SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

1.Clasificarea leziunilor coronare Pot fi : - de forma (incisivu centra su!erior su" forma de tarus# de vo um (forma nanica a incisivu ui atera su!erior# - de !o$itie (caninu su!erior in vesti"u o sau in !a ato!o$itie# - de cu oare (datorita i%ienei defectuoase& medicamentatiei !e "a$a de su f& "ismut si tratamente conservative sau restauratoare defectuoase# 2.Cauzele leziunilor coronare sunt: - caria dentara sim! a'com! icata - a"rafiunea fi$io o%ica(cu varsta#'!ato o%ica - fracturi dentare tratamentu cariei dentare sim! e si com! icate se rea i$ea$a !rin restaurari morfo o%ice directe & a"ra$iunea si fracturi e dentare !rin restaurari morfo o%ice indirecte( 3.Principiile tratamentului protetic al leziunilor coronare

)( biofunctional * !rinci!iu "iofunctiona are ca sco! rea"i itarea functii or a!aratu ui

dento-ma+i ar : masticatia& fonatia& fi$ionomia& si functia oc u$a a ,asticatia : - rea i$area de contacte dento-dentare cus!id-fosa mu ti! e& sta"i e& uniform re!arti$ate - se contraindica mode a-u a! ati$at - su!rafete mor!.o o%ic cus!idate - se contraindica su"dimensionarea in sens vesti"u o-ora deoarece scade eficienta masticatorie - din !unct de vedere a mode a-u ui anatoform functiona se indica restaurarea de contacte dento-dentare de ti! cus!id-fosa (contact sta"i & functiona & efficient in functia masticatorie#( Este ce mai indicat ti! de contact dento-dentar a restaurari e !artia e fi+e( /onatia : - functia fonnetica se restaurea$a ce mai ra!id cand se rea i$ea$a correct ucrarea fi+a( Caracteristici ce tre"uie res!ectate :- in re%iunea fronta a coroana de inve is tre"uie sa se inscrie in confi%uratia arcadei & avand un traiect arcuat - dimensiunea cervico- inci$a a si vesti"u o-ora a va fi identica ca a dinti or natura i - mode a-u fete or a+ia e dar in s!ecia a ce or ora e va fi identic cu a dinti or natura i (creste mar%ina e&cin%u um in)'0 medie& conve+itati&re ief concav-conve+#( Se contraindica mode a-u a! ati$at a fete or ora e & su"dimensionat in sensu vesti"u oora si cervico-inci$a ( Daca aceste caracteristici nu sunt res!ectate %enerea$a tu "urari de fonatie& sti%matism&sasait( /i$ionomia :- consta in rea i$area vo umu ui & formei&si cu orii dinti or artificia i identice cu a e dinti or natura i - vo umu & forma se o"tin !rin mode a-u individua i$at a e emente or dentare !entru a o"tine armonia dente-dentare caracteristica ca$u ui c inic - din !unct de vedere estetic se vor rea i$a coroane inte%ra ceramie !entru $ona fronta a( Se !ot rea i$a si din materia e .i"ride (ceromeri# ce confera o estetica foarte "una dar re$istenta or este inferioara mase or ceramice(

2.biomecanic * coroane e de inve is se conce! din !unct de vedere "iomecanic sa fie re$istente fi$ico- c.imic& sa se insere !e infrastructura si sa fie sta"i e( Re$istenta fi$ica: - In rea i$area coroane or de inve is se uti i$ea$a materia e re$istentre care sa nu se deforme$e 'a"ra$e$e'fracture$e( ,ateria e e de ! acat tre"uie sa fie sufficient de re$istente( - Ca$uri e c inice care nu !re$inta s!atiu sufficient * se indica su!rafete meta ice ( ca$uri e c inice cu s!atiu sufficient in toate sensuri e ()&1mm# materia u de ! acat idea va fi masa ceramica( - Se contraindica ! asarea su!rafete or oc u$a e in $one e atera e cu materia e de ! acat !utin re$istente : rasini acri ice& com!o$ite( E+ce!tie vor fi ca$uri e c inice care cer fi$ionomie ma+ima ( se ! ac.etea$a cu materia e .i"ride : ceromeri&com!osite de u tima %eneratie& foto!o imeri$a"i e in vid( Ceromerii se indica in oc u$ii e desc.ise in $ona fronta a( Insertia : - insertia constructiei fi+e este asi%urata !rin !re!aratia !ara e e a fete or "ontu ui si !oate fi faci a cand !re!aratii e ("onturi e# sunt mai conici$ate sau coroane e de aco!erire au %rosime diri-ata( Insertia medie si ferma are oc cand coroane e sunt cu %rosime nediri-ata si su!rafata de contact este mare- s efuirea anatoforma( Sta"i itatea : - sta"i iattea !rote$e or unidentare fi+e este conferita de frictiunea rea i$ata intre fata interna a coroanei si "ont - re atia de contact !oate fi tota a sau !artia a (numai cervica # - sta"i itatea este au%mentata de stratu de ciment !rin care se fi+ea$a !unti e !e "onturi e dentare - fi+itatea !rin frictiune- cimentare( 3.Bioprofilactic : deose"it de im!ortant & cu a-utoru caruia conce!em coroane de inve is care nu tre"uie sa ai"a efecte !ato o%ice asu!ra cam!u ui !rotetic( ,or!.o o%ic se conce! !rote$e unidentare care sa !oata fi cat mai "ine i%ieni$ate !rin autocuratire 'curatire mecanica(artificia a#(

toate aceste !rinci!ii contri"uie a resta"i irea functii or fundamenta e a e a!aratu ui dentoma+i ar (fonatia&masticatia&fi$ionomia# 4.Clasificarea coroanelor de invelis In ra!ort cu materia u din care se confectione$a : - coroane rea i$ate in intre%ine din a ia-e meta ice &ceramica sau acri at - coroane mi+te * com"inatii intre a ia-e-ceramica si a ia-e-acri at In functie de %radu de aco!erire sunt: - coroane de inve is toat e - ecuatoria e (aco!era 2'0 din vo umu coronar# sunt indicate !entru ca$uri e c inice afectate !arodonta & se o"tin !rin turnare de a ia-e no"i e si se inc.ed mar%ina !e un !ra% situat a )&1mm de co et( - Coroane de inve is !artia e * on a3 * aco!era o !arte din fete e a+ia e In functie de as!ectu estetic:

!rote$e unidentare fi$ionomice& care refac inte%ra fi$ionomia dinte ui afectat:coroane !o imerice&coroane ceramice& coroane mi+te(au cea mai mare re$istenta mecanica # - !rote$e unidentare nefi$ionomice& care se o"tindin a ia-e no"i e :aur & A%-Pd& Ni-Cr( - Prote$e unidentare mi+te: meta o- !o imerice 4 meta o- ceramice4 meta o-com!o$ite( In functie de te.no o%ia de rea i$are : - turnate (cea mai uti i$ata# - !o imeri$are& termo!o imeri$are si "arofoto!o imeri$are(coroane meta o-com!o$ite# - sinteri$area-!t restaurari e inte%ra ceramice si meta o-ceramice - %a vanoformarea- ca!e meta ice - fre$area mecanica - sonoero$iunea * va a"i !t sisteme e inte%ra ceramice( In functie de indicatii e c inice: - !t !rotectia dinti or cu .i!ereste$ie4e+!usi a fracturi - !t corectarea morfo o%iei coroane or a"ra$ate si reec.i i"rarea oc u$a a - !t imo"i i$area dinti or !arodontotici - !t !re%atiri !re!rotetice- coroane e sunt !reva$ute cu !ra%uri care vor favori$a a%re%area PPS - !t corectarea anoma ii or - coroane de aco!erire !t !unti de .emiarcada& !unti tota e& - coroane de su"stitutie( 5.Indicatiile coroanelor de invelis In sco! morfo-functiona si !rofi actic: - dinti cu !ierderi mari de su"stanta dentara datorata cariei dentare - dinti cu o"turatii intinse sau mu ti! e - !ierderi de su"stanta dura dentara !rin traumatisme - a"ra$ii !ato o%ice - dinti cu modificari de forma&vo um&!o$itie&sau cu oare - refacerea !uncte or de contact - considerente !rofi actice - dinti care !re$inta o diferenta intre diametru transversa coronar ma+im si ce cervica ( In sco! !rotetic: - rea i$area e emente or de a%re%are & de care se ea%a cor!uri e de !unte in restaurari e edentatii or !artia e interca ate - imo"i i$area dinti or !arodontotici - tratamentu disfunctiei oc u$a e - reconstituirea $one or de s!ri-in( 6.Contraindicatiile coroanelor de invelis sunt: - dinti cu !rocese !ato o%ice a!ica e netratate - dinti cu tratamente endodontice incorecte sau incom! ete - dinti cu inf amatii a e !arodontiu ui mar%ina - dinti cu !un%i %in%iva e !arodonta e - dinti cu mo"o itate dentara avansata - dinti cu resor"tii a veo are - dinti in versiune de !este 05 %rade fata de cam!u oc u$a

dinti i!siti de anta%onisti !ierderi mari de su"stanta dentara tineri su" )6 ani(

7.Limita cervicala a preparatiei parodontiului

a nive u fundu ui santu ui %in%iva a -umatatea distantei dintre fundu santu ui %in%iva si creasta mar%ina a a %in%iei i"ere - !utin su" nive u crestei mar%ina e - su!ra%in%iva ( Cercetari e u terioare au demonstrat ca une e din aceste oca i$ari au un !otentia nociv asu!ra !arodontiu ui !referandu-se !re!aratii e su!ra%in%iva e( .Prepararea dintilor pentru coroane de invelis!tipuri de pra"uri. Se diferentia$a 7 ti!uri de !re!arare: )# !re!arare tan%entia a- s efuirea tan%enta a toate fete e coroanei dinte ui & cu!rinde si co etu astfe incat imita !re!aratiei a-un%e su"%in%iva ( Trecerea intre su!rafata dentara s efuita si cea nes efuita a fost denumita 8 inia sau %ranita de demarcatie9 * ea va coincide o" i%atoriu cu mar%inea coroanei 2# !re!ararea cu !ra% * crearea unui !ra% circu ar & ori$onta a nive u inc.iderii mar%ina e a coroanei& "ontu devine mai mic com!arativ cu dimensiunea ui de a nive u sectiunii transversa e radicu are( 0# Pre!arare mi+ta(cu !ra%-fara !ra%#- com"inarea intre !re!ararea tan%entia a si cea cu !ra% astfe incat !ra%u sa fie rea i$at numai in $ona vi$i"i a si sa se !iarda a nive u fete or !ro+ima e( Procedeu indicat !t !re!ararea coroane or mi+te unde vesti"u ar tre"uie inde!artata o cantitate mai mare de su"stanta( 7# !re!ararea escavata * cu o fre$a diamantata de ti! f acara rotun-ita se rea i$ea$a o su!rafata escavata in -uru co etu ui dinte ui( P asarea coroanei se rea i$ea$a in !erimetru dinte ui & fara a mai fi necesara crearea !ra%u ui !ro!riu-$is( #.Protectia $onturilor dentare!metode c%imice ( Du!a !re!ararea "onturi or !t coroane de inve is a!are inevita"i o ! a%a dentinara care e+!une a im!actu cu mediu "uca numeroase !re un%iri odonto" astice cantonate a nive u cana icu e ro dentinare( Astfe e+ista !osi"i itati de !rotectie a "onturi or !re!arate si acestea !ot fi c.imice si mecanice( ,etode e c.imice * au sco!u de a o" itera cana icu e e dentinare !rin !reci!itarea unor su"stante c.imice !e su!rafata "ontu ui( 1&.Protectia $onturilor dentare!metode mecanice

