REFERAT

ISTORIA MEDICINEI

STUDENT FILER(GRAUR)ALINA GEORGIANA

MEDICINA DENTARA AN.V GR.I

Istoria Medicinei
Medicina a aparut odata cu societatea umana din necesitatea pastrarii fortei de munca, necesitatea ingrijirii nou-nascutului si a gravidei, necesitatea combaterii durerii. y9v10vq Exista i!voare principale" - paleopatologia - ar#eologia medico-istorica - etnoiatria Paleopatologia $ patologia vec#e, studia!a urme ale proceselor de vindecare si procese patologice conservate pe sc#eletele vec#i, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare. %r#eologia medico-istorica $ cercetea!a obiecte ce au legatura cu igiena si practica medicala, instrumentarul medical, obiectele magice etc. Etnoiatria $ studia!a conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in pre!ent pe treptele inferioare ale de!voltarii sociale &triburi din %ma!onia, %ustralia, 'oline!ia(. Medicina populara $ medicina unor populatii agrare, care are la ba!a conceptia primitiva asupra bolii, este intens contaminata de medicina culta. )oala a preexistat aparitiei omului pe 'amant" exista animale cu imbolnaviri de diferite tipuri. %ctiunea de vindecare a existat inainte de aparitia omului. Exista o filogene!a a activitatii vindecatoare. *e remarca o deosebire esentiala intre actiunile vindecatoare din lumea biologica si cele din medicina umana. +ele din prima categorie sunt instinctive, fi!iologice in timp ce actiunile medicinei umane se ba!ea!a pe constiinta, gandire, strategie. Paleopatologia ne arata bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exista si asta!i &cele osoase(. *-au evidentiat le!iuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, le!iuni osoase tuberculoase, luetice, le!iuni de tumori osoase &osteosarcoame(. Demografia istorica. ,urata medie de viata a omului primitiv era de -0--1 ani la inceputul neoliticului, fapt demonstrat de o statistica pe 1./ de sc#elete descoperite, dintre care 001 pre!entau semne de mortalitate infantila, semn al fragilitatii omului primitiv. 2nele procese de vindecare ofera date despre practicile vindecatoare primitive" fracturile si alte le!iuni traumatice sunt bine tratate, demonstrand aplicarea corecta a tratamentului conservator. in ceea ce priveste trepanatiile craniene, in Europa s-au descoperit aprox. .00 cranii cu orificii temporale &1. in 3omania(. 4opografia sinusurilor venoase este respectata si exista semne ca unii bolnavi au supravietuit interventiei. Majoritatea erau operatii 5magice6, dar in unele ca!uri era vorba de operatii cu efect terapeutic real. 4repanatiile se efectuau cu lame de silex7oxidian &piatra vulcanica(, obiecte de bron!, fier &in ca!ul decesului in timpul operatiei, cadavrele erau ingropate impreuna cu instrumentele cu care s-a operat(.

+onceptia medicala era una animista, demoniaca, boala fiind va!uta ca o para!itare a organismului de catre un demon. 4ratamentul bolii era reali!at de catre vindecatorii triburilor primitive, care reuseau eliminarea demonilor cau!atori de boala. in pestera 58es trois fr9res6 este repre!entat primul medic, efectuand un dans ritual &paleolitic(. 4erapia$amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. *trategiile de vindecare difera in functie de etiologie" incantatii, inselarea spiritului malefic etc. :u exista etica si deontologie in practica medicala, vindecatorul e doar mediator, nu isi asuma raspunderea actului vindecarii &aceasta apare odata cu medicina #ipocratica ; medicina stiintifica(. 'artea magica era ajutata si de obiectele magice" amulete &fragmente de os, dinti de animal, pietre semipretioase(, figurine &antropomorfe, !oomorfe( purtate in scop profilactic, talismane &cu anumite semnificatii(, tatuaje, masti etc. <mul primitiv era mereu in cautarea #ranei. <data cu aparitia surplusului de produse, apare si primul medic, un pas catre civili!area societatii. %cum 0000 ani, in lume, diferite populatii reusesc sa reali!e!e primele societati urbane din istorie. Medicina in Mesopotamia antica (Asiro-Babilonia) 'rima civili!atie urbana cunoscuta este cea sumeriana, in sudul Mesopotamiei &agricultura, irigatii, te#nologii de constructie, prima scriere-cuneiforma(. Medicina sumeriana este una de tip sacerdotal, religios= exista !eitati cu atribute medicale &:inisina-!eita medicinei, >ula-marea !eita a oamenilor cu parul negru(. %ctul vindecarii consta in interpretarea de catre medicul-preot a viselor sau a anumitor simptome. ?enomenele sociale, ca si evolutia bolilor, sunt puse pe seama astrelor. 'rognosticul bolilor se facea prin divinatie. <rganoscopia $ studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu, in special a ficatului de miel &@ si la etrusci, populatie migrata din Mesopotamia, exista o divi!atie prin #epatoscopie(. Existau si alte metode de divi!atie. Aerodot, in cartea a BB-a, spune ca babilonienii nu au avut medici, medicina. +ercetarile moderne au infirmat aceasta te!a. *-a descoperit o tableta de lut sumeriana &cel mai vec#i document medical, scris de un medic la --00 )+, descifrat in 190 (, in care exista date specifice referitoare la medicamente si forme medicamentoase destinate bolnavilor &medicina empirica(. ,e exemplu sunt mentionate ceapa, usturoiul, smoc#ine, curmale, pere, brad, pielea de sarpe, uleiul de peste, oua, lapte, sarea de mare. ?ormele medicamentoase erau pentru u! extern si intern &substanta activaCve#icul, unguente, mixturi(. :u exista date despre boli si do!ele administrate, datorita caracterului secret pe care il aveau cunostintele medicale. 8a :inive, tot in tablete de lut, exista date referitoare la -00 plante medicinale, 1.0 medicamente de origine animala si medicamente de origine minerala &au fost identificate prin traducerea tabletelor aflate acum la )ritis# Museum(. in codul de legi al lui Aammurabi &primul cod de legi cunoscut, scris la aprox. 1/00 )+(, exista 9 articole referitoare la practica medicala, la cea a c#irurgiei= unde sunt mentionate recompense si pedepse in functie de clasa sociala a medicului si pacientului. 3eferirea este insa limitata la anumite practici. :u exista etica sau deontologie medicala. Medicina in Egiptul faraonic - pana la cucerirea de catre macedoneni in 0 )+ - exista o continuitate in ciuda succesiunii de dinastii -deja vorbim despre o cultura si civili!atie urbana, egiptenii cunosc diferite te#nologii de

