIuri necesare societtii.
Eacilittile Iiscale pot Ii clasiIicate conventional n dou categorii:
Iacilitti cu caracter personal;
Iacilitti acordate ntreprinztorilor.
Din prima categorie Iac parte Iacilittile acordate de legislatie persoanelor Iizice
cetteni ce nu desIsoar activitate de ntreprinztor. n legislatia Iiscal
asemenea Iacilitti sunt numite scutiri pcrsonalc:
Scutirea la impozitul pe venit a persoanei Iizice rezidente pentru suma
de 3600 de lei pe an.
Scutirea personal a contribuabililor bolnavi, invalizi, decedati n urma
participrii la actiuni de lupt pentru independenta Republicii Moldova
n mrime de 10000 lei pe an.
Scutiri pentru persoanele ntretinute n sum de 240 lei pe an pentru Iiecare
persoan.
Din a doua categorie Iac parte Iacilittile Iiscale acordate de legislatie
ntreprinztorilor. Eacilittile Iiscale sunt acordate att unor categorii de
ntreprinztori, ct si reIeritor la tipuri de impozite concrete si taxe concrete.
n categoria ntreprinztorilor ce beneIiciaz de Iacilitti Iiscale se mai numr:
ntreprinderile micului business;
gospodriile trnesti (de Iermier);
cooperativele agricole de prestri servicii,
rezidentii zonelor economice libere.
De asemenea beneIiciaz de Iacilitti Iiscale privin impozitul pe venit:
autorittile si institutiile publice;
organizatiile necomerciale.
Facilit(i fiscale
Eacilittile Iiscale
sunt acordate
cettenilor angajati
si ntreprin-
ztorilor.
65
Contribuabilii inclusi n categoriile nominalizate beneIiciaz de Iacilitti Iiscale
doar la unele tipuri de impozite si taxe.
n continuare vom descrie scutirile si reducerile acordate pentru ntreprinderile,
asociatiile si autorittile nominalizate pentru Iiecare tip de impozit si taxe n
parte.
n continuare vom expune unele din Iacilittile acordate.
5.1. FaciIit|i fiscaIe pentru tituIarii patentei de
ntreprinztor
Activitatea economic, desIsurat de cettean n baza patentei de ntreprinztor
presupune un sistem simpliIicat de nregistrare, impozitare si evident contabil.
Titular al patentei de ntreprinztor poate Ii orice cettean al Republicii Moldova
cu capacitate de exercitiu, care a declarat despre intentia sa de a procura patent
si corespunde cerintelor de caliIicare necesare desIsurrii acestui Iel de activitate.
Patenta se elibereaz pentru unul din genurile de activitate n baza prevederilor
legii nr. 93 din 15.07.1998, lista selectiv a acestor activitti se anexeaz la
sIrsitul capitolului.
Titularul patentei de ntreprinztor nu este n drept s angajeze lucrtori n
desIsurarea activittii speciIicate n patent. Doi sau ctiva titulari de patent
se pot asocia n scopul desIsurrii n comun a activittii de ntreprinztor, n
baza contractului de activitate n comun.
Durata activittii desIsurate n baza patentei se include n vechimea n munc
a titularului patentei pentru stabilirea ulterioar a pensiei sau pentru luarea n
consideratie la acordarea unor Iacilitti sociale.
nscrierea respectiv n cartea de munc se Iace de organul Iiscal sau de primria
care a eliberat patenta. Nivelul de caliIicare a solicitantului patentei se apreciaz
n baza documentelor prezentate de acesta n conIormitate cu prevederile
legislatiei.
Impunerea Iiscal a titularului patentei se eIectueaz sub Iorm de tax pentru
patent, care include:
Impozitul pe venit;
Impozitul pentru Iolosirea resurselor naturale;
Taxa pentru amplasarea unittilor comerciale;
Taxa pentru amenajarea teritoriului;
Taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea cltorilor;
DeIalcrile n bugetul asigurrilor sociale de stat.
Titularul patentei de ntreprinztor detine de asemenea si alte Iacilitti Iiscale,
si anume:
este scutit de obligatia de a se nregistra drept subiect impozabil cu tax
pe valoare adugat (art. 112 al Codului fiscal);
Facilit(i fiscale
Titularul patentei
de ntreprinztor
nu este n drept s
angajeze lucrtori.
BIZPRO-Moldova
66
este scutit de obligatia de a retine impozit de la sursa de plat pentru
serviciile primite conIorm prevederilor art. 90 al Codului fiscal.
Activitatea de ntreprinztor este reglementat prin Legea 'Cu privire la patenta
de ntreprinztor nr. 93 din 15 iulue 1988.
5.2. FaciIit|i fiscaIe privind impozituI pe venit
(pe profit)
Agenfii micului business sunt scutiti de plata impozitului pe venit pe un termen
de 3 ani, n cazul cnd ndeplinesc urmtoarele conditii:
dac ncheie un acord n aceast privint cu Serviciul Eiscal de Stat;
dac dispun de un numr mediu anual de salariati de la 1 la 19 persoane;
dac suma vnzrilor nete anuale nu depseste 3.000.000 lei;
dac cel putin 80 din suma scutirii se repartizeaz pentru dezvoltarea
productiei proprii si crearea locurilor de munc.
La expirarea termenului de 3 ani de scutire, agentii micului business, care
obtin venit de la comercializarea productiei /serviciilor proprii, au dreptul la o
reducere de 35 a cotelor de impozit pe venit n decurs de 2 ani, cu conditia
asigurrii cresterii numrului mediu scriptic anual al salariatilor cu cel putin
20 Iat de anul precedent.
Cospodriilor frneyti (de fermieri) li se acord scutire la plata impozitului
pe 3 ani si ulterior au dreptul la reducere cu 35 a cotelor impozitului pe un
termen de 2 ani cu conditiile:
dac ncheie un acord n aceast privint cu Serviciul Eiscal de Stat;
dac nu au sau au stins toate restantele la impozitul Iunciar;
dac au achitat impozitul Iunciar n termenele stabilite de legislatia Iiscal.
Eacilitatea nominalizat este acordat gospodriilor trnesti (de Iermier) Ir
a se tine cont de:
numrul salariatilor;
volumul productiei / serviciilor prestate;
alte conditii si limitri prevzute pentru agentii micului business.
Cooperativele agricole de prestri servicii nIiintate n conIormitate cu art. 87
din Legea 73/2001 Privind cooperativele de intreprin:tor sunt scutite de
impozite cu conditia c cel putin 75 la sut din valoarea total a livrrilor
cooperativei constituie valoarea mrIurilor si serviciilor livrate membrilor
acestei cooperative si valoarea mrIurilor livrate cooperativei de ctre membrii
acesteia (art. 49 alin.10 al Codului fiscal.)
ntreprinderile cu investifii strine au dreptul la reduceri cu 50 a impozitului
pe venit pe parcursul a 5 ani dup constituirea capitalului social si declararea
primului venit.
Facilit(i fiscale
Agentii micului
business au dreptul
la o scutire de
plat a impozitului
pe venit pe un
termen de 3 ani.
67
Aceast Iacilitate Iiscal se obtine cu respectarea urmtoarelor conditii:
n capitalul social investitiile strine depsesc 250 mii dolari S.U.A.;
peste 50 la sut din venitul brut se constituie din comercializarea
produselor (lucrrilor, serviciilor) de Iabricatie proprie.
Agen(ii economici sunt scutiti de plata impozitului pe venit prin reducerea
venitului impozabil cu suma ce contine 50 din investitiile Icute pentru
procurarea mijloacelor Iixe sau pentru investitii n constructii. Exceptie de la
regula indicat o Iac procurarea autovehiculelor personale si a mobilei pentru
oIiciu. Aceast regul se atribuie si la procurarea mijloacelor Iixe n regim de
leasing. Eacilitatea nominalizat este utilizat n mrimea ce nu depseste venitul
impozabil, cu conditia respectrii urmtoarelor restrictii:
pe parcursul urmtorilor 3 ani de la acordarea scutirii:
s nu Iie repartizate dividende (venituri);
s nu Iie comercializate activele procurate;
s nu Iie date n arend (leasing) mijloacele Iixe procurate pentru care s-
a obtinut Iacilitatea respectiv.
Unii agenfi economici
*
au dreptul la reducerea venitului impozabil si n alte
cazuri.
Unul dintre aceste cazuri este cresterea numrului scriptic mediu al salariatilor
n anul Iiscal Iat de anul precedent. Pentru a obtine dreptul de a utiliza aceast
Iacilitate Iiscal este necesar:
s creasc numrul scriptic mediu al salariatilor n anul Iiscal de gestiune
Iat de anul precedent;
Iacilitatea nominalizat nu poate depsi mrimea venitului impozabil.
Mrimea absolut a sumei Iacilittii Iiscale se calculeaz prin nmultirea sumei
salariului mediu anual pe tar din anul precedent anului Iiscal de gestiune la
cresterea numrului scriptic mediu al salariatilor n anul Iiscal de gestiune Iat
de anul precedent.
Rezidenfii zonei economice libere beneIiciaz de urmtoarele Iacilitti privind
impozitul pe venit:
impozitul pe venit obtinut de la vinderea mrIurilor (serviciilor) originare
din zona economic liber prin exportul lor n aIara teritoriului vamal al
Republicii Moldova se percepe n proportie de 50 la sut din cota stabilit;
impozitul pe venit de la activitatea rezidentilor n zona economic liber
cu exceptia rezultatelor obtinute de la realizarea mrIurilor, serviciilor
exportate n aIara teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe n
proportie de 75 la sut din cota stabilit;
Se reIer doar la agentii economici, productia activittii de baz ale crora se determin
conIorm ClasiIicatorului activittilor din economia Moldovei si anume: 14 ,Exploatarea
carierelor, 1521 ,Industria prelucrtoare, 24 ,Eabricarea substantelor si produselor
chimice, 2536 ,Eabricarea produselor industriale, 45 ,Constructii, 60 ,Transporturi
terestre.
Facilit(i fiscale
Legislatia stabi-
leste pentru
diIerite categorii
de ntreprinztori
si alte Iacilitti
privind plata
impozitului pe
venit.
BIZPRO-Moldova
68
rezidentii care au investit n Iondurile Iixe ale ntreprinderilor lor un
capital echivalent cu cel putin un milion dolari S.U.A. sunt scutiti de
plata impozitului pe venit pe o perioad de 3 ani. Aceast Iacilitate se
utilizeaz doar la exportul mrIurilor (serviciilor) originare din zona
economic liber n aIara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Sunt scutite de impozitul pe venit autorit(ile yi institu(iile publice Iinantate:
din bugetul de stat;
din bugetul unittilor administrative teritoriale;
din bugetul asigurrilor sociale.
Organizafiile necomerciale sunt scutite de impozitul pe venit n cazul cnd
activitatea lor corespunde urmtoarelor cerinte:
sunt nregistrate n conIormitate cu legislatia;
n documentele de constituire (statut, regulament) sunt indicate genurile
de activitate concrete, desIsurate de aceast organizatie necomercial;
n documentele de constituire este indicat interdictia privind distribuirea
venitului sau propriettii ntre membrii organizatiei, ntre Iondatori sau
persoane particulare;
ntregul venit de la activitatea prevzut se Ioloseste n scopul prevzut
de documentele de constituire;
nu Iolosesc vreo parte din proprietate sau din venit n interesele vreunui
membru al organizatiei, vreunui Iondator sau vreunei persoane
particulare;
nu sustin propaganda politic si nu Iolosesc vreo parte din venit pentru
Iinantarea acesteia.
n categoria organizatiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se includ:
institutiile care activeaz n sIera ocrotirii snttii, nvtmntului,
stiintei si culturii;
organizatiile sindicale, religioase, asociatiile de economii si mprumuturi
ale cettenilor;
birourile de avocati si camerele notariale;
partidele si alte organizatii social-politice.
Organizatiile necomerciale nominalizate sunt recunoscute drept necomerciale
si sunt scutite de plata impozitului la decizia organelor Iiscale teritoriale, dac
respect urmtoarele prevederi:
depun cererea respectiv la organul Iiscal teritorial cu anexarea
documentelor solicitate;
obtin decizie emis de organul Iiscal teritorial privind recunoasterea
organizatiei drept necomercial si scutirea acesteia de impozitul pe venit.
Pentru a Ii incluse n categoria celor necomerciale, asociatiile obteti i
fundatiile au obligatia de a obtine de la Comisia de CertiIicare de pe lng
Ministerul Justitiei decizia ce conIirm acest Iapt.
Facilit(i fiscale
Organizatiile
necomerciale,
autorittile si
institutiile publice
sunt scutite de
plata impozitului
pe venit.
69
5.3. FaciIit|i fiscaIe privind taxa pe vaIoarea adugat
Eacilittile Iiscale privind taxa pe valoare adugat (T.V.A.) se reIer la mrimea
cotei de impozitare si se grupeaz n urmtoarele categorii:
volum impozabil la cota redus;
volum impozabil la cota zero;
volum scutit de T.V.A.
S caracterizm pe scurt Iiecare dintre categoriile de Iacilitti Iiscale
nominalizate.
Eacilitatea volum impozabil cu 1.1.A. la cota redus se reIer doar la unele
mrIuri si anume:
la pine si produsele de paniIicatie, lapte si produsele lactate, pentru
care cota T.V.A. constituie 8 la sut;
la gaze naturale si licheIiate constituie 5 la sut;
n anul 2003 la productia de Iitotehnie si horticultur n Iorm natural
si productie din zootehnie n Iorm natural, mas vie si sacriIicat, livrat
de productorii acesteia pentru care cota T.V.A. constituie 5 la sut;
Eacilittile obtinute la nstrinarea mrIurilor (serviciilor) impozabile la cota
zero sunt expuse detaliat n capitolul III ,Impozite si taxe, subcapitolul 1.2
,Taxa pe valoarea adugat.
Legislatia Iiscal prevede o serie de mrIuri si servicii nstrinarea crora nu
este supus impozitrii cu 1.1.A.
Printre aceste mrIuri (servicii) se includ:
locuinta, pmntul si terenul pe care se gseste locuinta, arenda acestora;
unele tipuri de produse alimentare si nealimentare pentru copii stabilite
de art. 103 al Codului Iiscal;
mrIurile, serviciile institutiilor de nvtmnt;
serviciile pentru care se aplic taxa de acordare a licentelor si de eliberare
a brevetelor;
serviciile legate de ngrijirea bolnavilor si a btrnilor;
servicii medicale;
produsele de Iabricatie proprie ale cantinelor studentesti;
serviciile Iinanciare;
lucrrile de cercetri stiintiIice, eIectuate din contul mijloacelor bugetare;
materialul de nmultire viticol si sditor pomicol de prebaz, de baz si
certiIicat;
animale de ras;
adaosuri nutritive;
vaccinele veterinare;
pesticidele, ngrsmintele minerale;
productia de carte si publicatiile periodice;
Facilit(i fiscale
Eacilittile Iiscale
privind T.V.A.:
- volum impoza-
bil la cota redus;
- volum impoza-
bil la cota zero;
- volum scutit de
T.V.A.
BIZPRO-Moldova
70
mijloacele Iixe depuse n capitalul social al agentilor economici;
serviciile livrate de ctre cooperativele agricole de prestri servicii
membrilor acestor cooperative etc.
1.1.A. nu se aplic si n alte cazuri si anume:
la importul mrIurilor, serviciilor destinate acordrii de asistent n caz
de calamitate natural, de conIlict armat si alte situatii exceptionale,
precum si pentru livrrile deIinite ca ajutoare umanitare, n modul stabilit
de Guvern;
importul materiei prime, a materialelor de ctre ntreprinderile Societtii
Orbilor, Societtii Surzilor, Societtii Invalizilor, necesare propriului
proces de producere;
mrIurile, serviciile destinate proiectelor de asistent tehnic realizate
pe teritoriul Republicii Moldova de ctre organizatiile internationale si
trile donatoare n limita acordurilor si memorandumurilor la care aceasta
este parte, ratiIicate n modul stabilit.
5.4. FaciIit|i fiscaIe privind accizeIe
Legislatia prevede Iacilitti Iiscale pentru persoanele Iizice-cetteni si pentru
ntreprinztori.
Accizele nu se achit de ctre persoanele Iizice care import mrIuri de uz sau
consum personal a cror valoare sau cantitate nu depseste limita stabilit n
legislatia n vigoare.
ntreprinztorii sunt scutiti de achitarea accizelor la importarea urmtoarelor
mrIuri supuse accizelor:
a celor deIinite ca ajutoare umanitare, n modul stabilit de Guvern;
destinate proiectelor de asistent tehnic, realizate pe teritoriul Republicii
Moldova de ctre organizatiile internationale si trile donatoare n limita
acordurilor si memorandumurilor la care aceasta este parte, ratiIicate n
modul stabilit;
destinate Iolosirii oIiciale a misiunilor diplomatice.
Alte situatii n care intreprin:torii sunt scutiti de achitarea accizelor n cazul
n care subiectul impunerii export mrIuri supuse accizelor n mod indepen-
dent sau n baza contractului de comision, n cazul introducerii mrIurilor supuse
accizelor n zona economic liber Iie din aIara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, Iie din zone economice libere. Aceeasi regul se aplic si n cazul
scoaterii mrIurilor originale din zona liber n aIara teritoriului vamal al
Republicii Moldova.
Facilit(i fiscale
Volumul mrIu-
rilor la care nu se
calculeaz accizele
este stabilit de
lgislatie pentru
Iiecare categorie
de pltitori.
71
5.5. FaciIit|i fiscaIe privind aIte impozite i taxe
Vom ncepe cu facilitfi privind tariful vamal.
Prin Iacilitti privind tariIul vamal se subnteleg Iacilittile acordate de ctre
tar n conditiile de reciprocitate sau unilateralitate, pentru mrIurile trecute
peste Irontiera vamal a acestei tri:
prin stabilirea unor cote tariIare pentru importul sau exportul
preIerentional de mrIuri;
prin reducerea taxei vamale;
prin scutirea de taxe;
prin restituirea taxei pltite anterior.
Prin dispozitii legale sunt scutite de taxa vamal:
mijloacele de transport Iolosite la transporturi internationale de pasageri
si de bagaje, de mrIuri;
valuta national, valuta strin, precum si hrtiile de valoare, n
conIormitate cu legislatia;
mrIurile introduse sau scoase pe teritoriul vamal n calitate de ajutor
umanitar, destinatia lor Iiind conIirmat de o comisie special;
mrIuri trecute peste Irontiera vamal de ctre persoane Iizice si care nu
sunt destinate pentru activitatea de productie sau comercial, n
conIormitate cu Codul vamal;
publicatiile periodice si crtile ce tin de domeniul nvtmntului, stiintei
si culturii.
La examinarea facilitfilor fiscale privind impozitul pe bunuri imobiliare e
necesar s se tin cont de deIinirea acestei notiuni n actele normative. Legislatia
Iiscal include n notiunea de bunuri imobiliare terenurile cu mbunttirile de
pe ele cldiri, constructii.
Eacilittile la plata impozitului pe bunuri imobiliare se compun din cele acordate
organizatiilor, ntreprinderilor si institutiilor:
pentru toate bunurile imobiliare (terenuri si constructii);
pentru proiectii de terenuri, loturi de pmnt.
De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri si constructii) sunt scutiti:
autorittile publice si institutiile Iinantate de la bugetele de toate
nivelurile;
Societtile Orbilor, Societtile Surzilor, Societatea Invalizilor si
ntreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare;
ntreprinderile penitenciarelor;
organizatiile religioase pentru bunurile imobiliare destinate riturilor
de cult;
misiunile diplomatice;
persoanele Iizice care arendeaz de la stat case si alte ncperi de locuit;
Facilit(i fiscale
Eacilitti Iiscale
privind impozitul
pe bunurile
imobiliare detin
unele organizatii,
ntreprinderi,
institutii.
BIZPRO-Moldova
72
persoanele de vrst pensionar, invalizi de gradul I, II, III si invalizii
din copilrie, Iamiliile care au copii invalizi n vrst de pn la 18 ani etc.
Aceste categorii de persoane beneIiciaz de scutirea nominalizat pentru terenul
pe care este amplasat Iondul de locuinte, pentru loturile de pe lng cas, precum si
pentru bunurile imobiliare de pe acestea n limitele costului imobilului domiciliului
de pn la 30 000 de lei.
De impozitul pe bunurile imobiliare (pentru terenuri, loturi de pmnt) sunt
scutiti proprietarii si beneIiciarii ale cror terenuri si loturi de pmnt:
sunt ocupate de rezervatii;
sunt ocupate de plantatii multianuale pn la intrarea pe rod (dac printre
rnduri nu se cultiv plante de cmp);
sunt ocupate de institutiile de cultur, art, de nvtmnt, de ocrotire a
snttii;
sunt atribuite permanent cilor Ierate, drumurilor auto publice;
sunt atribuite zonelor Irontierei;
sunt atribuite pentru scopuri agricole la momentul atributiei Iiind
recunoscute stinse, dar ulterior restabilite pe o perioad de 5 ani.
ntreprinderile productoare de materie prim agricol se scutesc de impozitul
pe bunuri imobiliare pentru bunurile imobiliare Iolosite la obtinerea productiei
agricole.
Autorittile reprezentative ale administratiei publice locale sunt n drept s
acorde cettenilor si ntreprinztorilor scutiri sau amnri la plata impozitului
pe bunuri imobiliare pe anul Iiscal respectiv, n caz de:
calamitti naturale sau incendii, n urma crora bunurile imobiliare au
Iost distruse sau au Iost deteriorate considerabil;
atribuirea terenurilor pentru evacuarea ntreprinderilor cu impact negativ
asupra mediului nconjurtor;
boal ndelungat sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare
conIirmate prin certiIicatele respective.
Facilit(i fiscale privind alte impozite yi taxe locale.
De taxa pentru amenajarea teritoriului sunt scutite organizatiile bugetare.
De taxa pentru eliberarea autoriza(iei de amplasare a unit(ilor comerciale
sunt scutiti:
titularii patentei de ntreprinztor;
organizatia cooperatist de consum beneIiciar de Iacilitatea de a plti
taxa doar o singur dat, la amplasarea initial a unittii comerciale.
De taxa pentru parcarea autovehiculelor sunt scutite persoanele cu dereglri
ale aparatului locomotor, care Iolosesc autoturisme cu actionare manual.
De taxa pentru posesorii de cini sunt scutiti nevztorii.
De taxa pentru trecerea frontierei sunt scutite:
persoanele cu dereglri ale aparatului locomotor, care se Iolosesc de
autoturisme cu actionare manual;
vehiculele care transport ajutor umanitar.
Facilit(i fiscale
Persoanele ce achi-
t integral impozi-
tul pe bunurile
imobiliare pn la
data de 30 iunie a
anului respectiv
bineIiciaz de o
reducere cu 15 a
sumei impozitului
calculat.
Eacilitti Iiscale
sunt stabilite si
pentru alte impo-
zite si taxe locale.
73
Facilit(i fiscale
De taxa pentru ap este scutit volumul de ap:
Iolosit la aprarea mpotriva incendiului;
consumat de gospodriile trnesti (de Iermier), ntreprinderile Societtii
Orbilor, Societtii Invalizilor, Societtii Surzilor.
Concluzii:
1. Eacilittile Iiscale se acord prin lege persoanelor Iizice cetteni - numite
scutiri personale, si ntreprinztorilor, numite inlesniri sau scutiri fiscale.
2. Titularul patentei de ntreprinztor detine o serie de Iacilitti reIeritoare
la mai multe tipuri de impozite si taxe.
3. Eacilittile Iiscale sunt reglementate de legislatie. n special, Iacilittile
Iiscale sunt stabilite prin prevederi n Codul fiscal, Legea cu privire la
tariful vamal, Legea bugetului pe anul respectiv, Legea privind taxele
locale .
4. Obtinerea Iacilittilor Iiscale necesit respectarea sau ndeplinirea unor
conditii speciale impuse de legislatie.
5. Lista Iacilittilor Iiscale este variabil si depinde de introducerea
modiIicrilor att n Codul fiscal, ct si n Legea bugetului pe anul
respectiv si n alte legi speciale.
6. Autorittile reprezentative ale administratiei publice locale sunt n drept
s acorde cettenilor si ntreprinztorilor scutiri sau amnri (vacante
Iiscale) la plata impozitelor si taxelor locale.
n categoria principalelor acte normative ce reglementeaz acordarea Iacilittilor
Iiscale mentionm:
Codul fiscal, L. nr. 1163 din 24.04.1997;
Legea nr. 93 din 15.07.1998 Cu privire la patenta de intreprin:tor;
Legea nr. 1420 din 31.10.2002 Cu privire la filantropie i sponsori:are.