Du!a !re!ararea "onturi or !t coroane de inve is a!are inevita"i o ! a%a dentinara care e+!une a im!actu cu mediu "uca numeroase !re un%iri odonto" astice cantonate a nive u cana icu e ro dentinare( Astfe e+ista !osi"i itati de !rotectie a "onturi or !re!arate si acestea !ot fi c.imice si mecanice( ,etode e mecanice * rea i$ea$a o !rotectie o!tima "ontu ui( Posi"i itati: ine e meta ice sau ! astice& coroane !rovi$orii( 11.Coroanele provizorii pot fi : - !refa"ricate din: ce u oid& !o icardonat& meta -anatoforme&ca!e(A &St&A%# - confectionate !rin metadata directa sau indirecta din rasini acri ice sau diacri ice( In %enera acestea se rea i$ea$a din mase ! astice& de o"icei rasini acri ice auto sau termo!o imeri$a"i e& !rintr-o te.nica de confectionare directa sau indirecta( O"iective e : - !rotectia or%anu ui !u !o-dentinar in fata a%resori or fi$ici&c.imici&fi$ico-c.imici - !rotectia $onei %in%iva e si a dinti or !re!arati - !revenirea traumatisme or oc u$a e - !rote$a de aste!tare - interes dia%nostic - !refi%urarea re$u tatu ui fina - o"tinerea unei sta"i itati ma+i o-mandi"u are Ca itati : - cu oare a!ro!iata de cea a dinti or natura i - "ine ustruiti - retentive si sta"i e !e "ont - re$istenta mecanica - !ot fi cimentate si descimentate usor - tre"uie sa !ermita verificarea !ermanenta a : insertiei !rote$i !rovi$orii&ada!tarea sa cervica a& variatia vo umetrica a rasini or acri ice in tim!u !o imeri$arii(

12.Controlul fluidelor $ucale se poate realiza: - ru ouri de vata si com!rese - as!iratoru de sa iva&svedo!teru &as!iratoru c.irur%ica - medicatia antisia o%ica: - antico iner%ice: atro!ina&dicic omina&"romura de metante ina sau "romura de !ro!ante ina( Prudenta a "atrani si a !ersoane e cu afectiuni cardiace sau % aucoma - de e ectie c onidina(anti.i!ertensiv# 5&2m%( 13.'mprentarea campului protetic scopuri si o$iective Sco!uri : - redarea cat mai fide a a deta ii or si a dimensiunii cam!u ui !rotetic - sa !ermita rea i$area unui mode correct care a randu ui sa re!roduca cat mai e+act toate caracteristici e cam!u ui !rotetic O"iective : - redarea cat mai fide a a formei &dimensiuni or si deta ii or !re!aratiei - !re uarea si redarea cu fide itatea ma+ima a ra!oarte or !re!aratiei cu !arodontiu mar%ina - inre%istrarea si redarea ra!oarte or !re!aratiei cu dintii anta%onisti

redarea e+acta a ra!oarte or !re!aratiei cu dintii vecini sa ofere !osi"i itatea o"tinerii unui mode de ucru cat mai e+act(

14.(victiunea "in"ivala Este un !rocedeu uti i$at in vederea faci itarii accesu ui materia u ui de am!renta in $ona su"%in%iva a& atunci cand imita cervica a a !re!aratiei a fost ! asata a acest nive ( Se recur%e astfe a evictiunea %in%iva a( Aceasta interventie tre"uie sa asi%ure in $ona su"%in%iva a un s!atiu i!sit de f uide (in momentu am!rentarii# cu o adancine si o %rosime care sa !ermita eta area materia u ui de am!renta cu dimensiuni minime asi%uratorii a e ca itatii am!rentarii( Pt rea i$area evictiunii %in%iva e uneori este necesara aneste$ia&mai a es cand este fo osit "isturiu e ectric( E+ista mai mu te metode de evictiune %in%iva a: - mecanica cu: snur de "um"ac&ine &coroane !rovi$orii( - c.imica cu: su"stante caustice&vvasoconstrictoare&su"stante astrin%ente& decon%estionanti na$a i'ofta mici( - ,ecano-c.imica: snur !reim!re%nat& snur im!re%nat du!a a! icare& ine e cu diameter diverse im!re%nate & "en$i de retractie ,eroce & .odroco oid reversi"i in-ectat& e+!ans3 ( - C.iureta-u %in%iva rotativ- cu o fre$a s!ecia a - E ectroc.irur%ia Caracteristice e evictiunii %in%iva e: - usor de a! icat - nedureroasa - cu actiune ra!ida - cu effect destu de un% !t a !ermite manevre e c inice necesare am!entarii - nesan%eranda - fara efecte secundare %enera e - fara efecte semnificative oca e(retractii& necro$e# /actori care inf uentea$a a e%erea unei metode de evictiune %in%iva a: - %enera i :dia"et& cardio!atii&!ace-ma:er&;TA& .i!ertiroidie&stari a er%ice - oca i: ! asarea imitei cervica e a !re!aratiei - conditiii !arodonta e: %in%ie su"tire&aderenta&%rosimea osu ui a veo ar vesti"u ar& - natura si am! itudinea retractiei %in%iva e inerente oricarei metode( 15.Clasificarea te%nicilor de amprentare Se rea i$ea$a in functie de: - tim!ii de ucru: - intr-un sin%ur tim! (monofa$ica# - in doi tim!i ("ifa$ica# - numaru com!onente or fo osite: - am!renta cu o com!onenta - am!renta cu doua com!onente In )<== >it$ a sta"i it urmatoarea nomenc atura de c asificare a te.nici or de am!rentare: Am!renta unima+i ara: - am!renta o"isnuita intr-un sin%ur tim! - am!renta in doi tim!i - am!renta de s!a are (in 2 fa$e# - am!renata in du" u amestec

- am!renta com!usa (sand?ic.# - am!renta !t RCR Am!renta "ima+i ara: - am!renta unitara - am!renta "ima+i ara 16.'mprenta intr!un sin"ur timp Indicatii : am!renta arcade or anta%oniste am!rente !re iminare in vederea rea i$arii mode e or !e care se confectionea$a !ortam!rente e individua e - am!rente fina e cu e astomeri de sinte$a Am!rente e monofa$ice se !ot rea i$a uti i$and: - !ortam!rente standard-.idroco oi$i ireversi"i i - !ortam!rente individua e- e astomeri de sinte$a - !ortam!rente s!ecia e-e astomeri de sinte$a Te.nica: ,ateria u a es !entru am!rentare se de!une intr-o in%ura universa a& care este ase$ata !e cam!u !rotetic( Aceasta am!renta se rea i$ea$a !entru inre%istrarea dinti or anta%onisti( ,ateria u fo ositeste re!re$entat in %enera de .idroco oi$ii ireversi"i i( 17.'mprenta in doi timpi In !rimu tim! !e dinte e !re!arat si in funde de sac %in%iva se de!une !rin in-ectare e astomeru f uid( In tim!u doi&si iconu so id !re!arat cu reactivu &de!us intr-o in%ura universa a se asea$a !e cam!u !rotetic&ca sa in% o"e$e si iconu f uid( In aceasta cate%orie !oate sa fie introdusa te.nica de am!rentare !rin in-ectare( 1 .'mprenta in du$lu amestec- uti i$ea$a doua materia e de consistente diferite( Te.nica:

Avanta-e:

santu %in%iva este !re!arat du!a o metoda cunoscuta si !referata de s!ecia ist in !rima fa$a&materia u e astomer c.itos este de!us in in%ura universa a(ase$at !e arcada unde este situat "ontu dentar( Sunt efectuate cateva miscari in ! an ori$onta ( Se o"tin im!resiuni e dinti or marite si deformate & in%ura im!reuna cu materia u de am!rentare sunt inde!artate imediat din cavitatea "uca a( ,ateria u c.itos inde!artat& in stare ! astica& este uscat( E astomeru f uid &!re%atit de asistenta &tras in serin%i&se de!unde in santu %in%iva &!e su!rafata "ontu ui si !e su!rafata materia u ui c.itos din in%ura&care este tot in fa$a ! asttica( @in%ura cu ce e doua materia e se reintroduce in cavitatea "uca a si se asea$a !e arcada dentara In tim!u !re ucrarii materia e or nu se e+ecuta !resiuni( Du!a !ri$a&am!renata este inde!artata din cavitatea "uca a si se e+aminea$a sistematic toate e emente e(( !ri$a concomitenta a ce or doua materia e cu e iminarea deformarii e astice a si iconu ui c.itos de catre ce f uid

tensiuni e interne sunt intens diminuate e+actitate mu t marita

1#.'mprenta $ima)ilara Indicatii: -oc u$ie sta"i a(sa e+iste sto! oc u$a dista # - )-2 coroane so o - RCR Contraindicatii : - mai mu t de 2 coroane so o - !unti - coroane e emente de a%re%are !t !rote$e - !acientu nu !oate sa oc uda in I, cu in%ura in cavitatea "uca a - oc u$ie insta"i a 2&.'mprenta se"mentara Se rea i$ea$a in doi tim!i: - am!renta unitara * este am!renta care inre%istrea$a un sin%ur dinte !re!arat !t reconstituire&aco!erire sau su"stitutie( Aceasta !re$inta 2 e emente caracteristice:forma "ontu ui dentar cu toate as!ecte e !osi"i e(trunc.i de con mai a!ro!iat de ci indru sau de con# si dimensiunea "ontu ui dentar a nive u fete eor atera e&cu!rinse intre s!atia %in%ivo-dentar si fata oc u$a a sau mar%inea inci$a a( De asemenea dimensiuni e fetei oc u$a e !t dintiii atera i si mar%inea inci$a a !t dintii fronta i& imita %in%iva a este intotdeauna fide inre%istrata( Te.nici !t am!rentarea unitara: -te.nica c asica si cea moderna am"e e fo osesc ca si micro!ortam!renta ine e sau ci indru de cu!ru care !oate fi confectionat in a"orator sau !oate fi !refa"ricat si comercia i$at su" diferite dimensiuni( - am!renta de situatie - este a doi ea tim! a am!rentei se%mentare care se !oate fina i$a cu e astomeri de sinte$a sau .idroco oi$i inserati in !ortam!rente care cu!rind o .emiarcada sau arcada intrea%a( - am!renta !rin care in cursu unei sin%ure mano!ere se inre%istrea$a arcada dentara cu !re!aratia &anta%onistii si ra!oarte e oc u$a e( - se !oate rea i$a in )&2 sau 0 tim!i(

21.Inre"istrarea ocluziei

*eprezint+ o amprent+ a fe,elor ocluzale -mar"ini incizale. ale am$elor arcade aflate /n raportul dorit . 01re$uie s+ cuprind+ c2t mai mul,i din,i. 03u tre$uie s+ dep+4easc+ ecuatorul clinic. 03u tre$uie s+ acopere su$ nici o form+ p+r,ile moi deoarece acestea reprezint+ zone reziliente. 03u tre$uie s+ fie perforat+ /n cazul /nre"istr+rii *C. ,ateria e: ACearB de oc u$ie (Beaut3!in:# ACearB cu adaos de !u "eri meta ice (cu!ro?a+# ACearB armatB cu fo ie de a uminiu (a u?a+# APaste e COE-co ofoniu !e diferite su!orturi APo ieteri s!ecia i (Ramitec-ESPE# ASi iconi de adiDie s!ecia i ( Dimension Bite- ESPE& Re%isi 2+- DeTre3& Erista * Omicron denta & etc(# 22.Coroanele fizionomice !clasificare5avanta6e5dezavanta6e. C asificare : R(D(C(4 !o istic e (ART F@ASS& BE@@E F@ASS#4 ceromeri : TARFIS GECTRIS( Avanta-e : !re!ararea "ontu ui : conservativB 4 ada!tare mar%ina B'!ro+ima B mu t mai e+actB (!e "ont mo"i # 4 re$u tate estetice su!erioare 4 !reDu de cost mai mic com!arativ cu te.no o%ia inte%ra ceramicB4 se e iminB su"eta!e e te.no o%ice (mac.etare& am"a are& !o imeri$are Hn vase#4 antici!ea$B te.no o%ia meta o-ceramicB4 se !ot fi+a ade$iv (cimentBri ade$ive# du!B condiDionarea feDei interne (o"Dinerea unor su!rafeDe as!re !rin fre$are sau sa" are#( Tratamentu e$iuni or dentare cu a-utoru coroanei fi$ionomice Termo"aro! imeri$area se rea i$ea$B a tI mai mare de )55IC Ji interva e de tim! mai scurte :=05 minute4 ivrarea !roduse or se face mu t mai nuanDat& com! e+( ,ase e com!o$ite& !o istic e e : formB de !astB& cu ori diferite : masa o!ac& masa dentina& mase inci$a & mase corectoare K f acoane cu ic.ide !entru conditionat 4 aderenta intre aceste mase-com!acti$area su!rafetei atera e mode ate( De$avanta-e: !reD de cost K te.no o%ie mai scum!e eva uBri e c inice su" )5 ani : sta"i itatea sto!uri or Hn $ona atera B !ertur"B funcDiona oc u$ia 4

