UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

REFERAT CONTROLUL CALITATII PENTRU STRUCTURILE METALICE SUDATE

Cuprins: 1. Defecte posibile 1.1. Defecte specifice materialelor folosite 1.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie 1.3. Defecte induse de exploatare 2. Metode de examinare posibile 2.1. Metode de examinare distructiva 2.2. Metode de examinare nedistructiva 3. Personal operator

Student: Negomireanu Madalin Student: Frantescu Calin Profesor coordonator: Prof.dr.ing Cornel Furdui

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

1. Defecte posibile 1.1 Defecte specifice materialelor folosite

Fisuri de cristalizare sunt disconuitati micro sau macroscopica,care apar in cordonul de cristali are primara. !lemente caracteristic la crapaturile de cristali are il constituie traseul intercristalin de formare si de voltare. Dupa directia pe care se formea a aceste fisuri pot fi longitudinale,transversale si combinate.Crapaturile de cristaline pot fi deschise si interioare. Cau ele aparitiei fisurilor de cristali are sunt legate de compo itia chimica a cusaturii,prin pre enta peliculei eutectice,durata intervalalui de solidificare , geometria rostului imbinarii,compo itia chimice. Fisurile la rece apar la regula "#$,dupa racire imbinarii,uneori dupa perioade lungi de timp,ordinea ilelor sau chiar saptamanilor. Cau ele producerii fisurarii la rece sunt in general complexe,cele mai importante fiind aparitia structuriilor dure,pre enta hidrogenului difu at in imbinare,tensiunile interne.

Pori in cordonul de sudura.%e produc in timpul cristali arii primare si apare in urma dega&arii incomplete a ga elor din baia de sudura.Cau ele principale ale aparitiei porilor in sudura sunt legate de pre enta hidrigenului, a otulului si oxidului de carbon,care se pot elimina intergral din baia metalica,in timpul solidificarii cordinului,sudura.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

Incluziuni nematalice sunt formatiuni solide de flux,oxi i metalici, sulfuri, gura,care raman in cordonul din cau a temperaturiii sca ute a baii de sudura,a vite ei mari de sudare,tehnologie de sudare necorespun atoare. Imperefctiuni de forma si suprafata a cordonului de sudare ca exemplu: 'crestatura este o adancitura situata la marginea cordonului,datorata sudarii cu intensitate prea mare a curentului,a unor vite e de sudare prea mari ( 'retasura este o cavitate care apare ca urmare a contractiei la solidificarea cordonului de sudura,a continutului ridicat de a ot si de fosforului,a de oxidarii insuficiente a bai metalice. 'execusuluii de patrundere repre inta un surplus de metal la radacina sudurii, care apar din cau a curentului de sudare prea mare,a rostului cu deschidere prea mare.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

1.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie

' in ca ul cand patrunderea cusaturii este prea mica, se va mari curentul de sudare, se va lucra in curent continuu DC), se va micsora tensiunea arcului, se va micsora lungimea libera, se va micsora vite a de sudare, inclinarea electrodului se va mari spre inapoi *+,-.( ' in ca ul aparitiei fisurilor in imbinare sau in ona influentata termic, atunci se va lucra in curent continuu cu polaritate DC', va fi micsorata intensitatea curentului electric, va fi micsorata tensiunea arcului, va creste daca este posibil latimea rostului, iar dupa ca se va folosi preincal irea( ' in ca ul aparitiei fisurilor transversale in cusatura, ca intalnit la sudarea in mai multe treceri, atunci se va mari temperatura de preincal ire, se va introduce sudarea intre treceri, va fi micsorata vite a de sudare, tensiunea arcului si intensitatea curentului electric( 'in ca iul lipsei de topire sau a muscaturilor laterale se va lucra in curent continuu cu polaritate DC', va fi micsorata tensiunea arcului, va creste diametrul sarmei electrod, se va micsora vite a de sudare( ' in ca ul in care cusatura pre inta pori se va remedia regimul de sudare prin curent continuu cu polaritate DC), se va reduce intensitatea curentului electric si tensiunea arcului, se va face controlul grosimei pernei de flux si controlul degresarii si curatirii rostului( ' in ca ul tendintei curgerii gravitationale a baii de sudura se va mari vite a de sudare, va fi micsorata intensitatea curentului si tensiunea arcului(

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

' in ca ul unor pete pe suprafata cusaturii se va reduce tensiunea arcului, se va lucra in curent continuu cu polaritate directa, va fi redusa intensitatea curentului si tensiunea arcului si va creste vite a de sudare.