BIZPRO-Moldova
74
Unele genuri de activit(i yi cuantumul taxei lunare
pentru patenta de ntreprinztor
Genul de activitate
Cuantumul taxei lunare

Chisinu,
Blti,
Bender,
Tiraspol
Celelalte
municipii
si orase
Localitti
rurale
Comert cu amnuntul la tarabe, tejghele cu
crti, alte tiprituri
30 25 10
ntocmirea drilor de seam contabile 300 200 100
Servicii de guvernant (a) 80 40 20
Servicii de sudare, de lucrri tehnico-
sanitare
120 60 30
Organizarea discocluburilor 600 300 150
Executarea si comercializarea obiectelor
din lemn, metal, ghips, argil, ciment
100 60 40
Servicii de dulgherie 80 45 30
ConIectionarea si darea n chirie a
rechizitelor pentru diIerite ceremonii si
comercializarea lor
150 80 50
Dobndirea si comercializarea calcarului 50
Producerea, prelucrarea si comercializarea
varului
50 50 50
Cresterea Ilorilor si comercializarea lor 150 75 40
Pstorit 60 40 25
Xeroxare si legatul crtilor 150 75 30
Aratul si alte lucrri de cultivare a
pmntului cu mijloace tehnice
50 50 50
Deservirea muzical a ceremoniilor 230 100 50
ConIectionarea articolelor mestesugresti
de art popular (artizanat) si vnzarea lor
110 55 30

Facilit(i fiscale
Anex la compartimentul ,Facilitti fiscalc
75
C a p i t o l u l 6
ADMINISTRAREA FISCAL
6.1. CONTROLUL FISCAL
'Prin colaborare problemele mrunte
capt important, prin de:binare i cele mai insemnatc sc picrd.
n sensul larg al cuvntului `a administra nseamn a conduce o ntreprin-
dere, institutie, etc.
Administrarea fiscal presupune gestiunea corect si deplin a calculrii pltilor
obligatorii la buget, exercitat prin controlul asupra respectrii legislatiei Iiscale,
asupra calculrii corecte, vrsrii depline si la timp la buget a sumelor
obligatiilor Iiscale.
Una din atributiile de baz ale organului cu Iunctii de administrare Iiscal este
eIectuarea controalelor Iiscale. Controlul Iiscal constituie o veriIicare a
corectitudinii cu care contribuabilul execut obligatia Iiscal si alte obligatii
prevzute de legislatia Iiscal. Controlul Iiscal include de asemenea si
veriIicarea altor persoane sub aspectul legturii lor cu activitatea contri-
buabilului supus controlului prin metode, Iorme si operatii prevzute de Codul
Iiscal.
VeriIicarea agentilor economici se eIectueaz prin controale inopinatc si prin
controale planificatc.
Controlul planificat se nIptuieste n conIormitate cu termenii si periodicitatea
stabilit de prevederile actelor normative.
Controalele inopinate se nIptuiesc n cazul cnd se nregistreaz cel putin
una din urmtoarele circumstante:
nu au Iost respectate termenele de prezentare a rapoartelor Iiscale;
au Iost depuse plngeri sau alte petitii privind ilegalitti comise de ctre
agentul economic;
n cazul eIecturii controalelor ncrucisate;
cnd exist inIormatii despre Iapte de coruptie, protectionism, svrsite
de reprezentantii organelor de control n timpul exercitrii Iunctiilor;
cnd Iactorii de decizie ai organelor de control dispun de temeiuri
suIiciente ca s considere c actiunile agentului economic ntrunesc
elementele unei inIractiuni, ale unei contraventii administrative, a unei
Iraude Iinanciare sau vamale.
Scopul controlului Iiscal este de a veriIica modul n care contribuabilul respect
legislatia Iiscal ntr-o anumit perioad Iiscal. Metodele de veriIicare Iiscal
Administrarea fiscal
Administratia
Iiscal presupune
controlul calculrii
corecte si vrsrii
depline si la timp
la buget a sumelor
obligatiilor Iiscale.
BIZPRO-Moldova
76
includ: veriIicarea Iaptic, veriIicarea documentar, veriIicarea total sau
partial, veriIicarea tematic, veriIicarea operativ sau repetat, veriIicarea
prin contrapunere.
Organul abilitat cu Iunctia de control Iiscal veriIic corectitudinea calculrii
obligatiei Iiscale n baza documentelor primare, datele crora constituie baza
inIormatiei incluse n rapoartele Iinanciare si Iiscale.
n caz dac nu se tine evidenta contabil sau se tine o evident necomplet sau
neconIorm normelor stabilite, precum si n cazurile lipsei sau neprezentrii
documentelor contabile justiIicative, organul de control Iiscal de stat calculeaz
impozitele si taxele prin metode si din surse indirecte.
Metodele si sursele indirecte ce pot Ii utilizate n situatiile nominalizate includ:
tipul si natura activittilor practicate de contribuabil;
mrimea capitalului contribuabilului;
vnzrile nete ale contribuabilului;
numrul de angajati;
categoria clientilor contribuabilului si numrul lor;
diIerenta dintre caracteristicile cantitative si cele calitative ale materiei
prime, ale altor materiale procurate si ale celor Iolosite n productie;
analiza schimbrii valorii nete a propriettii contribuabilului;
chiria imobilului Iolosit de contribuabil n aIaceri;
rulajul mijloacelor bnesti si soldul lor pe conturle bancare ale
contribuabilului;
compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui;
venitul altor persoane care activeaz n aceleasi conditii sau n conditii
similare cu cele ale contribuabilului;
proprietatea persoanei cu Iunctie de rspundere (locuinta, autoturismul, etc.)
procurat sau Iolosit n scopuri personale, starea ei Iizic, aparteneta
persoanei la diIerite sIere;
inIormatii de la institutiile Iinanciare, birourile notariale, organele vamale,
organele politiei, Agentia de Stat Relatii Eunciare si Cadastru, bursele de
valori privind tranzactiile si operatiunile eIectuate de contribuabil si datele
despre el;
alte obiective, procese si Ienomene, inIormatii si date care denot suma
obligatiei Iiscale a contribuabilului.
De competenta organelor Iiscale tin urmtoarele obligatii de control esentiale:
a obligatiei Iiscale neonorate n termen;
a primelor de asigurri obligatorii de asistent medical;
a mijloacelor dezaIectate de la buget pentru stingerea mprumuturilor
acumulate de agentii economici cu garantie din partea autorittilor de
stat etc.
Pentru organele ce
nIptuiesc
controlul sunt
stabilite norme
obligatorii.
77
6.2. OrganeIe de administrare fiscaI
Sunt abilitate cu Iunctii de administrare fiscal urmtoarele organe statale:
organele Iiscale (Inspectoratul Eiscal Principal de Stat, inspectoratele
Iiscale teritoriale);
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei;
organele vamale;
serviciile de colectare a impozitelor si taxelor locale din cadrul
primriilor;
alte organe abilitate conIorm legislatiei n vigoare.
Organele de administrare Iiscal, asemeni contribuabililor, detin drepturi,
obligatiuni si responsabilitti preconizate n legea respectiv. Despre drepturile
si obligatiunile organelor respective vom relata n capitolul dedicat caracterizrii
succinte a organelor nominalizate.
Iat cteva consideratii normative privind responsabilitatea organelor de
administratie Iiscal pentru nendeplinirea Iunctiilor de serviciu sau ndeplinirea
necorespunztoare a lor.
Sancfiunile administrative pentru nclcarea drepturilor yi obligafiilor
contribuabililor de ctre organele de administrare fiscal sunt stabilite prin
art. 163
1
al Codului cu privire la Contraventiile administrative. Acfiunile ilegale
ale organelor cu atribufii de administrare fiscal sau refuzul nejustificat de
a nscrie la evidenfa fiscal pentru a atribui cod Iiscal ori de a elibera permis
pentru deschiderea contului de banc sau n alt institutie de credit, sistarea
nejustiIicat a operatiunilor la conturile contribuabilului, sechestrarea
nejustiIicat a bunurilor sau ridicarea documentelor nelegate de calcularea
impozitelor si a altor plti obligatorii n buget, reIuzul nentemeiat de a acorda
credit Iiscal n cazurile prevzute de legislatie
atrag dup sine aplicarea unei amenzi n mrime dc la cincisprc:ccc la cinci:cci
dc salarii minimc.
Refuzul mandatarilor organului cu atribufii de administrare fiscal de a
prezenta gratuit contribuabililor explicafie n scris cu privire la modul si
conditiile de impunere Iiscal, la drepturile, obligatiile lor si nlesnirile Iie
neprezentarea unei asemenea inIormatii n termenul stabilit de legislatia cu
privire la petitii
atrage dup sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu Iunctii de rspundere n
mrime dc la :ccc la cincisprc:ccc salarii minimc.
nclcarea termenului stabilit de legislafie pentru calcularea yi nmnarea
ctre cetfeni a avizelor organelor cu atributii de administrare Iiscal despre
pltirea impozitului
atrage dup sine aplicarea unei amenzi Iunctionarilor din organele cu atributii
de administrare Iiscal n mrime dc la trci la cinci salarii minimc.
S caracterizm pe scurt organele de administrare Iiscal nominalizate.
Organele de admi-
nistrare Iiscal
poart rspundere
pentru actiunile
ilegale svrsite.
BIZPRO-Moldova
78
Organele fiscale sunt reprezentate de Inspcctoratul Fiscal Principal dc Stat
de pe lng Ministerul Einantelor si inspcctoratclc fiscalc tcritorialc .
n Iunctia Inspectoratului Eiscal Principal de Stat (I.F.P.S.) si a inspectoratelor
Iiscale teritoriale intr urmtoarele atributii de baz:
asigurarea crerii si Iunctionrii unui sistem inIormational unic privind
contribuabilii si obligatiile Iiscale;
examinarea reclamatiilor si cererilor contribuabililor reIeritoare la
activitatea inspectoratelor Iiscale teritoriale;
examinarea contestatiilor si emiterea deciziilor n baza lor;
emiterea de ordine, instructiuni si alte acte n vederea exercitrii legislatiei
Iiscale;
eIectuarea controalelor Iiscale;
organizarea si eIectuarea, dup caz, a executrii silite a obligatiilor Iiscale.
Inspectoratele Iiscale teritoriale mai au cteva atributii speciIice: ntreprinderea
unor actiuni pentru asigurarea stingerii obligatiei Iiscale; ntreprinderea
diverselor actiuni n vederea popularizrii legislatiei Iiscale, precum si
examinarea scrisorilor, cererilor si reclamatiilor contribuabililor, evidenta
contribuabililor si a obligatiilor Iiscale ale acestora, asigurarea gratuit a
contribuabililor cu Iormulare tipizate de dri de seam si eliberarea, contra
plat, a unor Iormulare.
Organele Iiscale si Iunctionarii Iiscali sunt nzestrati prin lege cu aceste drepturi
si obligatii, pe care trebuie s si le poat exercita nestingherit.
Iat de ce la eIectuarea controalelor asupra modului de respectare a legislatiei
Iiscale, controlorii sunt n drept s solicite (si contribuabilii sunt obligati s se
conIormeze) explicatii si inIormatii de rigoare asupra problemelor identiIicate
n timpul controlului, precum si s ntreprind oricare alte actiuni de acest Iel:
s deschid i s examine:e, s sigileze - dup caz, ncperile de
productie, depozitele, spatiile comerciale si alte locuri, Iolosite pentru
obtinerea de venituri sau pentru ntretinerea obiectelor impozabile, a
documentelor - cu exceptia domiciliului si resedintei;
s cear acces la sistemul electronic de evident contabil a
contribuabilului;
s controleze autenticitatea datelor din documentele de evident si din
drile de seam Iiscale ale contribuabilului;
s ridice de la contribuabil documente n cazurile si n modul stabilit de
titlul V al Codului Iiscal;
s constate nclcrile legislatiei Iiscale si s aplice msurile prevzute
de legislatie;
s eIectueze executarea silit a obligatiilor Iiscale n modul stabilit de
legislatia Iiscal;
s sechestreze, n modul stabilit de lege, orice bun, cu exceptia celui
care, n conIormitate cu legislatia, nu poate Ii sechestrat;
Organele Iiscale
sunt nvestite prin
lege cu drepturi si
obligatii.
79
s suspende, n modul stabilit de lege, operatiunile la conturile bancare
ale contribuabilului, cu exceptia contului de mprumut si a conturilor
persoanelor Iizice care nu sunt subiecti ai activittii de ntreprinztor;
s someze (citeze) contribuabilul s se prezinte la organul Iiscal;
n toate aceste situatii organele Iiscale si Iunctionarii Iiscali au obligatia s
actioneze n strict conIormitate cu Constitutia Republicii Moldova, cu Codul
Eiscal si cu alte acte normative, s trateze cu respect si corectitudine
contribuabilul si s-l inIormeze despre drepturile si obligatiile lui n cazurile
prevzute de legislatie sau la solicitarea acestuia.
Concomitent Iunctionarii organelor Iiscale sunt obligati s informe:e
contribuabilul despre impozitele si taxele n vigoare, despre modul si termenul
de achitare a lor si despre actele normative care stipuleaz prevederile
respective.
La cererea contribuabilului organele Iiscale sunt obligate s eIectueze
compensarea sau perIectarea materialelor pentru restituirea sumelor pltite n
plus sau a sumelor care, conIorm legislatiei Iiscale, urmeaz a Ii restituite, s
elibereze certiIicate privind lipsa sau existenta restantelor Iat de buget. n
orice situatie organele Iiscale trebuie s examineze petitiile, cererile si
reclamatiile contribuabililor n modul stabilit de lege si s remit
contribuabilului decizia emis. n Iine, Iunctionarii organelor Iiscale nu au
dreptul de a divulga inIormatiile care constituie secret Iiscal, s nu Ioloseasc
situatia de serviciu n scopuri meschine.
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice yi Corupfiei. Din categoria
organelor Iiscale ce nIptuiesc administrarea Iiscal Iace parte si Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei care si desIsoar
activitatea n baza legii nr. 1104 din 6 ianuarie 2002. Acest organ specializat
este creat pentru ocrotirea normelor de drept prin contracararea inIractiunilor
economico-Iinanciare si Iiscale precum si a coruptiei.
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei poate s execute
revizii economico-Iinanciare si controale Iiscale, cu aplicarea sanctiunilor n
conIormitate cu prevederile legislatiei.
n procesul de exercitare a atributiilor proIesionale n cadrul controalelor Iiscale,
colaboratorii Centrului dispun de dreptul de Iunctionar Iiscal si de calculare a
obligatiilor Iiscale ale contribuabilului n modul stabilit de legislatia Iiscal.
n drepturile Centrului intr de asemenea si accesul liber n ncperi, pe teritoriul
sau pe loturile de pmnt ce apartin ntreprinztorilor. Ptrunderea n locuint
Ir acordul locatarilor poate Ii exercitat doar n cazul executrii unui mandat
de arest sau a unei hotrri judectoresti. Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei poate s suspende operatiunile pe conturile n bnci si
s sechestreze mijloace bnesti, bunuri materiale, creante si alte active ale
ntreprinztorilor n cazul depistrii unor Iapte de activitate economic ilicit,
a neonorrii obligatiilor Iat de buget, are dreptul s ridice de la ntreprinztori
documentele cu Ialsuri nscrise.
Centrul pentru
Combaterea
Crimelor
Economice si
Coruptiei execut
revizii economico-
Iinanciare si
controale Iiscale.
BIZPRO-Moldova
80
n cazul depistrii nclcrilor legislatiei privind calcularea si achitarea
impozitelor si taxelor la buget, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice
si Coruptiei emite decizii si hotrri, n care se aplic amenzi si alte sanctiuni
prevzute de legislatie. Actele emise din numele Centrului sunt semnate de
conductorii Centrului si ai subdiviziunilor teritoriale, precum si de adjunctii
acestora.
Controlul si supravegherea respectrii legislatiei de ctre angajatii Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei n exercitiul Iunctiunii
este exercitat de Procuratur.
Organele vamale au anumite drepturi ce tin de stingerea obligatiilor Iiscale
aIerente treceri Irontierei vamale si /sau plasrii mrIurilor n regim vamal,
potrivit Codului vamal si Codului Iiscal n cazurile expres prevzute n el.
De competenta si obligatiile organelor vamale tin urmtoarele actiuni:
s trateze cu respect si corectitudine contribuabilul;
s inIormeze contribuabilul despre drepturile si obligatiile lui n cazurile
prevzute de legislatie sau la solicitarea acestuia;
s inIormeze contribuabilul despre impozitele si taxele n vigoare, despre
modul si termenul de achitare a lor si despre actele normative
corespunztoare;
la cererea contribuabilului s elibereze certiIicate privind stingerea
obligatiei Iiscale;
s nu divulge inIormatiile care constituie secretul Iiscal.
Atributiile serviciilor de colectare a impozitelor yi taxelor locale din cadrul
primriilor constau n calcularea, colectarea si evidenta impozitelor si taxelor
locale. Serviciul nominalizat:
ntreprinde actiuni pentru asigurarea stingerii obligatiei Iiscale;
popularizeaz prevederile legislatiei Iiscale, examineaz scrisorile,
cererile si reclamatiile contribuabililor;
duce evidenta contribuabililor si a obligatiilor Iiscale;
eIectueaz controalele Iiscale.
Serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale dispune de drepturi care
corespund domeniului de activitate - calcularea, colectarea si evidenta
impozitelor si taxelor locale. Unele dintre aceste drepturi sunt:
s eIectueze controale asupra modului de respectare a legislatiei Iiscale,
s solicite explicatii si inIormatii de rigoare asupra problemelor
identiIicate n timpul controlului;
s deschid si s examineze, s sigileze, dup caz, ncperile de productie,
depozitele, spatiile comerciale si alte localuri, Iolosite pentru obtinerea
de venituri sau pentru ntretinerea obiectelor impozabile, documente -
cu exceptia domiciliului si resedintei;
s aib acces la sistemul electronic de evident contabil a contribuabilului;
Serviciul de colec-
tare al impozitelor
si taxelor locale
calculeaz,
colecteaz si tine
evidenta
impozitelor si
taxelor locale.
81
s controleze autenticitatea datelor din documentele de evident si din
drile de seam Iiscale ale contribuabilului.
Printre obligatiile Serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale
mentionm:
s actioneze n strict conIormitate cu Constitutia Republicii Moldova,
cu Codul Eiscal si cu alte acte normative;
s trateze cu respect si corectitudine contribuabilul;
s inIormeze contribuabilul despre drepturile si obligatiile lui n cazurile
prevzute de legislatie sau la solicitarea acestuia;
s inIormeze contribuabilul despre impozitele si taxele n vigoare, despre
modul si termenul de achitare a lor si despre actele normative n care
sunt prevzute aceste prevederi;
s examineze petitiile, cererile si reclamatiile contribuabililor n modul
stabilit de lege;
s nu divulge inIormatiile care constituie secretul Iiscal;
s ntocmeasc avizele de plat a obligatiilor Iiscale, s distribuie gratuit
contribuabililor Iormulare tipizate de dri de seam Iiscale;
s remit contribuabililor avizele de plat a obligatiilor Iiscale, precum
si deciziile emise.
6.3. REGULI DE EFECTUARE A CONTROLULUI FISCAL
Controlul fiscal poate Ii eIectuat la oIiciul organului Iiscal sau la Iata locului.
Controlul Iiscal la fata locului este eIectuat la locul aIlrii contribuabilului de
ctre Iunctionarii Iiscali si const n veriIicarea respectrii de ctre contribuabil
a prevederilor legislatiei Iiscale. Eunctionarul Iiscal si exercit atributiile
privind controlul la Iata locului n baza unei decizii emise de conducerea
organului Iiscal.
La Iinalizarea controlului, reprezentantii organului Iiscal ntocmesc actul de
control Iiscal. Pentru cazurile n care au Iost constatate nclcri ale legislatiei
Iiscale, n act urmeaz n mod obligatoriu a Ii descrise obiectiv, clar, laconic si
exact nclcrile n cauz. ReIeritor la Iiecare nclcare n act trebuie s se
indice documentele de evident care au permis constatarea nclcrii, indicndu-
se totodat care legi sau alte acte normative emise n baza lor au Iost nclcate.
Cum se procedeaz n cazul n care contribuabilul nu dispune de sediu?
n cazul n care contribuabilul nu dispune de sediu sau de oIiciu ori sediul lui
se aIl la domiciliu, controlul Iiscal se eIectueaz la oIiciul organului care
exercit controlul Iiscal cu ntocmirea obligatorie a unui proces-verbal de
ridicare de la contribuabil a documentelor necesare (Codul fiscal, art. 216 (1).
Controlul Iiscal
poate Ii eIectuat la
oIiciul organului
Iiscal sau la Iata
locului.
BIZPRO-Moldova
82
n care cazuri se ridic documentele contribuabilului yi cum urmeaz a fi
documentat aceast ac(iune?
Documentele contribuabilului snt ridicate de Iunctionarii Iiscali pentru a Ii
pstrate la organul Iiscal n cazurile:
necesittii de a proba prin documente nclcarea Iiscal;
cnd exist pericolul disparitiei acestora;
n alte cazuri expres prevzute de legislatia Iiscal.
Ridicarea documentelor se eIectueaz n prezenta persoanei de la care acestea
se ridic, iar dac ea lipseste sau reIuz s participe la procedura de ridicare, n
prezenta a doi martori asistenti. Asupra cazului de ridicare a documentelor se
ntocmeste un proces-verbal. Dup utilizare, documentele ridicate snt restituite
persoanei de la care au Iost ridicate.
Care perioad poate fi supus controlului fiscal?
Activitatea contribuabilului poate Ii supus controlului Iiscal pentru o perioad
ce nu depseste termenul de prescriptie pentru determinarea obligatiei Iiscale
(patru ani (art. 264 al Codului Iiscal).
Este oare contribuabilul obligat s semneze actul de control fiscal n cazul
dezacordului cu con(inutul acestui document?
Persoana cu Iunctie de rspundere a contribuabilului este obligat s semneze
actul de control Iiscal chiar si n cazul dezacordului cu continutul acestuia. n
caz de dezacord, contribuabilul va prezenta organului Iiscal ce a eIectuat
controlul, n termen de 7 zile calendaristice, argumentarea n scris a
dezacordului, anexnd documentele de rigoare (Codul fiscal, art. 216 (8).
Este oare permis efectuarea repetat a controlului fiscal?
Este interzis eIectuarea repetat a controlului Iiscal la Iata locului asupra unora
si acelorasi impozite si taxe pentru o perioad Iiscal care anterior a Iost supus
controlului, cu exceptia anumitor cazuri (reorganizarea sau lichidarea
contribuabilului, inspectarea organului Iiscal de ctre organul ierarhic superior,
de activitatea posturilor Iiscale sau de depistarea dup eIectuarea controlului a
unor nclcri Iiscale) (Codul fiscal, art. 214 (6).
Care este modul de aplicare a sanc(iunilor pentru nclcrile constatate
n actul de control fiscal?
Cazul de nclcare Iiscal este examinat de conducerea organului Iiscal care a
eIectuat controlul n prezenta persoanei reIeritor la care a Iost ntocmit un act
cu privire la svrsirea nclcrii Iiscale, pe care organul Iiscal o anunt n
scris (prin citatie) despre locul, data si ora examinrii cazului. Cazul poate Ii
examinat n lipsa persoanei vizate numai dac exist inIormatia c a Iost anuntat
si dac de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a Ii amnat examinarea.
Imediat dup ncheierea examinrii cazului de nclcare Iiscal, organul Iiscal
pronunt o decizie asupra cazului, care poate s prevad:
aplicarea de sanctiune Iiscal si /sau ncasarea de impozit, tax calculat
suplimentar, calcularea de majorare de ntrziere;
Persoana cu Iunctii
de rspundere a
contribuabilului
este obligat s
semneze actul de
control Iiscal.
83
clasarea cazului;
suspendarea cazului si eIectuarea unui control repetat.
n decurs de 3 zile dup emiterea deciziei asupra cazului de nclcare Iiscal,
un exemplar al deciziei se nmneaz sau se expediaz prin scrisoare
recomandat persoanei vizate n ea. (Codul fiscal, art. 248; 249; 250.)
Care este modul executrii deciziei asupra cazului de nclcare fiscal?
Persoana vizat n decizia asupra cazului de nclcare Iiscal urmeaz s o
execute n termen de 30 de zile din data pronuntrii. Pentru aceast perioad
nu se suspend calcularea majorrii de ntrziere.
n caz de naintare a contestatiei, executarea deciziei nu se suspend dac
organul Iiscal care examineaz contestatia nu dispune altIel.