23.Coroana acrilica Uti i$are restrLnsB 4 Are caracter !rovi$oriu ( IndicaDii : distrucDii coronare !arDia e'tota e a e dinDi or fronta i 4 e$iuni carioase sim! e'!rofunde !e feDe e !ro+ima e 4 traumatisme HnsoDite de fracturi 4 discromii de diferite etio o%iii :(endo%ene Mtratamente intracana are eronate# sau (e+o%ene M a!ort e+cesiv de a coo & tutun& vin roJu# 4 corectarea anoma ii or de formB& cu oare& !o$iDie#( ContraindicaDii : Pe dinDii fronta i care !re$intB faDete de a"ra$iune (sau !acienDi cu !arafuncDii :scrLsnitu dinDi or& "ru+ism# 4 Oc u$ii adLnci aco!erite :coroana este e+!usB (faDa ora B# datoritB contactu ui ferm &a"ra$iunii intense cu e+!unere a fracturare(In !arafuncDii se indicB on a3uri e e+tratisu are& mai re$istente& cu un modu de e asticitate favora"i ( Nu rBJini acri ice( Pe dinDii atera i (P,& ,# de necesitate se !ot a! ica a nive u P, !rovi$oriu 4 tre"uiesc sc.im"ate semestria ( a 6 uni# Ji e+aminatB re aDia oc u$a B 4 !e fondu a"ra$iunii se !ierde sto!u $onei de contact( Este Hn ocuitB cu o coroanB mi+tB cu sto! ferm meta ic sau cu o coroana ceramicB( PacienDii tineri cu camere !u !are mari a e dinDi or fronta i& unde nu se !ot rea i$a !re!araDii cu !ra%(Nac:etu acri ic necesitB o !re!araDie ne"io o%icB& cu sacrificiu de materia dentar( Prepararea: E ementu dentar se !re!arB su" forma unui "ont ci indro-conic neretentiv( Pre!ararea se rea i$ea$B secvenDia !rin reducerea (fre$area's efuirea# feDe or a+ia eKmar%inea inci$ooc u$a B( Reducerea este mai accentuatB !rin fre$are !e feDe e vi$i"i e (faDa vesti"u arBKmar%inea inci$a Bsu!rafaDa oc u$a B# !entru a crea un s!aDiu necesar o"Dinerii unui re$u tat estetic "un( 24.Coroana fizionomica metalo!ceramica. %rad de esteticB Ji fi$ionomie ma+imB 4 nuanDB co oristicB e%a B cu a dinDi or natura i( Din !unct de vedere o!tic masa ceramicB este i$otro!B( Sma Du este ani$otro!( ,etode de o"Dinere : C asic : Arderea masei ceramice !e fo ie' ca!e meta ice din ! atinB sau aur ! atinat (sinteri$are# 4 ,odern : A! icare directB !e "ont Turnare-!resare4 /re$are mecanicB4 /re$are com!uteri$atB(

IndicaDii: @a dinDii care necesitB aco!erire com! etB sau cLnd e+istB cerinDe estetice ridicate (!ersonae !u" ice#4 Poate fi !arte a unei !unti din mai mu te e emente4 Ea !oate fi !urtBtoarea unor e emente s!ecia e de menDinere& s!ri-in Ji sta"i i$are Hn !rote$area amovi"i B sc.e eti$atB4 Are o serie de indicaDii ti!ice: DistrucDii coronare ma-ore4 Necesitatea de re$istenDB Ji retenDie s!orite4 DinDi devita i$aDi4 Necesitatea reconturBrii feDe or atera e a e dinDi or Hn Hnc inaDii minore a e acestora4 ,odificBri a e ! anu ui oc u$a ( ContraindicaDii: Camera !u !arB vo uminoasB4 Perete e !u !ar intact4 CLnd a te mi- oace mai conservative re$o vB !ro" ema( Avanta-e: Redare esteticB su!erioarB( De$avanta-e: Inde!artea$B mu t Desut dentar4 PorDe anu se !oate fractura4 Dificu tBDi Hn o"Dinerea oc u$iei4 Se ecDia cu orii mai difici B4 PreD de cost ridicat( Pre!araDia dinte ui: "ont dentar& neretentiv& ci indro-conic 4 reducerea feDe or uniformB: )mm !e toate feDe e a+ia e si )&1-2mm inci$a 'oc u$a )&1-2 mm un%.iu de HntL nire Hntre !ereDi Ji !ra% este de <5I& cu rotun-irea $one or de intL nire 4 !ra% finisat& nu "i$otat 4 Se contraindicB un%.iuri e ascuDite& o"tu$e& denive ari e& anfractuo$itBDi e deoarece sunt surse de fisurare coronarB (un%.iuri e ascutite %enerea$B tensiuni#( Pra%u se HnfundB 5&0-5&1 mm M esteticB ma+imB sau cu nive -inserDie %in%iva B cLnd e ementu dentar are o cu oare care ne satisface( 25.Coroana compozita. Compozitele se aplica pe structuri metalice, rezultand astfel coroanele metaloplastice . S efuirea !t corone e meta o-! astice este identica cu cea !t coroane e meta o-ceramice&si anume: "ont dentar neretentiv&ci indro-conic reducerea fete or uniforma& )mm !e totefete e a+ia esi )&1-2mm

inci$a 'oc u$a )&1-2mm un%.iu de inta nire intre !ereti si !ra% este de <5 %rade &cu rotun-irea $one or de inta nire !ra% finisat &nu "i$itat Se contraindica un%.iuri e ascutite &o"tuse&denive ari e&anfractuo$itati e deoarece sunt surse de fisurare coronara(un%.iuri e ascutite %enerea$a tensiuni# Pra%u se disimu ea$a(infunda#5&0mm-5&1mmM estetica ma+ima& sau cu nive -insertie %in%iva a cand e ementu dentar are o cu oare care ne satisface( Daca se !refera doar ! acarea fetei vesti"u are s efuirea se va face ca a coroane e meta oacri ice& in $ona vesti"u ara se reduce )-)&1mm !e dintii vita i si )&1-2mm !e dintii devita i sau reconstituiti cu D(C(R /i+area com!o$itu ui !e structuri e meta ice se rea i$ea$a !rin macroretentii sau sisteme de e%atura c.imice in care intervine ca itatea materia u ui com!o$it sau o serie de !rocedee (sa" area& %ravarea e ectro itica si si ani$area#( ,acroretentii e !refa"ricate !ot fi din ceara &!o imeri sau c.iar meta ice(Acestea !ot fi: !ositive sau ne%ative&!entru ce e ne%ative structura meta ica tre"uie sa fie mai %roasa deoarece acestea sunt o"tinute !rin sc u!tarea meta u ui sau !rin infundarea in mac.eta a unor crista e microso u"i e ce asa microcavitati( Avanta-e e RDC: Rea i$ea$a e%atura c.imica cu su"stratu meta ic Nu necesita a ia-e s!ecia e Se !ot !o imeri$a in straturi successive Sunt re$istente a a"ra$ie ,ano!era de a! icare e sim! a Se !ot !re!ara usor Com!o$itia com!o$ite or: Sunt rasini diacri ice com!osite Com!onenta or%anica )1-15O ce consta in micro!articu e de "a$a& monomeri de di utie&co oranti Com!onenta anor%anica: 15-P1O cuart crista in &!artico e de fi"ra de stic a de marimi diferite(7-05microni#(

26.Coroana 7eisser!clasificare5preparare. Caracterisitic !entru coroane e >eiser este dis!unerea com!onentei fi$ionomice doar !e faDa vesti"u arB& !este meta u su"iacent& meta care aco!erB dea tfe toate ce e a te su!rafeDe dentare( Coroane e mi+te !arDia fi$ionomice !ot fi: A ,eta o-acri ice4 A ,eta o-com!o$it4 A ,eta o-ceramice( Princi!a u avanta- este com"inarea re$istenDei mecanice a coroanei de Hnve is meta icB cu as!ectu fi$ionomic a coroane or Nac:et( De$avanta-e e sunt: A A%re%are inferioarB coroane or meta ice turnate (datoritB formei de retenDie mai s a"B a "ontu ui o"Dinut !rin J efuire#4 A NecesitB sacrificiu mare de Desut dur dentar& mai a es vesti"u ar& ( ceea ce im!une frecvent devita i$area#4

Posi"i e fisuri& fracturi& des!rinderea com!onentei fi$ionomice(datoritB unui fenomen de se!arare a interfaDa meta -com!onentB fi$ionomicB#4 A Efect fi$ionomic redus a dinDii mandi"u ari ( coroana meta o-acri icB nu !oate satisface cerinDe e estetice de ! acare oc u$a B cu acri at& deoarece se a"ra$ea$B ra!id& coroana meta o-com!o$itB nu a convins Hn tim!& a ternativa cea mai indicatB !entru satisfacerea fi$ionomiei fiind coroana meta o-ceramicB sau inte%ra ceramicB#( Particu aritBDi Hn !re!ararea "ontu ui !entru coroana ti! >eiser Pre!ararea raDiona B a "ontu ui im!une res!ectarea urmBtoare or o"iective: A Deretentivi$are Hn sens a+ia (cervico-oc u$a #& cu sta"i irea unui a+ o!tim de inserDie a coroanei4 A Crearea s!aDiu ui necesar atLt !entru meta cLt si !entru com!onenta fi$ionomicB4 A Asi%urarea re$istenDei mecanice a !rote$ei unidentare4 A Asi%urarea re$istenDei mecanice a !re!araDiei4 A Asi%urarea menDinerii Ji sta"i itBDii !rote$ei unidentare !e !re!araDie4 A Asi%urarea unor contacte dento-dentare funcDiona e Ji dura"i e4 A Evitarea iritaDiei !arodonta e4 A Pre!araDia !re$intB !articu aritBDi Hn ra!ort cu to!o%rafia dinte ui %a$dB-fronta sau atera dar Ji Hn funcDie de !articu aritBDi e morfo o%ice individua e a e dinte ui ce urmea$B sB fie aco!erit cu o coroana ti! >eiser(

27.Coroana metalo!ceramica!semifizionomica8 Coroana mi+tB meta o-ceramicB este cea mai indicatB dintre coroane e mi+te& deoarece: A asi%urB sta"i itate co oristicB Hn tim! 4 A "iocom!ati"i itate K!ro!rietBDi mecanice4 A ca$uri c inice cu !osi"i itBDi financiare( A Coroana meta o-ceramicB Pre%Btirea cLm!u ui !rotetic: A J efuire reducDiona B ine%a B4 A "ont ci indro-conic& neretentiv4 A reduceri : vesti"u ar )&1-2mm& inci$a )&1-2mm( Acest ucru este necesar !entru coroane e mi+te meta o-!o imerice( A feDe e a+ia eKora B se deretentivi$ea$B uJor: - 5&0-5&1mm !entru ce e aco!erite cu meta 4 - )-)&2mm Kconici$are s!re a+- com!onenta fi$ionomica e+tinsa Ji !e feDe e a+ia e (meta o-com!o$itB& meta o-ceramicB#( A "ontu va fi !re!arat Hntotdeauna cu !ra%( QQ Pre!aratia idea B !entru coroana meta o-ceramicB este C;AN/REIN-u circumferenDia & cu o imitB dece a"i B& am!renta"i B& foarte e+actB( Cimentare ' /i+are: A Coroane e meta o-acri ice se fi+ea$B !rin fricDiune-cimentare cu cimenturi convenDiona e /OC (fosfat de $inc# A Coroane e meta o-com!o$ite se fi+ea$B cu a-utoru cimenturi or !o icar"o+ui at'!o ie ectro itice& cimenturi e ionomere de stic a sau c.iar /OC( A Coroane e meta o-ceramice se indicB a fi fi+ate cu cimenturi ionomere sau cimenturi !e "a$B de rBJini diacri ice Mfi+are ade$ivB ( cimenturi e reacDionea$B c.imic cu Desuturi e dentare#(