constructie, de irigatii -religie politeista, in care in general !eii sunt personificari ale elementelor naturale, cu multiple ierar#i!ari si speciali!ari -exista o medicina sacerdotala, religioasa si una laica - !eul suprem, %mon 3a, era si !eu vindecator - exista o triada importanta de !ei" - Bsis &!eita naturii(, patrona cunostintele legate de plantele medicinale, dar si de formulele magice vindecatoare - <siris &!eul :ilului(, este !eul intineririi, al refacerii fortelor naturii si a omului - Aorus &fiul lor(, cu multe atribute vindecatoare, in special in convalescenta -practicienii medicinei, preotii medici, apartin teocratilor -prin sanctificarea unui medic si ar#itect celebru &Bm Aotep(, din dinastia B &3egatul Dec#i(, acesta devine principalul !eu al medicinei. in Memp#is exista un templu inc#inat lui. Bn studiul medicinei Egiptului faraonic, ne ba!am pe i!voare" 1. papirusurile medicale egiptene &. papirusuri referitoare la medicina, dintre care E mai importante. *unt descrise in jur de 900 medicamente si E. operatii c#irurgicale( -. paleopatologie &mumiile egiptene( . iconografie &basoreliefuri, picturi, obiecte( 1. 'apirusurile medicale - papirusul Ebers - a cre!ut ca apartine celor F scrieri ermetice medicale din cele E- ermetice care au fost anuntate de +lement ?lavius - e datat 1000 )+, tradus complet in 19 0 &>rapoG( - de dimensiuni mari &-0 m lungime, 10. paragrafe( - se refera in special la bolile interne - arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor &plante cu efect terapeutic, medicamente de origine animala - mierea, ceara, oua, lapte, peste, ulei de peste, inceputul utili!arii organelor - ficat, rinic#i= metale si pietre pretioase, metaloi!i, carbunele animal( - este descrisa prima metoda de aneste!ie locala &piatra memfitica presarata pe ranaCotet ; refrigeratie locala( - forme medicamentoase" unguente, mixturi, pilule, comprimate, fumigatii, emplastre, in#alatii, infu!ii, decocturi. - @ fumigatia cu cannabis indica la geto-daci &Aerodot( 'apirusul *c#midt - este anterior ca timp &1.00 )+( - de dimensiuni mai mici &0 m(, se refera la c#irurgie - contine E. ca!uri c#irurgicale, printre care fracturi, luxatii, circumci!ie, plagi &@ luxatia %4M este tratata la fel ca asta!i( - este structurat astfel incat sa descrie afectiunile de la vertex in jos, cu observatii clinice foarte riguroase - @ observatiile empirice si rationamentul anticipea!a gandirea #ipocratica - pe verso" practici religioase si o metoda de transformare a unui batran intr-un tanar de -0 ani. -papirusul ?linders-'etri &Ha#un( - datat --00--100 )+ - -/9 randuri despre obstetrica, ginecologie, urologie, flebologie etc.

'apirusul )roug#s &papirusul de la )erlin( - se refera la obstetrica si pediatrie -papirusul de la 8ondra - cel mai vec#i, neimportant -. *tudii de paleopatologie *tudiile de asta!i efectuate cu ajutorul 3M: asupra mumiilor egiptene demonstrea!a cu preci!ie existenta anumitor boli osoase, para!itare etc. . Bconografie - basoreliefuri, picturi unele arata existenta unor boli ce altfel nu am sti ca ar fi existat in vec#iul Egipt. - un portar din Memp#is cu poliomielita - un individ cu 4)+ vertebrala &; gibo!itate( - diverse scene de c#irurgie &circumci!ia ; operatie rituala la toate popoarele semitice(. 3emarcam conceptia pneumatista &in centrul vindecarii sta respiratia(, in timp ce la asirobabilonieni era ficatul. %u fost foarte aproape de descoperirea circulatiei sangvine &relatia dintre puls si posibilitatea ca sangele sa curga prin organe(. @ 8a 1 00, un medic arab &Bbn an :afis( va descoperi mica circulatie. Medicina in India Antica +ontemporana cu egiptenii si sumerienii &aprox. 000 )+(, civili!atia protoindiana a fost o civili!atie urbana, locali!ata in valea Bndului. <rasele erau construite prin planificare urbana, cu case cu 1-- etaje, baie proprie, sistem de canali!are, stra!i perpendiculare pavate, ornamentate cu statui in po!itii ascete. in valea Bndului si >angelui exista o populatie de origine indoeuropeana - arienii &5stapan, nobil6 in sanscrita( - ce au ajuns relativ tar!iu &1000 )+(. Bndienii vec#i &#indusii( nu au pastrat scrierile proprii. Aindusii foloseau arme de fier si au reusit domesticirea animalelor, inclusiv a calului. *e intalnesc si asta!i forme de cultura indiana cu origine in vec#ea antic#itate. *e disting etape ale medicinei indice" 1. etapa vedica &1000-.00 )+( -. etapa bra#manica &.00 )+ - 9// %,( . perioada mongolica, islamica 1. Etapa vedica - cultura ba!ata pe religia indiana primitiva - perioada cu traduceri orale, literatura cu mituri, observatii despre natura, toate fixate in E scrieri" -3ig Deda -%tava Deda -%yur Deda - *ama Deda