Dup expirarea termenului de 30 de zile, dac nu a Iost executat benevol,
decizia se execut silit de ctre organul Iiscal la care persoana vizat se aIl la
evident. (Codul fiscal, art. 252). Executarea silit a obligatiei Iiscale se
eIectueaz n diIerite moduri:
prin ncasarea n mod incontestabil prin dispozitie incasso a mijloacelor
bnesti de pe conturile bancare ale contribuabilului;
prin ridicarea de la contribuabil a mijloacelor bnesti n numerar;
prin urmrirea bunurilor contribuabilului - prin sechestrarea,
comercializarea si ridicarea lor;
prin urmrirea datoriilor debitoare (creantelor) contribuabilului. (Codul
fiscal, art. 194).
Concluzii:
1. Administrarea Iiscal presupune o gestiune corect si deplin a calculrii
pltilor obligatorii la buget.
2. Una din atributiile de baz ale organelor de administrare Iiscal este
eIectuarea controalelor.
3. VeriIicarea agentilor economici se eIectueaz prin controale inopinate
sau planiIicate.
4. Controlul planiIicat se nIptuieste n conIormitate cu termenii si
periodicitatea stabilit de actele normative.
5. Controlul inopinat (neasteptat) se nIptuieste n cazuri de exceptie
stabilite prin prevederi legale.
6. Administratorul agentului economic are dreptul s veriIice mputernicirile
reprezentantilor organelor de control.
7. Organele statului abilitate cu nIptuirea administratiei Iiscale sunt:
organele Iiscale;
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei;
organele vamale;
serviciile de colectare a impozitelor si taxelor locale din cadrul
primriilor.
BIZPRO-Moldova
84
8. Controlul Iiscal poate Ii eIectuat la oIiciul organului Iiscal sau la Iata
locului.
9. Activitatea contribuabilului poate Ii supus controlului Iiscal pentru o
perioad ce nu depseste 4 ani (termen de prescriptie) de la momentul
aparitiei obligatiei Iiscale.
10. La Iinalizarea controlului Iiscal se ntocmeste un act de control Iiscal. n
cazul depistrii nclcrilor Iiscale, organul care exercit controlul adopt
o decizie corespunztoare.
11. Decizia organului Iiscal privind veriIicarea respectrii legislatiei Iiscale
poate prevedea:
- aplicarea de sanctiuni Iiscale, ncasarea impozitelor si taxelor calcu-
late suplimentar;
- clasarea cazului;
- suspendarea cazului si eIectuarea unui control repetat.
Principalele acte normative ce reglementeaz procesul de administrare Iiscal
sunt:
Codul fiscal, titlul V Administrarea Iiscal, L. nr. 407 din 26.07.2001;
Legea nr. 408 din 26.07.2001, Pentru punerea in aplicare a titlului J al
Codului fiscal;
Legea nr. 1104 din 06.06.2002, Cu privire la Centrul de Combatere a
Crimelor Economice i a Coruptiei.
85
Ca p i t o l u l 7.
SANCIUNI PENTRU NCLCAREA
LEGISLAIEI FISCALE
'Nu te lenevi
s aduni cele folositoare din citit`
Sanctiunea n ansamblu poate Ii caliIicat drept pedeapsa prevzut de lege
pentru cel care ncalc dispozitiile ei. Respectiv prin sanctionare se ntelege
actiunea de aplicare a unei pedepse.
Conventional am clasiIicat sanctiunile ce pot Ii aplicate unui contribuabil pentru
nclcarea regulilor de calculare si achitare a pltilor obligatorii la stat n trei grupe:
sanctiuni Iinanciare;
sanctiuni administrative;
sanctiuni penale.
Eiecare dintre grupele nominalizate cuprinde un spectru de relatii, actiuni sau
inactiuni ntreprinse de ntreprinztor ce sunt supuse amenzilor si pedepselor
respective.
7.1. Sanc|iuni financiare
Drept nclcri a legislatiei Iiscale se consider:
nclcarea regulilor de calculare si de plat a impozitelor si taxelor;
nerespectarea modului de ntocmire si de prezentare a drii de seam
Iiscale;
lipsa certiIicatului de acciz si a timbrelor de acciz;
mpiedicarea activittii organului Iiscal;
neprezentarea inIormatiei despre sediu;
nclcarea regulilor de tinere a evidentei contabile etc.
Tipurile de nclcri Iiscale si rspunderea pentru ele sunt reglementate de
Legea bugetului de stat pe anul 2003 si de titlul V al Codului Iiscal.
Venituri ob(inute ilicit prin mrirea artificial a pre(ului de cost
Veniturile ilicite obtinute prin exagerarea costului productiei, rentabilittii,
adaosului comercial, serviciilor prestate, indiIerent de vechimea venitului ilicit
se percep la buget, aplicndu-se si o amend n mrimea acestor venituri.
mpiedicarea activit(ii autorit(ii fiscale
Interzicerea accesului functionarului fiscal la sistemul electronic de evident
contabil al contribuabilului se sanctioneaz cu amend de la 1000 la 1500 de lei.
Sanc(iuni pentru nclcarea legisla(iei fiscale
Sanctiunile Iinan-
ciare si rspun-
derea pentru ele
sunt stabilite n
Legea bugetului de
stat pe anul 2003 si
titlu V al Codului
Iiscal.
BIZPRO-Moldova
86
mpiedicarea ridicrii documentelor se sanctioneaz cu amend de la 100 la
200 de lei pentru Iiecare document.
Neutilizarea mayinilor de cas yi control
DesIsurarea unei activitti fr a avea main de cas i de control, n cazul
n care legislatia prevede Iolosirea ei, se sanctioneaz cu amend de 1500 de lei.
Neprezentarea informa(iei despre sediu
Neprezentarea sau prezentarea tardiv ctre autoritatea Iiscal a informatiei
despre sediu sau despre schimbarca scdiului contribuabilului, al subdiviziunilor
lui (Iiliale, reprezentante, sucursale, sectii, magazine, depozite, unitti
comerciale etc.) care se aIl n alt parte dect sediul central se sanctioneaz
cu amend de la 1.000 la 2.000 lei pentru Iiecare caz.
Nerespectarea regulilor de eviden( a contribuabililor
Practicarea oricrei activitti Ir nregistrarea la organul Iiscal se sanctioneaz
cu o amend de la 1800 la 3600 lei.
Eolosirea unui cod Iiscal strin, plastograIiat sau anulat, se sanctioneaz cu
amend de la 5.000 la 10.000 de lei.
Nenregistrarea n calitate de contribuabil al T.V.A. sau de subiect al impunerii
cu acciz se sanctioneaz cu amend de 8.000 de lei pentru Iiecare lun de
activitate sau de 270 de lei pentru Iiecare zi n cazul n care luna de activitate
Ir nregistrare este incomplet.
nclcarea regulilor de (inere a eviden(ei contabile
ntocmirea incomplet sau neadecvat a documentelor primare, precum si
acceptarea unor documente primare care mpiedic eIectuarea controlului Iiscal,
se sanctioneaz cu amend de 180 de lei pentru Iiecare document ntocmit
incomplet sau neadecvat.
Eolosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit
prin actul normativ n vigoare, precum si Iolosirea tipizatelor de documente
primare plastograIiate sau strine (inclusiv T.V.A.) se sanctioneaz cu amend
egal cu suma operatiunilor economice nscrise pe astIel de documente.
Ncinrcgistrarca valorilor matcrialc, scrviciilor livrate si procurate n
conIormitate cu ordinea stabilit de legislatia Iiscal (art. 118 al Codului Iiscal)
se sanctioneaz cu amend de 1.000 de lei pentru Iiecare caz de nenregistrare.
Lipsa registrului de evident a mrfurilor expediate (transportate) supusc
acci:clor, tinerea necorespunztoare ori neprezentarea lui de ctre subiectii
impunerii cu acciz se sanctioneaz cu amend de 1000 de lei pentru Iiecare
nclcare.
Neasigurarea pstrrii drilor de seam Iiscale si a documentelor de evident,
n lipsa crora este imposibil eIectuarea controlului Iiscal, se sanctioneaz cu
o amend de la 18.000 la 25.000 de lei.
87
Nerespectarea modului de ntocmire yi de prezentare a drii de seam
fiscale
Ncprc:cntarca in tcrmcnul stabilit a drii de seam fiscale se sanctioneaz cu
amend de 5 din suma impo:itului sau taxei indicate n darea de seam
Iiscal pentru a Ii vrsat la buget, iar pentru acciz din suma accizului calculat,
n cazul n care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de seam Iiscal nu
depseste o lun, majorndu-se, n cazul neprezentrii ulterioare a drii de
seam Iiscale, cu 5 pentru Iiecare lun urmtoare sau cu o cot din aceste 5
n cazul n care luna este incomplet, dar nu mai mult dect cu 25 n
ansamblu.
Neprezentarea documcntului organelor Iiscale despre retinerea impo:itelor la
sursa de plat sau prezentarea unui document care contine inIormatie
neautentic se sanctioneaz cu amend de 200 de lei pentru Iiecare document
neprezentat sau de 100 de lei pentru Iiecare inIormatie neautentic din
document.
Ncprc:cntarca facturii fiscalc se sanctioneaz cu amend de 1.800 de lei pentru
Iiecare Iactur neprezentat n termen.
Neprezentarea de ctre subiectul impunerii cu acciz n termenul stabilit de
organul Iiscal a documentelor ce confirm exportul si neachitarea de ctre
subiect a accizului se sanctioneaz cu amend egal cu suma acci:ului,
ncasndu-se si accizul.
nclcarea regulilor de calculare yi de plat a impozitelor yi taxelor
Neplata in termen a impo:itelor i taxelor, precum si nevirarea lor n termen
de ctre persoanele care le-au ncasat sau retinut (cu exceptia institutiilor
Iinanciare) se sanctioneaz cu amend de 2 din suma impo:itului sau taxei
nepltite n termen dac termenul nepltit nu depseste o lun, majorndu-se,
n cazul nepltii lor ulterioare, cu 2 pentru Iiecare lun urmtoare sau cu o
cot din aceste 2 n cazul n care luna este incomplet, dar nu mai mult dect
cu 24 n ansamblu.
Neplata de ctre subiectii impunerii cu acci: a acci:ului la mrIurile supuse
accizului la momentul expedierii (transportrii) lor se sanctioneaz cu amend
de 50 din suma acci:elor la mrfurile supuse acci:elor la momentul expedierii
(transportrii).
Diminuarca impo:itclor, taxclor prin prezentarea ctre autoritatea Iiscal a
unei dri de seam Iiscale cu inIormatii sau date neveridice ori incomplete se
sanctioneaz cu amend egal cu 20 din suma diminurii.
Eschivarea de la calculul i de la plata impo:itelor, taxelor si /sau majorrilor
de ntrziere, se sanctioneaz cu amend in mrimea impo:itului, a taxei si /
sau a majorrii de ntrziere nedeclarate.
Neplata sau plata incomplet a impo:itului pe venit in ratc se sanctioneaz cu
amend in cuantum calculat unei perioade cuprinse ntre data stabilit pentru
plata acestui impozit si data stabilit pentru prezentarea declaratiei Iiscale.
BIZPRO-Moldova
88
Lipsa certificatului de acciz yi/sau a timbrelor de acciz
Lipsa ccrtificatului de acci: i/sau a timbrelor de acci: la mrIurile supuse
accizului pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz
IalsiIicate se sanctioneaz, n cazul n care subiectul impunerii cu acciz
comercializeaz, transport sau depoziteaz mrIuri Ir timbre de acciz sau
cu timbre de acciz IalsiIicate, cu amend de 3.600 de lei pentru Iiecare caz, cu
conIiscarea mrIurilor supuse accizului.
mpiedicarea executrii silite a obliga(iei fiscale, nerespectarea regulilor
de executare silit
Neprezentarea, la cererea Iunctionarului Iiscal, a bunurilor ori a unei prti din
ele spre sechestrare se sanctionea: cu amend de la 1.000 la 2.000 de lei.
Neacceptarea spre pstrare de ctre contribuabil (reprezentantul acestuia) sau
persoana lui cu Iunctie de rspundere a bunurilor sechestrate se sanctioneaz
cu amend, aplicat pcrsoanci fi:icc, dc la 540 la 900 dc lci, iar pcrsoanci
furidicc dc la 1.000 la 2.000 dc lci.
Delapidarea, instrinarea, substituirea sau tinuirea bunurilor sechestrate de
ctre persoana creia i-au Iost ncredintate spre pstrare sau de ctre persoana
obligat s le asigure integritatea, conIorm legii, se sanctioneaz cu amend
egal cu valoarea bunurilor sechestrate.
Efectuarea de operatiuni cu valori mobiliare sechestratc, dup sistarea
operatiunilor, se sanctioneaz cu amend, aplicat contribuabilului i
registratorului, a cte 10 din suma operatiunii.
7.2. Sanc|iuni administrative
Sanctiunile administrative se aplic persoanelor fi:ice responsabile de
ndeplinirea obligatiunilor prevzute de legislatie privind calcularea si achitarea
impozitelor si taxelor.
Printre aceste persoane se includ n primul rnd directorul (managerul) si
contabilul seI al organizatiei.
Sanctiunea administrativ se aplic de organele abilitate si se calculeaz n
salarii minime n Iunctie de nclcrile svrsite si mrimea amenzilor stabilite
de Codul cu privire la contraventiile administrative.
Iat cteva exemple de nclcri administrative si rspunderea pentru comiterea
lor.
Prin sanctiuni administrativc se nteleg cele mai simple pedepse care pot Ii
prevzute de lege, aplicate contribuabililor pentru nclcrile comise din
domeniul administrrii aIacerii si anume la nendeplinirea obligatiilor
administrative Iat .
Prin administrarca incorect a relatiilor Iiscale cu statul se ntelege:
nclcarea modului si termenelor de prezentare a drilor de seam Iiscale;
nclcarea regulilor de calculare si vrsare a pltilor obligatorii la buget.
Sanctiunile
administrative se
aplic persoanelor
Iizice responsabile
de calcularea si
achitarea impozi-
telor si taxelor.
89
nclcarea modului yi termenelor de ntocmire yi prezentare a drilor de
seam fiscale
nclcarea modului si termenelor stabilite de legislatie pentru ntocmirea si
prezentarea drilor de seam Iiscale si a altor documente, necesare pentru
calcularea si vrsarea impozitelor, taxelor, contributiilor de asigurri sociale si
altor plti la bugetul public national atrage dup sine aplicarea unei amenzi
persoanelor responsabile de ntocmirea si prezentarea drilor de seam Iiscale
in mrime de la :ece la dou:eci de salarii minime.
Neexecutarea dispozitiei scrise a organului Iiscal privind prezentarea, n
termenul stabilit de acesta, a drii de seam Iiscale care nu a Iost prezentat n
termenul stabilit de legislatie atrage dup sine aplicarea unei amenzi persoanelor
responsabile de ntocmirea si prezentarea drilor de seam Iiscale in mrime
de la cincispre:ece la dou:eci i cinci de salarii minime.
nclcarea modului de prezentare a datelor neaferente calculrii yi vrsrii
impozitelor n buget
Neprezentarea ctre organele Iiscale de ctre ntreprinztori n termenul stabilit
de legislatie a inIormatiei privind scdiul ori schimbarca scdiului intrcprindcrii,
al unittilor structurale sau subdiviziunilor acesteia (Iiliale, reprezentante,
sucursale, sectii, magazine, depozite, unitti comerciale etc.), unde se produce,
se pstreaz sau se vinde productia (mrIurile), se execut lucrri sau se
presteaz servicii, precum si privind conturile de decontare si alte conturi
bancare deschise n tar si n strintate, Iie prezentarea unor inIormatii
neveridice cu caracterul indicat atrage dup sine aplicarea unei amenzi
persoanelor cu Iunctii de rspundere in mrime de la :ece la dou:eci i cinci
de salarii minime.
Necomunicarea la organele corespunztoare, n termenele stabilite de legislatie,
a informatiei privind lichidarca sau rcorgani:arca intrcprindcrii atrage dup
sine aplicarea unei amenzi cettenilor Iondatori si persoanelor cu Iunctii de
rspundere in mrime de la trei:eci la o sut de salarii minime.
nclcarea regulilor de calculare yi vrsare a impozitelor yi a altor pl(i
obligatorii la bugetul public na(ional
Nendeplinirea obligatiilor stabilite de legislatie privind calcularea si asigurarea
achitrii impozitelor si altor plti obligatorii, precum si privind retinerea si
virarea n buget a impozitului pe venit Iie a obligatiilor privind primirea si
vrsarea la bugetul public national a altor impozite si plti obligatorii n locul
contribuabililor atrage dup sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu Iunctii
de rspundere - de la :ece la o sut de salarii minimc.
Neachitarea impo:itelor, contributiilor de asigurri sociale i a altor plti
obligatorii la bugetul public national n termenul stabilit de legislatie atrage
dup sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu Iunctii de rspundere - in mrime
de la dou:eci i cinci la cinci:eci i cinci salarii minime.
BIZPRO-Moldova
90
Neprezentarea n bnci sau n alte institutii de credit n termenul stabilit de
legislatie a documentelor de plat privind virarea impo:itelor si a altor plti
obligatorii la bugetul public national atrage dup sine aplicarea unei amenzi
persoanelor cu Iunctii de rspundere in mrime de la :ece la dou:eci de salarii
minime.
Diminuarca de ctre contribuabili a impo:itelor, contributiilor de asigurri
sociale i a altor plti obligatorii, ce urmea: a fi vrsate la bugetul public
national, pe calea diminurii obiectelor impozabile, a nerespectrii regulilor
stabilite de actele legislative si alte acte normative privind reIlectarea n conturi
si n registrele contabile a operatiunilor economice si Iinanciare sau pe calea
nclcrii modului de perIectare documentar a acestor operatiuni atrage dup
sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu Iunctii de rspundere - de la dou:eci
la trei:eci de salarii minime.
Diminuarca de ctre contribuabili a impo:itclor, contributiilor de asigurri
sociale si a altor plti obligatorii, ce urmeaz a Ii vrsate la bugetul public
national, prin reIlectarea incorect n contabilitate a datelor despre venituri si
cheltuieli Iie despre alte obiecte impozabile atrage dup sine aplicarea unei
amenzi persoanelor cu Iunctii de rspundere - de la :ece la dou:eci de salarii
minime.
Diminuarca de ctre contribuabili a impo:itelor, contributiilor de asigurri
sociale i a altor plti obligatorii, ce urmeaz a Ii vrsate la bugetul public
national, prin prezentarea unor documente ce contin indici denaturati cu bun
stiint, ce servesc temei direct sau indirect pentru diminuarea mrimilor lor,
precum si pentru rambursare: (trecere n contul pltilor viitoare) a pltilor
anterior vrsate sau percepute atrage dup sine aplicarea unei amenzi
persoanelor cu Iunctii de rspundere - de la dou:eci i cinci la cinci:eci de
salarii minime.
NetransIerarea, transIerarea cu ntrziere sau incomplet a cotelor de asigurare
social obligatorie n cazul retribuirii muncii n expresie bneasc sau n
natur, pentru toate temeiurile si Ielurile de plti, la care conIorm legislatiei se
calculeaz cotele mentionate atrage dup sine aplicarea unei amenzi persoanelor
cu Iunctii de rspundere n mrime dc la cincispre:ece la apte:eci i cinci de
salarii minime.
Neprezentarea n termenele stabilite de legislatie a drilor de seam privind
calcularea si transIerarea contributiilor de asigurri sociale, a declaratiei privind
evidenta nominal a asiguratilor si a declaratiei de asigurare atrage dup sine
aplicarea unei amenzi persoanelor cu Iunctii de rspundere n mrime de la
:ece la dou:eci de salarii minime.
Ncrcspcctarca ordinii si modului de calculare a contributiei de asigurri sociale
atrage dup sine aplicarea unei amenzi cettenilor n mrime de la :ece la
dou:eci de salarii minime si persoanelor cu Iunctii de rspundere n mrime
dc la cincisprc:ccc la cin:cci dc salarii minimc.
91
ReIuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Casei Nationale de
Asigurri Sociale si ale caselor teritoriale de asigurri sociale a documcntclor
fustificativc si actele de evident necesare stabilirii obligatiilor de asigurri
sociale atrage dup sine aplicarea unei amenzi persoanelor cu Iunctii de
rspundere n mrime dc la trei:eci la apte:eci i cinci de salarii minime.
7.3. Sanc|iuni penaIe
*
Pentru a asigura respectarea normelor Iiscale, legislatia nu s-a limitat doar la
sanctiuni cu caracter Iinanciar si administrativ. Prin lege s-au stabilit norme
juridice cu caracter represiv pentru a impune contribuabilii s-si onoreze deplin
obligatiile Iiscale. Nimeni nu poate Ii declarat vinovat de svrsirea unei
inIractiuni nici supus unei pedepse penale dect n baza unei hotrri a instantei
de judecat.
Sanctiunile penale se aplic si persoanelor juridice si persoanelor Iizice.
Persoanelor juridice care desIsoar activitate de ntreprinztor li se aplic de
ctre instantele judiciare urmtoarele pedepse:
amend;
privatiune de dreptul de a exercita o anumit activitate;
lichidare.
Amenda se stabileste n unitti conventionale. Unitatea conventional de
aplicare a amenzii este egal cu 20 de lei.
Persoanelor Iizice li se aplic amenzi n unitti conventionale si diIeriti termeni
de privatiune de libertate.
Prin actiuni nelegale, n urma crora se aplic sanctiuni penale pentru
nerespectarea legislatiei Iiscale, se nteleg:
desIsurarea ilegal a activittii de ntreprinztor
**
;
evaziunea Iiscal.
Pedeapsa penal este o msur de constrngere statal ce se aplic de instantele
de fudecat in numele legii persoanelor fi:ice i furidice.
Sanctiunile penale privind nerespectarea legislatiei Iiscale vizeaz:
eschivarea de la prezentarea documentelor si a datelor cu privire la venit;
diminuarea de ctre contribuabili a pltilor obligatorii la buget;
evaziunea Iiscal;
neachitarea pltilor obligatorii la buget.
Sanctiunile penale se aplic de instantele judectoresti n Iorm de pedepse cu
amenzi n salarii minime si cu termene diIerite de privatiune de libertate.
*
Sanctiunile din prezentul capitol se expun n baza Codului penal, aprobat prin Legea
nr. 985 din 18 aprilie 2002.
**
Prin desIsurarea ilegal a activittii de ntreprinztor se ntelege si neindicarea n
documente a codurilor Iiscale, ori utilizarea unor coduri Iiscale strine sau plastograIiate.
Sanctiunile penale
se aplic att
persoanelor Iizice
ct si persoanelor
juridice.
BIZPRO-Moldova
92
Prezentm cteva exemple de sanctiuni penale si mrimea pedepsei pentru
nclcrile comise.
Practicarea ilegal a activit(ii de ntreprinztor
Practicarea ilegal a activittii de ntreprinztor, inclusiv prin neindicarea n
documente a codurilor Iiscale, n urma creia s-a obtinut un proIit n mrime
ce depseste 500 de unitti conventionale, se pedepseste cu o amend de pn
la 500 unitti conventionale sau cu o munc neremunerat in folosul comunittii
de pn la 200 ore.
Aceast inIractiune svrit repetat sau cu obtinerea unui proIit n proportie
ce depseste 1500 de unitti conventionale, se pedepseste cu o amend de la
500 la 1000 unitti conventionale sau cu privatiune de libertate de pn la 2 ani.
Evaziunea fiscal
Evaziunea Iiscal a contribuabililor este actiunea de includere n documentele
Iinanciare a unor date vdit denaturate privind veniturile sau cheltuielile, ori
tinuirea altor obiecte impozabile.
Pentru evaziune Iiscal, svrsit de contribuabil, n cazul cnd suma
impozitului care trebuie s Iie pltit depseste 500 de unitti conventionale se
pedepseste cu o amcnd in mrime de pn la 500 de unitti conventionale
sau cu privatiune de libertate de pn la 2 ani.
Aceeasi actiune svrit repetat se pedepseste cu amend n mrime de pn
la 1000 unitti conventionale sau cu privatiune de libertate de pn la 3 ani.
Concluzii:
1. Sanctiunile reprezint n ansamblu o pedeaps prevzut de lege pentru
cel ce ncalc dispozitiile ei.
2. Sanctiunile ce pot Ii aplicate unui contribuabil pentru nclcarea legislatiei
Iiscale pot Ii grupate conventional n:
sanctiuni Iinanciare;
sanctiuni administrative;
sanctiuni penale.
3. Sanctiunile Iinanciare se aplic contribuabililor n baza prevederilor
titlului V al Codului Iiscal si se aplic ntreprinztorilor n Iorm de
pedepse Iinanciare.
4. Sanctiunile administrative se aplic n baza Codului cu privire la
contraventiile administrative persoanelor cu Iunctii de rspundere si se
aplic n salarii minime n dependent de contraventia svrsit.
5. Sanctiunile penale se aplic persoanelor Iizice si juridice responsabile
de calcularea si achitarea impozitelor si taxelor n baza prevederilor
Codului penal n Iorm de amenzi si termene de privatiune de libertate.