2 .Coroana metalo!acrilica!semifizionomica A @a coroane e mi+te meta o-acri ice toate su!rafete e dentare ce vin Hn contact cu anta%oniJtii atLt Hn !o$iDii dia%nostice cLt Ji Hn miJcBri e e+centrice a e mandi"u ei tre"uie rea i$ate o" i%atoriu din meta ( A Rn oc u$ii e a"iodonte este o" i%atorie !rotecDia meta icB a mar%inii i"ere a fronta i or ma+i ari& ceea ce reduce considera"i efectu fi$ionomic( Coroana mi+tB meta o-acri icB din !unct de vedere fi$ionomic !oate fi: A ParDia fi$ionomicB4 A Tota fi$ionomicB( IndicaDii(din !unct de vedere a sco!u ui urmBrit#: A e ement de a%re%are4 A conso idarea dinDi or care !re$intB o"turaDii Hntinse&cu !ereDi dentinari su"minaDi4 A corectarea morfo o%iei anorma e a dinDi or care !re$intB anoma ii de vo um &formB4 A corectarea cu orii dinDi or devita i4 A e ement de sta"i i$are a !rote$e or sc.e etate4 A e ement de imo"i i$are a dinDi or !arodontotici4 A e ement de sta"i i$are a oc u$iei( A Coroana meta o-acri icB A ia-e e meta ice indicate !entru com!onenta meta icB: A A ia-e no"i e de aur P00O4 A A ia-e no"i e de aur P00O cu ! atinB )25O4 A A ia-e semino"i e de ar%int-!a adiu4 A A ia-e ino+ida"i e crom-nic.e cu !rocente reduse de crom( Bontu dentar A Neretentiv Hn sens cervico-ora cu e+istenDa unui !ra% Hn $ona co etu ui4 A Pentru coroane e !arDia fi$ionomice !ra%u de !e faDa vesti"u arB se !re un%eJte Ji Hn -umBtatea vesti"u arB a feDe or !ro+ima e4 A Pentru coroane e tota fi$ionomice !ra%u este circu ar4 A /aDa oc u$a B este redusB cu 2mm !entru a favori$a retenDia acri atu ui4

2#.Coroana metalo!compozita9semifizionomica Com!o$ite e !e structuri meta ice coroane e meta o-! astice A S efuirea !entru coroane e meta o-! astice identicB cu cea !entru coroane e meta oceramice( A Daca se !referB ! acarea doar a feDei G J efuirea M cu cea a coroane or meta o-acri ice( A /i+area com!o$itu ui !e structuri e meta ice se rea i$ea$B !rin macroretenDii sau sisteme de e%BturB c.imice Hn care intervin ca itatea materia u ui com!o$it sau o serie de !rocedee (sa" area& %ravarea e ectro iticB Ji si ani$area#( ,acroretenDii e M adaos a su!rafaDa de retenDii !refa"ricate( A Pot fi din cearB& !o imeri sau c.iar meta ( ,ai e+istB Ji retenDii Hn minus !rin scu !tarea Hn structura meta icB (mac.eta tre"uie sB fie mai %roasB# sau !rin Hnfundarea Hn mac.etB a unor crista e microso u"i e ce asB microcavitBDi( Com!o$ite e A Sunt rBJini diacri ice (RDC# Com!o$iDie :

com!onentB ora%nicB )1-15 O ce constB Hn micro!artico e de "a$B& monomeri de di uDie& co oranDi4 A com!onentB anor%anicB * 15-P1 O cuarD crista in& !artico e de fi"rB de stic B de mBrimi diferite (7-05 microni#( RDC * avanta-e: A rea i$ea$B e%Btura c.imicB cu su"stratu meta ic4 A nu necesitB a ia-e s!ecia e4 A se !ot !o imeri$a Hn straturi succesive4 A sunt re$istente a a"ra$ie4 A mano!era de a! icare e sim! B4 A se !ot !re!ara uJor( 3&.Coroanele stantate. - re!re$intB restaurBri !rotetice unidentare care !ot fi uti i$ate ca Ji e emente de a%re%are&fiind o"Dinute !rin am"utisare din ta" B de 5&25-5&21 mm( Se !ot confecDiona atLt din oDe ino+ida"i de ti! >i! B&dar Ji din a ia-e no"i e( Pre!ararea "ontu ui se face Hn inii mari ca Ji a coroana turnatB cu une e deose"iri:J efuirea reducDiona B este mai redusB Ji fBrB !ra%&coroana fiind ada!tatB Hn JanDu %in%iva ( S efuirea reducDiona B a su!rafeDei oc u$a e se imitea$B a )-)&1 mm iar J efuirea su!rafeDe or !ro+ima e Hn treimea %in%iva B se va face !ara e B( De$avanta-e e acestui ti! de coroanB sunt e%ate de im!erfecDini e ada!tBrii Hn $ona termina B a "ontu ui Ji de ra!orturi e care se sta"i esc cu !arodonDiu de Hnve iJ( Rn ! us metoda JtanDBrii nu !ermite redarea contururi or natura e a e dinte ui Ji nici rerfacerea morfo o%iei oc u$a e( Avanta-e: !reD de cost scB$ut4 !osi"i iate de e+ecutare Hn a"oratoare cu dotare minimB4 e+ecuDia sim! B4 to eranDa mare a im!erfecDiuni e de !re!arare a "onturi or(

A A A A

31.*econstituirile corono!radiculare Sunt !rote$e unidentare fi+e ce restaurea$B morfo o%ia coronarB !arDia sau tota distrusB( Se fi+ea$B !rin frictiune*cimentare Hn o-ete e intraradicu are (intracana are# !re!arate !e 2'0 din un%imea rBdBcini or( Pre$intB douB !BrDi: !artea coronarB& care Hn ocuieJte Desuturi e coronare 4 !artea radicu arB& care !Btrunde Hn cana u radicu ar !entru fi+are( Toate reconstituiri e sunt aco!erite de coroane( IndicaDii: In restaurarea dinDi or fracturaDi accidenta 4 Restaurarea dinDi or cu !rocese carioase& !rofunde Hn sco! !rotetic4 In restaurarea dinDi or cu o"turaDii meta ice sau fi$ionomice (in sco! !rotetic#4 In restaurarea dinDi or devita i fracturaDi aco!eriDi sau nu cu coroane4 ,odificBri de !o$iDie a e dinDi or -D(C(R(-uri cu a+ modificat sau an%u ate4 In ocu coroane or de su"stituDie ca so uDie mai "io o%icB conservativB decLt coroana de su"stituDie( ContraindicaDii (cLnd se indicB coroana de su"stitutie#:

DinDi su"dimensionaDi cu diametru cervico-oc u$a e mic 4 In a"ra$iuni e+a%erate 4 In distrucDii masive corono-radicu are cu fisuri radicu are4 @a !acienDii sensi"i i a er%ici a a ia-e( Clasificarea RCR-urilor )( Tim!u cLnd sunt o"Dinute: imediat (e+tem!oraneu#& Hn ca"inet4 tardiv (!rin turnarea a ia-e or#( 2(,etoda uti i$atB: Hn doi tim!i: Hn !rimu tim! este confecDionatB reconstituirea& Hn tim!u doi este rea i$atB coroana de aco!erire4 Hntr-un sin%ur tim!& am"e e micro!rote$e (reconstituirea Ji coroana de aco!erire# sunt rea i$ate Hn a"orator !e ace aJi mode ( 0(DinDii !entru care sunt indicate: monoradicu ari4 ! uriradicu ari( Etape clinico-tehnice : Pre!araDia dinte ui : Consecutiv e+amenu ui radio o%ic se va cateteri$B cana u radicu ar care du!B secDionarea coroanei !LnB a nive u Desutu ui sBnBtos va fi !re%Btit !e 2'0 din un%imea sa 4 Pre!araDia intraradicu arB : are formB ci indro-conicB fBrB !ra%uri !e 2'0 din un%imea rBdBcinii( Nu se fre$ea$B e+cesiv !re!araDia radicu arB 4 este mai "ine a se rea i$a !re!araDia mai un%B Ji su"Dire decLt scurtB Ji %roasB#( D(C(R(ce e mai eficiente sunt ce e cu !ivot un% Ji su"tire( Am!rentarea Metoda indirecta: ,etoda ri%id e asticaMSTENTSKmateria si iconic a! icat !e cana 4 ,etoda cu materia si iconic in du" u amestec cu sau fara ti-a de su!ort !entru materia u si iconic4 Metoda directa: Pentru R(C(R( metoda directa se !oate rea i$a din: ceara& rasini acri ice sim! e (R(A(S(#4 rasini com!o$ite 4 rasiniKceara( In metoda directa & medicu rea i$ea$a mac.eta care va fi trimisa in a"oratoru de te.nica dentarB & te.nicianu o am"a ea$a si a!oi o toarna( Ce mai curent !rocedeu este cu R(A(S( Avantaje: Du!a !ri$a mac.eta !oate fi !re ucrata in fomra si vo umu dorite de c inician 4 In fina se !oate !erfecta ada!tarea mar%ina a cu ceara de ina 3 (in a3 ?a+# 4 Ce mai indicat materia (Te.nica Kavanta-e# rasini e com!o$ite( Du!a am!rentare, etapele sunt asemanatoare cu ce e !re$entate a incrustatia meta ica: ,ode u se toarna dintr-un %i!s dur (mode mono" oc sau se%mentar cu "ont mo"i i$a"i #4 ,ac.eta eto!a !irecta: conditionarea mode u ui 1 minute 4

a e%erea ti-ei 4 se mode ea$a dis!o$itivu intraradicu ar si se%mentu coronar4 intraradicu ar ceara este mode ata !rin ! astifieri succesive si u terior fu ata4 se introduce in ceara ti-a inca $ita& se raceste si a!oi se inde!artea$a mac.eta !ivotu ui din cana 4 se mode ea$a "ontu artificia & cu forma morfo o%ica su"dimensionata 4 mac.eta o"tinuta se finisea$a& iar !e ti-a meta ica se a! ica mac.ete e secundare( eto!a in!irect-!irecta: mac.eta se mode ea$a !e mode in ca"inet4 este !erfectata ada!tarea mar%ina a si oc u$a a de catre medic& in cavitatea !acientu ui4 metoda uti i$ata in te.no o%ia R(A(S( si R(D(C(4 se indica ca materia e e sa fie aco!erite fi iform cu un strat su"tire de ceara( Am"a are Turnare De$am"a are Pre ucrare

ateriale utili"ate !entru o"tinerea R(C(R(-uri or: Pentru turnare R(C(R( se indica: A ia-e A%'Pd (PA@IAF& PA@IDOR#4 Sunt sta"i e fi$ico-c.imic4 Pre ucrare usoara4 Pret de cost ridicat( A ia-e constituente :Ni-Cr SO/T Sunt mai ieftine 4 Sunt sta"i e fi$ico-c.imic 4 Se !re ucrea$a %reu( A ia-e "a$a cu!ru ti! FAUDENT si Ar%int su" forma de mone$i( Sunt materia e cu o rata mare de coro$iune& !roduc meta o$a( Sunt ce e mai fo osite( Pivoturi: R(D(C(& ceramice (A & Cr# uti i$ate in te.no o%ia inte%ra ceramica( Avanta-e R(C(R( : Sunt recu!erati dinti vita i'devita i fracturati 4 Prin a%re%are intraradicu ara !e 2'0 se creste re$istenta mecanica a ru!ere a e emente or dentare devenind a!t !entru noi !rote$ari 4 Cu a-utoru D(C(R(se !ot modifica forme si !o$itii a e e emente or dentare (ve$i D(C(R( an%u ate# 4 D(C(R-uri e !ermit !re!aratii mai sofisticate !entru toate ti!uri e de coroane (!ra%ri vesti"u are& !ro+ima e& circu are#& casete (suficient de adanci#( Este o so utie mai "io o%ica decat coroana de su"stitutie si !oate fi aco!erit cu o varietate mai mare de coroane(

Pacient A(B(& "ar"at& )< ani& disctrucDie coronarB 76 refacutB !rin reconstituire coronoradicu ara (!ivot# meta icB Ji coroanB de aco!erire meta o-ceramicB ;eraceram * J efuire cu !ra% -u+ta%in%iva (