1.3. Defecte induse de exploatare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

CA !"#$IA D!F!C %&%I )!$.ICI% ,! !$(I,A

C#D%& D!F!C %&%I 'D.(.).*.).+ /1 /2 /3 /2 /4 /6 /7 M1 M2 M3 M2 M4 M6 M7 M9 M: M1M11 M12 M13 M12 M14 M16 #1 #2 #3 #2 #4 #6 #7 #9

D!,%(I$! D!F!C (# I.! 0manat de maistru %udura lipsa1incompleta Piese lipsa 3bservatii nefacute 5evi ii neterminate, nefacute Monta&e lipsa 8ipsa reperul de inspectat1lucrare neefectuata Degrosare incorecta Decupari date gresit De axare Deformatii 5ost mare "gura, stropi 8ipsa detensionare #n afara tolerantelor ;u respecta desenul1specificatia1standarde %etting necorespun ator Ciupituri ale tablei dupa indepartare piese Pregatire rost necorespun atoare ;epoli area marginilor libere Monta& defectuos Cerinte suplimentare Clasa1Client din cau a lucrarii defectuoase #nstalare defectoasa 8ipsa maistrului 8ipsa autocontrolului 8ipsa <. de masuratori ;eindepartarea pieselor temporare ;eprote&area de vopsea a sudurii de testat cu aer 8ipsa re ultat ;D1defect Cerere gresita de inspectie %tadiu incorect de inspectie

P$#/A/I&I A !A D! APA$I I! M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M05! M05! M05! M#C0 M#C0 M05! M05! <305$! M05! M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M05! M#C0 <305$! M05!

"$!)!A&A D! )!$.ICI%

I,)P!C I! ,!C#,F#$(A

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

#: ,!C#,F#$(I A I A&! )%D%$II =1 =2 =3 =2 =4 =6 =7 =9 =: =1"$!)!A&A D! D!)I", D1 D2 D3 D2 D4 D6 D7 D9 !1 !2 !3 !2 !4 $1 $2 $3 $2

C#,DI I! P$!CA$A A (A !$IA&!&#$!C0IPA(!, !&#$

!) ! ,!C#$!) 1 P%,2A #A$!

8ipsa conditii de inspectie *schele, curatenie, ventilatie, lumina, acces,. <isura1Parametrii tehnologici sau tehnologie incorecta Cordon neinchis %uprapunere 0rsura marginala 1 Parametrii tehnologici #ncorecti. Poro itati 1 Parametrii tehnologici #ncorecti. 8ipsa patrundere 1 Parametrii tehnologici #ncorecti. *vi ual. 8ipsa topire 1 Parametrii tehnologici #ncorecti. *vi ual. Calibru incorect 8atime1inaltime cordon 1 Parametrii tehnologici #ncorecti. ;eregularitati ale cordonului 1 Parametrii tehnologici #ncorecti. ;erespectare cerinte clasa, reguli, standarde ;ecorelare Proiect tehnic cu proiect de executie ;ecorelare plan de corp cu plan de outfitting ;ecorelare planuri de outfitting ;ecorelare plan de executie cu informatia de debitare ;ecorelare plan aprobat de clasa cu plan de executie de la client ;ecorelare planuri de corp 0lte greseli de proiectare Mat.1!chip.necoresp. cu specificatia %tricata sau deteriorata ;erespectare conditiil tehnice Protectie necorespun atoare Conservare necorespun atoare ;eetanseitati <unctionare insuficienta 5e ultate teste necorespun at %palare insuficienta

M05! M05! M#C0 M#C0 M05! M05! M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 <305$! M05! M05! M05! M05! M#C0 M05! M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 <305$! M05! M05! M#C0 <305$! M05! M#C0

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

.#P)I$! ,!C#,F#$(A

$4 $6 P1 P2

)I) !(%& D! (A,A"!(!, A& CA&I A II

?1 ?2 ?3 ?2

A& ! D!F!C !