6. Sanctiunile penale aplicate persoanelor furidice ce desIsoar activitate
de ntreprinztor pot Ii aplicate n Iorm de:
93
amend;
privatiune de dreptul de a exercita o anumit activitate;
lichidare.
7. Sanctiunile penale aplicate persoanelor fi:ice pentru nclcarea legislatiei
Iiscale se aplic n Iorm de amenzi n unitti conventionale (o unitate
conventional este egal cu 20 de lei), munc neremunerat n Iolosul
comunittii sau privatiune de libertate pe un termen de pn la 3 ani.
BIZPRO-Moldova
94
C a p i t o l u l 8
PRENTMPINAREA I SOLUIONAREA
LITIGIILOR FISCALE
'Este intr-adevr o virtute
s te fereti totdeauna de faptele rele`.
Un contribuabil este liber n desIsurarea activittii sale de ntreprinztor. n
acest context el are si libertatea de a calcula si achita independent pltile
obligatorii ctre stat.
Calcularea corect si deplin a obligatiilor Iiscale si achitarea lor la timp la
buget este o obligatie a contribuabilului.
Periodic organele de administrare Iiscal veriIic calculele prezentate de
contribuabil n declaratiile Iiscale si documentele justiIicative ce conIirm
nIptuirea veridic a acestor calcule.
8.1. Ac|iuni de prentmpinare i de soIu|ionare
a IitigiiIor fiscaIe
Practica activittii de ntreprinztor denot multe cazuri de conIlicte dintre
contribuabili si organele Iiscale privind corectitudinea calculrii si achitrii
impozitelor si taxelor.
Cum ar fi posibil de prentmpinat sau de solufionat astfel de litigii?
Credem c prima si cea mai important conditie de a depsi aceast problem
este angajarea n Iunctia de contabil a unui proIesionist, care detine cunostinte
necesare pentru a ndeplini Iunctia respectiv.
Alt solutie este, credem, consultarea periodic a proIesionistilor n domeniu
auditori sau experti contabili.
Si n ultimul si cel mai anevoios caz: pentru solutionarea litigiilor de acest tip
se va apela la instantele judiciare.
Cteva sIaturi privind angajarea n Iunctia de contabil a unui proIesionist:
1. n prezent legislatia prevede responsabilitatea conductorului agentului
economic pentru tinerea incorect a evidentei contabile, calcularea si
achitarea impozitelor si taxelor cu abateri de la normele stabilite.
2. SeIul serviciului contabil (sau contabilul agentului economic) de regul
trebuie s aib studii superioare sau studii superioare incomplete
(absolventi ai colegiilor de specialitate).
3. Eunctiile contabilittii si calculrii impozitelor pot Ii ndeplinite si de o
Iirm de audit n baza unui contract.
Prentmpinarea yi solu(ionarea litigiilor fiscale
Litigiile Iiscale pot
Ii prentimpinate
din timp.
95
n cazul angajrii unui contabil sau semnrii unui contract de prestare a ser-
viciilor de evident contabil cu o Iirm de audit se recomand s se semneze o
'Scrisoare de angajament prin care se stabilesc obligatiile reciproce ale prtilor.
Printre obligatiile responsabilului de tinerea evidentei contabile vom nominaliza:
calcularea corect, deplin si la timp a pltilor obligatorii la stat;
sIaturi si asistent activ cu privire la planiIicarea, pregtirea si raportarea
situatiei impozitelor si taxelor Iirmei.
Agentii micului business, care desIsoar o activitate economic de proportii
si au posibilitti Iinanciare, vor apela periodic la consulting-ul si ndrumrile
proIesionistilor n domeniu experti contabili si auditori.
Consultantii proIesionisti n domeniu vor ndeplini pentru agentii economici
servicii de:
consultant operativ si veridic privind calcularea corect si deplin a
impozitelor si taxelor;
alegerea Iormei de activitate si a domeniilor optimale tinndu-se cont de
prevederile legislatiei privind obligatiile Iiscale;
utilizarea Iacilittilor Iiscale si a ocolirii legale a calculrii si achitrii
pltilor obligatorii la stat;
pregtirea probelor necesare pentru adresarea agentului economic n
instanta judiciar n vederea solutionrii litigiului economic;
planiIicarea si optimizarea impozitelor si taxelor.
Organele de administrare Iiscal, conducndu-se n virtutea drepturilor lor de
a nIptui controale planiIicate si inopinate, veriIic periodic contribuabilii
privind corectitudinea calculrii si achitrii impozitelor si taxelor la buget.
VeriIicarea dureaz de la cteva zile (n cazul veriIicrii selective a unor
documente) pn la cteva luni de zile.
Reprezentantul organului de control este obligat s inIormeze contribuabilul
despre nclcrile depistate att n timpul eIecturii controlului, ct si la
Iinalizarea lui.
n multe cazuri administratia agentului economic nu este de acord cu nclcrile
legislatiei depistate de organul de control. Solutionarea litigiului Iiscal se poate
Iace:
n etapa eIecturii controlului pn la aprobarea deciziei Iinale de organul
de control;
prin atacarea deciziei organului Iiscal n instanta de judecat.
8.2. SoIu|ionarea IitigiiIor n etapa efecturii
controIuIui fiscaI
Cel mai eIectiv si operativ mod de solutionare a litigiilor Iiscale este conlucrarea
cu Iunctionarii Iiscali pe parcursul eIecturii controlului Iiscal. n aceast etap
Un contabil
proIesionist, un
expert contabil sau
auditor pot
prentmpina
multe situatii si
solutiona probleme
complicate din
activitatea
Iinanciar a
ntreprinztorului.
BIZPRO-Moldova
96
agentul economic trebuie s prezinte Iunctionarului Iiscal toate documentele
solicitate, precum si argumentarea necesar a actiunilor si operatiilor supuse
controlului. Pentru a detine la momentul semnrii actului de control Iiscal
inIormatia necesar, n aceast etap este recomandabil o veriIicare paralel
de ctre agentul economic a documentelor aIerente perioadei supuse controlului
Iiscal n raport cu prevederile legislatiei Iiscale n vigoare anume n aceast
perioad. n cazul n care agentul economic depisteaz n continutul actului de
control Iiscal necorespunderi cu datele documentelor contabile sau cu
prevederile legislatiei Iiscale, urmeaz s atentioneze Iunctionarii Iiscali asupra
acestor necorespunderi, solicitnd reveriIicarea si nlturarea lor.
Tot n aceast etap urmeaz a Ii perIectate copii ale documentelor pe care
Iunctionarii Iiscali intentioneaz s le ridice. InIormatia ce se contine n aceste
copii vor permite contribuabilului s ntocmeasc operativ si argumentat
documentul reIeritor la dezacordul cu actul de control Iiscal, contestatia deciziei
asupra cazului de nclcare Iiscal.
Dac controlul Iiscal s-a Iinalizat cu ntocmirea actului n care sunt constatate
anumite nclcri Iiscale, iar contribuabilul nu este de acord cu acestea, el este
obligat s semneze actul de control Iiscal. Totodat, n termen de 7 zile
calendaristice, contribuabilul ntocmeste si prezint n adresa organului Iiscal
care a eIectuat controlul un dezacord n scris.
Este recomandabil prezentarea unei argumentri detaliate, bazate pe
prevederile legislatiei Iiscale si n baza documentelor contabile. ReIeritor la
Iiecare nclcare indicat n actul de control se va prezenta pozitia
contribuabilului care ar demonstra lipsa nclcrii cu reIerire (argumentare) la
documentele contabile si prevederile legislatiei Iiscale.
n continuare prezentm un model-schem privind dezacordul cu rezultatele
controlului reIeritoare la calcularea si achitarea impozitelor si taxelor.
Este preIerential a
solutiona litigiul
Iiscal n perioada
nIptuirii contro-
lului.
97
Ctre oficiul fiscal al scctorului Ialovcni
DEZACORD
cu con(inutul Actului de control fiscal nr. 5-9131 din 16.04.2002
De ctre inspectorul Iiscal al oIiciului Iiscal al sectorului Ialoveni, judetul Chisinu
a Iost eIectuat controlul Iiscal privind respectarea legislatiei Iiscale de ctre
Cooperativa de ntreprinztori ,Succes (cod Iiscal 0000001). Rezultatele
controlului au Iost expuse n Actul de control nr. 5-9131 din 16.04.2002.
Conducndu-ne de dreptul legal de care dispunem, ne expunem dezacordul cu
urmtoarele constatri expuse n Actul de control:
I. N PRIVINTA NCALCARILOR CE SE REFERA LA
IMPOZITUL PE VENIT
1.1 nclcarea constatat n actul de control: Lipsa documentelor fustificative
referitoare la includerea in deduceri a sumei de 11829 lei (mrfurile primite de la
S.R.L. 'Alternativa 2`) (pag. 3 a Actului).
Argumentele ntreprinderii: Eunctionarul Iiscal nu a acceptat n calitate de
document justiIicativ Iactura de expeditie nr. 234352 din 10.03.2001. Anexm la
prezentul dezacord Iactura de expeditie nr. 234352 din 10.03.2001 n original,
perIectat n corespundere cu cerintele art. 21 al Legii contabilittii nr.426 din
04.04.1995.
II. N PRIVINTA NCALCARILOR CE SE REFERA LA TAXA PE
VALOAREA ADAUGATA
nclcarea fiscal constatat n actul de control.
Suma T.J.A. in mrime de 10.000 lei in ba:a facturii fiscale nr. 477110 din
22.01.2002 emis de 'Avantaf` S.R.L. se exclude din suma T.J.A. trecut in cont
din motivul, c 'Avantaf` S.R.L. nu pre:int declaratii fiscale la organele fiscale.
.
Argumentele ntreprinderii:
ntreprinderea noastr a procurat bunurile n baza documentului nominalizat, care
au Iost luate la evidenta contabil n ordinea stabilit. Eactura Iiscal nr. 477110
din 22.01.2002 este primit cu respectarea tuturor normelor n vigoare de 'Avantaj
S.R.L. de la organele abilitate n modul stabilit. Legislatia n vigoare nu prevede
drept argument sau interdictie de a nu trece n cont sumele T.V.A. de la Iurnizori
care nu prezint declaratiile n modul stabilit.
Lund n consideratie prezentarea suplimentar a documentelor justiIicative si a
argumentelor legale privind trecerea n cont a T.V.A., rugm a exclude episoadele
nominalizate din Actul de control nr. 0120 din 01.03.2002 drept nclcri ale
legislatiei Iiscale.
Cu rcspcct, J. Antcscu, dircctor.
Anex la compartimentul
,Preintmpinarea i solutionarea litigiilor fiscale
Alctuirea unui
dezacord argu-
mentat, clar si
obiectiv v va
ajuta la solutiona-
rea extrajudiciar a
litigiului Iiscal.
BIZPRO-Moldova
98
8.3. SoIu|ionarea IitigiiIor fiscaIe n perioada
efecturii controIuIui fiscaI
Organul de control, n dependent de argumentele aduse suplimentar, sau a
altor mprejurri, va adopta n baza actului de control o decizie.
Asupra cazului de nclcare Iiscal poate Ii pronuntat una din urmtoarele
decizii privind:
aplicarea de sanctiuni Iiscale;
clasarea cazului;
suspendarea cazului si eIectuarea unui control repetat.
Decizia organelor Iiscale de aplicare a sanctiunilor Iiscale urmeaz a Ii executat
de contribuabil n termen de 30 de zile din data pronuntrii.
Este necesar a se tine cont c pentru aceast perioad nu se suspend calcularea
majorrii de ntrziere.
Contribuabilul poate s nu Iie de acord cu decizia adoptat de organele Iiscale
si respectiv o va contesta n instantele de judecat. n caz de contestare,
executarea deciziei asupra cazului de nclcare Iiscal nu se suspend. Mai
mult ca att, dup expirarea termenului de 30 de zile, dac decizia nu a Iost
executat benevol, aceast decizie este executat silit.
n acelasi timp contribuabilul este n drept, n baza convingerilor sale si a
probelor acumulate, s conteste decizia organului Iiscal.
Iar acum - yi despre etapele yi mecanismele de contestare a deciziilor
organelor fiscale.
Contestarea deciziilor organului fiscal. Contestatia mpotriva deciziei
organului Iiscal sau a Iunctionarului Iiscal poate Ii depus n decursul a 30 de
zile de la data primirii deciziei sau ntreprinderii actiunii contestate. Contestatia
depus dup expirarea termenului mentionat Ir motive ntemeiate va rmne
neexaminat.
Contestatia se depune la organul Iiscal, care a emis decizia. Organul Iiscal
examineaz contestatia n termen de 30 de zile din data primirii. Dup
examinare, conducerea organului Iiscal urmeaz s emit o decizie pe marginea
contestatiei, un exemplar al creia se remite contribuabilului.
n caz de dezacord cu decizia privind contestatia, contribuabilul este n drept
s o conteste la Inspectoratul Eiscal Principal de Stat sau n instanta de judecat.
n caz de adresare la Inspectoratul Eiscal Principal de Stat, contestatia este
prezentat organului Iiscal emitent al deciziei care n termen de 3 zile este
obligat s o remit Inspectoratului Eiscal Principal de Stat.
La rndul su, Inspectoratul Eiscal Principal de Stat urmeaz s examineze
contestatia n termen de 30 de zile din data primirii si s emit o decizie pe
marginea contestatiei, un exemplar al creia se remite contribuabilului.
Contribuabilul ce
nu este de acord cu
decizia adoptat de
organele de control
Iiscal o va contesta
n instantele de
judecat.
99
Deciziile organelor
de control privind
nclcrile Iiscale
se vor contesta n
instantele de
contencios
administrativ.
n caz de dezacord cu decizia Inspectoratului Eiscal Principal de Stat pe
marginea contestatiei, contribuabilul urmeaz a se adresa n instanta de judecat
respectiv.
La adresarea cererii de chemare n judecat urmeaz a Ii stabilit instanta de
contencios administrativ n competenta creia este ncredintat examinarea
cazului dat. AstIel, reIeritor la deciziile de aplicare a sanctiunilor cu caracter
Iiscal, este stabilit urmtoarea competent a instantelor de contencios
administrativ:
dispozitia primarului, reIeritoare la exercitarea atributiilor serviciului
de colectare a impozitelor si taxelor locale va Ii atacat n instanta de
contencios administrativ a judectoriilor de sector si municipale;
deciziile organelor Iiscale de sector, din municipii si orase vor Ii adresate
colegiului de contencios administrativ al tribunalelor;
deciziile Inspectoratului Eiscal Principal de Stat, ale altor organe centrale
vor Ii adresate colegiului de contencios administrativ al Curtii de Apel.
Cererea de chemare n judecat poate Ii naintat numai dup ce a Iost naintat
contestatia n adresa organului Iiscal la care contribuabilul a primit un rspuns
de care nu este multumit sau nu a primit nici un rspuns. Termenul de naintare
a cererii n instanta de contencios administrativ este de 30 de zile.
Acest termen curge de la data primirii deciziei pe marginea contestatiei sau
data expirrii termenului prevzut de lege pentru examinarea si comunicarea
acesteia.
La depunerea cererii de chemare n instanta de contencios administrativ,
urmeaz a Ii achitat taxa de stat n urmtoarea mrime:
reclamantul persoan Iizic (inclusiv ntreprinderile individuale,
gospodriile trnesti, alti agenti economici cu statut de persoan Iizic)
n mrimea unui salariu minim;
reclamantul persoan juridic n mrime de 20 salarii minime.
Sistematiznd cele mentionate vom enumera n continuare actiunile ce pot Ii
ntreprinse de ntreprinztor pentru solutionarea litigiului cu caracter Iiscal.
Dac nu este de acord cu nclcrile legislatiei Iiscale detectate de organul de
control, contribuabilul are posibilitate s ntreprind urmtoarele actiuni:
s dea explicatiile respective n perioada nIptuirii controlului;
s prezinte n termen de 7 zile lucrtoare de la data primirii actului de
control al organului care a initiat controlul un dezacord cu descrierea
amnuntit si argumentat a pozitiei sale;
s conteste, dup emiterea deciziei organului Iiscal de aplicare a
sanctiunilor Iiscale, aceast decizie n termen de 30 de zile;
n caz dac nu va Ii de acord cu decizia organului Iiscal reIeritor la
contestatia depus, contribuabilul va nainta o contestatie ctre
Inspectoratul Eiscal Principal de Stat sau n instanta de judecat.
BIZPRO-Moldova
100
Ca p i t o l u l 9
DICIONAR EXPLICATIV
PreIiminarii
Oamenii au nevoie de comunicare eIicient chiar si n cele mai ordinare
mprejurri. Uneori relatiile dintre oameni sunt deosebit de complexe, dar cu
att mai mult succesul actiunii lor comune depinde de modul n care se pot
ntelege. Mari probleme pun procesului de comunicare eIicient mai ales
relatiile ce vizeaz domenii speciale ale vietii, Iamiliare unui cerc restrns de
specialisti, dar n care sunt aruncati, cu sau Ir voia lor, si oamenii ,simpli,
cei care au putine cunostinte sau deprinderi de comunicare n domeniul
respectiv.
Este si cazul relatiilor economice reciproce ntre cei ce desIsoar o activitate
de ntreprinztor sau relatiile acestora cu organele statale de control si
supraveghere, cu care le e dat s se conIrunte mai rar ori mai des. Pentru a
reusi si a-si Iace dreptate, busnessmanul trebuie s detin un anumit volum de
cunostinte economice, s cunoasc principalii termeni si notiuni cu care
opereaz specialistii economisti sau reprezentantii organelor de control. Este
tocmai ce si-a propus s Iac lucrarea pe care ati citit-o sau intentionati s-o
studiati n viitor.
Ne-am strduit s utilizm un limbaj ct mai simplu si accesibil utilizatorilor
neinitiati n domeniul respectiv cea ce, credem c e putin posibil. Cu att mai
mult c suntem ncorsetati si de limbajul cazon al actelor normative, unele
prevederi ale crora deseori e destul de greu s le ntelegi Ir a pune la
contributie toate mijloacele de cunoastere.
Din aceleasi motive, dar si din necesitatea de a utiliza o serie de termeni stiintiIici
sau speciali, au devenit uneori si paginile crtii noastre mai greu de asimilat.
Expunerea corect a prevederilor legale, a considerentelor si solutiilor pe care
vi le propunem presupune utilizarea unui numr minim de termeni speciali.
Am ncercat s Iacem expunerea ct mai accesibil utiliznd mai intens termenii
speciali cei mai uzuali, cunoscuti chiar si de elevii liceului.
Iar notiunile si termenii care ar crea diIicultti utilizatorului le-am sistematizat
si expus n prezentul capitol ntr-un dictionar explicativ al contribuabilului.
Explicarea notiunilor nominalizate n majoritatea cazurilor este redat n baza
textelor din actele normative utilizate. Unele notiuni sau termeni, care necesitau,
dup prerea noastr, explicatii, au Iost redati conIorm explicatiilor date de
diIeriti autori n baza dictionarelor generale sau a celor de specialitate.
Dic(ionar explicativ
101
A
Acciz impozit general stabilit pentru unele
mrIuri de consum, pentru activitatea n
domeniul jocurilor de noroc.
Acfionar orice persoan proprietar al unei sau
mai multor actiuni ale unei societti pe actiuni.
Activ amnat privind impozitul pe venit suma
impozitului pe venit care urmeaz s Iie
recuperat ntreprinderii n perioadele viitoare n
legtur cu:
a) diIerentele temporare deductibile;
b) reportarea pe perioadele viitoare a
pierderilor Iiscale nereclamate.
Activ curent privind impozitul pe venit suma
creantei aIerente impozitului pe venit, care
urmeaz s Iie recuperat ntreprinderii n
perioada de gestiune.
Active financiare pe termen lung investitii pe
termen lung n alte ntreprinderi, titluri de valoare,
precum si creante cu un termen de stingere mai
mare de un an.
Active materiale n curs (investifii capitale)
cheltuieli pentru achizitionarea si crearea
activelor la beneIiciarul constructiei n decursul
unui proces ndelungat (achizitionarea utilajului
care necesit montaj, constructia cldirilor si
constructiilor speciale, plantarea si cultivarea
plantatiilor perene etc.).
Active materiale pe termen lung active care
mbrac o Iorm Iizic natural, au o durat de
Iunctionare util mai mare de un an, se utilizeaz
n activitatea ntreprinderii sau se aIl n procesul
crerii si nu snt destinate vnzrii.
Active materiale pe termen lung neuzurabile
active care au o durat de utilizare nelimitat sau
se aIl n proces de creare. Acestea cuprind
terenurile si activele materiale n curs (investitiile
capitale).
Active materiale pe termen lung uzurabile
(epuizabile) active care au o durat de utilizare
(exploatare, extractie) limitat, la care se
calculeaz uzura (epuizarea). Uzura se calculeaz
la mijloacele Iixe, iar epuizarea - la resursele
naturale.
Active nemateriale - active nebnesti determi-
nate usor si controlate de ntreprindere, care nu
au o Iorm Iizic si pot Ii utilizate n decurs de
mai mult de o perioad de gestiune n activitatea
de productie, comercial si alte tipuri de activitti,
destinate nchirierii sau utilizrii n scopuri ad-
ministrative (brevete, licente, embleme
comerciale, programe inIormatice etc.).
Activitate de ntreprinztor, afacere (business)
orice activitate conIorm legislatiei, cu exceptia
muncii eIectuate n baza contractului (acordului)
de munc, desIsurat de ctre o persoan, avnd
drept scop obtinerea venitului, sau, n urma
desIsurrii creia, indiIerent de scopul activi-
ttii, se obtine venit.
Activitate n domeniul jocurilor de noroc -
activitate de ntreprinztor, desIsurat n
conIormitate cu legislatia de ctre persoane
juridice care se ocup cu organizarea si
desIsurarea jocurilor de noroc; care contribuie
ori, prin alt modalitate, oIer posibilitti
persoanelor Iizice de a participa la jocurile de
noroc.
Activitate operafional activitatea de baz a
ntreprinderii n vederea obtinerii de venit,
precum si alte tipuri de activitti care nu
constituie nici activitate de investitii, nici
Iinanciar.
Activitate financiar activitate, n urma creia
se modiIic mrimea si componenta capitalului
propriu si a mprumuturilor ntreprinderii.
Agent persoan care actioneaz n numele altei
persoane si nu este angajatul acesteia.
No|iuni i defini|ii
BIZPRO-Moldova
102
Agent economic orice persoan ce desIsoar
activitate de ntreprinztor.
Agricultor persoan care realizeaz venituri
anuale si, dup caz:
este proprietar si/sau arendas de supraIete
agricole;
este membru al unei societti agricole sau
al altor Iorme de asociere din agricultur;
desIsoar activitate agricol n cadrul unei
gospodrii individuale sau al unei Iorme
de asociere din agricultur.
Anticipat realizat nainte de termen sau de
momentul convenit.
Anuitfi plti regulate ale sumelor de asigurare,
ale pensiilor sau indemnizatiilor.
Apatrid - persoan care n-are cettenia nici a
unui stat.
Asigurat persoan Iizic, n vrst apt pentru
munc, domiciliat n Republica Moldova, avnd
obligatia s plteasc contributii de asigurri
sociale ca s beneIicieze de drepturi pentru
prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor
sociale prevzute de lege.
Asociat orice persoan care posed o cot-parte
n capitalul unei persoane juridice.
B
Baza valoric ajustat a activelor de capital -
reprezint baza valoric a activelor de capital:
a) redus cu mrimea uzurii, epuizrii sau
altor modiIicri ale valorii activelor de
capital, care se anuleaz de pe contul
mijloacelor Iixe;
b) majorat cu valoarea reconditionrilor si
altor modiIicri ale valorii activelor de
capital, care se acumuleaz pe contul
mijloacelor Iixe.
Baz impozabil a bunurilor imobiliare - o
parte a valorii estimate a bunurilor imobiliare
luat de ctre autorittile Iiscale ca baz la
calcularea impozitului.
Bilanf contabil Iorm a drii de seam
Iinanciare care caracterizeaz situatia patri-
monial si Iinanciar a agentului economic,
institutiei bugetare la Iinele ultimei zile a
perioadei gestionare.
Birotic ansamblu de termini de inIormatic
ce tin de activitatea administrativ, de secretariat.
Bunuri - totalitatea de valori materiale si de ac-
tive nemateriale, inclusiv de bani si valori
mobiliare, care se aIl n proprietatea persoanei,
indiIerent de Iaptul n a crei Iolosint eIectiv
este, precum si de alte drepturi patrimoniale.
Bunuri imobiliare - terenurile si/sau
mbunttirile de pe ele cldiri, constructii,
apartamente si alte ncperi izolate, a cror
strmutare este imposibil Ir cauzarea de
prejudicii destinatiei lor.