32.Coroanele de su$stitutie!clasificare5avanta6e5dezavanta6e5mod de preparare A !rote$a fi+B& unidentarB ce se a%re%B intraradicu ar !e !re!araDia dentarB !rintr-un Jtift (!ivot#Mdis!o$itiv radicu ar4 A reface morfo o%ia coronarB afectatB Hn sco! !rotetic4 A restaurea$B vo umu ce mai mare de Desuturi distruse4 A nu sunt !rote$e conservative (com!arativ cu coroane e mi+te#( Clasificare coroane !e substitu#ie : 1.Din punct de vedere estetic : Coroane de su"stituDie fi$ionomice : A Garianta "ont artificia Kacri at din ce Hn ce mai rar uti i$atB datoritB !ro!rietBDi or inferioare a e rBJini or acri ice sim! e( A ,ai indicate (uti i$ate# sunt rBJini e diacri ice com!o$iteKmase e ceramice( Coroane de su"stituDie !arDia fi$ionomice A Acest ti! de coroane !re$intB dis!o$itivu coronar format dintr-o casetB meta icB Ji o faDetB acri icB sau din !orDe an 2.Dup scopul urmrit A Restauratoare a e morfo o%iei coroane or dinDi or Hn fracturi&distrucDii carioase Hntinse&a"ra$iuni avansate&distrofii Ji dis! a$ii A Protetic&e ement de a%re%are&rea i$at numai !e %ru!u dinDi or fronta i Ji !remo ari( A$A%&A'E: A Economie de su"stanDB dentarB Hn !re!araDia "ontu ui4 A ,ar%ini e !re!araDiei sunt accesi"i e atLt !entru medic a !re!arare cLt Ji !entru !acient a i%ieni$are4 A Posi"i itatea contro u ui asu!ra e iminBrii sur! usu ui de ciment4 A Posi"i itate de testare a vita itBDii dinDi or( (E)A$A%&A'E: A ,entinere si sta"i itate inferioare unei coroane de aco!erire tota e4 A Periferia dento-!roteticB este e+!usB Hn cavitatea "uca B acDiunii directe a ! Bcii "acteriene( Prepararea !intelui: A SecDionarea coroanei !LnB Hn )'0 cervica B a )-2 mm de inserDia %in%iva B& !re!ararea "ontu ui Hn 2 ! anuri-vesti"u ar Hnc inat a 71I Ji unu ori$onta (ora M!a atina # a )-)&1 mm de mar%inea %in%iva B& re$u tLnd !re!araDia Hn 2 ! anuri a "ontu ui coronar( A Gersantu vesti"u ar du!B ada!tarea ine u ui meta ic se ! asea$B (HnfundB# su"%in%iva 5&1 mm !entru un re$u tat estetic su!erior( Pre!ararea radicu arB : A cana u radicu ar este cateteri$at cu un ac Eerr& du!B care se Br%eJte cu fre$e de cana ti! Beute roc: !e o un%ime de 2'0 Ji o ar%ime de )'0 & re$u tLnd o o-etB intraradicu arB Hn care va !Btrunde !ivotu (Jtiftu intraradicu ar# !entru a%re%area coroanei( A Bontu secDionat Hnainte de !re!ararea su"%in%iva B& se !re!arB su"%in%iva cu !ereDii a+ia i conver%enDi cu fre$e diamantate !entru a !Btrunde su"%in%iva & corect ine u !ericervia (

33.Coroanele de su$titutie fizionomice Coroane e de su"stituDie fi$ionomice !re$intB dis!o$itivu coronar format din "ont meta ic aco!erit cu o coroanB cu as!ect estetic (acri at sau !orDe an#( Coroana de su"stituDie fi$ionomicB cu e ementu estetic re!re$entat de coroana acri icB Componentele coroanei sunt: ADis!o$itivu radicu ar re!re$entat Hn mod diferit du!B forma !re!araDiei radicu are: - sim! u!ivot - com!us * !ivot Ji ! BcuDB cu ine Tca!B ADis!o$itivu coronar este re!re$entat de "ontu meta ic aco!erit de coroana acri icB( ACoroane e de su"stituDie Coroana de su"stituDie fi$ionomicB cu e ementu estetic re!re$entat de coroana acri icB *n!ica#iile acestui ti! de coroanB sunt imitate Hn !re$ent(Este rea i$atB numai ca micro!rote$B de restaurare coronarB so itarB&nefiind indicatB re i$area ei ca Ji e ement de a%re%are a !unDi or dentare( Coroana acrilic+ pre"int+ urm+toarele elemente ne,ative: ARe$istenDB mecanicB redusB a "ra$iune Ji a ru!ere4 A,odificarea as!ectu ui cromatic Hn tim!4 AIm!re%narea structurii cu ic.idu "uca 4 ATo era"i itate redusB( ACoroane e de su"stituDie Coroana de su"stituDie fi$ionomicB cu e ementu estetic re!re$entat de coroana ceramicB Com!onenta fi$ionomicB este caracteri$atB de ca itBDi ce o recomandB Hn ocu ce ei din acri at&dar este imitatB uti i$area de e+istenDa condiDii or te.nico-materia e& Rn !re$ent acest ti! de coroanB este uti i$at foarte rar&deoarece se rea i$ea$B reconstituiri coronoradicu are aco!erite de coroane mi+te meta o-ceramice( 34.Coroanele partiale!clasificare5indicatii5contraindicatii Clasificare: On a3u este o micro!rote$B care aco!rB toate feDe e unui dinte&e+ce!tLnd cea vesti"u arB( Pin ed%e-u este o coroanB !arDia B care !re$intB ca Ji mi- oace de retenDie cram!oane dentinare !ara!u !are&a%re%ate Hn !uDuri !re!arate Hn acest sco!(

*%(*CA-**: A@e$iuni coronare su!erficia e care nu interesea$B faDa vesti"u arB 4 AE ement de a%re%are Hn !rote$area !rin !unte a edentaDii or !arDia e reduse4 AE ement de a%re%are !e dinDi stL !i ne!ara e i Hn !rote$area !rin !unte a edentaDii or !arDia e 4 AA"ra$iune %enera i$atB 4 AImo"i i$area dinDi or !arodontotici-coroane !arDia e so idari$ate( C.%&RA*%(*CA-**: A @e$iuni coronare !rofunde cu afectarea feDei vesti"u are 4 A Predis!o$iDie a carie 4 A I%ienB defectuoasB 4 A DinDi cu dimensiune vesi"u o-ora B scB$utB4

A DinDi cu dimensiune micB a co et(

35.:nla;!ul On a3u este o micro!rote$B care aco!rB toate feDe e unui dinte&e+ce!tLnd cea vesti"u arB( A Se fo oseJte a!roa!e Hn e+c usivitate ca Ji e ement de a%re%are !entru !unDi&Hn edentaDii e interca ate reduse( A Reface& s!re deose"ire de in a3& si un !erete atera vesti"u ar sau ora a dinte ui aco!erind astfe 2-0 ma+im 7 din cei 1 !ereDi ai dinte ui( Re$istenDa mare face ca acesta sB fie u tima so uDie Hnainte de coronare !entru un dinte vita ( A Rn une e c asificBri coroana !arDia B este trecutB Hn rLndu incrustaDii or e+tratisu are su" denumirea de On a3( Du!B numBru feDe or !e care e aco!erB &On a3u este o coroanB: A U -se a! icB !e trei din 7 feDe- a incisiv Ji canin A 7'1-se a! icB !e 7 feDe din 1- a !remo ar Ji mo ar( Avantaje: A Economie de su"stanDB dentarB4 A ,ar%ini e micro!rote$ei sunt accesi"i e contro u ui Hn vederea unor finisBri sau !entru i%eni$are4 A Contact imitat cu mar%inea %in%iva B&risc scB$ut de a!ariDie a iritaDiei !arodonta e4 A Posi"i itatea a! icBrii unui test !u !ar e ectric4 A Se !Bstre$B cu oarea Ji as!ectu natura a sma Du ui feDei vesti"u are( (e"avantaje: A Gi$i"i itatea mar%ini or meta ice nu !oate fi evitatB Hn tota itate4 A IndicaDii de uti i$are imitate de condiDii e c inice( *n!ica#ii: A E ement de a%re%are fi$ionomic Hn !unDi dentare de Hntindere micB4 A ContenDie !entru imo"i i$area dinDi or Hn "oa a !arodonta B4 A S!ri-in !entru e emente e de ancorare sau cu isare a e !rote$e or !arDia e mo"i i$a"i e4 A Rn mod e+ce!Diona !entru restaurarea unor e$iuni dentare( Contrain!ica#ii: A DinDi nanici&scurDi Ji su"Diri4 A CLnd nu se !oate rea i$a o re aDie adecvatB Hntre !re!araDia on a3-u ui cu ce e a te forme de J efuire Ji cu a+u de inserDie a !unDii4 A Go um mai mare a camerei !u !are&Hn s!ecia a tineri4 A Procese carioase mu ti! e4 A DinDi cu distrofii dentare&dis! a$ii de sma D&modificBri de cu oare4 A I%iena "uca B defectuoasB( Prepararea unui bont pentru o coroana partiala /01 2premolar ma3ilar45!upa Bratu6 A Sant !ro+ima : retenDie& sta"i itate Ji re$istenDB structura B( A Perete vesti"u ar: inte%ritate mar%ina B A Bi$ou vesti"u ar: inte%ritate mar%ina B A Sant transversa oc u$a : re$istenDB structura B A Su!rafaDa oc u$a B: re$istenDB structura a A Bi$ou e+tern !e cus!idu de s!ri-in: re$istenDB structura B( A Perete a+ia : retenDie& sta"i itate& re$istenDB structura B Ji !rotecDie !arodonta B A Cona termina B Hn c.anfrein: inte%ritate mar%ina B Ji !rotecDie !arodonta B(

36.Inla;!ul

DefiniDie: A IncrustaDii e sunt !rote$e fi+e unidentare de micB dimensiune (cea mai micB dimensiune# care restaurea$B !arDia morfo o%ia coronarB( /ac !arte din cate%oria incrustaDii or intratisu are( Caracteristici: A Piese !rotetice (!rote$e unidentare fi+e# de mare !reci$ie 4 A Se o"Din !rin !arcur%erea strictB a eta!e or c inico-te.nice& din materia e s!ecifice& scum!e& ti! aur (in a3 %o d& ina 3 %o d SO/T#& mase ceramice Ji rBJini com!o$ite (cavitBDi c asa III-!e dinDii fronta i & cavitBDi c asa I *dinDii !remo ari& mo ari a !ersoane e de se+ feminin# A Se indicB !entru Hn ocuirea o"turaDii or din ama %am (re$istenDB mecanicB mai mare#& !reci$ie Hn restaurarea morfo o%iei (!unct de contact# A Ca e ement de a%re%are !entru !unDi e de micB am! itudine-necesitB dotare Ji e+!erienDB c inicB & o ec.i!B medic-te.nician de e+ce!Die( *n!ica#iile incrusta#iilor: A restaurarea morfo o%iei coronare distruse sau afectatB& modificatB datoritB !rocese or carioase& traumatisme or& a"ra$iunii Hn ocuind o"turaDii e 4 A !ersoane cu cariore$istenDB 4 A dinDi cu coaroana c inicB de HnB Dime medie 4 A dinDi vita i 4 A !entru tera!ia de imo"i i$are a dinDi or mo"i i din afecDiuni e !arodonta e *su" formB de in a3 intratisu ar dar Hn s!ecia in a3 e+tratisu ar sau !in a3 A e ement de a%re%are a !unDi or s!ecia e & a !unDi or mici ()& 2 e emente# & ti! incrustaDie Hn incrustaDieMa%re%are a"i B a un ca!Bt( A e ement !ro!rotetic& !entru a%re%area !inteni or oc u$a i& ai croJete or turnate (PPS#4 Aceste indicaDii sunt imitate de caracteristici e menDionate anterior : dificu tBDi c inice Hn !re!ararea cavitBDi or 4 dotare te.no o%icB Ji c inicB insuficientB- i!sa de e+!erienDB 4 !reDu uneori !ro.i"itiv !entru !acienDi datoritB materia e or s!ecifice( Contrain!ica#ii: A DinDi rotaDi 4 A DinDi cu !rocese carioase e+tinse 4 A DinDi e+trudaDi 4 A DinDi devita i 4 A DinDi cu o"turaDii cervica e mari 4 A In a3u ,OD este contraindicat !entru a%re%area !unDi or deoarece e+istB !erico u fracturBrii !ereDi or( Clasificarea inscrusta#iilor - !up+ topo,rafie 7i 8ntin!erea le"iunii : A incrustaDii intratisu are - in a3 - imitate mar%ina de !ereDi suficient de %roJi de Desut dur (sma t#4 A incrustaDii e+tratisu are * on a3 - aco!erB 0 din 7 feDe a+ia e sau 7 din 1 a dinDii cus!idaDi * !remo ari& mo ariMincrustaDii e+tratisu areMcoroane !arDia e-ce e mai !recise ti!uri de !rote$e fi+e unidentare( A incrustaDii intra-e+tratisu are - !in a3 - cLnd in a3 !re$intB un sistem retentiv ti! !ivot( Clasificarea incrusta#iilor: Du!B materia u din care sunt confecDionate: A ,eta ice4 A Acri ice4 A Ceramice 4