- *unt primii care folosesc o scriere alfabetica - nu mai avem versiunea lor originala, ci doar traduceri si prelucrari tardive &veda$cunostinte( in 3ig Deda se vorbeste despre medicul triburilor &5inteleptul medicilor6(. :u aveau temple dedicate !eilor vindecatori, fiind inca noma!i. *e remarca asemanarile cu tracii si geto-dacii &si#astrii carturari(. in %tava Deda este descrisa pentru prima oara malaria, alaturi de ciuma, variola, #olera, epilepsie, delirium tremens, reumatism, guta. 4ratamentele propuse se ba!ea!a pe plante medicinale. &5soma6 trata aproape orice afectiune(. in %yur Deda se regaseste intreaga literatura medicala a vec#ii Bndii. ,intre cunostintele #induse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe, al fracturilor si luxatiilor, al bolilor oculare precum si folosirea prote!elor oculare si a celor pentru membre. <data cu ase!area noma!ilor, vorbim despre a --a etapa. -. Etapa bra#manica Medicina este sacerdotala, ba!ata pe urmatoarele principii" intreaga natura &macro si microcosmos( este creatia lui )ra#ma, !eul suprem, i!vor de energie magica, ce strabate toate elementele cu aceasta energie. 8umea e formata din 0 elemente si este guvernata de 0 forte. Bdeea centrala a religiei bra#manice este aceea a transmutatiei si reincarnarii, fiecare fiinta se afla intr-o perpetua transformare &se naste, traieste si moare pentru a se reincarna si a reincepe ciclul(. *ocietatea este foarte strict ierar#i!ata, in 0 caste" - de conducatori militari si religiosi &medic@(, profesiuni libere, mestesugari si paria &sclavi(. Ieul medicinei este repre!entat de %teyor, caruia )ra#ma insusi i-a destainuit toate cunostintele legate de boli. Exista doua scoli medicale, la 4axilia si )enares. :eexistand tiparul, cunostintele se raspandeau prin manuscrise, care erau rare, de aceea autorii le redactau in versuri. Exista insa - carti medicale fundamentale" +#araJa *amita si *usruta *amita. +#araJa *amita este re!ultatul muncii scolii de la 4axilia, cuprin!and secretele de!valuite de !ei oamenilor &)ra#ma%teyor om(, cuprinde . lectii C 1 re!umat, in versuri pentru fiecare capitol. *unt pre!ente cunostinte de medicina interna &boli si tratamente(, metode de relaxare Koga, transpuse in plan medical. *e considera ca in timpul vietii omul foloseste doar o mica parte din posibilitatile psi#ice si fi!ice, dar prin asce!a si exercitii alese si urmate dupa anumite reguli, se poate ajunge pana la suspendarea totala a laturii fi!ice, inclusiv controlul metabolic. *usruta *amisa este produsul scolii din )enares, fiind o vasta enciclopedie medicala, din parti, una referitoare la anatomie, fi!iologie, medicamente, boli= iar cealalta la c#irurgie. :u erau permise disectii pe cadavre umane, dar se eludau interdictiile religioase prin ase!area cadavrelor intr-un cos de nuiele pe cursul unui rau, timp de E-F !ile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reusind sa descrie existenta a -00 oase, 00 musc#i si /0 5tuburi6. +#irurgia foarte bine tratata, ramura a medicinei cel putin egala cu medicina interna, cea mai importanta ramura a medicinei &5cea mai nobila si eficienta ramura a medicinei6(. 5Medicul care nu practica si operatii c#irurgicale este ca o pasare cu o singura aripa6. +ea mai importanta operatie era plastia na!ala. %lte operatii" extragerea de calculi din ve!ica urinara, operatia de cataracta, folosirea prote!elor, c#iar oculare. Mai sunt pre!entate elemente de asepsie si antisepsie, de sutura a plagilor abdominale &@ cu ajutorul furnicilor negre(. 'lantele erau folosite pe scara larga, de exemplu 3oGulfia carpentina in #ipotensiune arteriala, psi#iatrie &antidepresiv( - 5remediul oamenilor tristi6. )udismul a fost introdus de un raja# &)udd#a(, care a decis sa se i!ole!e de lumea agitata, a mers intr-un pustiu, apoi dupa mai multi ani, a de!voltat o noua conceptie asupra lumii si vietii,

alatuiri de noi te#nici Koga. Mai tar!iu aceasta conceptie a capatat atribute de religie. Manastirile budiste aveau camere speciale pentru ingrijirea bolnavilor. 8ocul de nastere al civili!atiei #induse a fost ocupat de trupele musulmane, fiind repre!entat de actualul 'aJistan. Dorbim astfel de un spatiu de interferenta intre traditiile tibetane, medicina c#ine!a, bra#manica si cea budista. Medicina chineza inca din urma cu 0000 ani, in vaile fluviilor Auang Ae si Kang 4!e, a aparut o civili!atie urbana, cu o scriere ideografica, de aproximativ -00 caractere &asta!i ; aprox.100(. :u s-au pastrat decat pe oase, carapace de broasca testoasa. 2nii autori o studia!a la Evul Mediu. +#ine!ii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor imparati legendari &?u Li, Auang 4i, +#e Aong( 1. ?u Li - cele referitoare la vanat, pescuit -. Auang 4i - stapanirea pamantului &agricultura, cresterea animalelor(, - aparitia drumurilor, targurilor - medicina, farmacologie. *e spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul c#ine!, impartindu-le in plante alimentare, otravitoare &cca./0( si medicinale, cu indicatii precise. &e.g."Efedra *inica, utili!ata in afectiuni astmatice( - acupunctura, ignipunctura . +#e Aong - aparitia mestesugurilor, a metalurgiei - prima scriere medicala din +#ina &5+artea sc#imbarilor6(, scrisa sub forma de dialog intre medicul curtii imperiale si imparatul respectiv. %cupunctura a aparut dupa observatii intamplatoare. 8a inceput a fost practicata cu ace din piatra &neolitic(, apoi din metale &5misterioasele ace galbene6(. Energia vitala este distribuita pe 1E meridiane &1- prinicipale si - secundare(, cu F0 puncte de acupunctura. Exista totusi unele basoreliefuri ce sugerea!a originea extraterestra a acupuncturii. in +#ina c#irurgia era inter!isa, singurele operatii practicate fiind castrarea eunucilor si corectarea deformarii piciorului. 8a curtea imperiala exista un singur c#irurg. 4aoismul &,aoismul(, filo!ofia c#ine!a contemporana cu budismul si filo!ofia presocratica, considera lumea alcatuita din 0 elemente principale &lemn, metal, pamant, apa, foc(, care trec una in alta sub influenta Kin si Kang, doua forte care nu se exclud, nu sunt complementare, ci se includ una pe alta. Kang repre!inta forta activa, po!itiva, masculina= iar Kin forta pasiva, negativa, feminina. *tarea de sanatate repre!inta o stare de ec#ilibru al energiei, condusa de Kin si Kang de-a lungul meridianelor. )oala este consecinta unui de!ec#ilibru, remediul fiind obtinut prin acupunctura si ignipunctura, in scopul redirijarii energiei vitale. in Europa, primul care a folosit ace de acupunctura c#ine!esti a fost dr. 8.)erlio! &tatal lui Aector )erlio!(, in sec. LBL. in 1.-0, +loquet uitili!ea!a si el acupunctura in studiile sale. 4otusi, inemeietorul acupuncturii europene &19-/( este considerat *auliers du Morraine &primul sinolog important(, care a tradus in france!a tratatele clasice ale medicinei c#ine!e &1000 %,(. 4eoria pulsului &din tratatul de teoria pulsului, datat in jurul 1000 %,, tradus tot de Morraine(. 'ulsul era singura metoda de examinare a unui bolnav. 'ulsul se palpea!a in 1. locuri diferite, fiecare palpare fiind superficiala, medie si profunda= inainte si dupa efort. in functie de mai multe criterii &varsta, sex, anotimp etc.(, sunt descrise -00

tipuri diferite de puls, dintre care -F prevestesc moartea. *-au descoperit figurine din vec#ea +#ina cu semne de locuri unde pot aparea boli. +#ine!ii sunt primii care au introdus o metoda de profilaxie a variolei &varioli!area preventiva(. 3ecoltau dintr-o pustula variola umana, o uscau in timp pentru a diminua virulenta, apoi era triturata si suflata printr-un tub de bambus pe narina copiilor. %cestia faceau o forma usoara si ramaneau imuni!ati. 'rima carte despre variola a fost scrisa tot de c#ine!i, in 1001 %,. in 3omania a fost introdusa de un medic grec, primele inoculari stiintifice au fost reali!ate la 1/1E de Bacob 'ylarino, medicul personal al lui %erban +antacu!ino si +onstantin )rancoveanu. Daccinarea antivariolica, introdusa in 1/9F, se ba!ea!a pe un alt principiu si anume imuni!area incrucisata intre virusul variolei umane si virusul vaccinei. Medicina greco-romana 1. Medicina in >recia %ntica &elena propriu-!isa( -. Medicina elenistica &dupa destramarea imperiului lui %lexandru cel Mare( . Medicina romana Medicina in recia Antica

