Ding
Am sarit in sus, scapand creionul; din cauza sunetului care anunta caprajiturile erau gata.
Revino-ti Bella, Doamne.
Am asteptat sa seraceasca inainte sa le decorez corespunzator in forma de omuleti.Odata ce omuletii aveau costumele complete, am incropit 3 cutii deZiplock si am folosit markerul pentru a scrie numele prajiturii in fiecaredreptunghi.
Gingerbread Zombies.
Parea prea potrivit cu faptul ca eram,de fapt, intr-o stare de zombie in majoritatea zilei, asa cum voi fi simaine, asa cum am fost luni intregi.Dupa cinci ore, 4 cani de cafea, si doua lucrari, micul dejun era gatasi eram imbracata pentru scoala, incluzand ca de obicei gluga meaneagra si blugii, si lasandu-mi parul lung si saten pe spate. Esme deja s-a grabit spre serviciu, cu
Gingerbread Zombies
in mana, trimitandu-miun zambet crispat in legatura cu noile mele creatii. Alice a ajuns la miculdejun perfect treaza, ca de obicei, radianta, stralucitoare si cu parulprins in coada. Radia prospetime, atitudine pozitiva. Ma facea sa vreausa vomit.Atitudinea ei era in general vioaie si vesela. Verisoara mea Alice eraputin mai scunda decat mine, cu parul scurt negru si tepos. Am fostnascute la diferenta de o luna si mamele noastre erau surori. Insa,lasand gena deoparte, eram total opuse. Ea era populara in liceul dinForks si se putea imprieteni cu oricine. Eu ma pastram la distanta detoata lumea. Ea era in pas cu toate tendintele recente in moda. Eumergeam pe a purta ceva care sa nu atraga atentia. Ea era incantata sigratioasa. Am fost introvertita si lipsita de tact. Vezi unde duce asta?- Buna dimineata! Mmm, bacon si oua! Alea sunt prajituri? Cu mure?A ciripit ea si a alunecat intr-un scaun. Picioarele ei mici se leganauinainte si inapoi ca o fata de 17 ani. Pentru Dumnezeu Bella, ajuta-ma, osa iau asa de mult in greutate cat timp stai aici. Ala este sirop? Poate artrebui sa trec peste asta oricum…Mi-am dat ochii peste cap si mi-am indesat niste oua in gura. Oiubeam pe Alice ca pe o sora, dar nu era niciun cuvant intelept dinpartea ei in dimineata asta. Cand s-a uitat sus din farfurie s-a oprit lamijlocul propozitiei. Apoi avea acea infatisare pe care am recunoscut-oca fiind “Alice concentrata”.
Sa-i dam drumul…
- Poftim necaz Bella! Arati teribil! N-ai dormit deloc noaptea trecuta?M-am ghemuit.
Arat teribil… Dumnezeule, mersi, Alice, pentruincurajarea imaginii mele de sine.
Eu am ridicat simplu din umeri, asacum fac intotdeauna cand ma intreaba acest lucru, si am continuat sa
Leave a Comment