C
Cadastru fiscal - cadastru specializat ce include
date sistematizate privind subiectii impunerii,
numerele cadastrale, tipurile si adresa obiectelor
ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabil,
suma impozitului pe bunurile imobiliare ce
urmeaz a Ii achitat, precum si alt inIormatie
ce tine de plata acestui impozit.
Cambie act, document prin care cel care-l
semneaz se oblig s plteasc neconditionat,
la un anumit termen si ntr-un anumit loc, o sum
de bani; polit, document de plat.
Capital sum de bani (existent ntr-o banc)
care produce dobnd; Iond comercial sau in-
dustrial; sum avansat ntr-o aIacere.
Capital nevrsat - datorii ale actionarilor privind
achitarea actiunilor subscrise si ale Iondatorilor
privind contributiile n capitalul statutar.
Capital retras - actiuni proprii rscumprate de
la actionari, precum si contributii si cote de
participatie retrase ale Iondatorilor ntreprinderii.
Capital secundar diIerente din reevaluarea
activelor pe termen lung ale ntreprinderii si
subventii.
103
Capitalizarea cheltuielilor de mprumut
procesul de includere a cheltuielilor de mprumut
n valoarea de bilant a activului caliIicat.
Cart - serviciu de 4 ore, executat permanent pe
schimburi.
Certificat de acciz - document eliberat de
organul Serviciului Eiscal subiectului impunerii,
care atest nregistrarea acestuia si i atribuie
dreptul de a eIectua tranzactii cu mrIurile supuse
accizelor, de a desIsura activitate n domeniul
jocurilor de noroc.
Cheltuieli toate cheltuielile si pierderile
perioadei care se scad din venit la calcularea
proIitului (pierderii) perioadei de gestiune.
Cheltuieli ale perioadei de gestiune cheltuieli
pentru comercializarea produselor, mrIurilor si
serviciilor administrative, de deservire, de
organizare a productiei.
Cheltuieli anticipate cheltuieli aprute n
perioada de gestiune, dar aIerente perioadelor
viitoare (de exemplu, pltile n avans aIerente
chiriei etc.).
Cheltuieli de constituire cheltuielile aIerente
crerii ntreprinderii (pregtirea actelor pentru
nregistrare, conIectionarea stampilelor, taxele
etc.): se includ n componenta activelor nema-
teriale.
Cheltuieli de mprumut cheltuieli pentru plata
dobnzilor si/sau alte cheltuieli suportate de
ntreprindere n legtur cu primirea mijloacelor
mprumutate.
Cheltuieli (economia) privind impozitul pe venit
suma total a cheltuielii (economiei) curente
si amnate privind impozitul pe venit luat n
considerare la calcularea proIitului (pierderii) net
al perioadei de gestiune.
Cheltuieli sectoriale cheltuieli direct atribuibile
unui sector sau o anumit parte a cheltuielilor
ntreprinderii care poate Ii repartizat ntre
sectoare proportional bazei stabilite.
Cod fiscal - numr personal de identiIicare al
contribuabilului, atribuit n modul stabilit de
Codul Iiscal.
Cod personal de asigurri sociale (cod personal) -
cod atribuit Iiecrui asigurat prin care se tine
evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurri
sociale n sistemul public.
Consumuri resurse consumate pentru
Iabricarea produselor si prestarea serviciilor n
scopul obtinerii unui venit.
Contabilitatea de gestiune sistem de culegere
si prelucrare a inIormatiei privind activitatea
economic, aplicat n gestiune pentru planiIi-
carea, evaluarea si veriIicarea cheltuielilor si
rezultatelor n cadrul ntreprinderii si asigurarea
utilizrii rationale a resurselor. InIormatiile
contabilittii de gestiune snt destinate utilizrii
interne, reprezint un secret comercial si sunt
inaccesibile pentru utilizatorii externi.
Contabilitatea financiar sistem de culegere
si prelucrare a inIormatiei privind situatia
Iinanciar si activitatea ntreprinderii. Aceast
inIormatie este destinat att utilizatorilor interni,
ct si celor externi si este generalizat n rapoar-
tele Iinanciare. Pentru contabilitatea Iinanciar
sunt caracteristice utilizarea sistemului dublei
nregistrri, respectarea principiilor contabile
general acceptate, aplicarea unittilor bnesti de
msur; periodicitatea, obiectivitatea si eviden-
tierea activittii ntreprinderii n ansamblu n
calitate de obiect principal de analiz.
Cont bancar - cont deschis la o institutie
Iinanciar (sucursala sau Iiliala acesteia) din
Republica Moldova sau din strintate.
Cont contabil unitate de baz, conIorm creia
se grupeaz si se pstreaz inIormatia despre
operatiunile economice si alt inIormatie a
contabilittii.
Contract future tip de tranzactie ncheiat la
bursa de valori sau la bursa de mrIuri.
Contract swap aranjament ntre doi debitori
(beneIiciari ai unor mprumuturi Icute anterior),
realizat, de regul, prin intermediul unei institutii
BIZPRO-Moldova
104
Iinanciare, prin care Iiecare preia obligatiile de
plat ale celuilalt reIeritor la dobnzi, n timp ce
plata amortismentului - partea principal a
datoriei este n sarcina debitorului originar.
Contribuabil, subiect al impunerii - persoan
care, conIorm legislatiei Iiscale, este obligat s
calculeze si/sau s achite impozitele respective;
persoan care conIorm legislatiei Iiscale este
obligat s retin sau s perceap de la alt
persoan si s achite la buget pltile indicate.
Contribufii de asigurri sociale (contribufii)
contributii datorate de participanti la sistemul
public de asigurri sociale.
Control fiscal veriIicare a corectitudinii cu care
contribuabilul execut obligatia Iiscal si alte
obligatii prevzute de legislatia Iiscal, inclusiv
veriIicare a altor persoane sub aspectul legturii
lor cu activitatea contribuabilului prin metode,
Iorme si operatiuni prevzute de Codul Iiscal.
Conturi analitice reIlectarea detaliat a
mijloacelor si surselor att n valoare bneasc,
ct si numeric.
Conturi sintetice reIlectarea generalizat a
operatiunilor economice n valoare bneasc.
Corecfii la datoriile dubioase rezerv creat
din contul cheltuielilor perioadei destinat
recuperrii pierderilor presupuse privind datoriile
dubioase.
Costul vnzrilor costul mrIurilor, produselor
vndute si serviciilor prestate; pentru ntreprin-
derile de produc(ie acesta cuprinde: consu-
murile materiale directe, consumurile directe
privind retribuirea muncii si consumurile de
productie indirecte; pentru ntreprinderile de
comer( valoarea mrIurilor vndute, iar pentru
ntreprinderile de prestri servicii consu-
murile de materiale si cu retribuirea muncii,
consumurile indirecte de productie; o parte din
consumuri, care se trec la produsele, mrIurile
si serviciile vndute.
Cot concret a impozitului - cota ad valorem
n procente din baza impozabil , stabilit de ctre
autoritatea reprezentativ a administratiei publice
locale la adoptarea bugetului unittii
administrativ-teritoriale respective.
Cot maxim a impozitului - cota ad valorem
n procente din baza impozabil, stabilit de
legislatie, care poate s diIere de cota concret a
impozitului.
Cot zero - cota T.V.A. ce constituie zero
procente.
Creanf dreptul creditorului asupra unei sume
de bani.
D
Darea de seam financiar totalitatea
indicatorilor globali eIectivi ai contabilittii,
prezentat n Iorme stabilite pentru uzuIructuari
(actionari, creditori, personal, organe etc.), care
reIlect situatia patrimonial si Iinanciar a
agentului economic, institutiei bugetare si
rezultatele activittii lor economice.
Dare de seam fiscal - orice declaratie,
inIormatie, calcul, not inIormativ, alt docu-
ment, care este prezentat sau trebuie s Iie
prezentat organului Iiscal, privind calcularea,
achitarea, retinerea impozitelor, taxelor,
majorrilor de ntrziere (penalittilor) si/sau
amenzilor ori privind alte Iapte ce tin de nasterea,
modiIicarea sau stingerea obligatiei Iiscale.
Datorie curent privind impozitul pe venit
suma impozitului pe venit de pltit calculat din
venitul impozabil al perioadei de gestiune.
Datorii amnate privind impozitul pe venit
suma impozitului pe venit care va Ii pltit
ntreprinderii n perioadele de gestiune ulterioare
n legtur cu diIerentele temporare impozabile.
Datorii pe termen lung convertibile datorii
privind creditele si mprumuturile primite cu
conditia c, dac ntreprinderea nu le va stinge
n termenele stabilite, creditorii devin detintori
ai unui numr anumit de actiuni sau participanti
n capitalul statutar.
105
Deducere sum care, la calcularea venitului
impozabil, se scade din venitul brut al
contribuabilului.
Diferenfe permanente diIerente ntre venitul
(pierderea) contabil si venitul (pierderea)
impozabil al perioadei de gestiune care se ivesc
n perioada de gestiune curent cu ocazia limitrii
sau neconstatrii veniturilor si cheltuielilor de-
terminate de Codul Iiscal.
Diferenfe temporare diIerente ntre venitul
(pierderea) contabil si venitul (pierderea)
impozabil n decursul perioadei de gestiune care
se ivesc n perioada n care unele elemente
(posturi) de venituri si cheltuieli se includ n
venitul impozabil si nu coincid cu perioada n
care acestea se includ n venitul contabil.
Discont reducere din pretul mrIii, serviciului,
valutei si al altor active Iinanciare.
Distribuire pltile eIectuate de ctre un agent
economic n Iolosul unuia sau mai multor
proprietari care au dreptul la ncasarea acestor
plti.
Dobnd, venit sub form de dobnd orice
venit obtinut conIorm creantelor de orice Iel
(indiIerent de modul ntocmirii), inclusiv
veniturile de pe depunerile bnesti.
Dividend orice plat eIectuat de ctre o
persoan juridic n Iolosul actionarului
(asociatului) acestei persoane juridice, n
conIormitate cu cota sa de participatie.
Documente de evidenf - documente privitoare
la operatiuni, la eIectuarea pltilor aIerente
acestor operatiuni, inclusiv documente
conIirmative, orice alte documente prevzute,
conIorm actelor normative, pentru activitatea
contribuabilului.
Documente justificative acte ntocmite n scris,
care adeveresc sau autentiIic operatiunile
economice, inclusiv dispozitiile si permisiunile
conducerii (proprietarului) agentului economic,
institutiei bugetare privind realizarea lor.
E
Excedent - cantitate care depseste o anumit
limit, care rmne dup acoperirea tuturor
necesittilor.
Epuizarea resurselor naturale repartizarea
proportional a valorii epuizabile a resurselor
naturale n raport cu volumul rezervelor extrase.
Evidenfa sintetic yi analitic evident care
se tine respectiv pe conturile sintetice si analitice.
Executare silit a obligafiei fiscale - actiuni
ntreprinse de organul Iiscal pentru perceperea
Iortat a restantei.
Expediere (transportare) - deplasarea,
transmiterea mrIurilor supuse accizelor din
ncperea de acciz.
Export de mrfuri - scoaterea mrIurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova n conIormitate cu
legislatia vamal.
Export de servicii - prestare de servicii de ctre
persoanele juridice si Iizice, rezidente ale
Republicii Moldova, persoanelor juridice si
Iizice nerezidente ale Republicii Moldova, al
cror loc de livrare nu este Republica Moldova.
f
Factur fiscal Iormular tipizat de document
primar cu regim special, prezentat
cumprtorului de ctre subiectul impozabil,
nregistrat n modul stabilit, la eIectuarea
livrrilor impozabile.
Fiabilitate grad de sigurant n exploatare;
nsusire a unui mecanism de a Ii utilizat o lung
perioad de timp.
Fluxul mijloacelor bneyti intrri si iesiri ale
mijloacelor bnesti.
Fond comercial (goodvill) depsirea valorii
de procurare a ntreprinderii n ansamblu asupra
valorii individuale de piat a tuturor activelor
acesteia, diminuat cu suma datoriilor.
BIZPRO-Moldova
106
Funcfionar fiscal - persoan cu Iunctie de
rspundere remunerat n organul Iiscal care
dispune (sau va dispune, conIorm procedurii
stabilite, n cazul n care s-a ncadrat pentru prima
dat n autoritatea Iiscal) de grade de caliIicare
potrivit prevederilor actelor normative.
O
Cospodrie frneasc (de fermier)
ntreprindere agricol, cu statut de persoan
Iizic, constituit n conIormitate cu legislatia.
H
Hedging modalitate de acoperire a riscului de
pret sau a riscului valutar.
l
Impozit - o plat obligatorie cu titlu gratuit, care
nu tine de eIectuarea unor actiuni determinate si
concrete de ctre organul mputernicit sau de
ctre persoana cu Iunctii de rspundere a acestuia
pentru sau n raport cu contribuabilul care a
achitat aceast plat.
Impozit pe bunurile imobiliare - impozit local
care reprezint o plat obligatorie la buget de la
valoarea bunurilor imobiliare
Impozit legat de producfie yi import vrsminte
obligatorii eIectuate de agentii economici ctre
administratiile publice, indiIerent de rezultatele
Iinanciare ale activittii economice.
Impozit pe salariu contributie obligatorie,
calculat n procente asupra salariului brut
(inclusiv pe alte venituri de natur salarial ca:
sporuri, premii) vrsate lunar la buget, de obicei,
de ctre ntreprindere.
Impozit pe venit contributie obligatorie si
direct ctre bugetul statului, perceput de la
persoanele Iizice sau juridice pe venitul obtinut.
Impozitul pe venit al persoanelor Iizice este un
impozit progresiv, respectiv cu ct creste venitul,
rata medie de impozitare se majoreaz.
Impozit progresiv Iorm de impozit n care cota
de impozitare creste odat cu sporirea bazei de
calcul.
Impozite directe locale impozite percepute n
beneIiciul autorittilor locale: impozit Iunciar
impozit pe locuinte.
Impunere actiune legal de stabilire si
percepere a impozitelor, precum si a nlesnirilor
de plat, de ctre organele Iinanciare ale statului.
Import de mrfuri - introducerea mrIurilor pe
teritoriul Republicii Moldova n conIormitate cu
legislatia vamal.
Import de servicii prestare de servicii de ctre
persoanele juridice si Iizice nerezidente ale
Republicii Moldova persoanelor juridice si Iizice
rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova,
pentru care locul prestrii se consider a Ii Repub-
lica Moldova.
Indexare a pensiei msur, luat periodic, n
vederea actualizrii cuantumului pensiei n
Iunctie de cresterea indicelui preturilor de
consum.
Influenf notabil autorizarea investitorului
de a participa la luarea deciziilor privind politicile
Iinanciare si de productie ale ntreprinderii
detinute, dar Ir a detine dreptul de control
asupra acestor politici. InIluenta notabil
presupune detinerea investitiei n proportie de
2050 din capitalul statutar al ntreprinderii
investite.
Informafie despre expediere (transportare)-
nscriere Icut de mn n registrul de evident
a productiei expediate (transportate).
Invaliditate pierdere total sau partial a capa-
cittii de munc, ce se mentine dup expirarea
perioadei de acordare a indemnizatiei pentru in-
capacitate temporar de munc si limiteaz
posibilitatea practicrii de activitti care ar aduce
venituri.
107
Inventariere controlul si autentiIicarea
documentar a existentei si situatiei bunurilor
materiale, altor bunuri, decontrilor si obligatiilor
(datoriilor) agentului economic, institutiei
bugetare, precum si evaluarea valoric a
patrimoniilor.
Investifie activ detinut de ntreprinderea-
investitor n scopul ameliorrii situatiei sale
Iinanciare prin obtinerea veniturilor (dobnzilor,
dividendelor, redeventelor etc.), majorarea
capitalului propriu si obtinerea altor proIituri (n
special, ca rezultat al operatiilor comerciale).
Investifii pe termen lung investitii detinute de
ntreprindere mai mult de un an.
Investifii pe termen scurt investitii pe care
ntreprinderea are intentia s le comercializeze
sau s le sting n curs de un an, cu exceptia
titlurilor de valoare de piat cu lichiditate nalt
avnd un termen de stingere pn la 3 luni.
Ipotec - dreptul unui creditor de a dispune
asupra unor bunuri imobiliare sau mobilare,
proprietate a debitorului, drept garantie asupra
achitrii.
l
mprumuturi credite bancare si mprumuturi
primite de ntreprindere de la alte persoane
juridice si Iizice pe o anumit perioad si pentru
o anumit plat.
nclcare fiscal - actiune sau inactiune,
exprimat prin nendeplinire sau ndeplinire
neadecvat a prevederilor legislatiei Iiscale, prin
nclcare a drepturilor si intereselor legitime ale
participantilor la raporturile Iiscale, pentru care
este prevzut rspundere n conIormitate cu
ligislatia.
ncpere de acciz - totalitatea locurilor ce apartin
subiectului impunerii, inclusiv cldirile,
ncperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri,
care sunt situate separat, determinate n
certiIicatul de acciz, unde mrIurile supuse
accizelor se prelucreaz si/sau se Iabric, se
expediaz (se transport) de ctre subiectii
impunerii, si unde se desIsoar jocurile de
noroc.
ntreprindere individual ntreprindere care
se aIl n proprietatea persoanei Iizice sau a
membrilor unei Iamilii.
ntreprindere-fiic ntreprindere care se aIl
sub controlul altei ntreprinderi (mam), ce detine
peste 50 de actiuni sau participatii n capitalul
statutar.
L
Legislafia fiscal se compune din Codul Iiscal
si alte acte normative adoptate n conIormitate
cu acesta.
Livrare (prestare) de servicii activitate de
prestare a serviciilor materiale si nemateriale, de
consum si de productie, inclusiv darea propri-
ettii n arend, transmiterea drepturilor, inclusiv
pe baz de leasing, privind Iolosirea oricror
mrIuri contra plat, cu plat partial sau gratuit;
activitate de executare a lucrrilor de constructii
si montaj, de reparatie, de cercetri stiintiIice,
de constructii experimentale si a altor lucrri
contra plat, cu plat partial sau gratuit.
Livrare de mrfuri transmitere a dreptului de
proprietate asupra mrIurilor prin
comercializarea lor, schimb, transmitere gratuit,
transmitere cu plat partial, achitarea salariului
n expresie natural, prin alte plti n expresie
natural, precum si transmiterea mrIurilor gajate
n proprietatea detintorului gajului.
Livrare impozabil livrare de mrIuri, livrare
(prestare) de servicii, cu exceptia celor scutite
de T.V.A., eIectuate de ctre subiectul impozabil
n procesul activittii de ntreprinztor.
Locul livrrii mrfurilor locul eIecturii
livrrii, determinat conIorm regulilor stabilite n
Codul Iiscal.
BIZPRO-Moldova
108
M
Marf, valori materiale rezultat al muncii sub
Iorm de articole, mrIuri de larg consum si
produse cu destinatie tehnico-economic, cldiri,
constructii si alte bunuri imobiliare, activele
nemateriale.
Mrfuri de uz (consum) personal obiecte
destinate pentru satisIacerea necesittilor
proprietarului si (sau) ale membrilor Iamiliei sale.
Mrfuri de aceeayi clas sau de acelayi tip
mrIuri ncadrate conIorm Nomenclatorului de
mrIuri al Republicii Moldova, aprobat de ctre
Guvern, ntr-o grup sau ntr-o categorie de
mrIuri produse de o anumit ramur de
productie sau un anumit sector de productie,
cuprinznd mrIuri identice sau similare.
Mrfuri identice mrIuri care se aseamn sub
toate aspectele cu marIa de evaluat, inclusiv sub
aspectul caracteristicilor Iizice, a calittii si a
reputatiei ei pe piat. Deosebirile neesentiale de
aspect exterior nu pot constitui o piedic pentru
a considera identice mrIurile care corespund
celorlalte caracteristici ale deIinitiei.
Mrfuri similare mrIuri care, desi nu se
aseamn sub toate aspectele, au caracteristici
asemntoare si sunt produse din materiale
asemntoare, ceea ce le permite s ndeplineasc
aceleasi Iunctii si s Iie interschimbabile din
punct de vedere comercial. Calitatea mrIurilor,
reputatia lor si existenta unei mrci de productie
sau de comert sunt Iactori care urmeaz a Ii luati
n consideratie la determinarea similitudinii
mrIii.
Marketing disciplin si activitate comercial
care porneste de la cunoasterea curent si n
perspectiv a nevoilor cumprtorilor, spre a
satisIace operativ aceste nevoi.
Metoda ansamblu de mijloace, de procedee
pentru atingerea unui scop; mod, manier
particular de a proceda.
Mijloace bneyti disponibilitti bnesti n
casierie, depozite, conturi de decontare, valutare
si n alte conturi la bnci.
Mijloace bneyti legate mijloace bnesti care
apartin ntreprinderii, dar care nu pot Ii utilizate
din anumite cauze (conturi sechestrate si blocate,
solduri de compensare a mijloacelor bnesti pe
conturile ntreprinderii sub Iorm de gaj garantat
de creditul bancar).
Mijloace fixe active materiale (mijloace de
munc), pretul unitar al crora depseste plaIonul
stabilit de legislatie, planiIicate pentru utilizare
mai mult de peste un an n activitatea de
productie, comercial si n alte activitti,
executarea lucrrilor, prestarea serviciilor, sau
snt destinate nchirierii sau pentru scopuri ad-
ministrative.
M
Aotabil nsemnat, important.
Aerezident -
a) orice persoan Iizic care:
nu are domiciliu permanent n Repub-
lica Moldova;
se aIl n Republica Moldova mai putin
de 183 de zile pe parcursul anului Iis-
cal;
b) orice persoan juridic sau ntreprindere
individual, sau gospodrie trneasc (de
Iermier), a crei activitate nu este
organizat sau gestionat n Repubica
Moldova, ori al crei lor de baz de
desIsurare a activittii nu este Republica
Moldova.
O
Obligafie datorie, angajament; act prin care
cineva se oblig sau este obligat s (nu) dea sau
s (nu) Iac ceva; hrtie de valoare care conIer
posesorului ei calitatea de creditor si-i d dreptul
de a primi pentru suma mprumutat un anumit
venit Iix (sub Iorm de dobnd).
109
Obligafie financiar yi creditar obligatiile
(mprumuturile primite, hrtiile de valoare de
credit, cambiile acordate etc.) care trebuie pltite
n decursul unui ciclu operational normal
(obisnuit) sau al unui an, dac acest ciclu este
mai mare de un an. Obligatiile cu termenul mai
mare de un an se clasiIic la obligatii pe termen
lung.
Obligafie fiscal obligatie a contribuabilului de
a plti la buget o anumit sum ca impozit, tax,
majorare de ntrziere (penalitate) si/sau amend.
Operafiuni economice cazuri ale activittii de
ntreprinztor si ale altor activitti care
inIluenteaz asupra situatiei Iinanciare a
agentului economic, institutiei bugetare, adic
asupra situatiei patrimoniului, capitalului,
obligatiilor si rezultatelor Iinanciare ale acestora.
Opfion conditie care prevede dreptul la alegere.
Organizafie necomercial persoan juridic a
crei activitate nu are drept scop obtinerea
venitului si care nu Ioloseste vreo parte din
proprietate sau din venit n interesele vreunui
membru al organizatiei, ale unui Iondator sau ale
unei persoane particulare.
Overdraft bancar tip de credit bancar primit
de ntreprindere prin emiterea cecului sau a
dispozitiei de plat n suma care depseste soldul
de mijloace n contul ei de decontare; conditiile
creditului privind overdraItul sunt stipulate la
deschiderea contului si acesta nu poate s
depseasc suma Iixat.
P
Partid cont particular; cantitate mare de
mrIuri cumprat sau vndut o dat.
Partid dubl nscriere a Iiecrei operatiuni
economice n expresie bneasc concomitent la
debitul unui cont si creditul altui cont n aceeasi
sum.
Partid simpl reIlectare unilateral a ope-
ratiunii economice conIorm metodei 'intrare-
iesire.
Patrimoniu totalitatea activelor circulante si
extracirculante ale ntreprinderii.
Prfi legate persoane juridice si Iizice, una
dintre care poate Ii controlat de alta sau poate
s exercite asupra acesteia o inIluent notabil
la luarea deciziilor Iinanciare si economice sau
aIlate sub control comun al ntreprinderii
principale (ntreprinderile-Iiice, asociate,
personalul principal de conducere si membrii
Iamiliilor acestora).
Pensie de asigurri sociale (pensie) drept
bnesc cuvenit asiguratului, n conditiile legii,
corelativ obligatiilor privind plata contributiilor
de asigurri sociale.
Perioad fiscal - timp, stabilit conIorm
legislatiei Iiscale, pentru care se execut obligatia
Iiscal.
Persoan orice persoan juridic sau Iizic.
