Traditiile din

Romania
SÃRBÃTORILE DE
IARNÃ SI
OBICEIURILE
SPECIFICE
 Scurt istoric
Crăciunul a început să fie serbat de către creştini pe 25 decembrie,
după cel puţin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a
apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest şi începând cu cel
de-al V-lea secol în Est.
Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la
popoarele Germanice. Tradiţia s-a răspândit în restul Europei şi apoi în toata
lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de
pom, globurile şi ghirlandele au devenit clasice.
Moş Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae care şi-a
făcut apariţia în secolul I. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de
Crăciun.Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a
merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului.
Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă Postul
Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului
în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza
Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi:
cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul şi nelipsitul cozonac vor
trona pe masa de Crăciun.
Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de
iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori
de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de
ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de
noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna -
Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii
ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an.
Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si
Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor
si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial
si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor
grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim
pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea
stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile
populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne
sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor
calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor,
fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in
unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele
sfintilor crestini, altele nu au nici o legatura cu crestinismul
 Colindatul este un scenariu
compus din texte ceremoniale
(colinde), formule magice, dansuri,
gesturi, interpretat in casa, pe ulite,
de o ceata sacra. In calendarul
popular, acest fenomen apare sub
diferite denumiri zonale in perioadele
solstitiului de iarna. ("Steaua",
"Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului
de primavara, solstitiului de vara si
echinoctiului de toamna. Colindele
transmit urari de sanatate, rod bogat,
implinirea dorintelor in noul an.
Colindatul este cea mai raspandita
traditie a romanilor. Cand persoanele
colindate nu primesc colindatorii,
inchid usile sau nu ofera daruri,
efectele magice sunt opuse, ei
incalcand regulile acestui obicei.
 Craciun este un zeu solar, de origine indo-
europeana, specific teritoriilor locuite de geto-daci,
indentificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian
Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii
sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun.
Determinativul de "mos" arata varsta zeului adorat,
care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu
timpul calendaristic, la Anul Nou. In legatura cu Mos
Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face,
Craciun se opune sau impiedica nasterea pruncului
crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia
inseamna moartea Mosului. Traditiile contemporane
despre "sfantul" Craciun, despre Mosul "darnic si
bun", "incarcat cu daruri multe" sunt influente
livresti care au patruns in cultura populara de la
vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun
dureaza, in sens restrans, trei zile (25-28
decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20 decembrie
- 7 ianuarie).
 Pomul de Craciun este un brad impodobit,
substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care
moare si renaste la sfarsit de an, in preajma
solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun.
Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a
"Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care
vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a
patruns de la oras la sat, incepand din a doua
jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a
suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii
Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun,
simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a
anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la
romani, aromani, letoni si sarbo-croati.
 Colindele de Crăciun
Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor
de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti
Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este
„mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către
preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului,
binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă
sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului
Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului
român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a
ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la
locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din
casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare...”,
purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul
„Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite
îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu
fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Unele cântece de
colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă,
cum ar fi: „Iată vin colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, „O,
ce veste minunată” de D.G. Kiriac, „Domnuleţ şi Domn în
cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în
„Amintiri din copilărie” aventurile mersului cu colindele.
 Obiceiurile culinare
Timp de 40 de zile înainte de sărbători
creştinii respectă Postul Crăciunului, care se
încheie în seara de Crăciun după liturghie.
Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20
decembrie) este un moment important ce
anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor
capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnaţii
, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşul
şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de
Crăciun.
 In concluzie, Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă
pentru creştini: este sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al
bucuriilor, al păcii şi al liniştii sufleteşti. Este o perioadă în care
primim şi dăruim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se
remarcă şi în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru această
sărbătoare.
La romani, Craciunul este una dintre cele mai importante
sarbatori, daca nu cea mai importanta. Aceasta sarbatoare, in care
se imbina fastul pregatirilor pentru masa, cu slujba de la biserica,
este dedicata Nasterii Mantuitorului.Biblia spune ca Fecioara Maria,
cand trebuia sa nasca pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, insotita de Iosif,
din acsa in casa rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost . ajunand in
casa unui anume Craciun, om foarte rau , care nu-i permitea sa
nasca acolo, este dusa de sotia acestuia in grajd unde da nastere lui
Iisus .Cand acesta a aflat a ucis-o pe sotia sa.
De asemenea, se spune ca in Noaptea Sfanta a Nasterii Sale s-au
deschis cerurile pentru a cobori Duhul Sfant deasupra fiului lui
Dumnezeu, si, in grajd unde initial era intuneric, s-a facut lumina.
Deci, Craciunul este o sarbatoare sfanta, care aduce in sufletele
oamenilor lumina si bucurie.
Aceasta sarbatoare este anuntata, prin obiceiul drag copiiilor de a
merge cu colinda, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului.
 Bibliografie
 http://www.mos-craciun.com/obiceiuri-d
 http://www.outcast.de/2006/braeuchero
 http://www.leonardo.snspa.ro/roman
ia/traditii_craciunul.htm
 Autor
 Elena Irimia
 remember_elena@yahoo.com
 0741057617