A Com!o$ite4 A Com"inate(
Du!B as!ect: A /i$ionomice4 A Semifi$ionomice4 A Nefi$ionomice ( A In a3-u Rn $one e atera e se rea i$ea$B in a3uri din a ia-e meta ice !rin turnare& du!B o !rea a"i B am!rentare: A a ia-e de aur dentar de 27 E !rin aurificaDie4 A a ia-e de aur <)6 V !entru cavitBDi de c asa a III-a Ji a G-a4 A a ia-e de aur P00 V !entru e$iuni mai Hntinse coronare4 A a ia-e semino"i e Pa ia%& Pa idor4 A a ia-e de Ni-Cr-Co care dau !reci$ie a turnare Ji re$istB a so icitBri& dar au ada!ta"i itate mar%ina B mai deficitarB( Rn $ona fronta B se rea i$ea$B din ceramicB ' com!o$it 37.Pinled"e Pin ed%e-u este o coroanB !arDia B care !re$intB ca Ji mi- oace de retenDie cram!oane dentinare !ara!u !are&a%re%ate Hn !uDuri !re!arate Hn acest sco!( Rea i$area !in ed%e-u ui !retinde Hnde! inirea urmBtoare or cerinDe: A SB se facB economie de Desuturi dentare4 A SB se mena-e$e !u !a dentarB4 A SB se conserve re$istenDa dinte ui !e care se a! icB4 A SB fie mecanic foarte re$istent4 A SB ai"B un as!ect estetic ridicat( *n!ica#ii: a(E emente de a%re%are Hn !unDi fronta e &reduse ca Ji Hntindere atLt a ma+i ar cLt Ji a mandi"u B "(Coroane !arDia e a%re%ate !rin cram!oane&so idari$ate Hntre e e&!ot constitui sisteme de contenDie Hn tratamentu "o ii !arodonta e c(Reconturate morfo o%ic !e feDe e ora e a e canini or sau incisivi or&!in ed%e-uri e !ot oferi s!ri-in Ji ancorarea !rote$e or !arDia e mo"i i$a"i e( Pre!ararea unui incisiv centra ma+i ar !entru Pin ed%e )(Pre!ararea feDei ora e Ji a creste or mar%ina e s!re $one e !ro+ima e 2(Rea i$area tre!te or Ji sc.iDarea niJe or 0(Pre!ararea !uDuri or 7(Bi$otarea Ji finisarea mar%ini or inci$a e Ji a un%.iuri or Gariante a e Pin ed%e-u ui Pre!araDia descrisB anterior Hm"rBDiJe$B varianta c asicB(E+istB mai mu te !osi"i itBDi de rea i$are a !re!araDiei&Hntre care Ji varianta care com"inB retenDii e !rin JanDuri cu !uDuri( Pot fi reDinute urmBtoare e !osi"i itBDi: A DacB una din feDe e !ro+ima e este i"erB(fBrB dinte adiacent# se !oate Hn ocui a nive u res!ectiv&cram!onu cu un JanD-!re!araDia mi+tB-re$u tB un !in ed%e cu douB cram!oane Ji un JanD( A Se !oate su!rima !uDu din cin%u um Ji Hn ocui !rin douB JanDuri !ro+ima e reunite !rin unu transversa ( ProtecDia !rovi$orie a !re!araDii or !entru Pin ed%e A Du!B ce se usucB toate feDe e dinte ui&se introduce aDB ceratB Hn !uDuri&!este care se !ensu ea$B a!oi cu rBJinB s!ecia B de o"turaDie&sea-ustea$B Hn oc u$ie Ji se finise$B mar%ini e(

A ProtecDia !rovi$orie se mai !oate face cu acri at auto!o imeri$a"i du!B metoda Scutan(
Pro"a Ji ada!tarea Pin ed%e-u ui Se fac dup aceleai principii i procedee ca n cazul coroanelor pariale cu anuri

38.Coroane de invelis inte ral ceramice

Prin restaurare integral ceramica se intelege acel tip de restaurare protetica care se elaboreaza exclusiv din ceramica fara o infrastructura metalica.Sistemul integral ceramic cuprinde totalitatea tehnicilor si procedeelor clinice si de laborator prin care se realizeaza restaurari integral ceramice.Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje fata de sistemele metalo-ceramice:estetica mai buna ,biocompatibilitate,conductivitate termica mai redusa ,stabilitate chimica.Coroana de invelis integral ceramica este indicata in special in situatiile cand se urmareste obtinerea unui efect fizionomic cat mai aproape de natural deci in special in terapia leziunilor coronare a dintilor din zona frontala.Situatiile in care acest tip de restaurare protetica este indicata sunt urmatoarele: -fractura marginii incizale dincolo de limita in care se poate recurge la o restaurare conservativa sau la o fateta integral ceramica ;-dinte cu leziuni carioase multiple;-discromii dentare consecutive tratamentelor endodontice ce nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor simple de albire;- discromii dentare datorate perturbarilor de mineralizare de-a lungul odontogenezei;-displazii de forma;-ectopii dentare ce nu pot fi redresate prin mijloace ortodontice;-cerinte fizionomice deosebite reclamate de anumite profesii.Principalele contraindicatii sunt:-pacientii cu parafunctii bruxism!,- dinti tineri care au camere pulpare voluminoase ;-dinti frontali mici;-pacienti cu coroane clinice foarte scurte datorita proceselor de abrazie si"sau atritie;-pacienti cu un indice de carie crescut.Preparatia necesara pentru o coroana integral ceramica necesita reducerea tesuturilor dentare dure in vederea asigurarii unei grosimi uniforme pentru stratul de ceramica minimum ##,$mm!.%e asemenea pentru a evita concentrarea fortelor in masa restaurarii trebuie urmarita obtinerea de muchii si unghiuri cat mai rotunjite.&ontul dentar trebuie sa prezinte o lungime suficienta pentru a se evita pe cat posibil fracturarea coroanei consecutiv contactelor dento-dentare din cursul masticatiei fracturile in semiluna!.Pragul cervical cu o latime de #mm trebuie conformat uniform intr-un unghi de '() pentru a asigura un sprijin bun al coroanei pe bont.Se interzic preparatiile pierdute in lama de cutit end-*nife! care in proportie de +(, genereaza fisuri si fracturi,in timpul inserarii coroanelor,cat si ulterior.-tapele de realizare a preparatiei pentru o coroana de invelis ceramica sunt:reducerea incizala cu inclinare la .$),dupa verificarea radiologica a volumului camerei pulpare;-prepararea fetelor proximale convergent spre oral!;-prepararea fetei vestibulare cu dubla cervico-incizala si mezio-distala!;-prepararea fetei palatinale ;-adaptarea inelului de cupru sau aluminiu eventual!;-infundarea pragului cervical;-coroana provizorie cu fir de retractie si amprenta cu tehnica dublului amestec./educerea uniforma a tesuturilor dure dentare se face conform santurilor de ghidaj cu o profunzime de #mm, in doua registre :un rand de santuri de la colet la ecuatorul dentar si un alt rand de la ecuator spre incizal,bine inteles cu inclinari diferite ale frezelor pe cele doua trasee./educerea marginii incizale se face cu aproximativ 0mm cu anumite particularitati de inclinare de la dinte la dinte.1a prepararea dintilor laterali cu precadere premolari!,incepe cu fata ocluzala ,dupa trasarea unor santuri de ghidaj cu o profunzime de 0-0,0mm.Pentru a asigurarea grosimii necesare coroanei ceramice este obligatorie realizarea chamfrein-ului ocluzal a cuspidului de csprijin, intr-un unghi de .$) cu axul coronar,paralel cu versantul cuspidului de ghidaj.2rmeaza apoi prepararea fetelor vestibulara si oprala conform santurilor de ghidaj!

si apoi a fetelor proximale cu freze conice efilate strabatand dinspre vestibular spre oral unghiul de linie proximo-vestibular. 3!.Coroane de dio"id de zirconiu 2na dintre cele mai controversate laturi ale stomatologiei de azi, este restaurarea intregii structuri dentare cu materiale #iocompati#ile care sa fie tolerate si acceptate de organism!. %e asemenea, se pune mare accent pe aspectul si rezistenta materialelor, care trebuie sa fie indeajuns de rezistente de-a lungul anilor unor mari forte de masticatie si unor presiuni dentare extreme mai ales in cazul scrasnetelor de dinti - asa zisul bruxism!. 2n aspect foarte discutat in secolul 334 este si puritatea materialului. 2n material care intruneste in proportie de #((, aceste conditii, este o"idul de zirconiu relativ nou pentru /omania si deja cel mai solicitat in tarile puternic dezvoltate, datorita proprietatilor sale speciale!. Pe langa faptul ca aspectul dintilor ceramici pe suport de zirconiu este identic cu cel al dintilor naturali, avand un atuu in plus pentru cosmetica dentara, oxidul de zirconiu are o densitate foarte mare, porozitate (,, compatibilitate biologica excelenta - este absolut bio-inert, puritate '',',, nu isi modifica temperatura, are o rezistenta foarte mare zirconiul fiind folosit de multi ani in medicina generala la realizarea protezelor de sold!. Pacientii care sunt foarte alergici nu vor avea nici o reactie ne ativa, mai ales ca oxidul de zirconium 5r60 are o compozitie rara si pura, nu corodeaza, nu are nici un fel de conductivitate electica si nu irita. Pentru realizarea coronitelor ceramice pe suport din oxid de zirconiu, acesta din urma fiind un material mai greu in prelucrare manuala, s-a inventat tehnologia C7%"C78 pe scurt, cea mai avansata tehnologie vis-a-vis de ultimele performante, perfectionata de la an la an. 5+1 motive pentru care sa alegi zirconiul

)( 2( 0( 7(
$.

5irconiul este un material perfect #iocompati#il, deci nu provoaca nici un fel de alergie 5irconiul are o foarte mica afinitate la placa bacteriana, i iena deficitara fiind una din cauzele escului si pierderii altor tipuri de implant 2n implant din zirconiu se inte reaza in os prin legaturi calcice intre calciul din oase si mineral, exact cum se repara osul dupa fracturi -ste singurul material din care se fac actualmente punti fara metal 4n zirconiu lumina patrunde din toate directiile, estetica lucrarii fiind deosebita, dintii realizati au aspect natural perfect.

Daca, dupa ani mai multi, gingia incepe sa se retraga, ceramica de zirconiu alb deschis este incomparabil mai estetica decat un surub stralucitor de metal Oxidul de aluminiu si ceramica din oxid de zirconiu sunt folosite de mai mult de 20 de ani in medicina, pentru implanturile de sold. Materialul este complet biocompatibil pentru ca substantele principale sunt partial aceleasi ca mineralele din structura osoasa naturala. Zirconiul devine rapid materialul de electie pentru realizarea coroanelor dentare.Oxidul de zirconiu este un material foarte rezistent utilizat de exemplu in medicina generala pentru proteze de sold.Rezistenta deosebita la presiune il face capabil sa suporte solicitarile masticatorii si uzura zilnice fara a se fractura. i la fel de important are o transluciditate similara cu cea a dintilor naturali.Datorita absentei suportului metalic, lumina este reflectata de o coroana de zirconiu la fel ca la un dinte natural.!stfel, zirconiul are cel mai bun efect din punct de vedere estetic, ceea ce este foarte important daca noile coroane sunt localizate la nivelul dintilor frontali si mai ales daca ele se vor invecina cu dintii naturali.O alta calitate ma"ora a zirconiului este absenta coroziunii. !stfel, reactiile gingivale cum ar fi lizereul #dunga$ cenusie din "urul marginii coroanelor metalo%ceramice nu mai apar. De asemenea lipseste gustul metallic atat de deran"ant. &oroanele de zirconiu sunt mai usoare decat cele pe suport metalic, deci acomodarea cu noile lucrari protetice se realizeaza mult mai repede. !cest lucru este foarte important in special in cazul puntilor dentare cu multe elemente.Riscul de alergie in cazul zirconiului este nul. 'u exista pacienti alergici la acest material, ste biocompatibil si bioinert.Zirconiul este inert si din punct de vedere termic. (l nu conduce caldura astfel incat variatile termice nu sunt transmise pulpei dentare #nervului$ si astfel scade riscul aparitiei iritatiei pulpare. (ste motivul pentru care este folosit in industria aerospatiala ca scut termic la rachete.)recizia lucrarii din zirconiu este garantata de realizarea structurii interne de catre computer prin taierea dintr%un bloc solid de oxid de zirconiu. Datorita adapatarii extrem de precise a coroanelor de zirconiu, ele pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc iritatii pulpare.*ehnologia sofisticata utilizata pentru realizarea lucrarilor din zirconiu, precum si faptul ca zirconiul de calitate este scump, fac ca pretul unei coroane de acest tip sa fie ridicat. )entru a depasi bariera pretului, anumiti producatori au ales sa realizeze coroane cu un continul scazut de zirconiu pentru a obtine un produs mai ieftin. tudiile au aratat insa ca aceste coroane mai ieftine sunt insuficient de rezistente pentru a suporta presiunile masticatorii fara a se sparge. Zeno+ Zr este marca de discuri de oxid de zirconiu folosite pentru sistemul Z('O+ *ec. &hiar si pacientii cu alergii sau cu un sistem imunitar slabit nu vor suferi nici un fel de reactii negative legate de Z('O+ Zr. Z('O+ Zr nu are deloc conductivitate electrica, deci nici potential electric, actionand ca un izolator.Din aceleasi motive, Z('O+ Zr ofera o protectie optimizata impotriva iritatiilor dureroase care apar de obicei din cauza senzatiilor de cald sau rece in cavitatea bucala. &oroziunea este practic imposibila, prin urmare reactiile gingivale, precum obisnuita linie neagra din "urul gingiilor, aparute pe marginea implantului cu siguranta ca nu vor aparea. *ehnologia &!D,&!M ofera tehnicianului modern posibilitatea de a modela si freza dantura cu a"utorul computerului pornind de la modelul obtinut in urma amprentarii dintilor. &!D,&!M % ul este o intreaga linie tehnologica compusa din scaner -D, computere, masina de frezat, aspirator propriu si sinterizator, intreaga tehnologie este pusa in miscare prin numai cateva clic.%uri, iar capacitatea de lucru a masinii poate fi aproape non%stop, programarea putand firealizata si de la distanta, cu a"utorul internetului. Rezultatele sunt exceptionale, &!D,&!M % ul inlaturand cateva etape tehnice de pregatire a modelului, care in mod normal ar fi durat peste o saptamana. /n cazul frezarii computerizate timpul este de numai 2 % 0 zile, cu