"gomot >ibratii ;u au fost respectate conditiile de curatare a suprafetei ;u au fost respectate conditiile de vopsire. ;erespectare Proceduri de %istem ;erespectare Proceduri 0dministrative ;erespectare #nstructiuni de lucru ;erespectare Proceduri de Control 8ipsa de planeitate indusa in exploatare %ubtierea tablei in timput exploatarii 0paritia fisurilor in timpul exploatarii

M#C0 M#C0 M#C0 M#C0 M05! M05! M#C0 M#C0 <305$! M05! <305$! M05! <305$! M05!

2. (etode de examinare posibile 2.1. (etode de examinare distructi3a

0nali a chimica se face cu spectrometrul de masa pentru determinarea procentula.0nali a metalografica consta in eaminarea macro si microscopica a materialului de adaos,a onei de influenta termica si materialului de ba a, si scopul punerii in evidenta a structurilor si a constuientilor metalografici ai imbinari sudate. Incercarea la tractiune Prin aceasta incercare se determina re istenta la rupere si plasticitate materialului depus,in ansamblul ei. Incercarea la indoire Prin aceasta incercare se determina capacitatea de deformare a imbinarii sudate,prin determinarea unghiului de indoire pana la aparitia fisuri. Incercarea la duritate

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

Prin aceasta incercare se determina duritatea materialului depus din materialul de adaos,on ona de influenta termic si material de ba a. Incercarea la oboseala 0ceasta incercare permite sa se determine capacitatea materialului de a re ista actiunii unor sarcini alternative repetate,variabile in timp,marime si directie.8a un numar de variatii a sarcinilor,metalul incercat este dispus la tensiuni mai mici decat limita de re istenta la rupere. #ncercarea la rupere se face pentru a determina lipsa de penetratie. Penetratia se considera suficienta atunci cand distrugerea*ruperea. are loc doar in materialul depus. #n urma acestor incercari se obtin re ultatele care serves la aprecierea tenacitatii diferitelor one ale imbinarii sudate precum si determinarea sensibilitatii la imbinarii.

2.2.

(etode de examinare nedistructi3a

Controlul efectuat cu aparatura de control defectoscopic nedistructiv are un domeniu de aplicabilitate mult mai larg deoarece poate pune in evidenta cu o mare preci ie defectele situate atat la suprafata cat si in interiorul pieselor. Controlul defectoscopic cu pulberi magnetice se face prin introducerea piesei cercetate intr'un camp magnetic, produs de o bobina sau de un &ug magnetic, sau prin trecerea unui curent electric de intensitate mate prin piesa. *<ig.17..

Magneti area pieselor in vederea controlului defectoscopic cu pulbere magnetic: a' cu &ug magnetic( b' cu bobina( c' prin trecerea curentului electricprin piesa(

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

1 @ piesa examinata( 2 @ &ug magnetic( 3 @ bobina( 2 @ manson de contact( 4 @ transformator electric. Pe suprafata piesei examinate se presara pulbere magnetice *oxid feroferic. au mai bine se lasa sa se scurga o suspensie de pulbere magnetica in petrol lampant cu adaos de ulei de transformator. #n locurile in care se gasesc defecte de suprafata sau situate in imediata ei vecinatate se vor produce acumulari de pulbere magnetica *<ig. 19.. Pentru usurarea efectuarii controlului se utili ea a pulberi fluorescente, acumulari, punandu'se foarte usor in evidenta prin iluminarea suprafetei cu ra e ultraviolete.

Punerea in evidenta a defectelor cu a&utorul pulberilor magnetice: 1 si 2 @ defecte care pot fi puse in evidenta( 3 si 2' defecte care nu pot fi evidentiate.

