Capitol 27:Detalii

La intoarcerea acasa, am luat cu totii avionul.I-am zambit tatei cand am vazut

biletele.
Totii lupii se intorsesera inapoi in La Push imediat dupa intoarcerea lui Jacob.
Toti cei ramasi in viata. Toti, mai putin Quil.
Am facut pe drum 17 ore, cu escala la Madrid si la Washington. Am dormit aproape
tot drumul. Evenimentele trecute ma obosisera si ma marcasera. Aveam nevoie de
odihna pentru a-mi reveni.
Cand am ajuns acasa, ma simteam deja ceva mai bine.
Tata a inceput sa ne povesteasca detalii ale luptei, ce gandea fiecare. Eu nu
vroiam sa imi mai amintesc de acea lupta. Si totusi, am ascultat. M-am asezat,
spirijinita de Jacob si cu picioarele intinse pe canapea.
-Ei banuiau ca este vorba de Vladimir si Stefan, insa au incercat sa tina asta
ascuns cat mai mult timp. Stiam ca ascund ceva de mine si totusi nu am reusit sa
imi dau seama decat prea tarziu.
-Stiau ca nu au nicio sansa, spuse mama.
-Nu chiar. De fapt, ei sperau ca ii vom ajuta sa-i invinga de romani, apoi aveau
de gand sa ne omoare.
-S-au panicat cand au vazut ca lucrurile nu s-au intamplat asa cum le planuisera,
spuse Jasper. Le-am simtit panica atunci.
-Si apoi, Claire, spuse Alice cu voce mica.
Am inchis ochii. Claire. Micuta Claire.
-Stiam ca va veni, spuse tata. Si ca va aduce haita cu ea. Daca nu ar fi fost ei,
am fi murit cu totii.
-Cand ai aflat ca vor veni?intreba mama.
-Prima data am citit in mintea lui Jacob. El il auzea pe Sam si stia ca vor veni.
Cand Aro ne-a spus sa ne aliniem, am inceput aud toate gandurile acelor nou-
nascuti si pe cele ale lui Claire si ale haitei. Speram sa ajunga la noi simultan.
-Am vorbit cu Sam tot drumul, spuse Jake. Le-am dat detalii despre locul in care
ne aflam si despre tot ce se petrecea.
-Apoi, continua tata, stiam ca sunt aproape si m-am hotarat ca avem nevoie de o
diversiune. Si stiti ce s-a intamplat mai departe...
Au continuat entuziasmati sa povesteasca. Mama il ranise pe Demetri, dar o atacase
cineva a carui fata nu a vazut-o si Demetri a reusit sa fuga. Alice si Aisha l-au
omorat pe Caius, tata pe Marcus. Fiecare membru al familiei se pare ca devenise un
criminal, omorand cel putin unul sau doi vampiri.
-Dar tu, Renesmee?intreba Aisha.
-Pai, pot spune ca i-am dat o mana de ajutor lui Seth.
-Si mie, cu siguranta, spuse Jacob.
I-am zambit.
-Nu suntem niste criminali, Renesmee, spuse tata. Suntem niste invingatori.

