Orasul Chisinau este amplasat in centrul Moldovei, la 47 grade 2 minute latitudenea nordica si 28 grade 50 minute longitudinea estica, asezat

pe un loc pitoresc, pe cele sapte coline si este intersectat de riul Bic. Orasul este la o inaltime de !,! m de asupra marii. Orasul cuprinde un teritoriu de apro"imativ 20 #m 2. Capitala $M are aproape milion de locuitori.. $esursele acvatice ale $epu%licii Moldova reprezint& o re'ea dezvoltat& de r(uri cu lungimea de peste ) mii #m. Con*orm datelor +nspectoratului ,cologic de -tat ma.oritatea apelor posed& gradul doi de poluare / poluare moderat&, iar cele mai poluate sunt a*luen'ii B(c 0i $&ut, care posed& la gura de v&rsare poluarea de gradul +++. Chisinaul este aprovizionat cu apa pota%ila preponderent din riul Bic, care este poluat in e"ces. 1pele reziduale si de0eurile organice nimeresc (n %azinele acvatice, pun(nd ast*el (n pericol s&n&tatea pu%lic&. 2rincipalele surse de poluare s(nt3 gunoiul mena.er, de0eurile zootehnice, apele reziduale mena.ere, etc. 1supra con'inutului apelor mai in*luen'eaz& 0i activitatea agricol& (n special utilizarea nera'ional& a (ngr&0&mintelor minerale, organice 0i a pesticidelor. 1nume la sate este (nregistrat cel mai (nalt grad de poluare a apelor cu multe su%stan'e, ca de e"emplu nitri'i, nitra'i, detergen'i, etc. Cel mai mare pericol (l reprezint& poluarea cu nitra'i, cauzat& de starea sanitar& ne*avora%il& a teritoriului men'ionat& (n 7)4 din *(nt(ni , care con'in aceast& su%stan'& (n cantit&'i ce dep&0esc norma sanitar& 5 50mg6l ,(n unele raioane din sudul repu%licii sunt depistate cantit&'i de 25! ori mai mari dec7t norma sanitar& admisi%il& 5 005 40mg6l. 2oluarea intensa cu nitra'i 0i nitri'i cauzeaz& dezvoltarea %iologic& (nt(rziat& la !!4 de adolescen'i. 8e trei ori mai *recvent se (nt(lnesc deregl&ri ale *unc'iilor de reproducere la *emei, %oli ale pielii si ale 'esuturilor. Mor%iditatea general& a copiilor si a adolescen'ilor domicilia'i (n regiuni unde apele *(nt(nilor con'in cantit&'i mari de nitra'i este de 805,5 la 000 de copii,*a'& de 2!7,7 (n zonele cu o situa'ie satis*&c&toare. 9n apa r(urilor din repu%lic&,(n special (n r(urile B7c si $&ut s(nt depistate cantit&'i m&rite de detergen'i :0,!mg6l;, care rezult& din scurgerea apelor reziduale mena.ere. O alt& surs& de poluare s(nt sta'iile de epurare a apelor reziduale. Con*orm datelor statistice din 200),din ! sta'ii de epurare din localit&'ile repu%licii (n *unc'iune se a*lau 78,dintre care doar una *unc'ioneaz& (n regim normativ:s.Co0ni'a,r5nul 8u%&sari,*a%rica de conserve;. 1pele reziduale se deverseaz& direct (n r(uri, polu(nd ast*el principalele surse de aprovizionare cu ap& pota%il& a '&rii noastre. 9n urma devers&rilor de ape reziduale or&0ene0ti insu*icient epurate 0i a altor de0euri (n r(uri se depisteaz& cantit&'i sporite de amoniac50, 5mg6l. Cauza principala a e"istentei amoniului (n apa o constituie apele reziduale comunale de l(ng& ora0e si centre turistice na'ionale 0i interna'ionale. 1ceste ape reziduale pot con'ine p(n& la 40570mg6l de com%ina'ii azotoase, din care, prin prezen'a %acteriilor 0i a o"igenului se na0te amoniac 0i s&ruri de amoniu. 1moniul popriu5zis se trans*orm& (n prezen'a o"igenului (n nitrit 0i pe urm& (n nitrat. 1cest proces este mare consumator de o"igen 0i din acest motiv nu este dorit& *ormarea sa (n apele de supra*a'& :*luviale, lacuri, %&l'i etc;. -c&derea concentra'iei o"igenului din ap& pericliteaz& e"isten'a multor specii de hidro%ion'i, ca dovad& este num&rul mare de speciilor de plante 0i animale incluse (n Cartea $o0ie a $epu%licii Moldova. $ecomandari3 -e colecteaza 2 specii de alge3 Cladophora glomerata :<.; #=tz , Chaetomorpha linum :Muller; >utzing / ca 0i alte specii de produc&tori acvatici, ele contri%uie la epurarea apei. 9n literatur& am g&sit date despre utilizarea algelor genului Cladophora 0i Chaetomorpha (n acvarii pentru a reduce cantitatea de nitra'i. 1m ales aceste dou& specii 0i din considerentul c& peretele celular al lor con'ine celuloz& de calitate (nalt& 0i din care se poate de o%'inut h(rtie de valoare. -peciile cercetare au dat rezultate aproape similare 0i pot *i utilizate pentru %ioepurarea apei. , posi%il de construit (n *iecare sat c(te o mic& sta'ie de puri*icare a apei, *ormat& din dou& lacuri3 primul pentru precipitare, iar al doilea pentru %ioepurare cu a.utorul algelor cercetate. Biomasa de alge s& *ie colectat& pentru prepararea h(rtiei de valoare, *apt ce indiscuta%il ar salva numero0i ar%ori de t&iere. +ar apa dup& aceste sta'ii va *i cu mult mai curat&.