Controlul defectoscopic cu lichide penetrate ' suprafata piesei, degresata si curatita in mod special inainte se acopera cu un strat subtire si uniform de vopsea foarte fluida de obicei de culoare rosie(

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

' vopseaua se depune prin pensulare, pulveri are sau imersare( ' datorita fluiditatii ei ridicate, vopseaua patrunde in cele mai mici defecte de suprafata ' dupa scurgerea unui anumit timp 1-'14minute suprafata se curata de vopsea prin stergere sau prin spalare si uscare ' in felul acesta vopseaua va ramane numai in interiorul defectelor ' pe suprafata piesei se depune apoi un strat subtire de suspensie de caolina intr'un lichid foarte volatil ' dupa uscare caolina absoarbe din interiorul defectelor vopseaua astfel incat acestea vor fi puse in evidenta prin pete de culoare rosie pe un fond alb al caolinei. Metoda descrisa este cunoscuta sub numele de metoda colorarii. #n practica, mai este intalnita insa si o alta varianta metoda fluorescentei la care in locul vopselei se foloseste un lichid fluorescent, defectele punandu'se in final in evidenta iluminare cu ra e ultraviolete *pe fondul alb, apar pete galbene'ver ui, stralucitoare.. Prin actiune ingri&ita din partea operatorului prin metodele descrise pot fi puse in evidenta si fisuri cu deschideri de ordinul micronilor.

%chema controlului defectoscopic cu lichide penetrante. Controlul defectoscopic cu ultrasunete constituie una dintre cele mai raspandite metode de control ne'distructive. 0ceasta metoda se ba ea a pe proprietatea lor de a se reflecta atunci cand intalnesc in cale un obstacol. /ndele ultrasonore se produc prin efecte pie oelectric in transductoare cu placute de cuart sau de titanat de bariu, denumite palpatoare

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

Controlul cu ultrasunete al imbinarilor sudate. /ndele produse pot fi longitudinale cand miscarea particulelor mediului se efectuea a pe directia de deplasare a undelor sau transversale cand miscarea particulelor est perpendiculara pe directia de deplasare a undelor. Controlul se efectuea a prin deplasarea palpatorului pe suprafata piesei controlate /ndele ultrasonore patrund in corpul cercetat si se reflecta atunci cand intalnesc un defect sau fundul piesei. Datorita faptului ca efectul pie oelectric este reversibil acelasi palpator va reactiona semnalele reflectate si le va transmite sub forma de impulsuri electrice la un amplificator si la un osciloscop. Pe ecranul osciloscopului apar semnale care indica nu numai existenta defectului dar si adancimea la care se afla. Pe ecranul osciloscopului se obtin de regula doua semnale: ' I care arata intrarea ultrasunetelor in piesa *semnal de intrare.(

' F provenind de la ecoul produs prin reflectarea ultrasunetelor cand intalnesc fundul piesei *semnal de fund.( ' existenta unui defect este marcata de aparitia unui alt semnal D amplasat intre semnalele I si F la o distanta Ad proportionala cu distanta d la care se gaseste defectul in piesa. Disparitia semnalului de fund de pe ecranul osciloscopului arata existenta unui defect de dimensiuni mari, care reflecta in totalitate undele ultrasonore. Pentru controlul imbinarilor sudate se folosesc de obicei undele transversale