- este tot de tip religios, sacerdotal. Ieul vindecator" %sclepios - momentul de apogeu il repre!inta 5secolul de aur al lui 'ericle6 &sec. D-BD )+( - in >recia a aparut primul set de observatii medicale ba!ate pe observatii si rationament" sistemul #ipocratic Bnca din sec. DB )+, odata cu transformarile sociale, au aparut noi mestesuguri, in care sunt implicati oameni liberi &5demos6(, acestia devin mai bogati, fapt ce duce la un conflict politic intre aristocratie si demos. +ei din urma ies victoriosi, ceea ce duce la intemeierea primelor state democratice din lume. incepe astfel si laici!area medicinei. 8a inceput apare periodeutul, medicul calator, care se ase!a pentru o anumita peroada de timp in cetate, dadea ingrijirile necesare, apoi se muta in alta si tot asa. %poi acestia ajung sa se stabileasca in constructii speciale din cadrul polisurilor. +ele mai importante scoli laice sunt cele din Hos si Hnidos. %coala din Hos priveste organismul ca o unitate structural-functionala, in continua legatura cu mediul extern. )oala era va!uta ca o afectare generala a organismului in totalitate &organismul era considerat ca fiind alcatuit din umorilic#ide fundamentale(. 4erapia este naturista &Aipocrate este cel mai de seama repre!entant al scolii de la Hos(. Exista ideea de #ar, de talent, caci 5daca ai un #ar, poti sa practici medicina, daca acesta lipseste, totul este !adarnic6. %coala din Hnidos se ba!ea!a pe gandirea analitica, prefera sa studie!e organismul pe parti distincte, sa considere ca partea solida este esentiala, nu cea lic#ida, umorala. 4ratamentul este simptomatic, numarul de medicamente prescrise este mare, cu o tendinta deci spre polipragmatism. Aipocrate - exponent al scolii din Hos - nu este demonstrat faptul ca a scris toate cele F- scrieri ale 5colectiei #ipocratice6 - 'laton il mentionea!a in 5,ialoguri6 ca cel mai mare medic grec

- *oranus ii scrie biografia la -00 ani de la moarte &in care se demonstrea!a descendenta directa din %sclepios - 1. generatii= si unde se aminteste ca atat tatal, cat si bunicul lui Aipocrate au fost de asemenea medici. ,evenit terapeut, calatoreste pentru a-si insusi meseria, apoi se intoarce in Hos. >inerele sau 'olib face o sinte!a a #ipocratismului.( - cele F- lucrari sunt foarte diferite, ca subiect, intindere si nivel de pre!entare - 0 lucrari de etica si deontologie medicala &sistem de reguli, valori, percepte asupra relatiei dintre medic si societate 7 pacient 7 alti medici(. +olectia include scrieri ale unor medici apartinand diferitelor scoli din >recia %ntica. - lucrari de patologie generala &aer, apa, epidemii, 5despre bolile omului6 etc.( - @ prima lucrare de patologie speciala se refera la epilepsie &5)oala sfanta6( - lucrari de oftalmologie, pediatrie, obstetrica, ginecologie - nu existau titluri si se denumeau cu primele cuvinte Medicina si c#irurgia formau un tot &acest lucru re!ulta din lucrarile de c#irurgie(, dar totusi c#irurgia era apanajul unor categorii de mestesugari, neconsiderati medici. ,intre lucrari amintim cele despre fracturi, luxatii, articulatii dar si cea referitoare la litotomia pentru indepartarea calculilor ve!icali. ,isectiile pe cadavre erau inter!ise si totusi in ciuda slabelor cunostinte de anatomie, s-au scris lucrari 5despre inima6, 5despre musc#i6 etc. 5%forismele6 repre!inta o colectie de fra!e si sentinte referitoare la experienta clinica a medicului #ipocratic. *tarea de sanatate &eucra!ia( era considerata starea de ec#ilibru cantitativ si calitativ al componentelor organismului. Erau definite E lic#ide - umorile cardinale" - bila galbena &ficat( - bila neagra &splina( -sange &inima( - mucus, flegma &creier( *tarile posibile erau de rece7cald= repectiv uscat7umed. Mentinerea in ec#ilibru se datora unui principiu numit 5neuma6, pe care organismul il ia prin respiratie. 5'#ysis6 repre!inta o forta naturala a oricarui organism ce se opune bolii, reactionand in mod spontan pentru a readuce organismul la functionarea normala, daca ea a fost perturbata. <bservand deosebirile dintre sanatate si boala, au fost definite tipologic E temperamente , in functie de umoarea care este predominanta" - coleric &predomina bila galbena( - melancolic &predomina bila neagra( -sang#in &predomina sangele( - flegmatic &predomina flegma( *tarea de boala &discra!ia( era definita ca un de!ec#ilibru intre umori, produs prin influenta unor factori etiologici &sunt incriminati in special factorii negativi din mediul extern(. @ 2nui medic ii este recomandat ca atunci cand se duce intr-o !ona, sa evalue!e diferiti parametrii meteorologici. %lti factori considerati patogeni sunt obiceiurile sau po!itiile vicioase, modurile de iluminare a locuintelor etc. in ceea ce priveste bolile infecto-contagioase, acestea sunt aduse de 5miasme morbide6 &substante toxice emanate din balti cu ape stagnante si apoi aduse de vanturi(. :u exista nici o incriminare a factorilor supranaturali, nici c#iar in ca!ul 5bolii sfinte6 &epilepsia(= cau!a este considerata la fel de naturala, doar ca nu era inca descoperita.