Capitolul 28: Camera cu amintiri

Ne-am intors acasa, in micuta noastra casa. Si, intr-un fel ciudat, ne-am reluat
activitatile cotidiene. Ne-am intors la facultate, eu si Jacob. Nu a fost chip sa
il conving si pe tata sa revina. Medicina nu era pentru el. Insa mi-a promis
solemn ca se va inscrie la facultatea de Drept in vara ce urma.
Totul revenise la normal, daca ceea ce faceam noi se numea normal. Legaturile
dintre noi erau mai strange decat oricand, pentru ca mai invatasem inca o data cat
de importanti suntem unul pentru celalalt si toti ceilalti pentru fiecare. Am
invatat inca o data ca trebuie sa pretuim faptul ca suntem o familie.
Ne-am intors de la facultate, dupa ultima zi de cursuri din acel an. Trecuseram
anul 2 si ne astepta o vacanta pe care ne-o doream de mult.
Am mers la casa mare, pentru a ne intalni cu Alice. Dupa ce lucrurile s-au mai
linistit, am reluat pregatirile pentru nunta si luasem dificila decizie de a-i da
mana libera. Asa ca trebuia sa ma intalnesc cu ea la casa mare pentru a mai pune
la punct cateva detalii. Mai era o luna pana la nunta. Deja incepeam sa am emotii
si sa fiu nervoasa.
Jacob m-a lasat in fata casei si a plecat. Nu trebuia sa fie de fata, caci aveam
sa probez rochia. Era o alta rochie decat cea pe care mi-o alesese Alice initial:
una simpla, pe gustul meu.
L-am sarutat pe Jake si am pornit catre casa. Am auzit masina scartaind in spatele
mel si l-am vazut plecand.
Am intrat in casa. Ma asteptat ca Alice sa fie in living, asteptandu-ma
nerebdatoare. Dar nu era.
-Alice!! am strigat-o.Alice, unde esti?
Am tras aer adanc in piept, cautandu-i mirosul. Nu parea sa fie in casa.
Am urcat treptele catre veche mea camera. Aveam de gand sa o astept acolo, in timp
ce alegeam cateva carti care mi-ar fi putut fi folositoare pentru un nou proiect
de practica.
Dar pe drumul spre vechea camera, ceva mi-a atras atentia: o usa din capatul
holului. M-am indreptat spre ea, am apasat clanta si am intrat.
Camera era roz, cu o canapea alba de piele in mijloc, un birou si un sifonier,
ambele tot albe.
Stiam ca fusese camera lui Claire. Nimeni nu mai intrase in ea de cateva luni.
M-am indreptat catre birou. Intr-unul din sertare se afla o agenda. Am deschis-o,
rasfoind-o. Era plina cu desene. Nu am stiut ca desena atat de frumos.
Chiar inainte de a inchide agenda, am vazut scrisul frumos al lui Claire pe prima
pagina:
"Dragii mei, sa nu fiti suparati cand eu nu voi mai fi. Si sa stiti ca am facut-o
intentionat. Claire"
Mainile au inceput sa imi tremure si lacrimile m-au rapus. Saraca de Claire! Ea a
lasat-o pe Jane sa o omoare...

Capitolul 29: Noii Volturi

Alice intra in camera.

-Renesmee, ce s-a intamplat?
I-am aratat agenda.
-Nu ai vazut, asta, nu?
Ea a dat din cap.
-Nu am vazut asta. Poate s-a intors aici dupa ce noi am plecat. Nu am mai urmarit-
o de atunci.
-Asta cred si eu. Ca s-a intors aici si nu era singura.
-Quil?intreba Alice
-Da.
-Crezi ca au fost amandoi aici? Si ca...Renesmee...crezi ca s-au sinucis amandoi?
-Asa cred.
M-am lasat pe spate, cu capul pe picioarele lui Alice.
Am stat mult timp asa gandindu-ma la Claire, la toate amintirile de pe vremea cand
ea era om.Atat de frumoasa, atat de energica....era.
M-am ridicat, stergandu-mi lacrimile.
-De ce ai intarziat?am intrebat-o.
-Probleme. Edward, David si Carlisle au vorbit cu restul de familii-vampir.
Am inghitit in sec. Bunicul credea ca ceilalti vor avea pretentia ca noi sa
devenim noii Volturi, avand in vedere ca toti, cu exceptia lui Demetri murisera.
-Ei nu ne invinuiesc de nimic, insa au pretentia sa intervenim daca lucrurile o
iau razna.
-Ce vezi?
-Ca David ii va putea convinge pe toti sa fie pasnici, daca actionam din timp.
-Si intotdeauna actiona din timp, fiindca te avem pe tine, i-am spus imbratisand-
o.
-Asa-i, sunteti norocosi sa ma aveti.
-Si Demetri?
-Vor dura ani pana sa inceapa sa isi faca o alta armata. Dar din cate vad eu...
-Da...
-Nu intentioneaza sa faca asta. S-a saturat de putere si lupte. Va trai singur,
nomad, fara vreo idee de a face ceva pentru a-si reintregi echipa.
-Deci, asta e?fara Volturi?
-Fara Volturi.
Am imbratisat-o inca o data.
-Haide, acum, Alice, avem o nunta de organizat!