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

Defectoscopia Roentgen Defectoscopia 5oentgen se ba ea a pe faptul ca ra ele 5oentgen, avand o lungime de unda foarte mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai putin sau mai mult absorbite pe drum dupa cum metalul pre inta sau nu defecte interioare. 5a ele 5oentgen sunt produse intr'un tub 5oentgen imbracat intr'o camasa de plumb, pentru a prote&a personalul de deservire contra radiatiilor periculoase sanatatii. $ubul este preva ut cu un orificiu prin care este diri&at fasciculul de sudura ce trebuie examinat, iar in spatele cusaturii se asea a o placa fotografica *radiografie. sau un ecran fluorescent *radioscopie. pe care apar defectele cautate sub forma de pete Defectoscopia cu raze gama Defectoscopia cu ra e gama este asemanatoare cu aceea cu ra e 5oentgen, cu deosebirea ca sursa de radiatie este o substanta radioactiva naturala sau artificiala. 5a ele gama au aceleasi proprietati ca si ra ele 5oentgen. #nstalatia pentru defectoscopia gama consta dintr'un mic vas sferic sau cilindric,de plumb, avand inauntru o fiola cu substanta radioactiva. >asul de plumb are rol protector contra radiatiei( el este preva ut cu un orificiu care atunci cand aparatul nu este folosit este astupat cu u dop de plumb. %ubstanta radioactiva emite ra ele gama prin orificiul recipientului care este indreptat spre cordonul de sudura( in spatele cusaturii se asea a placa fotografica pe care apar defectele sub forma de pete. Defectoscopia ultrasonica 0ceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de oscilatii ultrasonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de defectele interioare ale cordoanelor. /ndele ultrasonice sunt emise de un cristal emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor.

3. Personal operator
Certificarea acopera una s'au mai multe din urmatoarele metode: ' ' ' ' ' ' ' ' examinarea cu cureti turbionari examinarea cu lichide penetrante examinarea cu pulberi magnetice examinarea radiografica examinarea cu ultrasunete verificarea etanseitatii examinarea vi uala emisie acustica

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

'

termografie

,i3eluri de competenta4 ,i3elul 1: 3 persoana calificata pentru nivelul 1 este calificata pentru efectuarea de examinari nedistructive conform unor instructiuni scrise, sub supravegherea unui operator de nivel 2 sau nivel 3. !a trebuie sa fie capabila sa: ' ' ' ' efectue e reglarea aparaturii efectue e examinari inregistre e si sa clasifice re ultatele in functie de criterii scrise raporte e re ultatele

,i3elul 2: 3 persoana certificata pentru nivelul 2 este certificata pentru efectuarea si conducerea unei examinari nedistructive conform unor proceduri stabilite sau recunoscute. !a trebuie sa fie competenta pentru: ' alegerea tehnicii pentru metoda de examinare de utili at

' definirea limitelor de aplicare a metodei de examinare pentru care este calificat operatorul de nivel 2 ' intelegerea standardelor si specificatiilor de examinare nedistructiva si transpunerea acestora in instructiuni practice de examinare adaptate la conditiile reale de lucru ' ' reglarea si calibrarea aparaturii efectuarea si supravegherea examinarilor

' evaluarea si interpretarea re ultatelor in functie de standardele, codurile sau specificatiile aplicabile ' ' ' ' elaborarea instructiunilor scrise de examinare efectuarea si supravegherea tuturor sarcinilor atribuite personalului de nivelul 1 formarea si indrumarea personalului pentru examinari de nivel inferior nivelului 2 structurarea si redactarea rapoartelor de examinari nedistructive

,i3elul 3: 3 persoana certificata pentru nivelul 3 este calificata pentru conducerea orcarei operatii de examinare nedistructiva pentru care este certificata. !a trebuie sa fie competenta pentru:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA: MASTER STRUCTURI ANUL II

' ' '

asumarea intregii responsabilitati a unui laborator de examinare si a personalului stabilirea si validarea tehnicilor si a procedurilor interpretarea standardelor, codurilor, specificatiilor si procedurilor

' desemnarea metodelor, tehnicilor si procedurilor de examinare de utili at in situatii specifice !a trebuie sa aiba: ' competenta pentru evaluarea si interpretarea re ultatelor in functie de standardele, codurile si specificatiile existente ' o cunoastere suficienta, ba ata pe experienta practica, a materialelor, a fabricatiei produselor implicate, pentru a putea alege metodele si a stabili tehnicile si pentru a a&uta la definirea criteriilor de acceptabilitate, atunci cand nu exista nici unul ' ' o cunoastere generala a altor metode de examinare nedistructiva aptitudini pentru indrumarea personalului de nivelul inferior nivelului 3