Bnvestigatia bolnavului scoate in evidenta extraordinarul simt de observatie al autorilor #ipocratici. Exista bolnavi, nu boli= se remarca efortul depus pentru individuali!area fiecarui ca!. 1. reconstituirea evolutiei bolii, de la debut pana la momentul pre!entarii -. descrierea starii pre!ente dupa examinari succesive . formularea unei ipote!e despre evolutia de viitor a bolii - teoria 5!ilelor critice6 4erapeutica #ipocratica cuprindea elemente de psi#oterapie, dietetica, exercitii fi!ice, terapie medicamentoasa &in limite naturiste(, dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fara eficienta - 5medicina oamenilor sanatosi6 - lucrare pentru intarirea sanatatii &medicina de palestra( 3elativa pasivitate a medicului #ipocratic isi gaseste explicatia in credinta in capacitatea 5p#ysisului6 de a actiona in mod spontan pentru refacerea organismului si de abia dupa aceea medicul ar trebui sa intervina. Marele castig al medicinei #ipocratice este metoda observatiei rationate. 'ana la Aipocrate, cele doua directii pe care se mergea erau" - metodele mitomagice - metodele empirice, fara o anali!a in prealabil. %cestea din urma au fost imbunatatite radical de Aipocrate. Medicina elenistica Bn %lexandria exista o scoala de medicina cu noutati fata de >recia si <rient. 'entru prima oara au fost permise oficial disectiile pe cadavre umane &pana la cucerirea romana(. +#irurgia era cea mai avansata din antic#itate &pentru #emosta!a se foloseau ligaturile vasculare(. in general era urmata linia scolii din Hnidos, cu tendinta spre studiul anatomopatologic. Exponenti" Aerofil &anatomist, ginecolog, internist( si Erasistrat &fi!iolog,c#irurg(. - fac diferenta intre creier si cerebel - studia!a nervii spinali, cranieni= oc#iul, retina Aerofi- elev al scolii din Hos &doctrina pe ba!a umorala( Erasistrat ; doctrina solidista, - sectionea!a maduva spinarii, - a cercetat circulatia sangvina - descopera ligatura vasculara, masa c#irurgicala si alte 100 de instrumente noi &apoi au fost inter!ise( Medicina in !oma Antica - dominata de medicii greci &primii medici greci au fost primiti cu ostilitate( - a inceput prin a fi religioasa &temple in cinstea lui Esculap, c#iar si in ,acia, la %pullum( @ 8a 'iacen!a s-a descoperit un ficat de bron! cu lobulatie completa &animal( %coala metodicilor %sclepiade, adept al teoriei solidiste, de!voltate de el in asociere cu teoria atomica &8eucip M ,emocrit(.

Exista - stari de boala" - porii se dilata si atomii evoluea!a - ingustarea porilor cu impiedicarea miscarii atomice @ %u introdus diferite medicamente, cu actiune vasodilatatoare sau vasoconstrictoare. Metodicii considera ca trebuie intervenit imediat si nu sa se astepte forta naturala vindecatoare &combatere a lui Aipocrate(. -+elsius a lasat o enciclopedie vasta, despre toate cunostintele din acea vreme -'linus cel )atran pre!inta informatii complexe despre plante medicinale -3ufus din Efes psi#iatrie -*oranus pediatru, obstetrician ,ioscoride din 'adania a scris un tratat de farmacologie &se refera si la -F plante dacice@( ->alen este, alaturi de Aipocrate, cel mai mare medic din antic#itate - a invatat la %lexandria - un timp a fost medic de gladiatori - devine apoi medicul imparatului - este autorul primei anatomii complete a corpului uman, in conditiile in care in continuare nu erau permise disectiile umane, ba!andu-se mai mult pe extrapolarea datelor de la animale &disectii, vivisectii( - cea mai mare greseala a sa a fost conceptia asupra circulatiei sangelui &5dute-vino si se amesteca in inima6( - tratatul sau a devenit o 5opera crestina6, deci nu a putut fi criticata - a ramas 5te#nica galenica6 de pregatire a medicamentelor - @ 'entru fiecare legiune exista o categorie de 5sanitari militari6. Medicina in E"ul Mediu 1. Medicina bi!antina -. Medicina in califatele arabe medievale . Medicina in Europa medievala E. Medicina in 3enastere Medicina bi!antina - in Bmperiul 3oman de rasarit, cu capitala la )i!ant &apoi +onstantinopol( - despre medicina bi!antina s-a scris putin - au de!voltat o noua organi!are medicala. <riba!ius &sec. BD )+( este autorul unei enciclopedii cu un continut extrem de vast, lucrare in care conspectea!a si ierar#i!ea!a toata literatura medicala greco-romana de pana atunci &sunt aprox. /0 volume(. <riba!ius consemnea!a si de unde a luat fragmentele, desi in acele timpuri nu se obisnuia acest lucru. % doua lucrare a sa se intitulea!a 5*ynopsis6 si este un tratat medical cu scop didactic, structurat in volume, o sinte!a a medicinei antice, completata cu ca!uri clinice si sinte!e proprii, o carte de educatie pentru sanatate destinata calatorilor etc. %ctius din %mida a scris un tratat de medicina in E volume, in care vorbeste si despre difterie si unele medicamente noi din Bndia. %lexandru din 4rales- 1- volume &in intregime original(

'avel din Egina &sec. DBB( - a fost cel mai mare c#irurg al )i!antului - a folosit bisturiul, metode c#irurgicale noi - lucrari despre tumorile maligne, cancerul de san, #emoroi!i %ntilos, contemporan cu <riba!ius, este autorul unei lucrari de c#irurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale. :icolas Mepis ; mare farmacolog M practician in anul -0 la :iceea, la primul sinod, biserica crestina s-a decis sa preia grija ingrijirilor medicale umane. *-au inc#is templele dedicate !eilor vindecatori, desc#i!andu-se institutii de caritate crestina, pe specialitati si tipuri de boli. @ 'rimul spital ; la /0, in timpul lui Dasile cel Mare. Medicina in califatele arabe medievale *e disting perioade in evolutia culturii si civili!atiei arabe medievale" 1. etapa de asimilare &mijlocul sec. DBB - sfarsitul sec. BL( - este o perioada a traducerilor - sunt traduse principalele opere din cultura greco-romana si orientala -. perioada de inflorire &sec. L-LB( . perioada de declin &dupa 1100( Bn etapa de asimilare, mai ales la )agdad, dar si la ,amasc &initial(, apoi la +airo= se reali!ea!a o veritabila scoala de traduceri in limba araba a lui Aipocrate, <riba!ius, >alen, ,ioscoride. 4raditia bi!antina a spitalului &intemeiat de Dasile cel Mare - /0( a fost preluata, cel mai celebru fiind spitalul din )agdad. +ei mai multi medici erau crestini, dar numele crestine nu s-au pastrat, arabii dandu-le nume noi. Medicul lui Ma#omed a fost un nestorian &:estor ; fost patriar# al +onstantinopolului, declarat eretic si refugiat in Bran, la Edessa. Majoritatea insotitorilor acestuia erau medici, care apoi au intemeiat spitalele din Aarada, 'ur(. @ %rabii au fost primii mari c#imisti ai lumii, ducand la aparitia farmacistului= medicul trebuia sa delege aceasta functie cuiva cu o pregatire specifica, cu responsabilitate morala si intelectuala, permitand astfel dedicarea unui timp mai mare activitatii medicale propriu-!ise. ,in perioada de inflorire, amintim personalitatea lui 3a!es &%l 3a!i(, din sec. BL-L, autor de carti medicale, cea mai de seama fiind enciclopedia 5+ontines6 &5continentul6(. 5+artea lui Mansur6 &numele califului( este o lucrare originala, scrisa cu o atitudine conservatoare &5daca poti, foloseste dieta si nu medicamente sau daca folosesti medicamente, alege unele simple si nu complicate6(= nu se admite decat ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. 8ucrarea este structurata in 10 volume, dintre care volumul DBBB, cel referitor la medicina interna, este considerat o adevarata capodopera, devenit manual si pentru unele universitati europene. %li %l )as este autorul unui tratat enciclopedic care se refera la clasici &ierar#i!ati( si la experienta clinica proprie. +el mai important ramane insa %vicena, din ale carui lucrari amintim 5+anonul medicinei6 &ultima mare sinte!a a intregului camp al medicinei, reali!ata de o singura persoana= cea mai limpede si clara dintre sinte!ele Evului Mediu(, 5'oemul medicinei6 - o colectie de 0 carti, dupa cum urmea!a" 1. se refera la 5problemele generale6" -anatomia, fi!iologia - igiena si organi!area activitatii medicale