precizia tehnica exacta a unui computer.*oate procedurile finalizate cu tehnologia &!D,&!M a"uta mult si la partea finala a completarii dintelui, aplicarea ceramicii, unde intervine numai tehnicianul dentar. &uloarea zirconiulul si a ceramicii este identica #alba$, motiv care ofera un avanta" in plus tehnicianului ceramist, acesta poate sa modeleze in straturi successive, sa se "oace cu lucrarea in ceea ce priveste grosimea stratului de ceramica, culoarea si transparenta dintelui pentru satisfactia deplina chiar si a celui mai pretentios pacient. (tape clinico% tehnice 1)reparatia dintelui 1 %bont dentar, neretentiv, cilindro%conic 2 %reducerea fe3elor uniform41 5mm pe toate fe3ele axiale 6i 5,7%2mm incizal ,ocluzal 5,7%2 mm2 %unghiul de 8nt9lnire 8ntre pere3i 6i prag este de :0;, cu rotun"irea zonelor de 8nt9lnire 2 %prag finisat, nu bizotat 2 %se contraindic4 unghiuri ascu3ite, obtuze, denivel4ri, anfractuozit43i deoarece sunt surse de fisurare coronar4 #unghiurile ascu3ite genereaz4 tensiuni$. %pragul se disimuleaz4 #8nfund4$ 0,-%0,7 mm < estetic4 maxim4 sau cu nivel =inser3ie gingival4 c9nd elementul dentar are o culoare care ne satisface. %se contraindic4 prepara3iile 8n unghiuri ascu3ite sau obtuze #unghiul ascu3it genereaz4 tensiuni$. %prepara3ia pentru "ac.etul ceramic%>(!?@ &>!MAR(/'. Reducerea mai accentuat4 la nivel incizal. /n rest reducerea este uniform4.

$%.&atetele laminate din portelan

'data cu punerea la punct a sistemelor adezive si a sistemelor inte ral ceramice moderne fatetele ceramice au devenit o metoda terapeutica de rutina in special la cazurile unde o#tinerea unei fizionomii optime reclama sacrificii dentare primare,care se pot rezuma de o#icei doar la fata vesti#ulara.(ndicatiile fatetelor ceramice se re asesc in toate situatiile clinice dominate de prioritati estetice ,ele fiind o alternativa via#ila pentru multe cazuri ,care pana nu demult se rezolvau doar prin coroane de invelis.(ndicatii primare )*ul#urari de forma +-fracturi de un ,iuri cu e"punere minora de suprafete dentinare+refacerea a#aritului dintilor cu mar ini incizale reduse prin a#razie-dinti scurti.+-eroziuni eneralizate -dar cu e"puneri punctiforme de suprafete dentinare.+-dinti conoizi+-caninizarea unor premolari superiori+inc,ideri de diasteme+-refacerea ,ida/elor anterior si canin. 0nomalii usoare de pozitie)-corectii usoare a dintilor rotati,-infraocluzii.1iscromii moderate)statusuri clinice postraumatice cu modificari cromatice postnecroze pulpare+-discromii la varsta a treia+-discromii medicamentoase tetraciclinice fara afectari importante ale structurilor amelare.(ndicatii cumulate )statusuri postraumatice+ forme usoare de anomalie enetice sau de dezvoltare,displazii.(ndicatiile secundare se refera mai ales la utilizarea fatetelor ca te,nici secundare cand se urmareste o#tinerea unui provizorat de lun a durata )-dintii devitali fracturati la tineri +-discromii tetraciclinice ma/ore,tul#urari accentuate de dezvoltare si enetice cu manifestari la nivelul coroanelor dentare.&a9etele laminate din por9elan /eprezint: o metod: conservatoare prin care se poate reface aspectul, forma, culoarea din9ilor anteriori afecta9i prin distruc9ii carioase, ref:cute inestetic, discromii, abrazii, fracturi ale marginilor incizale. Metoda const4 8n lipirea pe suprafa3a vestibular4 a din3ilor preparat4 superficial a unor fa3ete laminate din por3elan. !vanta"e1metod4 minim invaziv4 2permite modificarea formei, pozi3iei, aspectului, culorii 2favorizeaz4 transmiterea luminii 2metod4 simpl4, durabil4 2d4 reac3ii tisulare minime.Aa3etele laminate din por3elan Dezavanta"e1reduceri de 3esuturi dure 8n smalt2nu se pot face rectific4ri2nu se ob3in rezultatele scontate 8ntotdeauna # la din3ii cu discromie avansat4$ 2fixarea nu este totdeauna eficient4 2rata de e6ec B 7C 2manipulare dificil4 2ceramica feldspatic4 dup4 ardere nu poate fi retu6at4 2 /ndica3ii 1anomalii de culoare 6i form4 2distrofii , displazii, eroziuni 2fracturi de unghiuri 2malpozi3ie.)reparatia pentru fateta

$2.Coroana 3ac4et din acrilat Coroana <ac=et din acrilat Coroana fizionomic: din acrilat prezint: pe toate fe9ele,un aspect cromatic identic cu cel al din9ilor naturali.-ste confec9ionat: din r:>ini sintetice de tipul polimetacrilatului de metil.Prepararea bontului &ontul dentar este preparat neretentiv ,cu forma apropiat: de cea a cilindrului;toate fe9ele laterale sunt pu9in convergente incizal,sub un unghi de $-? grade.@n zona coletului prezint: pragul cervical lat de #,$ mm.Pragul este circular,de jur Amprejurul coletului,pe fa9a vestibular: este situat sub festonul gingival cu (,$ mm.&ontul dentar care va fi acoperit de o coroan: fizionomic: din acrilat este ob9inut prin >lefuirea coroanei dintelui natural pe toate fe9ele,urm:rindu-se Andep:rtarea din 9esuturi An mod egal,un strat de #,$-0mm care este egal cu grosimea pere9ilor viitoarei coroane.Coroana <ac=et din acrilat 7mprenta7mprentarea este diferit: An func9ie de materialul preferat s: fie utilizat.7stfel:7mprenta cu mase termoplastice rar utiluzat:,procedeu mai vechi de amprentare!7mprenta cu materiale elastice din grupul elastomerilor de sintez:.7ceast: metod: impune prepararea anticipat: a 9esutului gingival.-lastomerii de sintez: utiliza9i sunt de dou: consisten9e past: fluid: >i past: chitoas:! An portamprent:.Coroana <ac=et din acrilat.8etode pentru prepararea 9esuturilor gingivale.%eplasarea mecanic: cu cape din materile plastice pentru din9ii din zona frontal: >i cape metalice pentru cei din zona lateral:.Procedeul este recomandat numai An situa9iile An care amprentarea bontului nu se realizeaz: An aceea>i >edin9: cu prepararea lui;%eplasare mecanic: asociat: cu cea mecanic:-se realizeaz: cu >nururi;%eplasarea 9esuturilor cu ajutorul bisturiului electric. Cimentarea :Culoarea cimentului nu modific: culoarea coroanei cBnd suprafa9a vestibular: are grosimea de #,$-0mm.Cimentarea coroanelor acrilice nu va fi Anso9it: de manevre de cioc:nire,deoarece sunt casante. $2.0daptarea microprotezelor in cavitatea #ucala A!aptarea mar,inal+ 9. A!aptarea supra,in,ival+ A a !re!araDii e de ti! on a3& coroane !arDia e cLnd tre"uie sB e+iste o $onB !erfect ada!tatB rar .iatus dento-!rotetic( 2. A!aptarea sub,in,ival+ A a !re!araDii e farB !ra% Ji care au douB as!ecte * a+ia Ji transversa ( D(!(d(v( a+ia e+istB coroana scurtB sau un%B( D(!(d(v( transversa e+istB coroana strLmtB sau ar%B( ADacB e !rea un%B se scurtea$B Ji se !ro"ea$B din nou& semnu !enetraDiei %in%iva e este isc.emia !a!i ei (%in%iei# Ji sen$aDia de re$istenDB e asticB( ADacB e !rea scurtB se reface micro!rote$a( AIsc.emia %in%iva B e datB Ji de coroane e !rea ar%i Ji !rea %roase( Ada!tarea oc u$a B A,icro!rote$a tre"uie sB ai"B faDa oc u$a B cu re iefu cores!un$Btor anta%oniJti or4 ASB rea i$e$e contacte sta"i e& fBrB contacte !remature si interferenDe4 ADacB s-a fBcut ec.i i"rarea oc u$a B Hnainte de ada!tarea micro!rote$ei W orice interferenDB sau contact e dat de micro!rote$B4 A!ar interferenDe cLnd micro!rote$a e mai Hna tB (su!raoc u$ie#4 ASe de!istea$B cu .Lrtie de articu aDie ce marc.ea$B $one e de su!raoc u$ie4