Persoan fizic
a) cettean al Republicii Moldova, cettean
strin, apatrid;
b) ntreprindere cu statut de persoan Iizic
ntreprindere individual, gospodrie
trneasc (de Iermier).
Persoan interdependent membru al Iamiliei
contribuabilului sau agentul economic care
controleaz contribuabilul, este controlat de
contribuabil sau se aIl mpreun cu acesta sub
controlul unui tert.
Persoan juridic
a) orice ntreprindere (inclusiv reprezentanta
permanent a nerezidentului n Republica
Moldova), institutie, asociatie si alte
organizatii, cu exceptia subdiviziunilor
structurale ale organizatiilor nominalizate
ce nu dispun de patrimoniu autonom,
precum si a ntreprinderilor individuale si
a gospodriilor trnesti (de Iermier);
b) nerezident care are prezent economic pe
teritoriul Republicii Moldova.
Piaf - sistem de relatii economice ce se
Iormeaz n procesul productiei, circulatiei si
BIZPRO-Moldova
110
distribuirii mrIurilor, prestrii serviciilor,
precum si circulatiei mijloacelor bnesti, care se
caracterizeaz prin libertatea subiectilor la
alegerea cumprtorilor si vnztorilor,
determinarea preturilor, Iormarea si Iolosirea
resurselor.
Piafa comerfului cu amnuntul - tip de piat n
cadrul creia mrIurile, serviciile se
comercializeaz populatiei pentru consum Iinal.
Piaf cu reducere tip de piat n cadrul creia
oIerta depseste cererea ori se comercializeaz
mrIuri, servicii ce nu corespund standardelor
de calitate sau sunt deteriorate n urma
calamittilor naturale, a catastroIelor, a altor
evenimente exceptionale care au avut loc ori
vnztorul are diIicultti Iinanciare conditionate
de insolvabilitate temporar, de lichidare sau de
Ialiment, ori exist alte situatii similare cnd
mrIurile, serviciile se oIer spre vnzare la un
pret mai mic dect cel stabilit pe piat.
Piafa comerfului cu ridicata (angro) - tip de
piat n cadrul creia mrIurile, serviciile, de
regul, se comercializeaz de ctre unele
persoane altor persoane ce desIsoar activitate
de ntreprinztor, care ulterior utilizeaz
mrIurile, serviciile n procesul de productie sau
le comercializeaz pe piata comertului cu
amnuntul.
Piaf nchis - tip de piat n cadrul creia
comercializarea mrIurilor, serviciilor se
eIectueaz ntre coproprietari sau persoane
interdependente. Preturile de pe piata nchis nu
constituie o dovad a preturilor de piat.
Pierderi excepfionale pierderi suportate de
ntreprindere cauzate de evenimentele care nu se
reIer la activitatea ordinar a ntreprinderii
(calamitti naturale, perturbri politice,
modiIicri ale legislatiei n vigoare).
Plata parfial ndeplinirea incomplet de ctre
cumprtor a obligatiunilor sale Iat de Iurnizor.
Plan de conturi contabile totalitatea de conturi
sintetice ale contabilittii, stabilite n mod
conditionat conIorm anumitor criterii.
Politica de contabilitate totalitatea principiilor,
conventiilor, regulilor si procedeelor, adoptate
de ctre conducerea ntreprinderii pentru tinerea
contabilittii si ntocmirea rapoartelor Iinanciare.
Ponderat moderat, echilibrat, msurat.
Portofoliu de investifii totalitatea investitiilor
pe care le detine ntreprinderea n momentul dat.
Pref de piaf, valoare de piaf pretul mrIii,
serviciului, Iormat prin interactiunea cererii si
oIertei pe piata comertului cu ridicata a
mrIurilor, serviciilor identice, iar n cazul lipsei
mrIurilor, serviciilor identice n urma
tranzactiilor ncheiate ntre persoanele ce nu sunt
coproprietari sau persoane interdependente pe
piata respectiv a comertului cu ridicata.
Prezenf economic - desIsurarea activittii de
ntreprinztor de ctre nerezident n urma creia
se obtine un venit ce depseste 13.000 lei lunar.
Proces sir de operatii, de Ienomene etc. prin
care se eIectueaz o lucrare, o transIormare, se
obtine un produs.
Proces de producfie (tehnologic) procesul care
cuprinde toate operatiile de prelucrare a
materiilor prime, a materialelor, de utilizare a
articolelor accesorii (piese de completare) la
Iabricarea si asamblarea productiei.
Produse finite articole produse de ntreprindere
n scopul vnzrii.
Proprietate investifional investitii n terenuri,
cldiri, care nu se utilizeaz si nu se exploateaz
la ntreprinderea-investitor sau la alt
ntreprindere din aceeasi categorie.
R
Rapoarte financiare procedee de generalizare
documentar privind starea si schimbarea
situatiei patrimoniale si Iinanciare, Iluxul
capitalului propriu si mijloacelor bnesti ale
ntreprinderii n perioada de gestiune; reprezint
o inIormatie Iinaciar sistematizat despre
evenimentele care inIluenteaz activitatea
ntreprinderii si operatiile economice.
111
Reclama a cere, a pretinde ceva, a revendica.
Registre contabile tabele ntocmite n mod spe-
cial (jurnal-order, situatie, tabel de calcul), n care
se eIectueaz nregistrrile contabile despre
operatiunile economice pe conturi.
Relafii specifice - relatii speciale, caracteristice
si aplicabile numai unui anumit subiect sau unei
circumstante concrete, care se deosebesc de
relatiile caracteristice pentru subiecti si
circumstante analogice.
Reprezentant al contribuabilului (al persoanei) -
persoan care actioneaz n baza unei procuri,
eliberate n conIormitate cu legislatia; avocat
investit cu mputerniciri conIorm legislatiei;
printe, nIietor, tutore sau curator n cazul
persoanei Iizice lipsite de capacitate de exercitiu
sau cu capacitate de exercitiu restrns; alte
persoane care, conIorm legislatiei, pot avea
calitatea de reprezentant.
Reprezentanf permanent a nerezidentului n
Republica Moldova - Iilial sau reprezentant a
ntreprinderii unui stat strin, nregistrat n Re-
publica Moldova conIorm legislatiei.
Restanf - sum pe care contribuabilul era
obligat s o plteasc la buget ca impozit, tax,
majorare de ntrziere (penalitate) si/sau amend,
dar pe care nu a pltit-o n termen.
Resurse naturale partea natural a activelor
materiale pe termen lung, care are o Iorm
natural concret de rezerve de petrol, gaze,
piatr, material lemnos etc., extrase (explorate)
n cursul unei perioade ndelungate.
Rezident
a) orice persoan Iizic care corespunde uneia
din cerintele de mai jos:
are domiciliu permanent n Republica
Moldova, inclusiv:
- se aIl la tratament sau la odihn,
sau la nvttur, sau n deplasare
peste hotare;
- este persoan cu Iunctii de rspun-
dere a Republicii Moldova aIlat n
exercitiul Iunctiunii peste hotare;
se aIl n Republica Moldova cel putin
183 de zile pa parcursul anului Iiscal;
b) orice persoan juridic sau ntreprindere
individual, sau gospodrie trneasc (de
Iermier), a crei activitate este organizat
sau gestionat n Republica Moldova ori
al crei loc de baz de desIsurare a
activittii este Republica Moldova.
Royalty recompens regulat (plat) obtinut
de la darea n Iolosint a activelor nemateriale
sau din dreptul de Iolosint a acestora, precum
si din dreptul de Iolosint a resurselor naturale.
5
Scadenf termen de plat, expirare a datei, la
care trebuie onorat o datorie.
Scutire sum care, la calcularea venitului
impozabil, se scade din venitul brut al
contribuabilului.
Sechestrare a bunurilor - actiuni ntreprinse de
autoritatea Iiscal pentru indisponibilizarea
bunurilor persoanei.
Servicii servicii materiale si nemateriale, de
consum si de productie, inclusiv darea
propriettii n arend, transmiterea drepturilor,
inclusiv pe baz de leasing, privind Iolosirea
oricror mrIuri; lucrri de constructii si montaj,
de reparatie, de cercetri stiintiIice, de constructii
experimentale si alte lucrri.
Sistem fiscal al Republicii Moldova reprezint
totalitatea impozitelor si taxelor, a principiilor,
Iormelor si metodelor de stabilire, modiIicare si
anulare a acestora, prevzute de prezentul cod,
precum si totalitatea msurilor ce asigur
achitarea lor.
Sistem de reglementare normativ a
contabilitfii totalitatea actelor legislative si
normative, care reglementeaz tinerea conta-
bilittii si ntocmirea rapoartelor Iinanciare.
Sistem public de asigurri sociale obligatorii
(sistem public) sistem organizat pe principiul
BIZPRO-Moldova
112
contributivittii obligatorii, prin care se
realizeaz constituirea de Ionduri si plata de
prestatii de asigurri sociale.
Stagiu de cotizare nsumare a perioadelor de
activitate n care s-a pltit contributia la Iondul
de pensii.
Subvenfii ajutor acordat ntreprinderii de ctre
Guvern sau alte organe cu conditia respectrii
unor conditii aIerente activittii de productie si
Iinanciare ale acesteia.
Sum pltit n avans - sum pltit ca impozit,
tax, majorarare de ntrziere (penalitate) si/sau
amend prin vrsare sau ncasare, inclusiv prin
executare silit, n cuantum mai mare dect cel
prevzut n conIormitate cu legislatia Iiscal.
T
1arif vamal - catalog care cuprinde
nomenclatorul de mrIuri introduse pe sau scoase
de pe teritoriul vamal, precum si cuantumul taxei
vamale la aceste mrIuri.
1axa o plat obligatorie cu titlu gratuit, care
nu este impozit.
1axa pe valoarea adugat impozit general
care reprezint o Iorm de colectare la buget a
unei prti a valorii mrIurilor livrate, serviciilor
prestate care sunt supuse impozitrii pe teritoriul
Republicii Moldova, precum si a unei prti din
valoarea mrIurilor, serviciilor impozabile
importate n Republica Moldova.
1erenuri un tip special de imobil care are o
durat de utilizare nelimitat n desIsurarea
activittii ntreprinderii sau poate Ii destinat
nchirierii.
1ermen de stingere a obligafiei fiscale -
perioad, stabilit conIorm legislatiei Iiscale, n
care trebuie s Iie executat obligatia Iiscal,
incluznd si ultima sa zi n orele de program ale
organului Iiscal. Dac ultima zi a perioadei este
una de odihn, se va considera o ultim zi prima
zi lucrtoare care urmeaz dup ziua de odihn.
1recere n cont sum sczut din impozitul
care urmeaz a Ii achitat.
1recerea n cont a impozitelor impozite pltite
direct la buget n numele contribuabilului de ctre
terti, precum si cele achitate n avans n Repub-
lica Moldova sau peste hotare.
Jar de import - tara sau teritoriul vamal n care
se import mrIuri si servicii.
U
Utilizatorii rapoartelor financiare persoane
juridice si Iizice, interesate de inIormatia privind
activitatea economico-Iinanciar a ntreprinderii:
investitorii, creditorii (actuali si potentiali),
cumprtorii, Iurnizorii, lucrtorii ntreprinderii,
autorittile Iiscale si administrative etc.
Uzura mijloacelor fixe repartizarea sistematic
a valorii uzurabile a mijloacelor Iixe n decursul
duratei de Iunctionare util.
V
1aloarea de bilanf suma cu care activele
materiale pe termen lung sunt evaluate la data
ntocmirii bilantului. La mijloacele Iixe si
resursele naturale aceasta este egal cu valoarea
de intrare, corectat sau reevaluat, diminuat
cu uzura (epuizarea) acumulat. Valoarea de
bilant a terenurilor o constituie valoarea de intrare
sau reevaluat a acestora, iar valoarea de bilant
a activelor materiale n curs este egal cu suma
cheltuielilor eIective sau cu valoarea reevaluat.
1aloarea de bilanf a tuturor obiectelor de mic
valoare yi scurt durat valoarea de intrare
(valoarea de achizitie) a obiectelor de mic
valoare si scurt durat depozitate plus valoarea
probabil rmas a obiectelor puse n Iunctiune
la care se calculeaz uzura.
1aloarea de intrare (valoarea inifial) sau
valoarea istoric suma mijloacelor bnesti
achitate sau a echivalentelor acestora sau
113
valoarea venal sub alt Iorm de compensare
acordat la achizitionarea stocurilor de mrIuri
si materiale.
1aloarea de intrare sau valoarea de achizifie
suma mijloacelor bnesti achitate sau a
echivalentelor acestora, sau valoarea venal sub
alt Iorm de compensare acordat la achi-
zitionarea investitiilor.
1aloarea de piaf suma care poate Ii obtinut
din vnzarea investitiilor pe piata activ sau care
este calculat n baza altor indicatori.
1aloarea corectat a mijloacelor fixe valoarea
mijloacelor Iixe determinat dup eIectuarea
investitiilor capitale ulterioare n cazul
ameliorrii strii activelor.
1aloarea epuizabil a resurselor naturale
valoarea de intrare sau alt valoare a resurselor
naturale diminuat cu valoarea probabil rmas.
Jaloare estimat valoarea bunurilor imobiliare
calculat la o dat anumit cu utilizarea
metodelor de evaluare prevzute de legislatie.
1aloarea n vam a mrfii valoarea mrIii
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,
stabilit n scopul perceperii taxelor vamale si a
altor impozite.
1aloarea nominal valoarea indicat pe Iiecare
titlu de valoare la momentul emisiunii acesteia
si care serveste drept temei pentru calcularea
dobnzilor, dividendelor.
1aloarea rmas suma net (valoarea
bunurilor materiale utilizabile), pe care
ntreprinderea prevede s o obtin la expirarea
duratei de utilizare a activului.
1aloarea realizabil net pretul probabil de
vnzare a stocurilor de mrIuri si materiale n
procesul activittii economice ordinare diminuat
cu cheltuielile probabile prevzute pentru
completarea si organizarea vnzrii.
1aloarea reevaluat valoarea activelor
materiale determinat ca urmare a reevalurii
acestora.
1aloarea uzurabil valoarea de intrare a
obiectului de mijloace Iixe sau o alt sum, care
substituie valoarea acestuia n rapoartele
Iinanciare, diminuat cu valoarea probabil
rmas n momentul achizitionrii activului.
1aloarea venal suma la care un activ poate Ii
schimbat n procesul operatiei comerciale ntre
prtile inIormate independente si care au
consimtit tranzactia. Pentru investitiile care au o
piat activ, valoarea pietei coincide cu valoarea
venal.
Jenit aIluxul global de avantaje economice n
cursul perioadei de gestiune, rezultat n procesul
activittii ordinare a ntreprinderii sub Iorm de
majorare a activelor sau diminuare a datoriilor
care conduc la cresterea capitalului propriu, cu
exceptia sporurilor de la contributiile
proprietarilor ntreprinderii.
Jenit asigurat venit pe care s-au pltit
contributii de asigurri sociale si care constituie
baza de calcul a pensiei n sistemul public.
1enit contabil (pierdere contabil) proIitul
(pierderea) perioadei de gestiune pn la
impozitare reIlectat n raportul privind
rezultatele Iinanciare.
Jenit din investifii venit obtinut din investitiile
de capital si din investitiile n activele Iinanciare,
dac participarea contribuabilului la organizarea
acestei activitti nu este regulat, permanent si
substantial.
Jenit financiar venit obtinut sub Iorm de roy-
alty, anuitti, de la darea bunurilor n arend, pe
diIerenta de curs valutar, de la activele ce au intrat
n mod gratuit, alte venituri obtinute ca rezultat
al activittii Iinanciare, dac participarea
contribuabilului la organizarea acestei activitti
nu este regulat, permanent si substantial.
1enit impozabil (pierdere fiscal) venitul
(pierderea) contabil al perioadei de gestiune
corectat n conIormitate cu regulile stabilite de
legislatia Iiscal.
BIZPRO-Moldova
114
Jenit sectorial venit provenit nemijlocit din
activitatea sectorului sau o anumit parte din
venitul ntreprinderii rezultat din operatiile cu
tertii si cu alte sectoare ale acestei ntreprinderi,
care poate Ii repartizat ntre sectoare
proportional bazei stabilite.
Jenituri din activitatea de investifii venituri
rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe
termen lung ale ntreprinderii sub Iorm de
dividende, dobnzi, din operatiunile cu prtile
legate etc.
1enituri din activitatea financiar venituri din
transmiterea n posesiunea altor persoane pe un
termen mai mare de un an a activelor nemateriale
si a celor materiale pe termen lung, a activelor
intrate cu titlu gratuit, sub Iorm de diIerente de
curs valutar, subventii etc.
1enituri din activitatea operafional venituri
rezultate din activitatea de baz a ntreprinderii
(vnzarea produselor, mrIurilor, prestarea
serviciilor etc.).
1enituri excepfionale venituri rezultate din
operatiuni si evenimente neordinare, de exemplu,
compensatii primite pentru recuperarea
pierderilor din calamitti naturale, perturbri
politice etc.
115
Ca p i t o l u l 1 0
REPERTORIUL ACTELOR NORMATIVE
PRIVIND IMPOZITAREA AGENILOR
MICULUI BUSINESS
'Cele mai folositoare dintre toate cunotintele sunt acelea
care ne dau notiuni drepte despre noi i ne invat s ne conducem`.
Procesul de impunere a contribuabililor este bazat pe principiile si regulile de
calculare si achitare a pltilor obligatorii, stabilite de actele normative. Este
Ioarte comod pentru pltitorul de impozite s cunoasc ct mai bine prevederile
legislatiei, normele si taxele n vigoare, modalittile de punere n aplicare si
Iacilittile prevzute pentru diverse cazuri sau persoane etc. Cu ct cunosti
mai bine armele oponentului, cu atat mai comod ti este n conIruntri sau n
relatii cu el.
V prezentm n capitolul acesta descrierea bibliograIic a actelor normative
ce reglementeaz relatiile, impozitarea, dreptul, obligatiile si Iacilittile
contribuabililor.
Actele juridice au Iost clasiIicate si grupate dup tipurile de plti obligatorii
dup cum au Iost expuse n lucrare. Eiecare act normativ este descris dup
urmtoarea structur:
denumirea actului;
numrul si data adoptrii;
sursa publicrii oIiciale (pagina, numrul si data ,Monitorului OIicial al
Republicii Moldova);
n cazuri speciale cnd acest act a Iost republicat - se dau, de asemenea, si
inIormatiile despre republicarea actului normativ cu modiIicrile la data
respectiv, numrul articolului legilor ce au Iost supuse modiIicrii.
Capitolul respectiv contine date despre actele normative n vigoare la data
alctuirii prezentei lucrri, si contine urmtoarele compartimente: Dispo:itii
generale, Impo:itul pe venit, Acci:ele, Impo:itul privat, Taxa vamal, Taxa
perceput in fondul rutier, Sanctiuni pentru inclcarea legislatiei fiscale,
Facilittile fiscale, Administrarea fiscal, Asigurarea social , Impo:itul pentru
folosirea resurselor naturale, Taxele locale, Impo:itul pe bunuri imobiliare,
Procedee de solutionare a litigiilor fiscale.
Repertoriul actelor normative privind impozitarea agen(ilor micului business
BIZPRO-Moldova
116
Dispozi|ii generaIe
Codul fiscal: L. nr.1163 din 24 apr. 1997. Republicat cu modificri in. M.O.,
2001, 23 aug., nr. 102103, p.241. Art. 814.
Cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice yi
Corup(iei: L.nr.1104 din 6 iun. 2002. In: M.O., 2002, 27 iun., nr. 9194,
p.613. Art. 668.
Cu privire la sus(inerea yi protec(ia micului business: L. nr.112 din 20 mai
1994. In:M.O., 2002, 30 mai, nr.6970, p.46. Art.553.
Privind declararea yi controlul veniturilor yi al propriet(ii demnitarilor
de stat, judectorilor, procurorilor, func(ionarilor publici yi a unor persoane
cu func(ie de conducere: L. nr.1264 din 19 iul. 2002. In: M.O., 2002, 5 scpt.,
nr.124125, p.1014. Art.991.
Concep(ia reformei fiscale: H.P. nr.1165 din 24 apr. 1997. In:M.O., 1997,
17 iul., nr.4647, p.310. Art.402.
Cu privire la aprobarea formelor tipizate privind aplicarea Conven(iilor
(Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri yi Instruc(iunii despre
completarea lor: O.M.F. nr.73 din 29 iul. 2002. In: M.O., 2002, 22 aug.,
nr.121, p.1421. Art.276.
Eviden|a contribuabiIiIor
Privind eviden(a contribuabililor: Instr. I.F.P.S. nr.17-8-6/4480 din 8 oct.
2002. In:M.O., 2002, 21 nov., nr.154157, p.8494. Art.360.
Regulament cu privire la atribuirea codului fiscal: Reg. M.F. nr.09 din 28
iun. 2001. In:M.O., 2001, 10 aug., nr 9496, p.5972. Art. 245.
Privind stabilirea termenului de atribuire a codurilor fiscale pentru
gospodriile (rneyti (de fermier): D.P. nr.436 din 26 dec. 1995. In:M.O.,
1996, 11 ian., nr.23, p.34. Art.26.
PosturiIe fiscaIe comune
Cu privire la posturile fiscale comune interne de control: H.G. nr.362 din
28 apr. 1999. In:M.O., 1999, 6 mai, nr.4547, p.5051. Art.354.
Modif. prin:
- H.G. nr.370 din 14 apr. 2000. n:M.O., 2, 27 apr., nr.4-49, p.43.
Art.471.
- H.G. nr.73 din 29 ian. 2001. n:M.O., 21, 8 febr., nr.14-15, p.13.
Art.19.
- H.G. nr.217 din 20 mart. 2001. In.M.O., 2001, 29 mart., nr.35-38,
p.44. Art. 252.
- H.G. nr.866 din 17 aug. 2001. In.M.O., 2001, 30 aug., nr.106, p.3.
Art. 926.
117
Regulamentul privind instituirea yi func(ionarea posturilor fiscale
permanente la ntreprinderile productoare de alcool etilic yi buturi
alcoolice tari: Reg. M.F. nr.01 din 3 ian. 2001. In:M.O., 2001, 8 fcbr., nr.14
15, p.2733. Art.48.
Privind activitatea posturilor fiscale comune interne de control: Reg. M.F.
nr.10-4-09/679 din 23 aug. 2000; M.A.I. nr.9/930 din 17 aug. 2000. In:M.O.,
2000, 28 scpt., nr.121123, p.6270. Art.339.
Facturi fiscaIe
Referitor la aprobarea formularului facturii fiscale: O.M.F. nr.19, O.
Dep.S.S. nr.14 din 5 Iebr. 2002. In:M.O., 2002, 14 fcbr., nr.2425, p.50
55. Art. 54.
Despre conturile pentru achitarea facturilor fiscale: Anun(ul I.F.P.S.
In:M.O., 2002, 21 fcbr., nr.2728, p.39. Art. 67.
Privind facturile fiscale: Com. I.F.P.S. nr.(17-13-02/1-895)10 din 21 Iebr.
2002. In:M.O., 2002, 7 mart., nr.3335, p.8283. Art. 74.
Privind particularit(ile eliberrii facturilor fiscale yi reflectrii lor n
Registrele procurrilor yi realizrilor: Com. M.F. nr.(17-13-02/1-1621)
19 din 2 apr. 2002. In:M.O., 2002, 16 apr., nr.53, p.1213. Art. 124.
ImpozituI pe venit
Codul fiscal: L. nr.1163 din 24 apr. 1997. In.M.O., 1997, 18 sept., nr.62,
p.220. Art.522. Republicat cu modificri in. M.O., 2001, 23 aug., nr. 102
103, p.241. Art. 814.
Rectificare la textul republicat: art. 90. In:M.O., 2002, 14 fcbr., nr.2425, p.5.
Modif. prin:
- L. nr.1570 din 26 febr. 1998. Modif.:art. 13, 18, 20, 21, 36, 50, 83, 89.
n:M.O., 1998, 3 apr., nr.38-39, p.2-21. Art.272.
- L. nr.112 din 29 iul. 1998. Modif.:art. 15, 19, 30, 31, 34, 51, 53, 83,
84, 89, 90, 92. n:M.O., 1998, 1 sept., nr.84, p.5-7. Art.557.
- L. nr.701 din 2 dec. 1999. Modif.:art. 3. n:M.O., 1999, 23 dec.,
nr.145-148, p.8. Art.717.
nr.145-148, p.9. Art.719.
- L. nr.1064 din 16 iun. 2000. Modif.:art. 1, 3-8, 10, 12, 13, 15, 17-22,
26, 27, 29, 31, 33-38, 42, 44, 46, 49-54, 64-67, 71, 80, 83-86, 88-92.
n:M.O., 2, 12 oct., nr.127-129, p.1-24. Art.888.