-etica si deontologia - istoria medicinei -. medicamentele simple . medicina interna E. c#irurgie &inclusiv bolile infectioase eruptive( 0. medicamentele compuse %vicena &9.0-10 /( era tadjic &un popor nordic(, a fost un mare poet, filo!of, teolog= primul mare geograf si geolog, mu!ician. Bn ceea ce priveste +alifatul de %pus, cu capitala la +ordoba, o interpretare diferita a +oranului a permis o mai mare libertate de gandire, astfel ca de multe ori au procedat contrar parerilor lui %vicena. Bi remarcam pe %veroes, filo!of si autor al unui tratat de patologie generala si pe %lbu +a!i, contemporan cu %veroes, care a descris otitele si para!itul ce produce raia. Europa <ccidentala 'rimele elemente de medicina apar in manastiri. <data cu crestinarea popoarelor germanice, ei adopta punctul de vedere crestin al medicinei. %u existat calugari speciali!ati la nivelul medicinei populare. 'rima scoala de medicina propriu-!isa laica din Europa <ccidetala este %coala medicala din *alermo &port in Btalia, in apropierea manastirii Monte +asino - unde calugarul )enedict a intemeiat primul spital din <ccident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor, spre sfarsitul sec. DBBB, inceputul sec. BL(. - au fost primii care au acceptat si femei &4rotula a fost medic ginecolog( - volumul 53egimul de la *alermo6 a fost tradus si in romana &5?loarea sanatatii6(. 4raducerile ce se faceau la *alermo erau din araba Bgiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu &lepra, ciuma, variola, sifilis ; cu ipote!a originii americane a acestuia(. %u existat insa si asa-numitele 5epidemii psi#ice6, isterii colective &coreo-mania, cand ieseau si tremurau la marginea satului pana la epui!are, flagelatii colective(. %re loc o decadere a c#irurgiei, nu erau permise manevre sangerande, pentru ca medicii erau si preoti. Existau - categorii de c#irurgi" - c#irurgii de roba lunga &propriu-!isi(, care invatau doar anatomie si te#nici c#irurgicale - c#irurgii de roba scurta &c#irurgi barbieri(, care transmiteau deprinderile din tata in fiu 'rimele orase cu facultate de medicina au fost Montpellier &1--0(, apoi 'adova, pentru statul Denetian= si *alermo &adevarata facultate de medicina(. 3enasterea &sec. LD-LDB( a readus in prim-plan valorile antic#itatii. 'e plan laic se de!volta doctrina umanista, care considera ca ,umne!eu l-a creat pe om liber si omul trebuie sa aiba demnitate &5,espre demnitatea omului6 - 'ico della Mirandelo(. - reforma religioasa, marile descoperiri geografice - progrese in" - anatomie, fi!iologie= - patologie, terapeutica - c#irurgie

%natomia 'ana atunci, disectiile fusesera inter!ise, dar odata cu aparitia facultatilor de medicina, au inceput sa se permita &prin bule papale( disectii in scop didactic. Era disecat cate un singur cadavru intr-un an universitar. Erau interdictii clare referitoare la comentariile privind opera lui >alen. ,isectiile se faceau in amfiteatre &putea participa oricine(, profesorul citea din >alen, iar barbierul-c#irurg taia &el nu stia latina, adica profuN citea degeaba, ca el tot ce stia el taia... "-( (. %ndreas Desalius &Desal( - belgian, fiu de farmacist, a studiat la 'aris &universitatea era de tip >alenic(, dar a terminat studiile la 'adova, unde a devenit mai tar!iu profesor de anatomie. Este considerat intemeietorul medicinei moderne. - a pus ba!ele stiintei disectiei, folosind instrumente speciale - efectua disectii paralele, pe un numar crescut de cadavre &metoda stiintifica de cercetare( - a studiat coreland structuralul cu functionalul - @ este autorul primului atlas anatomic &F planse, la Denetia, in 10 .( - a denumit cu cate un cuvant anume diverse formatiuni anatomice, in neolatina - scrie un tratat complet de anatomie &)asel, 10E (, cu formatiunile pre!etate in po!itii active. 4ot la universitatea din )asel se gaseste un sc#elet preparat de Desal - dupa publicarea tratatului se refugia!a la Madrid, unde apare editia a BB-a &1000( - este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug, dar pedeapsa este comutata intr-o calatorie la Berusalim &pe drum este mancat de rec#ini in Marea Mediterana( Bn 3enastere, si artistii au contribuit la de!voltarea medicinei, unii au facut c#iar disectii si au reali!at planse anatomice &8eonardo da Dinci(. - acesta a reali!at peste 0 disectii umane, primele cu Marc %ntonio de la 4orre - face deosebirea intre structurile anatomice la diferite varste - aplica te#nici de injectare vasculara sau cu ceara topita in cavitati - reali!ea!a sectiuni la diferite incidente - 0 caiete, tiparite tar!iu &sfarsitul sec. LBL( %lbrec#t ,Orer a publicat o anatomie artistica, re!ultat al cercetarilor la cadavru. Este autorul unor gravuri anatomice, de larga circulatie &au ajuns si in 4ransilvania, la <radea(. 'ersonalitatea cea mai repre!entativa a patologiei renascentiste este >irolamo ?racastoro. - poet de limba neolatina - autorul teoriei sferelor #omocentrice in astronomie &contemporan cu +opernic( - primul critic literar - descrie foarte bine sifilisul &*ifile a fost un pastor pedepsit pentru ca iubea fata pe care o iubea si !eul= vindecat apoi prin remediul propus de ?racastoro, care descrie astfel in versuri tratamentul( - a delimitat foarte bine din punct de vedere clinic si epidemiologic ciuma si variola - lansea!a ideea ca bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmele morbide, ci de 5seminte ale bolii6 &5,espre contagiune M bolile contagioase6 - 10EF( - @ ,e abia in 1./., 'asteur si Hoc# demonstrea!a ca bacteriile sunt factorul cau!al al diferitelor boli *e remarca o crestere a tratamentelor odata cu marile descoperiri geografice &Bndia, %merica ; cartoful a sc#imbat alimentatia(. Medicamentele c#imice isi fac aparitia. 4eoria iatroc#imica este o varianta moderna a umoralismului #ipocratic, starea de sanatate se considera ca este pastrata prin mentinerea starii c#imice normale a organismului.