ASe !oate reduce din coroanB& sau "ont !entru a a-un%e Ia oc u$ia norma B(

$3.0le erea culorii PR*%C*P** :% (E&ER *%AREA C;<.R** :% PR.&E&*CA =*>? Asu!rafaDa dinDi or natura i tre"uie sB fie curBDatB Hn $iua determinBrii cu orii Ji Hn $iua !ro"ei& res!ectiv a fi+Brii( IndicaDie X i%ieni$are !rea a"i B a dinDi or4 Adeterminarea cu orii nu se face du!B un tratament dentar !re un%it& deoarece su!rafeDe e dentare care nu sunt ume$ite de sa ivB sau a!B se usucB- creJte o!acitatea dinDi or4 Aume$irea dinDi or natura i Ji a dinte ui din c.eia de cu ori W e%a i$area structurii de sur!rafaDB (a te+turii#4 Adeterminarea cu orii tre"uie sB se facB a uminB natura B Ji com!arativ Ji a uminB artificia B (incandescentB Ji f uorescentB# Ase !referB umina $i ei4 Acu oarea mediu ui Hncon-urBtor (Hn s!ecia roJu "u$e or# inf uenDea$B cu oarea dinDi or4 Adeterminarea tre"uie sB se facB cu "u$e e retractate Ji re a+ate4 AnuanDa ru-u ui Ji a Hm"rBcBmintei !ot inf uenDa cu oarea dinDi or4 Amediu Hncon-urBtor tre"uie sB fie neutru din !unct de vedere cromatic4 Adurata de !rivire X scurtB * ma+( 1 sec(& !entru a !reveni sc.im"area !erce!erii oc.iu ui4 Adinte e din c.eie tre"uie Dinut Hn aceeaJi !o$iDie cu dinte e natura 4 Aatunci cLnd determinarea cu orii se face cu %reutate& se uti i$ea$B mostre confecDionate& modificate( o!ific+rile, respectiv combina#iile se fac astfel: Adinte ui artificia confecDionat i se J efuieJte co etu 4 Adinte e artificia confecDionat are su!rafaDa ora B aco!eritB cu un strat o!ac de ac de ar%int4 Acavitatea "uca B a !acientu ui sB fie a HnB Dimea oc.i or !racticianu ui4 Adeterminarea cu orii se face a Hnce!utu JedinDei !entru ca oc.ii medicu ui sB fie odi.niDi4 AHntre determinBri oc.ii se re a+ea$B !rin !rivirea unui o"iect a "astru4 A!rin Hn%ustarea fantei !a !e"ra e cantitatea de uminB ce a-un%e a ce u e e cu conuri scade Ji !ermite ce u e or cu "astonaJe ( oca i$ate a !eriferie# sB discrimine$e strB ucirea cu ori or4 Amostre e se sc.im"B re!ede4 Restaurarea protetic+ @ aspect cAt mai natural AsB DineDi cont de variaDia cu ori or !e arcadB& astfe : Aincisivii su!eriori au aceeaJi saturaDie cu !remo arii Aincisivii inf( - %rad mai mic de saturaDie decLt incisivii su!( Acaninii cu 2 %rade mai mu t decLt incisivii su!eriori4 Aa e%eDi cu oarea cu saturaDia mai scB$utB Ji strB ucirea mai crescutB& deoarece saturaDia crescutB Ji strB ucirea scB$utB dau o!acitate restaurBrii( $$.Cimentarea provizorie Cimenatrea !rovi$orie Acu COE4 Acu COE Ji vase inB sau u ei de !arafinB cLnd e un "ont mai un%4 Acu ciment !rovi$oriu * Scuta"ont& Tem!"ond4

A,icro!rote$e e sin%u are nu se cimentea$B !rovi$oriu X se !ot deforma ' fractura ' nu se mai !ot Hnde!Brta decLt du!B un tim! Hnde un%at ' se !ot Hn%.iDi( $5.Cimentarea definitiva ARe!re$intB a%re%area fina B a micro!rote$ei !e dinte( AAre ro Hn !erfectarea retenDiei !rimare !rin adaosu unei retenDii su! imenatre secundare M cimentu & Ji care rea i$ea$B o e%BturB fi+B Hntre com!onenta or%anicB (!re!araDia dentarB# Ji com!onenta artificia B (micro!rote$a#( ACimentarea este si%i area sau Hnc.iderea etanJB a s!aDiu ui micronic& ce ia naJtere Hntre su!rafaDa dentarB Ji cea coronarB& cu materia e (cimenturi dentare# care iniDia sunt f uide Ji u terior se HntBresc (du!B Bratu#( A,icro!rote$e e sin%u are nu se cimentea$B !rovi$oriu X se !ot deforma ' fractura ' nu se mai !ot Hnde!Brta decLt du!B un tim! Hnde un%at ' se !ot Hn%.iDi( Se rea i$ea$B cu materia e ce tre"uie sB Hnde! ineascB urmBtoare e ca itBDi: AsB fie "io o%ic acce!tate4 AsB nu se di$o ve Hn contact cu f uide e "uca e4 AsB asi%ure ade$ivitaie4 AsB re$iste a so icitBri e mecanice4 AsB ai"B ca!acitatea de a se Hntinde Hn straturi su"Diri (fi mu cimentu ui dentar#4 AsB ai"B efect cario!rofi actic4 AsB se mani!u e$e uJor (tim! de ucru Ji !ri$B# ( &ehnica ciment+rii !efinitive Pre%Btirea micro!rote$ei Ade%resare (e+( A coo #4 Auscare4 Amemori$area !o$iDiei coroanei !e dinte Ji a+u de inserDie4 A!utem face dis!unerea coroane or Hn ordinea cimentBrii( Pre%Btirea dinte ui: AHnde!Brtarea coroane or !rovi$orii Ji a cimetuiui4 AcurBDirea dinte ui cu !rote-area %in%iei (sLn%erea$B#4 Ai$o area dinte ui 4 Afo osirea as!iratoru ui4 Aintroducerea unui fir de "um"ac Hn JanDu %in%iva !entru drenarea secreDii or4 Ade%resarea dinte ui (e+( neofa inB& a!B o+i%enatB 0O#4 Auscarea (-etu de aer se a! icB tan%enDia & eventua aer cB duD#4 !re!ararea cimentu ui * du!B recomandarea !roducBtoru ui ACoroane e se umectea$B cu ciment( AInserDia se face Hn a+ cu !resiune di%ita B moderatB urmatB de !resiune oc u$a B cu ru ou( AA!recierea * ins!ecDie sau !rin simDu oc u$a (o simte mai Hna tB sau ca Hnainte#(

$5.0ccidente ,complicatii ale tratamentului leziunilor coronare Acci!ente posibile 8n timpul 7lefuirii: Adurerea& care de!inde de sensi"i itatea individua B& Hn ca$u dinDi or vita i se fo oseJte aneste$ia4

AsecDionarea "u$ei& im"ii& ! anJeu ui sau mucoasei -u%a e& !rin i!sa unui !unct de s!ri-in ferm a mLinii o!eratoru ui& %reJea B care !oate determina dera!area instrumentu ui de J efuit4 Hn ra!ort cu %ravitatea e$iunii se !ot ua mBsuri ca "adi-onBri cu a!B o+i%enatB& com!resiuni !entru .emosta$B sau suturB c.irur%ica B4 Adesc.iderea camerei !u !are& !rintr-o orientare %reJitB asu!ra dimensiuni or or%anu ui !u !ar4 Atraumati$area !aradonDiu ui mar%ina & consecutivB J efuirii& !oate sB determine o e$are a fi"re or su"e!ite ia e& ceea ce duce a retracDii cicatricea e sau a a!ariDia !un%i or %in%iva e4 AJ efuirea din neatenDie sau !rintr-o te.nicB %reJitB a dinte ui adiacent * !unct de ! ecare !entru de$vo tarea unei carii4 Afracturarea coronarB a dinte ui vecin sau anta%onist& !rin neatenDie sau !rin manevrarea %reJitB a instrumente or de J efuit( Complica#ii posibile !up+ 7lefuire: A!u !ita HnsoDitB de dureri e care a!ar Hn scurt tim! du!B J efuire( Rn !rinci!iu& tratamentu constB din e+tir!area vita B a !u !ei& sau Hn une e ca$uri se !ot face tratamente cu su"stanDe medicamentoase& cum sunt corticosteroi$ii( ASedarea dureri or nu Hn BturB !erico u afectBrii !u !ei& Hndeose"i !rin cimentare& de aceea se recomandB Hn astfe de situaDii sB se a! ice coroane de !rotecDie !rovi$orie cu Ca +i & !e o !erioadB de cLteva sB!tBmLni& sau Hn ca$u coroane or sin%u are sB se cimente$e cu un ciment neutru( Rn afarB de Hncercarea de tera!ie medicamentoasB se indicB e+tir!area vita B& mai a es atunci cLnd "ontu re!re$intB unu din stL !ii unei !unDi de o Hntindere mai mare4 Adurerea trecBtoare& care a!are !rovocatB de a%enDi termici Ji c.imici Ji cedea$B Hn urma a! icBrii coroane or de !rotecDie4 Anecro$a !u !arB tardivB Ji %an%rena !u !arB * com! icaDii a e J efuirii * cu consecinDe asu!ra inte%ritBDii Desuturi or !eria!ica e (!arodontite a! icate& cronice Ji acute#4 Afractura "ontu ui coronar& consecinDa i!sei de conso idare mecanicB& Hn s!ecia a dinDi or monoradicu ari de!u !aDi <re4eli5 accidente 4i complica,ii /n 4lefuirea din,ilor. Bre7eli cu consecin#e asupra formelor 7lefuirii : Aforme de "ont e+a%erat conici$ate& cu consecinDe asu!ra retentivitBDii coroane or Ji a inte%ritBDii !u !are4 A"onturi cu !erimetru oc u$a mai mare decLt ce cervica 4 A$one retentive a nive u co etu ui * consecinDa unei incorecte !re!arBri Ji finisBri a "ontu ui4 AJanDuri vertica e !e su!rafaDa "ontu ui Ji a co et& fa!t care denotB cB instrumentu de J efuit nu a fost manevrat Hn miJcare continuB4 A!re!ararea co etu ui !entru coroane e cu !Btrundere su"%in%iva B& insuficient de !rofund efectuatB (a nu se confunda cu !re!araDia escavatB unde J efuirea imitei se face& Hn mod voit& su!ra%in%iva #4 Asu"minBri retentive (!ra%uri accidenta e Hn !rofun$ime#& consecinDa unei te.nici %reJite Hn orientarea instrumente or de J efuit& au dre!t re$u tat o inserDie incom! etB Ji incorectB a coroanei4 As!aDiu interoc u$a insuficient !rintr-o reducere !rea micB de su"stanDB dentarB( Cauze Aca itatea !recarB a materia e or4 AdeficienDe c inice - J efuiri e+cesive cu conici$Bri sau insuficiente4 AcimentBri deficitare (fBrB uscare#4 A!re%Btire !re!roteticB incorectB Ji ma oc u$ii4 Aneres!ectarea instrucDiuni or medicu ui( *epara,ii posi$ile Acoroana !erforatB se o"turea$B fo osind com!o$it sau ama %am4 AfaDete e des!rinse se fi+ea$B de e+( cu Duracri 4 AfaDete e !ierdute se refac cu com!o$it sau indirect Hn a"orator4

Arecimentare( $6.0#latia microprotezelor A" aDia !rote$e or unitare se face Hn %enera cu instrumentar rotativ adecvat care !ermite secDionarea unei coroane de Hnve iJ&Hnde!Brtarea mar%ini or secDionate Ji u terior Hnde!Brtarea ei Hn tota itate de !e "ont( Te.nici e de a" aDie varia$B de a o restaurare unidentarB a a ta( =etode de a$la,ie prin dezvoltare de 4ocuri mecanice ,a-oritatea metode or de a" aDie uti i$ate a ora actua B fo osesc dis!o$itive care de$vo tB Jocuri mecanice( (ispo"itivele manuale-Jocu este o"Dinut !rin im!rimarea unei forDe mLneru ui dis!o$itivu ui(Socu este transmis !BrDii active a dis!o$itivu ui acesta di$ ocLnd restaurarea !roteticB( Ablatia f+r+ sec#ionare IndicaDii: Aatunci cLnd restaurarea se !oate refo osi& nefiind necesarB efectuarea unei noi restaurBri4 Arestaurarea care tre"uie Hnde!BrtatB conDine un a ia- no"i (aur#4 Ase rea i$ea$a cu a-utoru socuri or mecanice& cu diferite instrumente fiecare avand avanta-e si de$avanta-e ( Dis!o$itive e ectromecanice : Adis!o$itivu Ant.o%3r (se atasea$a a unitu dentar si de$vo ta socuri mecanice#4 Asistemu Coronaf e+ Ablatia prin sec#ionare Se rea i$ea$B cu instrumente rotative& de o"icei diamantate& care !ermit secDionarea restaurBrii& du!B care cu a-utoru unui instrument adecvat se rea i$ea$B acDiunea de !Lr%.ie !t( Hnde!Brtarea restaurBrii( E+em! e de instrumente s!ecia e !entru Hnde!Brtarea restaurBri or !rotetice fi+e du!B secDionarea acestora: A instrument de Br%ire a restaurBrii cu acDiune de !Lr%.ie 4 Ac eJte de Br%ire a restaurBrii 4 AY!ensa P anertY - !artea activB a acestei !ense se introduce Hn BcaJu creat a restaurBrii& du!B care se activea$B ducLnd astfe a Br%irea restaurBrii4 Ainstrument s!ecia numit Yforce!s ,ontfortY& cu care se efectuea$B a" aDia !rin secDionare (fBrB a-utoru instrumente or rotative#( Sunt recomandate a Hnde!Brtarea coroane or moi& din a ia-e no"i e& care !ermit secDionarea restaurBri or de ama instrumentu ui( Acest instrument !oate fi fo osit Hn com"inaDie cu !ensa P anert( Avanta-: !u !a dentarB a dinDi or stL !i vita i nu este e+!usB a stresu termic(