- L. nr.1389 din 30 nov. 2000. Modif.:art. 15, 20, 49, 52, 83, 91.
n:M.O., 2, 31 dec., nr.1-18, p.31-33. Art.1211.
- L. nr.1428 din 28 dec. 2000. Modif.:art. 20. n:M.O., 21, 25 ian.,
nr.8-1, p.4. Art.25.
BIZPRO-Moldova
118
- L. nr.315 din 28 iun. 2001. ModiI: art. 6. In. M.O., 2001, 20 iul., nr.
8183, p. 18. Art. 616.
- L. nr.439 din 27 iul. 2001. ModiI.: art. 6. In. M.O., 2001, 20 sept.,
nr.114115, p. 34. Art. 856.
- L. nr. 4 din 16 nov. 2001. Modif.. art. 19, 20, 49, 52. n:M.O., 2001,
31 dec., nr.161, p.46. Art.1299.
- L. nr. 7 din 27 dec. 2001. Modif.. art. 15, 17, 80, 88. n:M.O., 2001,
31 dec., nr.161, p.27. Art.1317.
- L.nr.757 din 21 dec. 2001. Modif.:art. 43. n:M.O., 22, 31 ian.,
nr.17-19, p.15-17. Art. 58.
- L. nr.1040 din 3 mai 2002. ModiI.:art.6. In.M.O., 2002, 27 iun., nr.91
94, p.56. Art.666.
- L. nr.1140 din 14 iun. 2002. ModiI.:art.20, 49. In.M.O., 2002, 11 iul.,
nr.100101, p.79. Art.745.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. ModiI.:art.3, 10, 11, 45, 60, 77, 81, 83,
8688, 92. In.M.O., 2002, 11 iul., nr.100101, p.1019. Art.747.
- L. nr.1275 din 25 iul. 2002. ModiI.:art. 20. In. M.O., 2002, 15 aug.,
nr.117119, p.19. Art.956.
- L. nr.1294 din 25 iul. 2002. ModiI.:art. 36, 60. In.M.O., 2002, 8 aug.,
nr.115116, p.6. Art.928.
- L. nr.1405 din 24 oct. 2002. ModiI.:art. 20. In.M.O., 2002, 14 nov.,
nr.151153, p.6. Art.1181.
Cu privire la punerea n aplicare a titlurilor I yi II ale Codului Fiscal: L.
nr.1164 din 24 apr. 1997. In:M.O., 1997, 18 scpt., nr.62, p.2025. Art.524.
Modif. prin:
- L. nr.1570 din 26 febr. 1998. Modif.:art. 24. n:M.O., 1998, 3 apr.,
nr.38-39, p.2-21. Art.272.
- L. nr.112 din 29 iul. 1998. Modif.:art. 1, 24. n:M.O., 1998, 1 sept.,
nr.84, p.5-7. Art.557.
- L. nr.890 din 23 mart. 2000. Modif.:art. 24. n:M.O., 2, 13 apr.,
nr.39-41, p.9-1. Art.29.
- L. nr.1064 din 16 iun. 2000. Modif.:art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 24. n:M.O.,
2, 12 oct., nr.127-129, p.1-24. Art.888.
- L. nr.1389 din 30 nov. 2000. Modif.:art. 24. n:M.O., 2, 31 dec.,
nr.1-18, p.31-33. Art.1211.
- L. nr. 4 din 16 nov. 2001. Modif.. art. 1, 24. n:M.O., 2001, 31 dec.,
nr.161, p.46. Art.1299.
- L.nr.408 din 26 iul. 2001. Abrog.: cap.I, II. n:M.O., 22, 4 ian.,
nr.1-3, p.43. Art. 4.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. In.M.O., 2002, 11 iul., nr.100101, p.10
19. Art.747.
119
Cu privire la re(inerea impozitului pe venit la sursa de plat: Instr. M.F.
nr.14 din 19 dec. 2001. In:M.O., 2002, 10 ian., nr.58, p.5186. Art. 10.
Cu privire la modul de calculare yi achitare a impozitului pe venit de ctre
persoanele ce practic activitatea de antreprenoriat: Instr. M.F. nr.3 din
29 ian. 2001. In:M.O., 2001, 27 fcbr., nr.2124, p.2188. Art.72.
Cu privire la modul de prezentare de ctre persoanele fizice a declara(iei
cu privire la impozitul pe venit: Instr. M.F. nr.4 din 29 ian. 2001. In:M.O.,
2001, 27 fcbr., nr.2124, p.89117. Art.73.
Cu privirea la restituirea sumelor achitate n plus la impozitul pe venit
din pl(ile salariale n baza Declara(iilor depuse de persoanele fizice-
cet(eni: Com. M.F. nr.10-2-09/1-365-3447 din 20 iun. 2001. In:M.O.,
2001, 12 iul., nr.7880, p.57. Art. 213.
Privind particularit(ile impozitrii veniturilor, ob(inute sub form de
dobnd yi trecerea cheltuielilor legate de achitarea acestora la deduceri:
Scr. M.F. nr.10-2-09/1-457-1762 din 4 iun. 1999. In:M.O., 1999, 17 iun.,
nr.6264, p.4344. Art.106.
Modif. prin: Inf. M.F. nr.10-2-09/798-3373 din 29 sept. 1999. In:M.O., 1999,
14 oct., nr.112114, p.47. Art.196.
Cu privire la evaluarea venitului brut ob(inut sub form nemonetar:
H.G.nr.340 din 26 apr. 1999 pct. 8. In:M.O., 1999, 6 mai, nr.4547, p.36.
Art.334.
Despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a obliga(iilor
fiscale n cazul efecturii opera(iilor n valut strin: H.G. nr.488 din 4
mai 1998. In:M.O., 1998, 9 iul., nr.6265, p.6263. Art.599.
Modif. prin: H.G. nr.75 din 27 ian. 2000. In:M.O., 2000, 3 fcbr., nr.1213,
p.31. Art.155.
Privind deducerea cheltuielilor legate de ntre(inerea obiectivelor de menire
social-cultural yi cu destina(ie comunal-locativ: Com. M.F. nr.10-2-09/
1-1078 din 20 apr. 1999. In:M.O., 1999, 16 scpt., nr.101102, p.34. Art.162.
Privind deducerea cheltuielilor ce (in de ntre(inerea punctului medical,
osptriei, precum yi cheltuielilor sub form de facilit(i acordate de
patron: Com. M.F. nr.10-2-09/1-529-3946 din 10 nov. 1999. In:M.O., 1999,
2 dcc., nr.133134, p.39. Art.275.
Cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale persoanelor juridice,
permise ca deduceri de cheltuieli, aferente activit(ii de ntreprinztor
pentru scopuri fiscale: H.G. nr.484 din 4 mai 1998. In:M.O., 1998, 9 iul.,
nr.6265, p.5960. Art.595.
Modif. prin: H.G. nr.1046 din 3 oct. 2001. In:M.O., 2001, 5 oct., nr.121
123, p.28. Art. 1095.
Cu privire la aprobarea Listei tipurilor de servicii din plata pentru care
urmeaz a fi re(inut la sursa de plat impozitul pe venit: H.G. nr.315 din
20 mart. 1998. In:M.O., 1998, 30 apr., nr.3839, p.51. Art.305.
BIZPRO-Moldova
120
Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din
venitul brut: H.G. nr.130 din 6 Iebr. 1998. In:M.O., 1998, 26 mart., nr.26
27, p.4546. Art.191.
Cu privire la modul yi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate
de contribuabili documentar: H.G. nr.485 din 4 mai 1998. In:M.O., 1998,
9 iul., nr.6265, p.60. Art.596.
Regulamentul cu privire la detayarea angaja(ilor ntreprinderilor,
istitu(iilor yi organiza(iilor din Republica Moldova: H.G. nr.836 din 24
iun. 2002. In:M.O., 2002, 1 iul., nr.95, p.1525. Art.939.
Privind confirmarea documentar la achizi(ionarea valorilor mobiliare:
Com. M.F. nr.10-09/1-378-1749 din 11 apr. 2000. In:M.O., 2000, 12 mai,
nr.5456, p.68. Art.200.
Cu privire la modul de eviden( yi calculare a uzurii mijloacelor fixe n
scopul impozitrii: Instr. M.F. nr.5 din 29 ian. 2001. In:M.O., 2001, 27
fcbr., nr.2124, p.118128. Art.74.
Cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate n
scopul impozitrii: H.G. nr.1218 din 31 dec. 1997. In:M.O., 1998, 19 fcbr.,
nr.1213, p.3840. Art.87.
Modif. prin: H.G. nr.775 din 3 aug. 2001. In:M.O., 2001, 10 aug., nr.9496,
p.56. Art. 822.
Cu privire la deducerea cheltuielilor pentru ntre(inerea, repara(ia yi
recondi(ionarea propriet(ii: Com. M.F. nr.10-2-09/1-28-1015 din 29 Iebr.
2000. In:M.O., 2000, 16mart., nr.2930, p.43. Art.102.
Privind deducerea cheltuielilor, legate de schimbarea anvelopelor de
automobil: Com. M.F. nr.10-2-09/1-210-953 din 24 Iebr. 2000. In:M.O.,
2000, 16 mart., nr.2930, p.42. Art.101.
Cu privire la re(inerea impozitului pe venit la sursa de plat: Inf. M.F.
nr.14 din 19 dec. 2001. In:M.O., 2002, 10 ian., nr.58, p.5196. Art.10.
Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de confirmare a
dona(iilor pentru scopuri filantropice: H.G. nr.489 din 4 mai 1998. In:M.O.,
1998, 9 iul., nr.6265, p.6365. Art.600.
Modif. prin: H.G. nr.682 din 19 iul. 2001. In:M.O., 2001, 27 iul., nr.8688,
p.62. Art. 734.
Cu privire la deducerea mijloacelor din rezerva de prime a asigurrilor
pe termen lung yi a fondului de asigurare a pensiilor: H.G. nr.483 din 4
mai 1998. In:M.O., 1998, 9 iul., nr.6265, p.5859. Art.594.
Modif. prin:
- H.G. nr.1163 din 2 nov. 2001. n:M.O., 2001, 8 nov., nr.133135,
p.4344. Art. 1217.
- H.C. nr.113 din 30 aug. 2002. n: M.O., 2002, 12 sept., nr.126127,
p.23. Art.1269.
121
Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de divizare a
veniturilor ob(inute de ctre nereziden(i din sursele din Republica Moldova
yi a veniturilor ob(inute peste hotarele ei: H.G. nr.490 din 4 mai 1998.
In:M.O., 1998, 9 iul., nr.6265, p.6566. Art.601.
Taxa pe vaIoarea adugat (T.V.A.)
Codul fiscal, Titlul III. Taxa pe valoarea adugat: L. nr.1415 din 17 dec.
1997. In:M.O., 1998, 7 mai, nr.4041, p.916. Art.288.
Modif. prin:
- L. nr.112 din 29 iul. 1998. Modif.:art. 93, 99, 101, 102. n:M.O.,
1998, 1 sept., nr.84, p.5-7. Art.557.
- L. nr.251 din 24 dec. 1998. Modif.:art. 103. n:M.O., 1999, 4 febr.,
nr.1-11, p.3-4. Art.49.
- L. nr.923 din 13 apr. 2000. Modif.:art. 103. n:M.O., 2, 12 mai,
nr.54-5, p.12. Art.31.
- L. nr.1064 din 16 iun. 2000. Modif.:art. 93, 97-103, 108, 109, 112.
n:M.O., 2, 12 oct., nr.127-129, p.1-24. Art.888.
- L. nr.1389 din 30 nov. 2000. Modif.:art. 96, 101-104, 109, 112, 115.
n:M.O., 2, 31 dec., nr.1-18, p.31-33. Art.1211.
- L. nr.288 din 21 iun. 2001. ModiI.: art. 103. In. M.O., 2001, 12 iul., nr.
7880, p. 17. Art. 592.
- L. nr.415 din 26 iul. 2001. ModiI.: art. 102, 103. In. M.O., 2001, 18
sept., nr.112113, p. 2. Art. 852.
- L. nr. 4 din 16 nov. 2001. Modif.. art. 99, 103, 112, 113, 114. n:M.O.,
2001, 31 dec., nr.161, p.46. Art.1299.
- L. nr. 97 din 30 nov. 2001. Modif.. art. 93, 96, 97, 99, 101, 102, 103,
104, 115. n:M.O., 2001, 31 dec., nr.161, p.89. Art.1305.
- L. nr. 732 din 13 dec. 2001. Modif.. art. 93, 102, 108, 112, 117, 118.
n:M.O., 2001, 31 dec., nr.161, p.1112. Art.1309.
- L.nr.732 din 13 dec. 2001. Modif..art. 4. n:M.O., 2001, 31 dec.,
nr.161, p.1112. Art. 1309.
- L.nr.844 din 14 febr. 2002. Modif.:art. 96. n:M.O., 22, 28 febr.,
nr.29-31, p.8. Art. 12.
- L.nr.947 din 4 apr. 2002. n:M.O., 22, 18 apr., nr.54-55, p.1.
Art. 385.
- L.nr.995 din 18 apr. 2002. Modif.:art. 103. n:M.O., 22, 9 mai,
nr.2, p.5. Art. 457.
- L.nr.1035 din 3 mai 2002. Modif.:art. 103. n:M.O., 22, 9 mai,
nr.2, p.. Art. 41.
- L. nr.1128 din 14 iun. 2002. ModiI.:art.103. In.M.O., 2002, 5 iul.,
nr.9699, p.78. Art.703.
BIZPRO-Moldova
122
- L. nr.1140 din 14 iun. 2002. ModiI.:art. 104. In.M.O., 2002, 11 iul.,
nr.100101, p.79. Art.745.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. ModiI.:art.101, 117. In.M.O., 2002, 11
iul., nr.100101, p.1019. Art.747.
- L. nr.1533 din 13 dec. 2002. ModiI.:art. 103, anex. In.M.O., 2002,
31 dec., nr.185189, p.24-28. Art.1404.
- L. nr.1527 din 12 dec. 2002. ModiI.:art. 93, 97,101, 102, 111, 112,
113. In.M.O., 2002, 31 dec., nr.190-197, p.53-55. Art.1441.
Pentru punerea n aplicare a Titlului III al Codului Iiscal: L. nr.1417 din 17
dec. 1997. n:M.O., 1998, 7 mai, nr.4-41, p.1-17. Art.29.
ModiI. prin:
- L. nr.1064 din 16 iun. 2000. Modif.:art. 4. n:M.O., 2, 12 oct.,
nr.127-129, p.1-24. Art.888.
- L. nr.1389 din 30 nov. 2000. Modif.:art. 4. n:M.O., 2, 31 dec.,
nr.1-18, p.31-33. Art.1211.
- L. nr.614 din 8 nov. 2001. ModiI.: art. 4. In.M.O., 2001, 6 dec., nr.147
149, p.15. Art. 1165.
- L. nr. 4 din 16 nov. 2001. Modif.. art. 4. n:M.O., 2001, 31 dec.,
nr.161, p.46. Art.1299.
- L. nr. 732 din 13 dec. 2001. Modif.. art. 4. n:M.O., 2001, 31 dec.,
nr.161, p.1112. Art.1309.
- L.nr.408 din 26 iul. 2001. Modif.:art. 4. n:M.O., 22, 4 ian., nr.1-
3, p.43. Art. 4. (De la 1.7.22).
- L.nr.732 din 13 dec. 2001. Modif..art. 93, 102, 108, 112, 117, 118.
n:M.O., 2001, 31 dec., nr.161, p.1112. Art. 1309.
- L.nr.947 din 4 apr. 2002. n:M.O., 22, 18 apr., nr.54-55, p.1.
Art. 385.
Pentru interpretarea articolului 4 alineatul (3) literele b) yi c) din Legea
nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea n aplicare a Titlului
III a Codului fiscal: L.nr.996 din 18 apr. 2002. In:M.O., 2002, 16 mai,
nr.6364, p.6. Art. 487.
Cu privire la aplicarea taxei pe valoarea adugat: Reg. M.F. nr. 05/1-2-
07/586 din 1 nov. 1999. In:M.O., 2000, 23 iun., nr.7374, p.1445. Art.241.
Privind aplicarea TVA la livrarea mrfurilor, serviciilor n cadrul
proiectelor de asisten( tehnic, conform prevederilor art.104 litera d)
din Codul fiscal: Com. M.F. nr.10 / 1-2-07 / 352 din 27 mai 2002. In:M.O.,
2002, 6 iun., nr.7173, p.7580. Art.183.
Privind aplicarea TVA la livrarea mrfurilor, serviciilor n cadrul
proiectelor de asisten( tehnic, conform prevederilor art. 104 lit. d) din
Codul fiscal: Circulara M.F. nr.10/1-2-07/433 din 27 iun. 2002. In:M.O.,
2002, 5 iul., nr.9699, p.6368. Art.219.
Informa(ie: Inf. I.F.P.S. nr.10/1-2-07/558 din 22 aug. 2002. In: M.O., 2002,
29 aug., nr.122123, p.58. Art.281.
123
Privind corectitudinea aplicrii T.V.A. la livrrile de mrfuri yi servicii
efectuate de ctre agen(ii economici din republic ctre Fondul de Investi(ii
Sociale din Moldova: Circulara M.F. nr.10/1-2-07/52 din 22 ian. 2002.
In: M.O., 2002, 31 ian., nr.1719, p.4950. Art. 39.
Instruc(iune privind completarea formularului tipizat de document primar
cu regim special al facturii fiscale pentru livrrile de mrfuri yi servicii
impozabile cu T.V.A.: O.M.F. nr.32 din 11 mart. 2002; O.Dep.S.S. din 13
mart. 2002. In:M.O., 2002, 21 mart., nr.4042, p.7982. Art. 95.
Privind restituirea sumelor taxei pe valoare adugat: Instr. I.F.P.S. nr.06
din 30 dec. 2002. In:M.O., 2002, 31 dcc., nr. 190197, p.236272. Art. 419.
Declara(ia privind T.V.A. yi modul de completare de ctre subiec(ii
impozabili cu T.V.A. a Declara(iei privind T.V.A.: O.I.F.P.S. nr.117 din 24
sept. 2001. In:M.O., 2001, 19 oct., nr.126128, p.5760. Art. 302.
Privind restituirea sumelor taxei pe valoare adugat: Instr. I.F.P.S. nr.10
din 23 iul. 2001. In:M.O., 2001, 18 aug., nr. 100101, p.3438. Art. 254.
Comunicat privind facturile fiscale: Instr. I.F.P.S. nr.(17-13-02/1-59)10
din 21 Iebr. 2002. In:M.O., 2002, 7 mart., nr. 3335, p.8283. Art. 74.
Comunicat privind particularit(ile eliberrii facturilor fiscale yi reflectrii
lor n Registrele procurrilor yi realizrilor: Instr. I.F.P.S. nr.(17-13-02/
1-1621)19. In:M.O., 2002, 16 apr., nr. 53, p.1213. Art. 124.
Informa(ie: MF nr.05/1-2-07/566 (TVA la cota zero) din 30 aug. 2001.
In:M.O., 2001, 13 scpt., nr.110111, p.3536. Art. 1007.
Modif prin: Inf. M.F. nr.05/1-2-07/610 din 21 sept. 2001. In:M.O., 2001, 2
oct., nr.120, p.27. Art. 278.
Privind aplicarea T.V.A. la importul yi exportul de servicii: Com. M.F.
nr.(10-13-02/1-1769)14 din 13 apr. 2000. In:M.O., 2000, 3 aug., nr.9497,
p.6164. Art.283.
Privind modul de perfectare documentar a ajustrii valorii impozabile a
livrrii impozabile, prevzut prin articolul 98 al Codului fiscal: Com.
M.F. nr.(10-13-02/1-3601)26 din 20 iul. 2000. In:M.O., 2000, 14 scpt.,
nr.116118, p.3637. Art.323.
Privind aprobarea Listei organiza(iilor yi ntreprinderilor Societ(ii
Orbilor, Societ(ii Surzilor yi Societ(ii Invalizilor, scutite de vrsarea n
buget a taxei pe valoarea adugat la mrfurile produse yi serviciile
prestate: H.G. nr.228 din 26 Iebr. 2002. In:M.O., 2002, 7 mart., nr.3335,
p.3132. Art. 299.
Privind completarea Listei organiza(iilor yi ntreprinderilor Societ(ii
Orbilor, Societ(ii Surzilor yi Societ(ii Invalizilor, scutite de vrsarea n
buget a taxei pe valoarea adugat la mrfurile produse yi serviciile
prestate: H.G. nr.394 din 4 apr. 2002. In:M.O., 2002, 11 apr., nr.5052,
p.36. Art.486.
BIZPRO-Moldova
124
AccizeIe
Codul fiscal. Titlul IV. Accizele: L. nr.1053 din 16 iun. 2000. In:M.O.,
2000, 2 nov., nr.139140, p.39. Art.992.
Modif. prin:
- L. nr.1440 din 28 dec. 2000. Modif.:art. 123, 124, 125; anexa.
n:M.O., 2, 31 dec., nr.19-17, p.24. Art.1252.
- L. nr.438 din 27 iul. 2001. ModiI.: anexa. In. M.O., 2001, 13 sept.,
nr.110111, p. 6. Art. 849.
- L. nr.415 din 26 iul. 2001. ModiI.: anexa. In. M.O., 2001, 18 sept.,
nr.112113, p. 2. Art. 852.
- L. nr.494 din 4 oct. 2001. ModiI.: art.123, 124. In. M.O., 2001, 26 oct.,
nr.130, p.67. Art. 961.
- L. nr.507 din 5 oct. 2001. ModiI.: anexa. In. M.O., 2001, 31 oct., nr.131
132, p.5. Art. 969.
- L. nr. 4 din 16 nov. 2001. Modif.. art. 122, 123, 125, anexa. n:M.O.,
2001, 31 dec., nr.161, p.46. Art.1299.
- L.nr.965 din 5 apr. 2002. Modif.:anexa. n:M.O., 22, 1 apr.,
nr.53, p.3-4. Art. 373.
nr.2, p.5. Art. 457.
- L. nr.1021 din 25 apr. 2002. Modif.:anexa. n:M.O., 22, 1 mai,
nr.3-4, p.8. Art. 495.
- L. nr.1128 din 14 iun. 2002. ModiI.:anexa. In.M.O., 2002, 5 iul., nr.96
99, p.78. Art.703.
- Rectificare: In.M.O., 2002, 15 aug., nr.117119, p.3.
nr.100101, p.79. Art.745.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. ModiI.:art.123, 125, 127. In.M.O., 2002,
11 iul., nr.100101, p.1019. Art.747.
- L. nr.1164 din 27 iun. 2002. ModiI.:anexa. In.M.O., 2002, 11 iul.,
nr.100101, p.20. Art.749.
- L. nr.1184 din 28 iun. 2002. ModiI.:anexa. In.M.O., 2002, 5 iul., nr.96
99, p.14. Art.719.
- L. nr.1527 din 12 dec. 2002. ModiI.:anexa, pct. 6 din not . In.M.O.,
2002, 31 dec., nr.190197, p.55. Art.1441.
Pentru punerea n aplicare a titlului IV din Codul fiscal: L. nr.1054 din 16
iun. 2000. In:M.O., 2000, 2 nov., nr.139140, p.911. Art.994.
Modif. prin:
nr.19-17, p.24. Art.1252.
- L. nr.494 din 4 oct. 2001. ModiI.: art. 4. In. M.O., 2001, 26 oct., nr.130,
p.67. Art. 961.
125
- L. nr.523 din 11 oct. 2001. ModiI.: art. 4. In. M.O., 2001, 31 oct., nr.131
132, p.8. Art. 981.
- L. nr. 4 din 16 nov. 2001. Modif.. art. 4. n:M.O., 2001, 31 dec.,
nr.161, p.46. Art.1299.
- L.nr.880 din 22 febr. 2002. Modif.:art. 4. n:M.O., 22, 14 mart.,
nr.3-38, p.3. Art. 232.
- L.nr.408 din 26 iul. 2001. Modif.:art. 4. n:M.O., 22, 4 ian., nr.1-
3, p.43. Art. 4. (De la 1.7.22).
nr.100101, p.1019. Art.747.
Cu privire la modul de calculare yi achitare a accizelor: Instr. M.F. nr.3
din 16 aug. 2002. In:M.O., 2002, 24 oct., nr.144145, p.2135. Art. 323.
Regulament cu privire la restituirea sumelor accizelor: Reg. M.F. nr.07
din 3 apr. 2001. In:M.O., 2001, 31 mai, nr.5758, p.3237. Art. 166.
Modif. prin: Hot. M.F. nr.07/1 din 18 iul. 2001. In:M.O., 2001, 18 aug., nr.
100101, p.34. Art. 253.