'aracelsius - considera ca medicina trebuie sa se invete din practica, nu din carti - a facut si c#irurgie, c#iar daca din punct de vedere religios ii era inter!is - precursor in balneologie si patologie profesionala +#irurgia in 3enastere 4oate facultatile de medicina erau religioase. <ficial se cerea ca operatia c#irurgicala sa fie indicata de medic iar c#irurgul s-o execute la indicatiile si sub controlul medicului. %mbroise 'anP a fost cel mai mare c#irurg din acel timp. - a urmat cursurile colegiului de c#irurgie de la 'aris &c#irurg de roba lunga( - numeroase operatii in armata france!a - numeroase inventii in c#irurgie &instrumente noi( - redescopera ligatura vasculara - propune pansamentul simplu in tratamentul plagilor &initial tratamentul era de cauteri!are cu ulei de soc fierbinte( - autor al unei carti de c#irurgie &10E0( - intemeietorul balisticii in medicina legala 'ierre ?ranco, contemporan cu %mbroise 'anP, este autorul a - tratate de c#irurgie &din care pasaje intregi au fost preluate si de 'anP(. 3eferitor la circulatia sangvina, s-au parcurs urmatorii pasi de-a lungul timpului" B. Egiptenii &papirusurile Ebner si in special *c#midt( au fost destul de aproape de descoperirea circulatiei BB. Aerofil, Erasistrat in %lexandria &ve!i curs( BBB. >alen credea ca in inima sangele arterial se amesteca cu cel venos prin porii interventriculari BD. Miguel *ervet &nu a fost medic propriu-!is( a descoperit mica circulatie, a fost ars pe rug impreuna cu cartile sale 5,espre reinstaurarea crestinismului6 &au scapat doar exemplare( D. 'rimul care a pus sub semnul intrebarii teoria lui >alen a fost Desal, care in editia a --a &1000( arata ca nu exista nici un orificiu interventricular DB. +olombo considera o posibila expicatie drumul sangelui prin plaman DBB. %ndreas +esalpino afirma existenta a - circulatii &mare si mica( DBBB. Qilliam Aarvey, a studiat la 'adova &1F00-1F0-(, apoi a devenit mare profesor la <xford= exilat mai tar!iu pe o mosie a fratelui sau si i!gonit din oras. +onceptia sa este de a se lucra in termeni cantitativi, matemati!ea!a lucrurile si propune metode fi!ice de studiu a curgerii lic#idelor prin tuburi elastice. B storia medicinei moderne

,in punct de vedere medical, sec. LDBB este un secol engle!, doar ?ranta mai remarcandu-se in acest domeniu prin cele - facultati importante &'aris si Montpellier(, dar care se mentin pe po!itii >aleniste si se opun marilor descoperiri din domeniul medicinei. 'rincipalele doctrine medicale sunt iatroc#imia &'aracelsius(, care se de!volta in *arile de Ros si >ermania= si iatromecanica, introdusa de Aarvey si care devine doctrina dominanta in %nglia si Btalia. *altul calitativ este facut prin introducerea metodelor noi de calcul, a metodelor inductive de cercetare &?r. )acon( precum si a celor instrumentale, experimentale. ,escoperirile recente ale fi!icii &@ fratii )ernoulli ; au fost medici(, studiile pe modele in vitro au ajutat mult medicina sa progrese!e. 'rincipala descoperire a sec. LDBB este circulatia sangelui &carte tiparita la ?ranJfurt pe Main in 1F-. - 5,espre miscarea inimii6(. ,esi fusese descoperit, microscopul nu a fost utili!at de Aarvey in studiile sale, fiind preferata o lupa foarte puternica. - Aarvey este autor si al unei carti de embriologie - nu a va!ut capilarele - nu a descris o circulatie limfatica &@ contemporan cu el, un italian, >aspara!elius a publicat o lucrare in 1F-F despre circulatia limfatica( - in 1FF1 Marcelo Malpig#i observa prima celula animala la microscop &#ematia( - Rean 'equet descopera canalul toracic, cisterna 'equet precum si racordarea circulatiei limfatice la circulatia generala &1FEF( -dane!ul *tenon descrie corect parotida si canalul excretor - engle!ul Q#arton descrie glanda submandibulara - in )avaria, Qirsung descopera canalul principal pancreatic Bn ceea ce priveste clinica medicala, se revine la medicina de observatie rationala, de tip #ipocratic &4eoria *ine#am - engle! autor al numeroase descrieri clinice si anatomo-clinice mergand pe firul observatiei la patul bolnavului(. - a descoperit coreea acuta *ine#am - denumirea unei forme de opiu imaginata de el a ramas pana asta!i - nu a aderat la iatroc#imie sau iatromecanica 'e linia iatromecanicii s-au remarcat >lisson &capsula fibroasa a ficatului, ra#itismul(, Qillis &poligonul arterial cerebral(. B4%8B% -*antorio &prima jumatate a sec. LDBB( - a stat timp de aproape E0 ani mult timp pe o balanta, efectuand masuratori ale propriului corp, descoperind astfel perspiratia pulmonara - impune metode matematice in cercetare - a inventat metode paraclinice de masurare &puls, temperatura( un profesor de la 'isa, medic si matematician, scrie un tratat de biomecanica &5,espre miscarea animalelor6(, in care aplica legile fi!icii la deplasarea omului si animalelor &in a --a jumatate a sec. LDBB( %depti ai iatroc#imiei" *ylvius, de >raaf &foliculul ovarian(. <8%:,% %ntoni van 8evercuc &portar la primaria din 8eida, remarcat intamplator de catre de >raaf( - compune un microscop din cateva lentile

- utili!area microscopului se extinde, Malpig#i fiind coniderat intemeietorul #istologiei normale si patologice, vegetale si animale. Bn sec. LDBBB, preocuparea pentru stiinta devine dominanta pentru numerosi medici, majoritatea ba!ati pe o finantare proprie. ,aca sec. LDBB a ramas cunoscut drept 5secolul circulatiei6, sec. LDBBB este cel 5al luminii6, 5al ratiunii6. Medicii recurg la mai putine metode paraclinice &in afara de termometru, celelalte aparate - pulsilogiu, microscop - nu dau imagini constante(. *e acumulea!a observatiile la patul bolnavului, care nu mai sunt explicate prin iatroc#imie si iatromecanica. E nevoie de doctrine noi, pentru o explicatie stiintifica a acestora. %pare un mare numar de supo!itii, unice in istoria medicala, cunoscute sub denumirea de 5sistematica sec. LDBBB6, care incearca sa oblige faptele sa se subsume!e, sa se supuna unor idei preconcepute. 1. 4eoria dinamismului organic &?r. Aoffman, in Aalle( - elementul definitoriu pentru sanatatea organismului este tonusul muscular - bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede M sc#eletice si se impart in boli #ipertone si boli #ipotone sau atone - au aparut medicamente, substante ce pot corecta abaterile tonusului, in special al musculaturii netede - licoarea Aoffman &amestec de alcoolCeter( reglea!a ec#ilibrul tonic - cercetari in domeniul balneologiei &influenta apelor minerale asupra organismului( -. 4eoria nervista a scolii engle!e &in continuarea teoriei iatromecanicii, formulata de +ooler si )roGn - fi!ician, descoperitorul miscarii broGniene( - elementul esential" excitabilitatea neuromusculara - bolile sunt semne ale modificarii &7( pragului de excitabilitate - important este in special corolarul terapeutic . 4eoria materialist-mecanicista, potrivit careia creierul secreta gandire E. 4eoria vitalista &Montpellier(, se ba!a pe doctrina animista, formulata de R. *ta#l, tot din Aalle. - exista spiritul vital &5anima6( - semnele bolii sunt re!ultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normala si nu trebuie combatute, indiferent de intensitatea lor. 0. 4eoria #omeopatiei &Aanemann( - simptomele nu trebuie contracarate - utili!area medicamentelor cu acelasi efect ca si cele ce au ca expresie simptomele, in cantitate cat mai mica &ex." c#inina produce o crestere a temperaturii la omul normal( - medicamentele trebuie folosite in sensul in care actionea!a si boala si nu contrar - do!e infinite!imale, se ajunge ca pana nici macar o molecula sa nu aiba sansa de a exista in solutie - principiul antrenarii, al dinamismului= prin agitarea indelungata a solutiei #omeopate, patrunde in solutie un spirit vindecator din neant - @ +ercetari recente au aratat ca apa pastrea!a amprenta substantelor ce au fost di!olvate in ea, c#iar cand nu mai exista nici o molecula activa in solutie - incepe sa se de!volte medicina anatomo-clinica, principiile medicinei ba!ate pe anatomia patologica, pe le!iuni specifice. Morgagni scrie in 1/F1 un tratat 5despre sediul si cau!ele bolilor studiate prin metode anatomice6 &transformari morfologice la nivel macroscopic, de organ(.

:u exista inca metode clinice ca percutia, auscultatia= ci doar inspectie, palpare. 4ot in 1/F1, la Diena, apare o carte a lui 8eopold %uenburger despre percutie. 8ucrarea a fost apoi tradusa la 'aris de medicul lui :apoleon &Rean +orvisard(. %uscultatia este introdusa mai tar!iu, de catre inventatorul stetoscopului, 8ieneque drept metoda de investigare a tuturor bolnavilor &54ratat asupra auscultatiei mediate6 - 'aris, 1.19(. 'rin descoperirea tesuturilor de catre Lavier )ic#at, tabloul le!ional este mult modificat. Bnainte de el, bolile erau descrise de la vertex in jos, apoi, odata cu descoperirea le!iunii specifice fiecarei boli, aceasta ordine a fost sc#imbata. 'rogrese s-au reali!at si in ceea ce priveste etiologia bolilor infecto-contagioase. +ercetarile efectuate pe cadavre au aratat le!iunea specifica a febrei tifoide, studiata pana atunci impreuna cu celelalte varietati de febre abdominale. )retenon deosebeste difteria de celelalte boli obstructive ale cailor respiratorii superioare prin pre!enta falsei membrane. Este rasturnat raportul cau!al al etiologiei bolilor de catre 'asteur, care a demonstrat ca nu este adevarata teoria generatiei spontanee &conform careia pre!enta germenilor ar fi secundara bolii, deci efectul si nu cau!a acesteia(. 'ouc#et &un biolog france!( a sustinut ca intotdeauna in substantele organice in descompunere apar in mod spontan germeni. 'asteur l-a contra!is, ducand vasul de experienta la o altitudine mare in 'irinei, unde nu au mai aparut germeni. +arl Ieiss, un mecanic german din Rena, a perfectionat microscopul, permitand identificarea bacteriilor cau!atoare. 'ostulatele lui Hoc# 1. in produsele patologice din cadrul aceleiasi boli se gasesc aceiasi germeni -. reali!area de culturi pe medii de cultura . cu germenii astfel obtinuti trebuie sa se produca in mod constant la animal aceeasi boala, cu aceleasi le!iuni si manifestari - pana la 1./. nu s-a reusit &apoi au demonstrat 'asteur M Hoc# Bn sec. LBL, in domeniul c#irurgiei, este descoperita aneste!ia prin in#alatie si se cristali!ea!a elemente ale principiilor asepsiei si antisepsiei. Bnainte de descoperire aneste!iei" 1. 0 martie 1.E-, in statul american >eorgia, H.8ong efectuea!a o operatie unui prieten, dupa o in#alatie de vapori de eter, iar pacientul nu a simtit durerea -. 1.EE - stomatologul Aorace Qells foloseste ga! ilariant &protoxid de a!ot(, dar demonstratia este nereusita &)oston( si se sinucide . Morton asista, dar considera drept cea mai eficienta metoda cea care foloseste eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat si in Europa. 'rima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut loc la 1F octombrie 1.EF E. *impson descopera cloroformul in ianuarie 1.E/

BIB#I$ !A%IE

1.Bstoria medicinei universale - Ed. Medicala, 19/0 - Bstoria medicinei romanesti - Ed. Medicala 19/.4ratat de Bstoria %tiintei in 3omania - Medicina - Ed. %cademiei 19.0 E.,ictionar cronologic de medicina-farmacie - Ed. Enciclopedica 19/0