Cu privire la compensarea accizelor: Com. M.F. nr.(10-13-03/1-4026) 29
din 10 aug. 2000. In:M.O., 2000, 31 aug., nr.109111, p.76. Art.314.
Privind instituirea sistemului de marcare cu timbre de acciz a mrfurilor
din (ar (indigene) yi din import, pasibile accizelor: Reg. M.F. nr.6 din 19
mart. 2001. In:M.O., 2001, 19 apr., nr.4445, p.2328. Art. 116.
Modif. prin:
- Hot. M.F. nr.06/1 din 18 iul. 2001. In.M.O., 2001, 18 aug., nr. 100
101, p.33. Art. 252.
- Hot. M.F. nr.12 din 10 sept. 2001. In.M.O., 2001, 8 nov., nr.133135,
p.66. Art. 319.
Recomandri metodice privind modalitatea de aplicare a timbrelor de
acciz ncepnd cu 01.10.2001: Hot. I.F.P.S. nr.(10-13-03/1-5087) 54 din
13 sept. 2001. In:M.O., 2001, 12 oct., nr.124125, p.40. Art. 292.
Cu privire la transportarea pe teritoriul Republicii Moldova a mrfurilor
supuse accizelor cu aplicarea plombelor ~SMART: H.G. nr.804 din 19
iun. 2002. In:M.O., 2002, 27 iun., nr.9194, p.5859. Art.902.
Privind aplicarea timbrelor de acciz la articolele din tutun importate: Inf.
M.F. nr.(10-13-02/1-4439) 34 din 9 sept. 2000. In:M.O., 2000, 5 oct., nr.124
126, p.75. Art.343.
Regulament privind modul de restituire de la buget a sumelor accizelor,
achitate de ctre agen(ii economici pentru alcool etilic nedenaturat: H.G.
nr.1583 din 10 dec. 2002. In:M.O., 2002, 17 dcc., nr.173, p.1516.
BIZPRO-Moldova
126
ImpozituI privat
Cu privire la privatizare: L. nr.627 din 4 iul. 1991. In.M.S., 1991, 7 aug.,
nr.162. Republicat cu modificri in.M.O., 1999, 9 dec., nr.135136, p.5
10. Art.674.
Legea Bugetului pe anul 2003: L. nr.1463 din 15 nov. 2002. Art. 8. In:M.O.,
2002, 10 dcc., nr.166168, p.379. Art. 1280. Valabil pentru anul 2003.
Taxa vamaI
Cu privire la tariful vamal: L. nr. 1380 din 20 nov. 1997. In: M.O., 1998, 7
mai, nr. 4041, p.39. Art.286.
Modif. prin:
- L. nr. 1319 din 27 oct. 2000. ModiI.: art. 2, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17,
25, 29, 30, 31, 32. Nou: capit. VII- art. 29, capit. X. art. 32, anexa 3. In.
M.O., 2001, 22 mart., nr. 31-34, p. 10-18, Art. 111.
- L. nr. 1387 din 24 nov. 2000. ModiI.:art. 4. Nou:art. 17
1
, anexa 1, 2.
In.M.O., 2000, 31 dec., nr. 169176, p.2236. Art. 1248.
- L.nr.1387 din 24 nov. 2000. ModiI.:art. 4. Nou: art. 17
1
, anexa 1, 2.
In.M.O., 2000, 31 dec., nr.169176, p.2236. Art. 1248.
- Rectificare. n:M.O., 2002, 4 ian., nr.13, p.47.
- L.nr.837 din 14 febr. 2002. Modif.:anexa. n:M.O., 22, 21 mart.,
nr.4-42, p.5-8. Art. 252.
nr.59-1, p.4. Art. 435.
- L.nr.1031 din 2 mai 2002. ModiI.:art.28. In.M.O., 2002, 23 mai,
nr.6668, p.9. Art.539.
- L. nr.1114 din 6 iun. 2002. ModiI.:anexa 1. In.M.O., 2002, 11 iun.,
nr.74, p.8. Art.616.
- L. nr.1082 din 24 mai 2002. ModiI.:anexa 2. In.M.O., 2002, 20 iun.,
nr.7981, p.4. Art.649.
- L. nr.1122 din 13 iun. 2002. ModiI.:art.4. In.M.O., 2002, 5 iul., nr.96
99, p.7. Art.701.
nr.100101, p.79. Art.745.
- L. nr.1299 din 25 iul. 2002. ModiI.:anexa nr.2. In.M.O., 2002, 8 aug.,
nr.115116, p.6. Art.930.
- L. nr.1532 din 12 dec. 2002. ModiI.:anexa nr.1, nota nr.2 la anexa 2.
In.M.O., 2002, 30 dec., nr.182184, p.4-108. Art.1389.
Pentru aplicarea Legii cu privire la tariful vamal: H.G. nr.25 din 11 ian.
2002. In:M.O., 2002, 17 ian., nr.1112, p.31. Art. 91.
Regulamentul privind modul de declarare a valorii n vam a mrfurilor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova: H.G. nr.600 din 14 mai 2002.
In:M.O., 2002, 23 mai, nr.6668, p.3945. Art.697.
127
Indica(ii metodice privind calcularea yi perceperea taxei pentru proceduri
vamale: Hot. D.C.V. nr.15-O din 9 Iebr 2001. In:M.O., 2001, 31 mai, nr.57-
58, p.43-45, Art. 169.
Cu privire la declararea mrfurilor de ctre agen(ii economici din raioanele
de est ale Republicii Moldova: H.G. nr.1001 din 19 sept. 2001. In:M.O.,
2001, 27 scpt., nr.116118, p.8283. Art. 1050.
Modif. prin:
- H.G. nr.1486 din 27 dec. 2001. n:M.O., 22, 1 ian., nr.5-8, p.41.
Art. 49.
- H.G. nr.263 din 4 mart. 2002. n:M.O., 22, 14 mart., nr.3-38,
p.54. Art. 334.
- H.G. nr.1133 din 30 aug. 2002. n: M.O., 22, 5 sept., nr.124-125,
p.5. Art.1257.
Cu privire la controlul obligatoriu al valorii n vam pentru unele mrfuri
din import: H.G. nr. 1092 din 29 oct. 1998. In:M.O., 1998, 12 nov., nr. 100
102, p.5760. Art.1045.
Privind trecerea mrfurilor de ctre persoanele fizice peste frontiera
vamal: H.G. nr. 1054 din 4 oct. 2001. In: M.O., 2001, 5 oct., nr. 121123, p.
3839. Art. 1102.
Cu privire la deplasarea mrfurilor peste frontiera vamal a Republicii
Moldova de ctre persoanele fizice: Reg. Dep.C.V. nr. 427 din 28 mart.
1995. In:M.O., 1995, 24 nov., nr. 6566, p.5860. Art. 23.
Modif. prin: O. D.C.V. nr. 61 din 24 Iebr. 1998. In: M.O., 1998, 23 apr., nr.
3637, p.59. Art. 132.
Taxa perceput n fonduI rutier
Legea fondului rutier: L. nr.720 din 2 Iebr. 1996. In:M.O., 1996, 7 mart.,
nr.1415, p.38. Art.147.
Modif. prin:
- L. nr.1101 din 30 iun.2000. Modif.:art. 2. n:M.O., 2, 31 aug.,
nr.19-111, p.1-14. Art.793.
ImpozituI pe bunuri imobiIiare
Codul fiscal. Titlul VI. Impozitul pe bunurile imobiliare: L. nr.1055 din
16 iun. 2000. In:M.O., 2000, 12 oct., nr.127129, p.47. Art.884.
BIZPRO-Moldova
128
Modif. prin:
- L. nr.439 din 27 iul. 2001. ModiI.: art. 283. In. M.O., 2001, 20 sept.,
nr.114115, p. 34. Art. 856.
- L.nr.972 din 11 apr. 2002. Modif.:art. 1. n:M.O., 22, 25 apr.,
nr.57-58, p.5. Art. 421.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. ModiI.:art.286, 287. In.M.O., 2002, 11
iul., nr.100101, p.1019. Art.747.
Pentru punerea n aplicare a Titlului VI din Codul fiscal: L. nr.1056 din
16 iun. 2000. In:M.O., 2000, 12 oct., nr.127129, p.710. Art.886.
Modif. prin: L.nr.408 din 26 iul. 2001. ModiI.:art. 4. In:M.O., 2002, 4 ian.,
nr.13, p.43. Art. 4 (dc la 1.07.2002).
Cu privire la modul de calculare yi achitare la buget a impozitelor funciare
yi pe bunurile imobiliare: Instr. M.F. nr.11 din 4 sept. 2001. In:M.O., 2001,
19 oct., nr.126128, p.2957. Art. 301.
Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de evaluare a bunurilor
imobiliare impozabile: H.G. nr.638 din 7 iul. 1999. In:M.O., 1999, 15 iul.,
nr.7377, p.97102. Art.670.
Modif. prin: H.G. nr.158 din 26 Iebr. 2001. In:M.O., 2001, 6 mart., nr.27
28, p. 30. Art.195.
ImpozituI pentru foIosirea resurseIor naturaIe
TaxeIe IocaIe
Privind taxele locale: L. nr.186 din 19 iul. 1994. In.M.O., 1994, 6 oct.,
nr.8, p.35. Art.68. Republicat cu toate modificrile in. M.O., 2002, 18
apr., nr.5455, p.35. Art.381.
Modif. prin:
- L. nr.329 din 14 dec. 1994. Modif.:art. 19. n:M.O., 1995, 12 ian.,
nr.2, p.14. Art.27.
- L. nr.968 din 24 iul. 1996. Modif.:art. 1, 4, 5, 7, 8, 16, 20. Nou:art.
15. n:M.O., 199, 31 oct., nr.71, p.3-4. Art.81.
- L. nr.1101 din 30 iun. 2000: Modif.:titlul; art.1-5, 7, 8, 10, 11, 15-
20. n:M.O., 2, 31 aug., nr.19-111, p.1-14. Art.793.
- L. nr.315 din 28 iun. 2001. ModiI: art. 1. Nou: art. 16. In. M.O., 2001,
20 iul., nr. 8183, p. 18. Art. 616.
- L. nr. 785 din 28 dec. 2001. Modif.. art. 16. n:M.O., 2001, 31 dec.,
nr.161, p.28. Art.1321.
- L. nr.1088 din 30 mai 2002. ModiI.:art.15. In.M.O., 2002, 11 iun.,
nr.74, p.7. Art.612.
129
Privind modul de percepere de la popula(ie yi transferare n buget a
impozitelor yi taxelor locale de ctre primrii: Instr. M.F. nr.4 din 7 dec.
1999. In:M.O., 2000, 3 fcbr., nr.1213, p.3242. Art.37.
Asigurarea sociaI
Privind sistemul public de asigurri sociale: L. nr.489 din 8 iul. 1999.
In:M.O., 2000, 6 ian., nr.14, p.413. Art.2.
Modif. prin:
- L. nr.521 din 11 oct. 2001. ModiI.: art. 28, 35, 49. In.M.O., 2001, 31
oct., nr.131132, p.78. Art. 979.
- L.nr.1025 din 2 mai 2002. Modif.:art.13. n:M.O., 22, 3 mai,
nr.9-7, p.1. Art.559.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. ModiI.:art.30, 35. In.M.O., 2002, 11 iul.,
nr.100101, p.1019. Art.747.
Legea bugetului asigurrilor sociale pe anul 2003: L. nr.1519 din 6 dec.
2002. In:M.O., 2002, 31 dcc., nr.190197, p.1824. Art.1439.
Privind anularea penalit(ilor istorice, calculate agen(ilor economici, care
au virat integral contribu(iile de asigurri sociale de stat obligatorii,
conform situa(iei de la 1 ianuarie 2002: L. nr.1024 din 2 mai 2002. In:M.O.,
2002, 6 iun., nr.7173, p.2225. Art.577.
Modif. prin:
- H.G. nr.1478 din 27 dec. 2001. n:M.O., 22, 4 ian., nr.1-3, p.4.
Art. 34.
Administrarea fiscaI
Codul fiscal, titlul V. Administrarea fiscal: L. Nr. 407 din 26 iul. 2001. In:
M.O., 2002, 4 ian., nr. 13, p. 442. Art. 2.
Modif. prin:
- L. nr.1076 din 23 mai 2002. Modif.:art.258. n:M.O., 22, 13 iun.,
nr.75, p.1. Art.33.
- L. nr.1146 din 20 iun. 2002. ModiI.:art.132, 134, 148, 149, 151, 153,
241, 245, 251. Nou:art.153
1
. Abrog:art.135, 137144, 150. In.M.O.,
2002, 5 iul., nr.9699, p.911. Art.707.
- L. nr.1163 din 27 iun. 2002. ModiI.:art.129, 132134, 136, 145, 148,
152, 155, 157, 159, 161, 163, 171, 173, 175, 176, 178, 179, 181, 182,
184, 186189, 192194, 196, 200, 203205, 213, 214, 225229, 233
235, 246, 253257, 259261, 263, 264, 267, 270, 271, 275. Nou:art.
131. Abrog: art. 231, 237, 258. In.M.O., 2002, 11 iul., nr.100101,
p.1019. Art.747.
BIZPRO-Moldova
130
Pentru punerea n aplicare a titlului V al Codului fiscal: L. Nr. 408 din 26
iul. 2001. In: M.O., 2002, 4 ian., nr.13, p. 43. Art. 4.
Modif. prin:
- L. nr.1146 din 20 iun. 2002. ModiI.:art.4. In.M.O., 2002, 5 iul., nr.96
99, p.911. Art.707.
nr.100101, p.1019. Art.747.
Cu privire la modul de urmrire a impozitelor, taxelor yi altor pl(i la
buget yi n fondurile extrabugetare nevrsate n termen: L. nr.633 din 10
nov. 1995. In:M.O., 1996, 8 fcbr., nr.89, p.1619. Art.80.
Modif. prin:
- L. nr.869 din 7 iun. 1996. Modif.:art. 1, 2, 4-7. n:M.O., 199, 11
iul., nr.4-47, p.25. Art.419.
- L. nr.1009 din 22 oct. 1996. Modif.:art. 6. n:M.O., 199, 12 dec.,
nr.8, p.8-9. Art.757.
- L. nr.1160 din 23 apr. 1997. Modif.:art. 1, 2, 5, 6, 9. Abrog.:art. 4.
Nou:art. 6
1
-6
7
. n:M.O., 1997, 12 iun., nr.38-39, p.41-45. Art.334.
- L. nr.187 din 6 nov. 1998. Modif.:art. 6
3
. n:M.O., 1998, 3 dec.,
nr.18, p.5-. Art..
- L. nr.764 din 24 dec. 1999. Modif.:art. 3, 6, 6
6
. n:M.O., 2, 27
ian., nr.1-11, p.3-4. Art.54.
- L. nr.1150 din 21 iun. 2002. ModiI.:art. 28. n:M.O., 2002, 25 iul.,
nr.106109, p.45. Art.803.
Privind executarea articolului 6
3
, aliniatul (4) din Legea cu privire la modul
de urmrire a impozitelor, taxelor yi altor pl(i: H.G. nr.630 din 15 oct.
1999. In: M.O., 1999, 28 oct., nr.118119, p.16. Art. 567.
Pentru aprobarea formularului de ~Dispozi(ie privind suspendarea
opera(iunilor la conturile bancare ale contribuabilului: O.I.F.P.S. nr.79
din 4 iun. 2002. In:M.O., 2002, 5 iul., nr.9699, p.6871. Art.220.
Privind modul de restituire yi compensare a pl(ilor calculate yi vrsate
(urmrite) n plus: Inf. M.F. nr.10-7-02/994-208 din 31 mai 1996. In:M.O.,
1997, 20 fcbr., nr.12, p.3844. Art.19.
Cu privire la modul de sechestrare a mrfurilor de ctre organele
Serviciului fiscal yi Departamentului Control financiar yi revizie n baza
Legii bugetului pe anul 1996: Instr. M.F. nr.197 din 16 apr. 1996. In:M.O.,
1996, 14 iun., nr.3839, p.4452. Art.47.
Indica(ii metodice viznd aplicarea de ctre inspectoratele fiscale a
prevederilor generale ale Legii Republicii Moldova din 10 noiembrie 1995
nr.633-XIII ~Cu privire la modul de urmrire a impozitelor, taxelor yi
altor pl(i la buget yi n fondurile extrabugetare nevrsate n termen:
Inf. M.F. nr.10-41-05/253-/989-206 din 30 mai 1996. In:M.O., 1996, 18 iul.,
nr.48, p.2729. Art.55.
131
Cu privire la reglementarea modului de sechestrare yi comercializare a
bunurilor: H.G. nr.685 din 23 iul. 1997. In:M.O., 1997, 14 aug., nr.53,
p.1025. Art.584.
Modif. prin:
- H.G. nr.957 din 19 oct. 1999. n:M.O., 1999, 28 oct., nr.118-119,
p.35. Art.11.
- H.G. nr.1376 din 10 dec. 2001. In.M.O., 2001, 20 dec., nr.155
157, p.3739. Art. 1426.
Privind modul de ridicare a mijloacelor bneyti n numerar, inclusiv n
valut strin, care se afl n seiful casei pltitorului sau ntr-o ncpere
izolat a acestei case, precum yi n re(eaua lui comercial, yi modul de
urmrire a sumelor debitoare ale pltitorului: Instr. M.F. nr.6 din 27 nov.
2000. In:M.O., 2000, 21 dcc., nr.157159, p.6365. Art.427.
Privind Recomandrile referitor la elaborarea de ctre bncile din
Republica Moldova a Programelor privind prevenirea yi combaterea
splrii banilor: Hot. B.N.M. nr.94 din 25 apr. 2002. In:M.O., 2002, 2 mai.,
nr.5961, p.6367. Art. 143.
FaciIit|iIe fiscaIe
Despre anularea penalit(ilor yi sanc(iunilor financiare (amenzilor): L.
nr.453 din 30 iul. 2001. In:M.O., 2001, 10 aug., nr.9496, p.17. Art. 750.
Modif. prin: L. nr.673 din 23 nov. 2001. ModiI.: art. 2. In:M.O., 2001, 6 dcc.,
nr.147149, p.21. Art. 1174.
Cu privire la anularea penalit(ilor yi sanc(iunilor financiare: L. nr.1194
din 4 iul. 2002. In:M.O., 2002, 25 iul., nr.106109, p.8. Art.811.
Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ncheiere,
aplicare yi reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiec(ii
micului business: H.G.nr.892 din 28 aug. 2000. In:M.O., 2000, 31 aug.,
nr.109111, p.6163. Art.988.
Cu privire la procedura de ncheiere, ac(iune yi reziliere a Acordului
privind sccutirea de plata impozitului pe venit a agen(ilor micului business
yi a gospodriilor (rneyti (de fermier): Reg. M.F. nr.4 din 3 sept. 2002.
In:M.O., 2002, 7 nov., nr.149150, p.4349. Art.340.
Despre organizarea la nivel na(ional a concursului pentru conferirea titlului
,Cel mai bun contribuabil al anului: H.G. nr.270 din 5 mart. 2002.
In:M.O., 2002, 14 mart., nr.3638, p.5758. Art. 340.
Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modalitatea aplicrii Legii
despre anularea penalit(ilor yi sanc(iunilor financiare (amenzilor): H.G.
nr.1114 din 18 oct. 2001. In:M.O., 2001, 19 oct., nr.126128, p.2527. Art.
1152.
BIZPRO-Moldova
132
Cu privire la filantropie yi sponsorizare: L. nr.1420 din 31 oct. 2002.
In:M.O., 2002, 31 dcc., nr.185189, p.817. Art.1393.
Cu privire la patenta de ntreprinztor: L. nr.93 din 15 iul. 1998. In:M.O.,
1998, 6 aug., nr.7273, p.610. Art.485.
Modif. prin:
- L. nr.363 din 22 apr. 1999. Modif.:anexa. n:M.O., 1999, 17 iun.,
nr.2-4, p.12. Art.292.
- L. nr.686 din 19 nov. 1999. Modif.:art. 1, 3-8, 10, 12-16, 18. Abrog.:
art. . n:M.O.,. 2, ian., nr.1-4, p.23-2. Art. 1
- L. nr.650 din 16 nov. 2001. ModiI.: art. 1, 3, 4, 6 9, 11 14, 17, 18;
anexa. Nou: art. 15. In.M.O., 2001, 6 dec., nr.147149, p.1619. Art. 1167.
Sanc|iuni pentru ncIcarea IegisIa|iei fiscaIe
Codul penal. L. nr. 985 din 18 apr. 2002. n M.O. 2002, 13 sept., nr.128129,
p. 263. Art.1012.
Codul cu privire la contraven(iile administrative: L. nr. din 29 mart. 1985.
In. Jetile, 1985, nr. 3. Art. 47.
Privind modul de stabilire yi reexaminare a salariului minim: L. nr.1432
din 28 dec. 2000. In:M.O., 2001, 27 fcbr., nr.21-24, p.6-7, Art. 79.
Modif. prin: L. nr.653 din 22 nov. 2001. ModiI.: art. 7. In:M.O., 2001, 20
dcc., nr.155157, p.8. Art. 1240.
Cu privire la stabilirea cuantumului salariului minim pe (ar: H.G. nr.335
din 25 mai 2001. In:M.O., 2001, 7 iun., nr.5961, p.23. Art. 400.
Procedee de soIu|ionare a IitigiiIor fiscaIe
Legea contenciosului administrativ: L. nr. 793 din 10 Iebr. 2000. In:M.O.,
2000, 18 mai, nr. 5758, p.914. Art.375.
Modif. prin:
- L. nr. 726 din 7 dec. 2001. ModiI.: art. 4, 5, 10, 13, 16, 21, 30, 32. In.
M.O., 2001, 13 dec., nr. 152154, p. 4243. Art. 1229.
- Rectificare. In. M.O., 2001, 20 dec., nr. 155157, p. 16.
Cu privire la judecata arbitral (arbitraj): L. nr. 129 din 31 mai 1994.
In:M.O., 1994, 25 aug., nr. 2, p.2628. Art.12.
Cu privire la expertiza judiciar: L. nr.1086 din 23 iun. 2000. In:M.O.,
2000, 16 nov., nr.144145, p.410. Art. 1056.
133
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Armeanic A., etc. Drept Iiscal, Chisinu, Museum, 2001.
Ault H. Germany: The New Corporation Tax System, InterIax: European
Tax Review, august 1976.
Babenco O. Sistemul de impozitare n agricultur pentru anul 2002. Chisinu,
AGROinIorm, 2002.
Bernard G., Colli, J.C. Dictionnaire economique et Iinancier. Edition du seuil,
Paris, 1994.
Betler B. Einansy: OxIordski slovari, Moskva, Vesi Mir, 1997.
Brezeanu P. Eiscalitate. Concepte, modele, teorii, mecanisme, politici si practici
Iiscale. Bucuresti, Editura Economic, 1999.
Charreaux G. Gestion Iinanciare: Principes, etudes du cas. Solutions, Liter,
Paris, 1991.
Clark C. Taxman chip: Principles and proposals Ior the ReIorm oI Taxation,
London Institute Ior Economic AIIaires, 1970.
Condor I. Drept Iinanciar si Iiscal romn. Bucuresti, Editura Iundatiei Romnia
de mine, 2002.
Eyanu N., $arcov P. Agenda juristului, 19902002. Chisinu, Bons OIIices,
2002.
Istrate C. Eiscalitate si contabilitate n cadrul Iirmei, Iasi, Polirom, 2000.
Matei V. Dictionar de maxime, reIlectii, expresii latine comentate. Bucuresti,
editura Scripta, 1998.
Nederi(a A. etc. Contabilitate Iinanciar, Chisinu, ACAP, 1999.
Nikitin A. Naloghi. Posobie dlea litzeev, Moscova, 'DroIa, 1998.
Olcescu P. Toma T. Tratat de drept Iinanciar si Iiscal, Iasi, editura 'Cantes,
2000.
Robe B., Lan P. Eiscalite et choix economique, ColmannLevy, Paris, 1978.
Rusu C., etc. Managementul aIacerilor mici si mijlocii, Chisinu, Logos, 1993.
Sasu C. Tainele reusitei n micile aIaceri, Editura Sauvialy, 1996.
Shapiro H. Applied Economics, Colorado Springs, Colorado, 1985.
$arcov P., Ipati G. Totul despre . impozite, Vol. I, II, Chisinu, Bons OIIices,
1999.
$arcov P., Ipati G., Eyanu N. Ghid la sistemul inIormational 99. Chisinu,
Bons OIIices, 1999.
Tudose V. Impozite si taxe n bugetul local, partea I si II. Chisinu, 2001.
BIZPRO-Moldova
134
Note
135
Note
BIZPRO-Moldova
136
Note

Impozitarea

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Impozitarea

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Biroul de expertize contabile ~Cont Expert

You might also like